UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI ALE COMUNICĂRII
CONVERSIE ÎN PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Student: FOTACHE Puica CARMEN ANDREEA

Specializarea: Pedagogia învățământului primar și preșcolar, anul II, semestrul I

Anul universitar: 2023-2024
Forma de învăţământ: Conversie
Grupa: Clasa a I-a- Liceul de Arta „Marin Sorescu” , Craiova
Mentor de practica: profesor învățător Catrina Ana
Coordonator de practică: Lector univ. dr. Aida Cornelia Stoian
 CUPRINS

• Plan cadru de învăţământ (model) - (minim 2 fișe asistență care cuprind

întrebări adresate mentorului, răspunsuri, observații ale studentului)

• Programă şcolară (model) - (minim 2 fișe asistență)

• Planificare calendaristică anuală (model)- (minim 2 fișe asistență)

• Fișe de asistență a lecțiilor (minim 3 fișe)

• Proiecte de lecții (minim 2 proiecte), pe teme de specialitate, în

conformitate cu programele şi manualele şcolare aflate în vigoare în

învăţământul preuniversitar – (fiecare student susține 1 lecție)

• Probă de evaluare (pe o temă din cele două ale proiectelor de lecții

elaborate)

• Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică

ORDINnr. 3.371din 12martie2013
privindaprobarea
planurilor-cadru
deinvatamant
pentruinvatamantul
primarsi a Metodologiei
privindaplicarea
planurilor-cadru
deinvatamantpentruinvatamantul
primar
EMITENT: MINISTERULEDUCATIEINATIONALE
PUBLICATiN: MONITORULOFICIALnr. 192din 5 aprilie2013

DataIntrarii in vigoare:05 Aprilie 2013

in.conformitatecu prevederileart. 64-68din Legeaeducalieinationalenr. 1i2011,cu modihcarile completarile

- $i
ulterioare,
_ln-bazaOrdonanteide urgenJi a Guvemului nr. 96/2012 prrvlnd stabilireaunor misud de reorganizarein cadrul
administralieipublicecentralegi pentrumodificareaunor actenormative,
in temeiulprevederilorHotaxariiGuvemuluinr. 536/2011 privind organizareagi funclionareaMinisterului
Educaliei,Cercetdrii,Tineretuluiqi Sportului,cu modificdrile$i compleldrileulteiioare,'

ministruleducaJiei
naJionaleemiteprezentulordin.

ART. 1
Se aprobaPlanul-cadrude invatrAmantpentru invEjdmantulprimar, prevdzutin anexanr. l
ART. 2
SeaprobdPlanul-cadrude invalamantpentruinvajamantulprimarin limbile minoritajilornalionale,prevazutin
anexanr.2.
ART. 3
Elevii aparfindndminorit6Jilor nationale careinvala in unitaji de invalamant cu predarein limba romd.n6au
dreptulsastudiezeln lnv6trtunantul primar limba matemS.Numdrulde ore alocateesteprevazutin anexaff. 3.
ART.4
Se aprobdPlanul-cadrude invdlAmantpentru inv6.Fmantulprimar cu program integrat $i suplimentarde art6 -
muzicA,prevtrzutin anexanr. 4.
ART. 5
SeaprobaPlanul-cadrude invalamantpentruinvalamantulprimarcu programintegratSi suplimentarde arta-
coregrafie,prevazutin anexanr. 5.
ART. 6
Se aprobdPlanul-cadrude invdJdmantpentru invdJdmantulprimar cu program integral sportiv, prevdzutin anexa
nr.6.
ART. 7
Planurile-cadru de lnvAtamantaprobateprin prezentulordin seaplicdincepdndcu anul gcolar2013- 2014la clasa
pregafitoare fi la clasaI, incepdndcu anul qcolar2014-2015la clasaa II-a, iar din anul 2015 - 2016 la claselea III-a
$i a IV-a.
ART. 8
(1) in anulgcolar2013-2014,laclasaa II-a se aplici Planul-cadrude invdtdmantaprobatprin Ordinulministrului
educatriei,cercetAriigi tineretuluinr. 4.68612003*),
iar la claselea III-a $i a IV-a seaplicAPlanul-cadrude
invAJ6mant aprobatprin Ordinul ministruluieducajiei,cercetdrii$i tineretuluinr. 5.198/2004*).

+) Ordineleministruluieducaliei,cercetarii tineretuluinr. 4.686/2003 nr. 5.198/2004nu

$i 9i au fost publicatein
Monitorul Oficial al Rominiei, ParteaI.

(2) in anulgcolar2014-2015,la claselea III-a 9i a IV-a seaplic6Planul-cadrude invaldmint aprobatprin Ordinul

ministruluieducaliei,cercelArii$i tineretuluinr. 5.19812004.
ART, 9
SeaprobaMetodologiaprivind aplicareaplanurilor-cadrude invdtramant pentruinvatAmantulprimar,prevazutaln
anexanr.T.
ART. IO
in conformitatecu art. l8 din Legeaeducalieinalionalenr. l/201 1, cu modificdrileqi completd.rile ullerioare,
planurile-cadru ale invAidmantuluiprimar,gimnazial,licealgi profesionalinclud religia ca disciplindgcolarb,partea
tlunchiuluicomtm.Elevilor apartindndcultelorrecunoscute de stat,indiferentde numdrullor, li seasiguradreptul
constituJional de a participala ora de religie,conformconfesiuniiproprii. La solicitareascrisda elevuluimajoi,
respecti^v a parinlilor saua tutoreluilegal inslituit pentruelevulminor, elevulpoatesanu frecventezeorelede
religie ln acestcaz,situalia$colaraseincheiefdrd disciplinareligie.in mod similar se procedeaza $i penfu elewl
cdruia,din motive obiective,nu i s-auasiguratcondiliilepentrufrecventarea orelor la a-eastadisciplina.
 ART.II
generala educalie
ti invalarepetot parcusulvieJii,DirecJiagenera-l[lvaFmantin iimbileminoritAfilor,
^.Direc;ia
ljtlfia ggneratl psurselmane gi releagcolar6
nalional6, Institutul
Oe$titnle,atEducatiei,
inspectoratele
gcolare
Judelene/almunicipiuluiBucuregti, conducerile
unitdlilordeinvdldmani duclaI prevederileprezentului
ordln.
ART.12
Anexelenr. l-7 facparteintegmnta din prezentul
ordin.
ART.13
Prezentul
ordinsepubliciin MonitorulOficjalal Rom6niei, parteaL

Ministruleducalieinalionale,
RemusPricopie

Bucuregti,12mafiie2013.
Nr.3.371.
 ANEXA
I laON4EN
,,.137.'l 6 ; n 1 P , . c$t . 2013

Planul-cadrude invifim6nt pentruinv6fim6ntut primar

Clasa
Discipline
P I II III IV
Limba gi literaturaromAndr 5 7 6 5 5
Limbl moderni I I 2 2
Matematici 9i gtiinfe Matemalica2 I + 4
3 J
ale nAturii I
;itiinlealenaturii I

Istorie

Geografie

Educaliecivic6

Religie I

Educaliefizici 2 2 z 2 2
Jocqi miqcare i I
\{uzicd gi miqcare 2 1 2 I

Artevizualegi abilitalipractice 2 7 2 2 I

Dezvoltare
personald 2 I I
l9 2Q 20 20 zl
0-l 0.1 0-1 0-1
t9 20 20 20 2l
20 2l 2l 2l 77

rla
clasa pregititoare, clasa I gi clasa a ll-a, disciplina se intituleaz6conutticare
in lin$a
rondnd.
 ANEXA
2 laorvrEN
nr..9-9f.{ ain..(*.:.9.9.,....20r:

PlanuFcadru
deinvifdmAntpentruinvitimdntul primar
in limbileminorit6tilornafionale

Clasa
Discipline
P I II III IV
Limba9i literatura
rom6ndl _) 4 4 4 4
Limba 9i literaturamaternirl ) 7 6 5 5
Limbd modernd I 1 2 )

Matcmalicdz .1 4 4
3 -)
$tiinlealenaturii
I I
I

Istorie

Geografie
Om 9i societate
l:irJucafic
uivic.l

Religie I

Educa;iefizica ') ')

2 2 2
sAnitate JocAimiqcare

Muzici 9i miqcare 1 z 1

Arte vizualegi abilithli practice 2 2 2

Dezvoltarepersonali ? 1
'r', a/l
24
0-1 0-t 0-1 0-l 0-1
'r',
24 24 24 t1

)< t( t{ 26

rla
clasapregititoare,clasaI gi clasaa ll-a, disciplinase intituleazacontwicare in linfia
romdnd, respectivCotnznicare in lirnba narcrnd.
'La
clasa pr€gititoafe, clasa I Si clasa a l[-a, se studiazi integrat
explorarea nedh ui.

fii*
 AN0XA
3laorr,lEN
n,..9-9.L/..
ain..{*.:-91.:.....20r:r
Planul-cadrude invifimint pentruinvitim6ntul primar
pentruqcolilesauclasere
cu ereviaparfin6ndminoritif iroinafionarecare
studiaziin limbaromini

Clasa
Discipline
P I II III IV
Limbagi literatura
romAnir 5 7 6 -5 5
l"imbagi literanrramaternEl 3 4 4 4 4
l,imbdmoderni 2 7
Matematici2 4 4 +
3 3
$tiinlealenaturii I I

Istorie I
Ceografie I

Educalie
civici I
Religie I
Iiducafieiizicd 1 1 ?- 2 2
Jocqi migcare I I

Muzici qi migcare ')

2 ? I

Artevizualeqi abiliralipractice 2 2 2 2 I

l)ezvoltare
personald 2
J' 24 24 24
0-1 0-l 0-1 0-1 0-1
22 a / l 24 24 25
t< 25 26
rla
clasapreBdtitoare,
clasat gi clasaa ll-a, disciplinase intituleazaComtuticareirr limba romdrfi,
rcspectivComunicarein limba matet.nd.
'La.clasapregEtitoare,
clasaI gi clasaa ll-a, se studiazaintegrardiscipiina Si explorarea
mediuhri.
 ANEXA
4laoMtN n,...:i.gfl. oin ..l.*:.9-9.:.....2013

Planul-cadru de invifimint pentru invifimdntul primar

cu program integrat gi suplimentarde artl _ muzici

Clasa
Discipline
titfii Tniliv
l-imba 9i literaturarom6n6l 5 7 6 5 5

Limbi modern6 I I I 2 2
Matematicd2 4 4 +
3 3
l I
$ t i i n l ea l e n a t L r r i i

Istorie I

Geografie I
Om Sisocietate
Educagie
civicI l

Religie I I I l
Educa!ie
fizici f 2 2 7 2
Joc qi migcare

Muzicl ;i milcare ) 2 2 I
Educalie
muzicallspecializal6* 4 4 4 4

Arte vizualeli abilitAt;

practice 2 2 2 2 I

Dczvoltare
personali 2 I I
'lA
19 1^
24 25
0-1 0-r 0-1 0-1 0-1
19 24 24 25
tn ?< t< ''{
26
'La clasapregdtitoare,
clasaIqi clasaaII-a,disciplinase intituleazacomlaicarein limbarond d.
2La.clasa
pregititoare,cfasaI gi clasaa II-a, se studiazEintegratdisciplinaMaremaricdti explorarea
mediului.
'Alocirile orarepentru
CDS vor fi utilizatein altearii curricularedecatcea specializarea.
 ANEXA
4 !aoMnN rin ..14-:.9-.?.:....20|3
",.t-*fL
*Alociri orarein ariacurriculari
lr'le, pentruinvijimintul primar cu programintegrat/
suplimentarde art5-muzici

Dbiectulde studiu I II III IV

lnstrument 2 2 7 2
Teorie- solfegiu- dicteu 2 2 2 2
TOTALORE 4 4

, PRECIZARI PRIVINDAPLICAREA
PLANULUI.CADRU DEINVATAM.ANT
itt gcot n n cu pRocRAM INTEGRATgI SurLIMENTARDEARTA* MUztcA

l. ?ncepdnd cu cel de-aldoileaan de studiual instrumentului, toli elevii inscrigiin qcolilegi

liceelede muzicase vor pregAtipentruexamene, verific6ri,audilii 9i concursuri gi cu
profesonrl corepetitor-acompaniator. de la aceastlprevedere
Exceplie lac eleviicarestudiazd
cainstrument principalpianul.
L . Profbsorul corepetitor-aoompaniatorestenormaicu ll3 oret'sdptdmend psntrufiecareelev.
2 Precizdrile privind aplicareaPlanului-cadrude invalemanr pentruinvalamantul primarcu
programintegratgi suplimentar de art5* muzicAsuntvalabilegi in gcolile?ncarepredarea se
facein limbileminorit[1ilor nalionale.
Alte precizarireferitoarela organizarea,
admiterea$i pregetirea de specialitatesuntprevezute
in Regulamentul specificprivindorganizarea
gi func!ionarea invdlim6ntulLri preuniversitarde
arttr,aprobatprin OMECTS5569120 tL

#i1:
ffi'#
 AN!]XA5 raOMEN ,,..1w... oin.l*:.9.9.:.....20r:
planul_cadrude invitimdnt
pentru invatrirnintur primar cu program integrat gi
suprimentarde coregrafie

Clasa
Discipline
P I II III IV
Limba gi lileraturaromdnl! ) 7 6 5 5
Limbi modern6 I I 2 7
Marematici2 4 4 4
3 J

$tiin{ealenaturii I I

lst0rie
I
Ceografie I
Educalie
civic6 I

Religie l

Educa;ie
fizicd 2 2 2 2
Joc Ei miScare i

Muzici gi miqcare ')

2 2 I
Educalie
artisticd
special
izatd+ 6

Ane vizuale
qi abilirali
practicc 2 ? 2 2

Dezvoltare
personall 2 I
l9 20 20 20 to
0-1 0-t 0-t 0-1
1 9 20 20 20 29
20 21 2l 7l 30
lLaclasapregdtitoare,
clasaI $i clasaa ll-a, disciplinaseintituleaziComroricare ! li rbarondna.
?Laclasapregatitoare,
clasal gi crasaa II-a, se studiazdinlegratdisciprinaMarentaricd;iexprararea
mediului.
'AlocArile
orarepentruCDS vor fi utilizateitr altearii curricuiaredecit ceacare
 *Aloceriorarcin aria cuniculard
lrle. pentrui.rv5f5mAntul
primar cu programintegratgi
suplimentarde coregrafie

Dblectul de studiu Clasa a lV-a

)ans clasic 7
Ritmicd
IOTALORE 8

PRXCIZ.A,RI
PRIVINDAPLICAREAPLANULUI.CADRU
DE iT.TV,O.IAVTANT
PENTRUINVATAUAWTUI PRIMARCU PROGRAMINTEGRAT$I SUPLIMENTAR
DE COREGRAFIE

l . DisciplinaDans clasicse desftgoaripe grupe,cu acompaniament

de pianasigurat
pe
profesorulacompaniator-corepetitor.Normareaprofesoruiuiacompaniator-cor"plito, ,.
realizeazd
pentrugrupede 7-12elevi/ord.
Alte precizbrireferitoarela organizarea, admiterea{i pregatireade specialitatesunt
prevezutein Regulamentul specificprivindorganizareagi funclionarea
invaldmantului
preuniversitar
de art6,aprobatprinOMECTS5569A01|.

l0
 ANEXA
6raoruEN
nr..i?iff-..oin..1-{.:.99.:......20r:
Planul-cadrude invifim6nt pentruinvdfdm6ntulprimar
cu programsportivinfegrat*

Clasa
Discipline
P I II ilI Iv
Limba qi literaturaromdnil 5 7 6 5 5
Limbi modemi I I 1 z 2
Matematic62 4 4
J 3 4

$tiinlealenatLrrii I I
I I I
Istorie I
Geografie
Om qi societate
Educaliecivicd I I
Religie 1 I I
tsduca!iefizici 2 2 ) 2 2
Educaliefizicd,sport gi Jocqi mi;care
sinltate
Pregatire
sportivipractici 4 4 4 4
Muzici gi migcaru 2 2 7

Arte vizualegi abilitili practioe 2 ')

2 2 I

Dezvoltare
personald 2 I I
19 24 24 a/l ?<
.Cufriculum la decizia
6ciilii (disciplineopfionate)3 0-l 0-1 0-1 0-l 0-1
Numir minim de ore pe siptimAnd t9 24 24 t a
20 t{ t{
26 t<
r._.J_
*+ ,_r ,i
"rnscnereaerevlrorin crasapregdtitoare se realizeazd
in bazaunei selecfii,urmandca
pregetirea
sportivdpracticisdinceapiin clasaI.
'La
efasapregatitoare,
clasaI gi clasaa ll-a, disciplinaseintihrleazaconttnricareirt lirnbaromdnd.
ctasaI gi ctasaa -a, se srudiazeinregraidisciptinaMakllaticd
-3,^:l::l^ T:c,lToare,
explormea meditlui, {i
rAlocerile
omre pentru CDS vor fi utilizatein alte arii
specializarea.
 ANEXA
6 taOMEN
nr..g3u.. ain...(.*:.9-3..:...20t3
PRECIZARIPRIVIND APLICAREAPLANULUI .CADRUDE
INVATIMANT
PENTRUINVATAMANTUL PNMAR CU PROGRAMSPORTIV
INTEGRAT

I' In invdtemantulprimar' pregtrtireasportivaa elevilor se poate organiza,

in funcliede
specificuldisciplinelorsportive,in urmatoarele varianteqi combinalii:-
a) clasaintreagd:o singuri disciplini sportivd,feteqilsaub[iegi,nivel de pregitire
omogen.
b) doui saumai multe grupela aceeagiclas6,fete piisaubaieli.
c) grupevalorice,fete girsaub6iegi:la aceeaEi disciprindsportivi, grupele/grupelevalorice
pot fi constituitedin elevi care apa4in craselori qi/saircraselor
a II-a, in variantesi
combinatii
careseprereaza
discipiineior
sportive,
nlveluruia. pt.Jaii.",'.ui.giiii[. a""
vdrstd 9i sex,resurselormateriale,specialigtilor, exigenlelorde incadrareetc.
2. in situalia.organizdriipreg[tirii sportivepe grupe,senormeazacareun cadru
didacticde
specialitatela fiecare gr'pa. acestcaz, numhml de ore prevazutin planur-cadrude
in
invdllmdnt la aria curriculardEducalieJizicd,sport sdndtut;,cu excepliacelor
fi efectuate
de invilStor, seacorddpentrufrecaregrup6.
r, de antrenamenlsportiv pentruinvilimantul primar are o durati cuprinsi intre
lec1ia 70
si 90 de minute.
4' in invdlamantulprimar, pregitireateoreticasportivaseefeclueazisinrultancu pregetirea
sportiv[ practicd.
5. Aceste.reglementdrise aplic6 gi la invalamantulprimar cu progran integratsportiv
din
unitAlilede invAlamAntcu predarein lintbiie minoritiiilor nalionale.

lz
 ANEXA
7raovDNnr..fip.fr..ain...1*,.9.$.:....zorr

Metodologiaprivind apricareapranuriror-cadru
de invitimint
p e n t r ui n v i { i m A n t u lp r i m a r

I. DISPOZITII GENERALE

Art' I' Pre-zenla metodorogie regrementeaza apricarea planur'or-eadrude invatdmant

pentruinvdlamAntuI primar.
Art. 2. in sensulprezentei metodologii, sedefinesc urmdtoriitermeni:
a) plan-cadrude invi{im_ant-. document de poriticdeducalionard
parcursul carereflecti
de invalarepe caregcoara ir oferl copiilorp. durutounr.rinivel de invalamanl,
precizdnd disciplinele.obligatorii
(trunchiul .tudiut"ae ere'i peparcursur
angcolarqi numdrulde orealocatacestora "onr,,n1 fiecdrui
pe sepiamana, precum!l numaruldeorecare
potfi alocatedisciplineloroplionale(curricuium li Oecizla'siolilCOSl:
b).ariecurriculard grupajdediscipline gcolarecare,r"nriundidacticdomenii
^ ,.
inruditedin cunoa$terea umana.La.nivelulproiectarii programelor gcolor.,grupur"u
curriculare. favorizeazdcoerenla f. *ii
orizontala int.e disciplinJ9i o. ri*p g.oru,prin
transferurile concephralegi metodorogice careserealizeaza ""onomiu
intre disciplineinrudite;
c) trunchi comun* oferrEeducalionari deparcursin modobligatoriudecatretoli
eleviicareurmeaziacelagitip deprogramdeformaie;
d) CDS (curricutumIa tleciziagcolii)-. ofertAeducalionala propusdde gcoal6,
adecvaH pecAtposibilspecificr"rlui
local,intereselor gi nevoilor elevilor;
e) plajr orarE - numir variabilde orepe sdptimanS alocatunei,/unor discipline
oplionale din planul-cadrudeinvdlimint,gcoala iind ceacareil decidel
f) schemi orari * moda.litate concretiprin careclaseleqi georileigi alcatuiesc
programul'incl,zandorelecuprinse. in trunchi.ilcomlurgi orele'stabilitepentrucni;
schemele orarealeclaselorformeaz6 impreund schema orarj a scolii.

II, ELABORAREA
PLANULUI-CADRUDE iNVATAMANT PENIRU
CICLUL PRIMAR

Art. 3' planului-cadru de invelamantare in vederercalizarea

_constnrclia dezideratelor
de
e:ofluly.i forntare al copilurui carc finarizeazdciclur primar,pront aetermrnatJe
de competenle-cheiespecificare in art. 68 din iegea educalieinalionare
9"*::iii. nr.
tlzut t. tn modconcret, pdnaIa finalulclaseia IV-a,seurmare$te atingerear.rnui
nivelde
performanli elementarin formareaurmetoarelor competen(e:
I' Utilizareamodalitifilor de comunicare, in rimbaromani, in rimbamaterndqiin cel
putin o limbFstriinl, intr-o varietatede situatii:

t3
 ANEXA
? laovreNnr.i-3.fl... ain .(*.:.9.9.:.....20r:
2. utilizarea conceptelor,a metoderorsp€cificediferiterordomeniiarecunoagterii
gi a
instrumentelor tehnorogiee,in vederea rezotvarii de probreme in contexte qcorare,
extraEcolaregi profesionale:
2.1. utilizarea capacitiJilorformatein scopulrezolvirii de problemesimpre,i'contexte
date
2.2.Folosireaunor raJionamente simplein vederealudrii de decizii in contextefamiliare
2.3. Folosireametodelorde investigareinsuiite,pentruexprorareaunor procesenaturaregi
socialesimple
3. Integrarea,participareaactiv[ qi responsabilita via{asocialX:
3.1.Cunoagterea drepturilorqi responsabititdliloreopilului
3.2. Relalionareacorectacu persoanere cu careintra in coutactqi asumareaunor roluri in
contextefamiliare
3.3.Ctoperareain gruplrile de apartenenle Siacceptareacompeti!iei
3.4. Respectareadiversitilii intdlnite in contextefamiliarei identificareaunor.elemente
relevantepentruidentitatea proprie
3.5. Prevenireaconflictelor prin manifestareaunui compolt&mentba7_atpe respect,
toleranJ4griji fa16de sine gi faji de ceilalli
3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare gi comunicare in contexte scolare si
extra$colarcadaptatevdrstei
4. utilizarcaelicacea instrument€lornecesare
educafieipe tot parcursulvietii:
4.1. Identificareaunor obiective de invdfarecorespunzrtoareatdt propriilor intereseqi
aptitudini,cet Si influenleloreducariveexercilatede scoall si familie
4.2' Folosireaunor tehnicide muncaintelectuala caievalorizeaza autonomia, disciplinasi
perseverenla, in scopulrezolvdriide problemein contextefamiliare
4.3. Exersarea responsabilitajiipentrupropriainvafare
4.4.Folosirea,la nivelul vdrstei,a unor tehnicinoi de informaregi comunicare
4.5. procedeelorqi a instrume'telorde crearea coniinutului informalionalin
_Exersarea
spaliile virtuale, prin activitdli de invilare specificevarstei gi dezvoltirii personale(de
exemplu:constituireaportofoliilor de invdlare,portofolii artistice,elaborareaunor pagini
personalesaude grup, wiki, bloguri etc.)
5' Interiorizarea unui sistem dc valori care st orienteze atitudinile si
comportamentel€:
5.1' cunoagtereaunor valori referitoarela gcoali, farnilie 9i mediul in carese dezvoltl gi
exprimareaunor opinii asupraacestora
5'2. Exersareaunor comportamente moral-civicein contextede via16din mediulcunoscut
5'3. Dezvoliareaunei atitudini pozitive 1la1ide sine gi falh de atlii: stima de sine,respect,
incredere1nfo4ele proprii, responsabilitate
5.4,Recunoa$terea unui nediu potrivit pentruinvdlareSi pentruviala
5.5' Manifestareaopliunii pentruo viali sdn[toasigi echilibratdpentrupropriadezvoltare
5.6.Manifestareaunor inifiative pozitivein activitilile geolare6i extraqcolare
6. Manifestareacreativitltii gi a spiritului inovator:
6,1,Participareala proiectein contextede viatedin mediulcunosc
6.2.Realizarea
unorprodusefolosindtehnicidelucrunoi
6.3. Folosireacuno$tinleloroblinute pe mai multe cdi de
lucru
 ANEXA
? u nMENnr..$.?ff..ain.../*-0-9.:....:0rs
7, Managementulviefii personalegi al evolufieiin
carierri:
7'l' utilizarea capaeitaror formate pentru
rezorvareaunor situarii-problemidin mediur
cunoscut
7.2.Analizapropriilor resursepentrustabilirea
traseuluide dezvortarepersonald
7.3.Manifestarea disponibilitdfii penrrunoi gii-nterectuare
7.4.Manifestarea "fo;;;ii;cJor"*"ior'0"
disponibilitdliipentruvarorificar.u conlinuarea studiilor
A.t' 4' Flanul-cadrude invaldnant stabire$te disciplinelestudiatede ereviin ciclul primar,
numirul de ore pe saprdmana
nunlafultotaldeorepesdDtdmane ,alocatfiecirei iiu"ipii* stuaru,"r; ;.;hil';;;;;
in.trunchi'rrorun,'nuinaruroeorepesaptdnana arocat
CDS,precurn 9i numirulnrinim,maxim deorepesaptamana.
Art' 5' Planur-cadru de invStdm'lt pentruinvalamantur primaropereaza
arii curriculare: cu urmatoarere
Limbdsi coiuni"nri, Marematicd ndh.u.ii,
Arte, Tehnologii,Edztcalie si J"iitr1r'"otu om si societate,
fizicd, sporr$i sdndtare:,
ioiiitili." si oriurtnr".
Art' 6',(l) Planul-cadru
cuprindeo zonacomunapentrutoti erevii- Trunchinrconrutt,
orelede trunchi commrse r in
nr.1r20r1,p,."i,"*.i
ru;.':uo:i:'if; t#'i",ti*?,i*:"*:,J"li:3ll:
H::iil,i
disciplinelor "prosrann.
rcolare: s"corar6-'assperd 75%iin trrerecrepredaresi evaluare,
Idsdndta dispozitiacatrrirui diaaaic zsi7n, ,i^p"t-'"i"",
ttisciprinei/domeniului de
studiurespecrir''in funclie de caracterisricireetevirir de
si s;*aregiascorii dirzcareface
pa,'te,profeso|ul decidedacdprocenturde 25%;ttin ti'mpur
arocalctiiciptineiaooiriiit,tii
destudineste. folositpentru rivdlareremecriald, n cipiitor n, prottu,rru'
,prrioil,
penlruconsolidarea cunoyinte!orsaupentntstimularect"aziit
,lriito, capaLflia, pu,1i,:,nnni)
superioare, conforntwtorprantu'iintrit'icrtnre
creinvdrareeraborctre penrruJiecare erev.,,
(2) in ofe*a gcolii poatefi incrusi o ora reprez.enta nd,curricurunt la tleciziogcorii,
distribuitd
uneidiseiplineoplionale.
(3) Disciplinaoplionali va fi stabiliti in urmaprocesului
de consr.ritarea elevirorgi a
pdrinfilor.
t" fiecaredisciplindprevezurein planul_cadru,
activirarilede predare-invilare_
1:1'. ]: acopera,
evaluare la clasapregatitoare
gi clasaI,30-35minutedin oia cie.u.r,rertuli"
timpfiinddestinat unoractivitari
liber-irese,
re*eative.
La craserea II-a,a III-a'ria IV-a,
activitatile
depredare-invdlare-evaluare
acoperl45 minute.

III. PROCEDURADE APLICAREA PLANULUI.CADRU

DE iNYATAM,{NT
PENTRUiNvAlAivrANTUL pRTMAR

Art' 9' Aplicareaplanurui-cadm deinvaramant in unitarire

detnvifimdntserealizeazr
intermediul prin
schemelor orare.
Art' 10.Realizarea schemeiorarepornegte deIa tabelulcareexpriciteaza
hunchiurcomun.
La aceskseadaug6, in funcliedeopliuni,oradeCDS.

l5
 ANEXA ? taoMsNnr..-3-9r-.otn...1.4.:.9.3..:....20r:
Arr. tl. (l) Pentruanul gcorar20i3-20r4,schemele orarepentruclasapregatitoare sunt
definitivate de consiliul de administralie al scolii,la inceputullunii septem"brie
zoi:, p.
bazaevaludriiresurselor umanegi maleriale propriigi a consurtiriieaoietoraioacticegia
plrinlilorelevilor.
(2) incepnnd cu anulgcolar20r4-20r5,schemere orarealeclaselordin invdJdmintur primar
vor fi realizatepanera sftrgituranuluiqcolarin cursgi se vor faceactuarlzari,
d.;t ;;
cazul,in primele5 zile alelunii septembiie din nor,tlanqcolar.
facepropuneri descheme orareConsiliuluideadminisrralie,
!1),9:Tiliil"tTf"ro:3|:.poJ
pebazaevaludrii condigiilorlocale,a poteniialuluigi intereselor
elevilor.
(4) consultarea pdrinlilorpoatefi JEcutd prinmai multecf,i:completarea decatreperintia
"nor chesiionare, votul exprimat de pirinli in adunarea claseisaua pcolii,inveitireade
calreptuinli a reprezentanlilorlor in consiliulde administralie cu putereade a decidein
numelelor etc.Fiecareconsiliude administralie igi va alegepropriacalede consurtare a
pdrintilorelevilor.

IO
 FIȘĂ DE ASISTENȚĂ-
ÎNDRUMARE PENTRU PLANUL
CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Data: 7.12.2023
Studentă: FOTACHE CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICĂ
Analiză document curricular: PLANUL CADRU PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

SUBIECTUL ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI

Planul de învăţământ reprezintă

Planul Ce este planul cadru de
produsul curricular principal și
cadru învățământul primar? constituie componenta
de reglatoare esenţială a
învățământ curriculumului, documentul
oficial, normativ şi obligatoriu
care jalonează organizarea de
ansamblu a procesului de
predare-învăţare-evaluare,
pentru fiecare nivel de vârstă şi
tip de instituţie de educaţie
specifică perioadei aferente
copilăriei.
Structura planului Care este structura Documentul se prezintă sub
formă schematică, cuprinzând
cadru unui plan cadru de toate activităţile de învățare
învățământ? pentru fiecare grupă şi nivel de
vârstă, numărul de ore aferente
săptămânal fiecărei categorii/
fiecărui tip de activități, pentru

Activitățile de învățare
activitățile de învățare?
a putea asigura tuturor copiilor
din toate unităţile de stat şi
particulare din ţară, acces la
acelaşi tip de educaţie și şanse
egale în dezvoltare şi învăţare.
Ce reprezintă Activităţile de învăţare
reprezintă un ansamblu de
acţiuni cu caracter planificat,
sistematic, metodic, intensiv,
organizate şi conduse de cadrul
didactic, prevăzute în
Curriculumul pentru educație și
care conduc la atingerea
așteptărilor pe care adulții le au
de la copii în această perioadă,
ca premise ale competențelor
de mai târziu ale tinerilor.
 Data 7.12.2023
Studenta: FOTACHE CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTIC
PEDAGOGICA

Analiză/ elaborare document curricular: Planul cadru de învățământ

pentru învățământul primar

SUBIECTUL ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI

Reprezintă componenta curriculum-ului
Planul cadru Ce reprezintă planul national.
de cadru de
învățământ. învățământ pentru
învățământul primar?
CDS-urile sau curriculum reprezintă
CDS-uri Ce reprezintă CDS-urile? oferta educațională propusă de școală ce
se adaptează pe interesele elevilor.
Schema orară reprezintă activitatea prin
care școlile si clasele își alcătuiesc
Schema orară Ce înțelegem prin programul. Acesta include orele cuprinse
schema orară? în trunchiul comun și orele stabilite
pentru CDS.
Data 7.12.2023
Studenta: FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICA
Analiză/ elaborare document curricular: Planul cadru de învățământ
pentru învățământul primar

SUBIECTUL ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI

Trunchiul comun.
Planul cadru de Cum se numește zona
învățământ. comună pentru toți elevii?
Va fi stabilită în urma
Disciplina opțională De cine este stabilită ? procesului de consultare a
elevilor și a părinților.
Schema orară pornește de
la tabelul care explicitează
Schema orară Cum se realizează?? trunchiul comun la care se
adaugă, în funcție de
orțiuni, ora de CDS.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de
studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru
care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează
achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea
competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/ lectură
- Scriere/ redactare
- Elemente de construcţie a comunicării
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi
obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o
abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în
acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate
ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare
ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de
exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea
activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă
personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până
în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii elevilor.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 2

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 3

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Clasa pregătitoare
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt,
pe teme familiare, rostit clar şi rar
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a
indica despre ce este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce
este vorba în mesaj
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
este vorba (în acest fragment de poveste)?”
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri
scurte care testează înţelegerea textului audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text
audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea unor
comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi
manifestarea reacţiilor corespunzătoare
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj scurt, rostit clar şi rar
- numirea personajului/ personajelor dintr-un
fragment de poveste audiat
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe
teme accesibile, rostit cu claritate
- utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei
unui mesaj audiat
- realizarea unui desen care corespunde subiectului
textului audiat
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
este vorba... (în acest fragment de poveste/ în
acest text) ?”
- selectarea unor enunţuri simple, scrise, care
exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche
de enunţuri date
- formularea unor titluri potrivite textului audiat
- executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de
joc prezentate de adulţi sau copii
- jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori
desenate”, „Ce nu se potriveşte?” etc.
- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi
indicaţii şi manifestarea unor reacţii
corespunzătoare
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
- audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre
istoria scrisului
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj rostit cu claritate
- identificarea personajelor/ personajului unui text
audiat
- oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul:
„Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?”
Clasa a II-a
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din
texte accesibile variate
- selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare
subiectului unui text audiat
- formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la
întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat
- alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate
de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie
de variante date
- selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor
scurte audiate
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
fragment audiat
- executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de
activităţi
- audierea unor scurte emisiuni informative
accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se
fabrică” etc.)
- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi
indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare
la acestea
- ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă
desenată a mesajului transmis de un text audiat
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
text audiat
- identificarea personajelor dintr-un text audiat
- precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate
într-un text audiat
- identificarea enunţurilor adevărate/ false
referitoare la textul audiat
4
 Clasa pregătitoare
- oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri
scurte care vizează diverse informaţii din text –
Exemplu: numele greşit al personajului, locul
corect în care se petrece acţiunea
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc
ca sens cu un mesaj audiat anterior
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a
creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect
dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a
înţelegerii regulilor jocului
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final
dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din
propoziţii rostite clar şi rar
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute
prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui
deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă,
săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea
jetoane câte cuvinte ai auzit”
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din
propoziţii orale de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu
imaginea potrivită
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul
didactic/ colegi
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
- formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare
la conţinutul unui mesaj/ text audiat
- identificarea enunţurilor adevărate/ false
referitoare la textul audiat
- completarea orală a unor enunţuri cu elemente
din textul audiat
- identificarea elementelor dintr-un text audiat care
se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare
textului
- sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile
corespunzătoare unor texte audiate
- asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile
desprinse din discuţiile cu colegii
- stabilirea de asemănări/ deosebiri între
personajele şi/ sau întâmplările prezentate în
povestirile audiate
- jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi
personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..” etc.
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în
enunţuri rostite cu claritate
- jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se
termină/ conţin un anumit sunet
- jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”,
„Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă
repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după
numărul de silabe” etc.
- numărători melodice însoţite de mişcare
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor
- despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea
silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin
simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme
- rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau
jocuri
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
Clasa a II-a
- formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,
Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)
- ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă
momente ale acţiunii textului audiat
- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
textul audiat
- precizarea evenimentelor din textul audiat,
folosind expresiile: la început, mai întâi, prima
dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.
- recunoaşterea personajelor unui text după
descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea
acţiunilor acestora
- ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu
respectarea unor informaţii
- completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii
dintr-un text audiat
- intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un
enunţ oral
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte
şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi
cuvinte
- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
- formarea unor cuvinte din silabe date
- formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau
sufixe (fără terminologie)
- jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
- despărţirea cuvintelor în silabe
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea
unei silabe/ unui sunet
5
 Clasa pregătitoare
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau
numărători ritmate
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul
înconjurător
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor
din cuvinte
- interpretarea unor cântece care conţin
onomatopee
- construirea de rime pornind de la cuvinte date
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/
se termină cu un anumit sunet
- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din
mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/
final, număr de silabe etc.)
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială
sau finală) sunetul specificat
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–
ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână,
marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite
de adulţi/ copii
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în
care copiii ascultă întâmplări/ evenimente
povestite de colegi sau adulţi invitaţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni
pentru copii
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe
computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea
unui sunet
- identificarea unor cuvinte date după criterii
precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final
etc.
- numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte
- identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate,
prin convenţii prestabilite: bătăi din palme,
poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc.
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din
propoziţii de 3-5 cuvinte
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
schimba mesajul transmis
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o
propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
- formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu
scopul înţelegerii unui mesaj oral
- jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind
păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
- formularea unor întrebări de lămurire în urma
audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate
sau povestite de adulţi/ copii
- emiterea unor predicţii asupra derulării
evenimentelor dintr-un text audiat
- activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”),
în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente
povestite de copii sau adulţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi
filme pentru copii şi discutarea lor
- conversaţii pe teme de interes pentru copii
Clasa a II-a
- identificarea unor cuvinte date după criterii
precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final
etc.
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din
propoziţii de 4-6 cuvinte
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
schimba mesajul transmis
- jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte
dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari,
obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
- jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi
cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână,
marionete, măşti etc.
- participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea
poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/
evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme
povestite/ citite de copii sau adulţi
- conversaţii pe teme de interes pentru copii
- formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu
scopul înţelegerii unui mesaj oral
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau
a unor filme româneşti/ dublate în limba română
pentru copii şi discutarea lor
- aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu
tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt
6
 Clasa pregătitoare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor
în enunţuri simple
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a
actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă
- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
- formulare de răspunsuri la ghicitori
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul
meu” (reproducerea unor mesaje formulate de
adult sau copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete
stabilite anterior
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin
rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu
schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu
onomatopeele corespunzătoare;
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de
mişcare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare,
bucurie etc.)
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
- rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer,
în care instrucţiunile sunt oferite verbal
- discuţii pe marginea unor spectacole de teatru
pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc.
Clasa I
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse
situaţii de comunicare
- utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de
tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor
scuze etc.
- jocuri de rol
- oferirea unor informaţii despre sine, despre familie,
colegi, despre activităţile preferate etc., folosind
enunţuri simple
- formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se
solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse
teme din sfera de interes a copiilor
- exersarea unor formule de adresare, de solicitare,
de mulţumire, adaptate interlocutorului
- relatarea unor evenimente semnificative din viaţa
proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei
- enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale
clasei
- formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite
de imagini sau folosind cuvinte date
- dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme
familiare reale sau imaginate
Clasa a II-a
oferite verbal
- folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor
termeni/ expresii din mesajele orale în care
contextul nu a oferit sensul noţiunilor
- vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea
organizării spaţiului/ standurilor de carte
- participarea la activităţi dedicate unor scriitori,
Zilei Mondiale a Cărţii etc.
Clasa a II-a
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
concrete de comunicare
- alcătuirea unor propoziţii prin care se
formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire,
o rugăminte, un îndemn, un salut etc.
- oferirea unor informaţii despre sine, despre
familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
folosind enunţuri
- jocuri de rol
- reformularea unor propoziţii prin schimbarea
intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul
comunicării
- schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea
unor detalii ale mesajului transmis
- transformarea/ completarea unor enunţuri după
modele date
- identificarea şi corectarea greşelilor de
exprimare
- formularea de enunţuri după ilustraţii sau
folosind cuvinte date
- dramatizări ale unor fragmente din texte narative
cunoscute
7
 Clasa pregătitoare
- simularea unor situaţii care presupun
verbalizarea unor trăiri diferite
- jocuri de rol
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate,
cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul
didactic, actori etc.)
- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din
basme audiate
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii
concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea
unor scuze etc. pentru a transmite intenţii,
gânduri, sentimente etc.
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la
sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte
- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă,
adresă), despre familie, colegi, animalul preferat,
culoarea preferată, mâncarea preferată etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări adresate
de colegi, pe teme de interes pentru copii
- prezentarea unor evenimente semnificative din
viaţa proprie
- discuţii privind comportamentul unor personaje;
evidenţierea unor modele de comportament
- formularea/ completarea unor enunţuri orale care
să conţină comparaţii între obiecte familiare
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi
descrierea unor lucruri şi evenimente familiare
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de
evenimente, persoane, lucruri cunoscute
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor
personaje de desene animate/ benzi desenate/
poveşti cunoscute
- formularea unor descrieri/ prezentări elementare
ale unor activităţi/ jocuri preferate
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
- exersarea exprimării, clare şi corecte, şi
conştientizarea importanţei acesteia în reuşita
comunicării
- conştientizarea existenţei unor reguli simple de
desfăşurare a schimburilor verbale (salutul,
prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor,
formularea unei cereri, formularea unor întrebări
etc.) care pot determina reuşita comunicării
2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul
mesajelor simple
- formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente,
referitoare la activităţi desfăşurate
- repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat
- exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau
situaţii familiare
- discuţii privind comportamentul personajelor
- evidenţierea unor modele de comportament,
formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele
personajelor
- discuţii de grup, pe subiecte familiare
- completarea unor enunţuri care solicită realizarea
acordului gramatical, menţinerea timpului verbului
- formularea, completarea unor enunţuri orale care să
conţină comparaţii între obiecte familiare
- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la
personaje de desene animate/ benzi desenate/
persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi)
- descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi,
jocuri cunoscute
Clasa a II-a
- recitarea unor poezii pe teme familiare
- combinarea unor propoziţii care au legătură
între ele, pentru a explora formarea textului
- povestirea unor vise, poveşti etc.
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită
de enunţuri înlănţuite logic
- dialoguri despre sine, despre familie, colegi,
despre animalul preferat, activităţile preferate/
desfăşurate etc.
- povestirea unor evenimente semnificative din
viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei,
cu folosirea verbelor la timpurile potrivite
- completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul
unor discuţii în grup
- construirea unor enunţuri pe baza unui set de
cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini
- dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea
de conectori elementari: şi, atunci, însă,
deoarece, dacă, atunci etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o
suită de enunţuri
- crearea unor scurte povestiri orale după o
imagine/ o suită de imagini şi după un şir de
întrebări
- identificarea trăsăturilor unui personaj,
descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.
8
 Clasa pregătitoare
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în
situaţii de comunicare uzuală
- exersarea unor formule de salut, de adresare,
prezentare şi solicitare, adecvate contextului
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate,
pe teme de interes
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu:
„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”,
„Statuile vorbitoare” etc.
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări”
etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate
colegilor
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar
întâmpla dacă …”
- povestirea unor experienţe trecute sau prezente
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe
baza unor experienţe posibile sau a unora
imaginare
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş
fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”,
„Continuă povestea” etc.
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în
diferite contexte de comunicare
- dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme
familiare
- formularea unei opinii personale referitoare la un
personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc.
- jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”,
„Pregătim o serbare”, „În vizită” etc.
- concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi
menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de
interes
- exerciţii de primire sau de oferire a unor
complimente
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla
dacă …”
- formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea
obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea
curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum?
Ce s-ar fi întâmplat dacă..?)
Clasa a II-a
- realizarea acordului dintre subiect şi predicat,
dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea
terminologiei)
- jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de
bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea
normelor de adresare civilizată
- prezentarea unor proiecte realizate individual
sau în echipă
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în
diferite contexte de comunicare
- participarea la discuţii în perechi/ în grup pe
teme de interes (timpul liber, animalul preferat,
cartea preferată, prezentarea produselor
activităţii şcolare etc.)
- formularea unor întrebări referitoare la subiecte
de interes
- formularea unor mesaje în care să-şi exprime
intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură
cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar
- formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care
să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui
mesaj oral
- utilizarea formulelor de adresare, de solicitare,
de mulţumire, corespunzătoare unui anumit
context
- jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice,
întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi
imaginare
- identificarea unor obiecte/ fiinţe prin
descoperirea caracteristicilor acestora pe baza
unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri
de grup
- realizarea unor postere care să ilustreze reguli
de comunicare eficientă (vorbirea pe rând,
ascultarea, păstrarea ideii)
9
 Clasa pregătitoare
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte
cunoscute, manifestând interes pentru
comunicare
- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea
unor cuvinte de legătură
- folosirea unor cuvinte descriptive pentru a
îmbogăţi o descriere
- utilizarea şi interpretarea tonului folosit în
vederea exprimării unor emoţii variate
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de
interes
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de
întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de
tipul „Cutiuţa fermecată”
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text
audiat sau a unei imagini
- jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor,
modificarea finalului
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/
imagini date sau desene create de copii
- poveşti despre istoria scrisului de-a lungul
timpului
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la
contexte familiare, manifestând interes şi încredere
în sine
- jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor
poveşti după indicii date
- concursuri de ghicitori
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute
- improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte
alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor
- formularea unor ipoteze privind posibilităţile de
continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării
spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii
- realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti
audiate (album cu desene realizate de copil în urma
audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise)
- conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a
unei imagini
- jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea
finalului, introducerea unor personaje etc.
- alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de
poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau
desene create de copii
- jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este
personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, „Spune după
mine” etc.
- crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul
adultului şi ilustrate de copii
Clasa a II-a
- formularea unei opinii referitoare la un personaj/
o întâmplare/ un mod de comportament etc.
- dramatizări
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte
familiare manifestând interes şi încredere în
sine
- crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece
şi prezentarea acestora
- utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii
atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie
facială, claritate în exprimare, ton)
- utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de
a-şi susţine afirmaţiile
- exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi
reacţii
- interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
- jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor
poveşti după indicii date
- prezentarea unor lucrări personale
- repovestirea unor poveşti citite sau audiate
- concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte
citite
- participarea la serbări şcolare
10
 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Clasa pregătitoare
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din
universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de
tipar
- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de
tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de
jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
- asocierea unor litere şi sunete
- observarea etichetelor din clasă, plasate pe
dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe
de plastic, nuiele sau carton (în care se
depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se
realizează împreună cu copiii
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe
dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei,
la panoul „Responsabilităţi” etc.
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,
„Domino”, „Bingo”
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate
din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând
obiecte din universul apropiat
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte
şi denumirea acestora
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi
„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului
didactic
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte,
scrise cu litere de tipar sau de mână
- intuirea unor cuvinte însoţite de imagini
corespunzătoare
- recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de
mână
- realizarea literelor mari de tipar din figuri
tangram
- compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe,
cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte
- marcarea prin colorare, subliniere, decupare,
încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate
de cadrul didactic sau de elevi
- completarea unor silabe date pentru a obţine
cuvinte
- ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a
obţine cuvinte
- citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu
litere de tipar sau de mână
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte
scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică
simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână
- marcarea cuvintelor care se repetă într-un text
- citirea unor cărţi de grup (Big-books)
- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă,
citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi
propoziţii
- realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând
cuvinte decupate din ziare şi reviste
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,
cuvinte sau simboluri
Clasa a II-a
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul
cunoscut
- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor
scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând;
citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)
- citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame,
afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu
adaptarea intonaţiei impusă de semnele de
punctuaţie
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere
(alineatul, linia de dialog) sau respectând un
detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
- identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi
autorului unui text
- auto-corectarea greşelilor de citire atunci când
cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens
- adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul
urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)
- exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi
- citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole
din reviste electronice, enciclopedii etc. din
iniţiativa copilului
- căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau
la bibliotecă
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,
cuvinte sau simboluri
11
 Clasa pregătitoare
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini
care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare
- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere
duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este
Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea
adormită?”
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi
desenate
- prezentarea unor albume personale cu fotografii
sau imagini
- „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup
(desene, şir de imagini)
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi
selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;
- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor
selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic
sau al colegilor
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri
care transmit mesaje de necesitate imediată,
din universul familiar
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite
în situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I -
informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de
pietoni, semafor etc.
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice
- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a
calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului
ilustrat
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care
prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare
- identificarea personajelor, locului şi timpului unei
întâmplări prezentate în textul citit
- citirea unor „cuvinte cheie”
- recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului,
timpului şi momentului evocat
- formularea unor răspunsuri orale la întrebări
despre conţinutul textului citit
- asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere
de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite
- citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un
text scurt
- ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite
- analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl
însoţeşte
- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor
fragmente de text
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre
conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din
universul familiar, care transmit mesaje simple
- recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii
cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii,
intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni,
semafor etc.
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu
mesajele orale/ scrise indicate
- plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe
care transmit mesaje (reguli de conduită,
aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale
profesorului etc.)
Clasa a II-a
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se
relatează întâmplări, fenomene din universul
cunoscut
- formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse
dintr-un text citit
- discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând
nume, cuvinte familiare şi expresii elementare
- formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza
textului citit
- identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc
textul citit
- redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui
fragment dintr-un text citit
- formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură
cu un scurt text citit
- aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea
logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul
audiat
- emiterea unor predicţii asupra firului narativ al
textului citit
- identificarea unor informaţii previzibile în diverse
materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare
etc.)
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în
contexte cunoscute
- asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din
universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/
desene/ gesturi
- decodarea unor informaţii din manual (viniete,
cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru
copii etc.
- parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul
unor simboluri convenţionale sau inventate („In
căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)
12
 Clasa pregătitoare
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu
mesajele orale indicate
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise –
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care
prezintă reguli de comportament, aniversări ale
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului
didactic etc.
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând
interes pentru lucrul cu cartea
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme,
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-
bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi
diferenţe între suporturi de lectură variate –
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.
- observarea amplasării imaginilor în raport cu
textul
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de
răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea
imaginilor
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
- realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din
mediul apropiat
- exerciţii de completare a unor rebusuri în care
definiţiile sunt date prin desene/ simboluri
- exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii,
scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
texte simple, susţinute de suport imagistic
- citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe)
- citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor
poveşti, povestiri etc.
- memorare unor poezii şi ghicitori din proprie
iniţiativă
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare
(individual şi în grup); realizarea „Abecedarului
clasei”, folosind planşe de colorat
- exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a
finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce
tare, un fragment
- activităţi în biblioteca şcolii
- completarea unui jurnal de lectură al clasei,
folosind desene şi enunţuri scurte
- amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în
sala de clasă
- completarea unor grafice, panouri cu titluri,
personaje ale textelor citite
- observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme,
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi
diferenţe între suporturi de lectură variate (carte
de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce
conţine doar text, carte electronică etc.)
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
- citirea unor reviste pentru copii
Clasa a II-a
- transmiterea unor mesaje prin intermediul unor
simboluri sau coduri date/ proprii
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
cărţi adecvate vârstei
- realizarea unui jurnal personal de lectură în care
să fie înregistrate titlul şi personajele din
basmele/ poveştile/ povestirile citite sau
transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.
- realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală
sau comună (album cu desene realizate de elevi
în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte
prezentări scrise de mână sau la computer)
- prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite
individual sau în grup
- memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi
ghicitori
- autodictări cu autoevaluare sau evaluare în
pereche
- realizarea unor minicărţi pe teme de interes
comun sau personal
- amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
- completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/
personaje ale textelor citite de elevi
- recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri
colegilor
- citirea unor texte în urma recomandărilor făcute
de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi
- repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
evenimente şi informaţii
- vizite la muzee şi case memoriale
13
 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor
literelor, folosind resurse variate
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a
coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în
interiorul unui contur, înşirare de mărgele
- coaserea unor puncte pe etamină, în vederea
pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un
contur etc.
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în
raport cu propriul corp
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos,
dreapta, stânga etc.
- exersarea poziţiei corecte la scris
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de
scris
- jocuri de tip labirint
- observarea literelor din plastic/ din alfabetarul
magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi
- construirea literelor din plastilină, pastă de
modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie
reciclată răsucită etc.
- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe
tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu
diferite instrumente, a unor modele liniare,
simboluri etc.
- decorarea literelor mari şi mici de tipar prin
desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie,
fire etc.
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi
culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie
velină sau pe spaţii de 1-2 cm
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
4.1. Scrierea literelor de mână
- exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii
- modelarea din plastilină a contururilor unor litere;
decorarea literelor de mână şi de tipar;
- trasarea în duct continuu a literelor de mână
(începând prin unirea punctelor care le compun)
- executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte
cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele
colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu
creta pe tablă, cu markerul pe coli mari
- scrierea literelor de mână, folosind diverse
instrumente de scris (creion, carioca, stilou,
pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină,
foaie liniată, tablă etc.)
- copierea, transcrierea literelor, silabelor,
cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând
distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi
dintre cuvinte
- completarea după model, cu litere de mână, a
unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii,
felicitări, scurte scrisori
- exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a
alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte
- scrierea după dictare a literelor, silabelor,
cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;
- selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date,
scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a
obţine cuvinte
- realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli
de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări
etc.
- realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul
proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii
preluate după modele
Clasa a II-a
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de
comunicare
- copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte,
propoziţii
- autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor
scrise, prin compararea cu un model
- copierea unor texte scurte, exersând încadrarea
în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere
şi a spaţiului între cuvinte
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un
scurt text pe teme cunoscute
- transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul
unor activităţi individuale sau comune
- scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui
text scurt pe foaie tip II, dictando, velină,
respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II,
dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor
dintre litere şi cuvinte
- realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe
teme familiare, după modele date
- realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din
partea cadrului didactic
14
 Clasa pregătitoare
- realizarea unor lucrări plastice, decorative
(folosind linia şi punctul), utilizând instrumente
diferite
- realizarea unor desene cu litere personificate
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte
uzuale de comunicare
- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de
tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
Martie”)
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne
grafice
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din
cuvinte scrise cu litere de mână, folosind
materiale diverse
- alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având
suport vizual
- adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în
enunţuri eliptice
- ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi
scrierea acestuia
- scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul
computerului
- confecţionarea unor etichete, afişe, materiale
necesare în activitatea zilnică
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat
transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin
desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o
temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul
unui proiect
- personalizarea unor modele predefinite de
invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare
către Moş Crăciun)
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
Clasa a II-a
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
- scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau
combinarea unor silabe
- folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu
majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie)
- plasarea semnelor de punctuaţie într-un text
- scrierea unor bilete de mulţumire, de informare,
de solicitare, cu respectarea convenţiilor
- confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
(Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor
corespunzătoare folosind diverse instrumente
(stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)
- confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale
necesare în activitatea zilnică
- marcarea prin chenare sugestive/ elemente
grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje,
anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune în
evidenţă
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
teme familiare/ care prezintă interes
- compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe
teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul
unor imagini sau întrebări
- scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”,
„Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. pe
propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un
spaţiu special amenajat (de ex.: Colţul de creaţie)
- activităţi care implică folosirea calculatorului
pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte
15
 Clasa pregătitoare
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi
informaţii prin intermediul limbajelor
neconvenţionale
- „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind
desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite
anterior)
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu
ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu:
„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e
primăvara?”
- etichetarea originală a unor obiecte personale
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în
care se vor folosi limbaje neconvenţionale
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat
„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi
simboluri)
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”
- crearea unor ecusoane personalizate (cu
simboluri, cuvinte sau imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori sau
simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind desene,
fotografii, simboluri
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin
intermediul limbajelor convenţionale şi
neconvenţionale
- scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de
cadrul didactic
- scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte
(propoziţii) şi simboluri/ desene
- redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti,
jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi exprime
bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc.
- realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii
la evenimente personale ori ale clasei,
documente cu valoare utilitară în cadrul clasei
(orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să
marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.)
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în
care se vor folosi limbaje convenţionale şi
neconvenţionale
- prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute,
amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune
Clasa a II-a
- confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti,
legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii
- realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
- crearea şi completarea unor rebusuri
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin
intermediul limbajelor convenţionale
- organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii
pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi
pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor,
păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar
şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)
- completarea unui jurnal personal sau al clasei,
folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte
- crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o
temă propusă
- ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă
şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor
personale
- realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind
de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a
atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea
unei suprafeţe)
- redactarea unor idei despre o melodie ascultată
- realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte,
formă şi culoare
16
CONŢINUTURI

Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane
(ascultare, cunoscute, a se prezenta, a identifica
vorbire, un obiect, o persoană, a formula o
interacţiune) rugăminte
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri
adecvate
Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri
despre: jocuri şi jucării, membrii
familiei, prieteni, animale, reguli de
igienă alimentară şi personală
Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini
Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a
formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative
Dialogul
Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie,
desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar,
familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie,
mediul social şi natural apropiat, igiena personală
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând,
ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite
Repovestirea unor întâmplări auzite
Descrierea unui obiect/ a unei persoane
Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe
cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc,
a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o
părere/ o opinie/ o solicitare
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
Intonarea propoziţiilor exclamative
Dialogul
Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog
despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi,
mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei,
conduita în mijloacele de transport în comun, în
sala de spectacol
Reguli de vorbire eficientă: elemente de
politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate
(salutul, prezentarea, formularea unei cereri,
ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Repovestirea unor întâmplări citite
Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei
persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată

Citire/ lectură Cartea Cartea Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în Cuprinsul unei cărţi
pagină
Literele mici şi mari de tipar Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Simboluri uzuale din universul Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
trecere de pietoni etc. Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 17

 Citirea cuvintelor pe etichete asociate
unor imagini sau obiecte
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Formularea de propoziţii cu suport
intuitiv
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui
suport intuitiv
Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în
componenţa literelor de mână: linii,
puncte, bastonaşe, zale, bucle,
semiovale, ovale, noduleţe
Desenarea literelor de tipar
Simboluri neconvenţionale folosite
în exprimarea scrisă
Scrierea funcţională
desene, simboluri
Felicitarea
Biletul
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
(introduse progresiv) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Textul (de maxim 120 de cuvinte)
(fără terminologie) Titlu. Autor. Alineate
Citirea propoziţiilor/ enunţurilor Aşezarea textului în pagină
Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, Textul literar
introduse progresiv) Textul narativ
Aşezarea textului în pagină Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală
Titlu. Autor. Alineate Textul liric
Poezii despre universul copilăriei
Textul nonliterar/ informativ
Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
Literele mici şi mari de mână Literele mici şi mari de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Ortografia Ortografia
Scrierea ortografică a cuvintelor Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al consoana m înainte de b şi p
titlului Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie),
(fără terminologie) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile sau î, x
de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o,
dintr-un/ dintr-o, sau/ s-au, sa/ s-a
Punctuaţia Punctuaţia
Punctul Semnul exclamării
Semnul întrebării Virgula (în vocativ şi enumerare)
Linia de dialog Două puncte
Organizarea textului scris Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I Scrierea pe liniatură tip II şi dictando
Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea
titlului, a autorului, folosirea alineatelor,
respectarea spaţiului dintre cuvinte
folosind Scrierea funcţională Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Biletul Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)
Invitaţia. Felicitarea Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene) Felicitarea
Afişul
18
 Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe
pornind de la experienţe trăite baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)
sau a unui şir de întrebări
Cartea, ziarul sau revista clasei
Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular
construcţie a Cuvântul Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică Fonetică Fonetică
Sunete specifice limbii române Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în silabe consoanelor (fără denumire) Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Cuvinte alcătuite din una, două sau Silaba Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
trei silabe, care nu conţin diftongi, Cuvântul
triftongi sau consoane redate în scris Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără
prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, cunoaşterea regulilor
che, chi, ghe, ghi Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 19

 SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în
cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se
va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce
noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă
musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare
a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline
etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că
e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor
limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă
aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi
facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu
limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel,
oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către
copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi
discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat
progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de
învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând
totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 20

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Jucării

Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţe
specifice -
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor
desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în
limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare
Comunicare în limba română
1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în
textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de
răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?”
 aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală
 formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au
plecat?”
 repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
1.2.  numirea personajelor din poveste
 oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum
arătau
 jucăriile lui Petrişor?”, „Care sunt jucăriile tale preferate?”, „Cum le
îngrijeşti?”
1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane
puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în
propoziţia Jucăriile au fugit.”
 numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu:
minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
 despărţirea cuvintelor în silabe
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării,
minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi
sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:
„Încep cu sunetul j” (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge,
cojoc etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe
cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje
formulate de adult sau copii)
2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia
de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:
„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
2.2.  prezentarea jucăriei preferate
1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
1.2.  participarea la jocuri de grup
3.1.  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile
potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2.  lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3.  punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 21

3.4.  observarea unor pliante despre jucării
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii
referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.1.  decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
 construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată
sau hârtie reciclată răsucită etc.
 trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor,
folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou
etc.)
 colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4
4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri
şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor”)
 completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul
săptămânii)
2.4.  crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea
va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii
Matematică şi explorarea mediului
1.1.  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor
 construirea unor mulţimi din jucării
1.2.  compararea mulţimilor de jucării
2.2.  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
 confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
 jocuri de construcţii cu cuburi
2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
1.6.  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două
jucării mai mult decât are colegul tău.”
3.1.  crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/
lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)
 utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet
4.2.  jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”
5.1.  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
 gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1–5 unităţi în concentrul
0–31
6.1.  ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea
rezultatului
6.3.  joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării”
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.3.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate
2.3.  realizarea unor construcţii libere, spontane
 realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
 confecţionarea unor jocuri şi jucării simple
Muzică şi mişcare
2.1; 2.2.  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării” –
www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/
cutia-cujucarii-melodii-gradinita)

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 22

 Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât
să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului
jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu
elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Numere
- Figuri şi corpuri geometrice
- Măsurări
- Date
- Ştiinţele vieţii
- Ştiinţele Pământului
- Ştiinţe fizice
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care
să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de
achiziţii variate ale elevilor.
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ,
disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a,
5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de
ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
- O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
- Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
- Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se
continuă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 2

achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de
Matematică şi explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să
promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de
vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.

Competenţe generale

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în
spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul
apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de
logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor
date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 3

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
Clasa pregătitoare
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în
concentrul 0-31
- numărarea elementelor unei mulţimi, pentru
evidenţierea faptului că numărul de elemente ale
acesteia este dat de ultimul număr din
succesiunea 1, 2,…x, unde x 31;
- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri
convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
- recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator
sau ale altor resurse digitale;
- reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau
semne (cerculeţe, linii etc.);
- citirea numerelor de la 0 la 31;
- scrierea numerelor de la 0 la 31;
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără
manipularea obiectelor;
- explorarea mediului înconjurător pentru a
identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
- gruparea unor jetoane reprezentând animale,
mijloace de transport etc. după numărul unor
elemente specifice;
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este
dat de numere;
- joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în
aceeaşi zi cu tine”;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până
la 100
- reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul
numărătorii de poziţionare;
- reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a
numerelor din intervalul 0 -100;
- reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10
beţişoare;
- citirea numerelor de la 0 la 100;
- scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua
caietului de matematică;
- evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr;
- numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat
- numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la)
- evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr-un
număr (ex.: Coloraţi cifra zecilor cu roşu; Scrieţi cu
verde cifra unităţilor);
- generarea de numere mai mici decât 100, ale
căror cifre îndeplinesc condiţii date(ex.: precizarea
cifrei unităţilor/zecilor);
- aflarea unui număr/a unor numere respectând
anumite condiţii (ex. „scrie cel mai mare număr
mai mic decât 80”, „scrie toate numerele naturale
de două cifre identice” etc.);
Clasa a II-a
1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până
la 1000
- reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul
numărătorii de poziţionare;
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000;
- transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul
0 – 1000, scrise în cuvinte;
- jocuri de asociere a numerelor mai mici decât
1000 cu reprezentarea lor prin desen;
- identificarea ordinelor şi claselor;
- evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un
număr;
- numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la)
- reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin
simboluri (forme geometrice, liniuţe, bile colorate,
etc.)
- generarea de numere mai mici decât 1000, ale
căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.:
precizarea cifrei unităţilor/ zecilor/sutelor);
- aflarea unui număr/a unor numere, respectând
anumite condiţii;
4
 Clasa pregătitoare
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor,
punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor
grupurilor;
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii
date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai
multe/cele mai puţine ...”; „Construieşte/
desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/
cu mai puţine ...” etc.);
- identificarea „vecinilor” unui număr;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi
mai mici decât 15”);
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31,
folosind poziţionarea pe axa numerelor
- ordonarea unor numere date, crescător sau
descrescător;
- completarea unor serii numerice;
- identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor,
în situaţia în care se dau două numere;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100
- compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
comune, punerea în corespondenţă;
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =;
- compararea a două numere naturale mai mici
decât 100, atunci când acestea au acelaşi număr
de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte
sau al numărătorii de poziţionare;
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir
(ex.: numerotarea clădirilor pe o stradă);
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100;
- identificarea numerelor pare/impare dintr-un şir
dat;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 39 şi
mai mici decât 45”);
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai
mici decât 100;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100,
folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere naturale prin compararea acestora două
câte două;
- identificarea unor numere, situate într-un interval
dat (ex.: „Scrie trei numere mai mici decât 25”);
- estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de
Clasa a II-a
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000
- compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
comune, punerea în corespondenţă;
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =;
- compararea a două numere naturale mai mici
decât 1000, atunci când acestea au acelaşi
număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul
numărătorii de poziţionare;
- aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a
unor numere date;
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la
1000;
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir
dat;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Transcrieţi numerele mai mari decât 395 şi mai
mici decât 405”);
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai
mici decât 1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000,
folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere naturale de trei cifre prin compararea
acestora două câte două;
- identificarea unor numere mai mici decât 1000 în
condiţii precizate;
- estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de
5
 Clasa pregătitoare
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în
concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5
elemente dintr-o mulţime dată
- numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3),
cu suport intuitiv ( ex. pietre/frunze pe care sare o
broscuţă, flori din care culege albina polen);
- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de
obiecte având drept cardinal un număr de
elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31;
- adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o
mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită
de numărarea obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o
mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot
atâtea elemente”;
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu
1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea
operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin
desene;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
obiecte;
- rotunjirea la zeci a unui număr dat, prin adăugarea
sau eliminarea unui număr de unităţi;
- scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului;
- citirea şi scrierea relaţiei de ordine între
cardinalele a două mulţimi;
- poziţionarea pe axă a unor numere date;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în
scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la
numărare
- numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10),
folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;
- compunerea şi descompunerea numerelor în
concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi
numere;
- jocuri de rol care solicită compunerea/
descompunerea numerelor din concentrul 0-100
(ex.: La piaţă, Facem ordine în bibliotecă etc.);
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o
mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită
de numărarea obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o
mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot
atâtea elemente”;
- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu
obiecte sau prin operaţia inversă;
Clasa a II-a
obiecte/reprezentări simbolice/numere;
- aproximarea unor valori numerice: sume cheltuite
pentru un obiect/serviciu, vârsta unor
arbori/animale;
- rotunjirea la zeci şi /sau sute a unui număr dat;
- estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea
calculului;
- scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului;
- identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine
între numere date;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în
scris, în concentrul 0-1000, recurgând la
numărare şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
- numărare cu pas dat (din 2 în 2, din 20 în 20, din
100 în 100 etc.) cu sau fără suport intuitiv;
- compunerea şi descompunerea numerelor în
concentrul 0 – 1000, folosind obiecte, desene şi
numere;
- jocuri de rol care solicită compunerea/
descompunerea numerelor din concentrul 0-100
(ex.: La cumpărături, În parcare etc.);
- efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici
decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin şi
verificarea prin operaţia inversă;
- evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru), fără precizarea
terminologiei;
6
 Clasa pregătitoare
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul
obiectelor;
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi
repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale
în concentrul 0-31
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii
pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10
baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3
colegi ai săi. Câte a dat în total?”);
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte,
crescător şi descrescător;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
- evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru), fără precizarea
terminologiei;
- găsirea ”regulii” pentru o corespondenţă de
următorul tip: 3→7; 4→8; 5→9
- rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris,
cu şi fără trecere peste ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor şi
zecilor;
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi
repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale
în concentrul 0-100
- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi
număr de elemente;
- evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „De câte ori
pot extrage câte 3 bile dintr-un grup de 9 bile”; „Un
băieţel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5
colegi ai săi. Câte bomboane primeşte fiecare
coleg?”);
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/diferenţe de termeni egali (ex.: „4 fraţi
primesc câte 2 mere. Câte mere au primit fraţii?”);
Clasa a II-a
- identificarea elementelor unei a doua mulţimi, fiind
date elementele primei mulţimi şi regula de
corespondenţă;
- identificarea ”regulii” pentru o corespondenţă de
următorul tip: 62→68; 63→69; 64→70
- rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în
scris, cu şi fără trecere peste ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor, zecilor
şi sutelor;
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în
concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au
acelaşi număr de elemente;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
de elemente dintr-o mulţime dată;
- evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia;
- aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea
unor probleme practice;
- efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale
înmulţirii;
- evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru),
fără precizarea terminologiei;
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/ diferenţe de termeni egali;
- efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0-
100 prin scăderi repetate sau recurgând la
înmulţire;
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării
7
 Clasa pregătitoare
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. -) în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai
mici decât 31;
- aflarea unui termen necunoscut, folosind
metoda balanţei;
- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea
de obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora
de sport”, „La bibliotecă” etc.);
- crearea unor probleme simple după imagini
date;
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată, prin schimbarea
numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o
problemă rezolvată;
- schimbarea componentelor unei probleme
(date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul
de problemă să se schimbe;
- transformarea unei probleme de adunare în
problemă de scădere şi invers;
transformarea unei probleme prin extinderea/
reducerea numărului de operaţii;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >,
=, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai
mici decât 100;
- aflarea unui termen necunoscut, folosind
metoda balanţei;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe
baza comparării a două numere mai mici decât
100 şi scrierea relaţiei;
- compararea a două sume, două diferenţe sau
a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr
(de exemplu, „24 + 13 ꞊ 45 – 40 sau 99 ꞊ 34-
30” etc.)
- transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea numerelor/ întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia;
- crearea unor probleme simple după imagini/
desene/ scheme date;
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date, de la imagini;
- modificarea unei probleme fără ca tipul de
problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers;
Clasa a II-a
operaţiilor;
- jocuri de tip LOTO cu numere;
- rezolvarea de probleme în care sunt necesare
operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (sumă, total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs,
factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/
diferenţa/ produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/
dublul etc.”;
- utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert,
utilizând suport concret sau desene (pizza, tort,
măr, pâine, cutie de bomboane, caiet etc.);
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei, proba adunării/scăderii sau prin
încercării;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
comparării a două numere mai mici decât 100 şi
scrierea relaţiei;
- realizarea unor modalităţi diferite de grupare a
termenilor/factorilor, folosind semne grafice cu
semnificaţia parantezei;
- compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite;
- transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin
adăugarea unei întrebări etc.;
- crearea unor probleme după imagini/ desene/
8
 Clasa pregătitoare
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
Clasa pregătitoare
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu
repere/direcţii precizate, folosind sintagme de
tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în
spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal,
vertical, oblic
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în
raport cu alte obiecte precizate;
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte
precizate;
- jocuri de identificare a obiectelor din realitatea
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe
care o au faţă de un reper;
- prezentarea propriei persoane în funcţie de
poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi
colegi;
- utilizarea unui program simplu de calculator
pentru vizualizarea unor deplasări în plan;
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale,
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
- transformarea unei probleme prin extinderea/
reducerea numărului de operaţii;
Clasa I
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu
repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în,
pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate,
stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic ,
interior, exterior,
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate;
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în
raport cu alte obiecte precizate (ex.: aşază
creionul galben în stânga creionului roşu);
- identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de
poziţia lor spaţială (Cine se află în faţa ta?)
- realizarea unor desene simple, pe baza unor
condiţii date (ex.: desenaţi un triunghi; la stânga
acestuia desenaţi o steluţă; sub el desenaţi o linie
orizontală);
- identificarea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
Clasa a II-a
scheme/ exerciţii/ formule;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/de la
verbe/expresii care sugerează operaţii;
- modificarea unei probleme fără ca tipul de
problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
Clasa a II-a
2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor
coordonate în raport cu un sistem de referinţă
dat, folosind sintagmele învăţate
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate;
- poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte
obiecte precizate;
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte/
persoane în raport cu poziţia lor spaţială;
- realizarea unor desene, respectând condiţii date;
- recunoaşterea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
cadrul unor desene;
- compararea poziţiei a două obiecte din mediul
apropiat;
- sesizarea intuitivă a simetriei la figurile geometrice
9
 Clasa pregătitoare
orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
- reprezentarea prin desene a unor modele
decorative simple, folosind linii orizontale,
verticale, oblice;
- colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe
care o ocupă faţă de un anumit reper într-un
desen;
Clasa I Clasa a II-a
cadrul unor desene (ex.: încercuieşte obiectele plane, la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
desenate în poziţie orizontală; colorează obiectele
- realizarea unor desene simple, respectând o axă
desenate în poziţie oblică;)
de simetrie dată;
- scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de
- realizarea şi completarea unor tabele respectând
matematică a liniuţelor orizontale, verticale,
instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi
oblice;
„coloană”
- compunerea/asocierea elementelor grafice pentru
- stabilirea coordonatelor unui obiect intr-un plan în
obţinerea unor forme stilizate ale unor elemente
raport cu un sistem de referinţă dat (ex.: este
din viaţa reală;
situat pe peretele cu uşa, în stânga dulapului)
- observarea simetriei la figurile geometrice plane,
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
- identificarea apartenenţei unui punct interiorului
- jocuri care necesită orientarea în tabele şi
unei figuri geometrice;
folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană”;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
geometrică, din diferite materiale;
- construirea unor obiecte uzuale, folosind corpuri
geometrice, fără utilizarea terminologiei;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
geometrică, din diferite materiale;

2.2. Identificarea unor forme geometrice plane
(pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor
corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte
manipulate de copii şi în mediul înconjurător
- descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din
mediul apropiat;
- recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice:
pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în
mediul înconjurător şi în materiale tipărite;
- reproducerea, prin desen, a formelor geometrice
plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu
ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe
2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri
geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări
plane accesibile (incluzând desene, reproduceri
de artă, reprezentări schematice)
- conturarea pe foaie velină a unor forme
geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi,
cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
- desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din
caietul de matematică;
- decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin
desen sau colaj;
2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple
specifice formelor geometrice plane şi corpurilor
geometrice identificate în diferite contexte
- identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat,
triunghi, dreptunghi, cerc
- recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/
feţelor unor corpuri din mediul apropiat
- recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul
apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con);
- conturarea formelor geometrice plane (pătrat,
triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
instrumentelor de geometrie/şabloanelor;

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 10

 Clasa pregătitoare
foaie cu pătrăţele;
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi,
cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă,
robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele;
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului
folosind imagini sau modele;
- construirea unor obiecte uzuale folosind suportul
desfăşurat al unui cub (ex.: suport de creioane,
cutia pentru cadouri);
- jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau
plastic;
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Clasa pregătitoare
3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri
repetitive simple din mediul apropiat, în scopul
identificării unor regularităţi
- continuarea unor modele repetitive reprezentate
prin obiecte, desene sau numere;
- descoperirea „intrusului” în cadrul unui model
repetitiv;
- găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date
elementele celeilalte mulţimi şi regula de
corespondenţă dintre acestea;
- exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.:
păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer,
ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.);
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
- realizarea unor colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate (case, castele, pomi,
gărduleţe, roboţi etc.);
- compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme
doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac
stilizat, doar din cercuri – mari, mici, medii);
- decuparea pe contur a formelor geometrice plane
de diferite dimensiuni, realizate pe diverse
suporturi (hârtie glasată, carton);
- descrierea corpurilor geometrice: cub, cuboid,
sferă, cilindru- feţe (formă, număr);
Clasa I
3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea
unor regularităţi din mediul apropiat
- completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate
mai mici decât 100, respectând reguli precizate;
- realizarea/transcrierea unor modele repetitive -
înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectând o
anumită regulă;
- identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o
serie dată (ex.: ianuarie,...., martie;
joi,...sâmbătă);
- descoperirea algoritmului de rezolvare a unor
exerciţii;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor
Clasa a II-a
- identificarea numărului de forme geometrice plane
dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată”;
- gruparea unor forme/corpuri geometrice după
criterii date;
- decuparea pe contur a desfăşurării unui corp
geometric dat: cub, cuboid, cilindru, con;
- identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor
geometrice;
- marcarea jumătăţii/ sfertului de suprafaţă a unei
figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
respectiv ¼ ;
- identificarea fracţiilor echivalente: 1/2=2/4;
- realizarea unor desene/ colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate;
Clasa a II-a
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor
investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul apropiat
- completarea de şiruri de numere mai mici decât
1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli
precizate;
- realizarea unor modele repetitive (prin desen sau
cu obiecte), respectând o anumită regulă;
- completarea unor spaţii lacunare dintr-un şir de
obiecte/simboluri/numere;
- identificarea algoritmului de rezolvare a unor
exerciţii;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii
11
 Clasa pregătitoare
- identificarea regulii de corespondenţă în cazul
unor maşinării funcţionale (care presupun intrare
– ieşire);
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în
funcţie de caracteristicile specifice observate
- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună
cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor
simboluri - nori, soare, vânt etc.;
- observarea unor modificări apărute în viaţa
omului, animalelor, plantelor, în funcţie de
anotimp;
- observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor
(plante, animale) pentru identificarea structurii lor
comune;
- numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar
în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii
creşterii acesteia;
- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu
ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul
uşii/dulap/perete;
- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub
observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa;
- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în
explorarea mediului înconjurător;
- observarea directă în mediul natural a unor
plante, insecte etc.;
- identificarea şi denumirea corectă a părţilor
componente ale corpului omenesc, pentru
evidenţierea rolului acestora;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
probleme;
- inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor
în jocuri;
- identificarea regulii de construire a unui şir de
numere;
- realizarea unor colaje/desene care reprezintă
corpul omenesc cu principalele organe;
- recunoaşterea organelor şi localizarea acestora
folosind imagini din atlase sau mulaje;
- identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt
amplasate anumite organe;
- stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale
animalelor şi plantelor;
- reprezentarea în desen a componentelor principale
ale plantei;
- relaţionarea principalelor structuri ale
organismului uman şi animal cu rolurile acestora;
- relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu
rolurile acestora;
- realizarea unor experienţe care să pună în
evidenţă transformările de stare ale apei
(solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere,
condensare);
- utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii
primite de la Soare;
- desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz,
la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper, timp
de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor;
- realizarea unor experienţe în scopul punerii în
evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a
diferitelor obiecte;
- realizarea unor experienţe care să pună în
Clasa a II-a
şi probleme;
- inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor
în jocuri;
- recunoaşterea în desene/ imagini/ machete/ filme
documentare/ prezentări a unor forme de relief
(munţi, câmpii) sau medii de viaţă;
- realizarea unor albume/colaje/puzzle-uri cu
formele de relief sau cu mediile de viaţă, individual
sau la nivelul clasei;
- compunerea unui spaţiu plastic, utilizând forme
geometrice, astfel încât să evidenţieze
caracteristici observabile ale formelor de relief şi
utilizarea unui set de „culori convenţionale” pentru
acestea;
- realizarea unor colecţii de plante din diferite medii
de viaţă, la nivelul clasei;
- realizarea unor investigaţii referitoare la aer:
umflarea unui balon; scufundarea unui pahar
înclinat într-un vas cu apă; realizarea unei morişti,
arderea unei lumânări sub un vas de sticlă etc.
plecând de la întrebarea ”Cum putem vedea
aerul?”;
- realizarea unor experienţe simple care evidenţiază
mişcarea aerului (ex.: modificarea direcţiei flăcării
unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite
înălţimi în cadrul unei uşi);
- realizarea de experimente care să evidenţieze
intensitatea/tăria sunetului;
- investigarea unui mediu de viaţă natural sau
artificial (balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru
a identifica plantele şi animalele care îl populează,
condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu;
- investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin modelare – un
12
 Clasa pregătitoare
- compararea propriilor fotografii cu cele ale
colegului de bancă, în scopul identificării
caracteristicilor comune oamenilor;
- compararea fotografiilor personale cu acelea ale
părinţilor, în scopul identificării asemănărilor
(transmiterea moştenirii genetice de la generaţie
la generaţie);
- enumerarea unor aparate electrocasnice,
electronice care funcţionează cu ajutorul
electricităţii;
- identificarea activităţilor zilnice în care intervine
electricitatea;
- identificarea unor surse de electricitate (baterii,
acumulatori) care asigură funcţionarea unor
obiecte;
- utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea
sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet);
- explorarea unor softuri educaţionale adecvate
vârstei;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul familiar
- realizarea unor desene având ca tematică
locuinţa, camera proprie;
- participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi
prietenos în cadrul clasei;
- identificarea efectelor pozitive şi negative ale
acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să
prezinte norme de comportare civilizată;
- realizarea unor postere referitoare la regulile de
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii
care-i alterează tăria: un radio care se va acoperi
cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material
izolator, vată etc.;
- producerea de sunete specifice ploii – picături de
apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.;
- identificarea surselor convenţionale de energie şi
a unor surse alternative de energie;
- evidenţierea formelor de energie prin experimente
simple;
- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de
energie, prin utilizarea unor modele (ex.: morişcă,
roată pusă în mişcare de o apă curgătoare/ apa
de la robinet);
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul natural
- activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde
din curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
- utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a
mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
- refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi
(ex.: paharul de la iaurt pentru decorare şi
utilizarea ca ghiveci pentru plante, folosirea unor
imagini din pliantele publicitare pentru crearea
unor şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
- identificarea importanţei energiei în viaţa omului,
Clasa a II-a
glob se roteşte în sens invers acelor de ceasornic şi
este luminat cu o lanternă;
- realizarea unor experienţe care evidenţiază
mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit în
jurul unei planete;
- recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe
planşe/modele simple/ în filme documentare;
- discutarea unor articole care prezintă Sistemul
Solar;
- investigarea nevoilor unor organisme vii folosind
secvenţe de film în scopul generalizării
caracteristicilor vieţuitoarelor;
- investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli
(ex. gripa);
- investigarea forţelor exercitate de magneţi asupra
altor magneţi sau materiale magnetice cu
evidenţierea polilor N şi S şi a atracţiei/respingerii
dintre polii opuşi/identici;
- investigarea materialelor conductoare şi izolatoare
în cadrul unui circuit electric simplu;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul natural şi social
- efectuarea de drumeţii în scopul de a observa
medii de viaţă naturale;
- identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului
asupra mediilor de viaţă explorate;
- exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire
la anumite atitudini şi comportamente observate în
mediile de viaţă explorate;
- realizarea unor postere referitoare la regulile ce
trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/ pe
stradă etc.;
- realizarea de proiecte tematice individuale şi în
13
 Clasa pregătitoare
igienă colectivă;
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
Clasa pregătitoare
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului
apropiat folosind limbajul comun, reprezentări
prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu”
- jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii
logici „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi
păr blond să ridice mâna.”);
- executarea unor instrucţiuni care folosesc
operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete
verzi să facă 2 paşi în faţă.”);
- transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul
celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în
perechi/de grup;
- exerciţii care implică atenţie concentrată pe
detalii: observă elemente de detaliu dintr-un
desen, componente ale unei scheme simple,
componente de mici dimensiuni ale unei plante
etc.;
- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia
a două mulţimi;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
a modalităţilor de economisire a energie;
- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu
privire la anumite atitudini şi comportamente
observate în mediul înconjurător;
- identificarea propriilor greşeli de comportament
faţă de mediul înconjurător;
Clasa I
4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii,
folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări
prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu”
- jocuri logico-matematice referitoare la reuniunea a
două mulţimi disjuncte;
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii
problematice care folosesc operatorii logici “şi”,
“sau”, “nu”;
- prezentarea, într-un jurnal, a propriilor observaţii
referitoare la transformările apei (solidificare,
topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare);
- realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa
unei plante/animal;
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante
în diferite etape de dezvoltare ale acestora;
- prezentarea înregistrărilor din calendarul naturii,
realizat pe o perioadă determinată de timp;,
- formularea unei concluzii în urma unor observaţii
repetate: ”Şi creionul, şi cartea, şi căţelul de pluş
cad pe Pământ/sunt atrase de Pământ” sau ”
Planta are nevoie de apă ca să trăiască” sau
”Sunetul încă se aude (deşi trece prin diferite
Clasa a II-a
grup;
- plantarea unor arbori/arbuşti;
- iniţierea şi participarea la programe/proiecte eco;
Clasa a II-a
4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva
termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi
operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”
- jocuri logico-matematice;
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii
problematice care folosesc operatorii logici “şi”,
“sau”, “nu”;
- realizarea unui plan de lucru pentru explorarea
unui mediu de viaţă ;
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor
plante/animale din mediile de viaţă explorate;
- prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor
meteo şi de prezentare a calendarului naturii,
realizat pe o perioadă determinată de timp (ex.:
prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe o
perioadă scurtă);
- descrierea etapelor parcurse în realizarea unei
investigaţii/ experiment;
- comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte
pe care le au fenomene ale naturii asupra
mediului înconjurător;
14
 Clasa pregătitoare
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă...
atunci…” între două evenimente succesive
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
propriului corp;
- jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din
poveşti;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla
dacă…?”;
- vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea
efectelor pozitive/negative ale unor alimente, a
necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
materiale)” etc.;
- reprezentarea rezultatelor prin desene;
4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor
acţiuni, fenomene, procese simple
- realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele
posibile
- recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea
unei plante verzi ca urmare a explorării
fenomenului (lipsa de apă, lipsa luminii etc.);
- recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale asupra
corpurilor de pe Pământ – căderea liberă;
- realizarea unor discuţii: „Ce credeţi că se întâmplă
într-o navetă spaţială?” etc.;
- recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină
şi căldură şi importanţa acestuia în menţinerea
vieţii;
- identificarea unui şir de efecte ale unei pene de
curent şi recunoaşterea nevoii de surse alternative
de energie;
- identificarea căilor de economisire a energiei
electrice şi recunoaşterea caracterului limitat al
energiilor convenţionale;
Clasa a II-a
- realizarea unui plan pentru micşorarea şanselor
de îmbolnăvire cu boli provocate de germeni;
- realizarea planului individual de menţinere a stării
de sănătate prin indicarea unei diete, a
programului de exerciţii fizice etc.;
- alcătuirea unor postere care cuprind planul
individual de menţinere a stării de sănătate;
- realizarea unui plan pentru construirea unui joc cu
magneţi;
- descrierea planului de lucru pentru investigarea
materialelor conductoare şi izolatoare;
4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în
urma observării unor relaţii, fenomene, procese
simple
- realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele
posibile;
- explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a
rotaţiei Pământului în jurul axei sale, prin modelare;
- identificarea şi explicarea unor schimbări/evenimente
din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului, ca urmare
a ciclului zi-noapte;
- explicarea rolului aerului/oxigenului pentru
supravieţuirea speciei umane, a plantelor şi
animalelor;
- descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea
oamenilor, animalelor, plantelor;
- realizarea unor colaje pentru evidenţierea
caracteristicilor unor medii de viaţă: lac/iaz/baltă;
pădure; deltă; mare etc. ;
- asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor
şi animalelor cu anumite caracteristici ale mediului
15
 Clasa pregătitoare
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
Clasa pregătitoare
5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale
etc., pe baza unui criteriu dat
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit
criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust,
utilitate, naturale/prelucrate etc.);
- gruparea materialelor după caracteristici observate:
transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.;
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu
gust dulce/acru etc.;
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse
categorii (plante, animale, figuri geometrice,
mulţimi etc.);
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un
anumit element;
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de
picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
- identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui
asupra Pământului;
- identificarea efectelor pozitive şi negative produse
de precipitaţii;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla
dacă…?” ;
Clasa I
5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul
apropiat pe baza a două criterii
- identificarea dintr-un şir de imagini a celor care
întrunesc simultan două condiţii (ex.:animale cu
schelet intern şi cu două picioare; cu patru
picioare şi se hrănesc doar cu iarbă etc.);
- gruparea fotografiilor elevilor clasei după luna în
care s-au născut şi zodie, gen etc. şi realizarea
unui grafic cu bare pe baza datelor colectate;
- înregistrarea observaţiilor realizate în timpul
experimentelor prin desen/ prin marcarea cu
diverse simboluri a momentului în care a avut loc
o anumită modificare;
- înregistrarea schimbărilor meteorologice în
calendarul naturii utilizând simboluri-desene –
soare, nori, precipitaţii, vânt;
Clasa a II-a
în care trăiesc, în scopul recunoaşterii adaptărilor la
mediu;
- realizarea unor jocuri de rol ”La doctor” pentru
recunoaşterea unor simptome ale unor boli
frecvente;
- identificarea efectelor intensităţii şi tăriei sunetelor
asupra vieţuitoarelor;
- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei
persoane şi a celor din jur;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla
dacă…?”
Clasa a II-a
5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin
desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut
- selectarea/gruparea unor figuri geometrice după
mai multe criterii date;
- selectarea materialelor de lucru după mai multe
criterii date (ex.: Alegem materiale tari, aspre şi
colorate.) ;
- realizarea unor colecţii de materiale/ obiecte după
criteriul conductivităţii electrice şi utilizarea lor în
activităţile curente (pietricele, dopuri de sticlă,
nasturi etc.);
- clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii şi nevii
şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn;
- gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe
criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi
înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic;
16
 Clasa pregătitoare
etc.;
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin
operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în
concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare
sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 –
(ex.: „La cumpărături”, „În parc” etc.)
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt
date obiectual sau figurate prin semne simple:
puncte, cerculeţe, linii etc.
- identificarea situaţiilor contextuale care impun
rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere:
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
- înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz)
timp de o săptămână;
- înregistrarea într-o diagramă T a resurselor
convenţionale şi neconvenţionale de energie dintr-
un set de resurse;
- înregistrarea „calificativelor” personale, pentru o
activitate specifică desfăşurată într-o zi;
- ordonarea anotimpurilor pe o scală a preferinţelor
(îmi place cel mai mult, îmi place mult, îmi place,
îmi place puţin);
5.2. Rezolvarea de probleme simple în care
intervin operaţii de adunare sau scădere în
concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
- identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
- identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
aritmetice (a dat, a primit, s-a spart)
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete
sau reprezentări simbolice
- rezolvarea unor probleme după imagini date
Clasa a II-a
- gruparea unor animale după mediul de viaţă
(terestru/acvatic) şi adaptările la mediu etc;
- selectarea unor imagini care reprezintă anumite
forme de relief (munţi, dealuri, câmpii) dintr-o
serie de imagini date;
- sortarea unui set de fotografii cu oameni de pe
diferitele continente şi de rase diferite pentru
evidenţierea varietăţii speciei umane;
- realizarea unui album cu fotografii personale şi ale
membrilor familiei, grupate pe mai multe criterii
(vârstă - până la 1 an, până la 5 ani, până în clasa
a II-a, la liceu, în prezent; gen; grade de rudenie –
bunici, fraţi şi părinţi, mătuşi, unchi şi verişori )
pentru a evidenţia asemănările dintre aceştia;
- alcătuirea unor postere care cuprind planul
individual de menţinere a stării de sănătate;
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele;
- construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza
unor informaţii date/culese;
- clasificarea materialelor investigate în conductori,
izolatori, cu proprietăţi magnetice;
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x;
a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în
concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
- identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
- identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
aritmetice (a dat, a primit, s-a spart, a distribuit în
mod egal, pentru fiecare etc)
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete,
desene sau reprezentări simbolice
17
 Clasa pregătitoare
am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a
dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare
- folosirea unor reprezentări simbolice simple
pentru a reda înţelegerea enunţului unei
probleme
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini
date
- recunoaşterea reprezentării prin desen a
rezolvării unei probleme
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
Clasa pregătitoare
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale
pentru determinarea şi compararea lungimilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul
unor unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;
- ordonarea unor obiecte după lungime, comparări
succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”,
„mai înalt”, „cel mai lung” etc.);
- colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe
baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai
scurt/lung);
- completarea unui desen prin realizarea unui
element asemănător cu unul dat, dar mai
lung/mai scurt; mai înalt/mai scund;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen
- rezolvarea unor situaţii problematice reale prin
utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în
concentrul 0-100
- organizarea datelor unei probleme în tabel
- compunerea şi rezolvarea unor probleme,
utilizând date scrise într-un tabel
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri
Clasa I
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale
pentru determinarea şi compararea capacităţilor
şi a lungimilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(pahare/sticluţe de plastic etc.) pentru măsurarea
capacităţii;
- măsurarea capacităţii unor vase folosind etaloane
de forme şi mărimi diferite, urmată de
consemnarea şi discutarea rezultatelor, cu
folosirea expresiilor ”mai mult”, ”mai puţin”,”plin”,
”gol” etc.;
- realizarea unei reţete culinare simple;
- comparări de capacităţi de obiecte (de exemplu,
de câte ori se cuprinde conţinutul unui recipient
într-altul mai mare);
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
Clasa a II-a
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen; marcarea
jumătăţii/sfertului cu fracţia corespunzătoare: ½,
respectiv ¼;
- rezolvarea unor situaţii problematice reale prin
utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în
concentrul 0-1000, respectiv de înmulţire şi
împărţire în concentrul 0-100
- organizarea datelor unei probleme în tabel sau în
grafice simple în scopul rezolvării
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri
Clasa a II-a
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale
pentru determinarea şi compararea maselor,
lungimilor şi capacităţilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
pentru măsurarea masei;
- măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane
de forme şi mărimi diferite; consemnarea
rezultatelor şi discutarea lor;
- modificarea unei reţete culinare simple în vederea
realizării unui număr mai mare/mai mic de porţii;
- aprecierea maselor unor obiecte, „cântărite” în
propriile mâini ;
- compararea maselor unor obiecte dintre care
masa unuia se cuprinde de un număr întreg de ori
în masa celuilalt;
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
18
 Clasa pregătitoare
- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi
neconvenţionale date;
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru
determinarea/ estimarea duratelor unor
evenimente familiare
- marcarea unei săptămâni pe calendar;
- ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor
săptămânii;
- realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul
desenelor şi simbolurilor;
- aşezarea unor imagini în ordinea derulării
evenimentelor dintr-o zi;
- plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere
cronologice (ieri, azi, mâine);
- jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine
ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat
mai mult?”;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
succesive (două câte două) a capacităţii lor;
- identificarea unor obiecte pe baza unor
caracteristici privind capacitatea acestora (”plin”,
”gol” etc.);
- estimarea unor mărimi (Cam câţi paşi sunt de la
uşă până la banca ta; În câte pahare pot vărsa
sucul dintr-o sticlă de 2l?)
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru
determinarea şi compararea duratelor unor
activităţi cotidiene
- aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele
săptămânii, în ordinea succesiunii lor în
săptămână;
- precizarea lunilor specifice unui anotimp;
- identificarea datei unor evenimente din viaţa
personală a copilului (ziua de naştere, prima zi de
şcoală, prima zi a vacanţei de vară , Ziua
Internaţională a copilului, Mărţişorul etc);
- găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi
anotimpul în care acesta are loc (01.03.-
Mărţişorul-primăvara; 25.12-Crăciunul-iarna etc.);
- completarea calendarului personal/ al clasei cu
evenimente care au importanţă pentru copii;
- prezentarea unor evenimente/întâmplări
personale, utilizând denumirile zilelor săptămânii
Clasa a II-a
succesive (două câte două) a lungimii / capacităţii
/ masei lor;
- identificarea unor obiecte pe baza unor
caracteristici privind lungimea/capacitatea/ masa
acestora (”mai lung”, ”mai scurt”,”plin”, ”gol”, ”mai
uşor”,”mai greu” etc.);
- estimarea unor dimensiuni (Care copii sunt
aproximativ la fel de înalţi?; Care copii cântăresc
aproape la fel?; În câte pahare pot vărsa sucul
dintr-o sticlă de 2l?);
- echilibrarea leagănului-balansoar de către copii cu
mase asemănătoare/ diferite;
- cântărirea unor obiecte folosind metoda balanţei;
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru
determinarea, compararea şi ordonarea duratelor
unor evenimente variate
- ordonarea unor jetoane cu numele zilelor
săptămânii sau ale lunilor anului;
- identificarea datei unor evenimente din viaţa
personală a copilului;
- găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi
anotimpul în care acesta are loc;
- completarea calendarului personal/ calendarului
clasei cu evenimente care au importanţă pentru
copii/ activităţi extraşcolare;
- prezentarea unor evenimente/întâmplări
personale şi ordonarea acestora;
- planificarea /repartizarea unor responsabilităţi
personale/de grup pe o perioadă determinată de
timp;
- identificarea unor instrumente de măsurare a
timpului: ceas de perete, ceasul electronic, ceasul
19
 Clasa pregătitoare
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente
valoric folosind reprezentări neconvenţionale în
probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu
numere din concentrul 0-31
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei
- confecţionarea „banilor” necesari pentru o
activitate-joc
- jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În
parcul de distracţii” etc.);
- jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru
excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc,
vizionarea unui film etc.;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Clasa I
şi ale lunilor anului;
- realizarea unui calendar personal, privind
activităţile extraşcolare (luni-tenis, marţi-vizitarea
unui muzeu, miercuri-efectuarea unui experiment:
plantarea unei flori într-un ghiveci);
- planificarea unei activităţi în cadrul unui orar;
- planificarea /repartizarea unor responsabilităţi
personale/de grup pe o perioadă determinată de
timp;
- identificarea mai multor tipuri de ceas (de perete,
ceasul electronic, ceasul de mână);
- evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre
diferitele tipuri de ceasuri (ex.: ceasul electronic
nu are ace indicatoare);
- poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
date: ”Ceasul arată ora 9 fix/ 9 şi jumătate”;
- realizarea unei corespondenţe între ora indicată
de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente
valoric folosind reprezentări convenţionale
standard şi nonstandard în probleme-joc simple
de tip venituri-cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-100
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50
lei, 100 lei
- recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10
bani, 50 de bani;
- schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul
având aceeaşi valoare;
- punerea în corespondenţă: 1 leu –→o pâine; 1 leu
–→o acadea etc; 5 lei –→1 suc; 5 lei –→o revistă
Clasa a II-a
de mână, clepsidră, nisiparniţă, cadran solar;
- poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
date şi citirea orei indicate, folosind pasul de 5
minute (ora 8 fix, ora 9 şi un sfert/15 minute, ora
10 şi jumătate/30 de minute, ora 7 şi 20 de minute
etc.);
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a
jumătăţii şi sfertului de oră;
- realizarea unei corespondenţe între ora indicată
de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
- înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea
lor după criterii variate (durată, momentul începerii
etc.);
- calcularea numărului de ore/ zile / săptămâni
dintr-un interval dat;
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente
valoric prin reprezentări convenţionale standard
şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în
probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu
numere din concentrul 0-1000
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50
lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei
- schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o
bancnotă/ un alt grup de bancnote sau monede
având aceeaşi valoare;
- adunarea şi scăderea în limitele 0-1000, folosind
bancnotele şi monedele învăţate;
- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă
20
 Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- negocierea unor schimburi de obiecte echivalente singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma
valoric (troc); de bani de care dispun;
- echivalarea ca valoare a unor grupuri de obiecte cu - jocuri de utilizare a banilor;
un singur obiect (3 creioane ≈ 1 pix);
- compararea unor sume de bani compuse din
- jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.: un cartonaş cu monede şi bancnote diferite;
animale valorează cât două cu fotbalişti);
- rezolvarea unor probleme de cheltuieli/ buget/
- calcularea costurilor (şi a profitului, în cazul cumpărături, oral şi scris, folosind adunarea şi /sau
vânzării) unor obiecte confecţionate de copii; scăderea, înmulţirea, împărţirea;
- adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind - jocuri: „Schimbul de cartonaşe”, „La cumpărături”,
bancnotele şi monedele învăţate; „În excursie”;
- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă
singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma
de bani de care dispun;
- jocuri de utilizare a banilor: La piaţă, La librărie, La
chioşc;
- rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui
buget pentru un scop precis;
- estimarea bugetului necesar pentru atingerea unui
scop;
6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură
pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) şi uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul,
a unor instrumente adecvate centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi
a unor instrumente adecvate
- măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în centimetri; - măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în mililitri;
- măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în litri; - măsurarea masei unor obiecte şi exprimarea
acesteia în kilograme/grame;
- identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură
potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, - identificarea instrumentelor de măsură potrivite
vasul gradat); pentru efectuarea unor măsurători (rigla, panglica
de croitorie, metrul de tâmplărie, vasul gradat,
- măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente
cântarul, balanţa);
de măsură potrivite (ex.: măsurarea volumului unui

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 21

 Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
vas, măsurarea taliei etc.); - măsurarea unor dimensiuni/ cantităţi/volume, cu
instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea
- compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea
taliei, a masei corporale, a masei ghiozdanului, a
dimensiunilor/capacităţii unor obiecte/vase de
volumului de apă dintr-un recipient negradat etc.);
formă asemănătoare;
- aflarea propriei mase cu ajutorul cântarului;
- completarea, până la egalizare, a lungimii/
capacităţii a două obiecte; - rezolvarea de probleme practice folosind unităţile
de măsură (Cântăreşte cu balanţa 2 mere etc.);
- rezolvarea de probleme practice folosind unităţile
de măsură (ex.: Taie o bucată de sfoară de 50 cm
etc., plantează bulbii la 10 cm distanţă etc.);

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 22

Conţinuturile învăţării
Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a

Numere Numerele naturale 0-31: Numere naturale 0 -100: Numerele naturale 0-1000:
recunoaştere, formare, citire, scriere (cu recunoaştere, formare, citire, scriere (cu recunoaştere, formare, citire, scriere, (cu
cifre), comparare, ordonare: cifre), comparare, ordonare, numere cifre şi litere) comparare, ordonare, numere
- de la 0 la 10 pare/impare: pare/impare:
- de la 10 la 20 - de la 0 la 31 - de la 0 la 100
- de la 20 la 31 - de la 31 la 100 - de la 100 la 1000

Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10,
prin numărare
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31
fără şi cu trecere peste ordin, prin
numărare/cu suport intuitiv
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10
Evidenţierea proprietăţilor adunării
(comutativitate, asociativitate, element
neutru - fără precizarea terminologiei)
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100,
fără şi cu trecere peste ordin
Proba adunării. Proba scăderii
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 –
1000, fără trecere peste ordin
Înmulţirea în concentrul 0-100
Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii
(comutativitate, asociativitate, element
neutru - fără precizarea terminologiei)

Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100

Proba înmulţirii. Proba împărţirii

Fracţii: ½ (jumătate/doime), ¼ (sfert/pătrime)

Fracţii echivalente: ½= 2/4

Probleme simple de adunare sau scădere Probleme care se rezolvă printr-o operaţie Probleme care se rezolvă prin una, două sau
cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport Probleme care se rezolvă prin două operaţii mai multe operaţii de adunare şi/sau
intuitiv de adunare şi/sau scădere scădere, înmulţire, împărţire

Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Orientare spaţială şi localizări în spaţiu

Figuri şi corpuri Repere/direcţii în spaţiu : în, pe, deasupra, Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală,
geometrice dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, oblică; interior, exterior
jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic

Figuri plane / 2D
Figuri plane/ 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: Figuri plane / 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire;
reprezentare grafică Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc:
conturare
axa de simetrie

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 23

Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a
Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, sferă: denumire Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere (feţe – Cub, cuboid, cilindru, sferă, con: construcţie
formă, număr) după desfăşurare dată

Măsurări Lungime Lungime Lungime

Unităţi nonstandard Unităţi standard: centimetrul Unităţi standard: metrul, centimetrul,
(1m = 100 cm) milimetru
Instrumente de măsură: rigla (1m = 1000 mm);
Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie,
panglica de croitorie, ruleta

Capacitate Capacitate
Unităţi nonstandard Unităţi standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml)
Unităţi standard: litrul
Masă
Unităţi standard: kilogramul, gramul
(1 kg = 1000 g);
Instrumente de măsură: cântarul, balanţa

Timp Timp Timp

Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare
Anotimpurile: denumire, ordonare
Ora (ora fixă, jumătatea de oră),
Ziua, săptămâna, luna, anul: durată
Anotimpurile: durată
Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute;
jumătatea de oră, sfertul de oră),
Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine),
săptămâna, luna, anul (calendarul)
Anotimpurile: lunile corespunzătoare
Instrumente de măsură: ceasul

Bani Bani Bani

Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-
31
Leul (1 leu = 100 de bani); monede şi
bancnote (maxim 100 lei)
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-
100
Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei
Euro (1 euro = 100 de cenţi) monede şi
bancnote
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-
1000

Date Colectarea şi gruparea datelor Colectarea, citirea şi înregistrarea Organizarea şi reprezentarea datelor
datelor (tabele, grafice cu bare)

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 24

Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a

Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Corpul omenesc Corpul omenesc

Părţi componente şi rolul lor Scheletul şi organe majore ale corpului Menţinerea stării de sănătate – dietă, igiena
Simţurile (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); personală, exerciţiul fizic etc.
Igiena corpului localizare şi roluri Boli provocate de virusuri - metode de
Hrana ca sursă de energie: importanţa prevenţie şi tratare
hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena
alimentaţiei

Plante şi animale Plante şi animale Plante şi animale

Părţi componente
Hrana ca sursă de energie: importanţa
hranei pentru creştere şi dezvoltare
Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
Rolul structurilor de bază la plante
Scheletul şi organele majore la animale
(creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi);
localizare şi roluri
Caracteristici comune vieţuitoarelor
(reproducere, creştere, nevoi de bază: aer,
hrană, apă)
Medii de viaţă: lacul/iazul/balta, pădurea,
Delta Dunării, Marea Neagră, deşertul,
Polul Nord, Polul Sud

Ştiinţele Pământului
Elemente intuitive privind:
Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse forme
(precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.)
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare,
vânt, fulger, tunet
Elemente intuitive privind: Elemente intuitive privind:
Pământul Pământul
Transformări ale apei: solidificare, topire, Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă
evaporare, fierbere, condensare Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii

Universul Universul Universul

Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în Soarele, sursă de căldură şi lumină Planetele sistemului solar
modele simple Ciclul zi-noapte

Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare

Efecte observabile ale forţelor: împingere, Căderea liberă a corpurilor Forţe exercitate de magneţi
tragere
Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei:
deformare, rupere

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 25

Domenii CLASA PREGĂTITOARE
Forme şi transfer de energie
Electricitate: aparate care utilizează
electricitatea şi reguli de siguranţă în
mânuirea aparatelor electrice
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
CLASA I CLASA a II-a
Forme şi transfer de energie Forme şi transfer de energie
Forme de energie (lumina, căldura Electricitate: corpuri şi materiale care
electricitatea), surse de energie (soarele, conduc electricitatea
apa, vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în
practică
Unde şi vibraţii: producerea şi propagarea Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria
sunetelor sunetelor
26
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline integrate.
Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această
disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul
pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu
pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge
să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida
treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul
mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul
nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor
fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.
Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de
învăţare au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice,
rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul
acestei discipline din planul de învăţământ.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 27

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe

Ce urmărim?
Competenţa Cum procedăm?
specifică
Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de
maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)
1.1.  realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc., pentru maşinuţele
participante la curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul ...
 împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii
participante la concursuri
 numărarea maşinuţelor care participă la concurs
2.1.  stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare
 jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte, în funcţie de anumite cerinţe
 jocuri cu maşinuţe într-un labirint
3.1.  crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi, în
contextul parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe
 completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă
 transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei
 continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare
 observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea
în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora, precum şi a siguranţei piloţilor”) -
maşinuţele intră în contact cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei
plastilinei)
 recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi
identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni
precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce
nu au ajuns acele maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie - folosite în
limbajul comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii: are
„viteză” mai mare, este trasă cu o „forţă” mai mare)
4.1.  identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea”?
Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite - Exemplu: podeaua şi o coală
mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi
rezultatelor obţinute în vederea comparării acestora.
1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă.
2. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare
maşinuţă din concurs.
 realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză:
Exemplu: De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns
mai departe? etc., acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate
 compararea distanţelor: „mai departe/mai aproape” sau „distanţă mai mare
parcursă/distanţă mai mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/viteză mai
mică”
 formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici „şi”, „nu” în concursul
de maşinuţe - Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.
4.2.  organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…”- Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă
maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă
maşinuţă etc.)? etc.
5.1.  gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start
5.2.  numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire; rezolvarea unor
probleme cu maşinuţe în contextul concursurilor/jocului la care au participat
 realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere, în
contextul concursurilor organizate
6.1  măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte
rigle a parcurs maşinuţa X?
 compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc.
6.3.  vânzarea de bilete la cursa de maşini

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 28

Exemplu de abordare integrată la clasa I
TEMA: VREMEA
Ce urmărim?
Competenţa
specifică Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.

1.1.  identificarea pe benzi desenate: numărul picăturilor de ploaie, numărul norilor, numărul
fulgilor de nea, numărul lunilor/numărul sorilor etc. (Câte picături de ploaie? etc.)
 scrierea numerelor, identificate prin numărare, pe etichete
 evidenţierea cifrei unităţilor şi a zecilor în cazul numerelor de pe etichete
 selectarea numerelor de pe etichete după un criteriu dat („subliniaţi toate numerele
pare”, „încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 13 şi mai mici decât 21”, „tăiaţi cu o
linie numerele …..”
 scrierea vecinilor numărului…
1.2.  reprezentarea prin desen a zecii – înconjurarea a 10 nori, a 10 sori etc.
 compararea a două numere naturale mai mici decât 100, atunci când acestea au
acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de nori, de luni, de picături de
ploaie etc.
 ordonarea numerelor naturale de două cifre, de pe etichete, prin compararea acestora
două câte două selectarea unor numere după un criteriu dat – Exemplu: În tabelul dat, s-
a notat numărul de pelicani, raţe sălbatice, lebede, egrete şi cormorani din deltă.
Transcrieţi numerele mai mari decât 695 şi mai mici decât 705.
 identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici
decât 1000
1.4.  compunerea/descompunerea mulţimilor de sori/luni/fulgi de nea/picături de ploaie
având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 100
 adăugarea/extragerea de picături din mulţimea picăturilor etc., pentru a obţine mulţimi
cardinal echivalente (mulţimea picăturilor de ploaie să devină ”cu tot atâtea elemente” ca
şi mulţimea fulgilor de nea)
 rezolvarea de exerciţii de adunare/scădere a numerelor formate din zeci întregi, de pe
benzile desenate, şi verificarea cu obiecte
 compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 100, folosind jetoane pe
care sunt reprezentate picături de ploaie, fulgi de nea etc.
 schimbarea componentelor problemelor create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea
etc. fără ca tipul de problemă să se schimbe
1.6.  aflarea sumei/diferenţei a două numere, mai mici decât 100, dintre cele de pe etichete
 evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru - fără
precizarea terminologiei)
 evidenţierea alternanţei par/impar într-o serie de numere consecutive (numărul de
picături, numărul de fulgi de nea, numărul de nori, numărul de sori, numărul de luni)
2.1.  conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (cercuri galbene pentru sori
şi cercuri albe pentru luni)
 desenarea formelor geometrice (cerc), cu ajutorul reţelei de pătrate din caietul de
matematică
 desenarea picăturilor de apă ca ovale
 compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar cercuri etc.
2.2.  recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea
imediată (în, pe, deasupra, dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta,
interior, exterior) în raport cu alte obiecte precizate (de ex: Unde se află Soarele acum?
Unde s-a aflat dimineaţă, la ora 7.30? Unde s-a aflat la ora 5 după-amiaza?)
 completarea unor desene, pe baza unor condiţii date (de ex: ”Desenează un soare în
colţul din dreapta al desenului!”, ”Desenează norii!” etc.)
 recunoaşterea poziţiei verticale, orizontale sau oblice a unor obiecte din realitatea
imediată sau în cadrul unor desene/imagini (În ce poziţie se află Soarele la ora 12? Dar la
apus?)
3.1.  transformarea problemelor de adunare create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea
etc. în probleme de scădere şi invers;
3.2.  completarea unor şiruri ordonate după o anumită regulă, având la dispoziţie sori, luni,
picături de ploaie, fulgi de nea, nori să completeze şirurile date etc.
 realizarea/ transcrierea unor modele repetitive (3 fulgi de nea, 1 picătură de ploaie etc.
– punct de plecare pentru a descrie ”lapoviţa” atunci când se discută despre precipitaţiile
specifice iernii), folosind diverse instrumente de scris, pe foaie velină, cu liniatură sau cu

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 29

 pătrăţele;
 urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factori: prezenţa
apei/absenţa apei - ”Planta are nevoie de apă?”; generalizarea concluziilor fenomenului
observat în cadrul unor discuţii pe tema: ”De avem nevoie de ploaie?”
 desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz - la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper
- timp de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor;
 utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii primite de la Soare; discuţii pe tema ”Soarele
sursă de căldură”, ”Cum este vremea vara?”, ”Cum este vremea iarna?”
 producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.
 modelarea obţinerii energiilor alternative: morişca de vânt, moara de apă etc.
4.1.  povestirea transformărilor apei (îngheţare, topirea gheţii, evaporare, condensare) şi
generalizarea concluziilor acestor observări pentru producerea precipitaţiilor;
 realizarea unui scurt raport la finalul unei investigaţii ”Planta are nevoie de apă?” şi
formularea unei concluzii : ” Planta are nevoie de apă ca să trăiască”/”Trebuie să plouă ca
plantele să trăiască”
 realizarea unui scurt raport ”Vremea în săptămâna…”, pe baza înregistrărilor din calendarul
realizat şi identificarea surselor potenţiale de energie neconvenţională (vânt, Soare, apa)
4.2.  recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a
investigării fenomenului (lipsa de apă);
 recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de căldură şi rolul acestuia în menţinerea
vieţii;
 identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului
 recunoaşterea curcubeului şi a momentului apariţiei acestuia;
 identificarea unui şir de efecte ale unei pene de curent şi recunoaşterea nevoii de surse
alternative de energie
 identificarea căilor de economisire a energiei electrice şi recunoaşterea caracterului
limitat al energiilor convenţionale
5.1.  marcarea prin simboluri, în tabele, a observaţiilor realizate pe parcursul urmăririi unui
fenomen (ex.: ziua când a nins, când s-a topit zăpada, când a îngheţat apa etc.)
 înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) timp de o săptămână;
 înregistrarea într-o diagramă T a resurselor convenţionale şi neconvenţionale de
energie
 înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen/marcarea în
tabele cu diverse simboluri
 înregistrarea schimbărilor meteorologice utilizând simboluri-desene, într-un calendar special;
 selectarea, decuparea şi aplicarea în casete date a câtorva imagini specifice unui anotimp;
5.2.  rezolvarea unor probleme după imagini din calendarul naturii;
6.1.  identificarea, într-o zi ploioasă, a numărului de căni care se umplu cu apă de ploaie într-o oră

6.2.  precizarea lunilor specifice anotimpurilor

6.4.  identificarea volumului de apă de ploaie culeasă într-o oră, în litri, folosind vase gradate

Exemplu de abordare integrată la clasa a II-a

TEMA: Medii de viaţă

Ce urmărim?
Competenţa
specifică Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.

1.1.  scrierea şi citirea unor numere în concentrul 0-1000, care reprezintă date referitoare
la masa unor animale, la distanţele parcurse în timpul migraţiei, la numărul de
specii/indivizi ce pot fi întâlnite într-un mediu de viaţă etc.
 generarea de numere mai mici decât 1000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date –
Exemplu: „În Deltă au fost filmaţi mai mult de 456 de pelicani, dar mai puţini de 470.
Care ar putea fi numărul lor?”
1.2.  compararea a două numere naturale mai mici decât 1000, atunci când acestea au
acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare –
Exemplu: „Ursul polar este cel mai mare animal de pradă terestru. Masculii pot fi de 3
m înălţime si cântăresc 650 kg, în timp ce femelele cântăresc 250 kg. Care cântăreşte
mai mult?”

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 30

  discutarea unor recorduri din natură şi ordonarea numerelor naturale de trei cifre
menţionate prin compararea acestora două câte două
 aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a acestor numere
1.3.  reprezentarea la numărătoarea de poziţionare a numerelor extrase din „Curiozităţi
despre plante şi animale”
 generarea unor numere mai mici decât 1000 în condiţii precizate – Exemplu: „O
balenă albastră poate cântări până la 190 de tone. Ce masă poate avea, dacă cifra
zecilor este 8?” SAU „Ce masă poate avea dacă masa ei este mai aproape de 150
decât de 190 tone?” etc.
 aproximarea vârstei unor arbori/animale
1.4.  compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1000 folosind contexte
legate de mediile de viaţă
2.1.  asocierea unor elemente din mediile de viaţă observate cu corpuri şi forme
geometrice
 realizarea siluetei unor animale folosind figurile Tangram
2.2.  realizarea, în echipe, a unor colaje reprezentând unul dintre mediile de viaţă pe care
le-au studiat, poziţionând elementele conform unor repere date
 identificarea axei/axelor de simetrie în reprezentări schematice ale unor plante şi
animale prin figuri geometrice
 realizarea şi completarea unor tabele cu date despre mediile de viaţă studiate,
respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
3.1.  alcătuirea unor probleme pornind de la mediile de viaţă favorite
 crearea unor probleme pornind de la tabelele completate cu date referitoare la diverse
habitate
 recunoaşterea unor medii de viaţă în desene/ imagini/ machete/ filme documentare/
prezentări
 descrierea verbală a animalelor şi plantelor preferate din mediile de viaţă studiate şi a
formelor de relief specifice acestora
 realizarea unor experimente în scopul punerii în evidenţă a prezenţei aerului: umflarea unui
balon, scufundarea unui pahar, înclinat, într-un vas cu apă, realizarea unei morişti etc.;
realizarea unor discuţii pe tema respiraţiei la plante şi animale şi la om: ”Ce respirăm?”(se
discută şi despre oameni şi despre animale şi plante)
 realizarea unor experimente simple care evidenţiază mişcarea aerului – Exemplu:
modificarea direcţiei flăcării unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite înălţimi în
cadrul unei uşi; realizarea unor discuţii pe tema fenomenelor meteo ”Când este vânt, este
mai frig sau mai cald?”(se discută despre scăderea temperaturii când este vânt); ”Când
plouă?”(vântul transportă norii dintr-un loc în altul); ”De ce se învârte morişca?”
3.3.  realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie respectate pentru a limita
poluarea din mediul de viaţă explorat
4.1.  punerea în scenă a unor povestiri reale/imaginare din mediul de viaţă studiat folosind
operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”
 realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viaţă
 prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor meteo pe o perioadă determinată
de timp în mediul de viaţă explorat – prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe
perioada respectivă
4.2.  recunoaşterea rolului aerului/oxigenului pentru supravieţuire;
 realizarea unor discuţii pe tema: ”Care este casa mea?” (se ilustrează, pe 2 coloane,
animale şi plante specifice unui anumit mediu de viaţă cu focalizarea pe adaptarea la
mediu)
 recunoaşterea adaptărilor la mediu ale plantelor şi animalelor în cadrul unor discuţii
pe tema: ”Ce s-ar întâmpla dacă am muta animalele/plantele din mediul acvatic X în
mediul terestru Z?”
 identificarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului ca
urmare a ciclului zi-noapte
5.1.  clasificarea corpurilor, dintr-un mediu de viaţă, în vii şi nevii şi înregistrarea
concluziilor într-o diagramă Venn
 gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul apartenenţei la un mediu de
viaţă şi înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic
5.2.  asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen
 rezolvarea unor probleme folosind imagini reprezentative pentru un mediu de viaţă

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 31

6.1.  cântărirea unor jucării reprezentând animalele din mediul de viaţă studiat, cu ajutorul
balanţei/cântarului
 identificarea unor animale dintr-un anumit mediu de viaţă pe baza unor caracteristici
privind lungimea/ masa acestora (”mai înalt”, „mai scund”, ”mai uşor”, ”mai greu”, etc.)
6.3.  implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un
obiect cu suma de bani de care dispun – Exemplu: „Dacă pot cumpăra peştişori pentru
acvariul şcolii şi hrană pentru aceştia.”
 participarea la jocuri - Schimbul de cartonaşe

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 32

 Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la
competenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare
interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de
formare al absolventului de învăţământ primar.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice.
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează
achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor
contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea
competenţei specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie
de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de
mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului
didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
- Desen
- Pictură
- Modelaj
- Textile şi hârtie
- Construcţii
- Foto-video
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă
nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea
curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea încrederii în sine.
Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor
curriculare Arte şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi
practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe
săptămână la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor
practice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:
- Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie,
scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică,
arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate
acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se raportează la ele. Abordarea
doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pe
care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 2

 multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime
a unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii
să facă alegeri pertinente şi corecte.
- Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi
practice, pe formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că
practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală,
întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea armonioasă de
priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.
- Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi
îmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept
consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în
variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi
semeni.
- Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate
ajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formarea
deprinderilor corecte de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice artelor
vizuale.
- Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale
pentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi
valoarea estetică a lucrurilor utile.

Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a

competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.

Competenţe generale

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj

vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice
folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 3

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
Clasa pregătitoare
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual
simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/
colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context
familiar
- formularea de răspunsuri la întrebări simple
- formularea de răspunsuri ce presupun alegere
duală/ multiplă: „În desen este căţelul tău sau
pisica ta?”
- povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de
evenimente personale, cu ajutorul desenului,
picturii, modelajului, colajului etc.
- identificarea unor momente din activitatea zilnică,
când se prezintă imagini corespunzătoare
- punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor,
modelajului, colajului cu mesaje orale indicate
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a
formei în ipostaze familiare, în spaţiul
înconjurător
- precizarea culorilor obiectelor personale
- realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice
Clasa I
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui
mesaj vizual simplu, exprimat printr-o
varietate de forme artistice
- formularea de răspunsuri la întrebări despre
elemente de detaliu dintr-un desen, dintr-o
pictură, dintr-un modelaj, colaj sau film de desene
animate
- formularea de răspunsuri orale şi/sau scrise în
jocuri de tipul "De două ori cinci” – Exemplu:
„Numeşte/scrie cinci lucruri pe care le observi în
reproducerea Pomi înfloriţi a lui I. Andreescu.....
Priveşte din nou şi închipuie-ţi că eşti în livadă,
alături de pictor. Numeşte/ scrie alte cinci lucruri
pe care le observi.”
- identificarea dintr-o suită de imagini a aceleia care
conţine un detaliu dat
- jocuri tip puzzle sau loto cu imagini/fotografii
- rezolvarea de jocuri pe teme diverse, de tipul
Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-a
schimbat etc.
- observarea diferenţelor dintre formele plane şi
cele spaţiale (aceeaşi temă în pictură versus
sculptură, colaje, felicitări bidimensionale şi
tridimensionale etc.)
- numirea materialelor, instrumentelor şi tehnicilor
utilizate
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a
formei în contexte cunoscute
- participarea la jocuri de tipul Săculeţul fermecat
(elevii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le
pipăie şi recunosc obiectul doar după formă)
Clasa a II-a
1.1. Sesizarea diferenţei dintre informaţia
practică transmisă prin limbaj vizual şi mesajul
artistic
- formularea de enunţuri despre posibile trăiri
exprimate de autori în picturi/desene/fotografii
artistice/sculptură etc.
- participarea la discuţii despre mesaje exprimate în
diferite momente din filme pentru copii/ filme de
desene animate
- jocuri comparative între mesaje practice transmise
prin limbaj vizual şi mesaje artistice – Exemplu:
anunţul de la metrou, compus din imagine şi text:
Nu vă sprijiniţi de uşi şi Ciobănaş cu câine al lui N.
Grigorescu sau culoarea roşie de la semafor şi
Macii lui Ş. Luchian
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori
folosite într-o reproducere, prin comparaţia cu
zone alăturate, colorate diferit
1.2. Identificarea semnificaţiei liniei, punctului,
culorii şi formei în opere de artă
- participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei
liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene
- participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei
4
 Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
hârtie colorată, în care să surprindă: „Culoarea - participarea la jocuri de asociere formă şi/sau punctului în funcţie de domeniul în care este
preferată”, „Culorile preferate ale membrilor culoare-obiect utilizat (pictură, grafică, sculptură etc.)
familiei (fraţi, surori, mama, tata, bunicul, bunica - jocuri de tip Obiectul surpriză (ghicirea obiectului - identificarea efectului spaţial al punctului, în
etc.)” după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare funcţie de mărimea, distanţa sau luminozitatea
- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte elev va aduce, pe rând, de acasă, un obiect cu acestuia
întâlnite în mediul familiar semnificaţie personală, o jucărie etc.) - identificarea semnificaţiei culorilor folosite în
- jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, - observarea diferenţelor dintre formele plane şi reproduceri/ desene
diferenţiere etc.- Exemple: joc de tipul „Săculeţul cele spaţiale (aceeaşi temă în pictură versus - compararea metaforică a culorilor, formelor,
fermecat” (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu sculptură, colaje, felicitări bidimensionale şi materialelor, perspectivelor în funcţie de trăirea
obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după tridimensionale etc.) proprie - Exemplu: Copilul poate vedea unele
formă); joc de tipul „Obiectul surpriză” (ghicirea culori reci ca apa, unele forme rele pentru că sunt
obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; ascuţite, unele obiecte mai mari pentru că sunt
fiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect mai importante etc.
cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe
teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/
intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.; jocuri de
jocuri de sortare după formă, culoare, valoare
estetică, utilitate etc.
- marcarea elementelor unei mulţimi după formă,
culoare, textură, claritate etc.- Exemple:
„Marchează obiectele roşii”, „Marchează
fotografiile clare”, „Alege materialele netede”,
„Marchează obiectele rotunde” ;
- gruparea produselor în funcţie de materialele din
care au fost confecţionate - Exemplu: jocuri de tip
puzzle, Loto
- descrierea materialelor folosind drept criteriu
proprietăţile lor
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea
de mesaje artistice simple, exprimate vizual de mesaje artistice simple, exprimate vizual de mesaje artistice simple, exprimate vizual
- explorarea mediului înconjurător pentru a - explorarea mediului cultural-artistic pentru a - analiza liberă şi personală a mesajului unei
identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice identifica forme, culori, materiale, tehnici, obiecte realizări artistice (exemplu: „Vă recomand… filmul,
Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, artistice; discutarea mesajului şi a impresiilor expoziţia etc., deoarece…”)
neted, frumos etc.)” Exemple: vizionarea unui film artistic, analiza - discuţii în care se explică preferinţele artistice ale
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări unor albume foto; răsfoirea unor albume de artă; fiecăruia

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 5

 Clasa pregătitoare
artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula
curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a
realizat, când, cum, în ce scop?)
- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice
din mediul înconjurător (mediul natural, social,
construit, cultural, religios)
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări
valoroase ale culturii româneşti tradiţionale şi
contemporane, precum şi ale culturii universale,
redate pe suport electronic sau în albume
- vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere
meşteşugăreşti, filme documentare
- joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos,
desenez, construiesc), pentru că…
- participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii
organizate în mediul şcolar sau extraşcolar
- observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi
subiect – Exemplu: „Autoportret” – prin desen,
pictură, modelaj, colaj etc.
- vizionarea unor fragmente din filme de desene
animate, cu caracter educativ şi formularea de
răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj
- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de
păpuşi, adecvate vârstei
- participarea la ateliere de lucru comune părinţi-
copii, în care se demonstrează îndeletniciri casnice
actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea
platourilor, aranjamente florale, ornamente de
iarnă, împodobirea bradului etc.
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice
Clasa I Clasa a II-a
vizită la muzee de artă; participare la expoziţii, - observarea şi analizarea unor lucrări de artă
analiza unor obiecte de cult şi de port popular etc. tradiţională şi modernă românească şi
- identificarea elementelor cu valoare estetică în identificarea mijloacelor de expresie folosite
diferite reproduceri de artă, în fotografii, filme, - audierea de povestiri sau vizionarea de
costume, construcţii etc. documentare despre artişti români din domenii
- realizarea unor lucrări individuale şi colective diferite
(grup de elevi, grup de elevi şi părinţii) - răsfoirea de albume de artă
- participarea la proiecte având ca temă viaţa şi
- realizarea de scurte descrieri ale formelor
obiectelor din mediul cunoscut opera unor artişti români consacraţi
- identificarea diferitelor forme pe reproduceri de - participarea la întâlniri cu artişti/ meşteşugari locali
artă, în fotografii sau în sculpturi
- participarea la expoziţii cu caracter artistic
organizate în comunitate
- vizionarea unor fragmente din filme de desene
animate, cu caracter educativ şi formularea de
răspunsuri la întrebări legate de mesaj
- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de
păpuşi, adecvate vârstei
- participarea la ateliere de lucru comune părinţi-
copii, în care se confecţionează obiecte utile şi
estetice pentru diferite sărbători
- jocuri de rol: Primesc oaspeţi, Este ziua mea, Este
ziua ta etc.
6
 Clasa pregătitoare
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale
materialelor întâlnite în mediul familiar
- exprimarea de mesaje orale simple despre:
textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea
şi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie
sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă
- gruparea materialelor după criterii date –
Exemplu: jocul „Cenuşăreasa”: „Ajut-o pe
Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite,
materiale de acelaşi fel; Grupează materialele
care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează
materialele roşii; Grupează materialele care se
pot rupe, care sunt transparente” etc.
- enumerarea unor caracteristici observabile ale
materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul
familiar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui
altceva” despre creioanele tale, uniforma ta,
penarul tău etc.
- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în
funcţie de proprietăţi/utilizări etc.; depozitarea în
spaţii special amenajate şi etichetarea lor –
Exemplu: „Borcanul cu pietricele”, „Găletuşa cu
scoici”, „Coşuleţul cu fire”, „Cutia cu ghinde” etc.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în
aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
- realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative
spontane, atunci când li se pun la dispoziţie
materiale şi instrumente diverse, într-un mini-
atelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de
Artă
- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în
grup, folosind culori la alegere şi tehnici
improvizate – Exemplu: stropire, suflare,
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice
Clasa I
2.1. Identificarea unor caracteristici/ proprietăţi
ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut
- descrierea materialelor folosind drept criteriu
proprietăţile lor
- identificarea materialelor cu care au fost
confecţionate diferite produse
- gruparea produselor în funcţie de materialele din
care au fost confecţionate
- familiarizarea cu modul în care iau naştere
obiectele din jurul nostru: Povestea hârtiei,
Povestea unui nasture, Povestea unui caiet etc.
- organizarea de interviuri în perechi: Ce se poate
face cu…? La ce este util….? etc.
- compararea obiectelor în funcţie de culoare,
formă, textură, claritate etc. - Exemplu: dintre
două obiecte care are culoarea mai intensă,
forma mai evidentă, care e mai moale, care are
conturul mai clar etc.
- identificarea mai multor texturi, a formelor în
mişcare, a formelor ce au suferit deformări minore
etc.
- gruparea unor instrumente şi materiale în funcţie
de domeniu (aceasta foloseşte la desen, pictură,
modelaj, construcţii, confecţii, foto-video)
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin
utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei
- realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu
atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci când
sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/Cum mă
simt într-o zi senină
- realizarea de benzi desenate prin care să redea
etapele unei întâmplări trăite
- participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai
multe mâini, un singur portret” etc.
Clasa a II-a
2.1. Explorarea unor caracteristici/ proprietăţi ale
materialelor în diverse contexte
- selectarea materialelor de lucru, în funcţie de
scopul propus
- uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor
în confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări
- crearea unui dicţionar cu definiţii simple ale
materialelor, bazate pe caracteristicile lor observate
de copii în diverse contexte
- realizarea de jurnale cu dublă intrare: jurnalul unei
frunze, al unei crenguţe înflorite etc., pornind de la
texte literare studiate
- realizarea de grile de observaţii despre materiale
aflate în stări diferite (frunză verde, uscată,
presată etc.)
- exersarea modului de îngrijire / păstrare a
instrumentelor şi materialelor de lucru
- compararea diferitelor tehnici de lucru - Exemplu:
Joc „Ce se întâmplă dacă fac aşa…” (copiii sunt
încurajaţi să experimenteze diferite tehnici şi să
observe ce au descoperit)
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin
utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei
- realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu
atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci când
sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/ Cum mă
simt într-o zi senină
- participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai
multe mâini, un singur portret” etc.
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii
(motivarea alegerii subiectului, timpul alocat,
7
 Clasa pregătitoare
ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu
frunze, fructe, legume, obţinerea formelor
spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură,
modelaj, decolorare cu pic etc.
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop
decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese
- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi
sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale
tehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un
vis, Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o
idee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez pe
mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care
mi-o doresc, pictez şcoala, modelez supărarea etc.
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi
explicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez un
globuleţ pentru prietenul meu deoarece…)
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/
construcţii simple, pe baza interesului direct
- realizarea de construcţii libere, spontane, atunci
când li se pun la dispoziţie materiale şi
instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat
în sala de clasă sau în Colţul de Artă
- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere,
înşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare
după contur, modelaj, în funcţie de
nevoile/opţiunile copiilor
- confecţionarea de jocuri şi jucării simple –
Exemplu: „Morişca”, „Bărcuţa”, „Cubul”, „Puzzle”,
„Cărţi de joc”, „Loto cu imagini”
2.4. Transformarea unui material prin tehnici
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice
Clasa I Clasa a II-a
- explicarea semnificaţiilor propriilor lucrări/creaţii mijloacele şi tehnicile utilizate, sentimente)
- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în Exemplu: „Am confecţionat păpuşa pe care mi-o
grup, folosind tehnici variate – Exemplu: stropire, doream. Am realizat-o din cârpă. Vreau să mă joc
suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu ea/ Vreau să o dăruiesc... etc.”)
cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor
spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură,
modelaj, decolorare cu pic etc.
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop
decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru ocazii
speciale şi explicarea alegerilor făcute
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind 2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice
materiale uşor de prelucrat şi tehnici combinând materiale uşor de prelucrat şi tehnici
accesibile accesibile
- realizarea de colaje bidimensionale şi - realizare de felicitări, invitaţii la zile de naştere sau
tridimensionale din hârtie de diferite tipuri onomastică, obiecte de design pentru sala de
- utilizarea unor tehnici accesibile de decupare clasă, holurile şcolii, camera proprie etc.
după contur, rularea hârtiei, origami, modelaj etc., - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa
în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor de şcolar
- confecţionarea de jocuri şi jucării din diverse - realizare de machete simple etc.
materiale, prin tehnici accesibile – Exemplu:
„Omida”, „Albina”, „Ţintar”, „Puzzle”, „Cărţi de joc”
etc.
- confecţionarea de păpuşi pe băţ sau pe mână
precum şi decoruri simple pentru o minipiesă de
teatru de păpuşi
- realizarea de picturi pe folie de plastic pentru
decoruri utile în serbări
2.4. Transformarea unui material folosind o 2.4. Transformarea unui material prin tehnici
8
 Clasa pregătitoare
simple
- utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul
ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc.
Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ...
fotografie, pictură, modelaj etc.” (fiecare copil e
„profesor” într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe
rând, unii de la alţii)
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de
frământare, coasere, înşirare, împletire etc.
- exersarea modului de îngrijire / păstrare a
instrumentelor şi materialelor de lucru
- mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi
diferite; formularea de întrebări simple şi
răspunsuri despre cele observate
- modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de
întrebări simple şi răspunsuri despre cele
observate
- tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de
întrebări simple şi răspunsuri despre cele
observate
- înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări
simple şi răspunsuri despre cele observate
- lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite;
formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate
- identificarea unei operaţii simple la care a fost
supus un material, prin comparare cu starea
iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce
observi” (hârtie-hârtie ruptă, hârtie-hârtie tăiată,
hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire
lungi-fire scurte etc.)
- jocuri de rol: „La croitorie”, „La cizmărie”, „La
brutărie”
- confecţionarea de obiecte prin tehnici simple:
„Rochiţa păpuşii”, „Pălăria”, „Cizmuliţa”, „Batista” etc.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice
Clasa I Clasa a II-a
tehnică simplă variate
- vizionarea de scurte documentare despre - vizionarea de scurte documentare despre
obiectele familiare, având ca subiect „Cum se obiectele din mediul cunoscut, având ca subiect
fabrică?” „Cum se fabrică?”
- vizite la fabrica de mobilă, la moară, la covrigărie - vizite la obiective din zonă în care se prelucrează
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obţine materia primă
fâşii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica Quilling - folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obţine
şi transformate în podoabe sau obiecte de decor fâşii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica Quilling
- transformarea resturilor textile în podoabe sau şi transformate în podoabe sau obiecte de decor
obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în - transformarea resturilor textile în podoabe sau
fâşii, împletire etc. obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în fâşii,
- participarea la jocuri de rol: „La croitorie”, „La împletire etc.
cizmărie”, „La brutărie”
- exersarea utilizării corecte a instrumentelor de
lucru: creionul, pensula, foarfeca, aparatul foto,
camera video, acul etc.(copilul este ajutat să-şi
formeze deprinderi corecte)
- exersarea modului de îngrijire / păstrare a
instrumentelor şi materialelor de lucru
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de
frământare, coasere, înşirare, împletire, caligrafie
cu degetul pe tabletă etc.
9
 Clasa pregătitoare
2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin
efort propriu
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări
despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în
mediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să
înţeleagă de ce avem nevoie de şireturi? De ce
avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce
avem nevoie de suporturi pentru creioane?” etc.
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin
efort propriu;
- participarea cu obiectele realizate prin efort
propriu la expoziţii şi târguri organizate în şcoală
şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii,
Zilele oraşului/comunei/satului”, „Mărţişor”, „Paşti”,
„Crăciun”
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate
nivelului de vârstă, în care se asociază elemente
de exprimare vizuală, muzicală, verbală,
kinestezică
- realizarea unor lucrări în care să se asocieze
elemente de exprimare plastică, cu alte forme de
exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei
poveşti cunoscute prin desen sau prin cântec,
ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc.
- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din
poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau
pe mână
- realizarea unor decoruri pentru diverse
evenimente din viaţa şcolii
- punerea în scenă a serbărilor tematice specifice
anotimpurilor
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice
Clasa I
2.5. Explorarea de utilizări în contexte variate a
obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort propriu
- realizarea de miniscenete în care se utilizează
obiecte realizate individual sau în grup
- participarea la jocuri de rol cu jucării şi obiecte
confecţionate
- participarea la expoziţii cu vânzare sau târguri
organizate în şcoală sau în comunitate, cu prilejul
diferitelor sărbători
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate
nivelului de vârstă, în care se asociază elemente
de exprimare vizuală, muzicală, verbală,
kinestezică
- realizarea de lucrări în care se asociază elemente
de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare
artistică – Exemplu: ilustrarea versurilor unui
cântec prin desen etc.
- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din
poveşti) prin teatru de umbre
- realizarea unor decoruri pentru diverse
evenimente din viaţa şcolii
- punerea în scenă a serbărilor tematice legate de
viaţa comunităţii
Clasa a II-a
2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile şi sau
estetice a obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort
propriu
- identificarea unor dorinţe/ nevoi simple, care pot fi
îndeplinite prin realizarea de obiecte/lucrări utile şi
sau estetice
- identificarea a cel puţin două soluţii pentru a
îndeplini o dorinţă
- participarea la conversaţii despre posibile utilizări
ale produselor realizate individual sau în grup
- discuţii pentru acordarea de semnificaţii neuzuale
unor obiecte uzuale şi de semnificaţii uzuale unor
obiecte artistice; remarcarea neconcordanţelor şi
inovarea
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate
nivelului de vârstă, în care se asociază elemente
de exprimare vizuală, muzicală, verbală,
kinestezică
- realizarea de machete, colaje, desene, pentru a
ilustra o scenă dintr-o poveste – Exemplu:
căsuţele celor trei purceluşi, fasolea fermecată din
„Jack şi vrejul de fasole” etc.
- inventarea unui ritm sau a unei melodii pentru o
scenă dintr-o poveste
- mimarea unui personaj de poveste/desen animat
- confecţionarea unui costum din materiale
reciclate, care să se potrivească unui personaj
îndrăgit
10
CONŢINUTURI
Domenii CP CLASA I CLASA a II-a
Desen Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
hârtie, diverse obiecte hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte
creion grafit, creioane colorate creion grafit, creioane colorate, creioane creion grafit, creioane colorate, creioane
(opţional: PC, tabletă) cerate, peniţă, radieră cerate, peniţă, radieră
(opţional: PC, tabletă) (opţional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucru
Linie modulată, repetiţie haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie,
stilizare, gravură
Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forma (fără terminologie) linia, punctul, forme regulate şi neregulate linia, punctul, forme regulate şi neregulate
(fără terminologie)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
desen liber, decoraţii simple desen liber, decoraţii (ce pregătesc scrisul), desen liber, decoraţii
decoraţii simple
Pictură Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, hârtie, folie acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, acrilice, ulei,
burete de plastic, hârtie colorată, cretă, pigmenţi, hârtie, hârtie colorată, pânză, sticlă, lemn,
pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, burete ceramică, cretă, pigmenţi, burete
PC, tabletă pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate,
PC, tabletă PC, tabletă
Tehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucru
pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare,
tamponare, pulverizare tamponare, pulverizare tamponare, pulverizare

Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic

pata pata pata plată, pata vibrată
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
compoziţii compoziţii compoziţii
Confecţii şi Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
jucării hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac,
foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din foarfece, ramă de ţesut, cretă, tipar, materiale foarfece, croşetă, ramă de ţesut, cretă, tipar,
natură (frunze/petale uscate, ghinde) din natură (frunze/petale uscate, ghinde, materiale din natură (frunze/petale uscate,
fructe, legume) ghinde, castane, fructe, legume)

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 11

 Tehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucru
origami, tangram, croit, cusut origami, tangram, croit, cusut (cusutul origami, tangram, croit, cusut (puncte de
nasturelui, cusutul înaintea şi în urma acului), coasere), ţesut cu benzi de hârtie/fire
ţesut cu benzi de hârtie/fire
Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic
punct, linie, nod, formă punct, linie, nod, pată, formă, volum punct, linie, nod, pată, formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru
păpuşi păpuşi păpuşi
Modelaj Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
plastilină plastilină plastilină, cocă
presare, modelare liberă presare, modelare liberă presare, modelare liberă, incizie, armături,
gravură
Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic
formă formă, volum formă, volum (gol/ plin)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative, figurine etc. obiecte decorative, figurine etc. obiecte decorative, figurine etc.
Colaj Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
foarfece, lipici foarfece, lipici foarfece, lipici
fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Tehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucru
mototolire, rupere, tăiere, decupare după mototolire, rupere, tăiere, decupare după îndoirea, împletirea, origami, tangram
contur, îndoire, răsucire, lipire contur, îndoire, împletire
Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic
formă, volum formă, volum (gol/ plin) formă, volum (gol/ plin)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării,
instalaţii, figurine etc. instalaţii, figurine etc. instalaţii, figurine etc.
Foto-film Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate de redare şi înregistrare (telefon,
aparate foto, PC, tabletă) aparate foto, PC, tabletă) aparate foto, PC, tabletă)
filme, fotografii filme, fotografii filme, fotografii
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea
unor fotografii unor fotografii şi filme scurte, neprelucrate unor fotografii şi filme scurte, neprelucrate
tehnic tehnic

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 12

 SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în
schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel,
disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin
dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură,
prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a
formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea
exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică,
prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin
metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă
şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc
adaptării la particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, din perspectiva
opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea
unor strategii didactice prin care se încurajează iniţiativa şi libertatea de
exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentul
pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul
educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu
ceilalţi copii şi cu adulţii.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de
elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea
de secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte
instrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de
clasă, în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui
obiectiv.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării.
Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de
învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea
sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal,
autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor
şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte
fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent
pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite
de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 13

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie

Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţa
specifică -
1.3.  vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată”
 discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la imaginile din film
indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste imagini?
 realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale lucrurilor şi
ale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu imagini din film (bunici,
covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor, portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.)

Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea unor teme
variate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn, Motive tradiţionale
 întâlnire cu părinţi/bunici/reprezentanţi ai comunităţii;
prezentarea unor obiecte confecţionate manual
şi utilizate odinioară pentru frământarea aluatului
(covată, lingură de lemn, strachină de lut)
 observarea ornamentelor/motivelor populare
desenate pe vase/linguri
 discuţii despre materialele şi tehnicile prin
care au fost realizate, despre aspectul şi utilitatea
acestor obiecte, despre meşteşuguri populare

2.2.  modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană

2.3. etc.)
din plastilină, pastă de modelaj sau lut
 formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre
fenomenele observate
 decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii
utilizând tehnici simple: amprentarea cu diferite
instrumente puse la dispoziţie (pix, riglă,
furculiţă de plastic, cuţit de plastic etc.)
 pictura pe vase din lut

2.6.  desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în

funcţie de starea fiecărui copil)
 scurtă dramatizare –interpretarea unor imagini din film prin
redarea mişcărilor turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept
recuzită)

2.1.  sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite

seminţe) în funcţie de proprietăţi –mărime, formă,
culoare- Exemplu: „Ajut-o pe mama/bunica să facă
ordine pe raft!”
 depozitarea materialelor sortate în spaţiul special
amenajat (Colţul de artă); etichetarea lor - „Castronul cu
boabe de grâu”, „Strachina cu boabe de porumb”,
„Săculeţul cu boabe de orez” etc.
 persoana invitată la activitate (mama/bunica unui elev/o
persoană resursă din comunitate) le va explica/demonstra copiilor cum se frământă
aluatul (drept recompensă pentru sprijinul acordat)
 discuţii despre caracteristicile/proprietăţile făinii

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 14

2.4.  realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm făina cu
sare?...cu apă? ...cu tempera?
 identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu apă şi
sare), prin comparare cu starea iniţială a acesteia
 copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite instrumente
alese de ei –sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei, forme de plastic folosite
pentru prăjituri etc.
 observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din cantităţi
aproximativ egale de aluat

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 15

Exemplu de abordare integrată la clasa I
TEMA: Lanul de grâu

CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

1. 1.3. Manifestarea  Observarea modului diferit Desen Fotografie
curiozităţii faţă de de ilustrare a aceluiaşi subiect
explorarea de „Lan de grâu” – prin desen,
mesaje artistice grafică, pictură, fotografie
simple, exprimate  Observarea spicelor de
vizual grâu naturale

Tablou Van Gogh Tablou Andreescu

2. 1.2 Identificarea  Realizarea de

elementelor de corespondenţe: culori ale
limbaj plastic, în obiectelor din mediul
ipostaze familiare, în apropiat/trăsături fizice -culori
spaţiul înconjurător. din natură (Penarul meu este
roşu ca....macii, Părul meu este
galben ca...spicul de grâu, Ochii
mei sunt negri ca...pana
corbului, albaştri ca...cerul etc)
3. 2.2. Exprimarea  Realizarea de
ideilor şi trăirilor aplicaţii/compoziţii cu tema
personale prin „Lanul de grâu”, din materiale şi
utilizarea liniei, instrumente diverse (făină,
punctului, culorii şi acuarele, pânză, spice de grâu,
formei hârtie colorată, hârtie de
mototolit etc)

 Deschiderea unor ateliere

de lucru în care se utilizează
tehnici variate, în contexte
Dactilopictură/amprentare
diferite (curtea şcolii, sala de
clasă, holul şcolii), în funcţie de
materialele folosite:
 Dactilopictură, amprentare
–pe pânză;
 Desen pe făină;
 Colaj
 Lucru cu materiale din
natură
Copiii optează pentru
participarea la unul dintre
ateliere. Desen pe făină
La activitate participă cel puţin 2
părinţi sau voluntari pentru a
sprijini cadrul didactic.

Lucru cu materiale din natură

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 16

 Exemplu de abordare integrată la clasa a II-a
TEMA: Atelier cu spice de grâu

CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

Dacă nu există persoană resursă în comunitate poate fi vizionat filmul
1. 2.4. Transformarea  Organizarea unei întâlniri cu „Crişeni- Muzeul pălăriilor din paie”
unui material prin părinţi/bunici/reprezentanţi ai http://www.youtube.com/watch?v=YWHDv41RaVg
tehnici variate comunităţii; aceştia pot prezenta
copiilor obiecte făcute de mână din
paie de grâu, care le sunt foarte
dragi (pălării, coşuri); prezentarea
materialelor şi a tehnicilor prin care
au fost făcute.
 Demonstraţie practică a
meşteşugului de împletire a paielor.

2. 2.1. Explorarea unor  Observarea unor proprietăţi

caracteristici/ simple ale paielor de grâu, prin
proprietăţi ale experimentare (reacţia în contact
materialelor în cu apa, aplatizare prin
diverse contexte presare,scurtare prin tăiere,
proprietatea de a se lipi pe un
suport);
 Sortarea paielor de grâu în
funcţie de caracteristici (grosime,
lungime)

3. 2.4. Transformarea  Utilizarea unor tehnici simple

unui material prin de răsucire, înnodare, tăiere, lipire
tehnici variate a spicelor de grâu (în grupuri mici,
în funcţie de nevoile/opţiunile
copiilor)

2.3. Realizarea de  Realizarea de construcţii/lucrări

produse utile şi/sau din spice de grâu şi instrumente
estetice combinând diverse puse la dispoziţie într-un
materiale uşor de mini-atelier amenajat în sala de
prelucrat şi tehnici clasă.
accesibile
 Sprijiniţi de părinţii/voluntarii
prezenţi la activitate, copiii pot
realiza coroniţe din spice de grâu,
pentru completarea de tablouri
realizate pe pânză

 Expunerea lucrărilor realizate,

a obiectelor confecţionate din paie
aduse de copii/invitaţi în cadrul
Muzeului tematic al spicelor de
grâu organizat în sala de clasă şi
aprecierea lucrărilor proprii sau ale
altora, pe baza unor criterii clare
date.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 17

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013
Notă de prezentare

Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se
învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar,
înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi
Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ
cu un buget de timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la
clasele III-IV.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice.
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de
cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea
cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Cântare vocală
- Cântare instrumentală
- Elemente de limbaj muzical
- Mişcare pe muzică.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare
continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie
predominant la realizarea acestora.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi
obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o
abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în
acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate
ale elevilor.
Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în
prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat
abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele:
- învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere;
- contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate;
- abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte
flexibilitatea interacţiunilor;

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 2

 - asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale
copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice
armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi
dezvoltării intelectuale.
În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs educativ
specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi a mişcării
la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.
- Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană
şi naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a
cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică
muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.
- Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să
înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
- Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă,
accesibilă.
Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a IV-a,
urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei
elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii
elevilor.

Competenţe generale

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a

unor elemente simple de limbaj muzical

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu

mijloace specifice vârstei

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi

experienţe prin intermediul muzicii şi
mişcării, individual sau în grup

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 3

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
Clasa pregătitoare
1.1. Receptarea unor sunete din mediul
înconjurător, cu durate şi intensităţi
contrastante
- jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a
unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu
sonorităţi distincte
- jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau
scurte, emise tare sau încet de obiecte
cunoscute
1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate
- jocuri de audiere alternativă şi comparată a
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu
audierea unui cântec
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o
parte din copii prezintă poezia sau cântecul,
iar ceilalţi recunosc auditiv
1.3. Receptarea sunetelor emise de jucăriile
muzicale şi percuţia corporală
- observarea/familiarizarea cu aspectul
jucăriilor muzicale
- mânuirea liberă a jucăriilor muzicale,
respectiv executarea percuţiei corporale,
detaşat de cântec, în colectiv şi individual
- audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia
Jucăriilor”
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare
Clasa I
1.1. Receptarea unor sunete din mediul
înconjurător şi din natură, cu durate,
intensităţi şi viteză de succesiune
contrastante
- joc de recunoaştere a sunetelor străzii şi ale
clasei, a sunetelor din natură (ciripitul
păsărelelor, lătratul câinelui etc.)
1.2. Diferenţierea sunetelor cântate vocal sau
instrumental
- jocul „Recunoaşte interpretul!” (bărbat,
femeie, copil sau un instrument)
1.3. Recunoaşterea sunetelor emise de jucăriile
muzicale şi percuţia corporală
- jocul: „Perechile jucăriilor” - recunoaşterea
auditivă a jucăriilor muzicale şi asocierea lor
în perechi
- jocul „Ploaia şi vântul”: alegerea şi mânuirea
jucăriilor potrivite (sau a percuţiei corporale)
pentru imitarea diferitelor sonorităţi din
natură
Clasa a II-a
1.1. Receptarea unor sunete emise de surse
diferite, cu durate, intensităţi, înălţime şi
viteză de succesiune contrastante
- audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a
duratelor, a intensităţilor, a înălţimii şi a
tempoului; asocierea acestora cu mişcări
sugestive ale braţelor
- jocul ”Mergi cum se cântă!”
- jocul ”Ghici de unde se aude sunetul?”
- mişcarea braţelor sus-jos la sunetele de
înălţimi diferite (exemplu - cântecul Coroana
de Gr. Teodosiu)
1.2. Receptarea sunetelor emise de anumite
instrumente muzicale şi identificarea direcţiei
de propagare a sunetului
- jocul „Ghiceşte instrumentul!” (percuţie, pian,
vioară)
- exersarea acuităţii auditive de diferenţiere
spaţială a sunetelor (exemplu - jocul ”De
unde se aude?”)
1.3. Recunoaşterea sunetelor emise de jucăriile
muzicale, în corelarea lor auditivă cu anumite
calităţi ale sunetelor muzicale
- marcarea intuitivă a unor elemente de limbaj
muzical din cântece, cu ajutorul anumitor
jucării muzicale cu sonorităţi potrivite sau
folosind percuţia corporală - sunete egale,
pauza de pătrime, intensităţi diferite
4
 Clasa pregătitoare
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins
între DO1-La, cu o structură ritmico-melodică
asemănătoare cântecelor din folclorul
copiilor
- audierea cântecului demonstrat de
propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor
tehnice
- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului
care uşurează receptarea
- implicarea activă şi dirijată în receptarea
cântecelor
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
Clasa pregătitoare
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea
sugerată de text
- exersarea asimilării integrale a cântecului –
Exemplu: „Căldăruşă plină” (din folclorul
copiilor), „Huţa, huţa” (din folclorul copiilor),
sau pe strofe; indiferent de procedeul
abordat, cântecul se însuşeşte ca un tot
unitar - text şi melodie, care nu se despart
- reproducerea în colectiv a cântecelor
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele
- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări
potrivite conţinutului de idei al textului
(acţiuni, personaje) – Exemplu: „La moară”
(din folclorul copiilor), „Moş Cioc-Boc” de L.
Comes etc.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare
Clasa I
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins
între DO1-DO2, alcătuite din formule ritmico-
melodice simple şi repetate
- însuşirea după auz a cântecelor, prin
demonstrarea lor de către cadrul didactic
sau cu ajutorul mijloacelor tehnice, urmată
de preluarea intuitivă / receptarea lor de
către copii
- crearea unei atmosfere propice însuşirii
cântecului, prin prezentarea unor materiale
muzicale sau ilustrative potrivite
- însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv –
grupuri mici – colectiv
Clasa I
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind
mişcarea sugerată de text şi de ritm
- reproducerea în grup a cântecelor însuşite
intuitiv, respectând sincronizarea
- dialog între grupe, sugerat de textul cântecului
- executarea unor mişcări sugerate de text (de
exemplu, deplasarea pe cântecele „Codobelcul”
de L.Comes, „Voiniceii” de A. Ivăşcanu
Clasa a II-a
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins
între c
- crearea unei atmosfere propice însuşirii
cântecului, prin prezentarea unor materiale
muzicale sau ilustrative potrivite
- însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv –
grupuri mici - colectiv
Clasa a II-a
2.1. Cântarea în colectiv, în grupuri mici şi
individual, asociind dirijatul intuitiv
- interpretarea cântecelor însoţită de dirijarea
cu ambele braţe, urmând o mişcare egală
jos-sus;
- interpretarea cu solist şi cor a cântecelor cu
refren (exemplu: În poiană***, Floarea
mea***)
- audiţie interioară (un vers cântat cu vocea,
un vers – în gând) însoţite de dirijat intuitiv
sau cu acompaniamentul jucăriilor muzicale
- reproducerea unor structuri ritmice din
cântece, însoţite de dirijat intuitiv
5
 Clasa pregătitoare Clasa I
2.2. Cântarea în colectiv, asociind 2.2. Cântarea, individual sau în grup, asociind
acompaniamentul liber acompaniamentul sugerat de ritm
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale - marcarea structurii ritmice a cântecului, prin
(tobe, lemne etc.) acompaniamentul cu jucării muzicale (tobiţe,
trianglu, maracas, clopoţel, tamburină,
- acompanierea cântecelor cu percuţie lemne) sau a percuţiei corporale (bătăi din
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul
palme, bătăi ale degetului în bancă, cu bătăi
în bancă etc.)
pe genunchi)
- alegerea instrumentului potrivit sau a
percuţiei corporale pentru fiecare cântec
Clasa a II-a
2.2.Cântarea în colectiv, asociind
acompaniamentul sugerat de ritm şi de măsură
- acompanierea cântecelor cu orchestra de
jucării muzicale sau cu percuţie corporală
diversă, care să marcheze fie ritmul, fie
timpii egali
- acompanierea melodiilor populare audiate

2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu
sunetele din mediul înconjurător, cu durate şi
intensităţi diferite
- jocuri de recunoaştere auditivă a unor
sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea
lor folosind onomatopee
2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu 2.3. Reprezentarea unor calităţi ale sunetelor prin
sunetele din mediul înconjurător, cu durate, semne convenţionale
intensităţi şi viteză de succesiune diferite - joc pentru diferenţierea în cântecele simple a
- imitarea unor animale sau a unor fenomene duratelor şi a înălţimilor sunetelor muzicale
ale naturii cu onomatopee lungi-scurte, (jetoane – ca simboluri convenţionale de
cântate tare-încet, repede-lent (exemplu : structurare a melodiilor simple)
„Jocul animalelor” - imitarea unor animale;
sonorităţi şi acţiuni specifice, jocul „Ploaia şi
vântul”, jocul silabelor muzicale - ma, me, mi,
mo, mu, jocul „Cântă ca mine!” etc.)
- emiterea unor onomatopee cu rol de exerciţii
de dicţie şi de sincronizare; numărători
- „Mergi cum îţi spun!” - joc de mişcare cu
deplasare: tare-încet, repede-lent

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 6

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup
Clasa pregătitoare
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică,
apelând la diverse forme de exprimare
- exersarea mişcării spontane pe cântec -
Exemplu: „Fluturaş, fluturaş” (din folclorul
copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa,
huţa” (din folclorul copiilor), cu balansul
braţelor, „Căldăruşă plină”, „Umblă ursul”,
„Ariciul” (din folclorul copiilor)
- desenarea unor imagini sugerate de textele
cântecelor
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează
mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn -
Simfonia „Ceasornicul” Partea a II-a (fragment
incipient), Partea a IV-a (fragment)
- organizarea unor jocuri inspirate de muzica
audiată - Exemple de audiţii: W.A.Mozart –„Mica
serenadă”, Partea I; George Enescu - „Impresii
din copilărie” (fragment)
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe
un cântec simplu, din folclorul copiilor
- jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin
asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări
pe vârfuri etc.)
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare
Clasa I
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică,
apelând la diverse forme de exprimare, în
funcţie de conţinutul şi caracterul muzicii
- jocuri inspirate de cântece: joc liber „Barza
şi broaştele”, inspirat de personajele
cântecului „Brotăceii şi broscoiul” de
L.Comes, joc inspirat de scenariul acţiunii
desprinse din cântece
- desenarea unor imagini sugerate de textul
diferitelor strofe ale unui cântec (de exemplu,
cântecul Iepuraşul Ţup, de Gh. Ciorănescu)
- jocul perechilor – joc cu personaje care se
mişcă în perechi pe muzica audiată
(exemplu: J.Strauss – „Marşul persan”)
- mişcare liberă pe muzică de facturi diferite
(de exemplu: W.A.Mozart – „Flautul
fermecat” (uvertura), „Rondo à la Turc”)
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe
un cântec simplu sau pe audiţie
- dans cu paşi egali pe cântec
- dans liber pe muzică populară din zonă
3.3. Confecţionarea de jucării muzicale din
Clasa a II-a
3.1. Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată
de anumite elemente de limbaj muzical
- organizarea unui joc de mişcare, utilizând
onomatopeele din cântecele învăţate,
sugestive pentru anumite elemente de limbaj
muzical (intensitate, durată, înălţime)
- stabilirea unor mişcări speciale pentru
fiecare cântec; recunoaşterea cântecelor
după mişcarea caracteristică
- marşul – pas egal pe muzică
- joc pe audiţie: mişcarea diferenţiată, la
alegerea copiilor, funcţie de nunanţă sau
tempo
- desenarea unui personaj din cântec –
Exemplu: cântecul „Leneşul”, de
Al.Hrisanide, cântecul „Azi Grivei e mânios”,
de L.Comes
3.2. Executarea unui dans / joc pe muzică, iniţiat
şi organizat în colectiv
- desfăşurarea unui dans popular liber pe
cântecul „Hora” (din folclorul copiilor),
valorificând elementele de mişcare deja
asimilate
- dans popular pe un cântec de joc din zonă
- dans liber, cu obiect portabil
- joc pe audiţie: sincronizarea mişcărilor în
perechi, pe o muzică audiată
- desfăşurarea unui joc cu personaje pe
muzica audiată sau pe cântec
7
 Clasa pregătitoare
3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din
mediul înconjurător, pentru acompanierea
cântecelor
- acompanierea liberă a cântecelor, cu
sonorităţi emise de obiecte din clasă
(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap
etc.)
3.4. Crearea unor linii melodice simple sau a unor
3.4. Improvizarea a unei combinaţii ritmice
asemănătoare celor din folclorul copiilor şi
asocierea acesteia cu mişcări adecvate
- crearea spontană a unor combinaţii ritmice
de silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare
Clasa I
materiale şi obiecte refolosibile
- utilizarea unor mariale şi obiecte refolosibile
pentru confecţionarea unor jucării muzicale
simple (cutii/sticle cu pietricele, nisip sau
nasturi; linguri de lemn decorate de copii
etc.)
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale
de tipul: linguri de lemn decorate în prealabil
de către copii, pahare de sticlă şi plastic cu
diferite tipuri de boabe, cutii din lemn/ plastic/
metal cu boabe/ pietricele
combinaţii ritmice şi asocierea acestora cu
mişcări adecvate
- crearea spontană a unei linii melodice simple
sau a unor combinaţii ritmice de silabe
onomatopeice, însoţite de mişcare
- gruparea unor mişcări sau sunete astfel
încât să genereze un dans liber pe linii
melodice proprii, simple
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
Clasa a II-a
3.3. Confecţionarea de jucării muzicale din
materiale naturale
- utilizarea unor mariale naturale pentru
confecţionarea de jucării muzicale simple
(exemplu: şiragul de nuci, castanieta)
- alegerea cântecelor potrivite pentru
acompaniamentul cu aceste jucării
- acompanierea cântecelor cu jucăriile
muzicale confecţionate de copii
3.4. Crearea unor linii melodice simple şi a unor
combinaţii ritmice, asociate cu mişcări adecvate
- selectarea şi organizarea unor sunete pentru
crearea unei idei muzicale proprii;
- gruparea unor mişcări sau sunete astfel
încât să genereze un dans liber pe linii
melodice proprii, simple
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
8
CONŢINUTURI
Domenii CP CLASA I CLASA a II-a
Cântare vocală Cântarea vocală în grup şi individual Cântarea vocală în grup şi individual Cântarea vocală în colectiv, în grupuri mici şi
Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de individual
început, dicţia, sincronizarea început, dicţia, sincronizarea Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de
început, dicţia, sincronizarea
Cântare Percuţia corporală (bătăi din palme, cu Percuţia corporală (bătăi din palme, cu Percuţia corporală diversă
instrumentală degetul pe bancă etc.) degetul în bancă, cu palmele pe genunchi)
Jucării muzicale improvizate Jucării muzicale din materiale şi obiecte Jucării muzicale din materiale naturale
Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) refolosibile Orchestra de jucării
Cântarea cu acompaniament Cântarea cu acompaniament Cântarea cu acompaniament
Acompaniament instrumental realizat de Acompaniament instrumental realizat de Acompaniament instrumental realizat de
cadrul didactic cadrul didactic cadrul didactic
Acompaniament de jucării muzicale realizat Acompaniament de jucării muzicale realizat Acompaniament de jucării muzicale realizat
de copii de copii (trianglu, maracas, clopoţel, de copii
tamburină)
Elemente de limbaj Timbrul Timbrul Timbrul
muzical Sunete din mediul înconjurător Sunete din mediul înconjurător Sunete din mediul înconjurător
Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale vocale Sunete muzicale vocale
Sunete muzicale instrumentale Sunete muzicale instrumentale Sunete muzicale instrumentale
(toba, pianul, vioara)
Ritmul Ritmul Ritmul
Sunete lungi/scurte Sunete lungi/scurte Sunet lung/scurt
Tempo-ul în audiţii? Marcarea structurilor ritmice
Improvizaţia spontană colectivă Audiţia interioară
Improvizaţia ritmică spontană
Melodia Melodia Melodia
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde Sunete înalte/joase Sunete înalte/joase
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde Mersul melodiei
Legătura dintre text şi melodie
(strofa şi refrenul)
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
Interpretarea Interpretarea Interpretarea
Nuanţe - Tare/ încet/ mediu Nuanţe - Tare,încet,mediu Nuanţe – Tare,încet,mediu
Cântec vesel/trist Cântec vesel/ trist Cântec vesel/ trist
Procedee armonico-polifonice (solist-cor, Procedee armonico-polifonice (solist-cor,
grupe alternative) lanţ, dialog, grupe alternative)

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 9

Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică
Mişcări sugerate de textul cântecului
Mişcări libere Dirijatul intuitiv
Mişcări sugerate de text Mişcări sugerate de text
Mişcări sugerate de ritm Pasul cadenţat/ Marşul
Dansul Mişcări sugerate de ritm
Dansul

Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii

CP CLASA I CLASA a II-a
Repertoriu Moş Cioc-Boc – Liviu Comes Codobelcul – L.Comes Cărticica mea ***
de cântece Soldaţii – G.Breazul, N.Sacsu Ciocănele, ciocănele – L.Comes Sprinteoara – L.Comes
Degeţelele – D.D.Stancu Voiniceii – A.Ivăşcanu În poiană ***
Trenuleţul – D.Voiculescu Brotăceii şi broscoiul - L.Comes Joc în cerc – A. Ivăşcanu
Cu ciocan şi cleştişor – Harry Brauner Iepuraşul Ţup – Gh.Ciorănescu Fluture de nea – Costică Andrei
Voinicii – N.Ionescu Cinci voinici – L.Comes Leneşul – Al.Hrisanide
Moara – C.Mereş Piticii şi ariciul – G.Cucu Azi Grivei e mânios – L.Comes
Cântece din folclorul copiilor Noi acum suntem şcolari – A.Ivăşcanu Avionul – D.Voiculescu
Numărători Răţoiul – D.D.Stancu Floarea mea ***
Huţa, huţa Cântec de primăvară – L.Comes Ghicitori – A.Ivăşcanu
Melc, melc Toamna – N.Buicliu Vulpea şi gâştele – A.M.Ionescu
Mama Joc – popular Păsărelele – T.Popovici
Căldăruşă plină Trenul - C.Mereş Zidarii – L.Comes
Fluturaş, fluturaş Fluturaş – C.Romaşcanu Iarna veselă – Gr.Teodosiu
La moară Săniuţa – L.Comes Tot ce e pe lume – D.D.Stancu
Fluture roşu Moara - C. Mareş Mişcă vântul frunzele – D.Cuclin
Umblă ursul Şade raţa - Al. Paşcanu Albiniţa mea – după Delcasso
Ariciul Melodia - Mozart Copilul călăreţ – T.Popovici
Trompeta Cântece din folclorul copiilor Ploaia – C.Mereş
Ninge, ninge Numărători Cucule, pasăre sură – I.D.Chirescu
Baba Oarba Împreună să jucăm Coroana – Gr.Teodosiu
Martie, mărţişor Cântece din folclorul copiilor
Furnicile Hora
Audiţii Jocuri populare din zonă Cântece şi jocuri populare din zonă Cântece şi jocuri populare din zonă
A. Vivaldi: Anotimpurile Cântece pentru copii Ion Chirescu: Mama
Leopold Mozart: Simfonia jucăriilor George Enescu: Rapsodia I D.D.Stancu: Ciobănaşul
W. A. Mozart: Mica serenadă W.A.Mozart: Mica serenadă – Allegro, Flautul G.Enescu: Impresii din copilărie

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 10

 J. Haydn: Simfonia “Ceasornicul”
R. Schumann: Scene pentru copii (pian)
F. Mendelssohn – Bartholdy: Uvertura la
Visul unei nopţi de vară
G. Enescu: Suita Impresii din copilărie
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare
fermecat – Uvertura, Rondo à la Turc
P.I.Ceaikovski: Lacul lebedelor – Vals, Scenă
R.Korsakov: Zborul cărăbuşului
J.Strauss: Marşul persan
W.A.Mozart: Contradans, Mica serenadă –
Rondo
L.van Beethoven: Concertul pentru vioară în
Re major – Rondo
R.Schumann: Cavalerul căluţului de lemn
J.Strauss: Radetzky Marsch
A.Dvoŕak: Dans slovac, nr.8
A.Vivaldi: Anotimpurile - Primăvara
11
 SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline integrate.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul
didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.
Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura
personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare:
competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se
răspundă succesiv la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea
interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic
va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită
exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea
şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului.
Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele
esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:
- bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
- paşi egali, pe loc sau în deplasare;
- paşi simpli de dans;
- ridicare ritmică pe vârfuri;
- mişcări ale braţelor, ale trunchiului;
- mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje);
- mânuirea jucăriilor muzicale;
- dirijat intuitiv.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul,
linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte
capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor.
Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării,
ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru
dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în
final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă
cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce
reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea
lor muzicală.
Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a
acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu
percepţia întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă
mereu procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi
eficient.
Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi
apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de
limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor,
abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 12

 Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode
precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal,
autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi
timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este
recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai
bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 13

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

DEZVOLTARE PERSONALĂ
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare
curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară
Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe
săptămână în clasele I şi a II-a.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice.
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului
pentru întregul interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din
competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt
corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de
organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu
caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului
şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de
învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un
demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării
contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi
elevilor.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe
următoarele domenii:
- Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
- Dezvoltare emoţională şi socială
- Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop
dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă
interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la
învăţare. În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea
fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor.
De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea privind
dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea
abordării integrate a unora dintre activităţile propuse.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor
1
internaţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008) care subliniază rolul
important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru
deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la
vârste tot mai mici.

1
http://register.consilium.eu.int, http://register.consilium.europa.eu
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală 2
Competenţe generale

1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii

pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi

cunoscuţi

3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context

şcolar

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală 3

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
Clasa pregătitoare
1.1. Identificarea unor trăsături personale
elementare
- Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor
fizice (culoarea ochilor, lungimea părului,
înălţimea, greutatea)
- desenarea conturului corpului în mărime
naturală, colorarea conturului astfel încât să
semene cât mai bine cu sine (culoarea părului,
culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea
produselor
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi
denumirea acestora
- realizarea de desene de tip autoportret, colaje
despre propria persoană
- prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite
- discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza
desenelor şi poveştilor create de fiecare
persoană despre părţile corpului şi rolul acestora
- jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza
enumerării trăsăturilor fizice relevante
1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple
de igienă personală
- jocuri de identificare a obiectelor de igienă
personală şi explicarea modului de folosire a
acestora
- ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de
igienă personală
- vizionarea unor filme scurte despre igiena
personală
- activităţi practice de exersare a acţiunilor de
îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea şireturilor,
spălarea mâinilor înainte de servirea mesei,
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală
Clasa I
1.1. Prezentarea unor trăsături personale
elementare, în contexte variate
- crearea unor ecusoane personalizate
- crearea unor obiecte simple prin modelaj
(plastilină, lut) sau colaj (reviste, ziare, materiale
din natură) care să exprime caracteristicile
propriei persoane
- prezentarea într-un cadru inedit (podium de
premiere, interviu) a trei aspecte plăcute
referitoare propria persoană
- jocuri de continuare a unor fraze, pentru
evidenţierea calităţilor: „Eu pot să…”, „Îmi place
de mine pentru că…”, „Mâncarea mea preferată
este…”, „Culoarea mea preferată este…”, „Pe tine
te apreciez pentru că…”, „Sunt mândru de mine
atunci când…”
- jocuri de prezentare în perechi, în grupuri mici, în
faţa clasei, a rezultatelor activităţii
- prezentarea trăsăturilor personale elementare în
fişe de lucru
1.2. Identificarea unor reguli de igienă personală
- recunoaşterea în imagini a respectării/încălcării
regulilor de igienă personală
- desenarea unor personaje care respectă/ nu
respectă regulile de igienă personală
- jocuri creative: “Ce s-ar întâmpla dacă nu ar
exista săpunul?”, „Imaginează-ţi că săpunul ar
conduce lumea”, “În geanta ta descoperi că o
periuţă de dinţi îţi vorbeşte...”
- rebusuri, concursuri despre reguli simple de
igienă
- realizarea unor colaje, desene, sloganuri/cuvinte
Clasa a II-a
1.1. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între
sine şi ceilalţi, după criterii simple
- jocuri de autocunoaştere şi intercunoaştere prin
folosirea diferitelor forme de comunicare
- exerciţii artcreative realizate în mod individual sau
în echipă (prezentarea unor forme originale de
salut în cadrul cărora copiii îşi atribuie o
însuşire/calitate care-i face unici şi diferiţi de
ceilalţi; obţinerea unor produse unice: decuparea
unei hârtii împăturite în forme diferite, colorarea
unui obiect, interpretarea în manieră proprie a
unui rol etc., desenarea conturului mâinii sau a
amprentelor personale etc.)
- confecţionarea unor cadouri de tipul „lucru
manual”
- analizarea unor personaje din poveşti/ povestiri
sau din viaţa reală, în scopul identificării unor
asemănări şi deosebiri între sine şi acestea
- rezolvarea unor fişe de lucru pentru identificarea
asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi ceilalţi
1.3. Respectarea unor reguli de igienă personală
- amenajarea clasei într-un mod prietenos (estetică
vizuală, condiţii de învăţare etc.), care să respecte
reguli simple de igienă
- discuţii despre importanţa regulilor de igienă în
viaţa noastră
- realizarea unor proiecte în grupuri mici despre
regulile de igienă şi prezentarea acestora în clasă
- jocuri de rol pentru exemplificarea
comportamentelor dezirabile de igienă personală
în diferite contexte
4
 Clasa pregătitoare
după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor,
aranjarea/împachetarea hainelor, închiderea
fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării
independenţei faţă de adult
- exercitii de reprezentare grafică a unor obiecte,
activităţi şi reguli simple de igienă personală
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
Clasa pregătitoare
2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii
simple, familiare
- vizionarea unor secvenţe din desene animate,
filme pentru copii, audierea unor poveşti
consacrate, pentru identificarea şi denumirea
emoţiilor de bază ale personajelor (Exemplu:
cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit,
albina curajoasă etc.)
- completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se
simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un
desen frumos şi este ..(bucuros).”, “Fetiţa a spart
o cană şi este …(supărată)”, “Bunica a plecat
astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)” etc.
- jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea
emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am
simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii
colegi, când este încurajat/certat de părinţi,
sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou
membru în familie etc.)
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală
Clasa I
cheie care ilustrează reguli de igienă
- fişe de lucru pentru exersarea învăţării regulilor
de igienă personală: corespondenţe, asocieri,
consecinţe, completare de obiecte care lipsesc,
exprimare de opinii
- realizarea reclamelor pentru produsele de igienă
preferate
Clasa I
2.1. Asocierea emoţiilor de bază cu elemente
simple de limbaj nonverbal şi paraverbal
- selectarea unor imagini cu personaje care
exprimă emoţii de bază (Exemplu: Alegeţi
personajele care exprimă bucurie, fericire,
veselie…)
- crearea unei expoziţii cu imagini/fotografii (aduse
de acasă, realizate în clasă, decupate din
ziare/reviste) care exprimă diferite emoţii
- recitarea unei poezii în diferite ipostaze (vesel,
speriat, uimit)
- propunerea unor concursuri de „Poezii şi cântece
cu emoţii”
- jocuri de mimă
- turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la
începutul/finalul zilei, la începutul/finalul unei
activităţi)
- descrierea emoţiilor trăite în jocurile preferate
Clasa a II-a
- realizarea unor scurte descrieri verbale despre
efectele igienei personale asupra sănătăţii
- elaborarea în echipă a unor scurte compuneri
despre sănătate şi igienă (spălarea mâinilor,
folosirea săpunului, respectarea orelor de masă
etc.)
- (auto)administrarea unor fişe de observare a
respectării regulilor de igienă personală
- organizarea şi implicarea elevilor în studii foarte
simple care să investigheze rolul şi consecinţele
respectării/nerespectării regulilor de igienă
personală (chestionar, interviu, prezentare de
rezultate)
Clasa a II-a
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii
variate
- dialoguri având ca suport imagini care surprind
emoţii de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze,
de exemplu, stările de tristeţe, fericire, relaxare,
frică etc. („Ce fac atunci când sunt...)
- aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se
exprime diferite stări emoţionale: desene,
cântece, modelaje din lut şi plastilină, roluri în
teatru, colaje, tapiserii din materiale textile etc.
- participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
roluri, pentru exersarea exprimării emoţiilor în
situaţii variate
- dezbateri despre legătura dintre emoţii şi
comportamente
- exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru
exprimarea în mod sănătos a emoţiilor
5
 Clasa pregătitoare
- jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală
sau în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în
activitatea şcolară
- exerciţii de identificare a regulilor de comunicare
în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea
rândului; completarea răspunsurilor colegilor
după ce aceştia au încheiat; exprimarea opiniei
personale; criticarea ideii, nu a colegului
- exprimarea prin desen a regulilor de comunicare
la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi
vizualizate de elevi – exemplu: vorbim pe rând,
ascultăm activ, respectăm programul şcolar,
ajutăm colegii când ne solicită sprijinul, adresăm
întrebări etc.
- jocuri de tipul „Continuă propoziţia”, „Continuă
povestea”
- jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi
pozitive/negative de interacţiune verbală sau
fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă
politicos (te rog, mulţumesc), se întrerup, se
lovesc, se împing etc.
- jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da
(comunicare eficientă)/Nu (comunicare
ineficientă)
2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi
obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu
acestea
- jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul
„Pot să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi
prezintă colegul/colega, jucăria preferată,
animalul preferat, activităţi preferate
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi
prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează
prietenul/prietenii, activităţile preferate
desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care
se simte ataşat
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală
Clasa I
2.2. Transmiterea unor mesaje verbale şi non-
verbale simple despre propriile experienţe de
viaţă
- prezentarea unei experienţe personale (prima zi
de grădiniţă, prima zi de şcoală, zile de naştere,
jucăria favorită, o ceartă cu un prieten/coleg,
victoria/înfrângerea într-un joc etc.)
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii,
pe baza unor cuvinte cheie: calendar, pădure,
furculiţă, zâmbet
- jocuri de mimă pentru înţelegerea unor mesaje
nonverbale emiţător-receptor (mi-am făcut un
prieten, mă doare măseaua, am primit un cadou,
bunicul a venit în vizită etc.)
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de
unele situaţii date
- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi
ceilalţi,
- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă
„Eu cred că...”, „În opinia mea...”
- miniscenete cu marionete, măşti, vestimentaţii
create de elevi
2.3. Explorarea caracteristicilor necesare pentru
a fi bun prieten
- citirea şi discutarea unor poveşti despre prietenie,
despre relaţiile existente într-un grup
- exerciţii de evidenţiere a regulilor de
comportament din poveşti/povestiri/poezii/fabule
- identificarea în imagini a comportamentelor
prietenoase/ neprietenoase dintr-un grup
- crearea unor poveşti, în echipă, cu subiectul
„Colegii mei/ Colegele mele”, „Prietenul
meu/Prietena mea”
Clasa a II-a
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziţii
despre cum s-au simţit în diverse situaţii
2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă
- vizionarea unor secvenţe de film pentru
identificarea expresiilor corporale, faciale, verbale
simple, care indică ascultarea activă
- observarea, în jocuri de rol create de colegi, a
elementelor specifice ascultării active
- utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie,
colegi, prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi
simple de ascultare activă: contact vizual, postură
adecvată, intonaţie etc.
- completarea cu elemente grafice specifice
ascultării active a unor personaje umane care
exprimă interes în comunicare
- realizarea unor desene cu persoanele care
ascultă activ/nu ascultă activ
- fişe de lucru cu situaţii de comunicare/ascultare
activă din viaţa cotidiană (acasă, pe stradă, în
parc, la şcoală, la magazin, la film etc.)
2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu
ceilalţi
- exerciţii de identificare a unor reguli de
comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza discutării
unor situaţii concrete din experienţa elevilor
- exerciţii de identificare a premiselor pentru a
coopera cu ceilalţi (hobby-uri, interese comune,
activităţi preferate etc.)
- exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor
facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu la
iniţierea şi păstrarea unei prietenii: cooperare,
competiţie, compromis
6
 Clasa pregătitoare
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei
noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate
prietenilor”
- Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret”
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
Clasa pregătitoare
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară
- discuţii la începutul anului şcolar despre noile
rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze,
vacanţe etc.)
- discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar
- discuţii de explorare a intereselor şi a
experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul
fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii
de dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al
activităţilor extraşcolare)
- transformarea spaţiului clasei într-un mediu
prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare
personală afişate pe mese/bănci, construirea în
echipă a simbolului, expunerea produselor
activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi
vizualizate
- interpretarea unor melodii preferate pentru
anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să sune
clopoţelul în şcoala mea?”
- teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare”
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină
învăţarea şi succesul şcolar
- exerciţii de identificare în imagini a organizării
învăţării: întreruperea jocului, pregătirea
materialelor, concentrarea asupra rezolvării
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală
Clasa I
- practicarea unor jocuri de prezentare a
colegului/colegei
- vizionarea unor filme specifice universului
copiilor, în care se relevă caracteristicile unui
prieten/se dezvoltă relaţii de prietenie
- jocuri de rol: În clasă, În parc, Ziua de naştere, În
vacanţă
Clasa I
3.1. Identificarea unor sarcini de lucru simple în
contexte variate
- enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor
personaje din poveşti, povestiri, ale persoanelor
din viaţa reală (mamă, tată, învăţătoare, bunici,
director de şcoală, primar, preşedinte, medic,
actor etc.)
- bifarea sarcinilor de lucru de la şcoală dintr-o listă
cu diferite tipuri de sarcini (imagini, cuvinte cheie)
- jocuri de rol/ de mimă, referitoare la sarcinile de
realizat într-o zi, acasă sau la şcoală
- exerciţii de apreciere a timpului de lucru (mai
mult, mai puţin) pentru sarcinile pe care le are de
îndeplinit la şcoală şi acasă
- plasarea etichetelor care conţin sarcini de lucru
pe cadranul unui ceas
- organizarea unor interviuri adresate colegilor
despre sarcinile de lucru dintr-o zi
3.2. Evidenţierea importanţei învăţării pentru
propria persoană
- jocuri de exprimare a opiniilor personale: “Pentru
mine este important să învăţ deoarece…”
Clasa a II-a
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă
despre prietenie
- elaborarea unor compuneri despre prieteni,
universul extins al copilului (prietenii fraţilor/
surorilor)
- crearea unor mesaje de mulţumire adresate
colegilor/prietenilor
Clasa a II-a
3.1. Realizarea unui program zilnic de activităţi,
cu sprijinul adulţilor
- crearea unui orar zilnic personalizat
- iniţierea unei agende în care să fie precizat
programul zilnic
- enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?”
- plasarea unor simboluri pentru activităţile
programului zilnic în funcţie de succesiune,
frecvenţă, dificultate, durată
- completarea unor texte lacunare „Eu învăţ mai
bine… “, “Cel mai uşor învăţ cu..”, ”Îmi place să
învăţ despre …” Pentru a memora mai uşor am
nevoie de …”, “ Pentru a învăţa, prefer să
folosesc următoarele obiecte…”
- analiza gradului de îndeplinire a programului zilnic
- investigarea programelor zilnice ale membrilor
familiei
3.2. Prezentarea condiţiilor (instrumente,
persoane, contexte) care fac învăţarea uşoară
sau dificilă
- elaborarea în echipe a unor postere: “Cum
învăţăm?”
7
 Clasa pregătitoare
sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a
atenţiei, momente de relaxare etc.
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu
activităţile zilnice şi săptămânale
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură,
elemente grafice artistice
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la
şcoală?”
- desenarea momentelor specifice unei zile
obişnuite de şcoală
- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă
(aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea
fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării,
ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor,
inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)
- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria
profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte
clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical,
cabinet stomatologic etc.)
- sărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin
desene, lucruri interesante învăţate sau
momente în care s-au simţit bine, lucrări inedite
realizate împreună cu părinţii
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi
activităţilor preferate
- prezentarea în faţa grupului a unor obiecte
personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi
place fiecăruia să facă, pentru valorizarea
abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu
- ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi
preferate: „Ce îmi place să fac?”
- „Micul colecţionar”, prezentarea colecţiilor pe
care fiecare le are acasă sau a
obiectului/jucăriei/activităţii preferate
- realizarea unor albume, agende speciale,
portofolii care cuprind date personale despre
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală
Clasa I
- monitorizarea simplă a achiziţiilor şi atitudinilor
specifice învăţării (Cadranul învăţării: Ce am aflat
nou ; Ce vreau să ştiu ; Ce mi-a plăcut)
- realizarea unor colaje despre ceea ce îi place şi
ceea ce nu îi place să înveţe la şcoală, acasă, pe
stradă, în parc, în vacanţă, la teatru, la muzeu, la
televizor, pe internet etc.
- discuţii despre greşeală ca parte a procesului de
învăţare (“Putem învăţa din propriile greşeli?”)
- crearea unor refrene dedicate importanţei
învăţării
- organizarea unei expoziţii cu postere sau alte
obiecte pe care sunt scrise propoziţii care să
exprime importanţa învăţării
3.3. Explorarea unor meserii cunoscute sau
preferate
- jocuri de rol despre meserii
- poveşti, poezii, ghicitori, cântece despre meserii,
susţinute de imagini
- jocuri/ ghicitori de identificare a instrumentelor
specifice unor meserii
- organizarea unei expoziţii cu instrumente
confecţionate, fotografii, desene sau (unde e
posibil) direct cu instrumentele specifice
meseriilor cunoscute
- decuparea unor informaţii despre meserii din
ziare, reviste, cărţi
Clasa a II-a
- jurnalul învăţării prin imagini sau cuvinte (cum
învăţ, ce îmi place să învăţ, uşor şi greu în
activitatea de învăţare, cine mă ajută)
- crearea unor ştiri despre cum învaţă elevii de
clasa a II-a, elevii mai mari, adulţii
- prezentarea unor scurte proiecte despre condiţiile
de învăţare de acasă şi de la şcoală
- realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor
de clasă sau părinţilor: „Dacă ai fi director, ce ai
păstra şi ce ai schimba la şcoală, pentru ca elevii
să înveţe mai bine, mai uşor şi cu plăcere?”
- „Cum învăţau bunicii noştri?” - invitarea la clasă a
unor bunici care să relateze experienţele
personale din copilărie despre învăţare: şcoala,
clasa, condiţiile de acasă, cadrele didactice,
rechizitele etc.)
- interviuri aplicate membrilor familiei despre
importanţa învăţării
3.3. Prezentarea utilităţii unor meserii/profesii
cunoscute
- jocuri didactice despre meserii „De-a vânzătorul”,
„De-a prezentatorul TV”, „De-a bucătarul” etc.
- vizite la locuri de muncă interesante pentru copii
(fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor etc.).
- crearea unor postere originale despre specificul
meseriilor şi beneficiile acestora pentru membrii
comunităţii
- dezbateri despre produsele/rezultatele unor
meserii, utilitatea meseriilor (mecanicul repară o
maşină stricată, medicul ne tratează când suntem
8
 Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
activităţi preferate, aptitudini, realizări etc. - prezentarea meseriilor de către specialişti invitaţi bolnavi, pictorul creează tablouri frumoase etc.)
- jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor la clasă: medic, artist, mecanic, pictor, poliţist, - jocuri de prezentare a profesiilor prin costumaţii
abilităţi, a predispoziţiilor native/talentelor copiilor preot, zugrav, cercetător, pompier, contabil etc. din materiale reciclabile - “Parada meseriilor”
în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, - vizite la diferite locuri de muncă ale părinţilor sau - crearea unui pliant (cu imagini decupate, desene,
matematică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat aflate în apropierea şcolii ori a locuinţei copiilor mesaje cheie) în care să prezinte meseriile din
vocal sau la un instrument, desenat, decupat, - organizarea unor evenimente (“Carnavalul zona în care locuiesc şi produsele diferitelor
sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a meseriilor”) în care grupuri de copii promovează meserii
fi politicos, a răspunde la întrebări, calcul diferite meserii, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, - realizarea de sondaje de opinie cu privire la
matematic simplu etc.) reprezentanţi ai şcolii şi comunităţii specificul şi utilitatea unor meserii
- realizarea unor expoziţii cu temă, care să
cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor
clasei
- crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică
(construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.),
unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de
interese pe diferite teme

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală 9

 CONŢINUTURI
Domenii Subdomenii CP CLASA I CLASA a II-a
Autocunoaştere Autocunoaştere şi Cine sunt eu? Cine sunt eu? Eu şi ceilalţi
şi stil de viaţă atitudine pozitivă Trăsături fizice Caracteristici personale simple, Asemănări şi deosebiri dintre sine şi ceilalţi
sănătos faţă de sine şi faţă Schema corporală: alcătuirea şi puncte tari şi limite observabile în după criterii simple: aspecte fizice, gen,
de ceilalţi denumirea părţilor corpului activităţile şcolare şi de timp liber vârstă, tipuri de vestimentaţie (sport,
elegant, tradiţional etc.)
Diversitate. Fiecare este unic; diferenţe
individuale

Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de Norme de igienă la şcoală şi acasă Norme de igienă în contexte variate
igienă personală Igiena locuinţei, a sălii de clasă Importanţa normelor de igienă pentru
sănătate, învăţare şi relaţiile cu ceilalţi
Dezvoltare Trăire şi Emoţii de bază denumite prin Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică,
emoţională şi manifestare cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, frică, furie) şi elemente simple de furie) exprimate în comportamente
socială emoţională, starea furie) în activităţi / contexte limbaj nonverbal (expresii faciale,
de bine familiare postură) şi paraverbal (intonaţie)
Comunicare Reguli de comunicare în Abilităţi de comunicare de bază Elemente de ascultare activă: contact
şcolară eficientă activitatea şcolară Mesaje verbale, nonverbale, vizual, postură, voce (intonaţie, accent)
Comunicarea cu colegii şi cadrele paraverbale simple
didactice
Interacţiuni simple Fiinţe şi obiecte preferate Prietenia Abilităţi necesare şi comportamente
cu fiinţe şi obiecte Caracteristicile acestora Caracteristicile unui bun prieten acceptate în relaţiile cu ceilalţi
familiare Ce este un bun prieten? Respectul în relaţiile cu ceilalţi
Aspecte specifice Rutine şi sarcini Reguli elementare ale noilor Sarcini de lucru în activitatea şcolară Cum folosim timpul?
ale organizării de lucru rutine specifice activităţii clasei şi acasă: tipuri de sarcini, încadrare Program zilnic de lucru
învăţării şi pregătitoare în timp, finalizare Alternanţa efort/relaxare (timp de
pregătirii pentru lucru/timp liber)
viaţă la şcolarul Importanţa timpului în învăţare
mic Abilităţi şi Tehnici simple care sprijină Importanţa învăţări Condiţiile învăţării: factori
atitudini de învăţarea Tehnici simple de monitorizare a favorizanţi/resurse, factori de stress/
învăţare Reguli de organizare a învăţării achiziţiilor învăţării obstacole (instrumente, persoane,
contexte)
Explorarea Hobby-uri şi activităţi preferate Meserii cunoscute: denumire, La ce folosesc meseriile?
meseriilor Portofoliul personal cu activităţi principale, unelte şi Utilitatea socială a meseriilor: produse
rezultate/evidenţe ale învăţării instrumente, loc de desfăşurare realizate, beneficii pentru sine şi pentru
comunitate

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală 10

 SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare,
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul disciplinei.
O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea
emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează
autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul
în care se comportă elevii. Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii
sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos
la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea
să practice. Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau
diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate” la Dezvoltare
personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în
viaţă.

Strategii didactice
Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii
cognitive şi a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile
opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste
iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea
activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de
spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive,
momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea
conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea perspectivei pozitive
asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu
zi.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare,
identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care
urmează a fi derulate.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu
privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt
oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul
exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună” asupra
produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea
rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea
imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat securizant, de non-
etichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde, în principal, de atitudinea
cadrului didactic în relaţia cu elevii.
Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul
aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru
eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi
de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor
activităţi în parteneriat.
Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări,
concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor,
vizite la locul de muncă al părinţilor etc.
În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează
asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul
ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi
oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile
abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală.
Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale
disponibile.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activ-
participative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune
implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu
prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile
propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel,
să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă,
independent sau facilitate de cadrul didactic.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală 11

 O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele
anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse
(de la cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la
materiale reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care
antrenează şi motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale,
care să valorifice imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete,
teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi
nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor
şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru
diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor
combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi
discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală,
cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei,
ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi
creează premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din
planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la
această vârstă.
În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare
personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee,
companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole
de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi,
profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri” cu personaje din desene animate/filme preferate. Atunci
când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea
şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor,
ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să
participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să
valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din
alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina
Dezvoltare personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a
elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se
recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup,
postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev,
încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor
învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta
va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor recomandate
pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup,
utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.),
precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic).
Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci
şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile
individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii
cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală 12

 FIȘĂ DE ASISTENȚĂ-
ÎNDRUMARE PENTRU PROGRAMA
ȘCOLARĂ
Data: 07.12.2023
Studentă: FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICĂ
Analiză document curricular: PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR
SUBIECTUL INTREBARI
Ce instrumente- cheie
propune noua Programã
pentru a putea fi respectatã
dimensiunea integratoare şi
de individualizare a
Programa scolara educației ?
Ce valorifica programa
scolara?
RASPUNSURI
Cele cinci domenii de dezvoltare,
dependente şi interdependente,
detaliate pe nivel de vârstã, sunt
prezente ca instrumente pedagogice
esenţiale ale programei pentru a
realiza individualizarea educaţiei şi a
învăţării. Acestea sunt urmãtoarele:
DEZVOLTAREA FIZICĂ, A
SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI
PERSONALE; DEZVOLTAREA
SOCIO-EMOŢIONALĂ;
CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ
DE ÎNVĂŢARE; DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII
ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI
SCRIERII; DEZVOLTAREA
COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA
LUMII.
Programa şcolară valorifică
paradigma curriculară centrată pe
competenţe şi fundamentează
demersurile educaţionale pe copil şi
pe activitatea de învăţare a acestuia
 Programa scolara ca proces, respectiv pe dobândirea
unor comportamente care să asigure
premisele dezvoltării competențelor
cheie mai târziu
Programa scolara Ce reprezinta programa Este o oferta curriculara pentru elevii
din invatamantul primar care vizeaza
scolara?
profilul de formare al elevului.

Impresii / Constatări / Concluzii

Programa pentru învățământul primar promoveazã un tablou curricular centrat pe competențe, ca
bazã a axei de dezvoltare de la nivelurile/ ciclurile superioare de învãțãmânt, pe care elevul le urmeazã
gradul în manierã integratoare şi respetând particulariltãțile individuale şi de vârstã ale educabililor
Studentă: FOTACHE CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICĂ

Analiză document curricular: Programa școlară pentru învățământul

primar

SUBIECTUL ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI

Programa Ce reprezintă Programa şcolară este o ofertă
şcolară programa şcolară curriculară pentru clasele I-
pentru învăţământul IV din învăţământul primar
primar?
Programa Care este Structura unei programe
şcolară structura unei şcolare este:
programe • Notă de prezentare
şcolare?
• Competenţe
generale
• Competenţe
specifice şi
activitati de
învăţare
• Conţinuturi
• Sugestii
metodologice
Competenţe Cum sunt Competentele sunt
clasificate asificate după cum
compeţent urmează:
ele ?
• Competenţele
generale
• Competenţe specifice
 Impresii / Constatări / Concluzii

În concluzie, programa școlară este documentul curricular care are

rolul de a sprijini și de a ghida eforturile profesorului în atingerea
obiectivelor și/ sau competențelor pe care și le stabilește pentru un
anumit parcurs didactic.
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

Avizat, Responsabil comisie metodică,

Director, Prof.
Prof. dr,

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ INTEGRATĂ

CLASA I A
MENTOR PROF. ÎNV. PRIMAR, CATRINA ANA
STUDENT : FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA

MANUALE SUPORT:
1. Comunicare în limba română, clasa I, autori:Rodica Gavriș- Pascu, Ioana Camelia Iovănaș, Bianca Sabou, Matinela Scripcariu, ed
Art Klett.2023
2. Matematică şi explorarea mediului, clasa I , autor Mariana Mogoș, ed. Art Klett, 2023
AUXILIARE RECOMANDATE ȘI AVIZATE MEN:
1. Comunicare în limba română. Caietul elevului pentru clasa I, partea I și partea a II-a, autori: autori:Rodica Gavriș- Pascu, Ioana
Camelia Iovănaș, Bianca Sabou, Matinela Scripcariu, ed. Art Klett, 2023
3. Matematică și explorarea mediului. Caietului elevului pentru clasa I, autor Mariana Mogoș, ed. Art Klett, 2023
4. Dezvoltare personale. Caiet de lucru pentru clasa I, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Editura Ars Libri, 2018
1
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE/ DISCIPLINA COMP. CONȚINUTURI ALE NR. SĂPTĂMÂNA OBS.

UNITATEA TEMATICĂ SPECIF ÎNVĂȚĂRII – ORE
. DOMENII
1 2 3 4 5 6 7
MODULUL 1
 Cu Mira la școală CLR 1.1 COMUNICARE ORALĂ 14 I
 Actualizarea cunoştinţelor din 1.2 - acte de vorbire: a saluta, II
clasa pregătitoare. 1.3 a se prezenta
1.4 - dialogul: oferirea unor 11-22 sept.
2.1 informaţii despre 2023
2.2 identitatea proprie, colegii
2.3 de clasă, viaţa de şcolar
2.4 - reguli de vorbire
eficientă: vorbirea pe
rând, ascultarea
2
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
interlocutorului, păstrarea
ideii
- forme ale discursului
oral: povestirea unor
întâmplări trăite,
repovestirea unor
întâmplări auzite
CITIRE/LECTURĂ
- Cartea: numerotarea
paginilor, direcţii de
orientare în pagină
SCRIERE/REDACTARE
- semne grafice care intră
în componenţa literelor de
mână
EVALUARE
PREDICTIVĂ
MEM 1.1 • La plimbare 8
1.2 • La joacă
1.3 • La teatru
1.4 • Activităţi preferate
1.5 • Evaluare iniţială
1.6 Recunoaşterea şi scrierea
3
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
2.1 numerelor în concentrul 0-
2.2 31
3.2 Formarea numerelor
6.3 naturale în concentrul 0-
31
Ordonarea şi compararea
numerelor naturale în
concentrul 0-31
Adunări şi scăderi prin
numărare şi reprezentări
obiectuale în concentrul 0-
31
Utilizarea unor denumiri
şi simboluri matematice
Exerciţii de orientare şi
mișcare în spaţiu
Recunoaşterea unor forme
geometrice plane
Identificarea importanţei
energiei în viaţa omului
Recunoaşterea
bancnotelor
AVAP 1.1  Materiale, 4
1.2 instrumente, tehnici şi
2.1 procedee de lucru
2.3 - Caracteristici
2.4 observabile ale
4
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
materialelor si
instrumentelor de lucru;
- Sortarea materialelor de
lucru şi a instrumentelor
în funcţie de proprietăţi/
utilizări
 Recunoașterea culorilor
 Tehnici simple:
decupare, lipire
 Evaluare
MM 1.4  Cântarea vocală în grup 4
2.1 si individual
2.2  Intonarea corectă,
expresivă și omogenă a
cântecelor
DP 1. Tot ce ştiu... 2
2. Tot ce ştiu...
1.1
1.3 3. Cine sunt eu?
4. Caracteristici personale
simple

Culori și parfum CLR 1.1 Sunetele şi literele (de 35 III 05.10.2023

1.2 tipar şi de mână): IV – zi liberă
5
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
1.3 a / A, m /M, i/ I ,N/ n, i/I, V
1.4 e/E VI
2.1 VII
2.2 COMUNICARE 25 sept.-27
2.3 ORALĂ oct. 2023
2.4 - dialogul: oferirea unor
3.1 informaţii despre familie,
3.2 locuinţă, adresă, despre
3.3 sine și despre prieteni
4.1
- acte de vorbire: a
4.2
formula o idee, o părere

CITIRE/LECTURĂ
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- citirea cuvintelor
mono/plurisilabice
- citirea propozițiilor

SCRIERE/REDACTARE
- literele mari şi mici de
mână

6
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
- scrierea corectă a
cuvintelor
- scrierea cu majusculă la
începutul propozițiilor și
al numelor
- utilizarea punctului și a
semnului întrebării

ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
COMUNICĂRII
- silaba, cuvântul,
propoziția

RECAPITULARE
EVALUARE
SUMATIVĂ
POT MAI MULT!
(Activități de recuperare
– ameliorare/dezvoltare)
MEM 1.1 20
1.2 • Recunoaşterea,

7
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
1.3 formarea, citirea şi
2.1 scrierea numerelor
3.1 naturale de la 0 la 31
3.2 • Compararea şi ordonarea
4.2 numerelor naturale de la 0
la 31
• Numere pare, numere
impare
Scheletul corpului uman
Organele majore ale
corpului uman
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!
MM 1.Timbrul 10
Sunete vocale(vorbite sau
1.4 cântate)
2.1 Joc muzical: Deschide
2.2 urechea bine
2. Timbrul
Sunete vocale(vorbite sau
cântate)
Joc muzical: Deschide
urechea bine

3.Timbrul

8
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
Sunete muzicale
instrumentale
Cântec:O vioară mică
4. Cântarea cu
acompaniament
instrumental
Cântec:O vioară mică
5. Ritmul
De-a soldații
6. Ritmul
De-a soldații
7. Ritmul
Sunete lungi/ scurte
Pisica stă la pândă
8. Ritmul
Sunete lungi/ scurte
Pisica stă la pândă
AVAP  Materiale şi 10
2.1. instrumente: hârtie
9
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
2.2. liniată şi neliniată, diverse
2.3. obiecte (creion grafit,
2.4 creioane colorate,
creioane cerate, peniţă,
radieră, lipici, foarfece,
acuarele, pensule)
Elemente de limbaj
plastic: hașuarare, linie
modulată, mototolire,
rupere, decupare, rulare,
lipire
DP 1. Puncte tari și limite 5
observabile în activitățile
de timp liber
2. Puncte tari și limite
1.1 observabile în activitățile
3.3
școlare
3. Sarcini de lucru acasă
4. Sarcini de lucru în
activitatea școlară
MODULUL 2
Carnavalul toamnei CLR 1.1 Sunetele şi literele (de 28 VIII
1.2 tipar şi de mână): IX
10
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
1.3 u/U,, r/R, o/O, c/C, X
1.4 ă,Ă/,uă XI
2.1 06 nov.-27
COMUNICARE nov. 2023
2.2
ORALĂ
2.3
- dialogul: oferirea unor
2.4
informaţii despre mediul
3.1
social, despre igiena
3.2
personală
3.3
- reguli de vorbire
3.4
eficientă: vorbirea pe
4.1
rând, păstrarea ideii
4.2
- acte de vorbire: a
formula o rugăminte, o
cerere
- forme ale discursului
oral: povestirea unor
întâmplări trăite

CITIRE/LECTURĂ
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
11
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
- citirea cuvintelor
mono/plurisilabice și a
celor care conțin diftongii
ea și uă
- citirea propoziţiilor

SCRIERE/REDACTARE
- literele mari şi mici de
mână
- scrierea corectă a
cuvintelor, a propozițiilor
- utilizarea alineatului, a
liniei de dialog
- copierea/transcrierea
cuvintelor, propozițiilor

ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
COMUNICĂRII
- propoziţia
- cuvinte cu formă
identică și înțeles diferit
12
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

RECAPITULARE
EVALUARE
SUMATIVĂ
POT MAI MULT!
(Activități de recuperare
– ameliorare/dezvoltare)
MEM 1.4 16
1.5 • Adunarea numerelor
1.6 naturale de la 0 la 10.
3.1 Proprietăţile adunării
5.2 • Scăderea numerelor
naturale de la 0 la 10
• Aflarea numărului
necunoscut
• Probleme care se rezolvă
printr-o operaţie
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!
MM 1. Jocuri muzicale 8
Broscuțele
1.4
2.1 2. Jocuri muzicale
2.2 Broscuțele

13
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
3. Recapitulare
4. Evaluare

5. Jocuri muzicale-
repetarea jocurilor
muzicale învățate
6. Jocuri muzicale-
repetarea jocurilor
muzicale învățate

7. Melodia
Genuri muzicale: folclorul
copiilor
Cântec:Treci ploaie
călătoare
8. Melodia
Genuri muzicale: folclorul
copiilor
Cântece: Lună nouă,
Ariciul
AVAP 1. Fluturele(pensulaţie, 8
2.1 linia modulată)
14
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
2.2
2.3 2. Albinuţa (decupare,
pensulaţie)

3. . Martinel(haşurare)
4. Masca –
pisica( pensulaţie,
decupare, lipire)

5. Marionete pe
degete(colorare, decupare,
lipire)

6. Suportul pentru
lumânare(pensulaţie,
decorare)

7. Cutiuţa cu
amintiri( rupere, tăiere
după contur, lipire,
pensulaţie)
DP 1. Importanța învățării 4
1.2
2.2 2. Tehnici simple de
monitorizare a achizițiilor
15
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
învățării

3. Norme de igienă la
școală
4. Igiena sălii de clasă
Căsute, daruri, noi povesti CLR 1.1 Sunetul şi grupul de litere 21 XII 30.11-
1.2 (de tipar şi de mână) XIII 01.12.
1.3 ce/Ce Sunetele şi literele XIV 2023 zile
1.4 (de tipar şi de mână):l/L, 4 dec.-22 libere
t/T, s/S dec. 2023
2.1
2.2 COMUNICARE
2.3 ORALĂ
2.4 - forme ale discursului
oral: repovestirea unor
3.1
întâmplări auzite;
3.2
povestirea unor
3.3 întâmplări trăite
3.4
CITIRE/LECTURĂ
4.1
- literele mari şi mici de
4.2
tipar şi de mână
- citirea cuvintelor
mono/plurisilabice, a

16
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
cuvintelor care conţin
diftongi
- citirea propoziţiilor
- citirea textelor scurte;
aşezarea textului în
pagină
SCRIERE/REDACTARE
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- organizarea textului
scris: aşezarea corectă a
titlului, folosirea
alineatelor
- copiere/transcriere
ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
COMUNICĂRII
- cuvinte ce au aceeaşi
formă dar înţeles diferit
RECAPITULARE
EVALUARE
SUMATIVĂ
17
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
POT MAI MULT!
(Activități de recuperare
– ameliorare/dezvoltare)
MEM 1.1 • Organe interne la 12
1.2 animale
1.3 • • Adunarea numerelor
3.1 naturale de la 0 la 31, fără
trecere peste ordin
• Scăderea numerelor
naturale de la 0 la 10, fără
trecere peste ordin
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!

MM 1. Melodia 6
1.4 Genuri muzicale: colinde
2.1
2.2 Cântec:Sus boieri
3.4
2. Audiție: Astăzi s-a
născut Hristos

3. Melodia
Genuri muzicale: folclorul
copiilor- Cântece de iarnă

18
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
Cântec: Iarna veselă
4. Melodia
Genuri muzicale: folclorul
copiilor- Cântece de iarnă
Cântec: Iarna veselă

5. . Tempoul
Cântec: Hop, hop, hop

6. Audiție: colinde-Steaua,
Sorcova

AVAP 1. Noapte de 6
2.1 iarnă(pensulaţie,
2.2
2.3 decolorare)
2.4
2.5 2. Steluţe( îndoire, tăiere)

3. Brăduţul (colaj)
4. Omul de
zăpadă( rupere, lipire)

5. Chipul meu (decupare,

19
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
lipire)
6. Prietenii(decupare,
lipire)

DP 1. Norme de igienă acasă 4

1.2
2.2 2. Igiena locuinței
2.3

MODULUL 3
Un Vis CLR 1.2 Sunetele şi literele (de 21 XV 24.01.2024
1.3 tipar şi de mână): p/P, v/V XVI – zi liberă
1.4 Sunetul şi grupul de litere XVII
(de tipar şi de mână) ci/Ci
2.1
2.2 COMUNICARE ORALĂ
09 ian.-26 feb.
2.3 - cuvântul, propoziţia:
2024
3.1 utilizarea cuvintelor noi în
contexte adecvate;
3.2
intonarea propoziţiilor
3.3
- dialogul: oferirea de
4.1 informaţii despre prieteni
4.2
CITIRE/LECTURĂ
4.3
20
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- citirea cuvintelor
mono/plurisilabice, a
cuvintelor care conţin
diftongi
- citirea propoziţiilor
- citirea textelor scurte;
aşezarea textului în pagină
SCRIERE/REDACTARE
- scrierea corectă a
cuvintelor ce conţin
diftongi, grupuri de litere
- organizarea textului scris
- scrierea funcţională:
biletul, invitaţia
ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
COMUNICĂRII
- silaba; despărţirea
cuvintelor în silabe

21
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
RECAPITULARE
EVALUARE
SUMATIVĂ
POT MAI MULT!
(Activități de recuperare –
ameliorare/dezvoltare)
MEM 1.4 • Transformări ale apei 12
1.5 • Recunoaşterea,
1.6 formarea, citirea şi
3.1 scrierea numerelor
naturale de la 0 la 100
• Rotunjirea la zeci a
numerelor naturale de la 0
la 100
• Compararea şi ordonarea
numerelor naturale de la 0
la 100
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!
MM 6
1.3
1.4 Cântec: Foaie verde
2.1 siminoc
2.2
6. Melodia

22
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
Sunete înalte/ joase
Dans: Hora (Foaie verde
siminoc)
AVAP 1. Simfonia vitaminelor 6
2.3 (pensulaţie, decupare,
2.4 lipire)
2.5
2. Sportul e sănătos!
(colorare, decupare, lipire)

3. Plicul cu dorinţe
(origami)

4. Joc
amuzant( pensulaţie,
modelare, presare)
DP 1. Abilități de comunicare 3
de bază
1.2
2.2 2. Mesaje verbale
2.3
3. Mesaje nonverbale,
paraverbale simple
Împreună, cu bucurie CLR 1.2 Sunetele si literele (de 21 XVIII
1.3 tipar şi de mână): d/D, ş XIX
/Ș, î/Î, â/Â, b/B XX
23
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
2.1 XXI
COMUNICARE ORALĂ
2.3 29 ian.-23
- cuvântul,
3.1 feb. 2024
propoziția/enunțul:
3.2 utilizarea cuvintelor noi în
3.4 contexte adecvate
4.1 - dialogul: oferirea unor
4.2 informații despre mediul
social şi natural apropiat
4.3
CITIRE/LECTURĂ
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- citirea cuvintelor
mono/plurisilabice, a
cuvintelor care
conțin diftongi
- citirea propozițiilor
- citirea textelor scurte;
aşezarea textului în pagină
SCRIERE/REDACTARE
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- organizarea textului scris
24
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
- scrierea funcționala:
copieri, transcrieri, dictări
ELEMENTE DE
CONSTRUCȚIE A
COMUNICĂRII
- cuvântul, despărțirea
cuvintelor în silabe
RECAPITULARE
EVALUARE
SUMATIVĂ
POT MAI MULT!
(Activități de recuperare –
ameliorare/dezvoltare)
MEM 1.4 Soarele – sursă de energie 12
1.5 și lumină
1.6 • Adunarea numerelor
3.1 naturale de la 0 la 100,
4.2 fără trecere peste ordin (I)
5.2 • Adunarea numerelor
naturale de la 0 la 100,
fără trecere peste ordin
(II)
• Scăderea numerelor
naturale de la 0 la 100,
25
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
fără trecere peste ordin
• Proba adunării. Proba
scăderii
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!
MM 1.4 1. Interpretarea 6
2.1 Nuanţe – Tare
2.2 Cântec:Cucu!
2.3
3.1 2. Interpretarea
Nuanţe – Tare
Cântec:Cucu!

3. Interpretarea
Nuanțe-mediu
A sosit iar primăvara!
4. Audiție-Cântecul raței

5. Interpretarea
Nuanțe-încet
Cântec de leagăn

26
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
6. Interpretarea
Nuanțe-încet/ mediu
Cântec: Apa
AVAP 1. Steluţe mobile 6
2.3 (decupare, lipire)
2.4
2.5 2. Soarele şi
Luna( decupare,
asamblare)
3. Soarele (decupare,
lipire)

4. Peştele (decupare,
bobinare)
5. Buchetul de ghiocei
(decupare, lipire)
DP 2.1 1. Emoții de bază – 2
2.2 bucuria
2.3 2. Emoții de bază –
tristețea
3. Emoții de bază – frica

27
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

PROGRAMUL NATIONAL „ȘCOALA ALTFEL”

MODULUL 4
Cărti, jocuri, călătorii CLR 1.1 Sunetele şi literele (de 49 XXII 27 apr.
1.2 tipar şi de mână): j/J, h/H, XXIII 2024 –
1.3 g/G, ț/Ț, z/Z vacanță
XXIV
1.4 Sunetul şi grupul de litere de
XXV primăvară
2.1 (de tipar şi de mână)
XXVI
2.2 ge/Ge și gi/Gi
XXVII
2.3
COMUNICARE ORALĂ XXVIII
2.4
- dialogul: oferirea unor 04.martie-
3.1 informaţii despre 26
3.2 prieteni, colegi de clasă, apr.2024
3.3 despre unele dintre
3.4 activităţile desfăşurate,
4.1 despre mediul natural
4.2 apropiat
4.3 - forme ale discursului
oral: descrierea unui
obiect, unei persoane

CITIRE/LECTURĂ
28
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână și
grupurile de litere ge/Ge
și gi/Gi
- citirea cuvintelor
mono/plurisilabice, a
cuvintelor care conţin
diftongi
- citirea propoziţiilor
- citirea textelor scurte;
aşezarea textului în
pagină

SCRIERE/REDACTARE
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- scrierea cuvintelor ce
conţin grupul de litere ge/
Ge și gi/Gi
- scrierea funcţională:
jurnalul

29
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
COMUNICĂRII
- exerciţii de vocabular și
de fonetică

RECAPITULARE
EVALUARE
SUMATIVĂ
POT MAI MULT!
(Activități de recuperare –
ameliorare/dezvoltare)
MEM 1.4 28
1.5 • Adunarea numerelor
1.6 naturale de la 0 la 20, cu
3.1 trecere peste ordin
4.2 • Scăderea numerelor
5.1 naturale de la 0 la 20, cu
5.2 trecere peste ordin
• Adunarea numerelor
naturale de la 0 la 100, cu
trecere peste ordin
• Scăderea numerelor
naturale de la 0 la 100, cu

30
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
trecere peste ordin
Probleme care se rezolvă
prin două operatii
Aflarea numărului
necunoscut
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!
MM 1. Interpretarea 14
1.1 Cântec vesel
1.3 Cântec pentru copilași
1.4
2.1 2. Interpretarea
2.2 Cântec vesel
2.3 Cântec pentru copilași

3. Interpretarea
Cântec trist
Cântec S-a dus cucul de
pe-aici
4. Interpretarea
Cântec trist
Cântec: S-a dus cucul de

31
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
pe-aici

5. Recapitulare
Cântec: Ceasul
6. Recapitulare
Cântec: Ceasul

7. Cântarea cu
acompaniament
Jucării muzicale din
materiale și obiecte
refolosibile (trianglu,
clopoței, tobă, bețe,
maracas)
Cântec: Toboșarul
8. Cântarea cu
acompaniament de jucării
muzicale realizat de copii
Cântec pentru copilași
9. Mișcări pe muzică
Mişcări sugerate de ritm

32
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
Cântec: Albinuța
10. Mișcări pe muzică
Mişcări sugerate de ritm
Cântec: Albinuța

AVAP 1.1 1. Felicitare pentru 14

1.3 mama(tehnica quilling)
2.1
2.2 2. Peisaj de
2.3 primăvară(punctul)

3. Rândunica( tăiere,
lipire)
4. Buburuza( origami)

5. Barza( tangram)
6. Broscuţa
ţestoasă( tăiere, lipire,
tamponare)

7. Felicitare
tridimensională( tăiere,

33
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
lipire, pensulaţie)
8. Mieluşelul( tăiere,
lipire)

9. Marea(pulverizare)
10. Corabia(origami)

11. Cutia pentru

bijuterii(decupare, lipire)
12. Broşa(coaserea
înaintea acului, coaserea
nasturelui)

34
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
DP 1. Emoții de bază – frica 7
2.1 2. Emoții de bază – furia
2.2 3. Elemente simple de
2.3 limbaj nonverbal –
expresii faciale
4. Elemente simple de
limbaj nonverbal –
postură,
5. Elemente de limbaj
paraverbal – intonația
6. Prietenia
7. Caracteristicile unui
bun prieten

Programul național XXIX

„Săptămâna verde” 22.04—
26.04.
2024
MODULUL 5
Invitatie in lumea cărtilor CLR 1.1 Sunetul şi grupul de litere 42 XXX
1.2 (de tipar şi de mână) XXXI
1.3 che/Che, chi/Chi, XXXII
1.4 ghe/Ghe, ghi/Ghi XXXIV
2.1 XXXV
35
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
2.2 COMUNICARE XXXVI
2.3 ORALĂ 8. mai –
2.4 - dialogul: oferirea unor 21.06. 2024
3.1 informaţii despre poveşti,
3.2 filme despre copii, despre
3.4 experiența proprie
4.1 - forme ale discursului
4.2 oral: repovestirea unor
întâmplări auzite;
povestirea unor
întâmplări trăite

CITIRE/LECTURĂ
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână;
grupurile de litere
- citirea cuvintelor
mono/plurisilabice
- citirea propoziţiilor şi a
textelor scurte

36
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
SCRIERE/REDACTARE
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână, grupuri
de litere
- scrierea cuvintelor ce
conţin grupul de litere
che, chi
- organizarea textului
scris
- scrierea imaginativă,
pornind de la experiența
proprie
ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
COMUNICĂRII
- exerciţii de fonetică şi
vocabular

RECAPITULARE
EVALUARE
SUMATIVĂ
POT MAI MULT!
37
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
(Activități de recuperare
– ameliorare/dezvoltare)
MEM 2.2 Forte si mișcare 24
3.1 Căderea liberă a corpurilor
3.2 Pozitii ale unui obiect :
4.1 verticală, orizontală,
5.1 oblică
5.2 • Pătrat, dreptunghi,
6.2 triunghi, cerc:
reprezentare grafică
• Corpuri geometrice:
Cub, cuboid, cilindru,
sferă. Descriere: feţe-
formă, număr
• Colectarea, citirea şi
înregistrarea datelor
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!
MM 1.4 1. Mișcări pe muzică 12
2.1 Mișcări libere
2.2 Rondo a la turca de
2.3 Mozart
3.1
2. Mișcări pe muzică
Mișcări libere
Cântec: Fluturele
38
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

3. Interpretarea
Procedee armonico-
polifonice (solist-cor,
grupe alternative)
Cântec: Mirosul florilor
4. Interpretarea
Procedee armonico-
polifonice (solist-cor,
grupe alternative)
Cântec: Mirosul florilor

5. Improvizația spontană
colectivă
Vara sosește
6. Improvizația spontană
colectivă
Vara sosește

7. Jocuri muzicale

39
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
Toți în cerc vă așezați
8. Jocuri muzicale

9. Dans tematic
10. Dans tematic

AVAP 1.1 1. Moara de vânt (origami, 12

1.2 pensulaţie –culori reci)
2.1 2. Utilitatea aparatelor
2.3 electrocasnice (decupare,
2.4 lipire)

3. Chitara (pensulaţie,
răsucire, împletire, lipire)
4. Pălăria (pensulaţie,
împletire, lipire)
5. Evantaiul (origami,
pulverizare –culorile
cucubeului)
6. Cum îmi petrec timpul
liber? (compoziţie liberă –
culori calde)
7. În parc –machetă
40
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
(lucrare colectivă)
8. Brelocul(croire,
coasere, împletire)
DP 1. Ce este un bun prieten 5
2.1 2. Prieten adevărat –
2.2 prieten imaginar
2.3 3. Meserii cunoscute
3.1 4. Recapitulare
Casa alfabetului CLR 1.2 Literele (de tipar şi de 28 XXXIII
Jurnal de iunie- 1.3 mână): k/K, q/Q, y/Y, XXXIV
recapitulare finală 1.4 w/W
XXXV
2.1 XXXVI
COMUNICARE
2.2 22 mai-16
ORALĂ
2.3 iun. 2023
- cuvântul, propoziția,
3.1
enunțul: utilizarea
3.2
cuvintelor noi în contexte
4.1
adecvate; intonarea
4.2
propozițiilor enunțiative
4.3
și a celor interogative
- dialogul: oferirea unor
informaţii despre desene
animate

41
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
- forme ale discursului
oral: descrierea unor
activităţi cu caracter
practic – aplicativ

CITIRE/LECTURĂ
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- citirea cuvintelor,
enunţurilor, textelor
scurte
- așezarea textului în
pagină: titlu, autor,
alineat

SCRIERE/REDACTARE
- literele mari şi mici de
tipar şi de mână
- scrierea cuvintelor care
conţin literele k, K, q, Q,
y, Y, w, W
- scrierea funcţională:
42
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
scrisoarea
- scrierea cu majusculă a
substantivelor proprii, la
începutul propozițiilor și
la începutul titlului
- organizarea textului
scris
- scrierea funcțională:
transcrieri, dictări

ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
COMUNICĂRII
- exerciţii de fonetică şi
vocabular

TEXTE PENTRU
LECTURĂ
 Un cal înaripat,
după Paul
Demetru Popescu
 Somnoroase
43
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
păsărele..., de
Mihai Eminescu
 Va-can-ță!, după
Mircea
Sântimbreanu

RECAPITULARE
FINALĂ
EVALUARE FINALĂ
MEM 3.1 Forme de energie: lumină 12
4.1 și căldură
4.2 Producerea și propagarea
5.1 sunetelor
6.1 • Lungimea. Unităţi
6.4 standard: centimetrul (1m
= 100 cm)
• Capacitatea. Unităţi
nonstandard. Unităţi
standard: litrul
Măsurarea timpului
• Banii. Leul – monede şi
bancnote
• Schimburi echivalente
valoric în concentrul 0-

44
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ
100
Recapitulare
Evaluare sumativă
Pot mai mult!

 Recapitulare finală
Numerele naturale de la 0
la 100
Corpul omenesc
Adunarea şi scăderea
numerelor naturale în
concentrul 0-100, fără
trecere peste ordin
Plante
Adunarea şi scăderea
numerelor naturale în
concentrul 0-100, cu
trecere peste ordin
Animale
Măsurare, măsuri,
instrumente de măsură
Evaluare
MM 1. Recapitulare 8
1.4 Copilăria
2.2
3.1 2. Recapitulare
3.2 Copilăria
45
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

3. Evaluare
4. Jocuri
AVAP 2.1 1. Salutări din vacanţă – 8
2.2 felicitare (ţesere cu
2.3 benzi de hârtie, decupare,
1.1 pensulaţie)
1.2
2.1 2. Coiful(decupare, lipire)
2.2
2.3 3. Coroana(decupare,
2.4 lipire, mototolire)
DP 2.2 1. Recapitulare finală 5
2.3
2. Evaluare sumativă
3.1
3. Joacă-te!

46
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”, Craiova
Tel/fax: 0251/413351 Luceat lux vestra!
Email: liceuldeartacv2007@yahoo.com
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

MODULUL I

Unitatea de învățare: Actualizarea cunoștințelor din clasa pregătitoare

Perioada:3 săptămâni I – II 11.09.2023 –22.09.2023

Compe-
Activităţi integrate/pe discipline;
Ziua tenţe Detalii de conţinut Resurse Evaluare
organizarea colectivului de elevi
specifice
Luni CLR Clasa mea COMUNICARE ORALĂ -- manualul Observare
11.09.2023 2.4 (p. 10) - acte de vorbire: a se prezenta, salutul (versiunea tipărită sistematică
2.3 - oferirea unor informații despre identitatea și versiunea
3.3 proprie, despre viața de școlar digitală), Caietul
- recunoașterea obiectelor ilustrate în elevului, Ghidul
AVAP imaginea din manual profesorului
- mimarea gesturilor ilustrate (autori: Andreea
- discuție despre reguli de comportament ale Boca, Rodica
clasei Gavriș-Pascu,
- extinderi privind regulile de comportament, Ioana Camelia
prin urmărirea AMII-ului din versiunea Iovănaș, Bianca
digitală a manualului (ex. 2: Regula de aur) Sabou/Editura Art
- forme ale discursului oral: descrierea Klett, 2023),
propriei persoane creioane colorate
- desenarea și colorarea obiectelor din sala - conversaţia,
de clasă explicaţia,
munca

1
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

independentă,
jocul didactic
RELIGIE

MEM Numerele naturale - exerciții de citire şi de scriere a numerelor -manualul Observare

1.1. 0-31: formare, scriere, de la 0 la 31 tipărit/digital, sistematică
1.2. citire, comparare, - identificarea într-un număr a cifrei Caietul elevului
1.3. ordonare unităţilor/zecilor - conversaţia,
2.1. (Recapitularea - identificarea „vecinilor” unui număr exerciţiul
cunoștințelor din clasa - exerciţii de numărare în sens crescător şi - activitate
pregătitoare – p. 8-11) descrescător frontală/individuală
- exerciții de determinare a numerelor până
la 31 ale căror cifre îndeplinesc condiții date
MM Cântare vocală în grup si -exerciţii de ţinută corporală; -conversaţia, Apreciere
individual -exerciţii-joc de respiraţie; explicaţia, globală
Intonarea corectă, -exerciţii melodice de încălzire a vocii; demonstraţia, Apreciere
expresivă și omogenă a -exersarea deprinderilor de cântare în grup, exerciţiul individuală
cȃntecelor în poziţie lejeră, cu emisie naturală şi dicţie -activitate frontală,
Cântec: ,,Noi, acum corectă. individuală, pe
suntem școlari ,, grupe

Marți CLR Rechizitele mele (p. 11) - dialogul: oferirea unor informații despre - manualul -
12.09.2023 1.1 obiectele școlarului (versiunea tipărită observarea
2.1 - forme ale discursului oral: descrierea și versiunea sistematică
obiectelor din clasă digitală), Caietul
- citirea cuvintelor de pe etichete cu sprijinul elevului, Ghidul
imaginilor profesorului, stilou
- despărțirea în silabe a cuvintelor citite și - conversaţia,

2
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

identificarea silabelor explicaţia,

- formularea de enunțuri proprii cu cuvintele - munca
analizate independentă,
- joc didactic: „Ghicește obiectul” jocul didactic
- exerciții de scriere a semnelor grafice care
intră în componența literelor de mână
CLR Rechizitele mele (p. 11) - citirea unei ghicitori și recunoașterea - manualul - observarea
1.1 obiectului prezentat; decodificarea mesajului (versiunea tipărită sistematică
2.1 încifrat în ghicitori și versiunea
- scrierea cuvintului reprezentând răspunsul digitală),
AVAP ghicitorii Caietul elevului,
- scrierea pe liniatură dictando a 3 litere Ghidul
mari/mici de tipar (la alegere); scrierea unor profesorului,
semne grafice indicate stilou
- ilustrarea prin desen a răspunsului la - conversaţia,
ghicitoare explicaţia,
- munca
independentă,
jocul didactic
MEM Numerele naturale - identificarea numerelor lipsă de pe axa - caiet, creioane - observare
1.1. 0-31: formare, scriere, numerelor, în situația în care se dau două colorate, fișe de sistematică
1.2. citire, comparare, numere lucru
1.3. ordonare - exerciții de comparare a două numere mai - conversația,
2.1 (Recapitularea mici de 31 explicația, munca
cunoștintelor din clasa - exerciții de ordonare crescătoare/ independentă, jocul
pregătitoare – pp. 8-11) descrescătoare a unor numere naturale didactic
- act. frontală, pe
grupe, individuală
AVAP Materiale şi instrumente - discuţii colective, având ca suport lucrări -instrumente şi Apreciere

3
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

1.1 de lucru – folosirea lor şcolare, despre rolul educaţiei plastice în materiale de lucru: globală
Caracteristici observabile viaţa şcolarului, subiecte preferate de copii; hârtie liniată şi Apreciere
ale materialelor și - identificarea materialelor şi a neliniată, diverse individuală
instrumentelor de lucru; instrumentelor de lucru; obiecte
1.3  Desen - realizarea unei compoziţii cu subiect la creion grafit,
În clasă( decupare lipire) alegere, pentru verificarea aptitudinilor. creioane colorate,
- participarea la jocuri de tipul Săculeţul creioane
2.4 fermecat (elevii introduc mâna într-un cerate, peniţă,
săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc radieră
obiectul doar după formă)
- jocuri de tip Obiectul surpriză (ghicirea - haşurare, linie
CLR obiectului după caracteristici aflate prin modulată, repetiţie,
1.1 întrebări; fiecare elev va aduce, pe rând, de caligrafie
acasă, un obiect cu semnificaţie personală, o - conversaţia,
jucărie etc.) observaţia,
- linia, punctul, forme regulate şi neregulate exerciţiul plastic
(fără terminologie) - activitate frontală,
- desen liber, decoraţii (ce pregătesc scrisul), individuală
decoraţii simple
Miercuri CLR Începutul poveștii (p. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală - manualul - observarea
13.09.2023 1.1 12) a manualului, ex. 1: Povestea albinuței Mira (versiunea tipărită sistematică
2.1 - formularea de propoziții după imagini și versiunea
1.4 - forme ale discursului oral: repovestirea digitală),
textului audiat Caietul elevului,
MM - intonarea unui cantec despre albine Ghidul
profesorului
- conversaţia,
explicaţia,
povestirea

4
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

MEM Operaţii cu numere - exerciții de adunare și de scădere, fără - manualul - evaluare

1.4. naturale. trecere şi cu trecere peste ordin, prin tipărit/digital, frontală/
1.5. Adunarea și scăderea numărare, în concentrul 0 – 31 Caietul elevului formativă
1.6. numerelor naturale în - exerciții de efectuare a probei operațiilor - conversaţia,
3.1. concentrul 0-31, prin aritmetice studiate exerciţiul
5.2.2. adăugarea sau extragerea - activitate
a 1-5 elemente dintr-o frontală/individuală
mulțime dată
(Recapitularea
cunoștințelor din clasa
pregătitoare – pp. 8-11)
EDUCATIE FIZICA
Lb Engleza
Joi CLR Începutul poveștii (p. 12) - recunoașterea in imagini a unor - manualul - observarea
14.09.2023 1.1 instrumente de scris folosite de-a lungul (versiunea tipărită sistematică
2.1 timpului și versiunea
1.4 - citirea cuvântului care se repetă în imagini digitală), Caietul
- scrierea pe liniatura dictando a 3 litere elevului, Ghidul
AVAP mari/mici de tipar (la alegere); scrierea unor profesorului, stilou
semne grafice indicate - conversaţia,
- desenarea personajului albinuța Mira explicaţia
- munca
independentă,
jocul didactic
CLR Începutul poveștii (p. 12) - audierea unor povestiri simple, ilustrate, - manualul - observarea
1.1 despre istoria scrisului (versiunea tipărită sistematică
2.1 - discuţii pe marginea unor spectacole de și versiunea
1.4 teatru pentru copii, emisiuni radio-tv, filme digitală), Caietul

5
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

etc. elevului, Ghidul

MEM - scrierea pe liniatură dictando a 3 litere profesorului,
mari/mici de tipar (la alegere) scrierea unor stilou
semne grafice indicate - conversaţia,
- formularea de enunțuri după reprezentări explicaţia,
date - munca
independentă,
jocul didactic

MEM Operaţii cu numere - exerciţii de aflare a numărului necunoscut - manualul - evaluare

1.4. naturale. - exerciţii de operare cu terminologia tipărit/digital, frontală/
1.5. Adunarea și scăderea specifică operațiilor aritmetice Caietul elevului formativă
1.6. numerelor naturale în - rezolvare de probleme - conversaţia,
3.1. concentrul 0-31, prin - compunere de probleme exerciţiul
5.2. adăugarea sau extragerea - activitate
a 1-5 elemente dintr-o frontală/individuală
mulțime dată
MM Cântare vocală în grup si -exerciţii de ţinută corporală; - observarea Apreciere
individual -exerciţii-joc de respiraţie; sistematică globală
Intonarea corectă, -exerciţii melodice de încălzire a vocii; -probă practică - Apreciere
expresivă și omogenă a -exersarea deprinderilor de cântare în grup, conversaţia, individuală
cȃntecelor în poziţie lejeră, cu emisie naturală şi dicţie explicaţia,
Cântec: ,,Noi, acum corectă. demonstraţia,
suntem şcolari,, exerciţiul
-activitate frontală,
individuală, pe
grupe
Vineri OPTIONAL

6
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

15.09.2021 Teorie muzicala

D.P. Autocunoaștere și -Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de - strategii active Apreciere

2.2. atitudine pozitivă față de sine şi faţă de ceilalţi - activitate frontală, globală
sine și față de ceilalți -puncte tari şi limite observabile în individuală Apreciere
C.L.R. activităţile şcolare şi de tip liber individuală
1.2.

AVAP Materiale şi instrumente - discuţii colective, având ca suport lucrări -instrumente şi Apreciere
1.1 de lucru – folosirea lor şcolare, despre rolul educaţiei plastice în materiale de lucru: globală
1.3 Caracteristici observabile viaţa şcolarului, subiecte preferate de copii; hârtie liniată şi Apreciere
2.4 ale materialelor și - identificarea materialelor şi a neliniată, diverse individuală
CLR instrumentelor de lucru; instrumentelor de lucru; obiecte
1.1  Desen - realizarea unei compoziţii cu subiect la creion grafit,
În clasă( decupare lipire) alegere, pentru verificarea aptitudinilor. creioane colorate,
- participarea la jocuri de tipul Săculeţul creioane
fermecat (elevii introduc mâna într-un cerate, peniţă,
săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc radieră
obiectul doar după formă)
- jocuri de tip Obiectul surpriză (ghicirea - haşurare, linie
obiectului după caracteristici aflate prin modulată, repetiţie,
întrebări; fiecare elev va aduce, pe rând, de caligrafie
acasă, un obiect cu semnificaţie personală, o - conversaţia,
jucărie etc.) observaţia,
- linia, punctul, forme regulate şi neregulate exerciţiul plastic
(fără terminologie) - activitate frontală,
7
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- desen liber, decoraţii (ce pregătesc scrisul), individuală

decoraţii simple

Săptămâna II

Luni CLR Cu Mira la școală (p. - exerciții de formulare a unui salut în - manualul - observarea
18.09.2023 1.3 13) funcție de context; conştientizarea existenţei (versiunea tipărită sistematică
2.1 unor reguli simple de desfăşurare a și versiunea
2.2 schimburilor verbale (salutul, prezentarea digitală), Caietul
3.3 scuzelor, transmiterea mulţumirilor, elevului, Ghidul
formularea unei cereri, formularea unor profesorului
MEM întrebări etc.) care pot determina reuşita creioane colorate
comunicării - conversaţia,
- exerciții de oferire a unor informaţii despre explicaţia
reguli de circulaţie - munca
- exerciții de formulare de propoziții după o independentă
schemă dată
- exerciții de citire și identificare a
cuvintelor scrise corect
RELIGIE
MEM Operaţii cu numere - exerciţii de aflare a numărului necunoscut - manualul - evaluare
1.4. naturale. - exerciţii de operare cu terminologia tipărit/digital, frontală/
1.5. Adunarea și scăderea specifică operațiilor aritmetice Caietul elevului formativă
1.6. numerelor naturale în - rezolvare de probleme - conversaţia,
3.1. concentrul 0-31, prin - compunere de probleme exerciţiul
5.2. adăugarea sau extragerea - activitate
a 1-5 elemente dintr-o frontală/individuală
mulțime dată
MM Cântare vocală în grup si -exerciţii de ţinută corporală; -observarea Apreciere

8
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

individual -exerciţii-joc de respiraţie; sistematică globală

Intonarea corectă, -exerciţii melodice de încălzire a vocii; - probă practică Apreciere
expresivă și omogenă a -exersarea deprinderilor de cântare în grup, -conversaţia, individuală
cȃntecelor în poziţie lejeră, cu emisie naturală şi dicţie explicaţia,
Cântec: corectă. demonstraţia,
Mica școlăriță exerciţiul

Marți CLR Cu Mira la școală (p. - exersarea unor formule de salut adaptate - manualul - observarea
19.09.2023 1.3 13) interlocutorului (versiunea tipărită sistematică
2.1 - formularea unor enunţuri simple, corecte, și versiunea
2.2 coerente, referitoare la activităţi desfăşurate digitală), Caietul
3.3 la scoala, pe stradă elevului, Ghidul
- exerciții de citire și identificare a profesorului,
cuvintelor scrise corect creioane colorate
- conversaţia,
explicaţia
- munca
independentă
CLR Silabe la braț - exerciții de despărţire a cuvintelor în silabe - manualul - observarea
1.3 (p. 14) (intuitiv, fără cunoaşterea regulilor) (versiunea tipărită sistematică
2.1 - exerciții de identificare a primei silabe și versiunea
dintr-un cuvânt digitală), Caietul
MEM - exerciții de asociere a silabelor pentru a elevului, Ghidul
forma cuvinte profesorului,
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt creioane colorate,
dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/ creion grafic
corespunzătoare conversaţia,
- exerciții de identificare a numărului de explicaţia,
silabe dintr-un cuvânt munca

9
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

independentă,
jocul didactic
MEM Operaţii cu numere - exerciţii de aflare a numărului necunoscut - manualul - evaluare
1.4. naturale. - exerciţii de operare cu terminologia tipărit/digital, frontală/
1.5. Adunarea și scăderea specifică operațiilor aritmetice Caietul elevului formativă
1.6. numerelor naturale în - rezolvare de probleme - conversaţia,
3.1. concentrul 0-31, prin - compunere de probleme exerciţiul
5.2. adăugarea sau extragerea - activitate
a 1-5 elemente dintr-o frontală/individuală
mulțime dată
AVAP Materiale şi instrumente - poziţia corectă în bancă în timpul -acuarele, tuşuri, Apreciere
1.3 de lucru – folosirea lor desfăşurării activităţilor plastice, poziţia guaşe, tempera, globală
MM 1.4, Pictură corectă a foii de desen pe bancă; hârtie, foliede Apreciere
2.1, 3.2 - exerciţii de utilizare corectă a pensulelor plastic, hârtie individuală
de diferite grosimi ( trasarea cu latul, cu colorată, cretă,
vârful pensulei ); pigmenţi,burete
- fluidizarea culorilor pigment; -pensulă, deget,
- observarea diferenţelor dintre formele ştampilă, creioane
plane şi cele spaţiale (aceeaşi temă în pictură colorate, pensu-
versus sculptură, colaje, felicitări laţie, colaj,
bidimensionale şi tridimensionale etc.) ampren-tare,
- participarea la jocuri de asociere formă ştampilare,
şi/sau culoare-obiect tamponare,
- pata- compoziţii pulverizare
- conversaţia,
explicaţia,
demonstraţia,
exerciţiul plastic,
jocul didactic

10
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

Miercuri CLR Recapitulez - exerciții de completare a literei inițiale și - manualul - observarea

20.09.2023 1.3 (p. 16) finale dintr-un cuvânt (versiunea tipărită sistematică
2.1 - exerciții de formulare de propoziții după o și versiunea
3.1 schemă dată digitală), Caietul
3.3 - exerciții de identificare a cuvintelor mono- elevului, Ghidul
și plurisilabice profesorului,
- exerciții de identificare a numărului de creioane colorate,
cuvinte dintr-o propoziție creion grafic
- conversaţia,
explicaţia,
munca
independentă,
jocul didactic
MEM Plante și animale - identificarea părților componente - manual - observare
6.1. - condiții de viață tipărit/digital sistematică
6.2. - conversaţia, - aprecieri
6.3. exerciţiul verbale
6.4. - activitate frontală/
individuală
EDUCATIE FIZICA SI SPORT
Lb engleza
Joi CLR Silabe la braț - jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, - manualul - observarea
21.09.2023 1.3 (p. 14) „Fazan”, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu (versiunea tipărită sistematică
2.1 silabă repetată”, „Completează silaba”, și versiunea
„Grupează după numărul de silabe” etc. digitală), Caietul
- despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea elevului, Ghidul
silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor profesorului,
prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi creioane colorate,

11
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

din palme creion grafic

- scrierea unor cuvinte date (copiere, - conversaţia,
transcriere, dictare) explicaţia,
- munca
independentă,
jocul didactic
CLR L8. Știu, pot, reușesc – la - identificarea sunetului inițial dintr-un - manualul - observarea
1.3 începutul clasei I cuvânt (versiunea tipărită sistematică
2.1 Evaluare sumativă - asocierea silabelor pentru a forma cuvinte și versiunea
3.1 (p. 17) - asocierea cuvintelor cu imaginea potrivită digitală), Caietul - evaluare
3.3 - formularea de propoziții după scheme date elevului, Ghidul sumativă
- rezolvarea AMII-ului interactiv asociat ex. profesorului,
MEM 2 creioane colorate,
creion grafic
- conversaţia,
explicaţia
- munca
independentă,
jocul didactic

MEM Evaluare (p. 12) - administrarea probei de evaluare iniţială fişe de lucru - evaluare
1.1. conversaţia, scrisă
4.2. exerciţiul
MM Cântare vocală în grup si -exerciţii de ţinută corporală; -observarea Apreciere
1.4, 2.1, individual -exerciţii-joc de respiraţie; sistematică globală
3.2 Intonarea corectă, -exerciţii melodice de încălzire a vocii; -conversaţia, Apreciere
expresivă și omogenă a -exersarea deprinderilor de cântare în grup, explicaţia, individuală
cȃntecelor în poziţie lejeră, cu emisie naturală şi dicţie demonstraţia,
Cântec: corectă. exerciţiul

12
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

Mica școlăriță -activitate frontală,

individuală, pe
grupe
Vineri oprional
22.09.2023
Teorie muzicala

D.P. Caracteristici personale - identificarea regulilor de comunicare în - strategii active Apreciere

2.2. simple imagini: anunțarea răspunsului, așteptarea - activitate frontală, globală
rândului, completarea răspunsului colegilor individuală Apreciere
C.L.R. 1.2. după ce aceștia au încheiat, exprimarea individuală
opiniei personale, criticarea ideii, nu a
colegului
- exprimarea prin desen a regulilor de
comunicare la școală și afișarea acestora
pentru a fi vizualizate de elevi (vorbim pe
rând, ascultăm activ, respectăm programul
școlar, ajutăm colegii când ne solicită
sprijinul, adresăm întrebări)
- jocuri de rol ilustrând modalități
pozitive/negative de interacțiune verbală sau
fizică (se ajută unii cu ceilalți, se exprimă
politicos, se întrerup, se lovesc, se împing)
AVAP Materiale şi instrumente - poziţia corectă în bancă în timpul -acuarele, tuşuri, Apreciere
1.3 de lucru – folosirea lor desfăşurării activităţilor plastice, poziţia guaşe, tempera, globală
Pictură corectă a foii de desen pe bancă; hârtie, foliede Apreciere
- exerciţii de utilizare corectă a pensulelor plastic, hârtie individuală
de diferite grosimi ( trasarea cu latul, cu colorată, cretă,
vârful pensulei ); pigmenţi,burete
- fluidizarea culorilor pigment; -pensulă, deget,
13
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- observarea diferenţelor dintre formele ştampilă, creioane

plane şi cele spaţiale (aceeaşi temă în pictură colorate,
versus sculptură, colaje, felicitări -pensulaţie, colaj,
bidimensionale şi tridimensionale etc.) amprentare,
- participarea la jocuri de asociere formă ştampilare,
şi/sau culoare-obiect tamponare,
- pata- compoziţii pulverizare
-conversaţia,
explicaţia,
demonstraţia,
exerciţiul plastic,
jocul didactic

14
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

UNITATEA DE INVĂȚARE 2: CULORI ȘI PARFUM

Perioada : 5 săptămâni ( S3 – S7) → 25.09.2023 – 27.10.2023

Compet. Activităţi integrate/pe discipline; organizarea

Ziua Detalii de continut Resurse Evaluare
specifice colectivului de elevi
MEM - citirea și scrierea numerelor de la 0 la 31 Formarea, citirea și scrierea - manualul - observare
1.1 - reprezentarea numerelor de două cifre pe numerelor naturale de tipărit/digital, sistematică
1.2 numărătoarea pozițională la 0 la 31 (p. 14) culegere de exerciții şi - aprecierea
- evidențierea cifrei zecilor și a unităților probleme, Caietul răspunsurilor
- descompunerea numerelor în zeci și unități elevului - secvenţa de
- conversaţia, evaluare
explicația, exerciţiul formativă în
Luni - activitate frontală, scris
25.09.2023 activitate individuală
ED
FIZICA
Religie
OPTION oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - conversaţia, - observare
AL este vorba în această povestioară?” explicația, exerciţiul sistematică
- aprecierea ca adevărate sau false a unor - activitate frontală, - aprecierea
enunţuri scurte care testează înţelegerea textului activitate individuală răspunsurilo
audiat
15
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- formularea unor răspunsuri la întrebări despre

conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
-identificarea sensului unui cuvânt rostit de
cadru didactic-colegi
-Desen: Personajul preferat
Marţi Casa cu povești -manualul (versiunea Observarea
26.09.2023 Sunetul și litera a, de tipar tipărită și versiunea sistematică
 Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta,
(p. 20) digitală),
ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii
C.L.R. Caietul elevului,
- urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a
1.3, Ghidul profesorului,
manualului, asociat ex. 1, p. 20
2.1, creioane colorate,
- formularea unor răspunsuri referitoare la
2.4 caiet,stilou, creion
conținutul textului audiat
3.1, grafic
- exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [a] la
3.2,3.3 -conversaţia,
începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui
4.1 explicaţia, metoda
cuvânt
fonetico-analitico-
- exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a
AVAP sintetică, munca
cuvintelor şi a silabelor
1.2,2.3 independentă,
- identificarea personajelor din povești
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
C.L.R. - urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a Casa cu povești -manualul (versiunea Observarea
1.3. manualului, asociate ex. 6, pp. 20 Sunetul și litera a, de mână (p. tipărită și versiunea sistematică
1.5.,2.1. - trasarea în duct continuu a literelor de mână, 20) digitală),
2.2.,2.3. începând prin unirea punctelor care le compun Caietul elevului,
4.1 - joc de rol: alegerea unui personaj dintre cele Ghidul profesorului,
ilustrate și crearea unui rol creioane colorate,
MM caiet,stilou, creion
1.1.,1.2 grafic
-conversaţia,
explicaţia, metoda
16
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
Teorie
muzicala
MEM - numărarea cu pas dat în ordine Formarea, citirea și scrierea - manualul - observare
1.1 crescătoare/descrescătoare numerelor naturale de tipărit/digital, sistematică
1.2 - generarea de numere ale căror cifre la 0 la 31 (p. 16) culegere de exerciții şi - aprecierea
îndeplinesc condiții date probleme, Caietul răspunsurilor
- identificarea „vecinilor” unui număr elevului - secvenţa de
- exerciţii de localizare a unui număr în şirul - conversaţia, evaluare
numerelor naturale explicația, exerciţiul formativă în
- exerciţii de identificare a regulilor după care activitate frontală, scris
este format un şir de numere activitate individuală
- jocul „Recunoaşte interpretul!” (bărbat, Cântarea vocală laptop Observarea
femeie, copil sau un instrument -Poziția, emisia naturală, act. frontală/ sistematică
MM reproducerea în grup a cântecelor însuşite dicția individuală
1.4; 2.1 intuitiv, respectând sincronizarea
- dialog între grupe, sugerat de textul
CLR cântecului
1.4 - alegerea instrumentului potrivit sau a
1.1 percuţiei corporale pentru fiecare cântec
crearea spontană a unei linii melodice
simple sau a unor combinaţii ritmice de
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
-,,Toamna” de N. Bucliu
Miercuri EDUCATI
17
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

27.09.2023 E FIZICA
Lb
engleza
MEM - exerciţii de reprezentare a numerelor prin Numere pare, numere impare - manualul - observare
1.1 obiecte, gruparea obiectelor câte două pentru a (p. 17) tipărit/digital, sistematică
1.2 stabili care numere sunt pare (cu soț) și care culegere de exerciții şi - aprecierea
sunt impare (fără soț) probleme, Caietul răspunsurilor
- identificarea numerelor pare/impare dintr-un elevului - secvenţa de
șir de numere scrise cu două cifre - conversaţia, evaluare
- numărare din 2 în 2, pornind de la un număr explicația, formativă în
par/impar, în ordine crescătoare şi problematizarea, scris
descrescătoare exerciţiul
- generarea unor şiruri de numere pare/impare - activitate frontală,
activitate individuală
- urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a Sunetul și litera A, de mână -manualul (versiunea Observarea
manualului, asociate ex. 2, p. 21 (p. 21) tipărită și versiunea sistematică
- trasarea în duct continuu a literelor de mână, digitală),
C.L.R.
începând prin unirea punctelor care le compun Caietul elevului,
1.3,
- joc de rol: alegerea unui personaj dintre cele Ghidul profesorului,
2.1,
ilustrate și crearea unui rol creioane colorate,
2.4
-exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi caiet,stilou, creion
3.1,
comode pentru scris; grafic
3.2,3.3
-Modelaj – litera A mare de mână- din -conversaţia,
4.1
plastilină/hârtie creponată explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
AVAP
independentă,
1.2,2.3
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
C.L.R. - urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a Sunetul și litera A, de mână -manualul (versiunea Observarea
18
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

manualului, asociate ex. 2, p. 21 (p. 21) tipărită și versiunea sistematică

- trasarea în duct continuu a literelor de mână, digitală),
începând prin unirea punctelor care le compun Caietul elevului,
1.3,
- joc de rol: alegerea unui personaj dintre cele Ghidul profesorului,
2.1,
ilustrate și crearea unui rol creioane colorate,
2.4
-exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi caiet,stilou, creion
3.1,
comode pentru scris; grafic
3.2,3.3
-Modelaj – litera A mare de mână- din -conversaţia,
4.1
plastilină/hârtie creponată explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
AVAP
independentă,
1.2,2.3
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
Joi CLR-  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, . Poveste cu un măr -manualul (versiunea Observarea
28.09.2023 1.1,1.2, ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Sunetul și litera m, de tipar (p. tipărită și versiunea sistematică
1.3,1.4, - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a 22) digitală),
2.1,2.2, manualului, asociat ex. 1, p. 22 Caietul elevului,
2.3, - formularea unor răspunsuri referitoare la Ghidul profesorului,
2.4,3.1, conținutul textului audiat creioane colorate,
3.3 - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [m] la caiet,stilou, creion
începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui grafic
cuvânt -conversaţia,
- exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a explicaţia, metoda
MM cuvintelor şi a silabelor fonetico-analitico-
1.1.,1.2 - crearea unui dialog între două personaje date sintetică, munca
- identificarea unui obiect pe baza descrierii independentă,
acestuia de către un elev jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,

19
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

pe grupe
 Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, . Poveste cu un măr -manualul (versiunea Observarea
ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Sunetul și litera m, de tipar (p. tipărită și versiunea sistematică
- urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a 22) digitală),
CLR- manualului, asociat ex. 1, p. 22 Caietul elevului,
1.1,1.2, - formularea unor răspunsuri referitoare la Ghidul profesorului,
1.3,1.4, conținutul textului audiat creioane colorate,
2.1,2.2, - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [m] la caiet,stilou, creion
2.3, începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui grafic
2.4,3.1, cuvânt -conversaţia,
3.3 - exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a explicaţia, metoda
cuvintelor şi a silabelor fonetico-analitico-
- crearea unui dialog între două personaje date sintetică, munca
- identificarea unui obiect pe baza descrierii independentă,
MM acestuia de către un elev jocul didactic
1.1.,1.2
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
MEM - exerciţii de reprezentare a numerelor prin Numere pare, numere impare - manualul - observare
1.1 obiecte, gruparea obiectelor câte două pentru a tipărit/digital, sistematică
1.2 stabili care numere sunt pare (cu soț) și care culegere de exerciții şi - aprecierea
sunt impare (fără soț) probleme, Caietul răspunsurilor
- identificarea numerelor pare/impare dintr-un elevului - secvenţa de
șir de numere scrise cu două cifre - conversaţia, evaluare
- numărare din 2 în 2, pornind de la un număr explicația, formativă în
par/impar, în ordine crescătoare şi problematizarea, scris
descrescătoare exerciţiul
- generarea unor şiruri de numere pare/impare - activitate frontală,
activitate individuală
AVAP: - numirea materialelor, instrumentelor şi Materiale, instrumente, - caiet, fişe de lucru, Apreciere
1.1; 1.3; tehnicilor tehnici şi procedee de lucru rechizite globală
2.1; 2.2. utilizate; -conversaţia euristică, Apreciere

20
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

-asociere formă-culoare; 1.Coşul cu fructe (pensulaţie, exerciţiul, muncă individuală

- explorarea mediului cultural-artistic pentru a decupare, lipire -colaj) independentă, Lucrare
identifica forme, culori, materiale, tehnici, problematizarea, practică
obiecte simularea, joc de rol,
artistice; discutarea mesajului şi a impresiilor; joc didactic
- identificarea mai multor texturi, a formelor în -activitate frontală,
MEM: mişcare, a formelor ce au suferit deformări activitate individuală.
5.1. minore, etc;
- gruparea unor instrumente şi materiale în
funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen,
pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto-
video);
-realizarea compoziţiei folosind tehnicile cerute
- jocul „Recunoaşte interpretul!” (bărbat, Cântarea vocală laptop Observarea
femeie, copil sau un instrument -Poziția, emisia naturală, act. frontală/ sistematică
MM reproducerea în grup a cântecelor însuşite dicția individuală
1.4; 2.1 intuitiv, respectând sincronizarea
- dialog între grupe, sugerat de textul
CLR cântecului
1.4 - alegerea instrumentului potrivit sau a
1.1 percuţiei corporale pentru fiecare cântec
crearea spontană a unei linii melodice
simple sau a unor combinaţii ritmice de
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
-,,Toamna” de N. Bucliu
Vineri DP- 2.2 - prezentarea într-un cadru inedit (podium de Observarea
29.09.2023 AVAP – premiere, interviu) a trei aspecte plăcute O zi din viața de școlar - conversatia sistematică
1.1 referitoare la viața de școlar explicatia
CLR – - jocuri de continuare a unor fraze, pentru jocul didactic
1.4 evidenţierea calităţilor: „Eu pot să…”, „Îmi activitate frontală
place la școală pentru că…”, „Materia mea individuală

21
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

preferată este…”, „Școala este importanță

pentru că…”, „Pe tine te apreciez pentru că…”,
„Sunt mândru de mine atunci când…”
CLR- -manual, planșe cu
1.1,1.2,1 -oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce imagini din fabule
.3,1.4,2. este vorba în această povestioară?” -conversaţia,
Recunoaște poveștile
1 - aprecierea ca adevărate sau false a unor explicaţia, exerciţiul, Temă de
Prezentarea
enunţuri scurte care testează înţelegerea textului munca independentă, lucru în clasă:
,2.2,2.3, povestioarelor;discuții privind
audiat munca în - formulare de
2.4,3.1 morala fiecărei povestioare
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre echipă,problemati- răspunsuri la
,3.3 conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat zarea, întrebări
-identificarea sensului unui cuvânt rostit de jocul, învăţarea prin
AVAP- cadru didactic-colegi descoperire
2.2 -Desen: Personajul preferat -activitate frontală,
activitate individuală
TEORIE
MUZIC
ALA
AVAP: - numirea materialelor, instrumentelor şi Materiale, instrumente, - caiet, fişe de lucru, Apreciere
1.1; 1.3; tehnicilor tehnici şi procedee de lucru rechizite globală
2.1; 2.2. utilizate; -conversaţia euristică, Apreciere
-asociere formă-culoare; 1.Coşul cu fructe (pensulaţie, exerciţiul, muncă individuală
MEM: - explorarea mediului cultural-artistic pentru a decupare, lipire -colaj) independentă, Lucrare
5.1. identifica forme, culori, materiale, tehnici, problematizarea, practică
obiecte simularea, joc de rol,
artistice; discutarea mesajului şi a impresiilor; joc didactic
- identificarea mai multor texturi, a formelor în -activitate frontală,
mişcare, a formelor ce au suferit deformări activitate individuală.
minore, etc;
- gruparea unor instrumente şi materiale în
funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen,
pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto-

22
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

video);
-realizarea compoziţiei folosind tehnicile cerute
Luni MEM - exerciţii de reprezentare a numerelor prin Numere pare, numere impare - manualul - observare
02.10.2023 1.1 obiecte, gruparea obiectelor câte două pentru a tipărit/digital, sistematică
1.2 stabili care numere sunt pare (cu soț) și care culegere de exerciții şi - aprecierea
sunt impare (fără soț) probleme, Caietul răspunsurilor
- identificarea numerelor pare/impare dintr-un elevului - secvenţa de
șir de numere scrise cu două cifre - conversaţia, evaluare
- numărare din 2 în 2, pornind de la un număr explicația, formativă în
par/impar, în ordine crescătoare şi problematizarea, scris
descrescătoare exerciţiul
- generarea unor şiruri de numere pare/impare - activitate frontală,
activitate individuală
Ed
fizica
Religie
optional oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
este vorba în această povestioară?”
- aprecierea ca adevărate sau false a unor
enunţuri scurte care testează înţelegerea textului - conversaţia, - observare
audiat explicația, exerciţiul sistematică
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre - activitate frontală, - aprecierea
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat activitate individuală răspunsurilo
-identificarea sensului unui cuvânt rostit de
cadru didactic-colegi
-Desen: Personajul preferat

Marti CLR- -urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a Sunetul și litera m, de mână (p. -manualul (versiunea Observarea
03.10.2023 1.1,1.2, manualului, asociate ex. 6 p. 22 - trasarea în 22) tipărită și versiunea sistematică
1.3,1.4,2 duct continuu a literelor de mână, începând prin digitală),
.1,2.2, unirea punctelor care le compun -silaba ma Caietul elevului,(p.
23
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

-cuvântul mama 12)

Ghidul profesorului,
creioane colorate,
2.3, caiet,stilou, creion
2.4,3.1 grafic
- realizarea corespondenței între litere, silabe,
,3.3 -conversaţia,
cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână
explicaţia, metoda
- crearea unui dialog între două personaje date
fonetico-analitico-
- exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a
sintetică, munca
mâinii
MM independentă,
1.1.,1.2 jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
CLR- -urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a Sunetul și litera m, de mână (p. -manualul (versiunea Observarea
1.1,1.2, manualului, asociate ex. 6 p. 22 - trasarea în 22) tipărită și versiunea sistematică
1.3,1.4,2 duct continuu a literelor de mână, începând prin digitală),
.1,2.2, unirea punctelor care le compun -silaba ma Caietul elevului,(p.
2.3, - realizarea corespondenței între litere, silabe, -cuvântul mama 12)
2.4,3.1 cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână Ghidul profesorului,
,3.3 - crearea unui dialog între două personaje date creioane colorate,
- exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a caiet,stilou, creion
mâinii grafic
-conversaţia,
MM explicaţia, metoda
1.1.,1.2 fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe

24
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

Teorie
muzical
a
MEM - compararea unor grupuri de obiecte prin Compararea numerelor - manualul - observare
1.1. așezarea elementelor unele sub altele și punerea naturale de la 0 la 31 (p. 18) tipărit/digital, sistematică
1.2. lor în corespondență culegere de exerciții şi - aprecierea
- scrierea rezultatelor obținute prin comparare probleme, Caietul răspunsurilor
folosind semnele <, >, = elevului - secvenţa de
- conversaţia, evaluare
explicația, formativă în
problematizarea, scris
exerciţiul
- activitate frontală,
activitate individuală
M.M jocul „Recunoaşte interpretul!” (bărbat, femeie,
1.2 copil sau un instrument)
2.1 2.2 -executarea unor mişcări sugerate de text (de
Cântarea vocală
3.1 3.4 exemplu, deplasarea pe cântecele „Codobelcul” laptop
-Tonul Observarea
de L.Comes, „Voiniceii” de A. Ivăşcanu act. frontală
-Semnalul de început sistematică
CLR 1.4 -alegerea instrumentului potrivit sau a percuţiei individuală
-Sincronizarea
1.1 corporale pentru fiecare cântec
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
Miercuri Ed
04.10.2023 fizica
Lb.
engleza
MEM - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor Ordonarea numerelor - manualul - observare
numere mai mici sau egale cu 31 naturale de la 0 la 31 (p. 20) tipărit/digital, sistematică
1.1. - compararea numerelor mai mici decât 31, culegere de exerciții şi
1.2. folosind numărătoarea pozițională sau probleme, Caietul
reprezentări elevului
1.3.
25
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- compararea unor numere mai mici sau egale - conversaţia,

cu 31, utilizând algoritmul de comparare explicația,
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, problematizarea,
utilizând semnele <, >, = exerciţiul
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului - activitate frontală,
unui număr activitate individuală
- determinarea unor numere care să respecte
condiţii date (mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
C.L.R.  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, -manualul (versiunea Observarea
1.1.,1.2. ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii tipărită și versiunea sistematică
1.3.,1.4. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a digitală),
1.5.,2.1. manualului, asociat ex. 1, p. 23 Sunetul și litera M, de tipar (p. Caietul elevului,
2.2.,2.3. - formularea unor răspunsuri referitoare la 23) Ghidul profesorului,
4.1. conținutul textului audiat creioane colorate,
- exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [M] la Mali și Milo caiet,stilou, creion
AVAP începutul unui cuvânt grafic
1.2,2.3 - exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a -conversaţia,
cuvintelor şi a silabelor explicaţia, metoda
- crearea unui dialog între două personaje date fonetico-analitico-
- modelarea din plastilină a contururilor unor sintetică, munca
litere; decorarea literelor de mână şi de tipar independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
C.L.R. -urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a Sunetul și litera M, de mână (p. -manualul (versiunea Observarea
1.1.,1.2. manualului, asociate ex. 2 p. 23 23) tipărită și versiunea sistematică
1.3.,1.4. - trasarea în duct continuu a literelor de mână, digitală),
1.5.,2.1. începând prin unirea punctelor care le compun Caietul elevului,(p.
2.2.,2.3. - realizarea corespondenței între litere, silabe, 13)
4.1. cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână Ghidul profesorului,

26
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- crearea unui dialog între două personaje date creioane colorate,

- exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a caiet,stilou, creion
mâinii grafic
AVAP -conversaţia,
1.2,2.3 explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
Joi ZIUA
05.10.2023 EDUCA
TIEI
Vineri - discuții despre textul audiat
06.10.2023 - exerciții pe baza textului În drum spre școală Observarea
- descoperirea drumului elefănțelului spre conversatia
DP. 2.3 sistematică:
explicatia
AVAP – școală atitudinea
jocul didactic
1.1 - utilizarea ,,cuvintelor magice” în enunțuri elevilor față de
activitate frontală
proprii sarcina dată
individuală
JOC: ,,Un altfel de salut”
Semaforul - colaj
CLR- -oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce Recunoaște poveștile -manual, planșe cu Temă de
1.1,1.2,1 este vorba în această povestioară?” Prezentarea imagini din fabule lucru în clasă:
.3,1.4,2. - aprecierea ca adevărate sau false a unor povestioarelor;discuții privind -conversaţia, - formulare de
1 enunţuri scurte care testează înţelegerea textului morala fiecărei povestioare explicaţia, exerciţiul, răspunsuri la
audiat munca independentă, întrebări
,2.2,2.3,
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre munca în
2.4,3.1 conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat echipă,problemati-
,3.3 -identificarea sensului unui cuvânt rostit de zarea,
cadru didactic-colegi jocul, învăţarea prin

27
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

AVAP- descoperire
2.2 -Desen: Personajul preferat -activitate frontală,
activitate individuală
Teorie
muzical
a
Discuţii despre păsări cunoscute din ţara noastră
- planşă model, carton,
Analiza planşei model „Rândunica”.
AVAP - acuarele,foarfecă,lipici
Identificarea etapelor de lucuru pentru realizarea
1.3 - conversaţia euristică,
acesteia Rândunica Expunerea
2.3, 2.4 munca independentă,
Exerciţii de tăiere şi lipire a elementelor date lucrărilor
MEM - analiza swot
Expunerea lucrărilor realizate
3.1 - activitate frontală, pe
Discuţii pe baza lucrărilor expuse: Ce lucrare
grupe, individuală
îmi place cel mai mult? De ce?
Luni - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor Ordonarea numerelor - manualul - observare
09.10.2023 numere mai mici sau egale cu 31 naturale de la 0 la 31 (p. 21) tipărit/digital, culegere sistematică
- compararea numerelor mai mici decât 31, de exerciții şi
folosind numărătoarea pozițională sau probleme, Caietul
MEM reprezentări elevului(p. 19)
- compararea unor numere mai mici sau egale cu - conversaţia,
1.1. 31, utilizând algoritmul de comparare explicația,
1.2. - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, problematizarea,
1.3. utilizând semnele <, >, = exerciţiul
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului - activitate frontală,
unui număr activitate individuală
- determinarea unor numere care să respecte
condiţii date (mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
Ed fizica
Religie
Optional oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - conversaţia, - observare
este vorba în această povestioară?” explicația, exerciţiul sistematică
28
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- aprecierea ca adevărate sau false a unor

enunţuri scurte care testează înţelegerea textului
audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre - activitate frontală, - aprecierea
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat activitate individuală răspunsurilo
-identificarea sensului unui cuvânt rostit de
cadru didactic-colegi
-Desen: Personajul preferat
Marți  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, -manualul (versiunea Observarea
10.10.2023 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Culori și parfum tipărită și versiunea sistematică
- urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a digitală),
manualului, asociat ex. 1, p. 24 Sunetul și literele i, de tiparși Caietul elevului (p.
C.L.R. - oferirea unui răspuns la întrebarea: „De ce au de mână (p. 24) 14),
1.1.,1.2. nevoie plantele să crească?” Ghidul profesorului,
1.3.,1.4. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a creioane colorate,
1.5.,2.1 manualului, asociat ex. 2, p. 24 caiet,stilou, creion
- exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [i] la grafic
începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui -conversaţia,
cuvânt explicaţia, metoda
- exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a fonetico-analitico-
cuvintelor şi a silabelor sintetică, munca
- exerciții de schimbare a literelor dintr-un independentă,
cuvânt pentru a obține cuvinte noi jocul didactic
MM - urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a - activitate individuală,
2.2 manualului, asociate ex. 6 p. 24 frontală, pe grupe
- trasarea în duct continuu a literelor de mână,
începând prin unirea punctelor care le compun
- identificarea silabelor care compun un cuvânt,
scris cu litere de mână
- citirea propoziției enunțiative
- exercițiu de imaginație: ilustrarea și descrierea
grădinii visurilor

29
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

 Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, -manualul (versiunea Observarea

ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Culori și parfum tipărită și versiunea sistematică
- urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a digitală),
manualului, asociat ex. 1, p. 24 Sunetul și literele i, de tiparși Caietul elevului (p.
C.L.R. - oferirea unui răspuns la întrebarea: „De ce au de mână (p. 24) 14),
1.1.,1.2. nevoie plantele să crească?” Ghidul profesorului,
1.3.,1.4. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a creioane colorate,
1.5.,2.1 manualului, asociat ex. 2, p. 24 caiet,stilou, creion
- exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [i] la grafic
începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui -conversaţia,
cuvânt explicaţia, metoda
- exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a fonetico-analitico-
cuvintelor şi a silabelor sintetică, munca
- exerciții de schimbare a literelor dintr-un independentă,
cuvânt pentru a obține cuvinte noi jocul didactic
MM - urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a - activitate individuală,
2.2 manualului, asociate ex. 6 p. 24 frontală, pe grupe
- trasarea în duct continuu a literelor de mână,
începând prin unirea punctelor care le compun
- identificarea silabelor care compun un cuvânt,
scris cu litere de mână
- citirea propoziției enunțiative
- exercițiu de imaginație: ilustrarea și descrierea
grădinii visurilor
MEM - realizarea unor colaje care reprezintă scheletul - manualul • observare
3.1. corpului uman tipărit/digital, cartea sistematică
4.1. - recunoașterea și denumirea unor părți ale Scheletul corpului uman Înăuntru-Afarei tale. • aprecieri
4.2 scheletului uman Totul despre corpul verbale
- exercițiu-joc: ,,Prietenul meu, doctorul”, uman, Editura Arthur,
pentru recunoașterea părților scheletului uman 2018
- discuții despre alimentele recomandate pentru - conversaţia,
a avea oase sănătoase exerciţiul
- prezentarea unor fotografii cu etape ale - activitate
30
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

creșterii scheletului uman (copil, adult) frontală/individuală

Teorie
muzical
a
-executarea unor mişcări sugerate de text (de Percuţia corporală (bătăi din
MM exemplu, deplasarea pe cântecele „Codobelcul” palme, cu -casetofon, cd-uri,
2.1 de L.Comes, „Voiniceii” de A. Ivăşcanu degetul în bancă, cu palmele -conversația,
2.2 - marcarea structurii ritmice a cântecului, prin pe genunchi) explicația,
Aplicații
acompaniamentul cu jucării muzicale (tobiţe, demonstrația,
practice
trianglu, maracas, clopoţel, tamburină, lemne) exercițiul, jocul
M.E.M. sau a percuţiei corporale (bătăi din palme, bătăi - frontală,
1.1. ale degetului în bancă, cu bătăi pe genunchi) individuală,pe grupe
2.1. -,,Moara,, de C. Mareș
Miercuri Educati
11.10.2023 e fizica
Lb
engleza
MEM - recunoașterea organelor umane și localizarea - manualul • observare
1.1, 1.2 acestora folosind imagini din atlase sau mulaje Organele majore ale tipărit/digital, cartea sistematică
1.3., 1.6. - identificarea pe propriul corp a zonelor unde corpului uman Înăuntru-Afarei tale. • aprecieri
2.1. sunt amplasate anumite organe Totul despre corpul verbale
- relaționarea principalelor structuri ale uman, Editura Arthur,
organismului uman cu rolurile acestora 2018
- conversaţia,
exerciţiul
- activitate
frontală/individuală

C.L.R.  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Sunetul și litera I, de tipar (p. -manualul (versiunea Observarea
1.1.,1.2. ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii 25) tipărită și versiunea sistematică
1.3.,1.4. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a digitală),
manualului, asociat ex. 1, p. 25
31
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [I] la Caietul elevului,

începutul unui cuvânt Ghidul profesorului,
- exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a creioane colorate,
1.5.,2.1
cuvintelor şi a silabelor caiet,stilou, creion
- exerciții de schimbare a literelor dintr-un grafic
cuvânt pentru a obține cuvinte noi -conversaţia,
- urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a explicaţia, metoda
manualului, asociate ex. 2, p. 25 fonetico-analitico-
- citirea propoziției enunțiative sintetică, munca
MM
independentă,
2.2
jocul didactic
- activitate individuală,
frontală, pe grupe
- urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a Sunetul și litera I de mână -manualul (versiunea Observarea
manualului, asociate ex. 2, p. 24 (p. 25) tipărită și versiunea sistematică
- trasarea în duct continuu a literelor de mână, digitală),
începând prin unirea punctelor care le compun Caietul elevului,(p. 15)
-exerciții de de asociere a literei de tipar cu Ghidul profesorului,
litera de mână creioane colorate,
C.L.R.
- identificarea silabelor care compun un cuvânt, caiet,stilou, creion
1.1.,1.2.
scris cu litere de mână grafic
1.3.,1.4.
- citirea propoziției enunțiative -conversaţia,
1.5.,2.1
- scrierea propoziţiei, alineatul, scrierea cu explicaţia, metoda
majusculă fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate individuală,
frontală, pe grupe
Joi CLR  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, -manualul (versiunea Observarea
12.10.2023 1.1 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii tipărită și versiunea sistematică
1.2 - exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a Diftongul ia digitală),

32
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

1.3 cuvintelor şi a silabelor Caietul elevului,

3.1 - exerciții de schimbare a literelor dintr-un Ghidul profesorului,
4.1 cuvânt pentru a obține cuvinte noi creioane colorate,
- scrierea diftongului ia alături de alte litere caiet,stilou, creion
pentru a forma cuvinte grafic
- exercițiu de imaginație: ilustrarea și descrierea -conversaţia,
grădinii visurilor explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
CLR - exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a -manualul (versiunea Observarea
1.1 cuvintelor şi a silabelor tipărită și versiunea sistematică
1.2 - exerciții de schimbare a literelor dintr-un Diftongul ia digitală),
1.3 cuvânt pentru a obține cuvinte noi Caietul elevului,
3.1 - scrierea diftongului ia alături de alte litere Ghidul profesorului,
4.1 pentru a forma cuvinte creioane colorate,
- exercițiu de imaginație: ilustrarea și descrierea caiet,stilou, creion
grădinii visurilor grafic
-conversaţia,
explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
MEM - recunoașterea organelor umane și localizarea - manualul • observare
33
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

1.1, 1.2 acestora folosind imagini din atlase sau mulaje Organele majore ale tipărit/digital, cartea sistematică
1.3., 1.6. - identificarea pe propriul corp a zonelor unde corpului uman Înăuntru-Afarei tale. • aprecieri
2.1. sunt amplasate anumite organe Totul despre corpul verbale
- relaționarea principalelor structuri ale uman, Editura
organismului uman cu rolurile acestora Arthur, 2018
- realizarea unor colaje/desene care reprezintă - conversaţia,
corpul omenesc cu principalele organe exerciţiul
- activitate
frontală/individuală
- marcarea structurii ritmice a cântecului, prin Percuţia corporală (bătăi din -laptop,
MM acompaniamentul cu jucării muzicale (tobiţe, palme, cu videoproiector
2.1 trianglu, maracas, clopoţel, tamburină, lemne) degetul în bancă, cu palmele -conversația,
Aplicații
2.2 sau a percuţiei corporale (bătăi din palme, bătăi pe genunchi) explicația,
practice
M.E.M. ale degetului în bancă, cu bătăi pe genunchi) demonstrația,
1.1. ,,Dacă vessel se trăiește” exercițiul
2.1. - frontală, individuală
AVAP -numirea materialelor, instrumentelor şi Pictură - caietul de arte
1.1 tehnicilor utilizate; vizuale şi abilităţi
1.3 - realizarea de scurte descrieri ale formelor Colaj practice, şablon, fire
2.1 obiectelor din mediul cunoscut; textile, foarfecă, Apreciere
2.3 - identificarea mai multor texturi, a formelor în 2. Floarea-soarelui decupare, lipici, boabe de piper, globală
mişcare, a formelor ce au suferit deformări lipire, pensulaţie acuarele, pensule. Apreciere
MEM minore etc; -conversaţia, individuală
3.2. - gruparea unor instrumente şi materiale în explicaţia, Lucrare
funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen, demonstraţia, practică
pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto- observaţia, exerciţiul.
video) ; - activitate frontală,
-realizarea colajului. activitate individuală
Vineri DP - citirea/ fixarea unor ore pe ceas; Sunt punctual la școală -auxiliar, fișe de Observarea
13.10.2023 1.1 , 2.2 - realizare de corespondențe între imagini și lucru sistematică
3.1 etichete date; -conversatia,
- numirea unor sarcini de lucru pe care elevul le explicatia, exercițiul, Aprecieri

34
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

AVAP – poate realiza la diverse discipline;

jocul didactic
1.1 - colorarea unor obiecte, după criterii date; individuale și
-activitate frontală
CLR – JOC: ,,Imită mișcările” colective
individuală
1.4
CLR- -manual, planșe cu
1.1,1.2,1 -oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce imagini din fabule
.3,1.4,2. este vorba în această povestioară?” -conversaţia,
Recunoaște poveștile
1 - aprecierea ca adevărate sau false a unor explicaţia, exerciţiul, Temă de
Prezentarea
enunţuri scurte care testează înţelegerea textului munca independentă, lucru în clasă:
,2.2,2.3, povestioarelor;discuții privind
audiat munca în - formulare de
2.4,3.1 morala fiecărei povestioare
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre echipă,problemati- răspunsuri la
,3.3 conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat zarea, întrebări
-identificarea sensului unui cuvânt rostit de jocul, învăţarea prin
AVAP- cadru didactic-colegi descoperire
2.2 -Desen: Personajul preferat -activitate frontală,
activitate individuală
Teorie
muzical
a
AVAP - numirea materialelor, instrumentelor şi 1. Dovleacul(tăiere, lipire, -şablon Apreciere
1.1 tehnicilor utilizate; răsucire) -explicaţia, globală și
1.3 - realizarea de scurte descrieri ale formelor demonstraţia, individuală
2.1 obiectelor din mediul cunoscut; observaţia, exerciţiul,
2.3 - identificarea mai multor texturi, a formelor în analiza swot Lucrare
mişcare, a formelor ce au suferit deformări - activitate frontală, practică
minore etc; activitate individuală.
- gruparea unor instrumente şi materiale în
funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen,
MEM pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto-
2.1 video) ;
-realizarea colajului.

35
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

Luni C.L.R.  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Nemo -manualul (versiunea Observarea
16.10.2023 1.1.,1.2. ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Sunetul și litera n, de tipar (p. tipărită și versiunea sistematică
1.3.,1.4. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a 26) digitală),
2.1.,2.2. manualului, asociat ex. 1, p. 26 Caietul elevului,
2.3.,2.4. - asocierea unor imagini cu informații din textul Ghidul profesorului,
audiat creioane colorate,
AVAP - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [n] la caiet,stilou, creion
1.1.,1.2 începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui grafic
cuvânt -conversaţia,
- exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a explicaţia, metoda
cuvintelor şi a silabelor fonetico-analitico-
- crearea unui alfabet vesel cu literele studiate sintetică, munca
- citirea propoziţiilor enunţiative independentă,
- exercițiu de imaginație: adunarea de provizii în jocul didactic
mușuroi, în denumirea cărora se află sunetul [n] - activitate
individuală, frontală,
pe grupe
C.L.R. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a Sunetul și litera n, mână (p. 26) -manualul (versiunea Observarea
1.1.,1.2. manualului, asociat ex. 6, p. 26 tipărită și versiunea sistematică
1.3.,1.4. - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [n] la digitală),
2.1.,2.2. începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui Caietul elevului,(p.
2.3.,2.4. cuvânt 16)
- trasarea în duct continuu a literelor de mână, Ghidul profesorului,
AVAP începând prin unirea punctelor care le compun creioane colorate,
1.1.,1.2 caiet,stilou, creion
joc: desenează solzii dragonului grafic
-conversaţia,
explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,

36
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
MEM - exerciţii de localizare a unui număr în şirul Repetăm ce am învățat - manualul - observare
1.1. numerelor naturale (p. 24) tipărit/digital, sistematică
1.2. - numărarea din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 culegere de exerciții - aprecierea
1.3. etc., în ordine crescătoare și descrescătoare, şi probleme, Caietul răspunsurilor
3.1. până la 31 elevului - secvenţa de
4.1 - aflarea unor numere care îndeplinesc condiții - conversaţia, evaluare
date explicația, formativă în
problematizarea, scris
exerciţiul
- activitate frontală,
activitate individuală
MM 1.4. -însuşirea după auz a cântecelor, prin Cântarea cu acompaniament
2.2., 3.3 demonstrarea lor de către cadrul didactic sau cu -Acompaniament instrumental -laptop
ajutorul mijloacelor tehnice, urmată de realizat de cadrul didactic -conversația,
preluarea intuitivă / receptarea lor de către copii explicația,
Observare
AVAP -utilizarea unor mariale şi obiecte refolosibile demonstrația,
directă
2.3. pentru confecţionarea unor jucării muzicale exercițiul, jocul
simple (cutii/sticle cu pietricele, nisip sau - frontală,
nasturi; linguri de lemn decorate de copii etc.) individuală,pe grupe
,,Piticii și ariciul” de G. Cucu
Marți CLR –  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Joaca elefanților -manualul (versiunea Observarea
17.10.2023 1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Sunetul și litera E de tipar (p. tipărită și versiunea sistematică
1.3; 1.4 - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a 29) digitală),
2.1; 2.2 manualului, asociat ex. 1, p. 29 Caietul elevului,
2.3; 2.4 - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [E] la Ghidul profesorului,
3.1;3.3 începutul unui cuvânt creioane colorate,
4.1 - exerciții de analiză şi sinteză fonetică a caiet,stilou, creion
cuvintelor şi silabelor grafic

37
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

AVAP - realizarea unui dialog pornind de la o imagine -conversaţia,

2.3., 2.6 și o întrebare explicaţia, metoda
- citirea propoziției interogative fonetico-analitico-
- joc: descoperirea, folosind doar întrebări, a sintetică, munca
obiectului sau a animalului la care s-a gândit un independentă,
elev jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe

CLR – - exerciții de analiză şi sinteză fonetică a Sunetul și litera E de mână (p. -manualul (versiunea Observarea
1.1; 1.2 cuvintelor şi silabelor 29) tipărită și versiunea sistematică
1.3; 1.4 - urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a digitală),
2.1; 2.2 manualului, asociate ex. 2, p. 29 Caietul elevului,(p.
2.3; 2.4 - trasarea în duct continuu a literelor de mână, 19)
3.1;3.3 începând prin unirea punctelor care le compun Ghidul profesorului,
4.1 - exerciții de punere în corespondență a creioane colorate,
silabelor pentru a forma cuvinte caiet,stilou, creion
AVAP grafic
2.3., 2.6 -conversaţia,
explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
MEM - exerciţii de localizare a unui număr în şirul Repetăm ce am învățat - manualul - observare
1.1. numerelor naturale (p. 25) tipărit/digital, sistematică
1.2. - numărarea din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 culegere de exerciții - aprecierea
1.3. etc., în ordine crescătoare și descrescătoare, şi probleme, Caietul răspunsurilor

38
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

3.1. până la 31 elevului - secvenţa de

4.1 - aflarea unor numere care îndeplinesc condiții - conversaţia, evaluare
date explicația, formativă în
problematizarea, scris
exerciţiul
- activitate frontală,
activitate individuală
AVAP - numirea materialelor, instrumentelor şi Desen/Colaj - caietul de arte
1.1 2.1 tehnicilor Pictură vizuale şi abilităţi
2.2 2.3 utilizate; 2. Semnul de carte practice, şablon,
- gruparea unor instrumente şi materiale în (decupare,ştampilare, acuarele, pensule, Apreciere
MM 2.1 funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen, caligrafie) foarfecă, carioca, globală
pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto- cretă rotundă Apreciere
video); -conversaţia, individuală
-folosirea liniei şi punctului cu scop decorativ; explicaţia, Lucrare
-realizarea jucăriilor. demonstraţia, practică
-interpretare cântece despre şcoală observaţia, exerciţiul
- activitate
frontală,individ.
Miercuri Ed
18.10.2021 fizica
Lb
engleza
MEM - administrarea probei de evaluare scrisă Probă de evaluare -fișe - evaluare
1.1 - exerciţii aplicative create de învăţător pentru scrisă
1.2. recuperarea lacunelor constatate
1.3. - exerciţii de dezvoltare
3.1.
4.1.
CLR  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Nemo -manualul (versiunea Observarea
-1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Sunetul și litera n, de tipar (p. tipărită și versiunea sistematică
1.3; 1.4 - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a 26) digitală),

39
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

2.1; 2.2 manualului, asociat ex. 1, p. 26 Caietul elevului,

2.3; 2.4 - asocierea unor imagini cu informații din textul Ghidul profesorului,
3.1;3.3 audiat creioane colorate,
4.1 - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [n] la caiet,stilou, creion
începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui grafic
AVAP – cuvânt -conversaţia,
2.6. - exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a explicaţia, metoda
cuvintelor şi a silabelor fonetico-analitico-
- crearea unui alfabet vesel cu literele studiate sintetică, munca
- citirea propoziţiilor enunţiative independentă,
- exercițiu de imaginație: adunarea de provizii în jocul didactic
mușuroi, în denumirea cărora se află sunetul [n] - activitate
individuală, frontală,
pe grupe
CLR - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a Sunetul și litera n, mână (p. 26) -manualul (versiunea Observarea
-1.1; 1.2 manualului, asociat ex. 6, p. 26 tipărită și versiunea sistematică
1.3; 1.4 - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [n] la digitală),
2.1; 2.2 începutul, în interiorul sau la sfârșitul unui Caietul elevului,(p.
2.3; 2.4 cuvânt 16)
3.1;3.3 - trasarea în duct continuu a literelor de mână, Ghidul profesorului,
4.1 începând prin unirea punctelor care le compun creioane colorate,
caiet,stilou, creion
AVAP – joc: desenează solzii dragonului grafic
2.6. -conversaţia,
explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe

40
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

Joi C.L.R.  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Sunetul și litera N de tipar (p. -manualul (versiunea Observarea
19.10.2023 1.1.,1.2. ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii 27) tipărită și versiunea sistematică
1.3.,1.4. - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a digitală),
2.1.,2.2. manualului, asociat ex. 1, p. 27 Caietul elevului,
2.3.,2.4. - asocierea unor imagini cu informații din textul Ghidul profesorului,
audiat creioane colorate,
MM - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [N] la caiet,stilou, creion
1.1.,1.2 începutul unui cuvânt grafic
- exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a -conversaţia,
cuvintelor şi a silabelor explicaţia, metoda
- citirea propoziţiilor enunţiative fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
CLR  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Sunetul și litera N de mână (p. -manualul (versiunea Observarea
1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii 27) tipărită și versiunea sistematică
1.3; 1.4 - exerciții de analiză şi de sinteză fonetică a digitală),
2.1; 2.2 cuvintelor şi a silabelor Caietul elevului,(p.
2.3; 2.4 - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a 17)
3.1;3.3 manualului, asociat ex. 2, p. 27 Ghidul profesorului,
4.1 - trasarea în duct continuu a literelor de mână, creioane colorate,
începând prin unirea punctelor care le compun caiet,stilou, creion
AVAP - crearea unui alfabet vesel cu literele studiate grafic
2.3., 2.6. - citirea propoziţiilor enunţiative -conversaţia,
-exerciții de asociere a cuvintelor scrise cu litere explicaţia, metoda
de tipar , cu cele scrise cu litere de mână fonetico-analitico-
- scrierea literei I de mână sintetică, munca
independentă,
jocul didactic

41
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
MM 1.4 -însuşirea după auz a cântecelor, prin Cântarea cu acompaniament -casetofon, cd-uri, Evaluare orală
3.3 demonstrarea lor de către cadrul didactic sau cu -Acompaniament instrumental -conversația,
ajutorul mijloacelor tehnice, urmată de realizat de cadrul didactic explicația,
AVAP preluarea intuitivă / receptarea lor de către copii demonstrația,
2.2 -utilizarea unor mariale şi obiecte refolosibile exercițiul, jocul
pentru confecţionarea unor jucării muzicale - frontală,
simple (cutii/sticle cu pietricele, nisip sau individuală,pe grupe
nasturi; linguri de lemn decorate de copii etc.)
-,,A,a,a! Acum e toamnă da”
Vineri DP - Întâlnirea de dimineaţă - salutul, prezenta, Cum comunicăm în clasă -auxiliar, fișe de
20.10.2023 1.1, 2.2 - discuții pe baza textului ,,Pufuleț” lucru
2.3, 3.1, - realizarea de corespondențe între numele Comunicare școlară eficientă -conversatia Evaluare după
3.2. personajelor și imagini Abilități de comunicare de bază euristică, rezolvarea
- realizarea unor dialoguri în care se explicatia, jocul sarcinilor de
AVAP folosesc ,,cuvinte magice” didactic, exercițiul lucru
2.6. - Așa DA / Așa NU metoda semaforului
CLR - Colorarea unor desene, după criterii date -activitate frontală,
1.4, 3.1. individuală
JOC: ,,Jocul numelor”

Teorie
muzicala
AVAP - numirea materialelor, instrumentelor şi Colaj - laptop,şablon Expunerea
1.1 tehnicilor Pictură -explicaţia, lucrărilor
2.1 utilizate; 1. Grivei( decupare, lipire, demonstraţia,
2.2 - gruparea unor instrumente şi materiale în pensulaţie –forme neregulate observaţia, exerciţiul,
2.3 funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen, problematizarea.
pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto- - activitate frontală,
MM video); activitate individuală
2.1. -folosirea liniei şi punctului cu scop decorativ;
42
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

-realizarea jucăriilor.
-interpretare ,,Azi Grivei e mânios”
Luni MEM - exerciţii de localizare a unui număr în şirul Repetăm ce am învățat - manualul - observare
23.10.2023 1.1. numerelor naturale (p. 25) tipărit/digital, sistematică
1.2. - numărarea din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 culegere de exerciții - aprecierea
1.3. etc., în ordine crescătoare și descrescătoare, şi probleme, Caietul răspunsurilor
3.1. până la 31 elevului - secvenţa de
4.1 - aflarea unor numere care îndeplinesc condiții - conversaţia, evaluare
date explicația, formativă în
problematizarea, scris
exerciţiul
- activitate frontală,
activitate individuală
Ed
fizica
Religie
Optiona
l
Marti, CLR –  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Joaca elefanților -manualul (versiunea Observarea
24.10. 1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii Sunetul și litera E de tipar (p. tipărită și versiunea sistematică
2023 1.3; 1.4 - urmărirea AMII-ului din versiunea digitală a 29) digitală),
2.1; 2.2 manualului, asociat ex. 1, p. 29 Caietul elevului,
2.3; 2.4 - exerciții de stabilire a poziţiei sunetului [E] la Ghidul profesorului,
3.1;3.3 începutul unui cuvânt creioane colorate,
4.1 - exerciții de analiză şi sinteză fonetică a caiet,stilou, creion
cuvintelor şi silabelor grafic
AVAP - realizarea unui dialog pornind de la o imagine -conversaţia,
2.3., 2.6 și o întrebare explicaţia, metoda
- citirea propoziției interogative fonetico-analitico-
- joc: descoperirea, folosind doar întrebări, a sintetică, munca
obiectului sau a animalului la care s-a gândit un independentă,
elev jocul didactic
43
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

- activitate
individuală, frontală,
pe grupe

CLR – - exerciții de analiză şi sinteză fonetică a Sunetul și litera E de mână (p. -manualul (versiunea Observarea
1.1; 1.2 cuvintelor şi silabelor 29) tipărită și versiunea sistematică
1.3; 1.4 - urmărirea AMII-urilor din versiunea digitală a digitală),
2.1; 2.2 manualului, asociate ex. 2, p. 29 Caietul elevului,(p.
2.3; 2.4 - trasarea în duct continuu a literelor de mână, 19)
3.1;3.3 începând prin unirea punctelor care le compun Ghidul profesorului,
4.1 - exerciții de punere în corespondență a creioane colorate,
silabelor pentru a forma cuvinte caiet,stilou, creion
AVAP grafic
2.3., 2.6 -conversaţia,
explicaţia, metoda
fonetico-analitico-
sintetică, munca
independentă,
jocul didactic
- activitate
individuală, frontală,
pe grupe
Teorie
muzical
a
MEM - exerciţii de localizare a unui număr în şirul Repetăm ce am învățat - manualul - observare
1.1. numerelor naturale (p. 25) tipărit/digital, sistematică
1.2. - numărarea din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 culegere de exerciții - aprecierea
1.3. etc., în ordine crescătoare și descrescătoare, şi probleme, Caietul răspunsurilor
3.1. până la 31 elevului - secvenţa de
4.1 - aflarea unor numere care îndeplinesc condiții - conversaţia, evaluare
date explicația, formativă în

44
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

problematizarea, scris
exerciţiul
- activitate frontală,
activitate individuală
MM 1.4 -însuşirea după auz a cântecelor, prin Cântarea cu acompaniament -casetofon, cd-uri, Evaluare orală
3.3 demonstrarea lor de către cadrul didactic sau cu -Acompaniament instrumental -conversația,
ajutorul mijloacelor tehnice, urmată de realizat de cadrul didactic explicația,
AVAP preluarea intuitivă / receptarea lor de către copii demonstrația,
2.2 -utilizarea unor mariale şi obiecte refolosibile exercițiul, jocul
pentru confecţionarea unor jucării muzicale - frontală,
simple (cutii/sticle cu pietricele, nisip sau individuală,pe grupe
nasturi; linguri de lemn decorate de copii etc.)
-,,A,a,a! Acum e toamnă da”
Miercuri Ed
25.10.2023 fizica
Lb
engleza
MEM - administrarea probei de evaluare scrisă Probă de evaluare -fișe - evaluare
1.1 - exerciţii aplicative create de învăţător pentru scrisă
1.2. recuperarea lacunelor constatate
1.3. - exerciţii de dezvoltare
3.1.
4.1.
CLR -  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Recapitulare - manual, auxiliar, Autoevaluarea
1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii a, m, i, n, e fișe de evaluare controlată
1.3; 1.4 -Recapitularea literelor a, m, i, n, e - conversația,
-ex. de citire a literelor, silabelor, cuvintelor explicația, exercițiu,
2.1; 2.2 munca independent
-ex. de despărtire a cuvintelor în silabe
2.3; 2.4 -ex. de analiză fonetică - frontal, individual
3.1;3.3 - ex. citire a unei benzi desenate (realizarea unor Probă scrisă
4.1 dialoguri)
- ex. asociere imagini cu litera initial scrisă de
AVAP – mână
45
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

2.6. -ex. de copiere, transcriere si dictare

- formare de cuvinte din litere / silabe date
2h - formularea unor propoziții după imagini /
reprezentare grafică
- scrierea unor cuvinte după scheme grafice
- colorarea unor perechi de litere
- rezolvarea itemilor din fișa de evaluare
CLR -  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Recapitulare Autoevaluarea
1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii a, m, i, n, e controlată
1.3; 1.4 -Recapitularea literelor a, m, i, n, e
2.1; 2.2 -ex. de citire a literelor, silabelor, cuvintelor
-ex. de despărtire a cuvintelor în silabe
2.3; 2.4 -ex. de analiză fonetică
3.1;3.3 - manual, auxiliar, Probă scrisă
- ex. citire a unei benzi desenate (realizarea unor fișe de evaluare
4.1 dialoguri) - conversația,
- ex. asociere imagini cu litera initial scrisă de explicația, exercițiu,
AVAP – mână munca independent
2.6. -ex. de copiere, transcriere si dictare
- formare de cuvinte din litere / silabe date - frontal, individual
2h - formularea unor propoziții după imagini /
reprezentare grafică
- scrierea unor cuvinte după scheme grafice
- colorarea unor perechi de litere
- rezolvarea itemilor din fișa de evaluare
Joi CLR -  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, - manual, auxiliar, Autoevaluarea
26.10. 1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii fișe de evaluare controlată
2023 1.3; 1.4 -Evaluarea literelor a, m, i, n, e Evaluare sumativă - conversația,
-ex. de citire a literelor, silabelor, cuvintelor explicația, exercițiu,
2.1; 2.2 munca independent
-ex. de despărtire a cuvintelor în silabe
2.3; 2.4 -ex. de analiză fonetică - frontal, individual
3.1;3.3 - ex. citire a unei benzi desenate (realizarea unor Probă scrisă
4.1 dialoguri)
- ex. asociere imagini cu litera initial scrisă de
AVAP – mână
2.6. -ex. de copiere, transcriere si dictare
- formare de cuvinte din litere / silabe date
46
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

2h - formularea unor propoziții după imagini /

reprezentare grafică
- scrierea unor cuvinte după scheme grafice
- colorarea unor perechi de litere
- rezolvarea itemilor din fișa de evaluare
CLR -  Întâlnirea de dimineaţă -salutul, prezenta, Pot mai mult! Autoevaluarea
1.1; 1.2 ziua, data, meteo, agenda zilei, impresii controlată
1.3; 1.4 -Recapitularea literelor a, m, i, n, e
2.1; 2.2 -ex. de citire a literelor, silabelor, cuvintelor
-ex. de despărtire a cuvintelor în silabe
2.3; 2.4 -ex. de analiză fonetică
3.1;3.3 - manual, auxiliar, Probă scrisă
- ex. citire a unei benzi desenate (realizarea unor fișe de evaluare
4.1 dialoguri) - conversația,
- ex. asociere imagini cu litera initial scrisă de explicația, exercițiu,
AVAP – mână munca independent
2.6. -ex. de copiere, transcriere si dictare
- formare de cuvinte din litere / silabe date - frontal, individual
2h - formularea unor propoziții după imagini /
reprezentare grafică
- scrierea unor cuvinte după scheme grafice
- colorarea unor perechi de litere
- rezolvarea itemilor din fișa de evaluare
MEM - exerciţii aplicative create de învăţător pentru Dezvoltare și ameliorare -fișe -observare
1.1 recuperarea lacunelor constatate sistematică
1.2. - exerciţii de dezvoltare
1.3.
3.1.
4.1.
AVAP - numirea materialelor, instrumentelor şi Colaj - laptop,şablon Expunerea
1.1 tehnicilor Pictură -explicaţia, lucrărilor
2.1 utilizate; 1. Grivei( decupare, lipire, demonstraţia,
2.2 - gruparea unor instrumente şi materiale în pensulaţie –forme neregulate observaţia, exerciţiul,
2.3 funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen, problematizarea.
pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto- - activitate frontală,
47
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

MM video); activitate individuală

2.1. -folosirea liniei şi punctului cu scop decorativ;
-realizarea jucăriilor.
-interpretare ,,Azi Grivei e mânios”
MM 1.4 -însuşirea după auz a cântecelor, prin Cântarea cu acompaniament -casetofon, cd-uri, Evaluare orală
3.3 demonstrarea lor de către cadrul didactic sau cu -Acompaniament instrumental -conversația,
ajutorul mijloacelor tehnice, urmată de realizat de cadrul didactic explicația,
AVAP preluarea intuitivă / receptarea lor de către copii demonstrația,
2.2 -utilizarea unor mariale şi obiecte refolosibile exercițiul, jocul
pentru confecţionarea unor jucării muzicale - frontală,
simple (cutii/sticle cu pietricele, nisip sau individuală,pe grupe
nasturi; linguri de lemn decorate de copii etc.)
-,,A,a,a! Acum e toamnă da”
Vineri DP - Întâlnirea de dimineaţă - salutul, prezenta, Cum comunicăm în clasă -auxiliar, fișe de
27.10.2023 1.1, 2.2 - discuții pe baza textului ,,Pufuleț” lucru
2.3, 3.1, - realizarea de corespondențe între numele Comunicare școlară eficientă -conversatia Evaluare după
3.2. personajelor și imagini Abilități de comunicare de bază euristică, rezolvarea
- realizarea unor dialoguri în care se explicatia, jocul sarcinilor de
AVAP folosesc ,,cuvinte magice” didactic, exercițiul lucru
2.6. - Așa DA / Așa NU metoda semaforului
CLR - Colorarea unor desene, după criterii date -activitate frontală,
1.4, 3.1. individuală
JOC: ,,Jocul numelor”
CLR- -oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce Recunoaște poveștile -manual, planșe cu Temă de
1.1,1.2,1 este vorba în această povestioară?” Prezentarea imagini din fabule lucru în clasă:
.3,1.4,2. - aprecierea ca adevărate sau false a unor povestioarelor;discuții privind -conversaţia, - formulare de
1 enunţuri scurte care testează înţelegerea textului morala fiecărei povestioare explicaţia, exerciţiul, răspunsuri la
audiat munca independentă, întrebări
,2.2,2.3,
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre munca în
2.4,3.1 conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat echipă,problemati-
,3.3 -identificarea sensului unui cuvânt rostit de zarea,
cadru didactic-colegi jocul, învăţarea prin
AVAP- -Desen: Personajul preferat descoperire
48
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
CRAIOVA, DOLJ

2.2 -activitate frontală,

activitate individuală
Teorie
muzical
a
AVAP - numirea materialelor, instrumentelor şi Colaj - laptop,şablon
1.1 tehnicilor Pictură -explicaţia,
2.1 utilizate; 1. Grivei( decupare, lipire, demonstraţia,
2.2 - gruparea unor instrumente şi materiale în pensulaţie –forme neregulate observaţia, exerciţiul,
2.3 funcţie de domeniu (aceasta foloseşte la desen, problematizarea. Expunerea
pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto- - activitate frontală, lucrărilor
MM video); activitate individuală
2.1. -folosirea liniei şi punctului cu scop decorativ;
-realizarea jucăriilor.
-interpretare ,,Azi Grivei e mânios”

49
Date de contact:
Str. Tabaci Nr.4, Craiova, Dolj, Romania
Cod poștal 200642, Cod fiscal: 4332452 Liceul de Arte ”Marin Sorescu”,
CraiovaTel/fax: 0251/41335 Luceat lux vestra!
Email:liceuldeartacv2007@yaho
oo.com WEB (QR code):
 FIȘĂ DE ASISTENȚĂ-
ÎNDRUMARE PENTRU
PLANIFICAREA
CALENDARISTICĂ

Data: 07.12.2023
Studentă: FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICĂ
Analiză document curricular: PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
SUBIECTUL INTREBARI RASPUNSURI
Este un document administrativ alcatuit
de profesor care asociaza in mod
Planificarea Ce reprezinta planificarea personalizat elemente ale programei
calendaristica calendaristica? (obiective de referinta si continuturi,
respectiv competente si continuturi) cu
alocarea de timp considerate optima de
catre acesta pe parcursul unui an scolar.
Planificare Ce contine planificarea Planificarea calendaristica cuprinde teme
calendaristica calendaristica? de studiu pentru elevii din invatamantul
primar.

Care sunt cateva dintre Numere. Operații cu numere

Planificarea temele din planificarea pentru Elemente intuitve de geome-
calendaristica invatamantul primar? trie
Unități și instrumente de măsură
Formarea, citrea și scrierea
numerelor naturale cuprinse
între 0 și 1 000 000
Compararea și adunarea nu-
merelor naturale
Rotunjirea numerelor naturale
Scrierea numerelor cu cifre. ETC.
Impresii / Constatări / Concluzii
O planificare intocmita corect trebuie sa respecte structura recomandata, sa acopere
integral programa scolara la nivelul obiectivelor de referinta/comportamentelor specifice si
continuturilor si sa respecte numarul total de ore alocat disciplinei in planul cadru.
Data 7.12.2023
Studenta: FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICA
Analiză/ elaborare document curricular: Planificarea calendaristică

SUBIECTUL ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI

O planificare calendaristică
Cum se realizează o este alcătuită din:
Planificare planificare • Unitate de învățare
calendaristică calendaristică? • Competențe specific
• Conținuturi
• Forme de evaluare
• Observații
Planificarea calendaristică
Ce reprezintă o este un document întocmit
Planificare planificare
de un cadru didactic.
calendaristică calendaristică?
Acesta asociază într-un
mod personalizat elemente
din programa școlară cu
alocarea de timp
considerate optimă de
către acesta pe parcursul
anului școlar.
Ce etape se parcurg în • Realizare asocieri
realizarea planificării obiective de referință –
calendaristice? competențe specifice –
Planificare conținuturi.
calendaristică • Împărțirea în unități de
 învățare.
• Stabilirea

succesiunii de
parcurgere a
unităților.
• Alocarea timpului
necesar fiecărei unități în
raport cu obiectivele.

Fișă de asistenta îndrumare

Data 7.12.2023
Studenta: FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA
Disciplina: PRACTICA
PEDAGOGICA
Analiză/ elaborare document curricular: Planificarea calendaristică

SUBIECTUL INTREBARI RASPUNSURI

Planificare Ce reprezinta Este un document
calendaristica planificarea administrativ alcatuit de
calendaristica? profesor care asociaza in
mod personalizat elemente
ale programei (obiective de
referinta si continuturi,
respectiv competente si
continuturi)
cu alocarea de timp
considerata optima de catre
 acesta pe parcursul unui an
scolar.
Planificare Cum se realizeaza o Se construieste avand
calendaristica planificare urmatoarele rubrici:
calendaristica? • Saptamana
• Tema
• Disciplina
• Continuturi
•Nr. ore
Unitate de Care este Are in componenta
invatare rubricatia urmatoarele:
specifica unei • continuturi
unitati de • competente specifice
invatare? • activitati de invatare
• resurse (forme de
organizare, metode,
mijloace)
•evaluare
 1. Fişă de asistenţă a lectiei

DATA: 07.12.2023
CLASA: I
Student: FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA
Profesor mentor: CATRINA ANA

ŞCOALA: LICEUL DE ARTE ‘’MARIN SORESCU “ CRAIOVA

SUBIECTUL LECŢIEI: Sunetul f, litera F mare de tipar
TIPUL LECŢIEI: însușire de noi cunoștințe
DISCIPLINA: Comunicare în limba română

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul, jocul didactic, metoda fonetică analitico-
sintetică

Mijloace de învăţământ: calculator, televizor, auxiliar didactic, fișe de lucru, creioane colorate, plastilină, planșetă

Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală

Evaluare: Observarea sistematică a elevilor, aprecieri verbale

Resurse umane: 25 de elevi

Resurse temporale: 45 min (30 min + 10 min activităţi recreative)

Bibliografie:

1. .*** Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală, clasa I , Bucureşti, 2013, Aprobată prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013
2. Lucreţia Neacşu, Cristina Martin, Dezvoltare personală, caiet de lucru, Clasa I, Editura Elicart, 2021
3. www.didactic.ro

Desfăşurarea activităţii

Etapele lecţiei Desfăşurarea lecţiei Intrebări și observații pe

baza discuțiilor cu
tutorele de practică
pedagogică
1.Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru Elevii se pregătesc
organozatoric desfăşurarea activităţii didactice. pentru ora de Comunicare
 în limba română
2. Captarea Audiție muzicală Elevii vor fi atenţi la
atenţiei ”Greierele și furnica” – Cântece pentru melodie pentru a răspunde
copii – TraLaLa corect la întrebările pe
- Formulare de răspunsuri și întrebări pe baza acesteia
baza textului cântecului
3.Anunţarea Anunț subiectul și obiectivele lecției,
temei şi a într-un limbaj accesibil copiilor
obiectivelor.
4. Dirijarea  Observarea ilustrației din manual.
învăţării. Formularea de mesaje scurte pe
baza ei.
 Formulare de propoziții, indicarea
numărului de cuvinte/ silabe,
percepute prin bătăi din palme sau
bătăi cu creionul în bancă
 Se rostesc foarte clar cuvintele care
conțin sunetul f, insistând pe
pronunția corectă a acestui sunet
 Se face analiza propoziției:
Furnica are un grăunte. (numărul
de cuvinte, numărul de silabe ale
cuvântului furnica- prin bătăi în
masă cu creionul; rostirea sunetului
inițial al cuvântului furnica)
 Propun elevilor să găsească și ei
cuvinte care încep cu sunetul f.
 Propun jocul didactic: Unde se află
sunetul f? Copiii vor asculta
cuvinte rostite de învățător și vor
ridica mâna stângă dacă sunetul f
este la începutul cuvântului, vor
 pune mâinile pe cap dacă sunetul f
este în interior, vor ridica mâna
dreaptă dacă sunetul f este la finalul
cuvântului.
 Exercițiu – identificarea imaginilor
corespunzătoare cuvintelor care
conțin sunetul f la început/ la sfârșit
(ex. 2, pg. 72 auxiliar)
 Exercițiu -indicarea locului
sunetului f în cuvinte formate din 2-
3 silabe (ex. 3, pg. 72 auxiliar)
 Propun exercițiu de modelare a
plastilinei pentru obținerea literei F
mare de tipar
 Trasarea după contur a literei F
mare de tipar – ex.4, pg 73
auxiliar
Explicații: litera F mare de tipar o vom
utiliza în scrierea cuvintelor atunci când
toate literele sunt majuscule, la
începutul cuvintelor nume de persoane,
țări, localități, munți. Se dau astfel de
exemple.
5. Asigurarea Propun elevilor o fișă cu imagini ale
retentiei si a căror denumiri conțin sunetul F:
transferului - Pronunțați clar cuvintele
- Despărțiți în silabe
- Precizați locul sunetului F
- Scrieți, dacă puteți, cuvântul
- Colorați

6. Incheierea Se vor face aprecieri generale şi

activitaţii individuale asupra comportamentului
elevilor la lecţie. Se va da tema pentru
acasă.

F
 2. Fişă de asistenţă

DATA: 07.12.2023
CLASA: I
STUDENT: Fotache Puica Carmen Andreea
PROFESOR MENTOR: CATRINA ANA

ŞCOALA: LICEUL DE ARTE ‘’MARIN SORESCU “ CRAIOVA

SUBIECTUL LECŢIEI: Forme plane. Căderea liberă a corpurilor
TIPUL LECŢIEI: lecţie mixtă
DISCIPLINA: Matematică şi explorarea mediului

Strategia didactică:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, experimentul, exerciţiul, Brainstormingul, „Schimbă perechea”
Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, un măr, un fulg, o bucată plumb, coli A4 colorate, coala flip-chart,
lipici, şabloane forme plane, foarfece, fişe de evaluare
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe

Evaluare: Observarea sistematică a elevilor, aprecieri verbale

Resurse umane: 25 de elevi

Resurse temporale: 45 min (30 min + 10 min activităţi recreative)

Bibliografie:

1. .*** Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală, clasa I , Bucureşti, 2013, Aprobată prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013
2. Lucreţia Neacşu, Cristina Martin, Dezvoltare personală, caiet de lucru, Clasa I, Editura Elicart, 2021
3. www.didactic.ro

Desfăşurarea activităţii
Etapele lecţiei Desfăşurarea lecţiei Intrebări și observații pe
baza discuțiilor cu
tutorele de practică
pedagogică
1.Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru Elevii se pregătesc
organozatoric desfăşurarea activităţii didactice. pentru ora de Comunicare
în limba română
2. Captarea Se proiectează pe ecran un film despre Elevii vor fi atenţi la film
atenţiei zborul oamenilor în Spaţiu. Elevii sunt pentru a răspunde corect la
îndrumaţi să urmărească cu atenţie întrebările pe baza acestuia
 filmul. „Haideţi să urmărim
Se prezintă o imagine cu copii care se împreună un filmuleţ! Vă
joacă în parc rog să fiţi atenţi la cele
prezentate!”

3.Anunţarea Se organizează o conversaţie pe baza „Astăzi ne vom juca cu

temei şi a aspectelor observate de către elevi, iar forme plane, vom învăţa de
obiectivelor. pe baza acestei discutii se anunţă tema: ce cad obiectele pe
Pământ, vom decupa, vom
Forme plane. Căderea liberă a
decora un covoraş etc!”
corpurilor.
4. Dirijarea Gravitaţia Patru elevi vor da drumul
învăţării. Se organizează mici experimente de din palme, de la nivelul
cădere liberă a unor corpuri cu mase şi umărului lor, obiectelor
compoziţii diferite: fulg, coală de hârtie, menţionate în timp ce
o bucată de plumb, un măr. colegii lor vor observa
direcţia şi viteza
obiectelor.
„În ce direcţie s-au
îndreptat obiectele?
Cât de repede?
De ce?”
„Ce credeţi că este
gravitaţia?
Ce sunt astronauţii? De ce
plutesc în afara
Pământului?
Spuneţi sinonime – cuvinte
cu înţeles asemănător –
pentru cuvintele Cosmos şi
astronaut! Alcătuiţi oral
enunţuri cu acestea!”

„Cu ce ajung astronauţii în

 Forme plane: triunghi, pătrat, Spaţiu?
dreptunghi, cerc – colaj: Racheta Ce alte aparate de zbor
credeţi că mai pot ajunge
în Spaţiu?
Vom realiza în continuare
o rachetă din forme plane,
prin tehnica colajului!”
„Ce forme plane
recunoaşteţi pe şabloane?
Organizaţi câte patru, vom
decupa şi vom lipi pe fişă
formele plane colorate
realizând racheta!
„Schimbă perechea” / în
perechi
Puteţi face schimb, cu
colegii din echipă, de
forme plane de culori
diferite dar aceeaşi
categorie!”

5. Asigurarea Forme plane: triunghi, pătrat, Pe fişa de lucru elevii vor

retentiei si a dreptunghi, cerc – caiet special. rezolva independent
transferului următoarele sarcini:
1. Coloraţi pe trenuleţul
geometrizat formele plane
respectând codul următor:
dreptunghiurile cu roşu,
pătratele cu galben,
triunghiurile cu albastru şi
cercurile cu negru.
2. Notează în tabel câte
figuri geometrice sunt din
 fiecare fel.
3. Cu cât este mai mare
suma numerelor din primul
vagon decât diferenţa
numerelor din al doilea
vagon.

6. Incheierea Se vor face aprecieri generale şi

activitaţii individuale asupra comportamentului
elevilor la lecţie. Se va da tema pentru
acasă.

3. FIȘA DE ASISTENŢĂ

Unitatea: Liceul de Arta „Marin Sorescu”

Data: 7 decembrie 2023
Clasa: I A
Aria curriculară: Arte și tehnologii
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea tematică: „Cadoul Corinei”
Subiectul lecției: ,,Decorațiuni de Crăciun”
 Discipline integrate: Matematică și explorarea mediului
Comunicare în limba română
Dezvoltare personală
Muzică și mișcare
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Scopul:
-Dezvoltarea simțului estetic.
Resurse:
✔ umane: 20 elevi;

✔ temporale: 35 minute activitatea propriu-zisă + 10 minute activități recreative;

✔ spațiale: sala de clasă.

Strategii didactice:
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, turul galeriei.
 Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, site web Youtube.
 Materiale didactice: mulaje din ipsos, acuarele, pensule, apă, pahar pentru apă, șervețele umede și
uscate, sârmă plușată, Fișa literei C.
Forme de organizare: frontal și individual
Desfășurarea lecției/ activității Intrebări și observații pe baza discuțiilor cu tutorele de
practică pedagogică
Captarea atenţiei Se adresează elevilor următoarele întrebări:
-Cum se numește personajul despre care am discutat
săptămâna aceasta?
-Ce a primit ea cadou?
-Vreți să faceți și voi un cadou părinților voștri?

Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor

Dirijarea învăţării Se anunță tema lecției: ,,Decorațiuni de Crăciun’’ și se

informează elevii că vor realiza trei decorațiuni pentru a le
oferi cadou familiei.

Intuirea materialelor şi prezentarea lucrării model

Se prezintă lucrarea ce urmează a fi realizată de către elevi,
 pentru a se observa modelul şi pentru a intui materialele ce
vor fi folosite.
Explicarea şi demonstrarea modului de lucru
Se explică și se demonstreză etapele de lucru pentru
realizarea produsului (Anexa 1):
 Se scrie numele pe spatele mulajelor;
 Se introduce sârma plușată:
 Se modelează sârma plușată;
 Se colorează pe rând mulajele, cu acuarele:
 Se personalizează lucrările, fiecare elev
7. Obţinerea performanţei decorând mulajele.
Executarea lucrării de către elevi
Elevii realizează lucrările, conform etapelor de lucru, cu
materialele corespunzătoare fiecărui moment.
Se asigură un fond muzical atractiv pe parcursul muncii
individuale:
https://www.youtube.com/watch?v=vwIUJbIU57s

Ȋncheierea lecţiei
 Elevii vor adăuga lucrării elemente decorative personalizate.

Elevii își expun lucrările și fac aprecieri cu privire la lucrările

colegilor.
Se fac aprecieri generale și individuale asupra participării
elevilor la lecție, precum și asupra comportamentului lor pe
parcursul orei. Aprecierile vor fi mobilizatoare.

Indicatori Recunoasterea Aspecte semnificative privind etapele

acţiunii lecţiei, în funcţie
indicatorilor (se de indicatori, în vederea elaborării
 bifează) proiectelor de lecţie
1.Aspect informativ
- conţinut stiinţific Transmiterea informatiilor in mod placut
- adaptarea la nivelul clasei
X

- încadrarea noilor cunostinţe în sistemul cunostinţelor

anterioare
- realizarea cerinţelor programei scolare (obiective-cadru,
obiective de referinţă;
X
competenţe generale, competenţe specifice)
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative X
(sugerate de programa scolară)
- realizarea conexiunii inverse X  dialog;

- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X  activitati practice

- valorificarea valenţelor educative ale temei

- dezvoltarea capacităţii de transfer realizarea de corelaţii X
intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplicarea metodelor si a procedeelor didactice X
 - utilizarea mijloacelor de învăţământ X
- încadrarea în timp X  comunicare verbala;
4. Evaluarea activităţii elevilor  captarea atentiei;
- iniţială
- formativă X
- finală
5. Relaţia cadru didactic-elev; elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă X
- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual  fise;
X

6. Alţi indicatori

FIŞĂ DE EVALUARE
1.Alege, prin bifare, în fiecare situaţie, obiectul care ajunge mai repede pe Pământ, dacă este lăsat să cadă de la nivelul umărului!
2.Decorează covoraşul creând motive populare geometrizate (cu forme geometrice)!

Proiect de lecţie susţinută

CLASA: I
ARIA CURRICULARA:Limba si comunicare
DISCIPLINA: Limba si literatura romana
UNITATEA DE INVATARE :Grupuri de trei litere – Joc și învățătură
CONTINUTUL INVATARII: “Sunetul si grupul de litere “che ”
TIPUL LECTIEI: predare-invatare;
Obiective cadru :
 Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral;
 Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala
Obiective de referinta :
  sa distinga cuvintele dintr-o propozitie data, silabele dintr-un cuvant si sunetele dintr-o silaba ;
 sa identifice grupuri litere , silabe, cuvinte si enunturi in textul tiparit;
 sa citeasca in ritm propriu , corect, un text;

OBIECTIVE OPERATIONALE:
a) Cognitive :
O.1. Sa asocieze sunetul cu grupul de litere “ che ”
O.2. Sa realizeze analiza si sinteza fonetica;
O.3. Sa citeasca silabe si cuvinte ce contin ,pe langa literele invatate,grupul de litere “che ”;
O.4. Sa citeasca corect,curent,constient si expresiv, respectand intonatia ceruta si semnele de punctuatie;
O.5. Sa pronunte corect grupul de litere “che’’ identificandu-l in diferite contexte ;
O.6. Sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi;

b) Psihomotorii :
 sa adopte pozitia corecta a corpului in timpul orei.
c) Afectiv – atitudinale :
 sa manifeste initiativa si interes pentru activitatea desfasurata;
 sa coopereze in realizarea sarcinilor.

STRATEGIA DIDACTICA: participativa

RESURSE PROCEDURALE : metoda fonetica analitico-sintetica, exercitiul, conversatia,jocul didactic, copacul ideilor.
RESURSE:
 materiale: plansa cu grupul de litere “che” , alfabetarul, fise de lucru, abecedarul.
  timp: 45 min.
Forme de organizare : frontala , individuala
EVALUARE: formativa: frontala, observarea sistematica si reciproca, evaluarea muncii individuale.
BIBLIOGRAFIE:
 A. Ungureanu-“Metodica studierii limbii si literaturii romane”-invatamant primar ,Ed.AS`S,Iasi, 2003;
 M.Penes, “Indrumator pentru folosirea abecedarului,Ed.Aramis,2006;
 „ Sa dezlegam tainele abecedarului” , Carmen Iordachescu, Ed. Carminis, 2006

Etapele lectiei Activitatea invatatorului Activitatea Metode si

elevului procedee
1. Moment Se fac pregatirile necesare bunei desfasurari Iși pregătesc carțile. Conversația
organizatoric a lectiei.
2. Verificarea Ce lecție am avut de pregătit pentru astazi? Elevii răspund :
cunoștințelor „ Sunetul si litera J mare de mana si de
anterioare tipar” poezia „ La Pasti ”
*JOC DIDACTIC: “Recunoaşte litera”.
Scopul: asocierea sunetului cu care începe Elevii sunt atenţi la explicaţiile Explicația
un cuvânt dat cu litera corespunzătoare. învăţătoarei pentru a putea participa
 Sarcina: elevii au ca sarcină recunoaşterea activ la jocul didactic propus.
primului sunet al cuvântului spus şi asocierea La pronunţarea unui cuvânt de către Jocul didactic
acestuia cu litera corespunzătoare. învăţătoare, elevii ridică jetonul cu litera
Desfăşurare: fiecare elev primeşte câte un corespunzătoare sunetului iniţial al
jeton pe care este scrisă o literă. La auzul cuvântului pronunţat.
cuvântului spus de învăţătoare, elevii ridică
jetonul cu litera corespunzătoare sunetului
iniţial al cuvântului.
Cu ajutorul acestui joc didactic mă asigur că
elevii si-au însuşit literele învăţate anterior şi
că realizează relaţia existentă între sunet şi
litera.
Cer elevilor sa citeasca coloana de cuvinte si Elevii citesc cuvintele si recita poezia.
sa recite poezia,, La Pasti” .

3.Reactualizarea Voi pune cateva intrebari pentru a Elevii enumera grupurile de litere Copacul ideilor
cunostintelor reactualiza cunostintele si voi aplica metoda invatate si dau exemple de cuvinte cu
„ Copacul ideilor ”. acestea.

ce ci ge gi
Ce Ci Ge Gi
Grupuri
de
 litere
4. Captarea Le voi spune elevilor o ghicitoare: Elevii asculta si raspund : ochelarii
atentiei „ Sunt o sa,
Pe care nu calareste nimeni;
Sunt fereastra,
Dar nu la casa.
Ghici ?”
5. Anuntarea *Astazi vom continua calatoria noastra in Asculta. Explicatia
temei si a lumea minunata a literelor si vom invata nu
obiectivelor o litera ci un grup de litere care se numeste
che mic de tipar ” , iar la sfarsitul orei veti
putea citi toate cuvintele scrise cu acest grup
de litere.
6. Dirijarea *Se prezinta plansa suport cu grupul de Se intuieste grupul de litere si se Observatia
invatarii litere „che” mic de tipar si se precizeaza identifica pe alfabetul mare .
componentele acestuia (litera c, h si e)
Se deseneaza grupul de litere pe tabla. Dau exemple.
Cer elevilor sa dea exemple de cuvinte care
au in alcatuirea lor grupul de litere che mic Observa imaginea si alcatuiesc
de tipar. propozitii.
Se observa imaginea din manual si se
desprinde propozitia „Bunica are ochelari ”.
Elevii raspund:
*Se face analiza propozitiei: Propozitia este alcatuita din trei cuvinte.
Din cate cuvinte este alcatuita propozitia ? Primul cuvant este ,,Bunica”.
Al doilea este „are” Metoda fonetica,
Al treilea este analitico- sintetica
Care este primul cuvant ? „ochelari”.

Dar al doilea ?
Dar al treilea ?

Din cate silabe este format primul cuvant ? Din trei silabe.
Dar al doilea ? Dintr-o silaba.
Dar al treilea? Din trei silabe.
Care este prima silaba a cuvantului ochelari? Prima silaba este ,,o”.
Dar a doua? A doua silaba este „che ”.
Dar a treia? A treia silaba este „lari ”
Ce sunet se aude in a doua silaba? In a doua silaba se aude sunetul che

*Cer elevilor sa citeasca in soapta , in ritm

propriu, lectia. Elevii citesc lectia, analizeaza cuvintele si Exercitiul
*Se face citirea model a lectiei. le scriu la stelaj.
*Dupa citirea in soapta se trece la citirea cu
voce tare a coloanei de cuvinte. Se Elevii citesc lectia.
analizeaza fiecare cuvant si se scrie la
stelaj.Se face citirea in lant si integrala a
textului.
7. Obtinerea * JOC DIDACTIC: „Punguta fermecata” ce Explicatia
performantei contine intrebari privind continutul lectiei: Elevii sunt atenţi la sarcinile jocului şi
Cum este bunica? participă activ la desfăşurarea lui
De ce este suparata bunica? raspunzand la intrebari. Jocul didactic
Pe cine ar vrea ea sa cheme in ajutor?
Cand gaseste ochelarii?
Unde erau ochelarii?
8. Asigurarea *Cer elevilor sa citeasca lectia selectiv si sa Citesc selectiv si alcatuiesc propozitii. Citirea selectiva
feedback-ului alcatuiasca oral propozitii cu cuvintele de la
ex. 1 pag.90.

9.Evaluarea * Împart elevilor fişe de evaluare pentru a Munca

mă asigura că ceea ce a fost predat a fost Elevii rezolvă individual sarcina de lucru independenta
însuşit. propusă.
Explic sarcina de lucru impusă de fişă. Explicatia
Verific permanent modul de lucru al elevilor.
Activitate transdisciplinara : colaj Elevii lipesc copacul si florile. Munca
,, Ciresul inflorit ” independenta

Explicatia

10.Tema pentru Anunt elevii ca pentru data viitoare au ca Elevii retin.

acasa sarcina sa stie sa dea exemple de cuvinte
care contin grupul de litere che..
 FIŞĂ DE EVALUARE

1. Incercuiește grupul de litere ,, che” din cuvintele :

pricepe, bricheta , concert, chenar, Costache, Cecilia, cheltuieste.

2. Citeste cuvintele de mai jos . Pune in casuta numarul pe care il ocupa cuvantul in propozitie :

spun , Tache, povesti, Cecilia, si .

Proiect de lecţie susţinută

CLASA: I
DISCIPLINA: Matematică și explorarea mediului (M.E.M.)
SUBIECTUL: Lungimea. Unități standard: centimetrul
TIPUL LECŢIEI: de consolidare
FORMA DE REALIZARE: Abordare integrată
DISCIPLINE INTEGRATE:
Matematică și explorarea mediului – M.E.M.
Comunicare în limba română – C.L.R.
Dezvoltare personală – D.P.
Muzică și mișcare – M.M.
Arte vizuale și arte plastice – A.V.A.P.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 - să utilizeze obiectele și instrumentele pentru măsurarea lungimii;
O2 - să folosească instrumentele de măsura pentru lungime: metrul de tâmplar, panglica de croitorie, ruleta, rigla gradată;
O3 - să calculeze păstrând unitatea de măsură centimetrul;
O4 - Să utilizeze limbajul matematic adecvat.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicația, observația, exercițiul, brainstorming, cadranele;
Materiale didactice: planşe, fişe de lucru; panglica de croitorie, metrul de tâmplărie, ruleta, rigla;
Forme de organizare: frontal, individual;
Resurse:
Temporale: 45 de minute;
Spațiale: sala de clasă;
 Umane: propunătorul şi elevii clasei I;
Bibliografie:
Programa şcolară pentru disciplina Matematică și explorarea mediului, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr.3418 /
19.03.2013;
Mihăescu, M., Pacearcă, Ș., Dulman, A., Alexe, C., Brebenel, O., (2017), Matematică și explorarea mediului, clasa I, partea a
II-a, Editura Intuitext, București;
Peneş, M., (1988), Metodica predării matematicii la clasele I-IV – manual pentru liceele Pedagogice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;

Etapele lecției Disciplina Activitatea învățătorului Activitatea elevilor Resurse didactice Evalua
de
învățământ
Organizare Procedurale Materiale re

Voi propune jocul „Cine mă aude își Elevii vor îndeplini, imita,
 atinge… (nasul, părul, obrajii)”. realiza gesturile indicate de joc. Individual Conversația Apreci
ez
Captarea atenției „Eu cu tine, el cu ea, / Acum ne vom Demonstrația
verbal
CLR saluta. / Îți doresc o zi frumoasă / Până vei Copiii vor răspunde la salut. activita
tea
pleca acasă!”. Planșe cu
elevilor
„Bună dimineața, floricele!” Conversația versurile
pentru:
MEM Voi solicita elevii să spună ce zi de „Joi, 17.05.2018.” Frontal - salut;
săptămână este, precum și data. Conversația - prezență;
Voi scrie la tablă. - calendarul
naturii
MEM Voi face prezența elevilor. Vor spune dacă este cineva
„După ce ne-am adunat / Și frumos ne- absent. Frontal Conversația
am salutat / Colegii ne-am întâlnit / Cine
Apreci
oare n-a venit?”
ez
verbal
activita
MEM „Vreme bună, vreme rea, / Acum o vom „Meteorologul de serviciu” va
tea
studia… / Cer cu nori sau zi cu soare? / spune cum este vremea și Frontal Conversația Calendarul elevilor
Vom afla în clipa următoare!” simbolul reprezentativ ce va fi naturii
Voi reprezenta simbolul vremii de azi. consemnat în calendarul naturii.

Apreci
ez
Elevii vor primi o minge pe care o vor Vor efectua jocul, spunând cât Frontal Conversația
verbal
 pasa de la unul la altul. Cel care are mai multe cuvinte din domeniul activita
tea
CLR mingea în mână va spune un cuvânt legat matematicii: „adunare”,
elevilor
de matematică și o va da mai departe. Cel „scădere”, „plus”, „minus”, „mai
de-al doilea copil va repeta ce a spus cel mult”, „mai puțin”, „în total”, „au
dinaintea lui, după care o va da altui rămas”, „au venit”, „au plecat” Evalua
re
coleg. etc.
frontal
ă
/
Evalua
re
individ
uală
Enunțarea Voi prezenta obiectivele într-o formă Elevii vor fi atenți. Conversația
scopului și a accesibilă elevilor și voi scrie la tablă Explicația
obiectivelor titlul lecției: „Lungimea. Unități standard:
centimetrul. Consolidare”.
Anunțarea temei „Totodată vom consolida deprinderea de Elevii vor asculta.
a efectua calcule matematice cu unități de
măsură.”
Voi solicita elevii să reactualizeze Conversația
Prezentarea principalele cunoștințe teoretice din Explicația
conținutului domeniul matematicii solicitând elevii să Frontal Observația
Apreci
rezolve un set de exerciții orale. Vor fi atenți și vor răspunde
ez
„- Numeşte vecinii numărului 55; întrebărilor ce le sunt adresate. verbal
activita
 - Numără crescător şi descrescător de la tea
elevilor
MEM 56 la 72;
- Numără din 2 în 2, de la 28 până la 38;
- Spune care număr este mai mare: 9 sau
19?; Frontal
- Care sunt numerele pare cuprinse între
30 și 20?
- Care sunt numerele impare cuprinse
Evalua
Prezentarea între 80 și 90? re
frontal
conținutului - Care sunt numerele mai mici decât 10?
ă
MEM - Ce operaţie matematică efectuăm Frontal / /
Evalua
pentru a afla un număr cu 4 mai mare? individual
re
- Ce semn folosim pentru operaţia de
individ
adunare?
uală
- Ce operaţie matematică efectuăm
pentru a afla un număr cu 3 mai mic?
- Ce semn se foloseşte pentru operaţia de
scădere?”
Voi propune rezolvarea unor exerciții de
adunare fără și cu trecere peste ordin în Frontal /
concentrul 0 – 100. individual
Vor deschide caietele de teme.
 MEM Voi verifica (cantitativ și calitativ) tema Elevii numiți vor spune cum au
ce au avut-o de realizat acasă. rezolvat exercițiile și / sau
problemele. Vor corecta
eventualele greșeli, conform
indicațiilor cadrului didactic.
„Duc pe aripile mele Conversația Fișa de Apreci
ez
Și-exerciții și probleme! Explicația lucru
verbal
CLR Dragii mei copii, puteți „… da!” Frontal Culori activita
tea
S-arătați că sunteți isteți?”
elevilor
„Ce am spus eu, acum?” „… o poezie.” Exercițiul
Dirijarea învățării „Din ce este alcătuită o poezie?” „…din strofe.”
„Dar o strofă?” „… din versuri.”
„Câte versuri are strofa recitată de „… patru versuri.”
mine?” Evalua
re
MEM
frontal
Pentru început, ne vom juca puțin Vor compara obiectele indicate Frontal ă
/
comparând câteva obiecte folosind de cadrul didactic, folosind
Evalua
termenii lung - scurt, gros - subțire, înalt - termenii potriviți. re
individ
MEM scund. Problematiza-
uală
rea Fișa de
Voi solicita elevii să măsoare lungimea Unul dintre copii va măsura Individual Exercițiul lucru
tablei cu un creion și cu palmele, apoi să lungimea tablei cu un creion, iar / Frontal
 spună rezultatul obținut. altul cu palmele.
Vor spune de câte palme,
respectiv creioane sunt necesare
„Oamenii au inventat unități de măsură de la un capăt la altul al tablei. Apreci
ez
care se folosesc în lumea întreagă.
verbal
Unitatea principală pentru măsurarea Elevii sunt atenți. activita
tea
lungimii este metrul. Acesta se notează cu
elevilor
m.
MEM În viața de zi cu zi, noi întâlnim metrul Exercițiul Fișa de
sub mai multe forme: panglica de Explicația lucru
croitorie, metrul de tâmplărie, ruletă, Individual
riglă.” Privesc instrumentele de măsură / Frontal
Dirijarea învățării Le voi arăta modele de metru. prezentate de cadrul didactic și le
„La rândul lui, metrul are unități de identifică. Evalua
re
măsură mai mari sau mai mici, una dintre Elevul numit va ieși la tablă și Frontal
frontal
acestea fiind centimetrul, scris prescurtat va scrie prescurtarea folosită ă
/
cm.” pentru centimetru: cm.
Evalua
re
Copiii vor deschide caietele, vor
individ
MEM scrie data, titlul („Centimetrul”). Exercițiul
uală
Individual Explicația
1. Voi solicita trei elevi să măsoare Elevii numiți vor măsura cu / Frontal Fișa de
 lungimea manualului de matematică. metrul croitorului, metrul lucru
tâmplarului, rigla de plastic și
ruleta. Fiecare va spune rezultatul
obținut. Vor observa că, indiferent
de instrumentul folosit, lungimea
2. Voi solicita elevii să măsoare cu rigla este aceeași.
lungimea caietului de matematică, a Individual Apreci
ez
penarului, a creionului, a stiloului; apoi să Vor scrie pe caiete ce lungime / Frontal
verbal
scrie pe caiete rezultatele obținute. au obiectele măsurate. activita
tea
elevilor
3. „Câte pătrățele de caiet ați învățat că Exercițiul
are un centimetru?” „2 pătrățele = 1 cm” Explicația
„Desenați printr-o linie dreaptă: Individual
Dirijarea învățării MEM 1 cm, 3 cm, 5 cm!” Vor desena linii conform / Frontal
În timp ce elevii trasează liniile, voi lungimilor indicate de cadrul
trece printre bănci și voi verifica modul în didactic.
care lucrează. Voi face aprecieri privind
modul în care au rezolvat sarcina.

„Cum vă simțiți acum, că ați rezolvat Conversația

corect și rapid sarcinile de până acum?” „…bine, veseli, bucuroși!” Frontal Explicația
DP Voi solicita elevii să intoneze melodia Vor intona prima strofă din Evalua
re
 MM „Dacă vesel se trăiește”. cântecul „Dacă vesel se trăiește”. frontal
ă
/
Voi solicita elevii să închidă caietele și Evalua
să privească exercițiile de pe fișa de lucru. Elevul numit va ieși la tablă și re
va scrie rezolvarea pe planșa individ
1. Colorează cu albastru benzile ce au 2 afișată, colegii vor completa pe Observația Fișa de uală
cm și cu galben pe cele care au 1 cm. fișă. Explicația lucru
Câți cm au în total benzile albasre? Dar Elevii vor colora benzile Individual Conversația
MEM cele galbene? conform indicațiilor, apoi vor / Frontal Exercițiul
efectua calculele necesare aflării
lungimii benzilor.

Dirijarea învățării Apreci

ez
verbal
activita
tea
Fișa de
elevilor
lucru

Voi propune copiilor să rezolve

 problema de pe fișa de lucru. Frontal / Metoda Apreci
ez
2. Alex are înălțimea de 94 cm, iar Vor rezolva problema, Individual cadranelor Planșă
verbal
Maria este cu 8 cm mai scundă. Câți completând cadranele. Metoda activita
tea
Obținerea centimetri are Maria? cadranelor
elevilor
performanței Pentru rezolvarea problemei voi folosi
MEM metoda cadranelor. Această problemă va
fi rezolvată la tablǎ şi pe fișa de lucru. Frontal Explicația Fișa de
- în primul cadran de sus vor scrie Conversația lucru
datele problemei; Exercițiul
- în al doilea de sus vor desena copiii; Apreci
94 cm Alex ez
- în primul cadran de jos vor rezolva
cu 8 cm mai puțin Maria verbal
problema; Frontal / activita
? cm Maria tea
- în ultimul cadran vor nota rǎspunsul Individual
Rezolvare: elevilor
problemei.
94cm – 8 cm = 86 cm
MEM Voi insista să verbalizeze fiecare pas Metoda Planșă
Răspuns: 86 cm are Maria
făcut şi să respecte etapele rezolvării Frontal / cadranelor Metoda
problemei: Individual cadranelor
- Citirea textului; Evalua
re
- Repetarea lui; Explicația
frontal
- Stabilirea relaţiilor dintre datele Conversația Fișa de ă
/
problemei: ce cunoaştem, ce se cere, cum Exercițiul lucru
Evalua
putem afla; analiza problemei;
re
 MEM - Întocmirea planului de rezolvare, Frontal / individ
stabilirea şi rezolvarea operaţiilor Individual uală
matematice;
- Rezolvarea;
- Răspunsul.
„Probleme ştiţi să rezolvaţi, Apreci
ez
Fixarea MEM Nu trebuie să ne mai demonstraţi! Frontal / Conversația
verbal
cunoștințelor Acum, însă, credeţi că ştiţi Individual activita
tea
Curiozități să descoperiți?”
elevilor
Vor descoperi că, pentru a avea Fâșii de
„Am un șnur lung de 20 cm. Câte 3 bucăți este nevoie să realizeze 2 Explicația hârtie de 20 Evalua
re
tăieturi trebuie să fac pentru a obține: tăietuir, iar pentru a avea 4 bucăți, Conversația cm cu liniile
frontal
MEM • 3 bucăți a câte 7 cm, 9 cm și 4 cm; vor face 3 tăieturi. Exercițiul desenate ă
/
AVAP ........ tăieturi Pentru aceasta ei vor avea fâșii
Evalua
• 4 bucăți a câte 6 cm, 4 cm, 7 cm și 2 de hârtie ce le vor tăia cu foarfeca, Foarfece
re
cm; ....... tăieturi conform indicațiilor.
individ
uală
„Cu ce se măsoară lungimea?” „…cu metrul.”
„Unul dintre submultiplii metrului „…centimetrul.”
este ...?”
„Ce instrumente pentru măsurarea „…panglică de croitorie, metru
lungimii cunoașteți?” de tâmplărie, ruletă, riglă.”
 Voi evidenţia elevii care au fost activi
pe tot parcursul lecţiei (ca aspect pozitiv).
Voi oferi calificative în funcție de aportul
pe care l-au avut în desfășurarea orei.
„Ca temă pentru acasă aveţi de alcătuit o
Tema pentru problemă pe baza exercițiului:
acasă 25 cm + 4 cm = ? cm”
Vor fi atenţi.
Își notează ceea ce au de efectuat Conversația
ca temă pentru acasă (scriu pe
caiete exercițiul pe baza căruia
trebuie să alcătuiască o problemă).

FIȘĂ DE LUCRU
1. Colorează cu albastru benzile ce au 2 cm și cu galben pe cele care au 1 cm. Câți cm au în total
benzile albastre? Dar cele galbene?
2. Alex are înălțimea de 94 cm, iar Maria este cu 8 cm mai scundă. Câți centimetri are Maria?
 Proiect de lecţie asistată

 Clasa I

 Disciplina de învățământ: Comunicare în limba română

 Unitatea de învățare: Preocupările noastre

 Subiectul/Tema lecției: Sunetul f, litera F mare de tipar

 Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe

 Domenii integrate: Comunicare în limba română, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice

 Scopul lecției:

- formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare corectă în diferite contexte cu accent pe pronunția sunetului ”f” și
recunoașterea literei ”F” mare de tipar;
- consolidarea cunoștințelor despre celelalte sunete/litere cunoscute, despre propoziții, cuvinte, silabe.

 Competențe specifice vizate:

a) Comunicare în limba română

1.3 Identificarea sunetului inițial și/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar și rar;
2.1 Pronunțarea clară a sunetelor și a cuvintelor în enunțuri simple;
2.2 Transmiterea unor informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte;
2.4 Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare;
4.1 Trasarea elementelor grafice și a contururilor literelor, folosind resurse variate;
 b) Muzică și mișcare
1.4 receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între DO1- La, cu o structură ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din
folclorul copiilor
c) Arte vizuale și abilități practice
2.2 exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale
 Obiective operaționale:

a) Comunicare în limba română

O1.3.1 – să identifice cuvinte care conțin sunetul f la început/ la sfârșit;
O1.3.2 – să identifice locul sunetului f în cuvinte formate din 2-3 silabe;
O2.1.1 – să rostească foarte clar cuvinte care conțin sunetul f ( cu prelungirea acestuia);
O2.2.1 – să formuleze mesaje scurte, pe baza unei ilustrații;
O2.2.2 – să formuleze propoziții, indicând numărul de cuvinte/ silabe, percepute prin bătăi cu creionul în bancă;
O2.2.3 – să utilizeze cuvinte descriptive pentru a descrie obiecte, ființe din ilustrație/ cântec;
O4.1.1 – să traseze după contur litera F mare de tipar
b) Muzică și mișcare
O 1.4.1 – să audieze cântecul redat cu ajutorul mijloacelor tehnice ( ”Greierele și furnica” – Cântece pentru copii – TraLaLa)
c) Arte vizuale și abilități practice
O 2.2.1 – să modeleze plastilina pentru obținerea literei F mare de tipar
 Metode, procedee și tehnici didactice: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul, jocul didactic, metoda
fonetică analitico-sintetică

 Mijloace de învățământ: calculator, televizor, auxiliar didactic, fișe de lucru, creioane colorate, plastilină, planșetă
 Forme de organizare: frontal, individual

 Durata: 45 minute ( 30 minute – ora de curs, 15 minute – activități recreative)

 Bibliografie:

- *** Programa școlară pentru clasa pregătitoare, aprobată prin ordin al ministrului nr 3418/19.03.2013
- Molan, Vasile ”Didactica disciplinelor – Comunicare în limba română și limba și literatura română – din învățământul
primar”, Editura Miniped, București, 2014
- Mirela Mihăescu, Ștefan Pacearcă, Anița Dulman, Crenguța Alexe, Otilia Brebenel, ”Comunicare în limba română, caietul
elevului pentru clasa pregătitoare”, editura Intuitext, 2016
 Nr. Etapele lecției / Timp Ob. Eșalonarea conținutului Strategia didactică Evaluare
crt. Op.
Activitatea profesorului

Metode, Mijloace Forme de

procedee și de înv. organizare
tehnici did.
1. Momentul organizatoric Asigur condițiile necesare desfășurării
2 min optime a lecției.
2. Reactualizarea cunoștințelor și Joc – ”Micii detectivi” Joc didactic Jetoane cu frontal Aprecieri
deprinderilor Descoperiți cuvinte care încep cu sunetele/ Conversația litere globale,
5 min literele indicate ( Z, z, G, g, Ș, ș, B, b) Explicația individuale
3. Activitate/discuție introductivă O 1.4.1 Audiție muzicală Cântec frontal Aprecieri
5 min (MM) (MM) ”Greierele și furnica” – Cântece pentru Conversația ”Greierel globale,
copii – TraLaLa Explicația e și individuale
O2.2.3 Problema-
- Formulare de răspunsuri și întrebări pe furnica”
baza textului cântecului tizarea
4. Anunțarea temei și a obiectivelor Anunț subiectul și obiectivele lecției, Conversația frontal
1 min într-un limbaj accesibil copiilor

5. Prezentarea optimă a conținutului și O2.2.1  Observarea ilustrației din manual. Conversația Auxiliare Frontal
dirijarea învățării Formularea de mesaje scurte pe baza Aprecieri
15+5min (AVAP) ei. globale,
Explicația individuale
 Formulare de propoziții, indicarea
O2.2.2 Problema-
numărului de cuvinte/ silabe, tizarea
percepute prin bătăi din palme sau
bătăi cu creionul în bancă
O2.1.1  Se rostesc foarte clar cuvintele care Demonstrația
conțin sunetul f, insistând pe
pronunția corectă a acestui sunet
O2.2.2  Se face analiza propoziției: Furnica
are un grăunte. (numărul de Metoda
fonetică-
cuvinte, numărul de silabe ale
analitico
cuvântului furnica- prin bătăi în sintetică
 masă cu creionul; rostirea sunetului
inițial al cuvântului furnica) Problema- Frontal Aprecieri
 Propun elevilor să găsească și ei tizarea globale,
O1.3.1 cuvinte care încep cu sunetul f. individuale
Jocul
 Propun jocul didactic: Unde se află didactic
sunetul f? Copiii vor asculta cuvinte
rostite de învățător și vor ridica mâna
stângă dacă sunetul f este la
începutul cuvântului, vor pune
mâinile pe cap dacă sunetul f este în
interior, vor ridica mâna dreaptă
dacă sunetul f este la finalul
cuvântului.
O1.3.1 Exercițiul Auxiliare Individual
 Exercițiu – identificarea imaginilor
Aprecieri
corespunzătoare cuvintelor care individuale
conțin sunetul f la început/ la sfârșit
O1.3.2 (ex. 2, pg. 72 auxiliar)
 Exercițiu -indicarea locului sunetului
f în cuvinte formate din 2-3 silabe Problema-
(ex. 3, pg. 72 auxiliar) tizarea Plastilină Individual
O2.2.1  Propun exercițiu de modelare a Planșetă
(AVAP)
plastilinei pentru obținerea literei F
Exercițiul
mare de tipar
O4.1.1 Auxiliare Individual Observarea
 Trasarea după contur a literei F Problema- sistematică a
O2.1.1 mare de tipar – ex.4, pg 73 auxiliar tizarea Frontal deprinderii de
 Explicații: litera F mare de tipar o trasare a
vom utiliza în scrierea cuvintelor literei F
atunci când toate literele sunt
majuscule, la începutul cuvintelor
nume de persoane, țări, localități,
munți. Se dau astfel de exemple.
6. Fixarea cunoștințelor O1.3.2 Propun elevilor o fișă cu imagini ale căror Fișe de individual
Asigurarea retenției și transferului O4.1.1 denumiri conțin sunetul F: Exercițiul lucru Aprecieri
4+5 min AVAP - Pronunțați clar cuvintele Problema- individuale
- Despărțiți în silabe tizarea
- Precizați locul sunetului F
- Scrieți, dacă puteți, cuvântul
- Colorați

7. Aprecieri și recomandări Se fac aprecieri individuale și de grup

3min asupra activității desfășurate.
Se vor face recomandări pentru activitatea
viitoare
F
 Proiect de lecţie asistată

Clasa I
Aria curriculară: Matematică şi stiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică şi explorarea mediului
Unitatea tematică: Energia în viaţa omului
Subiectul lecţiei: Unităţi de măsură pentru capacitate- Litrul
Tipul lecţiei: sistematizare şi consolidare
Forma de realizare: activitate integrată
Discipline implicate: Comunicare în limba română
Arte vizuale şi lucru manual
Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea mediului
 Competenţe generale: Utilizarea numerelor în calcule elementare
Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în
spaţiul înconjurător
Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
  Competenţe specifice:
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, (<, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme;
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în
faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic , interior, exterior;
4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple;
5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice;
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor
şi a lungimilor;
6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

Comunicare în limba română

O1 Să formuleze enunţuri corecte din punct de vedere gramatical;

O2 Să citească corect sarcinile de lucru;

Matematica si explorarea mediului

O3 Să facă diferenţa între unităţile de măsură neconvenţionale si convenţionale care măsoară capacitatea;

O4 Să se orienteze în spaţiu;O5 Să aleagă dintr-un şir de obiecte numai pe acelea care măsoară capacitatea;
O6 Să estimeze capacitatea unor vase;

O7 Să rezolve exerciţii de adunare şi scădere în concentru 0-100 cu şi fără trecre peste ordin;

O8 Sǎ ordoneze vasele de la cel mai încăpător la cel mai puţin încăpător;

O9 Sǎ compare capacitatea unor vase;

O10 Sǎ rezolve o problemă cu două operaţii;

Arte vizuale si abilitati practice

O11 Să coloreze numai vasele care măsoară capacitatea;
Dezvoltare personala
O12 Să manifeste interes pentru ajutarea personajului Aşchiuţă.
Resurse:
procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic, observarea sistematică, aprecierea verbală, evaluare
scrisă, experimentul
materiale: vase pentru măsurat capacitatea, planşă, caiete, fişe de lucru, recompense.
organizatorice: frontal, independent, în perechi
umane: colectivul de elevi(33 elevi)
temporale: 50 min (45min. activitate propriu-zisă + 5min. act. recreative)
Bibliografie:
1. .*** Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală, clasa I , Bucureşti, 2013, Aprobată prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013
2. Lucreţia Neacşu, Cristina Martin, Dezvoltare personală, caiet de lucru, Clasa I, Editura Elicart, 2021
3. www.didactic.ro
 Strategii didactice
Evenimentul Ob. Conţinut ştiinţific Metode şi Resurse Forme de Evaluare
didactic Op. procedee materiale organizare
1. Moment Pregătirea materialelor didactice necesare
organizatoric Asigurarea unui climat educaţional favorabil
desfăşurării activităţii în condiţii optime.

2. Captarea . Se iniţiază o discuţie. Ne imaginăm că suntem în satul conversaţia planşă activitate observarea
atenţiei O1 lui Aşchiuţă. Din cauza ploilor abundente este pană de frontală sistematică
curent electric după cum bine am aflat la prima oră.
O12 Împreună îl vom ajuta pe Aşchiuţă să ajungă la un
stâlp de electricitate, numai daca rezolvăm corect
sarcinile de lucru de pe fişe.
3. Solicit elevii să răspundă la câteva întrebări. exercitiul vase pentru activitate observarea
Reactualizarea O3 Pe masă aveţi diferite vase.Ce putem pune în ele. problematizarea măsurat frontala sistematică
cunoştinţelor (lichide) conversaţia capacitatea
Daţi exemple de lichide pe care le putem pune în explicaţia experimentul
aceste vase.
Solicit doi elevi să umple două vase de aceeaşi
capacitate, folosind vase de capacităţi diferite.
Exemplu:
Alex a umplut găleata cu …10 crăticioare de apă.
Diana a umplut găleata cu …40 căni de apă.
Oare de ce Diana a folosit 40 de căni? A muncit mai
mult decât Alex.Oare are mai multă apă decât Alex?
În vasul Dianei (cănuţa) intră mai puţină apă decât în
vasul lui Alex (crăticioara).
Cantitatea de apă din găleată este aceeaşi, dar
rezultatele măsurării sunt diferite (Diana: o găleată=
40 căni, Alex : o găleată=10 crăticioare) deoarece s-
au folosit unităţi de măsură diferite. Acestea sunt
unităţi de măsură neconvenţionale.
 Pentru ca măsurarea aceleiaşi capacităţi
(exemplu:capacitatea găleţii) să nu aibă rezultate
diferite , trebuie folosită aceeaşi unitate de măsură.
Elevii îşi reamintesc că unitatea de măsură care
măsoară capacitatea vaselor este litrul.

4.Anunţarea Astăzi ne vom aduce aminte noţiuni despre unitatea de conversatia caiete activitate observarea
temei şi a măsură care măsoară capacitatea vaselor- litrul, dar în frontala sistematica
obiectivelor acelaşi timp nu vom uita de misiunea pe care o avem
de dus la capăt. Se scrie titlul in caietele de
matematică.

5.Dirijarea Se prezintă elevilor planşa cu Aşchiuţă care încearcă explicaţia fişe de lucru activitate observarea
invăţării să urce la stâlpul de electricitate. Pentru fiecare treaptă problematizarea planşa in perechi sistematică
O3 urcată elevii trbuie sa rezolve corect un exerciţiu.
O4 Se lucrează la tablă şi pe fişe sarcinile de lucru pentru jocul didactic
O5 indeplinirea misiunii. Anexa 1. exerciţiul recompense
O6
O7
O2

6.Obţinerea O4 Se rezolvă pe caietul de clasă o problemă cu o singură exerciţiul caiete activitate observarea
performanţei operaţie. Anexa 2 frontală sistematică
O6

O7
7.Asigurarea Se prezintă şi se explică elevilor fişa de evaluare şi exerciţiul fişă de luctu activitate evaluare
feed-back-ului O10 sarcinile de lucru . Anexa 3 explicaţia individuală scrisă
O8
 O9
011

8.Încheierea Se fac aprecieri asupra comportamentului si a muncii conversaţia calificative activitate aprecierea
activităţii depuse. frontala verbală
 Materialul didactic pregătit pentru activităţile instructiv-educative
susţinute de către student

FIȘĂ DE LUCRU
1. Colorează cu albastru benzile ce au 2 cm și cu galben pe cele care au 1 cm. Câți cm au în total
benzile albastre? Dar cele galbene?
2. Alex are înălțimea de 94 cm, iar Maria este cu 8 cm mai scundă. Câți centimetri are Maria?
F
Chestionar

1. M mi-a oferit suficiente informatii pe perioada derularii PP referitor

la :
elevi 12345
documentele scolare 12345
scoala 12345
modul de desfasurare al PP 12345
2. Am fost spijinit in alcatuirea unui bun proiect didactic
pentru predarea individuala 12345
pentru anticiparea posibilelor dificultati 12345
3. Apreciez modul in care M m-a ajutat in implementarea proiectului 12345
didactic
4. M m-a ajutat sa identific ariile in care am intampinat dificultati in 12345
realizarea procesului de proiectare-predare si m-a sprijinit in gasirea
celor mai bune solutii
5. Am fost incurajat in experimentarea de idei si abordarea in mod 12345
creativ a activitatii didactice.
6. M mi-a oferit feedback constructiv la sfârșitul orelor
observate 12345
predate 12345
7. In ceea ce priveste evaluarea
mi s-a comunicat standardul minim de competenta pe care trebuie 12345
sa-l indeplinesc
am fost ajutat sa inteleg si sa insusesc criteriile dupa care am fost 12345
evaluat
modul in care am fost evaluat m-a determinat sa-mi imbunatatesc 12345
performantele
am fost ajutat sa-mi dezvolt capacitatea de autoevaluare 12345
8. PP a fost determinanta pentru imbratisarea profesiei de cadru
didactic
M m-a ajutat sa-mi identific punctele tari in activitatea de profesor 12345
M m-a ajutat sa reflectez asupra aspectelor mai putin bune din 12345
prestatia mea
 PROIECT DIDACTIC
Data: 7.12.2023
Şcoala LICEUL DE ARTE ”MARIN SORESCU”
Clasa: I A
Propunătoare: FOTACHE PUICA CARMEN ANDREEA
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Invitație în lumea cărților
SUBIECTUL: Sunetul şi litera f-F (de tipar şi de mână) – text suport Fata babei şi fata
moşneagului, după Ion Creangă
TIPUL LECŢIEI: consolidare şi sistematizare
ALTE DISCIPLINE IMPLICATE: Matematică şi explorarea mediului
Arte vizuale şi abilităţi practice
Dezvoltare personală
Competenţe specifice:

Comunicare în limba română:

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate.
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate.
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare.
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână.
4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind
materiale diverse.

Matematică şi explorarea mediului:

5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două
criterii.
Arte vizuale şi abilităţi practice:
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/
pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar.
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple, pe baza interesului direct.
Dezvoltare personală:
2.2. Transmiterea unor mesaje verbale şi nonverbale simple despre propriile experienţe de viaţă.

Obiective operaţionale:
- cognitive:
OC1. - să citească în ritm propriu enunţuri cunoscute şi la prima vedere respectând intonaţia
impusă de semnele de punctuaţie.
OC2.- să formuleze oral şi în scris întrebări şi răspunsuri legate de text, înţelegând informaţii
esenţiale.
 OC3.- să delimiteze corect propoziţia dată.
OC4. - să despartă corect cuvinte în silabe identificând numărul de silabe.
OC5. - să alcătuiască enunţuri respectând criterii date.
OC6. - să identifice diminutive pentru cuvintele date.
OC7. - să dea exemple de cuvinte ce conţin sunetele învăţate.
- psihomotorii:
OP1- să scrie corect, lizibil şi estetic, în ritm propriu.
OP2- să scrie însuşiri pentru cuvintele date.
OP2- să coloreze litera.
-afective:
OA:- să participe activ şi cu interes la lecţie pe tot parcursul ei.
Strategii didactice:
Metode şi procedee:
M1 – conversaţia
M2 – citirea selectivă
M3 – citirea în lanţ
M4 – observaţia
M5 – explicaţia
M6 – exerciţiul
M7 – surpriza
Mijloace şi materiale:
m1- panoul Întâlnirea de dimineaţă
m2- manual
m3- coşuleţ
m4- plicuri cu sarcini
m5- ecusoane
m6- fişă de lucru
m7- fişă de evaluare
Forma de organizare: - frontală, individuală, pe grupe.
Evaluare: observarea dirijată a comportamentului elevilor, orală, scrisă, formativă, aprecieri
verbale.
Resurse umane: 21 elevi
Durata activităţii: 50 minute (42 minute activitate propriu-zisă şi 8 minute activităţi
recreative).
Bibliografie consultată:
– Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română – Clasa Pregătitoare,
clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013.
– Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice – Clasa Pregătitoare,
clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013.
– Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală – Clasa Pregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013.
– Şerdean, Ioan, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Bucureşti, EDP, 1995.
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie didactică

Nr. Secvenţele Ob. Metode şi Material Forme de Evaluare
crt. instruirii op. Activitatea propunătorului Activitatea elevilor procedee didactic organizare

Se asigură un climat optim

pentru desfăşurarea în bune Se pregătesc pentru
Moment condiţii a lecţiei de comunicare în ora de comunicare
1. organizatoric limba română. în limba română. observarea
(1 min) comporta-
Activitatea debutează panoul mentului
cu ,,Întâlnirea de dimineaţă”, conversaţia Întâlnirea elevilor
activitate între copii şi de
propunătoare prin intermediul dimineaţă
salutului de dimineaţă.

Ne salutăm invitaţii, apoi salutăm Participă la

natura: Întâlnirea de frontal
„Bună dimineaţa, cer frumos, dimineaţă
(4 min) Bună dimineaţa, soare luminos,
Bună dimineaţa, micule vânt ce
alergi pe pământ, exerciţiul
Bună dimineaţa, copaci înfloriţi ,
Bună dimineaţa, păsări mari şi
mici,
Bună dimineaţa, floare rară,
Bună dimineaţa, primăvară !

Un copil va
 completa ,,Calendarul naturii” cu
ziua, luna, anul, anotimpul, starea
vremii pentru ziua respectivă.
Se va realiza tranziţia:
Către bănci ne-ndreptăm
Pe scăunele ne aşezăm
Materiale noi luăm
Şi apoi cu drag lucrăm!

Verificarea Se solicită elevilor deschiderea Elevii citesc textul în citirea în observarea

2. şi reactuali manualelor şi se citeşte lecţia lanţ, selectiv cu lanţ frontal comporta-
zarea OC1 integral, în lanţ şi selectiv. adaptarea intonaţiei manual mentului
cunoştinţelor OC2 Se poartă o scurtă conversaţie impusă de semnele citirea individual elevilor
referitoare la conţinutul şi imagi- de punctuaţie. selectivă
(7 min) nile textului. observarea
dirijată

O voi realiza cu ajutorul unei surpriza coşuleţ

3. Captarea fetiţe trimisă de Zâna Iarna, care Sunt plăcut observarea
atenţiei intră în sala de clasă având în surprinşi. observaţia plicuri cu frontal comporta-
(2 min ) mână un coşuleţ cu două plicuri sarcini mentului
cu sarcini de lucru, precum şi conversaţia elevilor
ecusoane. ecusoane
(Anexa 1)
Anunţ elevii că în această oră
OC3 de comunicare în limba română ne
Anunţarea OC4 vom reaminti sunetul şi litera f-F
temei şi a OC5 mic şi mare de tipar şi de mână, observarea
4. obiectivelor OC6 folosindu-ne de textul suport din Elevii recepţionea- explicaţia dirijată
(2 min) OC7 manual. Astfel, tema noastră de ză mesajul. frontal
OP1 astăzi se numeşte Sunetul şi
OP2 litera f-F (de tipar şi de
 OA mână) – text suport Fata
babei şi fata moşneagului,
după Ion Creangă.
Se va nota data şi titlul lecţiei la Scriu în caiete data
tablă şi în caiete. şi titlul lecţiei.
Solicit elevilor să aleagă din
coşul Zânei Iarna câte un ecuson
ce va reprezenta simbolul grupei
la care ei se vor aşeza pentru a
lucra sarcinile de lucru lăsate de Se împart în două
către Zână. Astfel, elevii vor fi grupe în funcţie de
Dirijarea împărţiţi în două grupe: grupa ecusonul ales.
5. învăţării Fata babei, respectiv grupa Fata coşuleţ Evaluare
(15min) moşneagului. explicaţia formativă
Din fiecare grupă va fi plicuri cu frontal
desemnat un elev pentru a extrage sarcini observarea
un pliculeţ din coşuleţul Zânei. exerciţiul individual dirijată
Fiecare sarcină de lucru ce va fi ecusoane
rezolvată în echipă va fi recom-
pensată cu un fluturaş din partea
Zânei, iar la sfârşitul lecţiei echipa
ce va aduna cei mai mulţi fluturaşi
va fi desemnată „echipa zilei”.

I. Grupa FATA BABEI

OC3 1. Separă cuvintele pentru

OP1 a găsi titlul poveştii: observarea
Fatababeişifatamoşului. Elevii rezolvă în orală
echipă sarcinile date. exerciţiul fişă de lucru în echipă observarea
OC2 2. Cum se numeşte autorul scrisă
OP1 poveştii?
 Primesc ca recom- observarea
OC4 3. Desparte în silabe pense ecusoane ce dirijată
OP1 cuvintele: ilustrează imaginea
frumoasă - fată- unui fluturaş.
Fănica- Florin-
OC5
OP1 4. Alcătuieşte enunţuri cu
două din cuvintele despărţite în
silabe.
(Anexa2)

II. Grupa
FATA MOŞNEAGULUI

1. Dă exemple de poveşti
OC2 scrise de Ion Creangă.
OP1 Elevii rezolvă în observarea
2. Alintă cuvintele: echipă sarcinile date. orală
floare - fluture- observarea
OC6 Florentina- Florin- exerciţiul fişă de lucru în echipă scrisă
OP1 Primesc ca recom-
3. Alcătuieşte enunţuri cu pense ecusoane ce observarea
OC5 două din cuvintele alintate. ilustrează imaginea dirijată
OP1 unui fluturaş.
4. Completaţi tabelul cu
însuşirile fetelor:
OP1
OP2 Fata babei Fata moşului

(Anexa3)
 Elevii dau exemple
Solicit elevilor să dea exemple oral de cuvinte care observarea
Obţinerea OC7 oral de cuvinte care se scriu se scriu întotdeauna frontal dirijată
6. performanţei întotdeauna cu litera F mare şi să cu litera F mare şi exerciţiul individual
(5 min ) formuleze unul, două enunţuri cu formulează enunţuri aprecieri
ajutorul cuvintelor date ca cu ajutorul cuvinte- verbale
exemplu. lor date ca exemplu.

Distribui elevilor o fişă de

evaluare, având următoarea
sarcină de lucru:
7. Evaluare OC3 1. Să delimiteze corect
(5 min ) propoziţia dată.
OC4 2. Să despartă corect cuvinte
Elevii rezolvă corect fişă de aprecieri
în silabe, identificând numărul exerciţiile propuse în
acestora. exerciţiul evaluare individual verbale
fişa de evaluare.
(Anexa 4)
Activitate diferenţiată – calificative
OP3 Colorează litera F şi f . (elevul cu
dificultăţi de învăţare)
(Anexa 5)

8. Activitate Eleviilor li se propune colorarea Elevii colorează ima- fişe cu ima-

recreativă unor imagini ilustrând personajele ginea propusă. exerciţiul gini ce ilus- individual aprecieri
(8 min) poveştii Fata babei şi fata trează per- verbale
moşneagului, după Ion Creangă. sonajele
poveştii

Fac aprecieri verbale asupra

Aprecieri. participării elevilor la lecţie şi
9. Concluzii. evidenţiez elevii care au participat frontal aprecierea
(1 min ) activ pe toată durata lecţiei. Ascultă cu atenţie. conversaţia individual verbală
Pentru elevii activi sugerez
acordarea de calificative.
Dau temă pentru acasă: de citit
lecţia şi de alcătuit enunţuri
despre personaje.
Îi las să iasă organizat în pauză.
(Anexa 1)

Dragii mei copii,

Eu sunt Zâna Iarna şi am venit astăzi la voi să vă spun că sunt

tare supărată. Măreţul nostru Soare stă ascuns şi nu mai vrea să ne
încălzească cu razele lui.
- Vreţi să ştiţi de ce este supărat?
El nu-şi mai aminteşte sunetul şi litera f şi F mare de tipar şi
de mână.
Eu ştiu că voi aţi învăţat-o deja, din această cauză apelez la
voi dragi copilaşi.
În coşulet am pregătit pentru voi două plicuri cu sarcini
diferite pentru fiecare grupă.
Doar dacă le veţi rezolva corect măreţul nostru Soare nu va
mai sta ascuns printre norişori.

Cu drag, Zâna Iarna

(Anexa 2)
GRUPA FATA BABEI

1. Separă cuvintele pentru a găsi titlul poveştii:

Fatababeişifatamoşului.

2. Cum se numeşte autorul poveştii?

3. Desparte în silabe cuvintele:

frumoasă - fată-
Fănica- Florin-

4. Alcătuieşte enunţuri cu două din cuvintele despărţite în silabe.

ANEXA 3
 GRUPA FATA MOŞNEAGULUI

1. Dă exemple de poveşti scrise de Ion Creangă.

2. Alintă cuvintele:
floare - fluture-
Florentina- Florin-

3. Alcătuieşte enunţuri cu două din cuvintele alintate.

4. Completaţi tabelul cu însuşirile fetelor:

Fata babei Fata moşului

ANEXA 4

Fişă de evaluare

1. Separă cuvintele pentru a forma propoziţia:

Fatamoşuluierafrumoasă.

2. Desparte în silabe cuvintele, apoi indică numărul acestora:

Sfânta- faptă-

Făgăraş - făcea-

ANEXA 5
 Fişă de evaluare

FIŞĂ DE EVALUARE
 Sunetul şi litera f-F (de tipar şi de mână) – text suport Fata babei
şi fata moşneagului, după Ion Creangă

Proba de evaluare

Data: 7.12.2023
Şcoala : Liceul de arte ,,Marin Sorescu,, Craiova
Clasa I
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învăţare: Invitație în lumea cărților
Subiectul: Sunetul şi litera f-F (de tipar şi de mână) – text suport Fata babei şi fata
moşneagului, după Ion Creangă

Obiective operaţionale urmărite:

- să delimiteze corect propoziţia dată.
- să despartă corect cuvinte în silabe identificând numărul acestora.

Descriptori de performanţă:

Foarte bine Bine Suficient

Delimitează corect propoziţia
dată.
Desparte corect cuvinte în
silabe identificând numărul
acestora.
Delimitează cu greşeli
propoziţia dată.
Desparte cuvinte în silabe
identificând numărul
acestora.
Delimitează cu greşeli
propoziţia dată.
Desparte cu greşeli cuvinte
în silabe identificând
numărul acestora.

Rezultatele obţinute:

Nr. de elevi
Calificat Suficient Bine Foarte bine
ivele
 Proiect didactic
Data: 7.12.2023
Unitatea de învățământ: LICEUL DE ARTE ‘’MARIN SORESCU “ CRAIOVA
Clasa: I A
Profesor pentru învăţământul primar: Lazăr Ioana - Daniela
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina de învățământ: Comunicare în limba română
Unitatea de învățare: Călătorie în lumea poveștilor
Tema: Cenușăreasa
Detalieri de conținut: Grupul de litere ,,ce” și ,,Ce”
Tipul lecției: predare – învățare
Durata: două ore

Competențe specifice:
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiar
4.1. Scrierea literelor de mână
4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Obiective operaționale:

O1. Să asocieze literele de mână, scrise pe piesele de puzzle, cu literele de tipar corespunzătoare, pentru a obține imaginea
Cenușăresei; (CLR 1.3.)
O2. Să identifice elemente din povestea Cenușăreasa, răspunzând corect la întrebările adresate, pe baza ilustrației
corespunzătoare textului; (CLR 2.1.)

O3. Să analizeze cuvinte care conțin sunetul ce, cu ajutorul metodei fonetice analitico – sintetice, pentru descoperirea și
localizarea în cuvânt a sunetului ce; (CLR 1.3.)
O4. Să identifice cuvinte care conțin grupul de litere ce, stabilind poziția sunetului ce (CLR 1.3.)
O5. Să recunoască grupul de litere ce, încercuindu-l în cuvintele și propozițiile date; ( CLR 1.3.)
O6. Să marcheze prin colorare cuvintele reprezentate în imagini (CLR 3.1.)
O7. Să compună la alfabetar cuvinte care conțin grupul de litere ce, în urma analizei fonetice; ( CLR
O8. Să citească în ritm propriu enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de
tipar sau de mână, respectând semnele de punctuație; (CLR 3.1)
O9. Să formuleze răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (CLR 3.2.)
O10. Să scrie grupul de litere „ce ” pe liniatura caietului tip 1, în duct continuu, respectând forma, încadrarea în spaţiul grafic,
distanţa dintre grupurile de litere; (CLR 4.1)
O11. Să transcrie cuvintele care lipsesc din propoziții, ținând cont de modul de legare al literelor între ele; (CLR 4.1.)
O12. Să scrie cuvinte care conțin grupul de litere ce, Ce, respectând liniatura de tip 1, modul de legare al literelor între ele;
(CLR 4.1.)
O13. Să scrie cuvinte și propoziții care conțin grupul de litere ce, respectând liniatura de tip 1, modul de legare al literelor
între ele, majuscula și punctul, pe baza demonstrației învățătorului și a experienței lor anterioare (CLR 4.1.)

Strategii didactice
Metode și procedee didactice: metoda fonetică analitico – sintetică, conversaţia, explicaţia, demonstrația, exercițiul, jocul
didactic, jocul de rol, observarea, problematizarea
Mijloace de învăţământ: piese puzzle, planșă pe care este reprezentat grupul de litere ce, fişe de lucru, laptop,
videoproiector,
lipici,
Formeplicuri
de organizare: frontal, individual, pe grupe
Bibliografie:
Programa școlară pentru Comunicare în limba română,clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, Aprobată prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013, București 2013
Corina Istrate, Dora Măcean, Manuela Koszorus- „O călătorie distractivă spre cunoaștere” – Caiet auxiliar clasa I, Editura
Edu, 2019
Demers didactic

Obiective Activități de Detalieri de conținut Strategii Evaluarea

operaționale învățare didactice

O1. Să asocieze -exerciții de Asigur condițiile necesare pentru o bună Metode și Asocierea corectă
literele de mână, realizare a desfășurare a lecției: aerisirea sălii de clasă, procedee: a literelor de tipar
scrise pe piesele unui puzzle pregătirea mijloacelor de învățământ necesare. explicația, cu literele de
de puzzle, cu Introducerea în activitate se realizează cu
exercițiul mână
literele de tipar ajutorul unui puzzle. Elevii lipesc piesele care
corespunzătoare, conțin literele de mână peste piesele care conțin Mijloace de corespunzătoare.
pentru a obține literele de tipar corespunzătoare. Aceștia vor învățământ:
imaginea obținea imaginea Cenușăresei. piese puzzle,
Cenușăresei; lipici,Anexa 1.
(CLR 1.3.) Forme de
organizare:
individual

O2. Să identifice -exerciții de Pe baza imaginii obținute, elevii formulează Metode și Formularea
elemente din dialog propoziții, cu ajutorul întrebărilor pe care le procedee: corectă a
povestea provocat adresez acestora. Urmăresc identificarea tuturor conversația, răspunsurilor la
Cenușăreasa,
cuvintelor reprezentate în imagine. întrebările
răspunzând -exerciții de Cum se numește personajul reprezentat în explicația, adresate pe baza
corect la identificare imagine? exerciţiul ilustrației
întrebările (… Cenușăreasa.) Mijloace de corespunzătoare
adresate, pe baza
De ce credeți că se numește astfel? învățământ: poveștii
ilustrației
corespunzătoare (…deoarece hainele sale sunt murdare de cenușă. puzzle Cenușăreasa.
textului; (CLR … dormea lângă cuptorul cu cenușă.) Forme de
2.1.) Cum este îmbrăcată Cenușăreasa? organizare:
(… cu haine simple, murdare.) frontal,
Unde se află Cenușăreasa? individual
(… în bucătărie.)
Ce obiecte observați în bucătărie?
(… două cești, o cunună din ceapă, un ceaun,
mai multe prosoape, câteva oale și un ceas.)
Identificați obiectele ale căror denumiri încep cu
sunetul ce.
(… ceașcă, ceapă, ceaun, cercel și ceas.)
Elevii încercuiesc în imaginea obținută, obiectele
ale căror denumiri încep cu sunetul ce.
Ce face Cenușăreasa în bucătărie?
(Cenușăreasa mătură cenușa.)
O3. Să analizeze -realizarea Aleg una dintre propozițiile formulate de către Metode și Executarea
cuvinte care schemei elevi. Împreună cu aceștia, analizez propoziția și procedee: corectă a
conțin sunetul unor realizez reprezentarea grafică a acesteia. explicația, schemelor
ce, cu ajutorul
cuvinte și Cenușăreasa mătură cenușa. exercițiul, cuvintelor date.
metodei fonetice
analitico – propoziții Din ce este formată o propoziție? conversația,
sintetice, pentru (…din cuvinte.) metoda fonetică
descoperirea și Din câte cuvinte este formată propoziția? analitico -
localizarea în (… trei cuvinte.) sintetică
cuvânt a Care este primul cuvânt? Mijloace de
sunetului ce; (… Cenușăreasa.) învățământ:
(CLR 1.3.)
Care este al doilea cuvânt? tablă,
(… mătură.) instrumente de
Care este al treilea cuvânt? scris
(…cenușa.) Forme de
Din ce sunt alcătuite cuvintele? organizare:
(… din silabe.) frontal
Introducerea grupului de litere ce se realizează
prin analizarea cuvintelor Cenușăreasa și cenușă.
Despărțim în silabe cuvântul Cenușăreasa.
(Ce-nu-șă-rea-sa.)
Din câte silabe este format cuvântul?
(… cinci silabe.)
Care este prima silabă? A doua? A treia? A
patra? A cincea?
Din ce sunt formate silabele?
(… din sunete.)
Ce sunet identificați în prima silabă?
(Prima silabă este formată din sunetul ce.)
Sunetul ce se reprezintă prin literele c și e.
Ce sunete identificați în a doua silabă? Dar în a
treia silabă? etc.
Procedez similar și pentru analiza fonetică a
cuvintelor mătură și cenușă.
____________________________________.
_______________ _________ _________
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
. . . . . . ... .. .. .. .. . . .. ..
De ce cuvântul Cenușăreasa este scris cu
majusculă?
(…deoarece este primul cuvânt din propoziție și
reprezintă un nume.)
Se alcătuiesc cu ajutorul literelor din alfabetar
cuvintele Cenușăreasa și cenușă.
Astăzi vom învăța sunetul și grupul de litere ce.
Vom citi și vom scrie cuvinte care conțin acest
sunet, ajutând-o pe Cenușăreasa să răspundă
 provocărilor lansate de către surorile vitrege.
Astfel, aceasta va reuși să ajungă la palatul
prințului.
Grupul de litere ce se obține prin alăturarea
literelor c și e. Acestea formează sunetul ce.
Atenție! Două litere, formează un singur sunet.
O4. Să identifice -exerciții de Dați exemple de cuvinte care încep cu sunetul Metode și Aprecieri verbale.
cuvinte care stabilire a ce. procedee:
conțin grupul de poziției a (… cer, ceas, ceai, cercei, Cecilia etc.) explicația,
litere ce,
unui sunet Dați exemple de cuvinte în care sunetul ce se exercițiul, jocul
stabilind poziția
sunetului ce într-un află în interior. didactic
(CLR 1.3.) cuvânt (la (… ocean, scenă, accent, liceu etc.) Mijloace de
început, în Dați exemple de cuvinte în care sunetul ce se învățământ:
interior sau află la final. cartonașe cu
la sfârșit) (… dulce, cruce, ace, elice, pace etc.) grupul de litere
Joc pentru descoperirea sunetului nou. ce
Elevii ascultă cuvintele pe care le rostesc: Forme de
Marcela, casă, ceas, umbrelă, cercei, pace etc. organizare:
Aceștia ridică jetonul pe care este reprezentat frontal
grupul de litere ce, la recunoașterea sunetului ce
în cuvintele audiate. Numesc câte un elev pentru
a identifica poziția sunetului ce.
Solicit elevilor să formuleze propoziții cu două-
trei dintre aceste cuvinte.
O5. Să -exerciții de Provoc elevii să descopere grupul de litere ce în Metode și Identificarea
recunoască identificare diferite surse. procedee: grupului de litere
grupul de litere Craiul a trimis o invitație tuturor prinților și exercițiul, ce.
ce, încercuindu-l
prințeselor din regatul său, la petrecerea de la explicația
în cuvintele și
propozițiile date; palat. Mijloace de
( CLR 1.3.) Ajut-o pe Cenușăreasa să încercuiască toate învățământ:
grupurile de litere ce. invitație
Anexa 2.
Forme de
organizare:
individual
O6. Să marcheze -exerciții de Colorați doar răvașele (biletele) pe care găsiți Metode și Colorarea
prin colorare citire cuvintele ce denumesc obiectele din dulapul procedee: răvașelor pe care
cuvintele Cenușăresei. Încercuiți cu verde grupul de litere explicația, sunt scrise
reprezentate în -exerciții de
ce. exercițiul cuvintele
imagini (CLR identificare
3.1.) Care sunt obiectele care se găsesc în dulapul Mijloace de reprezentate în
Cenușăresei? învățământ: fișă imagini.
(… cercei, ceas, ace, ceai, cerneală, ceainic.) de lucru,
Câte un elev citește cuvintele scrise pe răvașe și instrumente de
identifică răvașul pe care este scris cuvântul scris
 corespunzător fiecărei imagini. Apoi, elevii Anexa 3.
identifică grupul de litere ce, pe care îl Forme de
încercuiesc cu verde. organizare:
individual,
frontal

O8. Să citească -exerciții de Elevii primesc o fișă de lucru pe care sunt scrise Metode și Observarea
în ritm propriu citire a unui cuvinte și propoziții care conțin grupul de litere procedee: sistematică a
enunţuri sau text în ritm ce. exercițiul, comportamentului
texte scurte care
propriu prin Se realizează citirea pe silabe și integrală a conversația elevilor.
conţin cuvinte
cu structură respectarea cuvintelor. Elevii citesc în șoaptă, apoi cu voce Mijloace de
Aprecieri verbale.
fonetică simplă, semnelor de tare, fiecare cuvânt de către alt elev. învățământ: fișe
scrise cu litere punctuație; Pentru fiecare cuvânt citit corect, Zâna cea bună de lucru
de tipar sau de o ajută pe Cenușăreasa să aleagă mazărea Anexa 4.
mână, aruncată de către surorile vitrege din cenușă. Forme de
respectând Elevii citesc textul ,,Cenușăreasa” în șoaptă. organizare:
semnele de
Citesc textul model. individual,
punctuație;
(CLR 3.1) Explic cuvântul necunoscut: crai= rege, împărat. frontal
Alcătuiți o propoziție cu acest cuvânt.
Elevii citesc textul cu voce tare, fiecare altă
propoziție.
O9. Să -exerciții de Adresez întrebări despre titlu, personaje, Metode și Corectitudinea
formuleze dialog înțelesul propozițiilor. Se analizează propoziția procedee: răspunsurilor la
răspunsuri orale provocat la sfârșitul căreia este scris semnul întrebării conversația întrebările
la întrebări
(înțeles, intonație). Mijloace de adresate.
despre
conţinutul Care este titlul textului pe care l-ați citit? învățământ: fișe
textului citit (Titlul textului este Cenușăreasa.) de lucru
(CLR 3.2.) Unde se află Cenușăreasa? Forme de
(… în cameră.) organizare:
Cine se află alături de Cenușăreasa? frontal,
(… cele două surori vitrege.) individual
Cine intră în cameră?
(… craiul.)
De ce a venit craiul la casa celor trei surori?
(… pentru ca cele trei fete să încerce pantoful
din cristal.)
Cui i se potrivește pantoful?
(…Cenușăresei.)
Elevii colorează imaginea corespunzătoare
răspunsului la întrebare, alegând dintre cele trei
imagini, chipul Cenușăresei.
O10. Să scrie -exerciţii de Intuirea grupului de litere ce scris de mână. Metode și Scrierea corectă a
grupul de litere dezvoltare a Din ce litere este format grupul de litere ce? procedee: grupului de litere
„ce ” pe liniatura musculaturii (…este compus prin alăturarea literelor c și e.) explicația, ce.
caietului tip 1, în fine a Grupul de litere ce, scris cu litere mici de mână, observarea,
duct continuu, mâinii este format din literele c mic de mână și e mic de demonstrația,
respectând mână. exercițiul
forma,
-exerciții de Demonstrez la tablă scrierea grupului de litere Mijloace de
încadrarea în
spaţiul grafic, scriere în ce, cu litere mici de mână: pornesc de pe spațiu învățământ: fișe
distanţa dintre duct cu scrierea liniei de sprijin, apoi un semioval, de de lucru,
grupurile continuu; semioval leg o buclă. instrumente de
de
litere; (CLR 4.1) Chem 2- 3 elevi la tablă pentru a scrie grupul de scris
litere ce, cu litere mici de mână. Forme de
Acum sunteți pregătiți să învățăm grupul de organizare:
litere ce, cu literă inițială mare. Este alcătuit din individual
,,C” mare de mână și ,,e” mic de mână. Pornim
de pe supraspațiu, de la linia discontinuă, până în
căsuța din dreapta cu o buclă, continuăm cu un
baston ușor arcuit, orientat spre dreapta, apoi
continuăm cu linie de sprijin și buclă.
Chem 2- 3 elevi la tablă pentru a scrie grupul de
litere Ce, cu literă inițială mare.
Insist asupra modului în care se leagă literele ,,c”
și ,,e” între ele.
Împreună cu elevii, realizez exerciții de încălzire
a mușchilor mici ai mâinilor.
,,Sus, sus, sus într-un măr înfrunzit
Două mere roșii mi-au zâmbit.
 Am scuturat copacul cât de tare am putut,
Iar merele din el au căzut.
Mmm, ce gustoase sunt!”
Elevii scriu grupul de litere ce în aer, pe bancă și
în palmă.
Cenușăreasa își dorește să meargă la balul
organizat de crai, dar nu are o ținută potrivită.
Decorează rochia pentru bal a Cenușăresei cu
grupul de litere ce. Anexa 5
Reamintesc postura corectă în bancă.
Verific fișele de lucru și ofer constant feedback
elevilor.
O11. Să -exerciții de Una dintre surorile vitrege a vărsat cerneală Metode și Scrierea
transcrie scriere a peste câteva cuvinte, iar acum propozițiile sunt procedee: cuvintelor care
cuvintele care unor incomplete. Ajut-o pe Cenușăreasa să aleagă explicația, lipsesc din
lipsesc din
cuvinte cuvântul potrivit fiecărei propoziții, apoi exercițiul propoziții.
propoziții,
ținând cont de transcrie-l. Mijloace de
modul de legare ….. este mama mea. învățământ: fișe
al literelor între ……… este acoperit cu nori. de lucru,
ele; (CLR 4.1.) Mama …. cornuri cu nucă. instrumente de
Marcel …. o cană cu …. . scris
coace, cere, Cerul, Cela, ceai Anexa 6.
Elevii citesc fiecare propoziție, apoi aleg Forme de
cuvântul care lipsește. Fiecare cuvânt se desparte organizare:
 în silabe, apoi este scris la tablă de către un copil, individual,
în timp ce ceilalți elevi scriu pe fișa de lucru. frontal
O12. Să scrie -exerciții de Acum, Cenușăreasa are o ținută potrivită pentru Metode și Corectitudinea
cuvinte care scriere bal, iar Zâna cea bună a transformat un dovleac procedee: scrierii cuvintelor.
conțin grupul de într-o trăsură minunată. Pe bucățelele de hârtie conversația,
litere ce, Ce, colorată, scrieți cuvinte care conțin grupul de explicația,
respectând litre ce. Puneți în trăsura Cenușăresei cât mai exercițiul
liniatura de tip multe cuvinte. Astfel, printr-o magie, Mijloace de
1, modul de Cenușăreasa va ajunge la palatul prințului. învățământ:
legare al Insist asupra modului în care grupul de litere ce bilețele, tăsuri
literelor între se leagă de celelalte litere. Se pot scrie cuvintele 3D din hârtie
ele; (CLR 4.1.) cer, cercei, cercuri, Marcela etc. Forme de
organizare: în
echipe
O13. Să scrie -exerciții de Exercițiu de dezvolatare a exprimării. Metode și Transcrierea
cuvinte și ordonare a Alcătuiți o propoziție cu cuvântul cer. procedee: corectă a
propoziții care unor (Pe cer au apărut două stele.) exercițiul, propozițiilor.
conțin grupul de
cuvinte în Foarte bine! Aici cuvântul cer are sensul de explicația
litere ce,
respectând propoziții spațiu cosmic. Cunoașteți un alt sens al acestui Mijloace de
liniatura de tip 1, -exerciții de cuvânt? Alcătuiți o propoziție în care cuvântul învățământ: fișe
modul de legare transcriere cer să aibă sensul de a solicita ceva. de lucru,
al literelor între (Eu îi cer ajutorul mamei mele.) instrumente de
ele, majuscula și scris
punctul, pe baza
demonstrației Craiul a ajuns cu pantoful din cristal la casa celor Forme de
învățătorului și a trei surori. Acestea au încercat să încalțe organizare:
experienței lor pantoful, dar nu li se potrivește. frontal,
anterioare (CLR
Ajut-o pe Cenușăreasa să numeroteze borcanele individual
4.1.)
pe care sunt scrise cuvinte, pentru a obține
propoziții. Transcrie propozițiile. Astfel,
Cenușăreasa își va termina treaba mai repede și
va putea încerca pantoful.
Anexa 6.
Elevii citesc cuvintele, apoi așază cuvintele în
ordine.
Mirela cere un ceai rece.
Celia are un ceainic nou.
Acestea se formează mai întâi la alfebetar, pe
tablă, și pe alfabetarele individuale, insistându-se
asupra majusculei și punctului, apoi se transcriu
în mod individual, sub îndrumarea permanentă a
învățătorului.
Aprecierea scrisului.
Pantoful îi vine perfect Cenușăresei. Aceasta este
fericită că ați ajutat-o să treacă cu bine prin toate
provocările.
Aprecieri verbale.
Anexa 1.

Grupul de litere ce, Ce

Anexa 2.
Anexa 3.

Nume: Data:
Fișă de lucru
1. Colorează doar răvașele pe care găsești cuvintele ce denumesc obiectele din dulapul Cenușăresei . Colorați cu verde
grupul de litere ce.

cer – nea - lă ceas ceai – nic

ce – re – a – le cerc li - ceu
cen – tru ceai a – ce
cer – cei cerb a – li – ce
Anexa 4.

ce Ce

cer re – ce ceaș - că co – lă – cel

ce – re cerc cer – ne cer – nea – lă
cer – cel ceai e – li – ce Mar – ce – la
cer – cei ceai – nic Ce – li – a Ce – li – na

Cenușăreasa

Cenușăreasa e în cameră. Cu ea sunt cele două surori.

Intră craiul. El le cere să încerce pantoful.
Al cui e oare?
Anexa 5.

Nume: Data:

Fișă de lucru
Grupul de litere ce, Ce
Decorează rochia Cenușăresei cu grupul de litere ce și Ce.
 Anexa 6.

Nume: Data: 28.11.2023

Fișă de lucru

1. Completează propozițiile, folosind cuvintele date.

este mama mea.

este acoperit cu nori.

Mama cornuri cu nucă.

Marcel o cană cu .

coace, cere, Cerul, Cela, ceai

2. Ordonează cuvintele și transcrie propozițiile.

cere ceai rece . Mirela un

nou . Celia un ceainic are

CHESTIONAR PENTRU STUDENTUL PRACTICANT

Va rugam sa reflectati asupra perioadei de practica pedagogica

(PP) si sa apreciati relatia dvs. cu mentorul (M) incercuind cifra
care reflecta cel mai bine opinia dvs. pe o scara de la 1 la 5, unde
5 este punctajul maxim. Aprecierea dvs. va folosi la optimizarea
colaborarii mentorului cu viitoarele grupe de studenti.

1. Mmi-a oferit suficiente informatii pe

perioada derularii PP
referitor la :
elevi 12 3 4 5

documentele scolare 12 3 4 5
scoala 12 3 4 5

modul de desfasurare al PP 12 3 4 5

2. Am fost spijinit in alcatuirea unui bun proiect didactic

pentru predarea individuala 12 3 4 5

pentru anticiparea posibilelor dificultati 12 3 4 5

3. Apreciez modul in care M m-a ajutat in implementarea 12 3 4 5

proiectului didactic
4. M m-a ajutat sa identific ariile in care am intampinat 12 3 4 5
dificultati in realizarea
procesului de proiectare-predare si m-a sprijinit in gasirea
celor mai bune solutii
5. Am fost incurajat in experimentarea de idei si abordarea in 12 3 4 5
mod creativ a activitatii didactice.
6. M mi-a oferit feedback constructiv la sfarsitul orelor
observate 12 3 4 5

predate 12 3 4 5
7. In ceea ce priveste evaluarea
mi s-a comunicat standardul minim de competenta 12 3 4 5
pe care trebuie sa-l
indeplinesc
t ajutat sa inteleg si sa insusesc criteriile dupa care 12 3 4 5
am fost evaluat
modul in care am fost evaluat m-a determinat 12 3 4 5
sa-mi imbunatatesc performantele
am fost ajutat sa-mi dezvolt capacitatea de autoevaluare 12 3 4 5
8. PP a fost determinanta pentru imbratisarea profesiei de cadru
didactic
M m-a ajutat sa-mi identific punctele tari in activitatea de 12 3 4 5
profesor
M m-a ajutat sa reflectez asupra aspectelor mai putin 12 3 4 5
bune din prestatia mea

9. Alte comentarii: Doamna mentor ne-a comunicat multe

informatii specifice activitatii pedagogice si ne-a oferit suport si
resurse informative in realizarea documentelor necesare
realizarii portofoliului de practica pedagogica. O calitate
importanta a mentorului consta in daruirea cu care impartaseste
experienta sa, oferind un exemplu de conduita, profesionalism si
sprijin in tot ceea ce inseamna proiectare, predare, invatare.