Modelarea

Seminar online 18 martie

SPR II
 Modelarea în științele exacte
• Formule și modele exacte de interpretare care ne ajută să identificăm, să comparăm, să
ierarhizăm, dar mai ales, să integrăm într-un sistem coerent, fenomenele studiate. Identificăm
cauzele și efectele determinate de apariția unor fenomene, cu un grad ridicat de probabilitate
(în matematică, fizică, chimie, informatică și biologie). Procesul de abstractizare și de
schematizare ne ajută să explicăm fiecare fenomen pe baza unei grile comune de analiză,
oferindu-ne posibilitatea de a replica analiza. Modelarea presupune indentificarea unor
caracteristici specifice fiecarui fenomen, reducându-l la proprietăți/ caracteristici pe care nu
le mai putem diviza în categorii mai mici (categorii elementare, indivizibile). Integrăm toate
aceste caracteristici într-un sistem de referință care ne ajută să definim anumite procese și
fenomene (prin reguli, legi, axiome).
• Exemplu. Tabelul periodic al elementelor (Mendeleev).
 Modelarea în științele sociale
• Nu dispunem de un singur sistem de referință.
• Avem nevoie să identificăm variabilele independente/dependente, indicatorii
și itemii, grila de analiză și de interpretare. Nu avem un model unic !
• Rezultatul este influențat de metoda de culegere, prelucrare și interpretare a
datelor, precum și de dimensiunea eșantionului.
• Putem identifica tendințe care prezintă un anumit grad de probabilitate, dar
nu legi general valabile.
 Modelarea: Codificarea și decodificarea
problematicii studiate
• Alegerea și definirea itemilor și a unor indicatori cuantificiabili, în funcție de
ipotezele cercetării.
• Alegerea și definirea unei grile de analiză, de culegere, prelucrare și
interpretare a itemilor, care să ne permită inclusiv replicarea studiului.
• Codificăm variabilele analizate, aplicăm grila de prelucrare (corelații statistice,
grafice, tabele, scheme), pe care ulterior le decodificăm pentru a obține o
interpretare.
 Limite ale modelării
• Delimitarea inexactă și/sau incompletă a modelului explicativ.
• Omiterea unor itemi/ indicatori care pot influența rezultatul analizei.
• Dimensiunea redusă a eșantionului.
• Selectarea datelor după metode care reduc nivelul de reprezentativitate.
• Încadrarea subiectivă a itemilor în anumite categorii (prelucrarea datelor).
• Avem nevoie de un singur exemplu pentru a invalida modelul utilizat (Karl
Popper)