Anca Moghiroiu Bucataria Nationala Si International A

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I TINERETULUI
CENTRUL NAIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU NVMNTUL PROFESIONAL I

TEHNIC
PROGRAMUL PHARE .............................................................
AUXILIAR CURRICULAR
MODULUL: BUCTRIA NAIONAL I INTERNAIONAL
DOMENIUL: TURISM I ALIMENTAIE

CALIFICAREA: TEHNICIAN N GASTRONOMIE
NIVELUL: 3
2008
Modulul: Buctria naional i internaional
AUTORI:
ANCA MOGHIROIU, profesor Colegiul Economic ,,D.P.M.,, Alba - Iulia
COORDONATOR:
NELIDA ISMAIL, profesor Colegiul Economic Mangalia
CONSULTAN:
IVAN MYKYTYN, expert WYG International
Domeniul: Turism i alimentaie 2

Calificarea: Tehnician n gastronomie
Cuprins
INTRODUCERE............................................................................................................................................................ 5
COMPETENE.............................................................................................................................................................. 7
OBIECTIVE..................................................................................................................................................................... 8
INFORMAII PENTRU PROFESORI...................................................................................................................... 9
FI DE PROGRES COLAR............................................................................................................................... 11
GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATE..................................................................................................... 20
INFORMAII PENTRU ELEVI................................................................................................................................ 26
COMPETENA 1........................................................................................................................................................ 29
ACTIVITATEA DE NVARE NR.1.1........................................................................................................................................... 29
ACTIVITATEA DE NVARE NR. 1.2............................................................................................................................................ 31
ACTIVITATEA DE NVARE NR.1.3............................................................................................................................................ 33
ACTIVITATEA DE NVARE NR.1.4..............................................................................................................................................34
COMPETENA 2........................................................................................................................................................ 46
ACTIVITATEA DE NVARE NR.2.1........................................................................................................................................... 46
SOLUIONAREA ACTIVITILOR...................................................................................................................... 58
ACTIVITATEA 1.1 BUCTRIA DIN MUNTENIA.......................................................................................................................58
ACTIVITATEA 1.2 BUCTRIA DIN OLTENIA..........................................................................................................................59
ACTIVITATEA 1.3 BUCTRIA DIN MOLDOVA.......................................................................................................................60
ACTIVITATEA 1.4- BUCTRIA DIN TRANSILVANIA...............................................................................................................61
ACTIVITATEA 1.5- BUCTRIA BNEAN.......................................................................................................................... 62
ACTIVITATEA 1.6 BUCTRIA DIN DOBROGEA........................................................................................................................64
ACTIVITATEA 1. 7- PREPARATE SPECIFICE SRBTORILOR..............................................................................................66
ACTIVITATEA 2.1 - BUCTRIA ENGLEZEASC.......................................................................................................................68
ACTIVITATEA 2.2 - BUCTRIA DIN GERMANIA.....................................................................................................................69
ACTIVITATEA 2.3 - BUCTRIA ARAB......................................................................................................................................70
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................................... 71
ANEXE.......................................................................................................................................................................... 72
FI DE DOCUMENTARE NR. 1......................................................................................................................................................72
FIA DE DOCUMENTARE NR.2....................................................................................................................................................... 75
FIA DE DOCUMENTARE NR. 4......................................................................................................................................................80
FIA DE DOCUMENTARE NR.6.................................................................................................................................................... 85
FIA DE DOCUMENTARE NR. 8.................................................................................................................................................. 94

FIA DE DOCUMENTARE NR. 10................................................................................................................................................ 101
FIA DE DOCUMENTARE NR.11..................................................................................................................................................103
FIA DE DOCUMENTARE NR. 12................................................................................................................................................ 105
Fia de documentare nr. 12................................................................................................................................................ 108

Introducere
Acest auxiliar este destinat profesorilor care predau la ciclul superior al liceului, pe ruta
progresiv clasei a XII a, Modulul III: Buctria naional i internaional
Informaiile din acest auxiliar nu acoper toate

competenele i toate cerinele standardului, materialul se
dorete a fi un ghid n activitatea educaional destinat
cadrelor didactice care predau acest modul.
Toate activitile, exerciiile propuse elevilor urmresc atingerea criteriilor de

performan n condiiile de aplicabilitate descrise n standardul de pregtire profesional i
pregtesc elevul n vederea evalurii competenelor din unitile de competen prin probele
de evaluare prevzute n standarde.
Profesorul care utilizeaz materialele de nvare trebuie s cunoasc i s valorifice

coninutul acestora, deoarece structurarea informaiilor este generat de curriculum alctuit
pe baza Standardului de Pregtire Profesional.
Pentru reuita procesului educativ, n cadrul aplicrii propriu-zise a materialelor de

nvare propuse, profesorul trebuie s in cont de particularitile colectivului de elevi i de
stilurile de nvare ale acestora.
Pentru a menine atenia elevilor la cote nalte propunem profesorilor utilizarea de

strategii moderne:
antrenarea gndirii critice
implicarea elevilor n propria formare prin nvare interactiv
cutare pe INTERNET prin autoevaluare / interevaluare
utilizarea unor forme variate de prezentare a proiectelor i produselor lor n vederea
evitrii monotoniei
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele

principii moderne ale educaiei:
elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ in procesul de nvare
elevii au stiluri diferite de nvare
elevii particip cu experiena lor, dobndit anterior, la procesul de nvare
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele
noi i pentru ordonarea lor.
Prin exerciiile i activitile propuse i prin modul de organizare a activitilor (individual, n

grup, n perechi), elevii dobndesc abiliti de:
cercetare, utiliznd o varietate de resurse

identificare a unor soluii alternative pentru situaii problematice i rezolvarea problemelor prin
aplicarea uneia dintre soluii
luarea unei decizii, dezbaterea unei idei i susinerea punctului propriu de vedere
planificare, efectuare i evaluarea unei activiti individuale sau de grup prin analiza
punctelor tari, a punctelor slabe i a aspectelor care urmeaz a fi mbuntite n viitor
prezentare i utilizare a ustensilelor, vaselor i echipamentelor specifice activitilor practice
din domeniul pentru care se pregtesc
a lua notie n mod sistematic i organizat i de a ntocmi scurte rapoarte sintetice asupra
activitilor proprii i n echip
lucrul n echip cu tot ceea ce presupune implicit aceasta asumarea de roluri i
responsabiliti, colaborare, cooperare i ntrajutorare, influena stilurilor de nvare asupra
rezultatelor muncii n echip, nvarea de la colegi etc.
Se recomand ca rezultatele activitilor desfurate i ale evalurilor s fie colectate i

organizate astfel nct s poat fi regsite cu uurin:
elevilor le pot fi necesare pentru actualizare, pentru reluarea unor secvene la care nu au
obinut un feed-back pozitiv;
profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului nregistrat de elevi i ca dovezi de
evaluare.
Acest ghid ofer sugestii metodologice pentru activitile propuse elevului i totodat
soluiile exerciiilor, ale fiselor de lucru, modaliti de evaluare cuprinse n capitolul destinat
acestui scop care pot fi folosite ca exemple n parcurgerea acestui modul.

Competene
U26 C1-Organizeaz producia de preparate tradiionale romneti
U26 C2 Studiaz tradiiile de consum din buctria diferitelor popoare
C1 - Susine prezentri pe teme profesionale
U26 C3 Realizeaz preparate specifice buctriei internaionale
U26 C4 Promoveaz producia de preparate naionale i internaionale
C2 - Modereaz dezbateri pe edine

Obiective
Prin studierea acestui auxiliar curricular se urmresc atingerea obiectivelor:
La sfritul clasei a XII a elevii trebuie s:
- s se familiarizeze cu cultura naional i internaional
- s experimenteze preparatele naionale i internaionale
- s caute surse de informare pentru a afla despre buctria

internaional
- s verifice indicii de calitate a preparatelor specifice.

Informaii pentru profesori

Corelarea competenelor cu activitile de nvare
Nr. Competene Activiti de nvare

Crt.
1. U26 C1-Organizeaz Metoda proiect prin mprirea elevilor pe grupe, culegnd

producia de preparate informaii referitoare la obiceiuri, tradiii, influene din
tradiionale romneti
diferite zone geografice
Realizarea preparatelor din diferite zone cu clasa

mprit pe grupe, fiecare grup realiznd alt preparat,
prezentarea acestora cu duferite elemente de decor.
2. U26 C2 Studiaz Lectorate cu specialiti privind tradiiile diferitelor

tradiiile de consum din popoare,cu clasa ntreag
buctria diferitelor Vizit la restaurantele cu specific din zon cu grupe de
popoare elevi.
U5 - C1 - Susine Culegerea informaiilor necesare, accesnd internetul sau
prezentri pe teme cutnd n cri i reviste de specialitate prin elaborarea
profesionale unui referat de fiecare elev, fiecare despre un alt popor.
4. U26 C3 Realizeaz Realizarea preparatelor diferitelor popoare cu clasa

preparate specifice mprit pe grupe, fiecare grup realiznd alt preparat,
buctriei internaionale prezentarea acestora cu diferite elemente de decor.
5. U26 C4 Promoveaz Schimbarea grupelor dup realizarea preparatelor

producia de preparate naionale sau internaionale pentru verificarea calitativ a
naionale i
preparatului i includerea lui n lista meniu
internaionale
U5 - C2 - Modereaz
dezbateri pe edine
Stagiul de pregtire practic se desfoar n laboratorul tehnologic sub ndrumarea

profesorului de specialitate, iar la agentul economic sub ndrumarea profesorului/maistrului

instructor n calitate de coordonator al activitii de instruire practic i reprezentantul

agentului economic care particip att la instruirea ct i la evaluarea elevilor.
Documentele necesare organizrii i desfurrii stagiului de pregtire practic sunt

urmtoarele : graficul de desfurare a stagiului de pregtire practic (durata, locaia),
planificrile calendaristice ntocmite de coordonatorii activitii precum i caietul/portofoliul de
practic al elevilor.
Portofoliul de practic va cuprinde : fie individuale pe o tem de practic, fie de

observaie ale elevului pe durata derulrii practicii, documentaii tehnice, fie de lucru, fie de
evaluare (concepute de ndrumtorul de practic), grafice, scheme tehnologice, etc.
Portofoliul de practic poate fi utilizat ca instrument de evaluare a atingerii competenei de
ctre elev, mpreun cu fia individual de control ntocmit de ndrumtorul de practic.
Metodele de predare/nvare recomandate sunt: demonstraia, lucrul n echip, lecii

vizit; observarea dirijat, observarea independent; experimentul, studiul de caz,
miniproiectul i proiectul; analiza/sinteza, abstractizarea, problematizarea, autoevaluarea,
evaluarea grupului de lucru, utilizarea standardelor de calitate i a documentaiilor tehnice,
rezolvarea de probleme, studii de caz; rapoarte scrise, exerciii practice, etc.

Fi de progres colar
Fiele de rezumat ale modulului ofer cadrelor didactice i elevilor mijloace de
nregistrare a progresului.
nregistrrile exacte reprezint un aspect important al administrrii procesului de
nvare, i poate de asemenea ajuta la informarea i motivarea elevilor. Elevii ar trebui s fie
ncurajai s-i evalueze propriul proces de nvare comentnd cu privire la arii care le-au
plcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informaii
valoroase referitoare la arii care cauzeaz dificulti elevilor.
Elevii ar trebui de asemenea s fie ncurajai s i asume rspunderea pentru
procesul de nvare. Elevul care i asum responsabilitatea pentru aspecte ce in de
nregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Exemplu de copert de fi de rezumat de mai jos include o prim pagin a
rezumatului progresului nregistrat de elev. Acest fapt poate fi folositor att pentru elev ct i
pentru profesor i poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indicaie vizual clar a
progresului pe care l-au fcut.
Exemplu de copert de fi de rezumat
Buctria naional i internaional
Numele
elevului:
Data Data finalizrii:

nceperii:
Competene Activitate de nvare Data ndeplinirii Verificat
Competena 1 Elaborarea unui miniproiect Semntura

referitor la obiceiuri, tradiii, profesorului
Organizeaz
influene, pe diferite zone
producia de
geografice, n funcie de
preparate
srbtori, evenimente
tradiionale
romneti Realizarea unui preparat
din fiecare zon geografic
aleas n funcie de
srbtoare.

Competena 2 Lectorate cu specialiti

Studiaz privind tradiiile diferitelor
tradiiile de popoare,cu clasa ntreag
consum din
buctria Vizit la restaurantele cu
diferitelor specific din zon cu grupe
popoare
de elevi.
Culegerea informaiilor
necesare, accesnd
internetul sau cutnd n
cri i reviste de
specialitate prin elaborarea
unui referat de fiecare elev,
fiecare despre un alt popor.
Competena 3 Realizarea preparatelor

diferitelor popoare cu clasa
Realizeaz
mprit pe grupe, fiecare
preparate
grup realiznd alt preparat,
specifice
prezentarea acestora cu
buctriei
diferite elemente de decor.
internaionale
Competena 4 Schimbarea grupelor dup

realizarea preparatelor
Promoveaz
naionale sau internaionale
producia de
pentru verificarea calitativ
preparate
a preparatului i includerea
naionale i
lui n lista meniu
internaionale
Exemplu de fi de rezumat activitate

O precizare pentru fiecare activitate de nvare .
Competen Activitate de Obiectivele

Realizat
nvare nvrii
Detalii Denumirea sau alte Obiectivul(ele) Data la care

referitoare la precizri referitoare activitii de nvare obiectivul
competena la activitatea de nvrii a
Aceast activitate
nvare fost ndeplinit

care se Comentariile elevului

dezvolt. De exemplu:
Ce le-a plcut referitor la subiectul activitii.
Ce anume din subiectul activitii li s-a prut a constitui o
provocare.
Ce mai trebuie s nvee referitor la subiectul activitii.
Ideile elevilor referitoare la felul n care ar trebui s-i
urmreasc obiectivul nvrii.
Comentariile profesorului
De exemplu:
Comentarii pozitive referitoare la ariile n care elevul a
avut rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a
implicat total, a colaborat bine cu ceilali.
Ariile de nvare sau alte aspecte n care este necesar
continuarea dezvoltrii.
Ce au stabilit elevul i profesorul c ar trebui s fac
elevul n continuare lund n considerare ideile elevului
despre cum le-ar plcea s-i urmeze obiectivele
nvrii.

GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATE
Aluat - Compozitie cu sau fara drojdie, care rezulta din amestecarea si/sau faramintarea
fainii cu diferite ingrediente: oua, grasime, lapte. Se poate prepara copt, prajit sau fiert.
Andive - Specii de cicoare cultivate la intuneric, in pivnite.
Antricot - Bucata de carne taiata intre doua coaste. In practica de bucatarie se intelge
bucata de carne cu coaste cu tot.
Ansoa (fl'. anchois) = a) Peste mic in Mediterana si Oceanul Atlantic.

b) Pasta preparata din acest peste.
Aperitiv - a) Gustari picante, calde sau reci, servite cu scopul de a stimula pofta de mincare.
b) Bautura alcoolica consumata inainte de masa cu acelas scop.
Apetisnt, -, apetisani, -te, adj. Care trezete, stimuleaz pofta de mncare; p.ext. care
atrage, mbie, ispitete. Din fr. apptisant.
Baie marina (fl'. Bain-Marie) - a) Lichid cald in care se pune un recipient continand ceea ce
vrem sa. incalzim.
b) Vas cu apa clocotita in care se pune un recipient continind
mancare care nu se poate fierbe sau inciilzi direct pe foc.
Bechamel - Sos alb preparat din lapte, faina, unt si nucsoara.
Biftec (eng!. Beefsteak; beef = carne de vaca, steak-=bucata). Felie de carne de vaca fripta
la gratar sau tigaie.
Bors - a) Zeama acra preaparata din tarate fermentate.

b) Fel de mancare acrit cu bors.
Budinca (eng!. pudding) - Fel de mincare preparat din legume, carne, branza etc., cu oua,
copt la cuptor.
Capere - Muguri de caper folositi drept condiment.
Carote (fr. carotte = morcov ) - Varietate de morcov.

Chibrite - Taierea legumelor si zarzavaturilor in fasii de aspectul chibriturilor.
Chisca - (regionalism). Un fel de caltabos facut din stomacul sau din intestinele porcului,
umplute cu carne tocata si cu pasat.
Ciorba - Zeama fiarta cu sau fara carne, cu zarzavaturi si verdeturi acrita cu lamaie, cu
agurida, cu macris etc. (nu cu bors!).
Ciulama - Mincare de carne, preparata cu sos aIb, gros de faina. Se poate prepara si din
ciuperci, peste etc.
Civet (fr. cive = arpagic) - Tocana de vinat cu arpagic.
Clatite - Clatita = foaie dintr-un anumit aluat, prajita in tigaie si umpluta cu dulceata, ciuperci,
brinza, urda, carne, sunca etc.
Coltunsi - Preparat culinar din aluat, taiat in patrate mici care se umplu cu diferite umpluturi
si apoi se fierb in apa.
Consomme (fr. consomme) - Bulion de carne si zarzavat dublu concentrat si limpezit.
Cotlet (fr. cotelette). Coasta de porc, vitel, berbec impreuna cu bucata corespunzatoare de
carne.
Degresare - Indepartarea grasimii dintr-un preparat culinar.
Escalop (fr. escalope) - a) Felii subtiri de carne, in special de vitel.

b) Preparat culinar facut din bucati subtiri de muschi de vitel sau din
peste.
Crochete (fr. croquettes) - Preparat culinar sub forma de bastonase (sau turtite), prajite in
grasime sau coapte, facute din aluat, carne, legume peste etc. tocate, date prin pesmet sau
faina.
Crutoane (fr. crouton = colt de piine) - Mici bucati de paine (cubulete prajite in grasime sau
uscate la cuptor).
Fezandare (fr. faisander = a fezanda) - Proces de fragezire a carnii de vinat prin mentinere la
rece sau expunere la vint.
Fideluta - Taierea legumelor si zarzavaturilor subtire ca fideaua (se mai cheama si julien).
File (fr. filet) - Banda de carne prelevata de-a lungul sirei spinarii.

Fleici (germ. Flecken) - Bucata de carne de pe pintecele bovinelor, care se consumia de

obicei la gratar.
Foietaj (fr. feuilletage) - Aluat cu unt format din mai multe straturi de foi subtiri. Fricando (fr.
fricandeau) - a) Felie de carne impanata b) Friptura de vitel impanata.
Friganele - Felii de franzela, muiate in lapte si ou batut, rumenite in grasime incinsa.
Galantina (fr. galantine) - Mincare din bucati de carne si umplutura, cu aspic.
Ghiveci - Mincare din multe zarzavaturi si legume, cu sau fara carne.
A glasa (fr. glacer) - A acoperi un preparat cu o glazura sau cu aspic.
Gustare - Mincare rece, in cantitate mica, luata inainte de o masa principala sau intre mese.
Graten (fr. gratin) - a) Preparat culinar acoperit cu pesmet si copt in cuptor. b) Vas de
bucatarie, din faianta, rezistent la foc, in care se gratineaza preparatele.
A gratina (fr. gratiner) - A acoperi unele mincaruri cu pesmet si a le rumeni la cuptor.
Gulas - Tocana de carne cu cartofi sau galuste de faina.
Hasmatuchi - Planta culinara, aromata..
Iahnie - Mincare scazuta din legume, mai ales din fasole boabe, din peste sau carne.
Impanare - Introducerea de bucatele de slanina, usturoi, etc. in crestaturi facute in carne.
Inabusire - Fierbere in aburi, in vas acoperit.
Jambon (fr. jambon) - Pulpa (fata sau spate) de porc, sarata sau afumata..
Jigou (fr. jigot) - Pulpa de oaie, de miel, de berbec sau de caprioara, sub forma pregatita
pentru fript sau friptura preparata.
Jumari - a) Resturi comestibile dupa topirea slaninii, osanzei sau a seului. b) Mincare facuta
din oua batute si prajite in grasime.
Ketchup (cuvint malaiez) - Sos picant pe baza de suc de rosii si mirodenii.

Langos (maghiar = langos) - Bucati de aluat de piine, aplatizate, prajite in grasime incinsa.
Laste - Paste fainoase sub forma de taitei lati sau sub forma de romburi, cu latura de circa 2
cm, din foaie de taitei.

Legume - Nume generic dat unor vegetale (fasole, ceapa, linite, cartofi etc.).
Leguminoase - Plante al caror fruct este o pastaie.
Ludaie (regionalism) - a) Specie de dovlecel.b) Preparat culinar din dovlecei maturi.
Macerare (fr. macerer = a macera) - Tinerea indelungata a unui aliment intr-un solvent pentru
a dizolva partile solubile.
Maioneza (fr. mayonnaise) - Sos gros preparat din galbenus de ou frecat eu ulei si zeama
sau sare de lamaie.
Marinare (fr. mariner = a marina) - a) Procedeu folosit pentru fragezirea vinatului sau a carnii
tari, pentru a-i imprumuta o savoare speciala si a inlatura unele gusturi neplacute.
b)Procedeu de conservare.
c) Fel de mancare.
Marinata - Zeama condimentata in care se face marinarea.
Maghiran - Planta aromatica
Medalion (fl'. medaillon) - Preparat culinar, din carne tocata sau alte tocaturi, de forma
rotunda sau ovala.
Mujdei - Usturoi pisat, cu adaos de apa sau otet si sare.
Musaca - Mincare preparata din carne tocata si felii de patlagele, vinete,cartofi sau dovlecei
aszate in straturi alternaive si coapta la cuptor.
Nucsoara. Fruct aromat folosit drept condiment.
Omleta - Oua batute, prajite in grasime sub forma de foaie, uneori cu

umplutura de sunca, branza, spanac etc.
Ostropel - Preparat din carne (pasare, miel, vital) cu sos de otet, faina si usturoi.
Pane (fl'. pane) - Forma de preparare a unui aliment care consta din prajire in grasime dupa
ce a fost trecut prin faina, ou, pesmet, sau prin aluat de clatite.
Papans - Preparat facut din brinza de vaca, oua si faina sau gris, fiert in apa sau prajit in
grasime.
.
Papricas - Un fel de tocana cu boia de ardei rosu si adesea cu galuste de faina. '

Parmezan - Specialitate italieneasca de cacaval (uscat); prin extensiune, caseaval ras.
Pateu (fl'. paw). a). Preparat culinar din foietaj cu unt si umplut cu brinza, carne, ciuperci etc.
b) Pasta de ficat, de carne, de peste amestecata cu condimente, care se
consuma proaspata sau conservata.
Pestisori - Felii lungi si subtiri de ceapa, varza, carne etc. Taiate pentru gatit.
Piure (fl'. puree) - Terci facut din legume zdrobite si pasate.
Pirosti - un fel de coltunasi care se coc in tava sau se prajesc in tigaie.
Pirjoala - Chiftea mare, ovala, plata, data prin pesmet si prajita in grasime.
Pizza - Tarta (placinta) garnisita cu carne, sardele, masline, rosii, brinza etc.
Placinta - Preparat de patiserie, facut din foi de aluat, intre care se pune
o umplutura de brinza, carne, legume, fructe etc.
Plachie - a) Mincare de pete cu multa ceapa prajita in ulei. b) Un fel de pilaf.
Pogaci - Turtite din aluat din faina de griu, preparate de obicei cu jumari de porc.
Potroace - Maruntaie de pasare cu care se prepara ciorba (de potroace) acrita cu bors sau
zeama de varza acra.
Prapur - Membrana care inveleste organele interne din abdomen (peritoneu).
Racituri - Preparate din carne, oase si cartilaje, fierte indelung, care dupa racire se
coaguleaza. Li se da gust cu usturoi.
Rizoto - Fel de mincare italian preparat din orez, unt si sos de rosii.
Rondele - Forma de taiere a radacinoaselor, a ardeilor, rosiilor, cartofi lor etc. in felioare
rotunde.
Rulada (fr. roulade) - Preparat culinar caruia i se dia forma de rulou.
Salata - a) Planta comestibila. b) Preparat culinar din anumite legume crude sau fierte, cu
adaos de otet, zeama de lamiie si ulei care se serveste ca aperitiv sau garnitura. c) Salata de
fructe, desert de fructe crude.
Saleu (fl'. salce) - Aperitiv crocant de forma unui betisor, facut din aluat sarat, cu gust picant

Sandvici (engl. sandwich) - Felii subtiri de paine, unse sau nu cu unt, intre care se pun felii
de jambon, brinza, carne, etc.
Saramura - Zeama sarata, uneori condimentata cu otet, cu usturoi, cu care se servsc unele
mincari.
Scordolea - Preparat culinar din nuci pisate si miez de paine frecate cu usturoi, suc de lamiie
sau otet si ulei.
Scrob (bulgaresc skrob) - Jumari de oua.
Solzisori - Mai ales la ceapa, forma de taiere in buca~i imitind solzii de peste.
A sota (fl'. sauter). a) A prepara un sote. b) A rumeni usor legume sau carne in grasime.
Sote sau soteu (fl'. saute) - Mincare din legume fierte pe care se toarna unt.
Stufat - Mincare din carne (de miel), ceapa si usturoi verde.
Sufleu (fl'. souffle) - Preparat culinar copt la cuptor, din legume, carne, peste, brinzeturi etc.
amestecate cu sos alb si cu oua.
Supa - Zeama de legume sau de carne fiarta cu legume, uneori cu adaos de fainoase.
Tahifagie - A minca repede.
Tarta (fl'. tarte). Produs de patiserie plat, copt in forme speciale, cu diferite umpluturi.
Tarteleta (fl'. tartelette). Tarta mica.
Tartina (fl'. tartine). Felie de paine unsa cu unt pe care se pune brinza, sunca etc.
Tosanta - Amestecul de grasime, de apa, de suc de carne, de resturi de carne rumenita ce

ramin in tigaia in care s-a prajit carnea; se poate minca pe paine sau cu mamaliguta, se
poate adauga la mujdei, cartofi zdrobiti etc.
Trufa (fl'. truffe) - Ciuperca comestibila, in forma de cartof, de culoare violet-negricioasa, care
creste in pamint.
Turnedo (fl'. tournedos) - Carne din muschi de vita preparatii in sos picant.
Tuslama - Mincare preparata din burta si picioare de vaca.
Vinegreta (fr. vinaigrette) - Sos pentru salata, preparat cu otet, ulei, sare etc.

Volovan (fr. vol-au-vent) - Aperitiv de foietaj umplut cu carne, peste, ciuperci etc;.
Vrabioara - Bucata de carne de vita din regiunea lombara care se preparta fripta.
la - Termen franuzesc, desemnnd "n stil".
la King - Sos Bechamel cu ciuperci, ardei iute verde i rou
la Marchale - Termen franuzesc, desemnnd "buci de carne prjite n unt".
la mode - Termen franuzesc, desemnnd "prjitur acoperit cu ngheat".
la provenale - O mncare preparat cu ulei de msline, usturoi i ptrunjel tocat
Aoli - Maionez cu usturoi, ce provine din sudul Franei, servit cu ou, pete sau melci.
Al dente- Termen italienesc ce desemneaz o modalitate de fierbere a pastelor: acestea

trebuie s fie uor tari.
Al forno- Termen italienesc, tradus "la cuptor".
Barbecue- Buci de carne de porc, de obicei afumat i srat, n care carnea alterneaz
cu grsimea
Biftec (engl. Beefsteak)- Felie de carne de vac fript la grtar sau n tigaie
Bouillabaisse - Termen franuzesc, desemnnd "pete la cuptor".
Chantilly - a) Fric aromat cu vanilie.

b) Sos cu smntn
Cheddar - Brnz tare preparat din lapte de vac.
Coleslaw - Termen provenit din german (koolsla), care desemneaz salata de varz cu
maionez
Coq au vin - Termen franuzesc, desemnnd "carne de coco n sos de vin"
Cu-cu - Granule mici din gru i fin.
Fricando (fr. fricandeau) - a) Felie de carne mpnat.

b) Friptur de viel mpnat.
Hasmauchi plant aromat
Laste - Paste finoase sub form de tiei lai sau sub form de romburi, cu latura de circa 2
cm, din foaie de tiei.

Inabusire - Ingredientele de baza se calesc la temperatura scazuta intr-o cantitate mica de

grasime att ct sa nu apuce sa se rumeneasca.
Otet de balsam - Otet preparat din mustul de struguri albi sau din strugurii albastri de Italia,
fermentat in hrdaie de lemn timp de mai multi ani. Are aroma amara, dulce-acrisoara.
Legarea - Se adauga faina, preparatul de condensare a mncarii, untul sau galbenusul de

oua, care se amesteca toate impreuna in supe sau sosuri.
Oparire - Se scufunda pentru cteva minute in apa fierbinte zarzavaturile sau fructele pentru
a fi preparate in perspectiva ulterioarelor folosinte sau congelari.
Cannelloni - Paste fainoase sub forma tubulara care se preteaza la umplut si care in cele
mai multe cazuri trebuie fierte in prealabil. Depinznd in primul rnd de umplutura este
suficient daca luam in calcul circa 3-5 cannelloni de persoana.
Casarecce - Acest tip de paste fainoase amintesc de macaroanele taiate pe jumatate in

lungime si rupte in bucati mai mici.
Farfale - Paste fainoase in forma de fluture care amintesc de papioanele micute preparate
in principal din gru.
Fettucine - Taitei mai subtiri sau mai lati.
Fusilli - Paste fainoase care pot fi gasite sub forma unor suruburi, de mai multe culori.
Gnoccbi - Galusti care aduc foarte mult cu niste taitei, de regula preparate din cartofi cruzi,
dati prin rzatoare, dar si din spanac.
Lasagna - Foi de aluat masurnd circa 10 X 20 cm. Se comercializeaza fierte dinainte sau
crude, noi putnd alege forma care ne convine cel mai bine. crude, noi putnd alege forma
care ne convine cel mai bine.
Linguine - Daca am traduce aceasta denumire, aceasta ar insemna: "limbi micute". Lingui-
nele nu sunt altceva dect taitei mai lati taiati in bucatele mai mici.
Macaroane - Paste fainoase tubulare de lungimi si de latimi diferite.

Orecchiette - in traducere mot-a-mot acestea ar insemna: "urechiuse". Orrecchiettele

seamana cu niste foite circulare, perforate.
Pappardelle - Taitei mai lati sau mai subtiri, insurubati, cu marginile drepte sau ondulate.
Inabusire - Gatirea la flacara mica, in apa putina intr-o cratita sau intr-o tigaie acoperita cu
capac.
Pasare - Presarea cu ajutorul unei linguri a supelor sau a sosurilor pe suprafata unei
strecuratori cu ochiuri mici sau a unei crpe de bucatarie.
Penne - Paste fainoase tubulare de circa 3 cm lungime, taiate in diagonala si brazdate in

lungime.
Pennine - Paste fainoase tubulare mai subtiri si mai scurte dect penele, si brazdate in
lungime.
Pasteurizare- Baterea zarzavaturilor crude sau fierte cu un mixer electric sau chiar cu unul
mecanic pna ce acestea formeaza o pasta compacta,
Oparire - Scufundarea ingredientelor in lichid si fierberea acestora atunci cnd apa da in

clocot.
Ravioli - Paste fainoase cu margine dintata, pline cu diverse umpluturi. Se comercializeaza

fie proaspete, fie sub forma uscata.
Rigatoni - Paste fainoase tubulare lungi de aproximativ 3 cm., ridate pe lungime.
Spaghete - Paste fainoase subtiri, mai mult sau mai putin cavernoase, de cele mai diferite
marimi.
Concentrat de legare - Lichid concentrat care leaga carnea, vnatul, carnea de pasare,
pestele si zarzavaturile in timpul fierberii, in timpul calirii sau al coacerii si care confera o
aroma deosebita sosurilor.
Tagliatelle - in general sub forma de taitei lati.
Valoare nutritiva - Continutul de energie al meniurilor exprimat in kilocalorii, in kilojouli, in

grasimi, carbohidrati si continut de proteine.
Portia de paste fainoase - Cantitatea de paste fainoase repartizata per portie depinde de mai
multi factori, de exemplu daca acestea sunt servite cu scopul de a fi felul inti sau aperitiv,
daca sosul este sau nu stios si, desigur, ct de mare este pofta noastra de mncare. Dar sa
pornim totusi de la urmatoarele cantitati: 60-80 g de paste fainoase uscate la felul inti, 100 g
de paste fainoase pentru sosuri satioase, 125 g pentru sosurile usoare.
Tortellini - Paste fainoase mai mici, pliate si umplute cu diverse ingrediente. Se

comercializeaza fie proaspete fie uscate.
Trenette - Taitei subtiri cu marginea dreapta sau voalata.
Temperaturi pentru coacere: Prima temperatura indicata, care nu este continuta in

paranteze face intotdeauna referire la cuptorul electric. Cele prezente in paranteze sunt
valorile corespunzatoare atmosferei din interiorul cuptorului pe baza de gaze si puterii
efective a ochiului. Valorile atmosferice din interiorul cuptorului pe baza de gaze sunt
intotdeauna cu 20 de grade mai mici dect ale celorlalte cuptoare electrice. Daca nu se
constata diferente mari, produsul introdus in cuptor este bine sa se coaca la temperatura
corespunzatoare unei trepte mijlocii, pe indicatiile rozetei.
Termeni culinari:
ALUAT Amestec dens de faina, apa si alte ingrediente.
BAIN-MARIE Un vas putin adnc (de obicei o cratita) se umple pe jumatate cu apa; in el se
pun la incalzit alte vase cu mncare (sau cu diferite ingrediente ce trebuie incalzite sau
topite, cum ar fi ciocolata). Este solutia ideala atunci cnd doriti sa incalziti sau sa preparati
ceva la temperatura mica, fara sa existe riscul de a se supraincalzi.
BAROT Amestec ce rezulta din maruntirea ciocolatei, fondantului, nucilor, alunelor etc.
A BAROTA A imbraca unele torturi si prajituri pe margine si pe suprafata cu barot.
A BATE Metoda prin care aerul este incorporat intr-o compozitie cu ajutorul unei furculite, al
unui tel sau al unui mixer electric. Aceeasi metoda este folosita pentru inmuierea feluritelor
ingrediente, cum ar fi untul.
BICARBONAT DE SODIU Actioneaza ca un agent de dospire pentru aluaturi atunci cnd

este combinat cu un lichid (zeama de lamie, otet, iaurt).
BLENDER Aparat electric cu lame rotative, utilizat in mod special pentru a transforma in
piure diferite ingrediente solide sau pentru a amesteca lichide.
BRNZIT Fenomen care are loc cnd laptele se separa de restul compozitiei din cauza
aciditatii sau a caldurii excesive. Se mai poate produce in cazul aluaturilor moi care se
separa din cauza faptului ca ouale folosite au fost prea reci sau au fost adaugate dintr-o data,
nu pe rnd.

A CERNE A trece ingredientele uscate (in special faina, dar si zahar, cacao, sare, malai etc.)
printr-o sita de metal sau nailon, pentru a indeparta impuritatile (dar si pentru a aera
ingredientul respectiv, mai ales daca este vorba de faina ce intra in compozitia aluaturilor).
CHOUX Un tip de aluat fiert care se pune cu lingurita sau cu cornetul in tava; gogosile"
rezultate se umplu cu diferite compozitii dulci sau sarate.
CURRY Condiment indian; daca nu gasiti sau nu aveti la indemna, puteti folosi boia de
ardei (dulce sau iute, dupa preferinta sau in functie de reteta).
A CONFIA A prelucra fructele cu zahar pentru conservare; puteti cumpara fructe gata
confiate, sau le puteti prepara in bucataria proprie.
A DEZOSA A separa carnea de pe oase inainte sau dupa pregatire.
A FRAMNTA Procedeu de amestecare a ingredientelor ce inlu in compozitia unui ,ilu,il;
A GLASA A imbraca unele preparate cu glazura, de obicei preparata din zahar pudra si apa
calda.
JULIEN Taietura subtire (ca fideluta) din legume sau zarzavaturi.
A MARINA A tine diferite carnuri in marinata (bait).
MARINATA (BAIT) Compozitie alcatuita de obicei din vin, legume, condimente, otet, sare etc.
folosita pentru marinarea carnii.
A OPARI A tine cteva minute un produs in apa clocotita.
PANE Produs dat prin faina, ou si pesmet.
A PASA A trece prin pasoar (sau printr-o sita simpla) unele fructe sau legume pentru creme,
sosuri, pireuri etc.
PASTEURIZARE Tratament termic al carui rol este de a distruge bacteriile ce se gasesc in

lichidele care fermenteaza, cum este laptele, permitnd astfel pastrarea mai indelungata a
produsului. Acest tratament se mai aplica si mncarurilor preambalate.
PRAF DE COPT Agent de dospire ce actioneaza prin producerea bulelor de dioxid de

carbon; acestea se dilata in timpul coacerii si fac aluatul sa creasca".
A PUDRA A presara un strat de zahar (faina, cacao etc.) peste un aliment, cu ajutorul unei
site.
A RUMENI A frige un preparat pna ce acesta capata o culoare rosiatica sau galbuie.
A TAPETA A imbraca unele forme (de copt) cu pesmet, faina, legume etc.


Informaii pentru elevi

Modulul: Numele elevului:
Data: Profesor:
CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE
1. Care sunt etapele pe care le-ai parcurs n vederea rezolvrii efective a sarcinilor de lucru?
2. Prin rezolvarea sarcinilor de lucru ai nvat:
a)
b)
c)
3. Dificultile pe care le-ai ntmpinat au fost urmtoarele:
a)
b)
c)
4. i-ai mbunti performana dac:
a)
b)
5. Crezi c activitatea ta ar putea fi apreciat ca fiind:

mbuntirea propriei nvri

PLANIFIC ACIONEAZ ANALIZEAZ
Confirmarea intelor pe termen scurt
Care sunt intele tale pe termen scurt? Ce anume doreti s obii n timpul unei
perioade de cteva sptmni? (exemplu: mbuntirea abilitilor de procesare a textului
pe calculator pn la sfritul lunii pentru realizarea proiectului)
inta 1:
inta 2:
Cnd vei finaliza atingerea Cum vei ti c ai realizat ceea ce ai dorit?

acestor inte? (exemplu: ce anume vei ti s facei n ceea ce
privete procesarea textului, lucruri pe care nu le
tii n momentul de fa)
Care sunt aciunile pe care dorii s le ntreprindei? (exemplu: merg la sala de

informatic pentru utilizarea calculatorului, cer ajutorul profesorului, exersez procesarea
textului)
Aciuni: Termene:
1.
2.
3.
4.
De ce ajutor vei avea nevoie? (exemplu: ajutor din partea profesorului, instructorului,
materiale, manuale)
Cine va analiza progresul vostru?
Nume:
Profesor: Supervizor: (bifeaz n mod corespunztor)

Cnd i unde va avea loc aceast analiz?
Cnd: Unde:
elevul a lucrat alturi de mine pentru a confirma nelegerea intelor pe termen scurt
Evaluator (semntura): Data:
Numele elevului:

Competena 1
Activitatea de nvare nr.1.1
denumirea activitii: buctria din muntenia
denumirea modulului: buctria naional i internaional
timp de lucru: 20 min.
obiectivul activitii:
fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Munteniei
formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice

se va cunote influenele din Muntenia

II. Trecei n dreptul frazelor A, dac considerai c fraza este adevrat i F ,

dac considerai c fraza este fals:
1. Sosurile sunt, de regul, colorate i se obin din roii - vara i bulion - n timpul
iernii.
2. Salatele sunt legate ntre ele doar cu maionez care este un liant foarte
apreciat.
3. Valoarea nutritiv a mncrurilor preparate n restaurantele de pe Valea Prahovei
este ridicat ridicat (valoarea psihosenzorial este deosebit).
III. Grupeaz urmtoarele preparate culinare dup tratamentul termic aplicat n
urmtoarea ordine :
Preparate Fierbere Frigere Prjire Sotare
Ciorb de burt
Srmlue
Stufat de miel
Mititei
Tuslama
Fripturi la grtar
Garniture sotate
Compoturi din
fructe

Activitatea de nvare nr. 1.2
denumirea activitii: buctria din Oltenia
timp de lucru: 20 min.
fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Olteniei

se va cunote influenele din Oltenia
numele elevului:..............................................................
data:..........................................................................
I. ncercuii varianta corect
1. Oalele folosite la prepararea sarmalelor sunt:
a. vas de yena
b. oal de inox
c. oal de pmnt
d. oal din tabl
2. Ciorbele specifice Olteniei sunt:
a. ciorba de burt
b. ciorba de praz i ciorba de tevie
c. ciorba de perioare
d. ciorba de salat
3. La servirea preparatului,, tochitur olteneasc cu mmligu,, se folosete ca decor:
a. smntn
b. lmie ras
c. cacaval ras i ptrunjel verde
d. roii tiate felii.
III. Trecei n dreptul frazelor A, dac considerai c fraza este adevrat i F,

dac considerai c fraza este fals:
1. La obinerea preparatului ,, tochitur olteneasc cu mmligu se folosete usturoi
tocat.
2. Saramura de pete se servete doar fierbinte.
3. Crapul folosit la obinerea saramurii este supus fierberii ndelungate.
IV. Pe fiecare orizontal a urmtorului tabel se regsete cte un preparat
specific Olteniei. ncercuii fiecare preparat gsit
M A C E S A R A M U R F A V
U T O C H I T U R D I E N O
V I E R I S C I U L A M A R U
C O D E C R N C I O R I E


denumirea activitii: buctria din Transilvania
timp de lucru: 15 min pentru evaluare, 7 zile pentru elaborarea miniproiectului,

urmat de susinerea acestuia.
fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Transilvaniei

se vor cunote influenele din Transilvania
numele elevului:..............................................................
data:..........................................................................
I. Completai spaiile libere cu informaia corect:
1. n Ardeal se folosete mult ..........(1).............

2. Specific ciorbelor din aceast regiune este ..............(2)............
3. Se mnnc mult .............(3)............. cu glute din .............(4)..............
i .............(5)................
4. Buctria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influena buctriei
...............(6).............
II. Pe fiecare orizontal a tabelului de mai jos se regsete cte un

preparat specific Ardealului. ncercuiete fiecare preparat gsit:
S O L B A L M U E R T U F N
P E C T U N D I E B U L Z O R
K E N G I G U L A O F T H L
O P A P R I C A F E N D I S
T I M S R A N C L A N G O I
O J U N B U D I N C D I N O

III. Elevii vor fi mprii in funcie de regiunea din care provin maxim 3-4 ntr-
o echip. Fiecare echip va trebui s realizeze un miniproiect referitor la
obiceiurile gastronomice specifice regiunii din care provin. Acest proicet
va avea urmtoarea structur:
denumirea temei care va fi aleas de ctre elevi mpreun cu
profesorul (ex: arta culinar din localitatea Strem, jud Alba)
influenele din regiunea respeciv
evenimentele gastronomice specifice regiunii
preparatele culinare tradiionale cu precizarea procesului
tehnologic
menionarea surselor de informare.
Acest miniproiect va fi realizat pe parcursul a 7 zile, urmnd ca dup finalizarea
acestuia s fie prezentat n clas.



Fia de lucru nr. 3

Pe baza fiei de documentare specificai semipreparatele cele mai folosite n buctria
bnean sub urmtoarea form:

Fia de lucru nr. 4
Completai ntr-un mind-map asemntor preparatele specifice buctriei bnene,

folosindu-v de fia de documentare.
Preparate
Preparate
specifice
specifice
buca
bucatata
riei
riei
baba
nana
tetne
ene



Preparate Preparate Preparate de

Antreuri Dulciuri
specifice lichide baz
Ciorb
pescreasc
Ciorb de
burt
Marinat din
pete
Saramur de
crap
Pete la proap
Crap umplut
Pilaf
dobrogean
Salate
dobrogene
Crnai de oaie
alc
Chebab
Ghiudem
Miel la proap

denumirea activitii: preparate specifice srbtorilor
timp de lucru: 30 min
fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice srbtorilor
formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri

specifice
se vor familiariza cu istoricul srbtorilor
numele elevului:.....................................................................................
data:.........................................................................................................
Se mparte clasa n 6 grupe, a cte 4-5 elevi . Primele 2 grupe vor exemplifica
preparatele specifice nvierii Domnului, urmtoarele 2 grupe vor exemplifica
preparatele specifice Botezului Domnului, iar urmtoarele 2 grupe vor exemplifica
preparatele specifice Naterii Domnului. Fiecare grup va avea n vedere:
preparatele specifice srbtorilor
indicii de calitate a unui preparat specific srbtorilor
Dup realizarea sarcinii de lucru fiecare lider al fiecrei grupe va prezenta colegilor
informaiile sintetizate n grupa respectiv , fiecare elev avnd dreptul s-i expun
prerile referitoare la materialul prezentat. Se pot folosi ca resurse materiale foi de
flipchart i marcre.
Se sugereaz urmtoarea structur, fiecare grup putnd s-i adopte propria
structur:

Pe baza fotografiei, dar dup realizarea la practic a preparatului pasc cu brnz

stabilii n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunztori preparatului
Aspect
Culoare
Gust
Miros
Consisten

Fia de lucru nr. 3

Mncruri pregtite pentru Boboteaz
Ma nca ruri prega tite

de Boboteaza
Fia de lucru nr. 4
Pe baza fotografiei, dar dup realizarea la practic a preparatului lipie simpl

stabilii n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunztori preparatului
Aspect
Culoare
Gust
Miros
Consisten


Pe baza fotografiei, dar dup realizarea la practic a preparatului cozonac stabilii n tabelul
de mai jos indicii de calitate corespunztori preparatului
Aspect
Culoare
Gust
Miros
Consisten

Competena 2
denumirea activitii: buctria francez
timp de lucru: 30 min
fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice francezilor

se vor familiariza cu cultura gastronomic a francezilor
numele elevului:.....................................................................................
data:.........................................................................................................
1. Avnd la dispoziie fia de documentare, reetare, reviste de specialitate, internet, alctuii
cte un meniu francez pentru micul dejun, pentru prnz i pentru cin.
2. Specificai ntr-o schem asemntoare etapele obinerii preparatului ,, Cuisses de

grenouilles,,






Fia de lucru nr. 3

Buctria din Milano
Obiceiuri si tradiii: Alimente i Modaliti/

preparate specifice particulariti de
pregtire




II. Trecei n dreptul frazei A, dac considerai c fraza este adevrat i F, dac
considerai c fraza este fals:
1. Budincile englezesti pot fi garnituri pentru fripturi sau pot fi deserturi delicioase.
2. Pestele se prepara inabusit, sau fript cu faina si se serveste cu cartofi prajiti
aromati cu oteturi.
3. Spre deosebire de francezi, englezii nu sunt consumatori de brnzeturi.
III. Enumerai 3 sortimente de brnz specific englezeti :
IV. Realizai mpreun cu ndrumtorul de practic 2 sortimente specific englezeti.


D O N S P A R A N G H E L O C
V A C R N C I O R I M I C
P O T D E N I C I O L N E L
O B R N Z E T U R I O C E N
D U M B O C H I F T E L U E
P L C I N T E H O I T U N E


1. Falafelul este, alturi de kebab, specialitatea culinar arab cea mai cunoscut n lume.
2. Arakul este o vodc din struguri cu gust de anason care se bea amestecat cu ap n
proporie de 2:1, cu ghea.
3. Pasta tahina se servete cu frigrui , kebab i budinca de legume.
III. Alctuii un referat care s cuprind noiuni legate de cultura gastronomic a
musulmanilor.

Soluionarea activitilor
Activitatea 1.1 buctria din Muntenia
Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de
activiti. Un anumit ablon ar putea fi:
o Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex.
Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument
cum ar fi un computer.
Apoi
o Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de
nvare suplimentare sau ctre profesor.
o n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze
o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n
care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea
urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.
I. 1.-a, 2.-c, 3.-b,
II. 1.-A, 2.-F, 3.-A
Preparate Fierbere Frigere Prjire Sotare
Ciorb de burt
Srmlue
Stufat de miel
Mititei
Tuslama
Fripturi la grtar
Garniture sotate
Compoturi din
fructe


Activitatea 1.3 buctria din Moldova
a. Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex.
Apoi
b. Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de
c. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze
I.1.- A, 2.- A, 3.- A

Activitatea 1.4- buctria din Transilvania
Apoi
o Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de
o n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze
I. (1)- slnin afumat
(2)- tarhonul
(3)- paprica
(4)- fin
(5)- ou
(6)- austro-ungare
II. balmu
- bulz
- gula
- paprica
- langoi
- budinc

Activitatea 1.5- buctria bnean
Apoi
II. fia de lucru nr.1
- austro- ungare
- greceasc
- italian
- francez
fia de lucru nr.2
- piper,
- cimbru,
- boia de ardei,
- chimen ,
- untur sau ulei,
- zahr
- miere
fia de lucru nr.3
- sosuri
- supe
- tiei
- amestec de ngroare
- rnta
pot exista mai multe materii prime auxiliare i mai multe semipreparate, fiind trecute
aici doar cteva .
fia de lucru nr. 4

- zacusca,
- ciorba de viel,
- sarmale btrneti,
- ceap umplut,
- pogcele , budinci
- mncare bnean cu carne de porc,

Activitatea 1.6 buctria din Dobrogea
Apoi
II. 1.- A, 2.- A, 3.- F
Preparate Antreuri Preparate Preparate Dulciuri

specifice lichide de baz
Ciorb
pescreasc

Ciorb de
burt

Marinat din
pete

Saramur de
crap

Pete la proap

Crap umplut

Pilaf
dobrogean

Salate

dobrogene
Crnai de
oaie

alc

Chebab

Ghiudem

Miel la proap


Activitatea 1. 7- preparate specifice srbtorilor

-friptur de porc,
-ciorb de oase
Aceste preparate sunt doar o sugestie, ele existnd mult mai multe, elevii avnd posibilitatea
s caute mai multe preparate




Bibliografie
1. Stnescu, D. Alimentaie Catering, Editura Oscar Print, Bucureti, 1998
2. Ghidul gastronomic al Romniei Editura House of Guides, Bucureti, 2004
3. Victor Shleanu, "Omul i alimentaia", Editura tiinific i enciclopedic,

Bucureti, 1977
4. www.bucataria.ro
5. www.retete-culinare.ro
6. www.gustos.ro
7. Secolul XIX
1. Maestrul hotelului francez, Antonin Carme
2. Patiserul regal parizian, Antonin Carme
8.Jeni Romanciuc, Dan Silviu Boerescu, ,,Gradina Imperiului. 165 de retete din
Basarabia tuturor aromelor, Editura Trei, 2008
9. Jamie Oliver, ,,Cu Jamie n Italia,, Editura Curtea Veche, 2006

Anexe
Fi de documentare nr. 1
Organizarea produciei de preparate tradiionale romneti

Buctria romneasc este denumirea pe care o poart rezultatul sintetizrii, n timp,
a gusturilor i obiceiurilor gastronomice specifice poporului romn. Ea este divers, cuprinde
nenumrate obiceiuri i tradiii culinare, mncruri specifice, mpreun cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiii ale altor popoare, cu care poporul romn a
intrat n contact dealungul istoriei. Buctria romneasc cuprinde att bucate de zi cu zi ct
i preparate speciale de srbtoare. Poporul romn fiind cretin nc de la nceputurile
formrii sale, Buctria romneasc cuprinde numeroase bucate de praznic rnduite n
funcie de anotimpul i srbtoarea pomenit. Bucatele romneti sunt alctuite att din
legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate ct i din carne i subproduse din
carne. Un loc aparte n Buctria romneasc l au dulciurile, plcintele, dulceurile.
Buctria romneasc a reuit de-a lungul vremii s-i pstreze tradiia, buctarii au
tiut s transmit urmailor gustul mncrurilor noastre tradiionale, acetia au mbuntit i
rafinat mncrurile, dar au pstrat nealterat arta culinar romneasc.
Buctria romneasc poate fi definit ca un tot unitar, dar din punct de vedere al structurii
mncrurilor, al tehnologiei de realizare, al asocierii materiilor prime sau produselor finite,
acestea difer, ceea ce conduce la particulariti regionale. Fiecare regiune are un specific
aparte, care s-a meninut, s-a completat i s-a mbogit din punct de vedere sortimental i
calitativ.
Dup zonele geografice buctria romneasc poate fi mprit n:
Buctria din Muntenia
Buctria din Oltenia
Buctria din Moldova
Buctria din Transilvania
Buctria Bnean
Buctria din Dobrogea
Buctria din Muntenia
Buctria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicatee. Ea a
suferit de-a lungul vremii influena greceasc, oriental, fineea i rafinamentul buctriei
franceze i pn n zilele noastre influena italieneasc. Buctria din Muntenia folosete un
sortiment variat de legume, carne, produse din carne, pete, lapte, paste finoase, fructe.
Buctria tradiional din Muntenia se poate caracteriza prin mncruri gustoase, renumite
fiind:

o ciorba de burt,
o ciorbele rneti din carne de vac i porc,
o sarmalele cu mmligu,
o stufatul de miel,
o renumiii mititei,
o tuslamaua,
o fripturile la grtar i petele,
o garniturile din legume, cartofi, paste finoase
o dulciurile de buctrie, cum ar fi: budincile din paste finoase, plcintele,
compoturile din fructe, dulciurile de cofetrie cu fric i ciocolat.
Ciorbele sunt realizate din carne de pasre i vac, dar i din legume; ele sunt acrite
mai ales cu bor, se folosete mult leuteanul care le d un gust aparte. Ciorbele, mai ales
cele din legume, sunt mbogite cu orez, ou i smntn. La prepararea mncrurilor se
folosete untdelemnul, untul, dar i untura, mai ales n timpul iernii. Sosurile sunt, de regul,
colorate i se obin din roii - vara i bulion - n timpul iernii. Salatele sunt ntr-un sortiment
foarte diversificat, se obin din legume proaspete sau fierte n combinaii cu fructe, ou,
brnzeturi legate ntre ele cu sosuri i mai ales cu maionez care este un liant foarte
apreciat.
Astzi, marile restaurante din Bucureti i de pe Valea Prahovei sunt recunoscute mai
ales prin preparatele specifice buctriei romneti, preparate care, prin materiile prime
folosite i tehnologiile de preparare utilizate, au o valoare nutritiv ridicat (valoarea
psihosenzorial este deosebit).
Proces tehnologic de obinere a preparatului ,, tuslama de burt,,
Materii prime
1kg de burta de vaca
1 picior de vitel
3 morcovi
1 pastirnac,
o radacina de patrunjel
1 ceapa,
o foaie de dafin,
2 linguri de ulei,
o lingurita de faina,
un galbenus de ou,
otet sau zeama de lamaie (optional usturoi).
Tehnica preparrii
Se spal burta ( prefiarta ) si piciorul de vitel (freaca-l cu sare pina ramane curat).Se pun la
fiert in apa calda cu sare,se spumeaz i se adaug zarzavatul buci tiate n patru i foaia
de dafin.Cnd sunt fierte ,se scot i se taie buci potrivite att burta ct i carnea de pe
picior. ntr-o alt crati ,se nbu 2 morcovi rai pe rztoarea mic.Se adaug
faina,stins cu zeama de la fiertur. Se las s fiarb nbuit cteva minute ,apoi se trece
sosul prin sita. Se bate glbenuul de ou ,adugnd zeama de lmie sau oetul. Se adaug
sosul peste burt i se las s mai fiarb,dar la foc mic(s nu se taie galbenusul). Se
adaug puin mujdei de usturoi.
Prezentare i servire
Se servete fierbinte!
Durata
3h

Saramur de pete
Saramura de peste este una din cele mai
populare preparate din peste. O saramura de
peste bine facuta nu poate fi refuzata nici
macar de cei care nu sunt mari amatori de
peste. Gustul sosului din saramura de peste,
dat de combinatia peste, verdeata, condimente,
ardei iute si sare este picant si irezistibil.
Proces tehnologic
Materii prime
1 crap de 1 kg
1 lingurita de ulei
condimente
ardei iute
leustean si patrunjel verde
sare si piper dupa gust
Mod De Preparare
Se alege un crap mai mare, se curata si se taie capul si coada, se despica pestele in doua,
in lungime, se scot inotatoarele, sira spinarii si oasele mari;
Se unge cu ulei si se frige la gratar, intai pe o parte, apoi pe cealalta;
Intre timp se fierbe apa cu sare si cu condimente, ardei si patrunjel
verde, toate tocate fin;
Se aseaza pestele in castron si se toarna saramura deasupra, se
serveste rece.

Fia de documentare nr.3

Buctria din Moldova
Bucataria moldoveneasca, dezvoltata pe o gama bogata in legume si fructe este
considerata ca una dintre cele mai gustoase si sanatoase din lume si nu atat pentru numarul
mare de bucate, cat pentru multitudinea nuantelor gastronomice obtinute prin combinarea
reusita a produselor.
Influene
Buctria moldoveneasc a avut la fel ca i cultura ei, influente elene si bizantine

amestecate cu influente rusesti, de aceea au si ajuns aici sa fie populare mancarurile
grecesti (placintele, invartitele) si tehnologiile caracteristice zonei mediteraneene, cum ar fi
utilizarea vinului sec in bucatele din legume si carne, sosurile picante cu multe mirodenii si
metode deosebite de pregatire a aluatului. De asemenea rusii au lasat o amprenta vizibila in
muratul legumelor si copturi.
O influenta deosebita asupra dezvoltarii bucatariei moldovenesti au avut turcii, care au

dominat in Moldova peste 300 de ani. Impactul turcesc se face simtit in prepararea
combinata a produselor, in tendinta de a utiliza carne de oi si in denumirile bucatelor: ghiveci,
musaca,ciorba.
In timp, bucataria moldoveneasca a capatat integritate si originalitate, iar multitudinea

culturilor au evoluat finalmente intr-un gust specific, format din cele mai neasteptate si mai
delicate combinatii gastronomice. Spre exemplu, pentru bucataria moldoveneasca este
caracteristica folosirea masiva a branzei si a porumbului.
Preparate specifice
Buctria din Moldova se caracterizeaz prin mncruri fine, rafinate i gustoase. La

prepararea mncrurilor se folosete n special carnea de pasre i petele, dar i carnea de
porc, vac, vnatul, precum i legumele, laptele, oule i brnzeturile. Ciorbele se acresc cu
bor, se mbuntesc cu smntn i ou. Mncrurile sunt mai dietetice, se realizeaz fr
rntauri prjite, cu ceap nbuit i fin dizolvat n ap. Sosurile sunt albe, dar i
colorate cu past de bulion i boia de ardei.
In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii
prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional mangea din pui,
iar gagauzii cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in
comunitatile de rusi sunt populare pelmeni un soi de coltunasi cu carne, etc.
In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi,
sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, tuica, etc.
Buctria moldoveneasc nu este foarte aglomerat n condimente, se folosete mrarul,
cimbrul, chipruul, usturoiul, hasmauchi, leuteanul, etc. Renumitele sarmale moldoveneti
sunt fine i delicate, ele se obin din carne tocat, sunt sarmale mici, cte 8-10 buci
nfurate toate ntr-o foaie de varz. n Moldova se mnnc mult dulciurile de buctrie

realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume, fructe i brnzeturi. Nu putem vorbi
despre buctria moldoveneasc dac nu amintim de preparate cum ar fi:
o cighir moldovenesc,
o chic moldoveneasc,
o pui la ceaun cu mujdei de usturoi i mmligu,
o taci i nghite,
o rcituri de pasre,
o piftie de porc,
o ciorb de potroace,
o borul moldovenesc,
o saramur de pete,
o sarmale cu mmligu,
o prjoale moldoveneti,
o tochitur moldoveneasc,
o cozonac moldovenesc,
o pasc moldoveneasc,
o poale-n bru,
o plcint cu dovleac, cu brnz, cu mere, cu varz, alivenci, etc.
Proces tehnologic de obinere a preparatului,, chic moldoveneasc,,
Materii prime
2-3 cepe
o cana orez
carne de porc/vita (eventual gata tocata)
2 oua
sare, piper
Tehnica preparrii
Se taie marunt cepele si se pun la prajit. Se
pune apa si orezul la fiert. Dupa ce s-a fiert
orezul se lasa putin la racit. Apoi se ia orezul si
se amesteca cu carnea tocata in prealabil,
adaugandu-se sarea si piperul plus cele 2 oua
crude pentru a lega compozitia.
Caltabosii se spala (intestinul gros de la porc)
apoi se umplu cu compozitia rezultata, se leaga
la capete si se pune la fiert pentru 20 de minute.
Se lasa la racit dupa care se pune la prajit.

Proces tehnologic de obinere a preparatului ,,Ciorba de potroace,,

La ciorba de potroace borul este nlocuit cu zeama de varz
Materii prime
Maruntaiele, aripile i o parte din spinarea unei psri,
2-3 oase de vac,
1 buc. morcov,
1/2 buc. rdcina de ptrunjel,
1/2 buc. pstrnac,
1/2 buc. elin,
2 linguri orez,
1 l zeam de varz,
o legtur leutean,
sare,
1/2 l ap.
Tehnica preparrii
Se spala bine oasele si se aseaza intr-o oala pe foc, unde se lasa sa fiarba 1-1 1/2 ora, dupa
care se strecoara. Se spala bine bucatile de pasare, se verifica bine sa nu ramina tuleie sau
puf, se introduc in zeama in care au fiert oasele si se sareaza usor. Se inlatura spuma, de
citeva ori, pina cind nu se mai formeaza si se adauga zarzavatul curatat, spalat si taiat fin. Se
lasa sa fiarba la foc potrivit, in oala acoperita. Cind carnea este aproape fiarta, se pune
zeama de varza fiarta separat. Cind clocoteste ciorba, se adauga orezul fiert si clatit in apa
rece, iar dupa unul-doua clocote, se trage oala de pe foc.
Se potriveste de sare si de acreala, iar pe deasupra se presara verdeata tocata fin.

Fia de documentare nr. 4

Buctria din Transilvania
Buctria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influena buctriei austro-
ungare. n Ardeal se folosete mult slnina afumat, bine pregtit, care se consum n tot
timpul anului, chiar i vara, fie ca atare, fie folosit la prepararea diferitelor mncruri.
Specific ciorbelor din aceast regiune este tarhonul. La obinerea mncrurilor se folosete
untura de porc i rntaul obinut din ceap nbuit i fin puin rumenit. Sosurile sunt, n
general, albe, dar i colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel i sosurile, se ndulcesc
cu zahr. Se mnnc mult paprica cu glute din fin i ou, fierte n ap cu sare.
Buctria din Transilvania este renumit prin preparate ca:
o balmu,
o bulz,
o sup de chimen,
o sup de varz alb cu smntn,
o ciorb ardeleneasc de porc sau vac,
o ciorb de carne cu tarhon,
o varz la Cluj,
o ciuperci umplute,
o gula,
o paprica,
o afumturi,
o tocturi cu afumturi,
o langoi,
o budinc, etc.
Proces tehnologic de obinere a preparatului ,, balmu,,
Mmliga cu brnz, fcut n fel i chip, a fost ntotdeauna printre preferinele romnilor. n
zona Bucovinei, preparatul se cheama "balmo"si este foarte gustos.
Materii prime
1 cana de malai,
1 oala de smantana,
1 bulgare de unt,
branza de oi,

cas proaspat,
sare.
Mod de preparare:
Fierbem smantana cu untul si sarea. Presaram incet malaiul, amestecandbine. Punem apoi
branza framantata marunt cu furculita si mai fierbemamestecul pana ce branza se topeste.
Se mananca fierbinte. Pe deasupra portiei punem unt si cas proaspat maruntit.
Proces tehnologic de obinere a preparatului langoi
Materii prime
25 g drojdie,
2,5 dl apa calduta,
1 cartof fiert ras,
2 lingurite sare,
7 dl (420 gr.) faina si faina pentru intins aluatul,
ulei pentru prajit Uleiul cu usturoi: 3/4 dl ulei neutral,
2 - 3 catei de usturoi
Tehnica preparrii
Pentru 16 buc: Se farimiteaza drojdia intr-un castron si se toarna deasupra apa. Se

adauga cartoful ras, sare si faina. Se framinta aluatul. Se lasa la crescut sub un prosop cam
40 minute. Se pune aluatul pe planseta si se framinta. Se imparte aluatul in 16 bucati. Se
aplatizeaza, li se dau o forma ovala. Se lasa la crescut 10 min. Se pune uleiul la incins, pina
la 180 gr C. ( Se contoleaza cu termometrul sau se pune o bucatica de piine alba care
trebuie sa se faca aurie in 1 min). se prajesc citeva bucati de aluat o data, cam 4 min. Se
intorc dupa 2 min. Se pun la scurs pe servetele de hirtie. Se pregateste uleiul cu usturoi
presind cateii de usturoi si amestecindu-i cu ulei. Uleiul se intinde pe fiecare langos inainte
de a se servi.
Prezentare i servire
Se servesc cu: smintina, ceapa rosie tocata, caviar, somon afumat, cirnati


Buctria bnean
Buctria bnean este puternic influenat, ca i buctria din Transilvania, de
buctria austro-ungar, dar i de buctria greceasc, italieneasc i francez. Mncrurile
pregtite n Banat sunt realizate din carne de porc, n special cu legume prjite i nbuite n
untur sau ulei, cu sosuri din fin, condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen.
"Banateanule invatat sa manance bine. La masa lui de pranz supele troneaza
aproape in fiecare zi, mai ales atunci cand este sarbatoare. Supa cu zdrente este preferata
multora",
Supele, paprika si gustul dulce sunt elementele de baza ale gastronomiei din Banat.
Nu exista zi in care banateanul sa nu isi alinte papilele cu savoarea unei supe fierbinti. "In
Banat, duminica este o zi deosebita. Dar ceea ce o face cu adevarat speciala este o masa de
la care se simte mirosul apetisant a unei farfurii aburinde de supa cu zdrente", marturiseste
Hajdo Dionisie Ernest proprietarul unui restaurant din Timioara. Zdrentele sunt create de
ouale batute si adaugate in apa fierbinte a supei. Supele de pasare sau de vita cu taietei sunt
de asemenea o traditie in Banat si se servesc cu deosebire la nunti. Banatenii obisnuiesc sa
soarba supele foarte zgomotos. "Cand auzi o sorbire puternica, stii ca este un banatean la
masa", spune Ernest. Boiaua de ardei sau paprika, cum ii spun banatenii, este de asemenea
nelipsita din preparatele lor culinare.
INFLUENTE. Ungurii sunt cei care folosesc foarte mult paprika in mancarurile lor. Tot
din traditia ungureasca, Banatul a imprumutat papricasul si gulasul. Papricasul de pui cu
cartofi este un preparat culinar excelent, des intalnit pe mesele banatenilor. El se prepara din
pui, cartofi, ceapa, ardei gras, verdeata, sare, piper si boia de ardei. Ingredientele care
contureaza foarte bine personalitatea bucatariei banatene sunt zaharul si mierea. Ei pun
zahar si in salata de varza. Hreanul este combinat cu zahar pentru un gust cat mai bun si, la
fel, muraturile se pun cu mult zahar
Buctria din Banat se caracterizeaz prin mncruri gustoase, grase, hrnitoare.
Ciorbele se acresc cu lmie, se mbuntesc cu smntn i se condimenteaz cu tarhon.
Supele se pregtesc cu tiei de cas, dar i cu rnta. Tieii de cas se folosesc mult att
la prepararea gustrilor, a mncrurilor, dar i la obinerea dulciurilor. Din tieii de cas se
obin renumitele preparate iofca cu varz, cu brnz srat i brnz proaspt de vaci, cu
nuc, cu lapte, cu mac. Mai exist i gulaul care se prepar n mai toate buctriile
bnene. Mncrurile se caracterizeaz prin sosuri cu rnta obinut din fin ncins care
se stinge cu sup de oase sau sup de zarzavat i mbuntite cu smntn. Rntaul se
folosete chiar i la sarmale. Sarmalele bnene se pregtesc din carne tocat cu satrul,
ele sunt mari, nu au fineea celor din Moldova, dar sunt gustoase. Se folosete mult
papricaul cu glute din fin i ou fierte n ap cu sare. Exist n Banat, ca de altfel i n
toat Transilvania, un preparat numit Varga Beles care este o budinc din tiei de cas cu
brnz de vaci i stafide, nvelit n foaie de plcint i coapt n cuptor. Exist renumitele
pogcele obinute din aluat cu jumri care se servesc la uic. La prepararea mncrurilor se
folosete mult carnea de porc, vac, pasre i mai puin petele. Printre mncrurile
tradiionale din aceast zon amintim:
o zacusca,
o ciorba de viel,
o sarmale btrneti,
o ceap umplut,
o pogcele (se servesc la uic)
o mncare bnean cu carne de porc,
o budinci care scot n eviden caracteristicile buctriei bnene.
Aceleai preparate le putem gsi i n alte zone, dar fiecare zon are ceva specific att din
punct de vedere al dozrii materiilor prime, al condimentrii, dar i al tehnologiei folosite .
Proces tehnologic de obinere a preparatului pogcele
Un aperitiv tipic pentru Banatul Montan. Aceste pogacele se fac imediat dupa taiatul
porcului, cu jumere proaspete si crocante.
Ele sunt originare, de fapt, din Tirolul Austriac . Sunt de doua feluri: de porc si de gasca.
Materii prime
Pentru aluat:
700 g faina
1 lingura drojdie granule
1 lingurita rasa de zahar (se amesteca cu drojdia)
1 cana mare cu lapte cald
100 ml ulei
1 lingurita sare
un galbenus de ou
In plus:
500 g jumere
1 lingura rasa de sare grunjoasa de mare
1 lingurita boabe de piper (sau mai mult !!)
lingurita de chimion macinat
La final:
albusul, usor batut

sare grunjoasa de mare,

piper din rani
grune de chimion
Tehnica preparrii:
Se face aluatul si se las minimum 30 minute s creasc, ntr-un vas acoperit, langa o sursa
de caldura.
Jumerele se dau prin maina de tocat carne iar piperul i sarea se trec mpreun printr-o
rania. Sarea va fi astfel mult mai aromata. Pogacelele trebuie sa fie bine, bine piparate !
Se strivete o linguri de boabe de

piper rou i se amestec cu jumerele.
Aroma va fi nemaipomenit i, n plus
se va simi dulceaa tipic a piperului
rou.
Se amestec toate ingredientele i se
las cel puin 20 minute pentru ca
aromele s se dezvolte.
Cand aluatul a crescut, se intinde pe

suprafata de lucru pana cand are o
grosime de maximum 1 cm si seunge
cu 1/3 din amestecul de jumere. Se
mpacheteaz , se ntinde din nou si
se unge cu alta 1/3 din jumere. Se repeta procedura inca o data si, la final, se intinde din nou
aluatul pana la o grosime de 1 cm.
Se decupeaza cu un paharel rondele (de 4-5 cm diametru) se aseaza pe o tava si se

lasa cateva minute sa creasaca. Se ung apoi cu galbenusul usor batut (cu ajuorul pensulei :))
si se presara cateva graunte de sare de mare grunjoasa, de chimion si piper proaspat
macinat.
Se dau la cuptor pana cand se rumenesc.


Buctria din Dobrogea
Buctria din Dobrogea este influenat, n primul rnd, de faun, de clim, dar i de
buctria oriental. La prepararea mncrurilor se folosete mult pete, vnat i carne de
oaie, dar i carne de pasre, vac i porc. Dobrogea este bogat n legume i fructe, lapte,
brnzeturi i ou. Mncrurile din Dobrogea redau cu prisosin bogia materiilor prime de
care dispune aceast zon. Mncrurile din buctria dobrogean sunt uoare, gustoase, la
pregtirea acestora folosindu-se mult untdelemnul, untul i margarina. Se folosete mult
laptele btut, iaurtul i brnza telemea care se consum ca atare, dar i n pregtirea altor
mncruri. De-a lungul istoriei i mai ales dup primul rzboi mondial, odat cu dezvoltarea
staiunilor de pe malul Mrii Negre, buctria din Dobrogea sufer influena marilor buctrii
europene, mncrurile sunt fine, delicate, gustoase, se mbuntete sortimentul de
preparate, dar i calitatea acestora. Buctria dobrogean de pe Litoralul Mrii Negre poate
rivaliza cu oricare alt buctrie cu tradiie. Dintre mncrurile specifice buctriei dobrogene
amintim:
o ciorbele pescreti,
o ciorb de burt,
o marinatele din pete,
o saramur de crap,
o petele la proap,
o crapul umplut,
o pilaful dobrogean,
o salatele dobrogene,
o crnaii de oaie,
o mielul la proap,
o alcul,
o chebabul,
o pastrama de oaie,
o ghiudemul,
o musacaua,
o garniturile de orez, dar i
o baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide i rahat.
Proces tehnologic de obinere a preparatului alc.
alcul este un preparat culinar pregtit din bucele de carne de berbec fripte n frigare .
Materii prime :
500 gr. carne de berbec,
2 buc. ceap alb,
100 gr. ceap verde,
200 gr. Roii,
1/2 lmie,
o lingur oet,
o lingur unt
Tehnica preparrii:
Carnea de berbec (vrbioar sau pulp) se spal,
se taie buci mici, se pune n castron, se sreaz, se
presar cu piper pisat, se adaug ceapa tocat mrunt,
oet sau o linguri zeam de lmie i se amestec.
Castronul se acoper cu un capac i se ine 2-3 ore la loc
rece pentru a se marina carnea. nainte de a le pune la
fript, bucile de carne astfel preparate se nfig ntr-o
frigare de metal, alternnd cu ceapa tiat felii. Carnea
trebuie s se frig la grtar (pe jratec viu fr flacr) cam
15-20 minute, rsucind mereu frigarea pentru a se frige
uniform. Dac lipsete grtarul, frigruile se pot frige n mod obinuit n tigaie. Frigruile gata
prjite se scot de pe frigare, se pun pe platou, se toarn deasupra unt i se garnisesc cu
ceap verde, roii tiate felii i buci de lmie. n acelai mod se pot prepara frigarui din
carne de porc.
Prezentare i servire :
Se servesc fierbini, iar ca garnitura se mai poate servi orez fiert

Proces tehnologic de obinere a preparatului baclava
Materii prime :
250-300 g foi de plcint
150 g margarin
250 g miez de nuc
1 linguri scorioar
200 g zahr
120 g miere
150 ml ap
1 linguri esen de vanilie
Tehnica preparrii:
Dac foile sunt congelate se scot cu cel puin dou ore nainte de lucru. Foile se mpart in 3
pri egale. Nucile se macin n maina de biscuii, dup care se amestec cu scoioara.
Nucile se impart in 2 parti egale.
Se incalzeste margarina. Se ia o foaie, se pune in tava si se unge, se pune urmatoarea foaie,
se unge si tot asa pana se termina prima treime de foi. Peste foi se pune jumatate din nucile
macinate. Pastrati pentru suprafata foi intregi.
Se aseaza peste nuci foile (a doua treime) repetand operatia facuta cu prima treime. Se
presara a doua jumatate de nuci macinate. Se acopera cu ultima treime foile unse.
Se acopera ca sa nu se usuce si se da la frigider 30-45 de minute. Se aprinde cuptorul la
350F. Se scoate tava din frigider si se trece la portionarea baclavalelor. Se taie dupa

preferinta: dreptunghiuri, patrate, romburi, etc. Se da la cuptor aproximativ 25 de minute

pana se rumeneste frumos.
Intre timp se face siropul. Se ametesteca apa cu zaharul intr-o craticioara la foc mic. Dupa ce
au dat in fiert de adauga mierea, lasand compozitia sa dea din nou in fiert. Dupa ce a inceput
din nou sa fiarba se adauga vanilia, eventual rom sau apa de flori. Se toarna siropul fierbinte
peste baclavaua abia scoasa din cuptor, eventual, cu ajutorul unui mic polonic.
Se servesc reci.


Preparate specifice srbtorilor
Praznicele rnduite de Biseric au adus un aport deosebit n cultura gastronomic

romneasc aducnd o gam foarte bogat de bucate de srbtoare. Specifice praznicelor
sunt mncruri precum: crnai, caltaboi, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt
micul dejun, prnzul i cina.
Micul dejun poate fi alctuit din produse lactate: lapte, brnz, iaurturi, brnzeturi
proaspete sau fermentate, cereale sau pine; produse din carne: salam, sunc, slnin; ou
preparate fierte, omlet, ochiuri sau n diverse combinaii cu legume i carne, fructe
proaspete sau preparate sub form de gemuri sau dulceuri. Pentru persoanele care lucreaz
pn trziu dup ora 17 micul dejun este necesar s fie mai consistent, renunndu-se
deseori la masa de prnz care se poate nlocui cu o gustare.
Prnzul obinuit este alctuit din trei feluri de mncare: ciorb sau sup, din carne i
legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne;
felul doi mncare alctuit din legume, sau legume i carne n diferite moduri de preparare,
soteuri, mncruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alctuit din prjituri, plcinte, fructe, tarte
sau preparate din aluaturi i fructe. Pentru zilele de srbtoare, diminica i praznicele
cretine, se adaug la masa de prnz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne nsoite
de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brnzeturi sau preparate cu brnz, plcinte,
merdenele, pateuri, i se adaug un desert mai bogat, cozonaci, prjituri, torturi, brnzeturi
cu fructe. Pentru copii n perioada de cretere (1-10 ani), adolesceni (14-17 ani) i
persoanele n vrst (60-100 plus) coninutul meselor de peste zi se suplimenteaz cu o
gustare la ora 10 dimineaa constnd dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc
de fructe, un fruct sau o felie de pine cu carne sau brz, i se adaug nc o gustare la ora
17 alctuit dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de pine cu unt, gem, cu preparate
uoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru cretinii care respect posturile rnduite
de Sfnta Biseric o atenie deosebit trebuie acordat aportului zilnic de calorii i vitamine,
raportat la munca prestat i atenie deosebit pentru a nainta n rbdare i nfrnare nsoii
de sfaturile printele duhovnic, preotului. Buctria romneasc ofer o gam bogat i
variat de mncruri i produse de post.
nvierii Domnului
Srbtorirea nvierii Domnului, a Sfintelor Pati, este pentru ntreaga cretintate prilej de
bucurie i praznic mprtesc pentru c prin nvierea Domnului se mntuiete tot pctosul
primind iertare de greelile spovedite i hrnindu-se trupete i sufletete cu Sfintele Pati
primete via nou. Postul Sfintelor Pati, cel mai lung i cel mai aspru post de peste an,
presupune ca trecerea la mncruri de dulce s fie cumptat i cu chibzuial.
Masa tradiional pentru Sfintele Pati este alctuit la cretinii romni din:
o drob de miel,
o ciorb de miel,
o friptur de miel,

o cozonacul cu diverse umpluturi
o pasca cu brnz.
Alturi de aceste bucate se pregtesc ou nroite. Tradiia popular spune c, la

rstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un co cu ou pe care a vrut s le dea
paznicilor. Acetia au refuzat darul, batjocorindu-L i mai mult pe Iisus. Plngnd n hohote,
Maica Domnului a lsat coul la picioarele Rstignitului. Sngele, iroind din trup, a
mpestriat oule. Uitndu-se la ele, Iisus Hristos a optit c din acea zi toi cretinii vor vopsi
ou roii. n felul acesta, oule roii au devenit un simbol al nvierii Mntuitorului.
Proces tehnologic de obinere a preparatului pasc cu brnz
Pasca cu branza, cu siguranta este regina neincoronata a sarbatorilor de Paste.

Pasca este asteptata de toata lumea pana la sfarsit si toata lumea se inclina in fata ei. Ca
asemanarea sa fie si mai mare ea are un aspect auriu si vine cu o coronita de aluat invaluita
in mirosuri ametitoare.
Pasca cu brnz se face odat pe an de Pate i vine s ncoroneze masa de Pate

prin buntatea ei. De aceea prepararea ei trebuie fcut cu atenie i dragoste, pentru ca din
pasca cu branza se va impartasi toata familia. Amestecul de branza, cozonacul delicios si
mirosul imbietor fac din pasca cu branza una din traditiile culinare cele mai placute.
Materii prime:
Aluat pentru pasc:

500 gr faina
125 gr zahar
50 gr unt
2 linguri ulei
250 ml lapte aproximativ
3 oua
1 lingura rom
esenta de vanilie
25 gr drojdie instant
1 lingurita rasa sare
Umplutura pentru pasc:
1kg branza de vaci
200 gr zahar pudra
50 gr unt
2 pachetele zahar vanilat
5 oua
3 linguri smantana
1 lingura rom
1 esenta de rom
100 gr stafide
1 lingura gris
1 lingura faina
1 lamaie pentru coaja

1 lingurita rasa sare
Tehnica preparrii:
Se nmoaie drojdia cu puin lapte cldu i puin zahr. Se opresc 3-4 linguri de fin
cu putin lapte clocotit, amestecand sa nu faca cocolosi. Dupa ce s-a racorit se amesteca cu
drojdia (daca este instant cu atat mai bine), se acoper cu un ervet i se pune la loc cald s
creasc. Se freac glbenuurile, nti cu sare, ca s se nchid la culoare, apoi cu zahrul,
pn devine ca o crem spumoas. Cnd drojdia cu fina au crescut se toarn peste restul
de fina i se amestec adugnd glbenuurile, puin
lapte cldu i albuurile btute spum. Se frmnt cel
puin jumtate de or, aducnd aluatul de pe margini in
centru i adugndu-se treptat uleiul, romul, untul topit
cald, iar daca aluatul este prea tare se mai adauga putin
lapte caldut. Se aduna aluatul in covata, se presara cu
faina, se acopera cu un servet, se aseaza la cald,
departe de usa sau fereastra si se lasa sa creasca cam 1
ora. Cand a crescut aluatul se imparte odata in 2 jumatati
si o jumatate in 3 bucati. Din prima jumatate se intinde o
foaie rotunda de cca 0,5 cm grosime, de marimea formei rotunde in care se coace. Se unge
tava cu unt, se asaza foaia de aluat pe fundul acesteia. Din 2 bucati de aluat din cea de a
doua jumatate, se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, care se impletesc si se
aseaza de jur imprejur, lipite de marginea tavii, apasand capetele, ca sa se uneasca intre ele.
Se lasa sa creasca. Din bucata de aluat ramasa, se fac patru
suluri mici, care se impletesc doua cate doua si se pun pe
deasupra umpluturii cu branza, in forma de cruce. Pentru
umplutura se freaca branza cu untul, galbenusurile, putina sare,
zaharul vanilat, coaja de lamaie, grisul, faina, smantana, untul, o
parte din stafide, albusurile
spuma, apoi se toarna peste
aluat si se presara cu restul de stafide. Se unge cu ou si se
da la cuptor la foc potrivit cam 1 ora
Se scoate din cuptor, se lasa sa se raceasca si se scoate
din forma cand s-a rcit
Botezul Domnului (Boboteaza)
Srbtoare mare pentru ntreaga cretintate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce

dup sine un arsenal de obiceiuri i bucate tradiionale care s bucure trupete i sufletete
pe cei omenii. Amintind de ngheurile Bobotezei, cnd temperaturile reci culmineaz n
perioada de iarn, se prepar mai nti piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi,
gu, muchi i aromante cu usturoi trebuiesc pregtite i aezate pe foc n ziua n care intr
Preotul cu Botezul ca s sfineasc cu Sfnta Aghiazm Mare ntreaga gospodrie.
Preparatele specifice:
o Piftiile,
o sarmalele ,
o carnea fript cu crnai,
o lipiile, preparate cu aluat de cozonac i unse cu ou i smntn.
Lipiile altfel obinute se servesc tradiional la mesele de botez ale cretinilor, amintind de
turtele fcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacest n timpul Fugii n Egipt. Alturi
de ele se pot mnca prjituri i cozonaci.
Proces tehnolgic de obinere a preparatului Lipie simpl
Materii prime:
500 g faina
200-250 g apa calduta
o lingurita sare
2 linguri ulei
2 linguri unsoare
Tehnica preparrii:
Se pune faina in forma de fantana,se adauga sarea,uleiul,unsoarea si incet adaugam

apa,framintam bine,(cam 15 minute)acoperim cu pelicola,lasam la rece cam 1 h ,impartim in
mai multe mingiuci pe care le intindem cu sucitorul,la punem pe plita calda ,cand se umfla
spargem cu furculita si intoarcem pe cealalta parte,la poti umple cu salam,branza ,verdeturi
griliate


Naterii Domnului Iisus Hristos ,Crciunul
Srbtoarea Naterii Domnului Iisus Hristos Crciunul, reprezint pentru poporul

romn prilej de mare bucurie. Dup postul Crciunului, perioad de nfrnare att trupeasc
ct i spiritual, dezlegare la mncare de dulce aduce dup sine numeroase obiceiuri i un
potpuriu de preparate din carne de porc i dulciuri de srbtoare. Tierea porcului se face n
ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crciunului, se prepar
o slnin,
o crnai,
o cartaboi,
o tob,
o sarmale,
o friptur de porc,
o ciorb de oase.
Dulciurile care sfresc masa de srbtoare, sau cu care sunt omenii oaspeii care calc
pragul casei i colindtorii sunt:
o cozonacul,
o plcinta
o lipiile.
Toate aceste preparate prezint diversificri n funcie de zona etnografic i sunt nsoite de
buturi specifice fiecrei zone: uic, palinc, diverse vinuri.


Preparate specifice buctriei internaionale
Buctria francez
Buctria francez cea mai caracteristic este cea parizian. Alimentele se pregtesc cu unt,
tehnica inbuirii e la mare cinste. Carnea i sosurile se prepar, uneori, cu vin - butura
nelipsit. Prima mas este micul dejun. Salata verde, brnzeturile i fructele asortate ncheie
cele dou mese principale. Buctriei franceze i datorm escalopul, sufleurile, maioneza,
savarina, tartele, arlotele.
Conform multor gurmanzi este considerat drept cea mai bun buctrie din lume. Legat
indivizibil de cultura poporului, este leagnul artei culinare i un rai pentru buctari.
Faima sa, care radiaz n ntreaga lume, face ca pe teme culinare

s poat discuta aproape orice francez, indiferent de instruire sau
ptur social.
Buctria francezului de rnd este un element nelipsit al vieii

cotidiene, nu fr motiv francezii crend arta savoir vivre.
Delicatesele franceze
La fel ca alte buctrii naionale, buctria francez este renumit

prin specialitile sale, a cror enumerare te face doar s salivezi.
n schimb exist i specialiti, asupra crora trebuie s te convingi,
de ex. crnaii francezi preparai din mruntaie.
Dac totui te vei ncumeta s alegi specialitatea caracteristic a buctriei franceze,

aceasta este fr ndoial bagheta. La popularitatea ei contribuie raportul specific al
francezilor fa de produsele de patiserie. Acestea sunt un element nsoitor al fiecrui fel de
mncare.
Meniul zilei
Francezii aleg foarte atent produsele pentru fiecare mas, meniul este dependent de
srbtoarea din calendar, nivelul festivitii, momentul zilei sau pur i simplu de fantezia
buctarului.
Ora meselor se schimb n funcie de regiune, ns putem s admitem, c micul dejun,
format din cafea, ceai sau ciocolat fierbinte servite mpreun cu un corn cu gem, este
consumat ntre orele apte i zece dimineaa. Prnzul este servit la amiaz, iar cina, care
ncepe cu o sup - n jurul orei douzeci.
Melcii
Melcii i datoreaz popularitatea n buctria francez lui Antoine Carem creatorul
Elogiului buctriei franceze. Aceste mici molute, preparate cu unt, usturoi i ptrunjel, au
devenit aa de populare, nct au fost create farfurii speciale cu adncituri pentru melci i
cleti cu ajutorul crora se ine cochilia fierbinte, fcnd posibil nfigerea furculiei cu doi
dini n melc.
Amatorii acestor molute cteodat nu i dau seama prin ce proces complicat trec melcii,
nainte s ajung n farfurie. Pentru ca organismul lor s fie curat de resturile de mncare,
sunt supui unei lipse de hran timp de 10 zile. n continuare sunt supui unei splri triple,
sunt gtii, rcii i din nou gtii. Apoi sunt introdui rcii n cochiliile sterilizate, care unse cu
unt de usturoi pot fi servite pe farfurie.
Bogia de brnzeturi
Uriaa difereniere regional a Franei, precum i climatul

schimbtor, peisajul, diversitatea raselor animalelor crescute,
i gsesc imaginea n numeroasele tipuri de brnz, n
numr de circa 370.
n funcie de modul de producie, pot fi difereniate Brnzeturi

proaspete, moi cu coaja acoperit de mucegai alb, brnza cu
coaj splat, brnza cu mucegai albastru natural, brnza
din lapte de capr, presate la cald sau rece.
Brnza constituie un element caracteristic al mesei franceze, este servit la prnz i la cin
pe tav de lemn.
Vinul
Francezii l beau n loc de ap, lapte, ceai sau bere. Le-
ar fi dificil s triasc fr cel puin un pahar n timpul
unei mese delicioase. Zilnic beau mrci puin
cunoscute, cel mai des provenite din mici podgorii
locale, n schimb la srbtorile mai importante, vinuri de
marc i cunoscute. Se apreciaz, c francezul de rnd
consum 100 de litri pe an din aceast butur
alcoolic nobil.
Proces tehnologic de obinere a preparatului ratatouille
Materii prime:
1 kg roii coapte
2 ardei de diferite culori
1 vinete mare
1 lingur sare
pahar ulei de msline
1 dovlecel

1 zuchini
2 cepe mari
3 cei mari usturoi
100 ml vin rou sec
3-4 frunze de chimen proaspt
5 linguri ptrunjel verde tocat
5 linguri busuioc proaspt tocat
piper macinat
zeam de la 1 lmie
Tehnica preparrii:
Vinetele splate se taie n ntregime cuburi mari. Apoi se presar cu sarea i se pune pentru
25 min pe o sit ca s se scurg. Roiile se curesc de pieli, se toac n sferturi i se scot
seminele. Cepele, zuchini, ardeii i dovlecelul se taie separat cubulee. ntr-o tigaie se
nclzete uleiul la foc mediu. Se adaug zuchini, dovlecelul i se clesc 4-6 min pn cnd
se rumenesc. Se strecur i se pune ntr-o oal curat.
ntr-o tigaie se pun 2 linguri de ulei de msline proaspt i se prjete ardeiul 5 minute. Apoi
se pune deoparte ntr-o oal. Vinetele, splat i uscat se prjete n 3-4 linguri de ulei
fierbinte. Trebuie s fim ateni s nu se ard. Dup 6-8 min, cnd vinetele capt o culoare
puin maronie i se nmoaie, l punem n oala cu restul de legume.
ntr-o tigaie punem 3 linguri de ulei de msline i clim ceapa cu usturoiul zdrobit pn cnd
devine sticloas. Atunci adugm vinul i ateptm pn cnd se evaporeaz.Apoi se
introduc roiile, chimenul i 2 linguri de ptrunjel verde. Totul se fierbe la foc mic 8-12 min.
Apoi se adaug toate legumele i se fierb la foc 12 min.
Cnd legumele devin moi, le punem deoparte i amestecm ncet, adugnd patrunjelul
verde i 4 linguri de busuioc. Se condimenteaz totul cu sare i piper dup gust, se adaug
zeama de lmie i busuiocul rmas.
Mncarea se poate servi fierbinte sau rece. Este foarte gustoas cu baghet franuzeasc
crocant sau cu tiei fieri.
Proces tehnologic de obinere a preparatului Cuisses de grenouilles
Reet de pulpe de pui de balt (Cuisses de grenouilles) cea mai celebr mncare
franuzeasc n lume i un exemplu al aa-zisei fusion cuisine. Un fel de mncare ce
strnete deopotriv admiraie i controverse. Ingredientele accesibile permit pregtirea
acestei mncri n tihn, acas.

Materii prime:
30 pulpe de pui de balt

1 lmie
300 ml vin alb sec
30 ml bere blond
20 ml smntn
100 g unt
un glbenu crud
100 g unt
100 g fin alb
2 cei de usturoi
2 alote (ceap franuzeasc - Allium ascalonicum)
ptrunjel verde tocat
piper, sare
tehnica preparrii:
Pulpele udate cu bere se pun n castron, dup dou ore se strecoar. Apoi pulpele se
tvlesc n fin. alotele tocate i usturoiul se arunc pe untul topit i ncins, apoi se
adaug treptat i puii de balt. Se prjesc aproximativ 10 minute, cu grij, ca s nu se ard.
Se condimenteaz dup gust, apoi se adaug vin alb i se fierb nbuit timp de nc 10
minute. Glbenuurile se bat i se amestec cu smntna. Sosul astfel creat se toarn peste
carnea din castron. Apoi se adaug sucul de lmie i ptrunjelul.
Pulpele se servesc n sosul n care au fost nbuite.

Buctria italian
Buctria italian este vestit prin pastele sale finoase (macaroane, spaghete), prin
pizza preparat cu brnzeturi, prin brnzeturile rase pe rztoare, prin consumul de vieti
mrunte de mare. Se mannc mult carne de miel, orez, untdelemn de msline, citrice.
Masa principal este prnzul, butura preferat este vinul.
Veneia
Republica Veneiei a fost o adevrat putere a lumii medievale i un centru comercial
dinamic. De aceea nc de atunci n reetele culinare apreau exoticele, pe atunci,
condimente orientale: ghimbirul, ofranul, cuminul, scorioara i boabele de mutar. De-abia
n timpul rzboaielor lui Napoleon au nceput s fie nlocuite cu plante.
n buctria veneian sunt populare petele i fructele de mare. Unele

mncruri, ca de exemplu pesce in saor, au influene clare ale
buctriei arabe, ce se caracterizeaz printre altele combinnd dulcele
cu acrul. Cu ct ne deprtm de mare, cu att mai folosit este carnea
n special vnatul i carnea de pasre (dar nu numai). ntre cele mai
cunoscute mncruri se gsete raa slbatic n sos de plante i
sardele i, provenind din Austria (Veneia s-a aflat sub guvernarea ei
dup congresul vienez) ficatul de viel vienez servit cu polenta. Alte
specialiti vieneze din carne sunt feliile subiri de muchiule de vac,
stropite cu marinat din maionez, suc de lmie, sos Worchester, lapte,
sare i piper alb.
De o popularitate mai mare dect macaroanele se bucur risotto. Dac este preparat cu
cerneala sepiei, poart denumirea de risotto nero. Un rol important l joac de asemenea
polenta odat era mncat la micul dejun, prnz i cin.
Veneia este de asemenea renumit prin cultivarea legumelor. Dintre cele mai
apreciate fac parte salata roie ridicchio din Treviso i sparanghelul alb din
Basano del Grappa. Populare sunt imncrurile de dovleac i mncrurile
de leguminoase, de exemplu pasta e fagioli, adic macaroane cu fasole, sau
supa veneian de fasole roie.
Milano
Milano este capitala Lombardiei, bogatei regiuni a italiei de Nord. Cu toate c nu mai este un
teren agricol, Lombardia n continuare este cunoscut prin orezul excelent. Este cultivat aici
ncepnd cu secolul al XV lea prin intermediul Sarazinilor a aprut la nceput n Spania,
de unde conductorii aragonezi l-au adus n Lombardia. Mncarea tradiional este risotto
alla milanese", adic risotto milanez servit cu ofran. Vestite de asemenea sunt prjiturile cu
macaroane umplute, ntre care ravioli i agnolotti cu umplutur de dovleac. Ca delicatese
sunt considerate mncrurile cu carne preparate n vin, diferite feluri de salami precum i
picioarele de broasc. La ncheierea mesei, n locul desertului dulce, sunt des servite
brnzeturi, ntre altele: gorgonzola, mascarpone i grana padano. Asta nu nseamn c
Lombardia nu este cunoscut prin delicioasele deserturi de exemplu tiramisu care se
prepar din brnza mascarpone. Mndria regiunii sunt prjiturile cum sunt panettone
Domeniul: Turism i alimentaie
103
(cozonac din drojdie) i colomba pasquale, prjitur din drojdie coapt n form de porumbel.
Din Lombardia provin cunoscutele lichioruri Amaretto i Campari.
Roma
naintea marilor cuceriri, cultura culinar a populaiei din zona Tibrului era destul de modest.
Aceast situaie s-a schimbat odat cu cultura ospurilor adus din
Grecia. Banchetele de obicei se transformau n simple beii, datorit
faptului c romanii, spre deosebire de greci, nu aveau obiceiul dilurii
vinului. n alegerea meniului domina des grija pentru prestigiu. La mare
pre era folosirea condimentelor scumpe i a complicatelor metode de
preparare a felurilor. Ca o culme a artei culinare erau considerate
mncrurile false, de exemplu prepararea crnii de viel n aa fel
nct s aib gust de cod.
n Roma antic, datorit pericolului de incendii, era interzis pregtirea

mncrurilor n case cu ajutorul focului. Poate i datorit acestui fapt n
zilele noastre romanii, mult mai des dect locuitorii altor regiuni ale
Italiei, viziteaz restaurantele. n fond Roma este oraul cafenelelor,
trattoriilor i pizzeriilor, n care de secole se hrnesc pelerinii i cltorii
ce viziteaz capitala cretintii vestice.
Felul principal (cel mai des paste) este precedat de gustri reci antipasti. Asortimentul este
mare: unc de Parma, vinete n ulei de msline, ardei copt, felii de zucchini sau roii uscate
n ulei, msline sau cepe n oet, salami, fasole alb n oet i ulei, pine prjit cu capere
sau usturoi, pine cu usturoi, ulei i plante.
Butura preferat este cafeaua expresul de cafea fiind o descoperire roman.

Italienii ncep ziua cu o ceac cappuccino, a crei denumire se trage de la
culoarea maronie ce amintete de sutanele clugrilor capucini. Pe timpul
ntregii zile se beau ns mici espresso cu mult zahr.
Parma
Buctria regiunii Emilia-Romagna, a crei capital este Parma, este
bogat n delicatesuri. Cele mai cunoscute sunt unca de Parma i
parmezanul. Este renumit de asemenea datorit celui mai nobil din lume
oet balsam, Aceto Balsamico Tradizionale, produs doar de civa fabricani.
Prosciutto Di Parma, adic unca de Parma, este nemaipomenit de atent i
de srguincios preparat. ntregul proces de producie este monitorizat de un
consoriu special, care garanteaz respectarea tuturor cerinelor care
definesc exact ntre altele specia de porci, procedura lor de hrnire i
procesul de producie. Adevrata Prosciutto Di Parma, srat corespunztor,
se maturizeaz ntre 10 i 12 luni n ncperi rcoroase. Se poate maturiza
ns un timp mult mai ndelungat, pentru a avea un gust mult mai delicat i mult mai rafinat.
Nu mai puin cunoscut este cacavalul parmezan Parmigian Reggiano. Denumirea provine
de la oraele Parma i Reggio, unde n secolul al XIII lea a nceput s fie produs.
Denumirea Parmezan este nregistrat doar pentru cacavalurile produse n cteva provincii:
Parma, Reggio Emilia, Modena, Mantua sau Bologna. Laptele trebuie s provin doar de la
vaci care se hrnesc pe puni cu furaje proaspete. Parmezanul se maturizeaz ntre 11 i
36 de luni n funcie de durata perioadei de maturizare se obine cacaval tnr (fresco),
mediu -vechi (vecchio) sau parmezan vechi (stravecchio). ntrebuinrile acestor cacavaluri
sunt de asemenea diferite. Cacavalul tnr are rol de cacaval de mas, n timp ce
cacavalul vechi este folosit ca ados la mncrurile cu macaroane i orez, salate, supe i
sosuri.
Andiv crea
Cicoare
Tehnica preparrii:
Se decongeleaz i se sreaz conopida se blaneaz n ap, dup care se las s se

scurg bine n strecurtoare.
Se opresc roiile, se ndeprteaz pielia lor, se taie, se
ndeprteaz seminele, se taie n cuburi mrunte. ntr-un
castron se pune uleiul de msline, zeama de lmie,
busuiocul i ptrunjelul tocate mrunt i roiile tiate. Se
amestec delicat i se condimenteaz dup gust. Se vor
prji patru felii de unc de Parma, astfel nct s fie rigide.
Conopida uscat se amestec cu roiile cherry tiate n
jumti i cu feliile de unc, dup care se toarn sosul.
Se amestec i se condimenteaz dup gust.

Buctria englezeasc
Buctria englezeasc nseamn n primul rnd carne. Mai nseamn porridge,

ptrunjel verde tocat, pudding i plcinte tot cu carne. Mai nseamn un dejun copios dar i
cina ca cea mai bogat i mai consistent mas a zilei. Cina poate fi nlocuit cu un ceai, la
care se servesc diferite preparate reci. Buturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o
particularitate englezeasc. Dei n trecut buctria englezeasc consta doar n carne i
legume fierte, n prezent aceasta s-a diversificat foarte mult datorit faptului c societatea
englez a devenit cosmopolit. Astfel comunitile evreieti, arabe, chinezeti, indiene i-au
adus contribuia pe plan culinar.
Preparatele traditionale britanice au la baza carnea de vita, miel, peste, porc si pui si
sunt servite intotdeauna mai ales alaturi de cartofi sau alte legume, iar ca materii prime mai
adugm ouale, faina si untul. Nu se mananca in schimb rata, gasca, curcan.
Traditia britanica are ca numitor comun, celebra friptura de duminica "Sunday Roast", care a
ramas de secole friptura principala a familiei britanice. Democratia britanica se desfasoara
din plin pe acest subiect, pentru ca de la bogati la saraci si pana la familia regala, toti se
straduiesc sa puna duminica pe masa o friptura. Este o ocazie sa se adune familia in jurul
mesei si sa se bucure impreuna de pranzul de duminica. Cei care pleaca la biserica pun
carnea in cuptor, de preferinta o bucata mare care sa nu se usuce, inainte de a pleca si o
gasesc gata cand se intorc. Miscarea, aerul curat si un pahar de sherry sunt practicate de
generatia mai in varsta, inainte de asezarea la masa, pentru friptura de duminica.
In relatia de ura-iubire ce dateaza de secole, englezii se refera la francezi ca "mancatori de

broaste", pentru ca puii de balta sunt o delicatesa in Franta, iar acetia le spun englezilor
"rosbif", adica roast beef, pentru ca aceasta este friptura preferata a britanicului, nu numai a
englezului. Cand spunem oaie ne referim la oile englezesti, crescute special pentru carne, cu
o carne incredibil de frageda si gustoasa.
In Anglia, friptura de vita sau miel (oaie) se serveste mai ales cu cartofi la cuptor, sau cu
nelipsita "Yorkshire pudding". Garnitura pentru friptura inseamna piure de morcovi, de nap
dulce, sau alte legume. La fel de traditional este si sosul de hrean pentru vita, sosul de marar
pentru porc, sosul de frunze verzi de menta pentru miel, toate facandu-se neaparat cu
smantana. Si bineinteles toate felurile de friptura se pot servi cu celebrul mustar englezesc
sau cu la fel de celebrul sos Worcestershire.
Englezii apreciaza foarte mult carnea tocata, drept care au tot felul de preparate cu carnati,
sub denumirea de Sausage and mash (carnati cu piure). In Marea Britanie exista tot soiul de
retete de carnati, dar fiecare este tinuta la fel de secreta ca si reteta de Coca Cola. La baza
prepararii colacilor de carnati este in general carnea de porc insotita de tot soiul de mirodenii,
specifice unor regiuni. Bineinteles acestia vor fi serviti langa cartofi piure, la care se aduga si
un sos de ceapa.
O alta specialitate culinara englezeasca fara rival este budinca si toata lumea stie ca nicaieri
nu se face o budinca la fel de buna ca in Anglia. Ce mai englezii sunt campioni la concursul
de budinci. Clima ostila, cerul intunecat, ploaia marunta si rece au stimulat imaginatia
englezilor, care au creat "confort food", mancare care sa-ti dea senzatia de bine si confort,
cand afara e frig, ploaie si ceata. Budincile englezesti pot fi garnituri pentru fripturi sau pot fi
106
deserturi delicioase, precum budincile de paine, de ciocolata, de mere si mure, de lamaie.

Ele pot aparea si sub forma de sufleuri de vanilie, de scortisoara sau de ciocolata.
Cum scena pe care se desfasoara bucataria britanica este o insula, este normal ca in centrul
preparatelor sa se afle si pestele. Si asa e, pentru ca sub forma de Fish and Chips, pestele
se mananca in tot regatul. Apele reci ale Marii Britanii abunda in cod, cambula, batog, specii
de calcan, chefal, dar si in scumbii, macrouri sau heringi. Pestele se prepara inabusit, sau
fript cu faina si se serveste cu cartofi prajiti aromati cu oteturi, sau cu piure de mazare in
nord. Foarte placuta de englezi este carnea de ipar, care se gateste intr-o coca de patiserie,
cu lamaie, usturoi si mult patrunjel. De asemenea la loc de cinste printre preparate se afla
racii si stridiile.
Mari crescatori de oi si de vite, sigur ca englezii sunt si mari amatori de branza, printre cele
mai celebre etichete se numara: Cheddar, Cheshire si Stilton. De asemenea au foarte multe
placinte si sosuri bazate pe branzeturile lor, asa cum este Cauliflower Cheese. Practic
buchetelele de conopida sunt imbracate intr-un amestec de faina, unt si lapte si amestecate
cu cascaval topit, apoi sunt bagate la cuptor si cand sunt gata se stropesc cu sos de branza.
Revenind la obiceiurile britanice, exista o gramada de feluri de mancare care au la

baza resturile ramase de la masa anterioara, in principal de la masa de duminica.
Astfel lunea meniul era de obicei format din cartofi noi fierti in apa cu sare si felii din
carnea ramasa de duminica si o salata asortata alaturi. Carnea se taia foarte subtire pentru a
fi mai usor de mancat si digerat.
Dupa ce se satura toata lumea de friptura rece, marti era ziua de placinta cu carne:
Placinta Pastorului, Shepherd's pie, Cottage pie... Conform spiritului englezesc, controlat si
fara excese alimentare, chiar si aceasta placinta poate fi reincalzita pentru a doua zi. Este
placinta pe care o consuma toata lumea, toata familia si chiar familia regala.
Langa placinta se serveau legume oparite in apa cu sare, gen morcovi si neaparat
legume verzi. Budinca salvatoare "Yorkshire pudding", a fost inventata in timpul razboiului,
cand era penurie de alimente, budinca facandu-se cu grasimea de la carnea ramasa de la
friptura de duminica.
Alt fel de mancare, rezultat din ramasite dar deosebit de savuros si foarte zgomotos,
este Bubble and Squeak, facut din resturi de cartofi, varza si friptura rece. Pe de alta parte
englezul importa o mare parte din produsele sale alimentare, asa ca a invatat sa traiasca
relativ ieftin.


Buctria german
Buctria german folosete din plin carnea de porc de vac i de pasre, petele,
untura de porc , cartoful. Supele, sosurile, salatele, pastele finoase i aluaturile, berea,
compoturile, se ntlnesc mai frecvent dect n alte buctrii. Buctriei germane i datorm
nielul, salata de castravei, salata de cartofi, trudelul cu mere. Bucataria germana
folosete cel mai mult crnaii, se cunosc mai mult de 1500 varietati, sunt produse si
exportate cu mult succes foarte multe feluri de paine. Renumite sunt si numeroasele retete
de preparare a verzii (creata, alba, rosie, de Bruxelles, precum si cea acrita). Snitelul si
strudelul de mere sunt datorate bucatariei vieneze si nu celei germane.
Cand ne gandim la Germania si la traditiile sale culinare, primul lucru care ne vine in minte
este o farfurie plina de carnati si multa bere. Nu este de mirare avand in vedere cele peste
1,500 de tipuri de carnati cum ar fi: Frankfurters, Nremberg si Bavaria
Bucataria germana ofera si multe alte sortimente de mancare:

o peste afumat,
o branzeturi,
o placinte (faimoasele placinti cu mere si strudele),
o ciolanele afumate de porc,
o frunzele de varza umplute cu carne tocata, numite Frikadellen
Mancarea germana se caracterizeaza prin alimente bogate in calorii.
Oricum gusturile gastronomice depind de la regiune la regiune. In Berlin se servesc sturioni,
salate de cartofi, chiftelute si copite de porc. Pe de alta parte, in Frankfurt se consuma o
varietate de carnati, porc afumat cu varza acra, salata de branza cu ceapa, ulei si otet si
faimoasele prajituri: Frankfurter kranz si Bethmmchen.
n Germania se consum cu precdere carnea de porc, de vit i de pasre, cea de porc

fiind de departe preferat. Dintre psri, puiul este cel mai frecvent consumat, dar nici raa,
gsca sau curcanul nu sunt neglijate.
n Germania, carnea se mnnc foarte frecvent sub form de crnai, aici existnd peste
1.500 de sortimente de astfel de preparate. Weiwurst (crnat alb) este o varietate
tradiional bavarez preparat din carne de viel tocat foarte fin i unc proaspt de
porc. Acetia se condimenteaz cu ptrunjel, lmie, ceap, nucoar i ghimb i se
consum fieri cu mutar dulce.
Unul dintre preparatele tradiionale este Leberkse, care este fcut din carne srat
de vit, unc i ceap, tocate foarte fin, i coapte ca pinea. n meniurile germane, un loc
aparte l are i petele, cel mai frecvent fiind cel de ap dulce, precum pstrvul, crapul,
tiuca i bibanul, care sunt de obicei preparai la grtar. Dintre petii de ap srat, germanii
prefer scrumbia proaspt, sardinele, tonul, macroul i somonul.
108
Legumele sunt preferate atunci cnd vine vorba de garnituri. Un loc aparte ntre
legume l ocup pentru germani sparanghelul, n special cel alb, existnd restaurante al cror
meniu se bazeaz n ntregime pe acest produs.
Dei nc sunt foarte populari n Germania, cartofii au nceput s piard teren n faa
tieilor i a orezului. Tieii nemeti sunt mai groi dect pastele italiene i, de multe ori,
sunt preparai cu glbenu de ou. Cartofii sunt folosii i la prepararea glutelor Kndel,
fcute din cartofi piure sau rai sau pine uscat, cu lapte i glbenu de ou.
Una dintre cele mai populare prjituri este cea cu brnz. La fel de iubite sunt i
gogoile care se numesc Berliner Pfannkuchen sau Krapfen n funcie de regiune, dar i
jeleurile de fructe roii (coacze, zmeur, cpune sau ciree), Rote Grtze, care se
servesc cu smntn, dar i cu sos de vanilie, lapte sau fric.
Proces tehnologic de obinere a preparatului Knodel din cartofi fieri
Materii prime:
1,5 kg cartofi,
200 g fin,
sare,
20 g unt,
50 g pine alb (tiat bucele),
doi litri de ap,
un ou.
Tehnica preparrii: Cartofii fieri se paseaz, se amestec bine cu fina i sarea pn cnd
se obine o coc. Se adaug dou-trei linguri de ap sau un ou. Aluatul se imparte in 12
buci, care se aplatizeaz i, in mijlocul lor, se pun bucelele de pine prjit in unt. Se
modeleaz apoi glute care se dau prin fin i se pun in ap clocotit cu sare. Se fierb 5
minute la foc mic, apoi se dau deoparte i se las s mai stea in ap 5-10 minute. Se
folosesc pentru a nlocui garnitura de cartofi natur la mesele de duminic, la preparatele cu
sos.


Buctria arab
Buctria arab cuprinde elemente ale buctriilor mediteraneene i africane. Termenele de
referin ale acestei buctrii sunt cuscus, carnea de miel, nut, vinetele, mslinele,
curmalele, apa parfumat (de portocale i de trandafir), crbunele i ceaiul de ment.
Mncrurile buctriei arabe sunt nainte de toate o

ocazie de ntlnire n mijlocul familiei i al prietenilor.
Conform tradiiei se st pe perne sau pe bnci joase,
mprejurul unei mese rotunde. Felurile de mncare sunt
consumate n tcere, delectndu-se cu fiecare
mbuctur. Dup mas este timp pentru ceai i
discuii.
Cu conserva pe cmil?
Buctria arab era la nceput buctria nomazilor.

Ingredientele necesare pregtirii felurilor de mncare
trebuiau s fie uor de transportat, de exemplu orezul,
curmalele. Caravana i diversifica meniul cu articole
achiziionate pe drum, de exemplu legumele. Din pcate n
acele vremuri nu era cunoscut miracolul conservei.
n gospodriile marocane conform tradiiei

gtesc femeile. Brbaii se ocup cu
prepararea mncrurilor ce sunt preparate la foc, cum sunt mielul fript sau
frigruile. Unul din felurile de mncare brbteti este mncarea tradiional
preparat ntr-un vas n form de ulcior. Se introduc n el buci de carne de
miel, legume, condimente i se las cteva ore pe jar ncins. Mai demult acest fel de mncare
era pregtit de ctre participantul la o partid de cri. Cifra apte este considerat ca fiind
norocoas, lucru ce poate fi observat i n buctrie. Una din mncrurile tradiionale este
cuscus din apte legume (de exemplu cukinia, cieciorka, ardei iute, morcov, roii i dovleac).
Arakul este butura alcoolic naional n Liban. Este o vodc din struguri cu gust
de anason. Cel mai des se bea arakul amestecat cu ap n proporie de 2:1, cu ghea. Se
preteaz la el mezze mici aperitive colorate. Absolut necesar este de asemenea o
companie plcut.
n buctriile islamice felul principal, aa cum sunt tajin sau cuscus, se afl n mijlocul mesei.
Cu ajutorul bucilor de pine, fiecare i ia cu mna porii gustoase i cu ajutorul a trei degete
modeleaz un fel de bilue. Pentru aceast operaie este nevoie de o ndemnare ieit din
comun. Pentru a mnca se folosete numai mna dreapt, deoarece n islam mna stng
este considerat ca fiind necurat (este folosit la igiena intim).
Proces tehnologic de obinere a preparatului past tahina
Reet de past tahina pe baz de semine de susan. Se servete cu pete, kebab i
alte specialiti arabe. Islamul nu este doar o religie, cultura musulman a creat, timp de
secole, una din cele mai gustoase buctrii ale lumii.
110
Materii prime (pt. 2 persoane):

2 linguri suc de lmie
1 lingur de past tanina sau de susan
cel de usturoi
1-2 linguri de ap
Sare
Tehnica preparrii :
Usturoi curat, cltit i strivit n sare.
Pasta tahina se amestec bine. Apoi se trece ntr-un castron,
se adaug usturoi i se amestec bine. Se adaug sucul de
lmie ncet, pn se schimb culoarea i consistena pastei.
Se adaug ap.
Pasta trebuie s aib un gust puternic de lmie i densitatea
maionezei.
Se poate aduga un pic de chimen i de oet. Pasta se
servete n castroane ntinse, ornate cu frunze de ptrunjel
tocate.
Proces tehnologic de obinere a preparatului falafel

Reet de falafel plcintue crocante de mazre. Se recomand consumarea mpreun
cu humus, salat i chifle pitta. Falafelul este, alturi de kebab, specialitatea culinar arab
cea mai cunoscut n lume.
Materii prime (pt. 6 persoane):
250 g mazre italian
5 cepe tinere
un cel de usturoi
1 lingur de coriandru tocat mrunt
1 lingur de ptrunjel tocat mrunt
linguri de chimen
linguri de bicarbonat de sodiu
piper, sare
ulei pentru prjit
Tehnica preparrii :
Mazrea nbuit se las la nmuiat peste noapte.
Se scot din ap pieliele care s-au separat prin
nmuiere. Se strecoar, se usuc i se freac pn
capt consistena unui pireu uscat.
Ptrunjelul tocat i coriandrul se amestec cu
mazrea. Usturoiul i capetele verzi ale cepei se toac
i apoi se adaug la restul compoziiei, mpreun cu chimionul, bicarbonatul, sarea i piperul.

Compoziia se frmnt bine, apoi se las 2 ore n frigider.
Cu minile umezite, se formeaz bulete de aluat, nu mai mari dect o minge de golf, apoi
se turtesc.
n oal se pune mult ulei (aproximativ 3 cm). Falafelul se prjete pe uleiul ncins pn
capt o tent maro nchis. Se usuc i se servete pe un platou.


Buctria asiatic
Cltoria prin buctriile asiatice este impresionant. Buctria asiatic are la baz
obiceiuri culturale din fiecare ar n parte, diferite ingrediente, neobinuite combinaii ale
gusturilor i arome ameitoare. Un mare rol l joac de asemenea tradiiile multor religii
asiatice, conform crora mncarea este hran nu numai pentru corp ci i pentru spirit.
Atractivitatea acestei buctrii rezult din faptul c i are izvorul pe mesele marilor dinastii.
Japonia ntr-o cutie
O mncare specific pentru Japonia este bento. Sub aceast denumire

ascunde o cutiu paralelipipedic, n care se afl compartimente mici
cu porii de mncare reci ,aezate frumos i cu grij. Acestea pot fi de
exemplu sushi, orez, pete fript, legume n sos, buci de fructe. Bento
se servete la picnicuri, n timpul cltoriilor i de asemenea
ndeplinete funcia de fast-food. Conform tradiiei nevasta pregtete
bento soului la munc.
mpria orezului
Una din cele mai populare buctrii asiatice este buctria chinezeasc,
mai exact din regiunea Guandong. n buctria chinezeasc domin
orezul, legumele i soia. Carnea i petele nu sunt folosite n cantiti aa
de mari ca n alte buctrii.
Sculpturi din legume
Arta sculpturii n legume i fructe este ntlnit n buctriile chinezeasc, coreean i

japonez, dar este specialitatea buctriei tailandeze. Minunatele opere din legume i fructe
sunt servite cu ocazia recepiilor i a festivitilor, i sunt de asemenea oferite ca dar n
mnstiri.
Una din cele mai populare buctrii asiatice este buctria chinezeasc, mai exact din
regiunea Guandong. n buctria chinezeasc predomin orezul, legumele i soia. Carnea i
petele nu sunt folosite n cantiti aa de mari ca n alte buctrii.
Patru buctrii
Din cauza dimensiunilor rii, este greu de vorbit despre o buctrie uniform. n China sunt
evideniate patru varieti regionale ale buctriei: coala nordic (Pekin,
Shantung, Honan), de coast ( Fukien, Shanghai), continental (Shechuan,
Yunnan) i sudic (Guandong).
n friguroasa regiune de nord alimentul de baz nu este orezul, ci grul.

Mncrurile tipice sunt macaroanele, glutile de cartofi i pierogi. n majoritatea
lor aceste mncruri sunt uoare i delicate. Garniturile cele mai des folosite sunt
usturoiul i ceapa verde, iar condimentele folosite sunt uoare.
113
n regiunea de coast predomin petele i fructele de mare precum i supele uoare. Cel
mai adesea se mnnc preparatele din carne, carne de pasre i pete, gtite mpreun cu
legume i foarte condimentate cu sos de soia acest mod de preparare a mncrurilor este
denumit gtitul rou.
n regiunea continental cele mai populare sunt mncrurile picante i foarte condimentate.
Domnete ardeiul Shechuan condiment picant cu gust mai iute dect al ardeiului iute.
Majoritatea mncrurilor chinezeti cunoscute n lume provin din regiunea de sud, din
mprejurimile Guandong. Aceste mncruri sunt uoare, delicat condimentate i mai puin
grase dect cele din celelalte regiuni ale rii. Cele mai populare condimente sunt sosul de
soia, ghimberul proaspt, sherry i bulionul de pui. Nu sunt folosite foarte multe condimente
iui, pentru c este preuit gustul ingredientelor principale ale mncrurilor. Multe mncruri
ale buctriei Guandong sunt pregtite folosind tehnicile gtitului rapid. Acestea au fost
nscocite cu mult timp n urm, atunci cnd exista o lips de combustibil pentru buctrie.
Gtitul rapid const n prjirea foarte rapid a unor buci mici, de mrimi identice de
ingrediente n ulei fierbinte, timp de cteva minute. n timpul prjirii ingredientele trebuie
energic amestecate i aruncate n sus.
Armonia chinezeasc
n buctria chinezeasc nu exist o difereniere clar ntre mncrurile cu carne, legume

etc., ci sunt amestecate ntre ele diferite ingrediente, care n consecin creez mncruri
separate. Caracteristic este armonizarea mncrurilor, ceea ce nseamn c
niciodat la o mas nu se servesc mncruri din acelai fel de carne, cu gust sau
structur asemntoare. Singura legtur este credina n teoria propovduit de
ctre filozoful antic chinez Yi Yin, conform creia fiecare gust este legat de un alt
organ intern de aceea echilibrarea gusturilor ntr-o mas menine organismul la
un nivel bun de sntate.
Spaghetti chinezeti
Un ingredient caracteristic al buctriei chinezeti sunt ciupercile: negre, aa numitele urechi

de pisic, uor sticloase i crocante sau ciupercile aromate cu gust delicat i miros plcut.
Alte ingrediente sunt: ghimbirul, germenii de soia care au o mare valoare
hrnitoare, varza chinezeasc care este un adaos la mncrurile de pete i
din carne, anasonul care are un gust dulce-picant i este folosit drept
condiment la zarzavaturi, sosuri i prjituri. Populare sunt de asemenea
macaroanele, ntlnite n buctria chinezeasc n patru feluri: din ou i
fin de gru, din fin de gru (asemntoare spaghetelor), din fasole
mung (transparente) i din fin de orez.
Cea mai important legum n China este bineneles orezul. Din el se prepar ntre altele
aluatul din orez care sunt folosite ca garnitur la mncrurile de pete i din carne, i de
asemenea stau la baza pregtirii prjiturilor dulci cu adaos de fructe uscate i crem.
Acestea se prepar dup urmtoarea metod: 250g de orez care se cltete n ap rece, se
toarn peste 1l ap i se gtete la foc mic timp de 15-20 de minute. Dup ce se scurge apa,
se amestec cu 25g de unt i 2 linguri de zahr. Se pune ntr-un vas, se acoper cu o folie
de aluminiu i se introduce ntr-un vas mai mare cu ap clocotit. Se gtete n acest fel timp
de aproximativ o or.
Proces tehnologic de obinere a preparatului dim sum
Dim sum mici gustri chinezeti, pot fi pateuri umplute cu fructe de mare sau carne,
rulade, chifle, crochete. Cele mai populare sunt won ton, adic pateuri chinezeti umplute cu
carne de porc tocat sau crevei (sau un amestec al acestora). Won ton pot fi prjite n ulei
sau gtite n ap i servite n bulion.
Materii prime:
Aluat:
50 g ap clocotit
25 g ap rece
15 ml ulei
lingur de sare
Umplutur
250 g crevei
250 g carne de porc tocat
15 ml sos de soia
15 ml ulei de susan
15 ml vin de orez
1 linguri de ghimbir
1 linguri de arpagic tiat mrunt
Sosul
60 g oet de orez
30 g ap
2 linguri de ghimbir
1 lingur de sos de soia
1 linguri de past chilli
1 linguri de zahr
ulei de susan
Tehnica preparrii:
Se amestec fina cu sare, se toarn mai nti apa clocotit, apoi apa rece i uleiul. Se
amestec aluatul i se las acoperit pentru o jumtate de or. Se ntinde aluatul i se taie n
ptrate cu marginea de 5 cm.
Creveii cruzi se cur i se taie mrunt, amestecnd bine cu carnea de porc tocat i
celelalte ingrediente.
Pe ptratele din aluat se pun mici bile de umplutur, se ndoaie n triunghiuri, presnd
marginile iar colurile opuse se lipesc (la fel ca la colunai).
n tigaie se ncinge uleiul n care se rumenesc pateurile. Apoi se toarn puin ap i se
las acoperit pe foc, pn vor fi gata.
Se amestec ingredientele sosului i se servete rece.
Pateurile se servesc cu sos rece n care sunt nmuiate.


Anca Moghiroiu Bucataria Nationala Si International A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anca Moghiroiu Bucataria Nationala Si International A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I TINERETULUI

CENTRUL NAIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU NVMNTUL PROFESIONAL I

PROGRAMUL PHARE .............................................................

DOMENIUL: TURISM I ALIMENTAIE

Domeniul: Turism i alimentaie 2

FIA DE DOCUMENTARE NR. 8.................................................................................................................................................. 94

Domeniul: Turism i alimentaie 4

Informaiile din acest auxiliar nu acoper toate

Toate activitile, exerciiile propuse elevilor urmresc atingerea criteriilor de

Profesorul care utilizeaz materialele de nvare trebuie s cunoasc i s valorifice

Pentru reuita procesului educativ, n cadrul aplicrii propriu-zise a materialelor de

Pentru a menine atenia elevilor la cote nalte propunem profesorilor utilizarea de

n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele

Prin exerciiile i activitile propuse i prin modul de organizare a activitilor (individual, n

cercetare, utiliznd o varietate de resurse

Se recomand ca rezultatele activitilor desfurate i ale evalurilor s fie colectate i

Domeniul: Turism i alimentaie 6

U26 C1-Organizeaz producia de preparate tradiionale romneti

U26 C2 Studiaz tradiiile de consum din buctria diferitelor popoare

C1 - Susine prezentri pe teme profesionale

U26 C3 Realizeaz preparate specifice buctriei internaionale

U26 C4 Promoveaz producia de preparate naionale i internaionale

C2 - Modereaz dezbateri pe edine

Domeniul: Turism i alimentaie 7

Prin studierea acestui auxiliar curricular se urmresc atingerea obiectivelor:

La sfritul clasei a XII a elevii trebuie s:

- s se familiarizeze cu cultura naional i internaional

- s experimenteze preparatele naionale i internaionale

- s caute surse de informare pentru a afla despre buctria

- s verifice indicii de calitate a preparatelor specifice.

Domeniul: Turism i alimentaie 8

Informaii pentru profesori

Nr. Competene Activiti de nvare

1. U26 C1-Organizeaz Metoda proiect prin mprirea elevilor pe grupe, culegnd

Realizarea preparatelor din diferite zone cu clasa

2. U26 C2 Studiaz Lectorate cu specialiti privind tradiiile diferitelor

4. U26 C3 Realizeaz Realizarea preparatelor diferitelor popoare cu clasa

5. U26 C4 Promoveaz Schimbarea grupelor dup realizarea preparatelor

Stagiul de pregtire practic se desfoar n laboratorul tehnologic sub ndrumarea

Domeniul: Turism i alimentaie 9

instructor n calitate de coordonator al activitii de instruire practic i reprezentantul

Documentele necesare organizrii i desfurrii stagiului de pregtire practic sunt

Portofoliul de practic va cuprinde : fie individuale pe o tem de practic, fie de

Metodele de predare/nvare recomandate sunt: demonstraia, lucrul n echip, lecii

Domeniul: Turism i alimentaie 10

Buctria naional i internaional

Data Data finalizrii:

Competene Activitate de nvare Data ndeplinirii Verificat

Competena 1 Elaborarea unui miniproiect Semntura

Domeniul: Turism i alimentaie 11

Competena 2 Lectorate cu specialiti

Competena 3 Realizarea preparatelor

Competena 4 Schimbarea grupelor dup

Exemplu de fi de rezumat activitate

Competen Activitate de Obiectivele

Detalii Denumirea sau alte Obiectivul(ele) Data la care

Domeniul: Turism i alimentaie 12

care se Comentariile elevului

Domeniul: Turism i alimentaie 13

GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATE

Andive - Specii de cicoare cultivate la intuneric, in pivnite.

Ansoa (fl'. anchois) = a) Peste mic in Mediterana si Oceanul Atlantic.

Bechamel - Sos alb preparat din lapte, faina, unt si nucsoara.