UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1

Funcţii de 2 variabile reale, derivate parţiale.

Cuprins:

1.1 Obiectivele unităţii de învăţare 1

1.2 Definiţia derivatelor parţiale de ordinul I şi II pentru o
funcţie de 2 variabile reale
1.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor
Teste de autoevaluare.
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
Bibliografia unităţii de învăţare 1.
Lucrarea de verificare nr. 1

1.1 Obiective

Economiştii, indiferent de domeniul în care lucrează, au nevoie de cunoştinţe solide de

strictă specialitate, dar şi de tehnici specifice matematicii aplicate, cum ar fi noţiunile pe care ni le
propunem să le prezentăm în cadrul unităţii de învăţare 3. Informaţia economică trebuie să fie
relevantă, credibilă, inteligibilă – calităţi, care sunt asigurate numai atunci când economistul care o
construieşte, o prelucrează şi o valorifică, stăpâneşte deopotrivă cunoştinţe în domeniul respectiv,
dar şi temeinice cunoştinţe de matematici aplicate în economie.
După studiul acestei unităţi de învăţare, studentul va avea cunoştinţe despre:
-funcţiile de 2 variabile reale, şi conceptele asociate lor, precum: derivabilitatea parţială a
respectivelor funcţii şi extremele lor; ele reprezintă un alt element important al analizei matematice,
necesar şi extrem de util, pentru a putea aborda, înţelege şi dezvolta diverse probleme ale
disciplinelor de specialitate din cadrul Facultăţii de Contabilitate și Informatică de Gestiune, căreia
ne adresăm;
-tipul de probleme teoretice şi practice, care fac obiectul cursului de „Funcţii de 2 variabile
reale, derivate parţiale” şi al lucrărilor de verificare ale studenţilor din învăţământul economic din
anul I, ID, de la Facultatea de Marketing din Academia de Studii Economice Bucureşti.
Prin introducerea unităţii de învăţare 1, subordonată analizei matematice, nutrim speranţa ca
studentul de la anul I, ID, Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, să obţină
acumulări de noi cunoştinte utile disciplinelor specifice anilor de licenţă, de la această facultate, în
vederea formării lui ca viitor economist, ce urmează să practice munca de economist în condiţii de
performanţă.
Matematici Aplicate În Economie. 53

1.2 Definiţia derivatelor parţiale de ordinul I şi II pentru o funcţie

de 2 variabile reale

Derivate parțiale de ordinul I (întâi) pentru f = f(x,y)

Dacă f = f(x,y), adică f este o funcție care depinde de două variabile x și y,

atunci ea admite două derivate parțiale (în raport cu fiecare variabilă în parte de
care aceasta depinde) de ordinul I, notate:

fx’ = fx’(x,y) = (f(x,y))x’|y = (ct.) și fy’ = fy’(x,y) = (f(x,y))y’|x = (ct.), ∀ x, y ∈ ℝ.

fx’ se numește derivata parţială de ordinul întâi a funcţiei f în raport cu x ,

calculată în punctul (x,y), iar fy’ se numește derivata parţială de ordinul întâi a
funcţiei f în raport cu x, calculată în punctul (x,y).

Mai sus, scrierea în cuvinte prescurtată, sub forma x = (ct.) înseamnă că x

este o constantă în raport cu y, adică x se comportă ca orice număr real, care nu
depinde de y și, matematic putem scrie că x ∈ ℝ. Analog, scrierea în cuvinte
prescurtată, sub forma y = (ct.) înseamnă că y este o constantă în raport cu x, adică
y se comportă ca orice număr real, care nu depinde de y și, matematic putem scrie
că y ∈ ℝ.

Observație: Regulile de derivare, pe care le vom utiliza în aplicații sunt

următoarele:

(xn)x’ = nxn – 1; (x)x’ = 1; (c)x’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))x’ = cEx’(x), ∀ c ∈ ℝ; (f + g)x’ = fx’+

+ gx’, unde f = f(x), g = g(x).

Derivate parțiale de ordinul II (doi) pentru f = f(x,y)

Dacă f = f(x,y), adică f este o funcție care depinde de două variabile x și y,

atunci ea admite patru derivate parțiale de ordinul II, notate:
54 Virginia Atanasiu

= fxx” = (fx’)x’,
= fyy” = (fy’)y’,
fxy” = (fx’)y’,
fyx” = (fy’)x’,

cu fxy” = fyx” (cu menţiunea egalităţii ultimelor două derivate parţiale de ordinul
II ale lui f).

= fxx” se numește derivata parţială de ordinul doi a funcţiei f în raport cu

x, calculată în punctul (x,y), = fyy” se numește derivata parţială de ordinul doi a
funcţiei f în raport cu y, calculată în punctul (x,y), fxy” se numește derivata parţială
mixtă de ordinul doi a funcţiei f în ordinea xy, calculată în punctul (x,y), și
respectiv fyx” se numește derivata parţială mixtă de ordinul doi a funcţiei f în
ordinea yx, calculată în punctul (x,y).

1.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor

Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = 2x3 - 150x + 9y2 - 36y + 4, cu x,

y ∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (2x3 - 150x + 9y2 - 36y + 4)x’ = (2x3)x’ – (150x)x’ + (9y2)x’ – (36y)x’ +
+ (4)x’ = 2(x3)x’ – 150(x)x’ + 0 – 0 + 0 = 2(3x2) -150(1) = 6x2 –150;
fy’ = (2x3 - 150x + 9y2 - 36y + 4)y’ = (2x3)y’ – (150x)y’ + (9y2)y’ – (36y)y’ +
+ (4)y’ = 0 – 0 + 9(y2)y’ -36(y) y’ + 0 = 9(2y) -36(1) = 18y - 36.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (6x2 –150)x’ = (6x2)x’ – (150)x’ = 6(x2)x’ – 0 = 6(2x) = 12x,

= fyy” = (18y - 36)y’ = (18y)y’ – (36)y’ = 18(y)y’ – 0 = 18(1) = 18,
Matematici Aplicate În Economie. 55

fxy” = (6x2 –150)y’ = (6x2)y’ – (150)y’ = 0 – 0 = 0,

fyx” = (18y - 36)x’ = (18y)x’ – (36)x’ = 0 - 0 = 0,

cu fxy” = fyx” = 0.

Aplicaţia2: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = 2x3 - 96x + 15y2 - 90y - 9, ∀ x,

y ∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (2x3 - 96x + 15y2 - 90y - 9)x’ = (2x3)x’ – (96x)x’ + (15y2)x’ – (90y)x’ -
- (9)x’ = (2x3)x’ – (96x)x’ + (15y2)x’ – (90y)x’ - (9)x’ = 2(x3)x’ – 96(x)x’ + 0 – 0 - 0 =
= 2(3x2) - 96(1) = 6x2 – 96;
fy’ = (2x3 - 96x + 15y2 - 90y - 9)y’ = (2x3)y’ – (96x)y’ + (15y2)y’ – (90y)y’ -
- (9)y’ = 0 – 0 + 15(y2)y’ - 90(y) y’ - 0 = 15(2y) - 90(1) = 30y - 90.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (6x2 – 96)x’ = (6x2)x’ – (96)x’ = 6(x2)x’ – 0 = 6(2x) = 12x,

= fyy” = (30y - 90)y’ = (30y)y’ – (90)y’ = 30(y)y’ – 0 = 30(1) = 30,
fxy” = (6x2 – 96)y’ = (6x2)x’ – (96)y’ = 0 – 0 = 0,
fyx” = (30y - 90)x’ = (30y)x’ – (90)x’ = 0 - 0 = 0,

cu fxy” = fyx” = 0.

Aplicaţia3: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = x2 - y3 + y2 - 4x - 12y + 2022, cu

x, y ∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (x2 - y3 + y2 - 4x - 12y + 2022)x’ = (x2)x’ – (y3)x’ + ( y2)x’ – (4x)x’ –

- (12y)x’ + (2022)x’ = 2x – 0 + 0 – 4(1) – 0 + 0 = 2x – 4;
fy’ = (x2 - y3 + y2 - 4x - 12y + 2022)y’ = (x2)y’ – (y3)y’ + ( y2)y’ – (4x)y’ –
- (12y)y’ + (2022)y’ = 0 – (3y2) + (y2)y’ – 0 – 12(y)y’ + 0 = -3y2 + (2y) – 12(1) =
= -3y2 + (15/2)2y - 12 = -3y2 + 15y - 12.
56 Virginia Atanasiu

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (2x – 4)x’ = (2x)x’ – (4)x’ = 2(x)x’ – 0 = 2(1) = 2,

= fyy” = (-3y2 + 15y - 12)y’=(-3y2)y’ + (15y)y’ - (12)y’= -3(y2) y’ + 15(y)y’ –
- 0 = -3(2y) + 15(1) = -6y + 15,
fxy” = (2x – 4)y’ = (2x)y’ – (4)y’ = 0 – 0 = 0,
fyx” = (-3y2 + 15y - 12)x’ = (-3y2)x’ + (15y)x’ - (12)x’= 0 + 0 – 0 = 0,

cu fxy” = fyx” = 0.

Aplicaţia4: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = y3 – x2 - y2 + 6x + 6y + 2022, cu x,

y ∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (y3 – x2 - y2 + 6x + 6y + 2022)x’ = (y3)x’ – (x2)x’ - ( y2)x’ + (6x)x’ +

+ (6y)x’ + (2020)x’ = 0 – 2x - 0 + 6(x)x’ + 0 + 0 = -2x + 6(1) = -2x + 6;
fy’ = (y3 – x2 - y2 + 6x + 6y + 2022)y’ = (y3)y’ – (x2)y’ - ( y2)y’ + (6x)y’ +
+ (6y)y’ + (2020)y’ = 3y2 – 0 - (y2)y’ + 0 + 6(y)y’ + 0 = 3y2 - (2y) + 6(1) = 3y2 –
- (9/2)2y + 6 = 3y2 - 9y + 6.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (-2x + 6)x’ = -(2x)x’ + (6)x’ = -2(x)x’ + 0 = -2(1) = -2,

= fyy” = (3y2 - 9y + 6)y’ = (3y2)y’ - (9y)y’ + (6)y’ = 3(y2)y’ – 9(y) y’ + 0 =
= 3(2y) – 9(1) = 6y - 9,
fxy” = (-2x + 6)y’ = -(2x)y’ + (6)y’ = -0 + 0 = 0,
fyx” = (3y2 - 9y + 6)x’ = (3y2)x’ - (9y)x’ + (6)x’ = 0 – 0 + 0 = 0,

cu fxy” = fyx” = 0.

Aplicaţia5: Fie funcţia: f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = x3 + y4 – 27x – 4y - 6.

Să se determine derivatele parţiale de ordinul I şi II ale lui f.

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).
Matematici Aplicate În Economie. 57

D.p. de ordinul I ale lui f:

fx’ = (x3 + y4 – 27x – 4y - 6)x’ = (x3)x’ + (y4)x’ - (27x)x’ - (4y)x’ - (6)x’ =

= 3x2 + 0 - 27(x)x’ – 0 – 0 = 3x2 - 27(1) = 3x2 – 27,

fy’ = (x3 + y4 – 27x – 4y - 6)y’ =(x3)y’ + (y4)y’ - (27x)y’ - (4y)y’ - (6)y’ = 0 +

+ 4y3 – 0 - 4(y)y’ – 0 = 4y3 - 4(y)y’ = 4y3 - 4(1) = 4y3 - 4, ∀ (x,y).

D.p. de ordinul II ale lui f:

f "x = fxx” = (fx’)x’ = (3x2 – 27)x’ =(3x2)x’ – (27)x’ = 3(x2)x’ – 0 = 3(2x) = 6x,
2

f "y = fyy” = (fy’)y’ = (4y3 - 4)y’ = (4y3)y’ – (4)y’ = 4(y3)y’ – 0 = 4(3y2) = 12y2,
2

fxy” = (fx’)y’ = (3x2 – 27)y’ = (3x2)y’ – (27)y’ = 0 - 0 = 0,

fyx” = (fy’)x’ = (4y3 - 4)x’ =(4y3)x’ – (4)x’ = 0 - 0 = 0, ∀ (x,y) cu menţiunea

egalităţii ultimelor două derivate parțiale de ordinul II ale lui f: fxy” = fyx”.

Aplicaţia6: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = - x3 – 2y2 + 4xy - 3x + 1, cu x,

y ∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (- x3 – 2y2 + 4xy - 3x + 1)x’ = -( x3)x’ - (2y2)x’ + (4xy)x’ - (3x)x’ + (1)x’=

= - (x3)x’ – 0 + 4y(x)x’ – 3(x)x’ + 0 = - (3x2)+ 4y(1) – 3(1) = -x2 + 4y – 3;

fy’ = (- x3 – 2y2 + 4xy - 3x + 1)y’ = -( x3)y’ - (2y2)y’ + (4xy)y’ - (3x)y’ + (1)y’=

= -0 – 2(y2)y’ + 4x(y)y’ – 0 + 0 = -2(2y) + 4x(1) = -4y + 4x.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (-x2 + 4y – 3)x’ = -(x2)x’ + (4y)x’ – (3)x’ = -(2x) + 0 - 0 = -2x,

= fyy” = (-4y + 4x)y’ = -(4y)y’ + (4x)y’ = -4(y)y’ + 0 = -4(1) = -4,

58 Virginia Atanasiu

fxy” = (-x2 + 4y – 3)y’ = -(x2)y’ + (4y)y’ – (3)y’ = -0 + 4(y)y’ – 0 = 4(1) = 4,

fyx” = (-4y + 4x)x’ = -(4y)x’ + (4x)x’ = -0 + 4(x)x’ = 4(1) = 4,

cu fxy” = fyx” = 4.

Aplicaţia7: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = x3 - x2 + y2 + 12x - 4y + 2022, cu

x, y ∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (x3 - x2 + y2 + 12x - 4y + 2022)x’ = (x3)x’ – ( x2)x’ + (y2)x’ + (12x)x’ –

- (4y)x’ + (2022)x’ = (3x2) - (x2)x’ + 0 + 12(x)x’ – 0 + 0 = 3x2 - (2x) + 12(1) =
= 3x2 – 2x + 12 = 3x2 – 15x + 12;

fy’ = (x3 - x2 + y2 + 12x - 4y + 2022)y’ = (x3)y’ – ( x2)y’ + (y2)y’ + (12x)y’ –

- (4y)y’ + (2022)y’ = 0 – 0 + (2y) + 0 - 4(y)y’ + 0 = 2y - 4(1) = 2y - 4.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (3x2 – 15x + 12)x’ = (3x2)x’ – (15x)x’ + (12)x’ = 3(x2)x’ – 15(x)x’ +

+ 0 = 3(2x) – 15(1) = 6x - 15,
= fyy” = (2y - 4)y’ = (2y)y’ – (4)y’ = 2(y)y’ – 0 = 2(1) = 2,
fxy” = (3x2 – 15x + 12)y’ = 0,
fyx” = (2y - 4)x’ = 0,

cu fxy” = fyx” = 0.

Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare nr. 1:

Matematici Aplicate În Economie. 59

Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = x3 - 3x - 9y2 + 6y + 10, cu x, y ∈ ℝ.

Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Testul de autoevaluare nr. 2:

Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = 3x2 + y3 - 6xy - 5, cu x, y ∈ ℝ.

Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare nr. 1:

Rezolvare: La testul de autoevaluare nr. 1, derivatele parţiale de ordinul I

ale lui f sunt:

fx’ = (x3 - 3x - 9y2 + 6y + 10)x’ = (x3)x’ – (3x)x’ - (9y2)x’ + (6y)x’ + (10)x’=

= (3x2) – 3(x)x’ - 0 + 0 + 0 = 3x2 – 3(1) = 3x2 – 3;
fy’ = (x3 - 3x - 9y2 + 6y + 10)y’ = (x3)y’ – (3x)y’ - (9y2)y’ + (6y)y’ + (10)y’=
= 0 – 0 - 9(y2)y’ + 6(y)y’ + 0 = -9(2y) + 6(1) = -18y + 6.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (3x2 - 3)x’ = (3x2)x’ - (3)x’ = 3(x2)x’ - 0 = 3(2x) = 6x,

= fyy” = (-18y + 6)y’ = -(18y)y’ + (6)y’ = -18(y)y’ + 0 = -18(1) = -18,

fxy” = (3x2 - 3)y’ = 0,

fyx” = (-18y + 6)x’ = 0,

cu fxy” = fyx” = 0.

Am ținut seama de următoarele reguli de derivare:

(xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’,

unde f = f(x), g = g(x).
60 Virginia Atanasiu

Testul de autoevaluare nr. 2:

Rezolvare: La testul de autoevaluare nr. 2, derivatele parţiale de ordinul I

ale lui f sunt:

fx’ = (3x2 + y3 - 6xy - 5)x’ = (3x2)x’ + (y3)x’ - (6xy)x’ - (5)x’=3(x2)x’ + 0 - 6y(x)x’-

- 0 = 3(2x) - 6y(1) = 6x - 6y;
fy’ = (3x2 + y3 - 6xy - 5)y’ = (3x2)y’ + (y3)y’ - (6xy)y’ - (5)y’= 0 - (3y2) - 6x(y)y’ - -
0 = 3y2 - 6x(1) = 3y2 - 6x.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

= fxx” = (6x - 6y)x’ = (6x)x’ - (6y)x’ = 6(x)x’ - 0 = 6(1) = 6,

= fyy” = (3y2 - 6x)y’ = (3y2)y’ - (6x)y’ = 3(y2)y’ - 0 = 3(2y) = 6y,

fxy” = (6x - 6y)y’ = (6x)y’ - (6y)y’ = 0 - 6(y)y’ = -6(1) = -6,

fyx” = (3y2 - 6x)x’ = (3y2)x’ - (6x)x’ = 0 - 6(x)x’ = -6(1) = -6,

cu fxy” = fyx” = -6.

Am ținut seama de următoarele reguli de derivare:

(xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈ ℝ; (f + g)’ = f’ + g’,

unde f = f(x), g = g(x).

Bibliografia unităţii de învăţare 1:

1. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Teorie, cazuri şi soluţii”, Editura Printech,
Bucureşti, 2005.
2. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme: cazuri şi soluţii”,
Editura Printech, Bucureşti, 2005.
3. Dedu S., Şerban F., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme”, Tipogrup
Press, Bucureşti, 2007.
4. Purcaru I., „Matematici generale şi elemente de optimizare”, Editura Economică, Bucureşti,
1997.
Matematici Aplicate În Economie. 61

Lucrarea de verificare nr. 1:

(sinteză a cunoştinţelor dobândite de student în urma studiului său individual, bazat

pe noţiunile teoretice introduse şi aplicaţiile pezentate de noi, în cadrul unităţii de
învăţare 1)

Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = -x2 + y3 + xy - y + 7, cu x, y ∈ ℝ.

Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
Răspuns: fx’ = -2x + y, fy’ = 3y2 + x - 1. = fxx” = -2, = fyy” = 6y, fxy” = 1,
fyx” = 1.

Aplicaţia2: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = y4 - 2x3 + 6x2 + 18x – 4y + 9, cu x,

y ∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
Răspuns: fx’ = -6x2 + 12x + 18; fy’ = 4y3 - 4. = fxx” = -12x + 12, = fyy” =
= 12y2, fxy” = 0, fyx” = 0.

Aplicaţia3: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = –x2 + y3 + 4xy + 5y + 10, cu x, y ∈

∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
Răspuns: fx’ = -2x + 4y, fy’ = 3y2 + 4x + 5. = fxx” = -2, = fyy” = 6y, fxy” =
= 4, fyx” = 4.

Aplicaţia4: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = –x2 + y3 + 4xy + 5y + 10, cu x, y ∈

∈ ℝ. Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
Răspuns: fx’ = -2x + 4y; fy’ = 3y2 + 4x + 5. = fxx” = -2, = fyy” = 6y, fxy” =
= 4, fyx” = 4.
62 Virginia Atanasiu

Precizări importante:
1. Media teză (MT) = (Nota Apl. 1. + Nota Apl. 2. + Nota Apl. 3. + Nota Apl. 4):4;
MT ∈ [1,10]
2. Punctajul aferent fiecărei etape din rezolvarea subiectelor lucrării scrise se acordă numai
dacă rezolvarea este corectă, completă şi justificată.
3. Citiţi cu grijă textul problemelor, atenţie la calcule şi mult SUCCES!. 😊😊
4. Citiţi şi reţineţi precizările de mai sus pentru o autoevaluare corectă!