Amenajarea Unei Ferme de Crestere Si Dresare A Cailor

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM
PROIECT DE DIPLOMĂ
Cadru didactic îndrumător:
Prof. dr. ing. Nicolae ȚANE
Absolvent:
Ioniță Valentina Mădălina
Brașov
2020
Ioniță Valentina Mădălina Amenajarea unei ferme de creștere și dresare a cailor în scopuri turistice
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMETAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM
AMENAJAREA UNEI FERME DE

CREȘTERE ȘI DRESARE A CAILOR
ÎN SCOPURI TURISTICE
Cadru didactic îndrumător :
Prof. Dr. Ing. Țane Nicolae
Absolvent:
Ioniță Valentina Mădălina
Brașov
2020
AMENAJAREA UNEI FERME DE CREȘTERE ȘI DRESARE A CAILOR

Autor: Valentina Mădălina Ioniță
Îndrumător: Prof. Dr. Ing. Nicolae Țane
Universitatea TRANSILVANIA din Brașov, Facultatea de Alimentație și Turism

Str. Castelului nr.148, Brașov, România
Email: valentina-madalina.ionita@student.unitbv.ro
REZUMAT( ABSTRACT)
Proiectul descrie modalitățile de creștere și dresare a cabalinelor, precum și soluția adoptată

pentru amenajarea fermei. În cadrul acestuia sunt ilustrate 5 capitole care oferă informațiile necesare
referitoare la tema abordată.
Primul capitol din cadrul proiectului de ’’Amenajare a unei ferme de creștere și dresare a cailor
în scopuri turistice’’ pune accentul pe stadiul actual și tendințele existente în țara noastră. Aceste aspecte
constituie punctul de plecare pentru adoptarea unei soluții optime de amenajare a fermei.
Următorul capitol abordează conceptele juridice care stau la baza implementării proiectului.
Sunt elaborate principalele legi, norme și standarde ce stau la baza realizării unui spațiu corespunzător
desfășurării activității propuse.
Capitolul III va cuprinde soluția adoptată pentru proiectare , precum și justificarea tehnico-
economică de principiu.
Ultimele două capitole cuprind calculele aferente de dimensionare a spațiilor și utilajelor,
precum și analiza veniturilor, cheltuielilor pentru prima lună de funcționare. Sunt prezentate rațiile
alimentare ale cabalinelor, costurile aferente acestora și profitul obținut în urma desfășurării activităților
de echitație din cadrul fermei.
Anexele aferente acestui proiect cuprind planul general de amplasare al fermei, precum și
detalierea a trei sectoare principale din cadrul acesteia.
Obiectivele principale ale lucrării au constituit aspecte legate de identificarea principalelor rase
de cai care se pretează cel mai bine activității de dresaj, asigurarea hranei corespunzătoare, precum și
modalitățile adecvate de dresaj.
În urmalucrării realizate a reieșit faptul că hrana echilibrată reduce cantitatea de noxe eliberată
de animale, iar turismul ecvestru repreintă o soluție sustenabilă a activității.
CUVINTE CHEIE: rasă, cabaline, dresaj, hrană, fermă.

AMENAJAREA UNEI FERME DE CREȘTERE ȘI DRESARE A CAILOR

Autor: Valentina Mădălina Ioniță
Îndrumător: Prof. Dr. Ing. Nicolae Țane
Universitatea TRANSILVANIA din Brașov, Facultatea de Alimentație și Turism

Str. Castelului nr.148, Brașov, România
Email: valentina-madalina.ionita@student.unitbv.ro
SUMMARY ( ABSTRACT)
The project describes the ways of raising and training horses, as well as the solution adopted for
the farm. It illustrates 5 chapters providing the necessary information on the topic addressed.
The first chapter of the project of "Development of a farm for breeding and training horses for
tourist purposes" emphasizes the current state and trends existing in our country. These aspects are the
starting point for the adoption of an optimal farm arrangement solution.
The following chapter addresses the legal concepts underlying the implementation of the
project. The main laws, rules and standards underlying the establishment of a space corresponding to the
proposed activity are developed.
Chapter III will include the solution adopted for the design and the technical and economic
justification in principle.
The last two chapters include the related calculations for the sizing of premises and machinery,
as well as the analysis of revenue, expenditure for the first month of operation. The food rations of the
horses, their costs and the profit from the pursuit of horse riding on the farm are presented.
The annexes to this project include the general plan for the location of the farm and the details
of three main sectors within it.
The main objectives of the work were aspects related to the identification of the main breeds of
horses that best suit the training activity, the provision of appropriate food, and the appropriate training
methods.
As a result of the work carried out, it has emerged that balanced food reduces the amount of
noxiousness released by animals, and equestrian tourism is a sustainable solution to the activity.
CUPRINS
INTRODUCERE
INTRODUCERE.........................................................................................................................................7
CAPITOLUL I.................................................................................................................................................8
STADIUL ȘI TENDINȚELE ACTUALE ÎN ROMÂNIA..........................................................................9
1.1. Noțiuni generale despre cabaline........................................................................................................9
1.1.1. Evoluția și domesticirea.............................................................................................................9
1.1.2. Biologia cabalinelor................................................................................................................10
1.1.3. Rasele de cai............................................................................................................................13
1.1.4. Dresarea cailor.........................................................................................................................16
1.2. Particularități ale fermelor ecvestre..................................................................................................18
1.2.1 Turismul ecvestru...........................................................................................................................18
1.2.2. Tipuri de adăposturi și padocuri...............................................................................................19
1.2.3. Depozitarea dejecțiilor provenite de la cai...............................................................................21
1.2.4. Echipamente pentru furajare și adăpare...................................................................................22
1.2.5. Spații petru hrană și așternut....................................................................................................23
1.2.6. Facilități pentru dresaj.............................................................................................................24
Capitolul II.................................................................................................................................................26
STANDARDE ȘI CONCEPTE JURIDICE..............................................................................................26
ALEGEREA SOLUȚIEI PENTRU AMENAJAREA FERMEI................................................................28
3.1. Scopul și obiectivele proiectului.......................................................................................................28
3.2. Amplasare.........................................................................................................................................29
3.3. Facilități turistice..............................................................................................................................31
3.4. Tehnologia de creștere, îngrijire și dresare a cailor..........................................................................32
CALCULUL ȘI PROIECTAREA SOLUȚIEI ADOPTATE.....................................................................35
4.1. Dimensionarea spațiilor....................................................................................................................35
4.2. Dimensionarea utilajelor și echipamentelor.....................................................................................40
4.3. Calculul rațiilor alimentare..............................................................................................................45
4.4. Norme de prevenire și stingere a incendiilor...................................................................................47
4.5. Analiza SWOT..................................................................................................................................48
5
CALCULUL ECONOMIC AL PROIECTULUI.......................................................................................49

5.1. Stabilirea valorii investiției...............................................................................................................49
5.2. Stabilirea cheltuielilor pentru prima lună de funcționare.................................................................52
5.3. Antecalculația de preț.......................................................................................................................54
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...........................................................................................................56
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................57
6
INTRODUCERE
Cabalinele sunt animale sociabile, obișnuite să trăiască în natură, în comunități deschise

și să se deplaseze zilnic pe distanțe mari. În decursul evoluției, calul a reprezentat o sursă de
hrană pentru majoritatea populațiilor, un mijloc important de luptă sau apărare, a fost exploatat
ca mijloc important de muncă, în societatea modernă de astăzi reflectând un important mijloc de
întreceri sportive și izvor de sănătate prin turismul ecvestru. Prin acest segment de activități,
răspândite cu preponderență în toată lumea, calul este clasificat, perfecționat și calificat după
exigențele la cel mai înalt grad științific, reprezentând domeniul în care zilnic apar noutăți .
Creșterea cailor și exploatarea acestora în cadrul sporturilor ecvestre constituie un
domeniu de actualitate, atât pe plan național cât și internațional. Pentru marea majoritate a
persoanelor, posibilitatea de a lucra cu un cal reprezintă un mod de petrecere a timpului liber și
relaxare.
Numărul mare al persoanelor interesate de sportul ecvestru lărgește posibilitatea unei
extinderi substanțiale în cadrul acestei activități. Astfel, obictivele principale ale proiectului se
vor axa pe îmbunătățirea condițiilor de creștere a efectivului de cabaline într-un mediu sănătos,
identificarea principalelor rase de cai care se pretează cel mai bine dresajului, modalitățile de
dresaj și identificarea rațiilor de hrană corespunzătoare fiecărei categorii de cabaline.
Abordarea acestei teme s-a bazat pe dezvoltarea turismului ecvestru în România, cu
precădere în județul Prahova, zonă defavorizată de prezența acestui tip de turism. Complexitatea
domeniului, relația armonioasă ce se poate devolta între o persoană și cal, precum și dorința de a
aduce un surplus de confort în tehnologia de creștere a cabalinelor alcătuiesc elementele
principale care au dus la alegerea acestei teme.
Importanța social-econimică a creșterii cabalinelor și domeniiile de utilizare , prezintă
un rol important în dezvoltarea societății și dezvoltării durabile, fiind asigurat un echilibru între
aspectele ecologice, sociale și economice. Organizarea fermei, precum și a activităților din
cadrul acesteia se vor realiza în armonie cu natura, evitând poluarea mediului înconjurător.
Îmbunătățirea nutriției cailor , atât din punct de vedere calitativ cât și ca tehnologie, precum și
organizarea utilizării utilajelor și echipamentelor, vor avea un impact pozitiv în plan ecologic
datorită diminuării noxelor eliberate în atmosferă.
7
CAPITOLUL I
STADIUL ȘI TENDINȚELE ACTUALE ÎN ROMÂNIA
1.1. Noțiuni generale despre cabaline
1.1.1. Evoluția și domesticirea
Evoluția poate fi complet urmărită de la fosile până la Eocene, pe parcursul a

aproximativ 60 milioane de ani, fiind responsabilă atât pentru aspectul exterior, structura
corpului, fiziologie, cât și în special pentru comportamentul tipic speciei, diferit de al celorlalte
specii de animale. În această eră, Eohippus popula teritoriile, fiind foarte puțin asemănător cu
caii din zilele noastre. Avea mai multe picioare, era aproximativ de mărimea unei vulpi, avea un
spate arcuit și o coroană dentară de mici dimensiuni, trăind adesea în grupuri mici sau singur. În
decursul evoluției, au survenit schimbări radicale cu privire la fizic, fiziologie și comportament.
Schimbările s-au datorat variațiilor enorme în condițiile de mediu, condițiile climatice, strămoșii
sălbatici ai cailor noștri fiind forțați să se adapteze constant. Populațiile care au supraviețuit au
fost doar cele mai bine adaptate la noile condiții.
Adaptarea calului la traiul de stepă a condus la dezvoltarea dinților în coroana
înaltă, cu suprafața mare de șlefuire, creșterea mărimii corpului și lungirea relativă a membrelor,
comparativ cu trupul, pierderea degetelor de la picioare, precum și formarea copitelor. În mod
similar, a existat în continuare o dezvoltare și o specializare a creierului, în special a
necortexului, aceasta fiind zona responsabilă pentru capacitatea de învățare și de prelucrare a
informațiilor senzoriale. Evoluția a format, așadar, un animal care a fost perfect adaptat la viața
într-un habitat de tip stepă, nu numai anatomic și fiziologic, dar și în ce privește comportamentul
specific speciei sale.
Domesticirea se poate defini drept transformarea animalului de către om, adică
transormarea dintr-un animal sălbatic într-un animal domestic. Domesticirea calului a început cu
aproximativ 4000 de ani i.C, ceea ce a fost documentat, printre altele, de descoperiri fosile din
Europa de Sud-Est. Se caracterizează prin selecția genetică a unor însușiri, selecție făcută de
către oameni. Criteriul de selecție cel mai important a fost cu siguranță , la începutul
8
domesticirii, adaptabilitatea calului sălbatic la traiul în captivitate. Ulterior, au apărut alte criterii
de selecție precum culoarea, înălțimea, greutatea , viteza și performanța în muncă. Prin selecția
genetică s-a dorit în primul rând, o schimbare a caracteristicilor morfologice. Caii de casă
prezintă o diversitate mult mai mare referitoare la dimensiune, culoare și performațe, comparativ
cu strămoșii lor sălbatici.
Însă, prin domesticire, au survenit anumite schimbări de comportament
determinate genetic. Dar acesta a fost doar modificat, astfel, niciun comportament dezvoltat în
decursul evoluției și trecut printr-un proces de domesticire nu a fost complet pierdut.
Rutina de zi cu zi urmează un ritm polifazic, ritm ce desemnează faze de hrănire,
activitate și odihnă care se schimbă de mai multe ori într-o zi de 24 de ore. În cazul în care
trăiesc liber , hrănirea ocupă cea mai mare parte a unei zile. Într-o zi animalele petrec între 5 și
20% din zi în picioare, în starea de veghe, între 10 - 20% în picioare în starea de moțăială și între
1 - 15% din zi în mișcare, în afară de căutarea hranei și însușirea ei.
Pentru activități, cum ar fi adăpatul, necesitățile personale, etc., calul petrece timp
relativ puțin. Aici sunt multe alte activități pe care caii le fac împreună, de exemplu, mestecarea
și odihna. Această sincronizare se datorează tendinței înnăscute de a rămâne alături de cei din
aceeași specie. Cele mai multe comportamente sunt supuse la ritmul dat de ore și la ritmul diurn,
amendat de factori endogeni ( “ ceasul intern”, factorii fiziologici și genetici) și factori exogeni
( temeperatura, lumina). De exemplu, în timpul verii, caii sălbatici tind să extindă considerabil
timpul de odihnă de la prânz, pentru a fi mai activi noaptea.
Conform ( Schafer 1991) caii au un sistem propriu de spațiu-timp-activitate. În
acest caz, caii au anumite activități pe care le desfășoară într-un ritm diurn specific, căutând
întotdeauna aceleași locuri. În ciuda acestor componente , viața zilnică a cailor sălbatici nu
beneficiază de de o rutină rigidă.
De asemenea, comportamentul cailor este afectat de anotimpuri. În primul rând,
este afectat comportamentul sexual. Iepele reflect o disponibilitate crescută de a se împerechea
odată cu creșterea timpului de luminozitate diurnă. Potrivit ( Bergeret et. Al 2006), ritmul annual
periodic este responsabil și pentru alte modoficări comportamentale, precum creșterea ingestiei
de alimente toamna sau reducerea activităților fizice în timpul iernii.
Astefel, se poate concluziona faptul că domesticirea duce atât la modoficări
morfologice, cât și la modificări etologice. Cu alte cuvinte, nevoile specifice cailor care s-au
dezvoltat pe parcursul istoriei lor, sunt relative neschimbate, deși calul este domesticit de acum
aproximativ 6 000 de ani și s-a obișnuit să trăiască laolaltă cu oamenii și în grajd.
9
1.1.2. Biologia cabalinelor
Calul ( Equus Caballus) face parte din specia genului Equus , fiind un mamifer
erbivor copitat. Face parte din familia Ecvidee, ordinul Perissodacyla. În prezent, cabalinele sunt
răspândite pe toate continentele, fiind exploatate pentru tracțiunea diverselor tipuri de atelaje,
pentru călărie, dresaj, dar și pentru carnea lor. Comparativ cu alte țări , cum ar fi Japonia, China,
Mexic, unde preparatele din cal sunt considerate o delicatesă, în România, carnea de cal a fost
utilizată pentru prepararea mezelurilor.
În funcție de rasă, mediul în care trăiesc și îngrijirea corespunzătoare, caii au o
durată de viață cuprinsă între 25 – 30 de ani. Desigur, pot exista și câteva abateri de la această
regulă, unii cai ajungând și la vârsta de 40 de ani, dar aceste cazuri sunt foarte rare. Un exemplu
uimitor și o excepție în același timp o reprezintă “Old Billy” , fiind cel mai bătrân cal din
seculul al XIX-lea, care a trăit 62 de ani.
Pentru a scăpa de eventualii prădători, anatomia cailor le permite să folosească
viteza pentru a elimina pericolul. Corpul este zvelt, trunchiul se sprijină pe 4 membre puternice
și musculoase, gâtul este puternic, de lungime medie și poartă o coamă. Părul de pe suprafața
corpului poate fi de acoperire ( fiind scurt, subțire și repartizat uniform pe toată suprafața
corpului) și de protecție ( fiind lung, gros, constituind coama și îmbrăcând total sau parțial
coada). Respirația se realizează doar pe nas, fapt datorat dispoziției vălului palatin care împiedică
comunicarea gurii cu căile respiratorii. Calul face parte din categoria celor mai durabile,
rezistente și rapide animale de pe planetă. Cabalinele sunt foarte apte de a suporta încărcături
extraordinare ce se datorează sistemului muscoscheletal.
Scheletul unui cal este alcătuit din 252 de oase care alcătuiesc 4 grupe principale:
craniul, toracele, coloana vertebrală și membrele. O caracteristică importantă a scheletului
calului o reprezintă mobilitatea incredibilă a acestuia, fiind facilitată de un număr mare de
ligamente și articulații. Din aceste considerente animalul execută o mulțime de mișcări și are o
bună flexibilitate.
Conformația este adaptată locomoției terestre, determinată în special de cap și gât,
care au o biomecanică favorabilă deplasării, de trunchiul suplu și aerodinamic, de membrele
lungi terminate printr-un singur deget protejat de o copită. Dezvoltarea corporală variază în
funcție de specie, talia având valori cuprinse între 60 – 170 cm și greutatea între 100 – 1000 kg.
Pielea este în general pigmentată, fiind de grosime mijlocie.
10
Fig.1.1. Structura fizică a calului

( Sursa: https://www.desprecai.eu/generalitati/definitiecal/)
Aparatul digestiv caracteristic animalelor erbivore, este adaptat astefl încât să

valorifice în mod eficient furajele celulozice. Ecvinele prezintă buze subțiri și mobile, care
împreună cu limba apucă energic hrana. Ca urmare, hrana este introdusă în gură, supusă unei
masticații puternice cu ajutorul molarilor. Furajul tocat și îmbibat cu salivă ajunge cu o frecvență
de 2-3 înghițituri pe minut sub formă de bucăți prin esofag în stomac. Conform spuselor lui
( Mayer și Reinhard, 1975) , în aproximativ 30-40 de miunte animalele consumă 1 kg de fân,
efectuând 3 000 – 5 000 mișcări de masticație, caii având nevoie de mai mult timp pentru a-și
consuma hrana. Capacitatea de ingestie a calului pentru substanța uscată este limitată la 2 kg pe
zi per 100 kg masă corporală.
Stomacul calului este relativ mic, având o capacitate de 15 – 20 de kg pentru un
cal mare. Este conceput pentru o ingerare continuă, se umple încet și în același timp se golește în
mod corespunzător. Pentru o bună funcționare a stomacului este necesar ca alimentația să fie
limitată în ceea ce privește furajele ușor de înghițit, deoarece volumul mic necesită ingerarea
continuă a furajelor cu o durată lungă a mestecatului.
11
1.1.3. Rasele de cai
În prezent, există o diversitate considerabilă referitoare la rasele de cai, fiind

remarcate peste 350 exemplare. Existând o varietate foarte mare a acestor specii de animale, pe
parcursul anilor, au existat numeroase criterii de clasificare a raselor de cabaline, în funcție de
culoare, teritoriul în care se află, direcția lor de exploatare, etc. O clasificare generală a raselor de
cai, conform ( FRANK, 1875), împarte aceste specii în grupa cailor orientali și grupa cailor
apuseni. În prezent, rasele de cai se clasifică după următoarele criterii:
1. După dezvoltarea corporală: cai mici, ponei și cai mari;
2. După modul de exploatare: rase ușoare de călărie și tracțiune, rase grele și rase
intermediare;
3. După însușirile proprii: rase pur-sânge și rase combinate;
4. După gradul de ameliorare: rase naturale, rase culturale și rase de tranziție;
5. În funcție de modul de deplasare: galop, trap și buiestru;
6. După gradul de importanță: rase de importanță mondială și rase de importanță
națională.
Rasele de importanță mondială au contribuit la formarea și răspândirea a
numeroase rase de cabaline, datorită performanțelor de transmitere ereditară a caracterelor
proprii. Această categorie enumără un efectiv considerabil de rase, cele mai cunoscute fiind rasa
Arabă, Pur sânge englez, Trăpașii, Appaloosa.
Fig.1.2. Rase de importanță mondială

(Sursa: https://www.publicdomainpictures.net/ro)
Rasa Arabă a contribuit la formarea tuturor raselor culturale existente în prezent,

fiind cea mai veche rasă pură din lume. Greutatea unui astfel de cal poate ajunge până la 400-450
12
de kg, iar talia fiind în medie de 150 de cm. Capul este mic, cu profil drept, ochii expresivi,
urechile sunt purtate vertical și de mici dimensiuni iar gâtul este completat de o coamă bogată și
mătăsoasă. Principalele aptitudini ale acestei rase sunt pentru călărie și tracțiune ușoară, fiind
capabil să concureze la toate acțiunile ecvestre datorită rezistenței foarte mari pe care o posedă.
Rasa pur sânge englez este utilizată adesea în cursele de cai, deoarece prezintă un
grad ridicat de specializare pentru viteză. Conformația corporală este specifică animalelor de
viteză, aerodinamică, cu o talie mare cuprinsă între 1,62 – 1,73 cm, iar greutatea poate ajunge
până la 500 de kg. Fiind o rasă de viteză, abdomenul este slab dezvoltat, membrele sunt lungi și
prezintă o musculatură foarte puternică.
Din categoria celor mai importante rase de trăpași fac parte : trăpașul olandez,
danez, francez, românesc. Trăpașul românesc prezintă o conformație corporală armonioasă și
bine proporționată. Greutatea poate ajunge până la 503 kg pentru masculi și 472 kg pentru iepe,
talia variind între 155- 158 cm.
Rasele pentru călărie și tracțiune sunt reprezentate de rasa Ardeneză, calul de
sport românesc, rasa Lipițană, calul Shaghya, rasa Huțulă, Shetland, rasa Falabella, Gidran,
Nonius, Semigreul românesc.
Rasa Gidran este o rasă jumătate pur sânge englez și jumătate arabă, ce prezintă o
conformație specifică unui cal de călărie. Se caracterizează printr-o formă corporală armonioasă
și elegantă. Capul este mic, profilul drept, urechile sunt purtate vertical și de mici dimensiuni.
Poate ajunge la o greutate corporală de până la 522 kg și o talie de 157 cm. În prezent, se
exploatează în sporturile ecvestre , în special la probele de obstacole.
Rasa Nonius prezintă aptitudini importante pentru transport și lucrări agricole, de
asemenea, putând fi folosit și pentru viteză. Prezintă o talie de 161 cm iar greutatea corporală
ajunge până la 550 kg. Comparativ cu rasele prezentate anterior, această rasă are un cap mare și
profil convex, gâtul fiind scurt și musculos. Cele mai frecvente culori întâlnite în cadrul acestei
specii este cea neagră sau murgă.
Semigreul românesc a luat naștere prin încrucișarea mai multor rase, precum
Ardeneză, Trăpașul românesc, Lipițan, fapt ce a dus la conturarea a două tipuri morfologice:
tipul mare și tipul mic. Tipul mare se caracterizează printr-o talie de 158 cm, greutatea corporală
ajungând până la 580 de kg iar tipul mic prezintă o talie de 150 cm și o greutate corporală de
520 kg.
13
Fig.1.3. Rase pentru călărie și tracțiune

( Sursa: http://www.calariebailefelix.ro/2016/06/14/)
Calul Lipițan este adesea utilizat pentru dresaj deoarece este foarte inteligent, cu o
capacitate de învățare rapidă, atentși foarte muncitor. Pentru dresarea acestor cai este nevoie de
foarte multă muncă și răbdare din partea personalului. Au o durată de viață cuprinsă între 25 – 30
de ani, fiind apți de muncă în toată această perioadă. În prezent, în România, sunt crescuți într-un
colectiv omogen, pentru evitarea consangvinizării.
Fig.1.4. Calul Lipițan

( Sursa: https://www.desprecai.eu/rase/lipitan/ )
Calul Andaluz prezintă un comportament docil, este foarte inteligent și învață

rapid, fiind foarte cunoscut și apreciat pentru calitățile sale artistice și loialitate. Este folosit
pentru dresaj, excelând la acest capitol, de-a lungul anilor fiind un model pentru sculpturile
ecvestre.
Lista raselor care se pretează cel mai bine sporturilor ecvestre este completată de
calul baroc, calul iberic și frizon.
14
1.1.4. Dresarea cailor
O definiție generală a dresajului se poate prezenta drept acțiunea prin care un

animal este instruit și obișnuit să execute la comandă, anumite mișcări, gesturi, etc. Pentru a
ajunge la rezultatele dorite, animalul trebuie dresat de vârstă tânără, deoarece învață foarte ușor
și trebuie să se adapteze pentru acest tip de activitate.
Dresajul cailor are drept scop formarea abilității naturale atletice a unui cal,
pentru a maximiza potențialul sau ca animal de călărie. Acesta, trebuie să realizeze pași grațioși,
reacționând la îndemnuri foarte ușoare. Pentru a atinge acest scop, călărețul are nevoie de
experiență. O regulă de bază atestă faptul că un cal tânăr are nevoie de un călăreț experimentat,
iar un călăreț neexperimentat are nevoie de un cal cu experiență. Cea mai importantă cerință se
referă la capacitatea călărețului de a da îndemnuri ușoare unui cal. Călărețul trebuie să aibă o
poziție corectă, independentă și să fie apt de a da îndemnuri clare, precise. Mâinile vor sta
liniștite, picioarele și spatele îndrumând calul exact și bine calculat.
Pașii de bază sunt reprezentați de pas, trap și galop, fiecare având un ritm sau
tempo diferit.
Mersul cuprinde 4 bătăi sau pași. Calul își folosește picioarele unul după celălalt:
stângul spate, stângul față, dreptul spate, dreptul față, neexistând un moment de suspensie. Calul
trebuie să se miște înainte într-un mod relaxat, cu un contact constant și uniform pe frâu. Dacă
aceste bătăi clare se pierd mersul devine deficient. Când se aud doar 2 bătăi, calul merge
împiedicat, constituind o greșeală gravă. Ritmul mediu este singurul folosit în prezența cailor
tineri. Mersul este singurul pas care poate fi stricat dacă are loc o exersare excesivă.
Trapul cuprinde 2 bătăi. Calul utilizează perechi diagonale de picioare în mod
alternativ. Între pași există un moment de suspensie, care reflectă cadența, astfel putând fi
realizată o distincție între trapul liniștit, trapul de lucru, trapul mediu și cel extins. La primii pași
de dresaj, trapul de lucru se folosește alături de ”lungirea pașilor”, care progresează mai departe
în trapul mediu. Tempo-ul trebuie să fie de așa natură încât calul să nu piardă ritmul la
schimbările de direcție sau la schimbări ale mâinii.
Galopul prezintă 3 bătăi și se numără în sărituri. Există diferențe în ceea ce
privește galopul pe partea stângă și cel de pe partea dreaptă. În mod normal, galopul pe stânga se
execută cu frâul stâng, iar cel pe dreapta cu frâul drept.Există galop mic, de lucru, mediu și
extins, la început fiind folosit doar galopul de lucru. Când calul a înțeles îndrumările pentru
15
galop, trebuie să fie capabil să poată galopa în 3 măsuri clare, cu un contact lejer pe frâu, într-un
mod alert.
Dintre exercițiile de dresaj cele mai utilizate se poate menționa mersul în cerc,
mersul cu spatele, întoarcerile, îndoirea picioarelor.
Călăritul unui cal tânăr în cerc este un pas utilizat în exercițiile de dresaj. Calul
este deja familiarizat cu cercul de la funia de manej și deja a învățat să se arcuiască, adoptând
conturul cercului. Frâul interior asistă greutatea corporală a călărețului, pentru a înclina calul cât
să se poată poziționa. Frâul exterior se lasă liber, cât să permită arcuirea. Picioarele din spate ale
calului trebuie să calce întotdeauna în urmele piciorelor din față.
Îndoirea picioarelor este un exercițiu de suplețe, ușurând pe viitor îndrumările
laterale. În cadrul acestui exercițiu, călărețul își lasă greutatea pe osul coaxal dinspre interior, cu
piciorul din interior conducțnd calul, piciorul din exterior susținând din spatele chingii pentru a
menține mișcarea înspre înainte.
Fig. 1.5. Modalități de dresaj

(Sursa: http://prahova-news.ro/stire/hipodromul-ploiesti-speedy-nobel-a-castigat-derby-ul-de-trap-al-
romaniei-4487)
Săriturile peste obstacole îmbunătățesc mușchii, centrul de greutate, abilitățile și

dexteritatea calului, oferind călărețului un control mai bun. Călărețul controlează calul cu
picioarele, pentru a opri orice tentativă de neascultare. De asemenea, urmărește orice întindere a
gâtului cu mâinile moi, călărind în șaua pentru sărituri.
În cazul mersului cu spatele, cea mai importantă parte o constituie oprirea în sine.
Astfel, dacă picioarele din spate ale calului sunt forte depărtate, nu se poate merge cu spatele fără
a întâmpina rezistență din partea calului. După trei sau patru pași, urmează îndrumarea de control
din frâu, iar călărețul se așează în poziția de oprire.
16
1.2. Particularități ale fermelor ecvestre

1.2.1 Turismul ecvestru
Acest tip de turism a apărut inițial în anul 1950 pe continentul european, în Franța, ca
urmare a apatiției vehiculelor trase de animale. Potrivit Federației Internaționale de Turism
Ecvestru, reprezintă o latură a trusmului activ, a turismului în aer liber, în care oamenii au
posibilitatea de a se apropia de natură, de cultura și tradițiile unei anumite zone, calul
reprezentând principalul obiectiv al tuturor activităților.
Turismul ecvestru necesită implicarea unui ghid de turism specializat în acest domeniu,
care va conduce unul sau mai mulți turiști călare pe un traseu turistic ecvestru. Durata unui astfel
de traseu poate fi de câteva ore sau zile, implicând cazarea cailor și turiștilor peste noapte.
Tipurile de produse de turism ecvestru diferă în funcție de complexitatea și calitatea lor,
fiind clasificate în:
 Turism ecvestru de lux
Acest tip este foarte greu de organizat și costisitor, deoarece implică existența unui
personal calificat, cazări deosebite și cai experimentați.Se execută în prezența unui ghid, ghid
acompaniator, mașină de intendență și personal auxiliar pentru gestiunea cabalinelor. Grupurile
sunt formate din 6-10 călăreți.
 Turism ecvestru de aventură
Se organizează în cadrul unui circuit foarte bine stabilit, având un nivel de dificultate
ridicat , pretându-se foarte bine turiștilor dornici de aventură și experimentați.Grupurile sunt
formate din 5-6 călăreți conduși de un ghid specializat.
 Turism ecvestru clasic
Include un circuit organizat pe un intinerariu foarte bine stabilit, nivelul de dificultate
fiind scăzut,accesibil călăreților de nivel mediu. Bagajele sunt transportate de cai sau de o
mașină de intendență. Grupurile sunt formate din 5-6 călăreți.
 Călărie de agrement
Se desfășoară în apropierea centrului ecvestru, având o durată de câteva ore și un grad
de dificultate redus, adaptat nivelului călăreților.
17
1.2.2. Tipuri de adăposturi și padocuri
Metodele de creștere în grajduri, ce au clădiri și structuri asociate trebuie să

îndeplinească o mulțime de cerințe pentru a asigura operarea funcțională și un mediu prietenos,
plăcut, atât pentru cal, cât și pentru stăpân. Cea mai bună soluție pentru întreținerea cailor este
dependentă de condițiile climatice și scopul final al exploatării cabalinelor. Fermele specializate
în creșterea cailor trebuie să îndeplinească cerințe diferite comparativ cu micile grajduri sau
centrele profesionale de echitație.
Adăposturile sunt de diferite tipuri, variind de la construcții semideschise până la
adăposturi de dimensiuni foarte mari. În cazul cailor, necesitățile legate de spațiu depind de
înălțimea greabănului, astfel, cu cât exemplarul este mai înalt, cu atât spațiul necesar trebuie să
fie mai mare.
Creșterea cabalinelor se poate realiza prin două modalități:
- creșterea individuală;
- creșterea în grup.
Creșterea individuală sau în grup se poate face în adăposturi precum:
- boxe în sistem legat
- boxe individuale cu întreținere liberă
- adăposturi semideschise
- sistem de întreținere liberă în grupuri
Creșterea individuală contravine prin abordarea unor idei esențiale ale creșterii
cailor, precum nevoile sociale și fizice ale animalului. Cea mai des folosită metodă de creștere
individuală este reprezentată de boxa individuală, care, fără îmbunătățiri și amenajări poate duce
la restricții severe referitoare la satisfacerea nevoilor de bază. O variantă îmbunătățită a boxei
clasice, o reprezintă ă boxa exterioară sau alocarea unui padoc suplimentar . Un adaos important
este utilizarea în comun cu alți cai a unui țarc sau zone exterioare.
Boxa este cel mai comun mod de adăpost, fiind potrivită foarte multor crescători
datorită posibilității unei îngrijiri simple și a accesibilității cailor. Datorită bine cunoscutelor
dezavantaje semnificative din punct de vedere practic, printre care spațiul de mișcare insuficient
și contactele sociale limitate, în faza de concepție trebuie ținut cont de designul boxei și de
dimensiunile minime ale acesteia. Sunt foarte des utilizate boxele dreptunghiulare, deoarece
oferă calului mai mult spașiu de mișcare. Pereții boxei trebuie să asigure securitatea animalului,
precum și posibilitatea contactelor sociale și aerisirea boxei. Partea superioară a pereților este
formată din grătar, înălțimea totală a pereților fiind de 2,30-2,30 m, iar pentru armăsari de 2,40
18
m. Elementele importante sunt ușile boxelor care pot avea o lățime de 1,80 m, putând fi glisante
sau batante. În cazul armăsarilor și a iepelor cu mânji, boxa trebuie să aibă o suprafață minimă de
16 m2 iar la caii mari 12 m2.
O îmbunătățire a boxei clasice o reprezintă boxa exterioară, cu ușa divizată. Prin partea
superioară a ușii de minim 2,20 m înălțime totală, calul are acces direct la aer curat și la mediul
înconjurător.
Fig. 1.6. Caracteristicile diferitelor tipuri de adăposturi pentru cabaline

( Sursa: Ventorp și Michanek 1995)
Tineretul cabalin este cel care se adaptează cel mai bine întreținerii libere în grup
deoarece această modalitate oferă posibilitatea unui contact social și libertate în mișcare. Cu
toate acestea, oferă un deficit în controlarea dietei și mișcării, caii fiind predispuși la răniri, iar
îmbolnăvirile sunt mult mai greu de detectat. De asemenea, este foarte important să se mențină
același grup de cabaline, deoarece un nou exemplar se adaptează foarte greu. În cazul cailor
adulți, dimensiunea recomandată pentru întreținerea liberă, fie ea cu acces la padoc sau nu, este
de 2 ori înălțimea greabănului. Pentru tineretul cuprins între 0-12 luni, se recomandă ca
dimensiunea să fie 75% din spațiul alocat unui cal adult iar pentru tineretul de 12 -24 luni de
50%.
O altă îmbunătățire a metodei de creștere a cailor este atașarea unei împrejurimi
exterioare, și anume un padoc. Trebuie să corespundă lățimii boxei și să fie suficient de adâncă
pentru a da calului o oarecare posibilitate de mișcare, cel puțin 8-10 m. Gardul padocului, având
înălțimea de minim 1,50 m trebuie să fie realizat din materiale solide, precum bare sau țevi.
Necesitatea cailor de a se mișca este asigurată prin realizarea unui padoc. Se pot
introduce maxim 4 cai pentru cel puțin 1-2 ore pe zi. În padoc, trebuie să se asigure accesul la
apă, furaje și umbră. Gardul padocului poate fi electric, iar puterea maximă se va stabili în urma
19
consultării legislației europene.Este nevoie de un gard suficient de solid și înalt, pentru a

descuraja caii să evadeze. De asemenea, colțurile gardului trebuie să fie rounjite, pentru a
împiedica rănirea cailor.
1.2.3. Depozitarea dejecțiilor provenite de la cai
Dejecțiile reprezintă o importantă sursă de substanțe organice deoarece sporesc

fertilitatea solului și valoarea nutritivă a anumitor culturi.
Pentru un cal ce este ținut în adăpot pe o perioadă de 205 zile, cantitatea zilnică de
așternut se ridică la 5 kg. Conținutul de substanță uscată din dejecții, cu furaje administrate în
adăpost, este de 25% iar pe perioada pășunatului de 22%.
Modalitățile de stocare a dejecțiilor prezintă un impact ridicat privind conținutul
de nutrienți. Modalitatea prin care se formează grămada, compactarea , precum și menținerea
temperaturii, umidității, reprezintă mediul propice pentru fermentare. În cazul în care dejecțiile
sunt depozitate în mod necorespunzător, pierderile de azot pot depăși 50%. Depozitarea corectă a
acestora duce la acumularea într-un procent de 10% din conținutul inițial de azot.
În cadrul unei ferme, este absolut necesară o platformă pentru stocarea dejecțiilor,
astfel fiind evitate pierderile de componenți din dejecții și poluarea mediului încnjurător.
Această platformă trebuie să permită stocarea dejecțiilor pe o perioadă de 6 luni, greutatea
ridicându-se la 0,65 tone pe m2. În cazul unui cal cu o greutate corporală de 600 kg, suprafața
necesară a platformei este de 3,4m2 raportată la o înplțime a depozitului de dejecții de 2,5 m,
pentru depozitarea pe parcursul a 6 luni.
Amplasarea platformei trebuie să țină cont de cele mai scurte rute posibile. Se
preferă amplasarea în partea adăpostită de vânt a clădirii, pentru a nu infesta zona cu mirosuri și
muște. Îndepărtarea dejecțiilor se realizează cu ajutorul furcilor, lopată, furcă, roabă sau vagonet.
Acestea trebuie să fie îndepărtate zilnic. În cadrul adăposturilor mai mari, se utilizează tractorul
cu remorcă pentru a se îndepărta dejecțiile.
Dejecțiile fermentate sunt scoase de pe platformă și se transportă cu ajutorul unei
remorci în câmp. Se aplică folosind o cisternă pentru împrăștierea dejecțiilor, terenul urmând să
fie arat primăvara și toamna. Doza maximă de dejecții împrăștiată pe câmp nu trebuie să
depășească 170 kg N pe hectar. După fermentarea în platformă, dejecțiile de cai pot fi
compostate în grămezi realizate în câmp.
20
1.2.4. Echipamente pentru furajare și adăpare
Varianta cea mai eficientă în cazul creșterii cailor, fie ei legați la stand sau în
boxe, o reprezintă adăpătorile automate. Un cal, consumă zilnic între 20-60 l de apă, astfel, lipsa
unui astfel de dispozitiv ar îngreuna foarte mult munca personalului. Sistemul automat de
adăpare reprezintă varianta cea mai bună, atât pentru personalul responsabil, cât și pentru cai,
deoarece pot consuma cantitatea de apă de care au nevoie în orice moment.
Cu toate acestea, adăpătorile automate necesită o verificare periodică, deoarece
există riscul ca aceasta să se spargă, animalul fiind privat de consumul apei pentru o perioadă
lungă de timp. Potrivit ( Nyman și Dahlborn, 2001) viteza recomandată a unei asemenea
adăpători este de 8 l/min. O altă problemă ce ar putea surveni în utilizarea acestop tipuri de
adăpători, este înghețarea apei, de aceea instalațiile de furnizare a apei necesită izolare.
În cazul în care, nu se recurge la folosirea adăpătorilor, caii se vor adăpa din
găleți, fiecare cal beneficiind de propria găleată. Este de preferat ca apa să nu fie ținută mai mult
de 24 de ore, pentru a preveni înmulțirea microbilor, caii necesitând o adăpare mult mai
frecventă, de cel puțin 3 ori pe zi, uneori chiar mai des în funcție de condițiile de temperatură sau
hrana consumată.
Din punt de vedere al igienei, cea mai ineficientă metodă de adăpare o reprezintă
utilizarea jgheaburilor comune, fiind foarte des întâlnită în boxele cu întreținere liberă și pe
pășuni. În cazul în care se recurge la o astfel de modalitate, jgheaburile trebuie să fie prevăzute
cu orificii adecvate de evacuare a apei. Toate echipamentele folosite trebuie să corespundă
normelor sanitare și să fie curățate cu regularitate.
În ceea ce privește hrănirea cabalinelor, există foarte multe tipuri, cele mai des
întâlnite fiind hrănitorile unghiulare, rotative, suspendate și dispozitive de furajare automate.
Hrănitorile unghiulare se instalează pe peretele frontal, furajele putând fi
administrate direct din alee. Acestea, împreună cu adăpătorile, se montează în colțul bozei pentru
a asigura animalului mai mult spațiu. Dacă aceste dispozitive nu dispun de posibilitatea de a se
monta fix, se pot utiliza hrănitori suspendate.
Materiaul din care sunt confecționate hrănitorile diferă foarte mult de la un tip la
altul. Se pot realiza modele din lemn, oțel inoxidabil, plastic, argilă vitrală. Cele mai utilizate și
practice sunt hrănitorile din plastic, ce reprezintă o variantă mult mai sigură, relativ rezistentă și
ușor de întreținut.
Furajarea automată este un mecanism simplu, ce se bazează pe o supapă mecanică
ce eliberează hrana. Există echipamente care pot fi gestionate de pe calculator, având informații
21
despre, rația zilnică, etc. Deși hrănitorile automate sunt foarte rare în România, eficiența lor ajutâ
la optimizarea consumului de furaje.
1.2.5. Spații petru hrană și așternut
Platformele de depozitare la nivelul solului, atât pentru fân, cât și pentru așternut,
reprezintă cea mai propice metodă pentru soluțiile de mecanizare și conduc la o bună utilizare a
spațiului ca suprafață acoperită. Spațiile de depozitare a fânului trebuie să mențină un conținut de
umiditate de 14% , pentru a evita apariția mucegăirii și a încingerii. Acestea necesită o amenajare
în apropierea grajdului pentru a permite căi de aprovizionare scurte. Podeaua este adesea
amenajată din dale de beton. O fâșie de hidroizolație va împiedica umezeala ce iese din podea să
intre în produsele uscate de deasupra, precum fân, paie sau nutrețuri concentrate.
Produsele voluminoase, precum cerealele și concentratele se vor așeza în silozuri.
Depozitarea cerealelor și concentratelor de nutreț în saci necesită o suprafață uscată și plată, fiind
recomandată doar pentru cantități mici. Soluția ideală o reprezintă silozurile exterioare sau
interioare în funcție de spațiul pus la dispoziție sau buncărele separate. Majoritatea silozurilor
sunt din metal sau din saci trevira prinși de un cadru cu balamale, folosit asemenea unui un
recipient rotund cu o bară de încărcare. Există și posibilitatea realizării containerelor de lemn,
conform unor instrucțiuni de montaj. În acest sens se va recomanda un fund înclinat al
containerului cu panta de cel puțin 30o- 45o, pentru o evacuare prin curgere. Capacitatea necesară
se determină în funcție de numărul de cai, de rata zilnică a consumului, de durata de depozitare și
greutățile respective ale materialelor depozitare.
Spațiile pentru depozitarea rădăcinoaselor și a furajelor suculente, trebuie să le
protejeze împotriva înghețului. De asemena o condișie importantă o reprezintă spălarea
tuberculilor. Deoarece morcovii sunt adesea contaminați cu pământ datorită metodei de
recoltarea, necesită o spălare adecvată înainte de a fi introduși în rațiile alimentare. Acest lucru
se poate face fie în afara adăpostului, fie în locul în care sunt spălați caii. Depozitarea morcovilor
se face adesea în cadrul unei boxe libere aflate în adăpost.
Silozul de graminee este depozitat în baloți, fiind înfășurat în folie de plastic, cu
minim 6 straturi. Baloții se pot depozita oriunde atât timp cât sunt respectate reglementările
referitoare la distanțele față de anumite fcilități și construcții. Pentru manipularea baloților se pot
utiliza diferite tipuri de încărcătoare, iar pentru a proteja folia de plastic se poate recurge la un
strat nivelator ușor , de nisip.
22
De cele mai multe ori , așternutul este reprezentat de paie de cereale, ducând la o
creștere a gradului de confort a calului și la suplimentarea rației zilnice de furaje. Pentru a păstra
așternutul și nutrețurile într-o stare corespunzătoare, este necesară o depozitare într-un spațiu
foarte bine aerisit și lipsit de umiditate. Depozitarea temporară se poate realiza și în aer liber, în
cazul în care existî o perdea de protecție, un spațiu acoperit și protejat împotriva precipitațiilor și
vântului.
1.2.6. Facilități pentru dresaj
În momentul în care se ia în considerare realizarea de facilități pentru antrenament

în aer liber este foarte important ca terenul existent să fie suficient pentru desfășurarea
activităților zilnice . Zonele din jurul facilităților pentru antrenament, fie ele în aer liber sau
acoperite, trebuie să fie foarte fine drenate și amenajate astfel încât să suporte traficul.
În acest caz, este foarte important să se ia în calcul forțele care se exercită asupra
aceluiași teren an de an. Caii exercită o presiune foarte mare asupra solului, de aceea suprafețele
de antrenament necesită o tehnică de execuție specială.
Drenarea naturală, nivelul pânzei freatice și structura stratului de suprafață, sunt
câteva elemente importante care necesită să fie luate în calcul atunci când se dorește amplasarea
unui spațiu pentru antrenament sau dresaj. Execuția arenei se realizează deasupra nivelului
solului, luând în considerare panta terenului, factorii meteorologici predominanți, accesul la căile
de comunicație, posibilitatea de extindere și proximitatea față de adăposturi. O drenare eficientă
asigură scurgerea apei în spațiul din jurul arenei , ci nu în interiorul acesteia.Deoarece apa
acumulată poate afecta stratul de bază al fundației, drenarea trebuie să asigure scurgerea cât mai
rapidă a apei. În majoritatea cazurilor, suprafețele de călărie sut realizate din subsol, strat portant
și suprafață de călărie. Lățimea recomandată pentru intrarea principală este de 3 m, astel încât să
fie posibil accesul unui camion de dimensiuni mari ce transportă materiale pentru amenajarea
suprafeței arenei.
În urma ceretărilor realizate, s-a constatat faptul că de actualitate sunt manejurile
interioare, fie acoperite sau amenajate în interior.
Manejul interior este o variantă constructivă ce presupune un cost ridicat, fiind des
utilizată în cadrul centrelor de echitație mari, destinate activităților sportive sau care oferă
anumite programe de călărie pentru agrement. Un avantaj important îl reprezintă posibilitatea de
a desfășura activitățile indiferent de condițiile meteorologice existente, călăria putând fi realizată
23
și în condiții nefavorabile. Manejul interior poate servi și la dresarea cailor cu alonja, posibilități
ridicate de mișcare liberă a cailor, organizarea expozițiilor de cabaline.
Fig.1.7. Manej interior în cadrul unui centru ecvestru

(Sursa: https://163plopi.ro/pensiunea-cabalina-a-complexului-163-plopi/manej-interior-163-plopi/)
În majoritatea cazurilor, manejurile interioare sunt realizate în relație cu

adăposturile, exitând un culoar de trecere din manej în adăpost. Există și posibilitatea de a fi
construite separat, dar în acest caz se vor realiza sub forma unei construcții tip hală fără piloni de
susținere.
Suprafața manejului se stabilește în conformitate cu cerințele Federației Ecvestre
Internaționale. Suprafața minimă a unui spațiu de călărie trebuie să fie de 23 x 35 metri. În
același timp, dimensionarea manejului depinde foarte mult și de activitățile desfățurate.
Pistele circulare pot avea un diametru cuprin între 15 și 22 de metri, necesitând să
fie împrejmuită cu un gard sigur sau în unele cazuri, să fie inclusă în cadrul unei hale de călărie.
24
Capitolul II
STANDARDE ȘI CONCEPTE JURIDICE
Înființarea unei ferme trebuie să se bazeze pe respectarea anumitor standarde și

reguli stricte, referitoare la amplasare, depozitarea deșeurilor, sănătate animalelor.
În primul rând, pentru a demara construcția propriu-zisă, este necesară obținerea
anumitor avize precum: aviz de amplasament, avize și acordul pentru accesul la utilități precum
apă, energie electrică, etc., avizul unității de pompieri. Aceste aprobări vor fi înscrise în
Certificatul de Urbanism pe care fermierul trebuie să îl solicite de la Administratia Publica
Locală înainte de a se începe elaborarea proiectului. Totodată, după realizarea construcției și a
instalațiilor, investitorul trebuie să se adreseze Direcției Sanitar Veterinare și Siguranței
Alimentare, cât și Direcției Județene de Sănătate Publică, pentru verificarea respectării normelor
în vigoare a noii construcții, precum și funcționarea la parametrii din cadrul proiectului.
Conform Legii Calului, partea I, nr. 9 din 05 ianuarie 2006 , art.3, persoanele
fizice și juridice deținătoare de un efectiv de cabaline de rasă sau de origine necunoscută, care
dezvoltă sau nu activități de creștere, comercializare, import, export, trebuie să asigure sănătatea
cabalinelor, protecția animalelor și a mediului înconjurător. Potrivit articolului 4, creșterea
cabalinelor poate fi desfășurată de persoane fizice, juridice, crescători individuali, asociații de
crescători de cabaline pe rase.
În cadrul alegerii sistemelor de creștere și a tehnologiilor de exploatare ,
crescătorii de animale au obligația de a respecta legislația referitoare la protecția mediului și
normele sanitar veterinare aflate în vigoare. Articolul 10 din cadrul legii nr. 32/2019 prevede
faptul că alimentația animalelor trebuie să respecte legislația Uniunii Europene și naționale.
Potrivit Monitorului Oficial nr. 127, a fost publicat Ordinul nr. 119/2014 al
Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind distanțele
minime de amplasare a fermelor față de zonele locuite:
- Ferme de cabaline, între 6–20 capete, distanța minimă este de 50 m;
- Ferme de cabaline, peste 20 capete distanța minimă este de 100 m;
25
Orice fermă care are drept obiect de activitate creșterea animalelor, are obligația
de a beneficia de o platformă de gunoi. Distanțele minime de amplasare ale platformelor de
gunoi sunt:
- 15 metri față de fântâni;
- 4 metri față de parcela învecinată;
- 50 de metri față de clădirile în care sunt procesate și depozitate produse alimentare;
- 5 metri față de celulele de siloz de cereale și furaje;
- 10 metri față de celulele de silozuri de fermentare;
- 30 de metri față de ferestrele și ușile construcțiilor rezidențiale din parcela învecinată;
Potrivit legii nr. 32/2019, din data de 16 ianuarie 2019 , capitolul II din articolul 6,
activitatea de creștere a animalelor se va realiza în exploataţii de animale înscrise în Registrul
naţional al exploataţiilor, în Sistemul de identificare şi înregistrare a ecvideelor, în Registrul
agricol şi/sau în altă bază de date naţională recunoscută de către autoritatea competentă a statului
în zootehnie.
Transportul cabalinelor se va realiza în condiții de maximă siguranță, în mijloace
de transport speciale, potrivit regulamentului ( CE) nr 1/2005 privind protecția animalelor în
timpul transportului și a operațiunilor conexe.
Distanţa faţă de drumuri trebuie să asigure o zonă de protecţie care să prevină
contactarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport și praf. Normativul
sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea și sistematizarea obiectivelor zootehnice și de
industrie alimentară, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului Agriculturii și Industriei
Alimentare, prevede ca “perimetrul fermei de animale să nu fie mai aproape de 22 m de la
drumurile naţionale, europene si liniile de cale ferată, 20 m de la soselele judeţene si 18 m de la
drumurile comunale.”
26
Capitolul III
ALEGEREA SOLUȚIEI PENTRU AMENAJAREA FERMEI

3.1. Scopul și obiectivele proiectului
Scopul proiectului este reprezentat de îmbunătățirea condițiilor deja existente în cadrul

unei ferme de creștere a cabalinelor, precum și promovarea turismului ecvestru. Cabalinele
necesită un mediu corespunzător, posibilitatea de a socializa cu semenii lor, și din acest motiv
soluțiile adoptate trebuie să fie cât mai adecvate.
Primul obiectiv al proiectului îl constituie identificarea principalelor rase de cabaline
care se pretează cel mai bine atât condițiilor climatice din România, cât și a modalităților de
dresare și interacționare cu oamenii. Astfel, se vor realiza documentările necesare identificării
acestor aspecte, după care se va achiziționa efectivul de cabaline propus.
Identificarea principalelor tipuri de hrană , precum și administrarea acestora în cantități
corespunzătoare reprezintă un alt obiectiv din cadrul proiectului. Se vor identifica nutrețurile și
concentratele și dozarea acestora pentru fiecare categorie de vârstă.
Atragerea unor fonduri europene constituie următorul obiectiv în cadrul lucrării, fiind
necesare în vederea implementării și desfășurării activităților propuse.
De asemenea, în cadrul acestui proiect ne propunem să identificăm dimensiunile
necesare fiecărui spațiu, atât a celor pentru desfășurarea activităților de echitație, cât și a
depozitelor și adăposturilor. Se vor dimensiona spațiile astfel încât să corespundă normelor în
vigoare și să contribuie șa bunăstarea animalelor și turiștilor ce vizitează ferma.
Modalitățile și execițiile de dresare a cabalinelor reprezintă un aspect important. Se vor
identifica principalele categorii de exerciții, comenzi și ehipamente necesare desfășurării
activităților de dresaj.
Următorul obiectiv este reflectat de recunoașterea sectorului de turiști, precum și
preferințele acestora referitoare la activitățile de echitație desfășurate. Astfel, se va realiza un
program corespunzător, la care se vor atașa tarife accesibile tuturor, pentru a spori gradul de
activitate turistică în cadrul fermei.
27
Deoarece dejecțiile emit anumite noxe care ar putea duce la apariția incendiilor, se vor
identifica modalitățile corecte de ventilare a spațiilor, precum și modalitățile de depozitare a
acestora.
Ultimul obiectiv este reprezentat de alegerea utilajelor și materialelor corespunzătoare
pentru amenajarea fermei, în special a grajdului și depozitului de așternut și furaje. Deoarece
prezintă un risc ridicat de incendiu, materialele de construcție vor fi neinflamabile și ușor de
curățat.
3.2. Amplasare
Ferma de creștere și dresare a cabalinelor, va fi amplasată într-o zonă propice

turismului, reflectând un cadru natural și un peisaj geografic armonios constituit. Comuna
Groșani, din județul Prahova, constituie locația perfectă pentru realizarea unei astfel de activități.
Comuna se află la o distanță de 2 km de orașul Slănic, cunoscut pentru atracțiile sale turistice.
Fiind un oraș foarte populat de turiști, deschiderea unei ferme de cai în apropiere reprezintă un
avantaj important.
Amplasarea fermei
Fig.3.1 Localizare
( Sursa: www.googlemaps.ro)
28
Pentru a fi în conformitate cu actualele legi, ferma se va afla la o distanță de 50

de m față de zonele locuite. Drumul de acces către fermă va porni de la drumul principal, și se va
continua pe o distanță de 2 km. Drumul însă va avea nevoie de amenajare. Accesul la rețeaua de
apă și energie electrică se poate realiza cu ușurință, în zonă existând această posibilitate. Pentru a
preveni scurgerea apelor și a dejecțiilor, ferma va fi amplasată mai jos decât nivelul localităților
apropiate.
Fig. 3.2. Schema generală de amplasare a sectoarelor
În cadrul fermei se va amenaja și o pensiune agroturistică ( fig.3.2.), în cadrul căreia,

turiștii pot beneficia de servicii de cazare, de servire a mesei și relaxare în cadrul activităților
ecvestre. Spațiul beneficiază și de o parcare cu un număr total de 20 de locuri pentru turiști.
După cum se poate observa în schema generală de amplasare a sectoarelor, ferma va fi dotată cu
toate compartimentele și sectoarele necesare creșterii și dresării cailor.
Terenul pus la dispoziție pentru realizarea tuturor sectoarelor și anexelor necesare va fi
de 12 800 m2. Acesta nu va necesita achiziție, deoarece eu reprezint proprietarul de drept al
terenului.
29
3.3. Facilități turistice
Turismul în natură reprezintă varianta cea mai optimă în ultima perioadă, tot mai
mulți oameni având nevoie de relaxare și distracție. Turiștii sunt dornici de cunoaștere, de
implicare în noi activități și îmbogățire a cunoștințelor. Astfel, ferma va pune la dispoziția
vizitatorilor toate aceste aspecte pentru o experiență unică. Vor avea ocazia să se învețe noțiunile
elementare referitoare la comportamentul, îngrijirea cailor, dar și echitație.
Ferma de cabaline va reprezenta atât o zonă de desfășurare a activităților de
creștere a cailor, dar și o zonă de vizitare și echitație pentru turiști. Turiștii vor avea parte de
servicii de masă și cazare oferite de către pensiunea existentă în cadrul fermei, precum și lecții de
călărie, dresaj și plimbări pe trasee bine stabilite.
În timpul săptămânii, de Luni până Vineri, vor avea loc plimbări pe trasee bine
stabilite, unde se vor putea observa peisaje și obiective turistice atractive.Drumețiile în natură, în
șaua cailor, sunt modalitatea perfectă prin care turiștii își pot lărgi zona de confort și își pot
demonstra că pot face lucruri care, la prima vedere, le credeau greu de realizat. Traseele urmate
se vor împărți în grade diverse de dificultate, astfel încât și o persoană cu experiență să se bucure
de o asfel de experiență. Vor exista trasee scurte, de o oră în Schiulești, de unde se poate admira
panorama satului Schiulești, trasee de două ore, unde se va vizita muntele Piatra Verde format
prin consolidarea cenușii vulcanice și trasee de o zi.
Fig.4.3. Deplasarea călăreților pe traseu

(Sursa: https://nanafarm.ro/oferta-lunii-februarie/)
Traseele de o zi vor fi atât pentru începători, cât și pentru avansați. Drumețiile

pentru începători va avea o lungime de 18 km, iar cel pentru avansți 24 de km. Traseul pentru
începători va începe cu întâlnirea călăreților la ora 09:30, unde se vor stabili aspecte legate de
echipament și traseu. Se va merge la pas, pe creasta dealului, către o cabană veche de 80 de ani,
30
unde se vor găti preparate tradiționale precum bulz, cârnați etc. Această pauză va dura
aproximativ 2 ore, încheierea drumeției fiind în jur de ora 17:00.
Traseul pentru avansați va permite călăreților să meargă în galop, deoarece se
presupune că sunt apți în a controla calul. Se va admira Mănăstirea Crasna, dar și drumul către
aceasta, fiind printr-o pădure de conifere ce oferă un peisaj și o liniște aparte. Traseul va începe
la ora 09:00 și se va încheia la ora 18:00. Greutatea maximă admisă a călăreților va fi de 100 de
kg.
Pe perioada weekendului, turiștii pot vizita ferma, pot asista la ședințele de dresaj
în manej, chiar mai mult, pot participa în cadrul unei asemenea activități. Pot observa modul în
care aceștia sunt dresați, exercițiile pe care le execută și obstacolele peste care se realizează
sărituri. Toată această atmosferă va pune la dispoziția vizitatorilor, un spectacol inedit, dar și o
lărgire a orizontului și cunoștințelor.
Școala altfel, va reprezenta un mod de promovare a fermei dar și a activităților din
cadrul acesteia. Se vor accepta grupuri de 15 persoane, care vor avea ocazia de a interacționa cu
caii și de a învăța cât mai multe despre ei și o fermă de acest fel.
3.4. Tehnologia de creștere, îngrijire și dresare a cailor
În urma documentării realizate, s-a constatat faptul că cei mai potriviți cai pentru
dresaj sunt cei cu sânge rece, deoarece sunt foarte perseverenți și învață foarte repede,
adaptându-se foarte bine acestui tip de activitate. În cadrul fermei se vor achiziționa 7 masculi și
6 femele din rasa Lipițan, Huțul și Pur Sânge Englez cu varste cuprinse între de 1 – 3 ani care
deja au fost înțărcați. Aceștia vor fi repartizați în grajdul format din boxe, asigurându-se spațiul
necesar fiecărui cal. Contactul social de care au nevoie se va realiza prin expunerea lor zilnică în
padoc. Hrana tineretului cabalin va fi alcătuită din fân natural, fân de leguminoase,ovăz, orz,
mazăre, masă verde, rădăcinoase, sare, bineînțeles, adaptate anotimpului și țerințelor individuale.
După vârsta de 3 ani, caii ajung la maturitate. Pentru a mări efectivul de cai din
cadrul fermei, iepele vor fi duse la montă. Monta se va realiza în mod natural cu armăsarii
existenți în cadrul fermei. Perioada de gestație este de 12 luni, timp în care iapa va avea parte de
un tratament special, iar hrana se va adapta conform stadiului în care se află. Pe perioada
gestașiei medicul veterinar va monitoriza evoluția și sănătatea fătului. În lunile 5, 7 și 9 de
31
gestație se va realiza vaccinarea pentru a asigura sănătatea iepei dar și a fătului., dar și o
deparazitare înainte cu 10 zile de fătare. După naștere, mânzul se va ține în aceeași boxă cu
mama sa timp de 6 luni, după această perioadă realizându-se treptat procesul de înțărcare.
Înțărcarea se va realiza prin menținerea mânzului în boxa pentru înțărcare timp de 1-2 ore pe zi,
pentru a se obișnui cu lipsa mamei. După această perioadă, calul va beneficia de propria boxă.
Alimentația iepelor gestante va fi bogată în proteine, vitamine, minerale. Proporția de fân este de
80% iar cea de furaje de 30%. Mânjii pana la vârsta de 6-8 luni se vor hrăni cu laptelele iepei,
treptat fiind introdusă hrană uscată.
Pansajul cailor se va realiza zilnic și va consta în verificarea copitelor, a
membrelor, curățarea părului, a pielii, de praf, mizerie, mătreață sau transpirație. Copitele vor fi
prevăzute cu potcoave, realizate în atelierul mecanic, pentru prevenirea apariției inflamațiilor,
protejarea copitei dar și prevenirea alunecării pe teren umed, iarbă sau în timpul înghețului.
Pentru copitele din față se vor realiza potcoave în formă rotundă, iar pentru copitele din spate
potcoave ușor alungite pentru a facilita deplasarea calului în activitățile de dresaj. Controlul şi
toaletarea copitelor se va face la 4-6 săptămâni sau ori de câte ori este nevoie pentru al corecta
anumite defecte de creştere ale copitei.
Periatul se va realiza zilnic, atât pentru curățarea propriu-zisă, cât și pentru
destinderea mușchilor și stimularea circulației sângelui. Periatul se va realiza cu ajutorul unei
țesale și a unei perii. Coama se va descurca cu ajutorul unei perii cu peri lungi iar netezirea cu
ajutorul unei perii moale. Spălarea cailor se va realiza în spălătorie, ajutând atât la igiena calului
dar și la răcorirea acestuia în zilele călduroase. Se va folosi șampon special pentru cai, evitându-
se șamponarea capului, deoarece caii prezintă un disconfort în acest caz.
Caii vor fi monitorizați de către îngrijitor, dar și de medicul veterinar care se va
ocupa de eventualele probleme de sănătate apărute. Se va asigura vaccinarea și deparazitarea
cailor pentru a asigura sănptatea corespunzătoare a acestora.
Dresarea cailor se va realiza în manej, de către o persoană specializată în acest
domeniu. În primă fază se vor realiza plimbări zilnice ușoare la pas și trap mic pentru obișnuirea
calului cu noile activități. Calul va fi învățat să se culce la semnul dresorului sau a persoanei
aflate în preajma lui, să asculte indicațiile, să sară sau să meargă printre obstacole, să se oprească
la semn, să meargă încrucișat sau lateral, să ridice picioarele, etc.. Timpul necesar de dresaj
depinde de cal, de modul în care acesta învață noile insturcțiuni. În medie durează între 1-7 zile
ca un cal să învețe exercițiile amintite mai sus. După ce calul a executat corect exercițiul propus,
se va oferi recompensă pentru a stimula calul să evolueze și să realizeze din ce în ce mai corect
exercițiile.
32
Echipamentul calului va fi constituit din valtrap, șa, frâu. Valtrapul este o pătură
moale, confecționată adeseori din bumbac, care se amplasează sub șa și are rolul de a preveni
alunecarea acesteia , precum și reducerea disconfortului produs de șa. Acesta poate fi de diferite
tipuri în funcție de șaua utilizată. Șaua este utilizată pentru a permite o călărie confortabilăt
pentru călăreț. Pentru a putea urca pe șa se va utiliza o scăriță. Se vor utiliza șei western și
engleze. Șeile western sunt mult mai confortabile pentru turiștii începători datorită cornului din
față de care se pot ține călăreții. Frâul va fi utilizat pentru controlul calului dar și a vitezei
acestuia.
Capitolul IV
33
CALCULUL ȘI PROIECTAREA SOLUȚIEI ADOPTATE
4.1. Dimensionarea spațiilor
Terenul pe care va avea loc amenajarea fermei va avea o suprafață de 12 800 m 2.

În cadrul fermei va exista un teren de cultură special amenajat pentru plantația de lucernă,
necesară pentru hrana cabalinelor, cu o suprafață de 8 000 m2.
Grajdul ( Anexa 2) va reprezenta sectorul fermei destinat creșterii cailor,
totalizând o suprafață de 560,17 m 2. Acesta va fi format din 13 boxe utilizate pentru creșterea
cailor ( 16 m2) , 4 boxe pentru înțărcarea mânjilor (12 m 2) și 2 boxe pentru fătare (16 m 2). De
asemenea, se va regăsi și o cameră de depozitare a harnașamentelor ( 4 x 5 m). În acest
compartiment se vor păstra echipamentele necesare pentru echitație, precum, șa, valtrap, frâu,
cască de protecție. Camera necesită un mediu uscat pentru a păstra echipamentele în stare bunî,
lipsitde umiditate. Aceste echipamente vor fi amplasate pe cuiere speciale, sortate pe categorii.
Boxele vor fi amplasate pe partea stângă și pe partea dreaptă pentru a forma un
culoar de acces cu lățimea de 5 m și lungimea de 40 de m. Ușile vor avea lățimea de 2 m și
înălțimea de 2,2 m. Varianta optimă, aleasă în acest context este reprezentată de ușa glisantă,
încorporată , cu deschidere spre stânga. Am optat pentru această variantă deoarece se
economisește sufiecient spațiu. Se vor utiliza sisteme de blocare pe dinafară și pe dinăuntru,
integrate în ușă, astfel calul neavând posibilitatea de a deschide ușa. Toate piesele din metal
precum stâlpii, cadrele cu grilaj, de susținere a stâlpilor se vor proteja împotriva coroziunii.
Peretele din față va fi realizat din grilaje din țevi de oțel , așezate vertical, cu o distanță între țevi
de 16-18 cm. Aceștia vor fi foarte ușor de curățat, impermeabili și rezistenți. Înălțimea totală a
pereților este de 2,40 m.
În ceea ce privește pardoseala, aceasta va fi rezistentă, ușor de curățat și realizată
din materiale rezistente la infiltrarea apei. Soluția pentru care am optat în cadrul acestui adăpost
este reprezentată de pardoseală cu dale ( fig.4.1.). Pentru a împiedica scurgerea apei în sol, sub
dale se va introduce o membrană care va împiedica acest lucru. Asigurarea unui mediu uscat și
curat pentru cai se efectuează prin utilizarea unui așternut realizat din cantități adecvate de fân
34
Fig.4.1. Pardoseală cu dale

(Sursa: https://www.google.com/search?q=pardoseala+ferma+cai&tbm=isch&ved)
Calitatea aerului din interiorul adăpostului este influențată de prezența cailor

întreținuți și de caracteristicile adăpostului. Aerul din adăpost conține anumite gaze, precum
dioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat și exces de vapori, care pot fi dăunătoare pentru
sănătatea cailor. Acestea sunt rezultate în urma metabolismului animalelor și prin defecare.
Astfel, un cal de 500 kg emite aproximativ 120 dm3 de dioxid de carbon și 700 W căldură ( 600
kcal/oră).
Temperatura din interiorul grajdului va fi cuprinsă între 5-15 o C iar umiditatea
relativă nu va depăși 80%. Praful din aer trebuie să se regăsească într-o cantitate foarte mică, de
3 mg/m3. O cantitate mai mare de praf poate duce la apariția unor probleme de sănătate ale
calului, precum iritații ale căilor respiratorii, cavității nazale, bronșite. Așadar, pentru realizarea
unor condiții propice creșterii cailor într-un microclimat corespunzător, este necesară asigurarea
unui schimb de aer eficient.
Soluția aleasă în cadrul acestui proiect presupune crearea unui microclimat
propice și sănătos pentru cai prin asigurarea unui nivel adecvat de temperatură, umiditate și
concentrație de gaze toxice din aer. Acest aspect se va realiza prin asigurarea unei ventilații
naurale prin intermediul ferestrelor și a gurilor de admisie în acoperiș. Am optat pentru această
soluție deoarece reprezintă un sistem ieftin și mai fiabil, fiind foarte ușor de realizat comparativ
cu alte metode de ventilare. Se va utiliza diferența de presiune a aerului rezultată din temperatura
aerului exterior, care este mai rece și mai greu, și cea a aerului interior, care este mult mai ușor și
cald. Se va forma o suprapresiune în partea superioră a adăpostului datorită convecției aerului
cald, astfel ducând la scăderea presiunii din partea de jos a adăpostului. Cu cât diferența de
temperatură a aerului va fi mai mare, cu atât realizarea schimbului de aer va fi mai rapidă.
35
Datorită faptului că acest sistem asigură o ventilatie insuficientă și este greu de

controlat, se va recurge la utilizarea unor canale de ventilație și a ferestrelor. Ferestrele vor fi
montate sub acoperiș , izolate, cu dimensiuni de 30 x 35 cm și deschidere în interior.
Fig.4.2. Sistem de ventilare cu canal de ventilare

(Sursa: https://www.google.com/search?q=canal+de+ventilare+ferma+de+cai)
Acest canal va începe de la nivelul tavanului și va transporta aerul viciat spre

partea superioară, în atmosferă. Acest canal se va ridica cu aproximativ 5 cm deasupra coamei
acoperișului. Materialul utilizat pentru realizarea canalului este lemnul tratat, protejat împotriva
umidității. La gura de ieșire a canalului se va monta un șibăr pentru evitarea scăderii excesive a
temperaturii și a formării curenților de aer, dar și un ventilator care absoarbe aerul din canal și
generează o presiune scăzută.
Sectorul de depozitare al hranei și așternutului este alcătuit din bucătăria furajeră,
depozitul de fân și rumeguș, depozitul de cereale și furaje. Construcția va fi realizată din
materiale neinflamabile pentru a reduce riscul de incendiu. De asemenea, se va afla la o distanță
de 6 m față de celelalte clădiri.
Bucătăria furajeră ( Anexa 3) are o suprafață de 71, 40 m 2 și reprezintă o instalație
complexă destinată preparării hranei cabalinelor. Este compusă din computer de proces,
amestecător, dozator, răcitor, moară și instalație de însăcuit. Pereții camerei au grosimea de 2
cm. Va dispune de o intrare secundară, reprezentată de o ușă cu lățimea de 3 m, pe unde se vor
evacua utilajele defectate. Intrarea personalului se va realiza pe ușa principală din hol, ce are o
dimensiunea de 1,5 m.
În cadrul depozitul de fân și rumeguș ( Anexa 4) se vor regăsi utiliajele necesare
păstrării așternutului dar și a lucernei. Camera este dotată cu fânar pentru lucernă, fân și buncăr
pentru rumeguș. Suprafața totală a camerei este de 150 m 2, grosimea pereților este de 2 cm și
prezintă 2 intrări cu dimensiuni de 1,5 m și 3 m.
36
Depozitul de cereale și furaje este reprezentat în Anexa 4 prin indicatorul B și are

o suprafață de 88 m2. Este dotat cu 2 silozuri pentru materia primă și un siloz pentru produsul
finit. Grosimea pereților este de 2 cm. Camera prezintă două ieșiri, o ușă de acces a personalului
și o ușă cu lățimea de 3 m și înălțimea de 4 m pentru evacuarea utilajelor în caz de defectare.
Zona de îngrijire a cabalinelor este formată din spălătorie, solariu, punct medical
și atelier mecanic, totalizând o suprafață de 68.25 m2.
Spălătoria este ilustrată în Anexa 1 prin indicatorul 14 și reprezintă locul în care
se va desfășura igiena fizică a cabalinelor și va fi dotată cu un furtun special de spălare. Va avea
suprafața de 14 m2 și racord la apă caldă și rece. Boxa de spălare este protejată împotriva
înghețului , iar solul are o pantă de 2% cu un obturator, pentru a permite scurgerea apei.
Podeaua este concepută din saltele de cauciuc bine lipite, pentru a avea o bună aderență în timpul
spălării.
Conform anexei 1, solariul va avea o suprafață de 12.87 m 2 și va reprezenta locul
în care caii se vor usca pe perioada iernii, dar vor beneficia și de un tratament adecvat prin
expunerea la o lampă specială.Calul se va afla cu fața spre intrare și va beneficia de o priponire
dublă.
Fig.4.3. Solarium
(Sursa: https://bmhorse.com/en/solarium-for-horses/55-63-solarium-alu-solar.html)
Atelierul mecanic va reprezenta locul în care se vor confecționa potcoavele, dar se vor
depozita și uneltele și ustensilele necesare reparării utilajelor. Va avea o suprafață de 12 m 2.
Punctul medical va reprezenta locul de depozitare al medicamentelor și reactivilor pentru
cabaline, totalizând o suprafață de 10 m2.
37
Ferma va dispune de o cameră de primire a turiștilor, birou de administrație, arhivă,

grup sanitar și vestiar, conform Anexei 1. Parcarea va totaliza un număr de 20 de locuri.
Padocul va totaliza o suprafață de 1 300 m 2 și va fi destinat întreținerii și mișcării
cabalinelor în aer liber . Va dispune de suprafețe umbrite necesare pentru pentru cai și va fi dotat
cu hrănitoare și adăpătoare. Gardul va avea o înălțime de 2 m și va fi construit din bare de lemn,
dispuse în 2 straturi, cu distanță de 40 cm între ele.. Forma padocului va fi rotundă, fără colțuri
care ar putea duce la rănirea cailor. Caii vor fi ținuți în grupuri în padoc, pentru a beneficia de
contactul social de care au nevoie..
Manejul va avea o suprafață de 400 m2 și va fi dotat cu jaloane și bare pentru
sărituri necesare exercițiilor ce se vor desșășura. Gardul va avea o înălțime de 2m și va fi
confecționat din lemn.
Fig.4.4. Amenajarea manejului

(Sursa: https://www.google.com/search?q=manej+ferma+cai&tbm=isch&ved)
Va exista un subsol realizat din pietriș și un tub de drenaj, un strat portant cu grosimea
de 150 mm alcătuit din pietriș și suprafața de călărie alcătuită dintr-un amestec de nisip cu talaș.
Drenajul se va realiza pentru a evita acumularea apei în interiorul arenei.
Dejecțiile se vor îndepărta zilnic din adăpost și se vor transporta în platforma de gunoi
cu ajutorul unui vagonet.. Această platformă va avea o suprafațî de 50 m 2 ( 3,4 m2 x 13 cai).
Podeaua platformei va fi densă și impermeabilă. Pentru a dirija lichidul și a nu-l lăsa să se
scurgă în pământ, podeaua va avea o rigolă pe laterale și o înclinație a podelei spre interior.
Lichidele acumulate pe podea vor curge pe grămada de gunoi și se vor absorbi, astfel fiind
potențat procesul de descompunere și fermentare. De asemenea se va proteja compostul de
infiltrațiile de apă. Dejecțiile se vor așeza în grămezi triunghiulare, cu o lățime a bazei de 2-3 m
ți înîlțimea de 1,30 m.
După fermentarea dejecțiilor în platformă, acestea pot fi utilizate drept îngrășământ.
38
4.2. Dimensionarea utilajelor și echipamentelor
 Moara de cereale și furaje
Fig.4.5. Moară cereale + tocător furaje MS 400-30

(Sursa: https://www.cezo.ro/tocatoare-de-furaje/15499-moara-de-cereale-si-tocator-de-furaje-tehno)
Datorită tehnologiei inovative, cerealele își păstrează întreaga valoare nutritivă.

Tocătorul este acționat de un motor electric și servește atât la mărunțirea furajelor, cât și la
măcinarea cerealelor. Echipamentul de lucru este contituit din 5 discuri pe care sunt montate 4
axe port ciocănele, 10 cuțite segment, 20 cuțite lamelare mici și 3 cuțite lamelare mari.
Dimensiune: 1 x 1.20 x 1 m
Putere motor: 5 kw; Tensiune: 380 V
Productivitate maximă: 1000 kg/h
 Amestecător cereale/furaje
Fig. 4.6. Amestecător+ dozator+ răcitor

(Sursa: https://www.pestre.ro/dozator-amestecator-racitor-pentru-amestec-furaje-cereale-107-kw-380-v-
tehno_58754/)
39
Dozatorul se poate regla în funcție de fluxul de materie primă. În cadrul utilajului există
o pompă de apă de înaltă performanță cu care se poate adăga 0,5 l de apă pe oră în canalul de
amestecare . După presarea amestecului finit , peleții intră în camera de răcire pentru separarea
prafului și răcire.
Dimensiuni: 2,20 x 1,20 x 1
Putere motor: 1, 07 KW, Tensiune: 380 V
Greutate: 90 kg
 Instalație de însăcuit
Dimensiuni: 1.90 x 2.20 x 1,5
Capacitate: 150 saci/h
Fig.4.7. Instalație de însăcuit

(Sursa: https://www.bsgindustrial.ro/)
Produsele pot fi ambalate în saci mici , medii sau mari, sistemul dispunând de o
oprire automată a umplerii la valoarea prestabilită prin programarea directă de la tastatura
indicatorului. Sistemul programează un anumit număr de saci care urmează a fi încărcați sau o
anumită cantitate de material la care procesul de însăcuire se oprește automat. Softul de cântărire
permite memorarea datelor de gestiune, permite realizarea câtăririlor nete și brute .
 Siloz de materii prime și produs finit
Silozul cu aerare, permite depozitarea cerealelor și a furajelor, evitând încingerea

și mucegăirea acestora. Învelișul este realizat din tablă de oțel zincat cu grosime de 1 mm. În
partea de sus se află un cârlig pentru transport și montaj. Prezintă o fereastră de vizitare, iar
pentru aerisirea cerealelor în pâlnia silozului este montat un tub de aerisire de 250 mm, din tablă
cu orificii de 2,0 mm.
40
Dimensiuni: diametru 3m
Înălțime: 2 m
Capacitate: 1 t
Fig.4.8. Siloz
(Sursa: https://fienalex.com/)
 Lampă solar
Fig.4.9. Lampă Solar ALU – Solar

(Sursa: https://bmhorse.com/en/solarium-for-horses/55-63-solarium-alu-solar.html)
Căldura generată de solariu permite uscarea rapidă a calului, are o influență

pozitivă asupra acestuia deoarece ajută la eliberarea stresului, durerii și stimulează circulația
sângelui. Solariul este echipat cu 20 de lămpi roșii și 10 lămpi albe UV de 150 W.
Dimensiune: 1,2x2
Consum de energie: 5,3 kW
Tensiune: 400 V
41
 Utilaj transport cai
Fig.4.10. Transport cai

(Sursa: https://horse-transport.nl/en/facilities/fleet-maintenance-and-user-friendliness/)
Utilajul permite transportul cabalinelor în condiții de maximă siguranță și în

conformitate cu normele în vigoare. Prezintă spațiu pentru hrană și spațiu de viitare poziționat în
față.
Capacitate: 15 cai.
Dimensiuni: 7x 3
 Motostivuitor
Capacitate ridicare: 1 500 kg
Înălțime: 2,6 m
Fig.4.11. Motostivuitor Matral Smisg 15612

(Sursa: https://www.olx.ro/oferta/instalatie-de-sablare-semp-motostivuitor-matral-smisg-15612-
IDdMnAE.html#e628e75123)
42
 Generator electric
Generatorul beneficiază de un motor în 4 timpi dotat cu supape de admisie și de evacuare.

Putere: 2000 W
Autonomie maximă : 11 h
Fig. 4.12. Generator Heinner VGEN002

(Sursa: https://www.emag.ro/generator-curent-electric-heinner)
 Mașină tuns iarbă
Putere motor: 1800 W

Tensiune alimentare : 220 V
Lățime tăiere: 320 mm
Fig.4.13. Mașină tuns iarbă NM1800

(Sursa: https://eurounelte.ro/masini-de-tuns-gazonul/masina-tuns-gazon-procraft-nm1800-1800w-3450rpm-latime-
taiere-320mm-cos-35l-22076)
43
4.3. Calculul rațiilor alimentare
De la naștere și până la vărsta de 6 luni, mânzul consumă laptele mamei. În primele 2

luni cantitatea de lapte consumată este de 9-12 l/zi, după care scade treptat cu fiecare lună,
ajungând la 5-6 l/zi. Pe lângă cantitatea de lapte pe care mânzul o consumă zilnic, alimentația
acestuia este completată de următoarele sortimente de furaje, precum în tabelul următor.
Tabel 4.1.
Rația alimentară a mânjilor până la vârsta de 6 luni
Sortimentul de Categoria de vârstă în luni

produs iarna Vara
( kg/zi) 1-6 luni 1-6 luni
Suculente de morcov 0,5- 2kg -
+ concentrate
Fân La 5- 6 luni 2-3 kg La 5-6 luni 2-3 kg
Ovăz uruit și cernut 0,5 -3 kg 0,5 -3 kg
Amestec concentrate 0,5- 1,6 0,5- 1,8
Tabel 4.2.
Rația alimentară a mânjilor înțărcați
Sortimentul de furaje Iarna Vara

(kg/zi)
Fân de graminee + 4,5 3,5
leguminoase
Ovăz 1,5 1,0
Orz 1,0 0,5
Porumb 0,5 -
Morcovi 3 -
Sare 0,30 0,30
Masă verde - 15
Tabel 4.3.
Rații alimentare tineret cabalin 1-3 ani
Sortimentu Categoria de vârstă în luni

l de furaje Iarna Vara
( kg) 12-18 18-24 24-30 12-18 18-24 24-30
Rădăcinoas 3,5 4 5 - - -
e
Orz 0,5 1 1 0,5 0,5 0,5
Ovăz 2 2 2,5 1,2 1,2 1,2
44
Mazăre 0,5 0,5 0,5 - - -

Fân natural 3 5 5 - - -
Masă - - - 17 22 30
verde
Fân de 4 4 4 2,5 3 3
leguminoas
e
Sfeclă 0,5 1 1,5 0,5 0,5 0,5
furajeră
Morcovi 2 2,4 3 - - -
Porumb 2 2,5 3 2,5 3 3,5
Sare 0,021 0,025 0,028 0,021 0,025 0,028
Grâu 1 1 1 1 1 1
Făinuri 1 1,3 1,7 1 1 1
verzi
Tabel 4.4
Rații alimentare armăsari de reproducție
Nutreț Iarna Vara

( kg)
Fân natural 5,2 2
Fân de lucernă 4,8 -
Ovăz 4 2
Orz 3 1
Porumb 0,5 -
Sfeclă furajeră 4,5 -
Masă verde - 15
Tabel 4.5
Rația alimentară a iepelor în lactație
Nutreț Iarna Vara

(kg)
Fân natural 10 3
Porumb siloz 8 -
Ovăz 2 2
Orz 1 -
Sfeclă zaharată 10 -
Calciu furajer - 24
Tărâțe de grâu 1 0,9
Sare 20 g 20 g
45
4.4. Norme de prevenire și stingere a incendiilor
Normele de prevenire și stingere a incendiilor fac referire la criterii de

performanță, cerințe și condiții tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor, instalațiilor și alte
amenajări. Cercetând cu atenție cele mai frecvente cauze de declanșare a incendiilor în cadrul
fermelor de creștere a animalelor , s-a ajuns la elaborarea următoarelor măsuri de prevenire a
acestora:
- Respectarea cu strictețe a normelor de construcție și proiectare, cu accent asupra

compartimentării, a materialelor de construcție utilizate, dimensionării;
- Instruirea și pregătirea multilaterală a personalului din cadrul fermei;
- Verificarea sistematică a cunoștințelor muncitorilor;
- Verificarea instalațiilor, cablajelor de electricitate și utilajelor;
- Respectarea cu strictețe a distanțelor de depozitare a furajelor și nutrețurilor;
- Organizarea unei ventilări corespunzătoare;
- Asigurarea iluminatului corespunzător în încăperile de adăpostire a animalelor;
- Organizarea formațiunilor de pompieri și antrenarea în regim de alarmă a
acestora;
- Existența obligatorie a unui system de alarmare acustică sau vizuală pentru
anunțarea eventualului incendiu;
- Adăposturile vor fi prevăzute cu mijloace de stingere a incendiilor și instalație
paratrăsnet.
Stingerea incendiilor în cadrul fermelor de creștere și adăpostire a animalelor se face
deseori în condiții dificile deoarece acestea tind să intre în panică, ducând la îngreunarea
procedurilor. Deoarece animalele cunosc un anumit traseu, acestea se vor evacua pe căile pe care
circulă în mod normal.Fiecare persoană existentă în cadrul fermei trebuie să știe ce are de făut,
reușita unei evacuări depinzând foarte mult de modul de organizare și pregătirea acesteia. Din
acest motiv, se va realiza un plan de evacuare al animalelor, amplasat în locurile cu vizibilitate
foarte bună care va cuprinde în esență :
- Schema construcției cu traseele de evacuare;
- Semnalul de alarmare ;
- Numele persoanelor cu atribuții concrete în evacuarea animalelor, folosirea
materialelor și a mijloacelor de stingere a incendiilor;
- Indicarea locurilor de amplasare a mijloacelor de stingere și a surselor de apă;
46
4.5. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Deținerea unei suprafețe importante de - Inexistența drumurilor amenajate,

teren; - Fenomenele meteorologice
- Existența culturii de lucernă în cadrul imprevizibile;
fermei; - Procent scăzut al personalului
- Calitatea seriviilor; calificat în acest domeniu;
- Dezvoltarea turismului ecvestru în comuna - Costuri ridicate la achiziția
Groșani; echipamentelor și utilajelor;
- Prezența unor rase de cai pretabile
categoriilor de turiști începători și avansați;
- Posibilitatea de cazare în cadrul pensiunii
existente în fermă;
Oportunități Amenințări
- Amplasarea într-o zonă turistică populată; - rapiditatea evoluției prețurilor;

- Neexistența în zonă a unei alte ferme - apariția concurenței;
ecvestre; - riscul de îmbolnăvire al efectivului
de cabaline;
- Existența finanțărilor din fonduri europene;
-
- Piața cu potențial turistic ridicat;
47
CAPITOLUL V
CALCULUL ECONOMIC AL PROIECTULUI
5.1. Stabilirea valorii investiției
Tabel 5.1
Valoarea terenului, clădirilor și amenajărilor
Valoarea terenului, Suprafață Preț unitar Preț total

clădirilor și m2 (lei/ m2) ( lei)
amenajărilor
Teren 16 508 35 577 780
Clădire industrială 1 680 1 500 2 520 000
Anexe 4 928 800 3 942 400
Spații verzi 1000 25 25 000
Alei 900 30 27 000
Cultură de lucernă 8 000 40 320 000
Total 7 412 180
Tabel 5.2
Valoarea utilajelor supuse montării
Nr. Crt. Denumire utilaj Valoare unitară Necesar Valoare totală

( lei/buc) ( buc) ( lei)
1. Moară de cereale și 1 900 1 1 900
tocător furaje
2. Amestecător + 13 000 1 13 000
dozator+ răcitor
3. Instalație însăcuit 20 000 1 20 000
4. Siloz de materii prime 7 000 2 14 000
5. Siloz pentru produs 7 000 1 7 000
finit
6. Instalație de ventilare 2 000 1 2 000
7. Lampă solar cabaline 3 000 1 3 000
Valoare totală utilaje 60 900
Cheltuieli transport ( 3,5% din valoarea utilajelor) 2 132
Cheltuieli montaj ( 10% din valoarea utliajelor) 6 090
Valoare totală 8 222
Tabel 5.3.
Valoarea utilajelor nesupuse montării
48
Nr.crt Denumire utilaj Valoare unitară Necesar Valoare totală

( lei/ buc) ( buc) ( lei)
1. Utilaj transport cai 20 000 1 20 000
2. Motostivuitor 15 000 1 15 000
3. Generator electric 1 700 1 1 700
4. Mașină tuns iarbă 200 1 200
Valoare totală utilaje 36 900
Cheltuieli transport ( 3,5% din valoarea utliajelor) 1 292
Tabel 5.4
Valoarea mobilierului și a obiectelor de inventor
Nr. Crt. Obiecte Valoare unitară Nr. Bucăți Valoare totală

mobilier/obiecte (lei/buc) ( lei)
inventor
1 Mobilier birou 1 100 1 1 100
2 Mobilier vestiar 1 000 1 1 000
3 Aer condiţionat 1 500 1 1 500
4 Computer 2 500 2 5 000
5 Multifuncţionale 500 1 500
6 Scaune 40 10 400
7 Dulap 170 1 170
medicamente
8 Masă inox 100 1 100
9 Grup sanitar 180 6 1 080
( wc + chiuvetă)
10 Adăpători 50 16 800
11 Hrănitori 50 16 800
12 Unelte 20 15 300
13 Ustensile 230 5 1 150
14 Roabă 120 2 240
15 Accesorii îngrijire 20 25 500
cai
16 Șa 250 13 3 250
17 Frâu 60 13 780
18 Valtrap 50 13 650
19 Echipament 100 15 1 500
echitație
20 Bare obstacol 100 4 400
pentru echitație
21 Jaloane 30 6 180
22 Frigider reactivi și 2 400 1 2 400
medicamente
Tabel 5.5
Valoare efectiv cabaline
49
Element Rasa Cantitate Preț unitar Preț total

Armăsar vârsta 1 an Huțul 2 4 000 8 000
Iapă vârsta 1 an Huțul 2 4 500 9 000
Armăsar vârsta 22 luni Pur sânge 2 3 000 6 000
englez
Iapă vârsta 22 luni Pur sânge 1 3 500 3 500
englez
Armăsar vârsta 3ani Lipițan 3 4 200 12 600
Iapă vârsta 3 ani Lipițan 3 4 500 13 500
TOTAL 13 52 600
Tabel 5.6
Valoarea primei dotări cu mijloace circulante
Aprovizionarea cu materie primă
Element Necesar Nr. zile Cantitate totală Preţ Valoare totală

zilnic (kg) ( lei/kg) (lei)
(kg/zi)
Fân de 34 30 1 020 2 2 040
leguminoase
Ovăz 15,6 30 468 1 468
Orz 6,5 30 195 1 195
Grâu 13 30 390 0,90 351
Sare 0,327 30 9,81 1 9,81
Porumb 36 30 1 080 0,90 972
Sfeclă furajeră 6,5 30 195 0,50 97,5
Grâu 13 30 390 0,90 351
Valoare totală 4 484,31
Tabel 5.7
Aprovizionare material
Element Necesar zilnic Preţ Valoare totală

(kg/zi) ( lei/kg) (lei)
Materiale igienizare 1 32 32
Soluții îngrijire cai 0,5 50 25
Reactivi analize 0,5 50 25
Echipament protecţia 0,4 50 20
muncii
Valoare totală 102
Tabel 5.8
50
Promovare, reclamă şi publicitate, activitate de prospectare a pieţii, precontracte
Promovare 150
Reclamă 100
Activitate de prospectare a pieței 150
Taxe avizare și licență de fabricație 555
Total Cost promovare, reclamă etc.( lei) – 955
Tabel 5.9.
Aprovizionarea cu material de întreținere , reparații și piese de schimb
Cotă din valoarea utilajelor 3%

Valoare, lei 2 934
Tabel 5.10
Recapitulare valori totale
RECAPITULARE Valoare (lei)

Valoare tabel 5.5 52 600
Vloare tabel 5.6 4 484,31
Valoare tabel 5.7 102
Valoare tabel 5.8 955
Valoare table 5.9 2 934
5.2. Stabilirea cheltuielilor pentru prima lună de funcționare
Tabel 5.11
Cheltuieli cu materii prime
Element Necesar zilnic Necesar lunar Preț unitar Valoare

(Lei/UM) Zi Lună
Fân de 34 1 020 1 34 1 020
leguminoase
Ovăz 15,6 468 1 15,6 468
Orz 6,5 195 1 6,5 195
Grâu 13 390 0,90 11,7 351
Sare 0,327 9,81 1 0,327 9,81
Porumb 36 1 080 0,90 32,4 972
Sfeclă furajeră 6,5 195 0,50 3,25 97,5
Grău 13 390 0,90 11,7 351
Valoare totală 115, 48 3 464
51
Tabel 5.12
Cheltuieli de transport
Valoare cheltuieli transport 3 464

Cotă transport 3,5%
Valoare lei 121,24
Tabel 5.13
Cheltuieli cu utilitățile
Element UM Necesar zilnic Necesar lunar Preț unitar Valoare

( lei/UM) Zi Lună
Energie KWh 60 1 800 0,47 28,2 846
electrică
Apă rece m3 5 150 2,20 11 330
Apă caldă m3 3 90 3, 20 9,6 288
Valoare totală 48,8 1 464
Tabel 5.14
Cheltuieli cu salariile
Nr.crt. Denumire post Număr salariați Salariu net lunar Total

( lei) ( lei)
1. Îngrijitori 5 1 346 6 730
2. Ingineri 1 2 925 2 925
3. Administrator 1 2 925 2 925
4. Financiar-contabil 1 2 164 2 164
5. Femeie serviciu 1 1 219 1 219
6. Mecanic 1 1 885 1 885
7. Dresor cai 1 1 774 1 774
8. Ghid 1 1 663 1 663
9. Medic Veterinar 1 2052 2052
Valoare totală 17 953 23 337
Tabel 5.15
Cheltuieli de întreținere- reparație a mijloacelor fixe
Element Cotă lunară Valoare lunară

(%) (lei)
Utilaje 3 2 934
Clădiri 3 75 600
Total 78 534
Tabel 5.16
Cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe
52
Element Durata de amortizare Valoarea lunară

Ani Luni ( lei)
Utilaje 10 120 815
Clădiri 90 1080 5 990
Mobilier 2 24 115
Total 6 920
5.3. Antecalculația de preț
Tabel 5.17
Antecalculația de preț
Nr.crt Elemente de preț de cost Valoare lunară

. ( lei)
1 Cheltuieli cu materia primă 4 484,31
3 Cotă aprovizionare ( transport materii ) 121,24
4 Cheltuieli cu utilitățile 1 464
5 Total fond salarii 23 337
6 Cheltuieli de întreținere- reparații 78 534
7 Cheltuieli de amortizare 6 920
I. COST DE PRODUCȚIE 114 850
8 Cheltuieli generale de secție 80
II. COST DE SECȚIE 114 930
9 Cheltuieli generale ale societății comerciale 1 166
( inclusiv salarii)
III TOTAL PREȚ 116 096
Cheltuielile sunt considerate la valoarea fără TVA
Tabel 5.18
Tabel cu serviciile realizate prin proiect
Nr. Crt. Servicii Tarife TVA Cantitate Valoare

( lei/UM) (lei ) 19% anuală ( lei)
( UM)
1 Drumeție 70 lei 13,3 730 51 100
de o oră
2 Drumeție 2 120 22,8 1 460 175 200
ore
3 Drumeție 3 150 28,5 2 190 438 000
ore
4 Drumeție o 200 38 96 19 200
zi cu prânz
inclus
53
5 Ședință 60 RON/ 11,4 1 825 109 500

echitație în 40 minute
manej
6 Spectacol 80 15,2 96 7 680
dresaj
Total valoare venituri din vânzări 800 680
Tabel 5.19
Indicatori de eficiență economică
Indicatori de eficiență economică Valoare

Cifră de afaceri ( total valorificări), lei 800 680
Profitul anual (inclusiv rezultat din 685 786
valorificare produse secundare), lei
Rata profitului ( profit anual/cifra de 0,85
afaceri )
Durata de recuperare a investiţiei 0, 089
(valoarea investiţiei/profit), ani
Coeficientul de eficienţă a investiţiei 11,23
(1/durata de recuperare), ani-1
Productivitatea muncii-valoric (cifră de 61 590
afaceri/număr salariaţi), (lei/an)
54
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma realizării proiectului și a documentării efectuate, au fost desprinse o serie de

concluzii, referitoare la cele mai importante caracteristici de creștere și dresare a cailor.
Creșterea cabalinelor reprezintă o activitate în continuă dezvoltare, turismul ecvestru
suferind o creștere semnificativă în ultima perioadă. Modalitățile de dimensionare a spațiilor
prezintă un aspect important pentru asigurarea bunăstării animalelor.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul lucrării, cele mai pretabile rase pentru dresaj,
care pot face față sporturilor ecvestre sunt Lipițan, Huțul și Pur Sânge englez. Deoarece au un
temperament docil și liniștit, se mulează foarte bine cerințelor oricărui crescător de cai, dar și
turiștilor începători dornici de călărie. Alegerea unor rase potrivite tipului de activitate dorit
reprezintă un aspect important în demararea activității.
O recomandare importantă referitoare la alimentația cabalinelor, o constituie asigurarea
unei rații alimentare echilibrate, astfel încât cantitatea de noxe eliberată să fie diminuată
semnificativ. În acest mod, mediul înconjurător este protejat iar impactul ecologic este diminuat.
55
BIBLIOGRAFIE
1. ANNE-KATRIN HAGEN ( 2011) Dresajul Cailor, Editura M.A.S.T., București, pag. 3, 4, 13-
16, 20, 25-28
2. BOISELE GABRIELE ( 2017) Cei mai frumoși cai, Editura Prior Media Group, București, pag
5-7, 45, 47, 60, 78
3. CONSTANTIN VELEA, I. TÎRNOVEANU, N. MARCU ( 1980 ) Creșterea Cabalinelor, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, pag. 11, 36, 44, 50, 54, 55, 62
4. ELWIN HARTLEY EDWARDS ( 2016) The horse encyclopedia, Editura DORL, London, pag.
50,54-57, 63,64
5. HEINRICH PIRKELMANN, LZ. ABISWEDE, MG. ZEITLER-FEICHT ( 2012) Creșterea și
Îngrijirea Cailor, Editura M.A.S.T., București, pag. 79, 86, 91, 102, 105, 106, 110, 112, 113, 138,
163, 209, 229
6. GHEORGHE BAIA, E. PĂLĂMARU, E. ROȘU ( 1962) Alimentația animalelor domestice,
Editura Agro-Silvică, București, 17, 78, 208, 218
7. GHEORGHE GEORGESCU ( 1977) Tehnologia creșterii și exploatării cabalinelor, Editura
Didactică și Pedagogică, București, pag. 13, 15, 20-23, 45, 46, 65
8. GHEORGHE GEORGESCU, GH. LUNGULESCU, V. UJICA, N. MARCU (1982) Tehnologia
creșterii cabalinelor și echitație, Editura Didactică și Pedagogică, București, pag. 75,76, 79-81,
169, 206, 207, 210
9. MARIA STROE, Gh. N. Iosif (1987) Dimensionarea optimă a unităților agricole- ferme și
intreprinderi zootehnice, Editura Ceres, București, pag. 12, 14, 17, 20
10. MARIUS MAFTEI, GH. MĂRGINEAN, GH. GEORGESCU ( 2005) Îndrumător de lucrări
practice pentru exploatarea cabalinelor, Editura AgroTehnică, București, pag. 8,10, 11, 30, 67,
68, 99, 100
11. POPESCU SILVANA, C. BORDA ( 2008) Igiena animalelor și protecția mediului, Editura
Napoca Star, Cluj Napoca, 89, 90, 94, 95, 97, 98
12. ***- https://www.revista-ferma.ro/
13. ***- https://www.agroinfo.ro/
14. ***- https://www.pet.veterinarul.ro/ingrijirea-cailor
15. ***- http://www.zooland.ro/
56

Amenajarea Unei Ferme de Crestere Si Dresare A Cailor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajarea Unei Ferme de Crestere Si Dresare A Cailor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

Cadru didactic îndrumător:

Prof. dr. ing. Nicolae ȚANE

Ioniță Valentina Mădălina

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

AMENAJAREA UNEI FERME DE

Cadru didactic îndrumător :

Prof. Dr. Ing. Țane Nicolae

Ioniță Valentina Mădălina

AMENAJAREA UNEI FERME DE CREȘTERE ȘI DRESARE A CAILOR

Autor: Valentina Mădălina Ioniță

Îndrumător: Prof. Dr. Ing. Nicolae Țane

Universitatea TRANSILVANIA din Brașov, Facultatea de Alimentație și Turism

Proiectul descrie modalitățile de creștere și dresare a cabalinelor, precum și soluția adoptată

CUVINTE CHEIE: rasă, cabaline, dresaj, hrană, fermă.

AMENAJAREA UNEI FERME DE CREȘTERE ȘI DRESARE A CAILOR

Autor: Valentina Mădălina Ioniță

Îndrumător: Prof. Dr. Ing. Nicolae Țane

Universitatea TRANSILVANIA din Brașov, Facultatea de Alimentație și Turism

CALCULUL ECONOMIC AL PROIECTULUI.......................................................................................49

Cabalinele sunt animale sociabile, obișnuite să trăiască în natură, în comunități deschise

STADIUL ȘI TENDINȚELE ACTUALE ÎN ROMÂNIA

1.1. Noțiuni generale despre cabaline

1.1.1. Evoluția și domesticirea

Evoluția poate fi complet urmărită de la fosile până la Eocene, pe parcursul a

1.1.2. Biologia cabalinelor

Fig.1.1. Structura fizică a calului

Aparatul digestiv caracteristic animalelor erbivore, este adaptat astefl încât să

1.1.3. Rasele de cai

În prezent, există o diversitate considerabilă referitoare la rasele de cai, fiind

Fig.1.2. Rase de importanță mondială

Rasa Arabă a contribuit la formarea tuturor raselor culturale existente în prezent,

Fig.1.3. Rase pentru călărie și tracțiune

Fig.1.4. Calul Lipițan

Calul Andaluz prezintă un comportament docil, este foarte inteligent și învață

1.1.4. Dresarea cailor

O definiție generală a dresajului se poate prezenta drept acțiunea prin care un

Fig. 1.5. Modalități de dresaj

Săriturile peste obstacole îmbunătățesc mușchii, centrul de greutate, abilitățile și

1.2. Particularități ale fermelor ecvestre

1.2.2. Tipuri de adăposturi și padocuri

Metodele de creștere în grajduri, ce au clădiri și structuri asociate trebuie să

Fig. 1.6. Caracteristicile diferitelor tipuri de adăposturi pentru cabaline

consultării legislației europene.Este nevoie de un gard suficient de solid și înalt, pentru a

1.2.3. Depozitarea dejecțiilor provenite de la cai

Dejecțiile reprezintă o importantă sursă de substanțe organice deoarece sporesc

1.2.4. Echipamente pentru furajare și adăpare

1.2.5. Spații petru hrană și așternut

1.2.6. Facilități pentru dresaj

În momentul în care se ia în considerare realizarea de facilități pentru antrenament

Fig.1.7. Manej interior în cadrul unui centru ecvestru

În majoritatea cazurilor, manejurile interioare sunt realizate în relație cu

STANDARDE ȘI CONCEPTE JURIDICE

Înființarea unei ferme trebuie să se bazeze pe respectarea anumitor standarde și

ALEGEREA SOLUȚIEI PENTRU AMENAJAREA FERMEI

Scopul proiectului este reprezentat de îmbunătățirea condițiilor deja existente în cadrul

Ferma de creștere și dresare a cabalinelor, va fi amplasată într-o zonă propice

Pentru a fi în conformitate cu actualele legi, ferma se va afla la o distanță de 50

Fig. 3.2. Schema generală de amplasare a sectoarelor

În cadrul fermei se va amenaja și o pensiune agroturistică ( fig.3.2.), în cadrul căreia,

3.3. Facilități turistice

Fig.4.3. Deplasarea călăreților pe traseu