Craciunul in Romania

Craciunul este o sarbatoare crestina si reprezinta Nasterea Domnului Iisus Hristos. Atat in Romania
cat si in intreaga lume Craciunul nu mai reprezinta doar o sarbatoare religioasa. Craciunul este prilej
de a-i intalni pe cei dragi, de a schimba cadouri si de a-l astepta pe Mos Craciun.

Cuvantul Craciun ar proveni din latinescul “creatio” – creatie referindu-se la nasterea lui Iiisus Hristos.
O dovada in plus ar fi termenii din limbil-surori: Noel (franceza), Natal( portugheza), Natale (italiana),
Navidad (spaniola)

Craciunul la romani este pregatit inca din perioada postului Craciunului, care incepe pe 14 octombrie.

Turte de Craciun (scutecele domnului)

În fiecare an, cu câteva săptămâni înainte de Crăciun gospodinele prepară niște turte subțiri pe care
le lasă la uscat până în Ajunul Crăciunului când le dau de pomană.

Turte de Crăciun, numite și “Scutecele Domnului”, “Pelincile Domnului” sau “scutecele lui
Hristos” sunt turte fine, delicioase, aranjate în straturi, înmuiate în sirop aromat și umplute cu multă
nucă măcinată sau julfă (semințe de cânepă).

Ignatul

Conform tradiţiei, „Ignatul porcilor“ este pe 20 decembrie, atunci când în

calendarul ortodox este cinstit Sfântul Ignatie Teoforul, cel despre care se
spune că a fost ţinut în braţe chiar de Iisus Hristos, pe vremea când era
copil.

In aceasta zi, crestinii ortodocsi se reunesc in familie pentru taierea rituala a

porcului. Acesta are loc dimineata, cand animalul este stropit cu apa sfintita si
asezat cu capul spre rasarit. Pe frunte sau pe ceafa se cresteaza o cruce cu cutitul
peste care se presara sare. Porcul este un simbol vechi al norocului, belsugului si
fertilitatii.

Mersul cu “Buna dimineata la Mos Ajun”

În seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții și până la ziua, se

obișnuiește, prin unele părți din Ardeal și sudul țării, să meargă cetele de
copii, alcătuite din doi, trei, patru sau chiar și mai mulți copii, din casă în casă,
cu colinda, Moș-Ajunul, Bună-dimineața, colindișul, sau Buna dimineata la
Moș Ajun. Acestia striga la ferestrele oamenilor “Bună dimineața la
moș-ajun! “ si sunt rasplatiti cu covrigi, mere si
nuci.

Colacii de Craciun
O traditie care inca se mai pastreaza este cea a colaceilor. In Ajunul Craciunului,
femeile coc aluat sub forma unui opt incomplet, care este apoi agatat pe perete,
langa icoane, pana la echinoctiul de primavara. Cand barbatul iese la arat, rupe
colacelul in trei: o bucata o pune sub brazda, una o da animalelor si ultima o
mananca el.

Tot legata de mancare este si traditia celor 12 apostoli. Amintind de Cina cea de
Taina, femeile din gospodarie gatesc 12 feluri de mancare pe care le asaza pe masa
inca din Ajunul Craciunului. Nu trebuie sa lipseasca de la masa colacul rotund,
care simbolizeaza coroana lui Iisus.

Jocul Moşilor
O altă tradiție specifică zonei Maramureșului este Jocul Moșilor, un
dans pe care tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 20 de ani îl
practică la casele fetelor de măritat.

Mai exact, tinerii maramureșeni poartă măști colorate din lemn și

se învelesc cu piei de oaie prelucrate pentru a nu fi recunoscuți.
Jocul Moșilor este un ritual inițiatic, în care tinerii dansează cu
bâtele, iar la final, toată lumea participă la o horă.

Viflaimul

Viflaimul reprezintă o scenetă de teatru popular în care apar mai multe

personaje biblice care au legătură cu momentul Nașterii Domnului. Astfel, în
Viflaim apar Iosif, Maria, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, doi păstori, cei trei crai
de la răsărit, doi ostași, moartea, dracul, moșul și străjerul.
Sceneta este prezentată din ce în ce mai rar, astfel că doar în câteva dintre
zonele Maramureșului mai poate fi întâlnit acest obicei.

Zânele Vestitoare
Acest obicei este întâlnit în două localități din județul Maramureș, Borșa și Săcel.
Zânele Vestitoare ale Crăciunului sunt trei fete îmbrăcate în haine albe, frumos
împodobite, care umblă din casă în casă și vestesc Nașterea lui Iisus.
Zânele vestitoare au câte o baghetă magică realizată din buruieni perene. Eele
sunt considerate zâne bune care ajung pe la casele gospodarilor în seara de
Crăciun, rostind texte speciale. La final, cele trei zâne sunt răsplătite cu daruri
tradiționale sau cu bani.