VARIETATEA VIETII

Se cunosc aproximativ 5.000.000 de specii actuale, dar cu tot cu cele fosile care au disparut si cu cele inca necunoscute se considera a fi aproximativ 10.000.000
Ramura biologiei care clasifica si denumeste toate organismele cunoscute se numeste Sistematica sau Taxonomie.
Actualmente toate organismele se clasifica in unitati sistematice (grupe) din ce in ce mai mari, care sunt: specia, genul, familia, ordinul, clasa, increngatura, regnul, domeniul.
Exista doar 2 domenii (Procariote si Eucariote) impartite in 5 regnuri: Monera, Protista, Fungi, Plante si Animale.
Fiecare specie (lalea, grau, pastrav etc.) este denumita din 2 cuvinte (nomenclatura binara): primul cuvant se scrie cu litera mare si reprezinta numele genului din care face parte
specia iar al doilea cuvant se scrie cu litera mica si reprezinta numele speciei; de ex. Drossophylla melanogaster. Nomenclatura binara a fost introdusa in secolul XVIII de suedezul
Karl Linne.

VIRUSURILE
Sunt entitati infectioase aflate la limita dintre viu si neviu pentru ca nu sunt formate din celule (acelulare) ci dintr-un lant de ADN sau de ARN, invelit intr-o capsula proteica numita capsida; deci
se clasifica in:
- dezoxiribovirusuri (virusuri cu ADN) de ex. bacteriofagii (virusuri care infecteaza bacteriile)
- ribovirusuri (virusuri cu ARN) de ex. virusul gripei
Virusurile infecteaza organismele producandu-le boli numite viroze, de ex. gripa, hepatita, SIDA (produsa de virusul HIV)

I. DOMENIUL PROCARIOTE 1. REGNUL MONERA
1. REGNUL PROTISTA
- eucariote
- unicelulare
- unele autotrofe
- altele heterotrofe
- toate traiesc in
mediu umed
A. Subregnul Arhebacterii - cele mai vechi (bacteriile care au produs gazele naturale)
B. Subregnul Eubacterii - bacteriile obisnuite (bacilul fanului, bacilul tetanosului etc.)
unele sunt parazite si produc boli numite bacterioze de ex. ciuma, lepra, holera,
pneumonia, tuberculoza pulmonara etc.
C. Subregnul Cyanobacterii (alge albastre-verzi)- autotrofe, traiesc in apa si sol.
A. Increngatura Clorofita (Alge verzi unicelulare): verzeala zidurilor
- sunt protiste asemanatoare plantelor
pentru, ca se hranesc prin fotosinteza
B. Încrengătura Diatomee alge marine unicelulere; formează planctonul
C. Încrengătura Zoomastigine (flagelate): euglena verde, trypanosoma, giardia
- înoată cu flageli
D. Încrengătura Sarcodine (rizopode): amiba, foraminiferii, radiolarii
- se deplasează cu pseudopode
E. Încrengătura Sporozoare: plasmodiul malariei
- se înmulșescn prin spori rezistenți
F. Încrengătura Ciliate: parameciul
- se deplasează cu cili
G. Încrengătura Oomicete: mana cartofului, mana viței de vie
- se aseamănă cu ciupercile
prin reproducere
- parazite la plante
H. Încrengătura Mixomicete: floarea tăbăcăriilor
 A. Clasa Zigomicete: mucegaiul alb

B. Clasa Ascomicete: drojdia de bere, mucegaiul verde (penicilium), cornul secarei, zbârciogul

3. REGNUL FUNGI
C. Clasa Bazidiomicete: rugina grâului, tăciunele porumbului, ciupercile cu pălărie (hribul, ciuperca de câmp etc.)
(ciuperci)
- heterotrofe
d. Clasa Licheni: lichenul de piatră, lichenul galbel, mătreața bradului, lichenul renilor
- nu au plastide
(asocieri între ciuperci și alge)
- de mediu umed
- se înmulțesc prin spori

A. Încrengătura Ficofita
(alge pluricelulare)
- nu fac flori, fructe, semințe
- se înmulțesc prin spori
Plante Avasculare
(nu au vase lemnoase
și liberiene)
B. Încrengătura Briofita (mușchi)
- nu fac flori, nici fructe, nici semințe
- se înmulțesc prin spori
a. Clasa Clorofita: mătasea broaștei, salata mării
(alge verzi)
b. Clasa Feofita: fucus, alga Mării Negre
(alge brune)
c. Clasa Rodofita: Ceramium rubrum (în Marea Neagră)
(alge roșii)
a. Clasa Hepatice: fierea pământului
b. Clasa Briote: mușchiul de pământ, mușchiul de turbă
(mușchi obișnuiți)

a. Clasa Licopodiate (ferigi cu aspect de mușchi): pedicuța

C. Încrengătura Pteridofita b. Clasa Equisetate (ferigi articulare): coada calului

(ferigi)
4. REGNUL PLANTE - nu fac flori, fructe și seminșe c. Clasa Filicate (ferigi obișnuite): feriguța, ferga de câmp etc.
- autotrofe - se înmulțesc prin spori
- au perete celular Ordinul Cicadale (cu aspect de palmier): Cycas
- au plastide a. Subîncrengătura Gimnosperme Ordinul Ginkgoale: Ginkgo biloba
- pluricelulare - fac flori (conurile), și semințe Ordinul Conifere: bradul, molidul, pinul, ienupărul, tuia
- nu fac fructe
Fam. Ranunculacee: piciorul cocoșului, anemone, spânzul, bujorul
Fam. Rozacee: măceșul, trandafirul, murul, zmeurul, mărul, părul,
Plante Vasculare fragul, prunul, gutuiul, cireșul, vișinul, piersicul, caisul
(au vase lemnoase Fam. Fabacee (leguminoase): fasolea, mazărea, salcâmul, trifoiul
și liberiene) trifoiul, lucerna, arahidele
Fam. Apiacee: morcovul, pătrunjelul, țelina, mărarul, leușteanul
Clasa Dicotiledonate Fam. Crucifere: varza, conopida, gulia, ridichea, hreanul, rapița
- rădăcină ramificată Fam. Fagacee: fagul, stejarul, castanul comestibil
D. Încrengătura Spermatofita - tulpină ramificată Fam. Salicacee: salcia, plopul
(plante cu semințe) - embrionul are 2 cotiledoane Fam. Solanacee: cartoful, roșia, vânăta, ardeiul, tutunul
- frunze simple sau compuse Fam. cucurbitacee: dovleacul, castravetele
- flori pe tipul 4 sau 5 Fam. Compozite: păpădia, cicoarea, floarea soarelui, mușețelul,
- nervuri ramificate coada șoricelului, dalia
b. Subîncrengătura Angiosperme
- fac flori, fructe și semințe Fam. Liliacee: laleaua, crinul, ceapa, usturoiul, zambila, lăcrămioara
- cele mai evoluate plante Fam. Amarilidacee: ghiocelul, lușca, narcisa
Clasa Monocotiledonate Fam. Iridacee: stânjenelul, brândușa de toamnă (șofranul)
- rădăcină pivotantă Fam. Graminee: grâul, ovăzul, secara, orzul, orezul, porumbul,
- tulpină neramificată firuța, mătura, meiul
- embrionul are un cotiledon
- frunza simplă, îngustă
- nervuri neramificate
- flori pe tipul 3
 a. Încrengătura Spongieri: buretele de apă dulce
b. Încrengătura Celenterate
c. Încrengătura Platelminți
(viermi lati)
d. Încrengătura Nematelminți
(viermi cilindrici)
A. Nevertebrate e. Încrengătura Anelide
- nu au coloană (viermi inelați)
vertebrală
f. Încrengătura Moluște
g. Încrengătura Artropode
(cu picioare articulate)
h. Încrengătura Echinoderme: steaua de mare, ariciul de mare, rcinul de mare, castravetele de mare
Clasa Hidrozoare: hidra de apă dulce
Clasa Scifozoare: meduzele
Clasa Antozoare: coralii
Clasa turbelariate: planaria (neparazit)
Clasa Trematode: viermele de gălbează (parazit)
Clasa Cestode: tenia (parazit)
Clasa Nematode (paraziti intestinali): limbricul, oxiurul și trichina
Clasa Polichete: nereis (viermele de litoral)
Clasa Oligochete: râma
Clasa Hirudinee: lipitoarea
Clasa Gasteropode: melcii
Clasa Lamelibranhiate: scoicile
Clasa Cefalopode: sepia. caracatița
Clasa Arahnide: păianjeni, scorpioni, căpușe, sarcoptul râiei
Clasa Crustacee: raci, creveți, crabi, puricele de apă
Clasa Miriapode (cu multe picioare): urechelnița
Clasa Insecte: muște, fluturi, lăcuste, țânțari, viespi, cărăbuși etc.
5. REGNUL ANIMAL
- heterotrofe
- nu au plstide
- nu au perete celular
a. Încrengătura Urocordate (au notocord în zona cozii): ascidia
b. Încrengătura Cefalocordate (au notocord in zona capului): amfioxus
Subîncrengătura Clasa Ciclostomi: chișcarul
Agnate (cu gura rotundă)
B. Cordate (fără fălci)

- au schelet
intern

c. Încrengătura Vertebrate
(notocordul este înlocuit cu
coloana vertebrală)

Subîncrengătura
Gnatostomate
(cu fălci)
 Clasa Pești cartilaginoși: rechinul, pisica de mare, vulpea de mare
(au scheletul format din cartilaje)
înotătoare dorsale
5 fante branhiale

coada
heterocercă
(lobi inegali)

Supraclasa Pești
- acvatici gura
subtermilală
- inima bicamerală înotătoare
înotătoare anală
înotătoare
- respiră prin branhii pectorale
abdominale

- acoperiți cu solzi
- se înmulțesc prin ouă Ordinul Acipenseride (sturioni): morun, nisetru, cegă, păstrugă
(icre)=sunt ovipari Clasa Pești osoși Ordinul Teleosteeni (pești obișnuiți): păstrăv, crap, știucă, șalău etc.
- poikiloterme (au tempe- (au scheletul Ordinul Dipnoi (pe lângă branhii respira si prin plămani când seacă râul)
ratyura variabilă după ormat din oase) Ordinul Crossopterigieni (au membre cu schelet cu care se pot târâ)
mediu) opercul
înotătoare
dorsală
coada homocercă
(lobi egali)
gura
terminală

înotătoare anală

înotătoare
înotătoare abdominale
pectorale
 Ordinul Urodele (cu coadă): tritonul, salamandra
Clasa Amfibieni
- respiră prin plă- Ordinul Anure (fără coadă): broasca de lac, broasca râioasă, brotăcelul
mâni și piele
- ovipari
- poikiloterme
Ordinul Lacertilieni: șopârle
Clasa Reptile: Ordinul Ofidieni (fără picioare): șerpii (șarpele de casă, vipera, pitonul, șarpele cu clopoței, boa, anaconda
(târâtoare) Ordinul Chelonieni: broaște țestoase
- ovipare Ordinul Crocodilieni: crocodilul de Nil, gavialul, aligatorul
- respiră prin plă
mâni
- poikiloterme
Supraclasa Tetrapode Subclasa Acarenate: struțul, nandu, kiwi, casuarul
(au 4 picioare) (nezburătoare)
Ordinul Paseriforme: păsărele (rândunica, vrabia)
Clasa Păsări Ordinul Galiforme: găina, potârnichea, fazanul
- ovipare Ordinul Ciconiforme: picioroange (barza, cocorul)
- aripi Subclasa Carenate: Ordinul Falconiforme (răpitoare de zi): vulturul, șoimul, uliul
- pene (zburătoare) Ordinul Strigiforme (răpitoare de noapte): bufnița, cucuveaua
- respirație Ordinul Columbiforme: porumbelul, turtureaua
pulmonară Ordinul Cuculiforme: cucul
- homeoterme Ordinul Pisciforme: ciocanitoarea
(au temperatura constantă) Ordinul Anseriforme: rața, gâsca
Ordinul Pelacaniforme: pelicani
Ordinul Sfenisciforme: pinguini

Subclasa Monotreme: ornitorincul, echidna

(se înmulțesc prin ouă)

Clasa Mamifere Subclasa Marsupiale: cangurul, lupul marsupial, koala etc.

- homeoterme (nasc pui incomplet dezvoltați care se dezvolta apoi în marsupiu)
- respirație Ordinul Insectivore: cârtița, ariciul
pulmonară Ordinul Chiroptere: liliacul
- coperite cu păr Ordinul Edentate (fără dinți): furnicarul, tatuul, leneșul
- vivipare (nasc) Subclasa Placentare: Ordinul Rozătoare: șoarece, iepure, veverița, popândăul, castorul
- hrănesc puii cu (datorită placentei puii Ordinul Carnivore: pisica, leul, lupul, ursul
lapte se nasc complet Ordinul Pinipede: foca, morsa
dezvoltați) Ordinul Cetacee: balena, delfinul, cașalotul
Ordinul Proboscidieni: elefantul
Ordinul Paricopitate: porcul, hipopotamul, capra, vaca, oaia, cămila
Ordinul Imparicopitate: calul, zebra, rinocerul
Ordinul Primate: maimuțele și omul