Proba I.

Fizica

Mecanica
1.Cinematica punctului material
Descrierea mişcării cu ajutorul coordonatelor şi cu ajutorul vectorilor. Descrierea mişcării cu ajutorul
parametrilor traiectoriei. Vectorii: Deplasare. Viteză. Acceleraţie.
2. Descrierea mişcării de rotaţie
Vectorul vitezei unghiulare. Viteza unghiulară şi viteza liniară. Vectorul deplasării unghiulare elementare
şi orientarea lui. Acceleraţia unghiulară şi relaţia cu acceleraţia tangenţială. Mişcarea faţă de axa
momentană de rotaţie.
3. Transformările lui Lorentz
Transformările lui Lorentz pentru coordonate şi timp. Transformările lui Lorentz pentru viteze.
Consecinţe ale transformărilor lui Lorentz: Relativitatea simultanietăţii şi cauzabilitatea. Relativitatea
lungimii corpului în mişcare. Ritmul cronometrului în mişcare.
4. Dinamica punctului material
Forţele. Legile lui Newton. Necoincidenţa direcţiilor forţei şi acceleraţiei în caz relativist. Ecuaţia
relativistă a mişcării.
5. Mişcarea sistemului de puncte materiale
Sistem de puncte materiale. Impulsul, momentul impulsului unui sistem de puncte materiale. Momentul
forţei ce acţionează asupra unui sistem de puncte materiale. Ecuaţia momentelor pentru un sistem de
puncte materiale.
6. Legile conservării
Legea conservării impulsului. Legea conservării momentului impulsului. Legea conservării energiei.
Energia totală şi energia de repaus. Relaţia dintre masă şi energie.
7. Dinamica corpului rigid
Ecuaţia mişcării corpului rigid. Momentul de inerţie. Teorema lui Huygens.
8. Oscilaţii mecanice
Oscilaţiile oscilatorului armonic amortizat. Oscilaţiile oscilatorului armonic sub influenţa unei forţe
sinusoidale.
Fizica moleculară
1. Distribuţia moleculelor gazului în cîmpul forţelor potenţiale
Distribuţia moleculelor gazului în cîmpul forţelor potenţiale. Formula barometrică. Legea de distribuţie
Boltzmann.
2. Distribuţia moleculelor gazului după viteze
Distribuţia moleculelor gazului după viteze. Legea de distribuţie Maxwell. Viteze caracteristice ale
distribuţiei Maxwell.
3. Principiul întîi al termodinamicii şi aplicaţiile lui în diferite procese.
Energia internă. Cantitatea de căldură. Lucrul gazului. Principiul întîi al termodinamicii aplicaţiile lui în
diferite procese. Coeficienţi calorici. Procese termodinamice politrope în gaze ideale.
4. Procese termodinamice ciclice.
Procese termodinamice ciclice. Maşini termice. Ciclul Carnot şi randamentul lui. Teoremele lui Carnot
5. Principiul al doilea al termodinamicii
Principiul al doilea al termodinamicii (diferite formulări). Egalitatea şi inegalitatea lui Clausius. Entropia.
Variaţia entropiei în procese ireversibile. Legea creşterii entropiei.
6. Ecuaţia termică de starea gazelor reale
Ecuaţia termică de starea gazelor reale. Ecuaţia lui Van der Waals. Parametrii critici. Ecuaţia stărilor
corespondente. Efectul Joule-Thomson. Lichefierea gazelor. Temperatura de inversie.
7. Tensiunea superficială
Tensiunea superficială. Formula lui Laplace. Condiţiile de echilibru la frontiera a două medii: lichid-
lichid şi lichid-corp solid.
8. Fenomene de transport
Fenomene de transport: difuziunea, conductibilitatea termică şi viscozitatea. Descrierea proceselor
nestaţionare şi staţionare. Relaţii de legătură dintre coeficienţii fenomenelor de transport.

1
Electricitate şi magnetism
1. Sarcini electrice
Sarcina electrică şi proprietăţile ei. Densitatea liniară, superficială şi volumică a sarcinilor electrice.
Principiul conservării sarcinii electrice în formă integrală şi diferenţială. Legea lui Coloumb.
2. Cîmpul electrostatic in vid
Intensitatea cîmpului electric. Principiul superpoziţiei cîmpurilor. Linii de intensitate a cîmpului electric.
Fluxul vectorului intensităţii cîmpului electric. Teorema lui Gauss în formă integrală şi diferenţială.
Aplicarea ei pentru calculul intensităţii unor cîmpuri electrostatice în vid: plan infinit, două plane paralele
infinite, suprafaţă sferică, sferă, suprafaţă cilindrică, cilindru.
3. Potenţialul cîmpului electrostatic
Lucrul forţelor cîmpului electrostatic. Circulaţia vectorului intensităţii cîmpului electric de-a lungul unui
contur închis. Potenţialul electric şi diferenţa de potenţial. Legătura dintre intensitatea cîmpului electric ţi
potenţialul electric. Suprafete echipotenţiale.
4. Condensatoare electrice
Capacitatea electrică. Condensatorul plan, sferic şi cilindric, conectarea în serie şi paralel a
condensatoarelor, energia cîmpului electric a unui condensator încărcat. Densitatea volumică de energie.
5. Legile curentului electric continuu
Mărimile caracteristice curentului electric continuu. Rezistenţa electrică. Conetarea rezistenţelor. Legea
lui Ohm pentru o porţiune de circuit omogen în formă integrală şi diferenţială. Lucrul şi puterea
curentului electric. Legea lui Joule-Lenz. Randamentul circuitului. Tensiunea electromotoare. Legea lui
Ohm pentru o porţiune de circuit neomogen. Curenţi ramificaţi. Legile lui Kirchhoff pentru circuite
ramificate.
6. Cîmpul magnetic staţionar
Cîmpul magnetic şi caracteristicile (inducţia magnetică, linii de inducţie magnetică, fluxul magnetic).
Circulaţia vectorului inducţiei magnetice. Legea curentului total în formă integrală şi diferenţială. Legea
lui Biot-Savare-Laplace. Aplicaţii ale legii Biot-Savare-Laplace: câmpul magnetic al curentului rectiliniu,
al unei spire circulare, al solenoidului şi al unei bobine toroidale.
7. Fenomenul inducţiei electromagnetice
Tensiunea electromotoare indusă. Legea inducţiei electromagnetice a lui Faraday în formă integrală şi
diferenţială. Regula lui Lenz. Fenomenul de autoinducţie. Inductanţa. Tensiunea electromotoare de
autoinducţie.
8. Cîmpul electromagnetic
Cîmpul electric turbionar. Curentul de deplasare. Cîmpul electromagnetic. Ecuaţiile lui Maxwell în formă
integrală şi diferenţială. Undele electromagnetice. Ecuaţia de propagare a undei electromagnetice.
Proprietăţile undelor electromagnetice.
Optica
1. Unde electromagnetice
Unde electromagnetice. Generarea şi interacţiunea undelor electromagnetice cu medii dielectrice.
2. Polarizarea undelor electromagnetice
Polarizarea undelor electromagnetice. Efecte polarizaţionale în medii anizotrope optice
3. Propagarea undelor electromagnetice în medii dielectrici
Propagarea undelor electromagnetice în medii dielectrice izotrope şi în medii conductoare electrice
4. Reflexia şi refracţia luminii
Reflexia şi refracţia luminii la suprafaţa de separare a două medii dielectrice.
5. Interferenţa luminii.
Interferenţa luminii monocromatice. Interferenţa a două fascicole de lumină.
6. Legile clasice ale radiaţiei corpului absolut negru.
Legile clasice ale radiaţiei corpului absolut negru. Legile lui Kirhhoff, Stefan-Boltzmann, Wien. Formula
lui Rayleigh-Jeans şi Planck.
7. Difracţia luminii
Difracţia luminii. Difracţia Fresnel şi difracţia Fraunhofer.
8. Proprietăţile corpusculare ale radiaţiei electromagnetice

2
Proprietăţile corpusculare ale radiaţiei electromagnetice. Fotonul şi efecte fotonice.
Fizica atomului şi nucleului
1. Radiaţia termică. Bazele opticii cuantice. Proprietăţile cuantice ale radiaţiei
Radiaţia termică. Proprietățile corpusculare de radiaţie electromagnetice.
Legile radiaţiei termice a corpului negru. Formula lui Planck. Cuantă de energie. Noţiune de pirometrie optică.
Constanta lui Stefan-Boltzman.
Ipoteza cuantelor de lumină. Fotonii. Energia şi impulsul fotonului. Efectul fotoelectric. Radiaţia
Roentgen de frînare. Efectul Compton.
2. Regularităţi în spectrele atomice. Legităţi seriale în spectrele atomilor de hidrogen
Seria Layman, Balmer, Pashen, Braket, Pffund. Formula Balmer generalizată. Principiul de combinare a
lui Ritz. Determinarea experimentală a constantei lui Rydberg.
3. Modelul nuclear al atomului. Conceptul contemporan de structură și dimensiune a atomilor
Experimentele lui Rutherford. Modelul nuclear Rutherford al atomului. Formula lui Rutherford pentru un
singur centru de împrăştiere. Secţiunea eficace diferenţială de împrăştiere. Formula lui Rutherford pentru ʺnʺ
centre de împrăştiere. Secţiunea eficace totală de împrăştiere.
4. Caracterul discret al stărilor atomice. Modelul atomului Bohr
Caracterul discret al proceselor de emisie şi de absorbţie a radiaţiei. Postulatele lui Bohr cu privire la
stările staţionare şi frecvenţele radiaţiei în tranziţiile cuantice. Regula de cuantificare a momentului
cinetic al atomului. Explicaţia principiului de combinare şi experienţele lu Frank şi Hertz.
5. Atomul de hidrogen şi ionii hidrogenoizi în teoria nerelativistă Bohr-Sommerfeld. Orbite
circulare şi eliptice. Nucleul imobil şi mobil al atomului
Atomul de hidrogen şi ionii hidrogenoizi în modelul Bohr-Sommerfeld. Cuantificarea azimutală şi radială.
Spectrul energetic al atomului de hidrogen şi ionilor hidrogenoizi. Diagrame energetice şi tranziții electronice.
Efectul izotopic. Deplasarea izotopică.
Cuantificarea spaţială. Momentului cinetic şi magnetic al atomului. Magnetonul Bohr. Cuantificarea
momentului magnetic al atomului.
Structura fină a nivelelor energetice legate ale atomului de hidrogen.
Deplasarea Lamb.
Despicarea superfină şi deplasarea izotopică în atomul de hidrogen. Tranziții radiative în atomul de
hidrogen şi ionii hidrogenoizi.
Experienţa lui Stern şi Gherlach
6. Modelul cuantic ondulatoriu al atomului de hidrogen şi al sistemelor hidrogenoizi
Atomul de hidrogen în teoria cuantică.
Valorile nominale şi efective ale numerelor cuantice pentru atomii de hidrogen.
Energia stărilor staţionare pentru atomul de hidrogen.
Numere cuantice. Tranziţii electronice. Reguli de selecţie.
7. Studiul spectrului de emisie ale elementelor alcaline
Spectrul energetic al atomilor metalelor alcaline în teoria cuantică. Corecţiile Rydberg.
Clasificarea după serii și tranziții electronice pentru atomii metalelor alcaline (AMA).
Valorile nominale şi efective ale numerelor cuantice pentru atomii metalelor alcaline (AMA)
8. Structura şi proprietăţile principiale ale nucleelor. Radioactivitatea naturală şi artificială. Legea
dezintegrării radioactive. Serii radioactive. Reacţii nucleare. Dezintegrarea ,  şi γ.
Proprietăţile principale şi structura nucleului. Energia de legătură a nucleului. Forţe nucleare. Radioactivitatea.
Dezintegrarea consecutivă. Serii radioactive. Radiaţia α, β, γ. Reacţii nucleare. Dozimetrie şi radioprotecţie

Bibliografia recomandată

1. Matveev A. Mecanica şi teoria relativităţii, Editura, Lumina, Chişinău, 1991

2. Ţiţeica R., Popescu I. Fizica Generală, v.1, v.2, Bucureşti, 1978
3. Saveliev I. Curs de Fizică Generală, v.1-v.3, Chişinău 1972
4. Traian I. Creţu. FIZICA (Curs universitar), Editura tehnică, Bucureşti, 1996.
5. Tamm I.E. Bazele teoriei electricitaţii, Bucuresti, 1957
6. Bărbulescu N., Ţiţeica R. Fizica, v. 1, v.2., Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972

3
 7. Tutovan V. Electricitate şi magnetism. V.1, 2. Bucureşti, 1985
8. Creţu Tr. I., Fizică, Curs universitar, Editura tehnică, Bucureşti, 1996
9. Хайкин С. Физические основы механики, Наука, М., 1971
10. Детлаф А. Яворский Б. Курс физики, Высшая школа, М., 1989
11. Фейнмановские лекции по физике, Наука, М., 1972
12. Иродов И. Задачи по общей физике, Наука, М., 1988
13. Стрелков С. Механика, Наука, М., 1975
14. Kалашников, C.Г., Электричество, Физматлит, М., 2003
15. Сивухин, Д.В., Oбщий курс физики, том I, II, III, IV, V, Наука, М., 1983

Proba II. 134.01 – Fizica si Tehnologia Materialelor

Tehnici de preparare a materialelor avansate

Noţiunea de strat subţire. Straturi subţiri cristaline şi necristaline (amorfe). Alegerea metodei de
preparare. Clasificarea metodelor. Principii generale. Mecanisme şi teorii privind formarea (creşterea)
straturilor subţiri. Evaporarea termică în vid. Fundamente şi principii. Tehnica experimentală. Aplicaţii.
Pulverizarea catodică. Principii. Tehnica experimentală. Aplicaţii. Metode chimice. Depunerea chimică
din vapori (CVD). Variante. Aplicaţii. Metode electrochimice şi de reducere chimică (fără curent-
electroless). Epitaxia din fascicul molecular (MBE). Ablaţia laser (PLD). Aplicaţii ale straturilor subţiri în
nanoelectronică, nanotehnologii.

Bibliografia
1. Технология тонких пленок: Справочник в 2-х томах/ Под ред. Л. Майссела, Р. Глэнга – М.: Сов.
радио, 1977. – 664 с. и 770 с.
2. Антоненко С.В. Технология тонких пленок. М.: МИФИ, 2008. 104 с.
3. Е.П. Шешин. Вакуумные технологии, 504 с.,Интелект,2009
4. G.I.Rusu, G.M.G.Rusu, Bazele Fizicii semiconductorilor, Ed. Tehn. şi Did. CERMI, Iaşi, 2005;
5. K. Seshan (Ed.), Handbook of thin film deposition processes and techniques, 2nd Ed., Noyes
Publications, William ANDREW Publishing, Norwich, N. Y., USA, 2002;
6. M. Ohring, The material science of thin films, Academic Press, New York, 1992;
7. N. Suliţanu, Fizica Suprafeţei Solide, Ed. Univ. “AL.I.Cuza” Iaşi,1997;
8. J.M. Walls, R. Smith, Surface Science Techniques, Pergamon Press, NY, 1994;
9. C.E.Morosanu,Depunerea chimică din vapori a straturilor subţiri, Ed.Tehnică,Buc.1981
10. I. Spînulescu, Fizica straturilor subţiri şi aplicaţiile acestora, Ed. Şt., Bucureşti, 1975

Fenomene de transport electronic

Ecuaţia de transport Boltzmann (Demonstrarea ecuaţiei Boltzmann si a timpului de relaxare); Mecanisme
de împrăştiere a purtătorilor de sarcină în corpurile solide. (Determinarea expresiei probabilităţii de
tranziţie între două stări energetice ale unui sistem prin metoda potenţialului de deformare. Expresia
timpului de relaxare la împrăştierea purtătorilor de sarcină pe fononi acustici şi optici.)
Conducţia electrică în corpurile solide. (Conducţia ionică. Conducţia prin electroni şi goluri. Viteza de
drift. Expresia conductivităţii electrice în cazul semiconductorilor nedegeneraţi,
semiconductorilor degeneraţi şi metale.
Conducţia electrică la suprafaţa semiconductorului) Conducţia termică în corpurile solide.
(Conductivitatea termică electronică. Conductivitatea termică fononică.)
Fenomene termoelectrice.(Diferenţa de potenţial de contact. Efectul Seebeck. Efectul Peltier. Efectul
Thomson);Fenomene galvanomagnetice. (Efectul Hall.Efectul magnetorezistiv. Efectul
Ettingshausen.Efectul Nernst.);
Fenomene de transport în straturi subţiri (Straturi subţiri monocristaline. conductivitatea electrică în
straturi subţiri monocristaline şi policristaline. Împrăştierea pe graniţele granulare).

Bibliografia

4
 1. P. S. Kireev, Fizica semiconductorilor, Ed. Şt. şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977.
2. M. Balkanski, Handbook on Semiconductors, North-Holland, Amsterdam, 1994.
3. R.A.Smith "Semiconductors" London, N.Y., Mуlbourne, Cambridge, Univers Press, 1978 (Р.Смит
"Полупроводники", М. Мир. 1982).
4. А.И.Ансельм "Ввeдeние в теорию полупроводников" М. Наука. 1978.
5. В.Л.Бонч-Бруевич, С.Г.Калашников "Физика полупроводников" М. Мир. 1977.
6. Дж. Блекмор "Статистика электронов в полyпроводниках" М. Мир. 1964.

Fenomene optice si fotoelectrice

Absorbţia intrinsecă a luminii în semiconductori. Tranziţii optice directe şi indirecte. Influienţa
temperaturii, presiunii, cîmpurilor magnetice asupra absorbţiei intrinsece în semiconductori. Absorbţia
electronică în semiconductori în prezenţa tranziţiilor optice directe şi indirecte. Absorbţia impuritară şi
interimpuritară a luminii în semiconductori.
Relaxarea conductibilităţii de neechilibru. Recombinarea liniară şi pătratică. Determinarea eficienţei
cuantice şi timpului de viaţă. Mecanismele de recombinare. Recombinarea prin centrele simple. Modelul
Shokley-Read. Dependenţa timpului de viaţă de temperatură. Centre de recombinare şi centre de alipire.
Influenţa centrelor de alipire asupra relaxării conductibilităţii de neechilibru. Clasificarea efectelor
fotoelectrice în semiconductori. T.e.m. Dember, efectul fotomagnetic Kikoin-Noskov, forţele
fotoelectromotrice a joncţiunilor p-n.

Bibliografia
1. С.М.Рывкин "Фотоэлектрические явления в полупроводниках" М. Физматгиз. 1963.
2. J.I.Pancov "Optical processes în semiconductors", N.Y. Englewood ceiffs. 1971 (Ж. Панков
"Оптические процессы в полупроводниках" М. Мир. 1973.)
3. T.Moss, C. Barrel, D.Ellis "Semiconductor optoelectronics" (Т.Мосс, Т.Бaррел, Б.Эллис
"Полупроводниковая оптоэлектроника" М. Мир. 1976).
4. I. Dima, I. Licea, Fenomene fotoelectrice în semiconductori şi aplicaţii, Ed. Academiei RSR, 1980

Procese fizice în structuri semiconductoare

Contactul metal-semiconductor. Straturi de epuizare, de acumulare şi de inversiune. Grosimea stratului de
epuizare. Capacitatea stratului de epuizare.
Caracteristica I-U a contactului metal-semiconductor în cazul teoriilor de difuzie şi diodică de redresare.
Joncţiunea p-n. Formarea ei şi lărgimea regiunii de sarcină spaţială. Metode de obţinere a joncţiunii p-n în
semiconductori.
Caracteristica I-U a joncţiunii p-n. Ecuaţia diodei ideale. Curenţi de generare şi recombinare în joncţiunea
p-n.
Fizica structurilor MIS. Caracteristicile regiunii superficiale în structura MIS ideală, distribuţia sarcinii şi
a potenţialului. Capacitatea structurii MIS ideale.
Heterojoncţiunile. Diagramele de benzi şi mecanismele de transport ale curentului.

Bibliografia
1. Milnes A.G., Feucht D.L., Heterojunctions and Metal-semiconductors Junctions, Academic Press
N.Y.1972
2. V. Dolocan, Fizica Joncţiunilor cu semiconductoare, Ed. Acad. R.S.R.,Buc., 1982.
3. G.I. Rusu, G.G. Rusu, Bazele fizicii semiconductorilor, Ed. Tehnica St. si Did. CERMI, Iasi, 2005
4. I.Dima, I. Licea, Fenomene fotoelectrice în semiconductori şi aplicaţii, Ed. Acad. R. S. R., Bucureşti,
1980.
5. V. Dolocan, Fizica electronică a stării solide, Ed. Acad. R. S. R., Bucureşti, 1984.
6. M. Jaros: Physics and Applications of Semiconductor Microstructures, Oxford Science Publications,
1989
7. S.M.Sze "Physics of Semiconductor Devices" Wiley Interse Publ. N.Y. 1981 (С.Зи "Физика
полупроводниковых приборов" М. Мир. 1984).

5
8. S.Nan, I.Munteanu, Gh.Baluţa "Dispozitive fotonice cu semiconductori" Bucureşti. Ed.Tehnică. 1986.
9. P.Gaşin, P.Gaugaş, A.Focşa "Fizica dispozitivelor semiconductoare", Chişinău. 1998.
10. A.Simaşchevici, L.Gorceac, D.Şerban "Conversia fotoelectrică a energiei solare", Chişinău. CE USM.
2002.

Proba I - Informatică
Proba II - 122.03 – Modelare, metode matematice, produse program

Tema 1. Calculatoare numerice

1. Calculatoare numerice: noţiune, evoluţie, generaţii, clasificare. Structura şi funcţionarea calculatoarelor
electronice. Arhitectura/componente de bază al calculatoarelor: unitatea centrală, memoria internă RAM,
memoria externă ROM, unităţi de interfaţă, magistrale, unităţi periferice. Forme de utilizare a
calculatoarelor.
2. Organizarea funcţionării calculatoarelor pe baza sistemelor software/de programe. Software de bază/de
sistem: sisteme de operare, programe utilite, drivere. Sisteme de programare. Programe aplicative şi
pachete de programe aplicative.
3. Calculatoare multiprocesor: noţiune, clasificare, arhitecturi.
4. Calculatoarele personale: noţiune, destinaţie, structură şi componente de bază. Întreţinerea şi aspecte de
folosire a PC, securitatea antivirus.
5. Calculatoare-servere: arhitectura, forme constructive, destinaţie, clasificare.
6. Software-servere specializate: concept, destinaţie, clasificare.
7. Virtualizarea calculatoarelor.
Tema 2. Sisteme de operare
1. Sisteme de operare: destinaţie, funcţii de bază, clasificare, arhitectura SO, componente.
2. Interacţiunea nivelurilor Software şi Hardware. Procesarea întreruperilor.
3. Gestiunea proceselor, gestiunea memoriei, planificarea funcţionării procesorului.
4. SO monoutilizator, multiutilizator, mono-program, multi-program. Noţiune de multi-tasking cooperativ şi
controlat. Partajarea resurselor.
5. Sistemul de fişiere: noţiune, tipuri, distribuirea spaţiului de memorie disc între fişiere, optimizarea
accesului. Securitatea informaţiilor în cadrul sistemului de fişiere.
6. Aspectele de securitate în cadrul sistemelor de operare.
7. Sisteme de operare: caracteristică generală, structura, comenzi principale.
Tema 3. Baze de date şi Sisteme de gestiune a bazelor de date
1. Date şi metadate în sistemele informatice, destinaţia metadatelor.
2. Baze de date: noţiune, structura şi componente. Principiile fundamentale ale BD. Obiectele bazei de date.
Tabelele ca formă principală de prezentare a datelor.
3. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de date.
4. Algoritmii de aducere a bazei de date la forma normală trei prin descompunere şi prin sinteză.
Dezavantajele acestor algoritmi şi tratarea lor.
5. Baze de date centralizate, baze de date distribuite, baze de date dinamice.
6. Prelucrarea centralizată/distribuită a bazelor de date distribuite.
7. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD): noţiune, funcţii, structura, componente şi funcţionare.
8. Limbajul SQL ca standard de manipulare cu bazele de date. Versiuni şi produse concrete ale limbajului
SQL. Categoriile de comenzi SQL.
9. Mijloace CASE de elaborare a bazelor de date. Instrumente de administrare a BD.
10. SGBD moderne larg utilizate: My SQL, MS SQL, ORACLE, INFORMIX, PostgreSQL. Caracterizare
comparativă. Operarea într-un SGBD modern.
Noţiunea de depozit de date (Data Repository). Căutarea datelor în depozite de date neformalizate.
Mineritul de date. Particularităţile tehnologiilor de căutare a datelor neformalizate . Indexarea
documentelor în sistemele de căutare a textelor. Modele vectoriale de căutare.
Tema 4. Bazele reţelelor de calculatoare

6
 1. Reţele de calculatoare (RC): concepte fundamentale şi terminologie, criterii de clasificare RC şi
caracteristici de bază (LAN, MAN, WAN. Reţele cu difuzare, reţele punct-la-punct. Reţele cablate, reţele
fără fir. Reţele proprietare şi publice. Reţele client-server).
2. Bazele comunicării de date şi instrumente active de construire RC: medii de transmisie – linii (canale)
de comunicaţie şi caracteristici de bază, structuri topologice, tehnologii de comutare şi transfer date.
Modemuri. Plăci de reţea. Concentratoare (hub) şi comutatoare (switch) de reţea, hub-uri modulare
(stackable).
3. Modelul de referinţă ISO OSI: RC ca sisteme deschise. Terminologia OSI: serviciu, interfaţă,
protocol, stivă de protocoale, arhitectură de reţea. Funcţiile celor şapte straturi ale modelului OSI.
Împachetarea – despachetarea datelor la transmisia în modelul OSI. Servicii sigure orientate pe conexiune
şi servicii fără conexiune (nesigure).
4. Reţele de tip TCP/IP: prezentare generală a stivei TCP/IP, nivele TCP/IP, protocoale cheie a stivei
TCP/IP – IP, TCP, UDP. Adresarea în reţele TCP/IP.
5. Arhitecturi de reţelele locale de calculatoare (LAN – Local Area Network): specificaţia nivelului fizic,
metoda de acces, formatul cadrului pentru RC moderne Ethernet, FastEthernet, GigaEthernet,
TokenRing, FDDI.
6. Bazele interconectării RC: diversitatea obiectivă RC, diferenţele dintre RC , necesitatea segmentării şi
interconectării LAN-urilor. Interconectarea prin punţi/comutatoare (bridge/switch), rutere şi porţi
(gateway).
7. Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă WAN: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.
8. Internet ca reţea globală a tuturor reţelelor lumii: servicii, protocoale, tehnologii, resurse,
infrastructura, conectarea la internet. Dirijarea/rutarea în Internet bazată pe clasele de IP adrese şi
dirijarea fără clase (CIDR – Classless Inter Domain Routing). Protocoalele RIP şi OSPF. Dirijarea
ierarhică.
Tehnologii Internet pentru corporaţii: Intranet, Extranet, reţele virtuale private (VPN) peste reţele public
Internet.
Tema 5. Tehnologii informaţionale inteligente
1. Inteligenţa artificială, cadru conceptual: transformările date => informaţii => cunoştinţe, acumularea
cunoştinţelor, baze de cunoştinţe.
2. Instrumente de bază: automate finite şi gramatici formale, limbaje naturale şi etapele de prelucrare.
3. Modele de reprezentare a cunoştinţelor prin: reţele semantice, cadre, scripturi, scenarii, logică, reţele
neuronale.
4. Algoritmii genetici.
5. Tehnologii şi sisteme informaţionale inteligente: concept, structură, principii de funcţionare,
clasificare.
6. Tehnologii inteligente de păstrare şi analiză a informaţiilor corporative: OLAP (On-line Analitical
Processing), Data Mining.
Intelectualizarea Interfeţei om – calculator.
Tema 6. Programare WEB
1. Platforme de realizare Web: Sisteme de operare SO (Windows NT, Unix, Linux, UBUNTU etc.), Web
servere (IIS, Appache etc.), Baze de date (MySql, PostgreSql etc.).
2. Limbaje demarcare şi programare Web: HTML, XML, limbaje de scripturi, appleturi (PHP, PERL,
Java, ASP, Flash etc.), editoare HTML (DreamWeaver, MicrosoftFrontPage, etc.), editoare grafice,
audio, video (Adobe Photoshop, Mpeg, Microsoft gif Animator etc.), Editoare CSS Cascade DTP, CSS
Edit, Style Master etc.
3. Instrumente, tehnologii cu cod deschis pentru realizarea de Web-situri/aplicaţii: IOS, ideologie,
concept, istoric/evoluţie, activitatea IOS, licenţele şi reglementările IOS.
4. Licenţe IOS: consorţiumul şi Licenţa W3C (browserul-editor Amaya, Validatorul CSS, HTML Tidy),
licenţa Apache 2.0, triada WAMP/XAMP (Appace, MySql; PHP), SGBD PostgreSQL etc..
5. Proiecte Open Source, caracterizare generală: Ubuntu, Mozilla Firefox, OpenOffice, Filezilla, Zend
Framework (biblioteca PHP), WordPress, Joomla, Drupal etc.

7
6. Content Management System DRUPAL: ierarhia tehnologică Drupal, nucleul Drupal şi sistemul de
fişiere, elemente de structură ale CMS, tratarea cererilor URL, navigarea şi sistemul de meniuri,
funcţionalitatea modulară Drupal.
7. Content Management System Joomlal!: soft profesional gratuit open source, caracterizare generală,
generare dinamică de meniuri, modificare, întreţinere site cu Joomla!.
8. OpenOffice.org –analogul gratuit al MS Office: Writer (analogul MS Word), CALC (analogul MS Excel),
editorul grafic DRAW (analogul MS Paint), crearea prezentărilor cu IMPRESS (analogul Power Point),
BASE (analogul MS Acces).
Tema 7. Metode numerice şi asimptotice în modelare
1. Rezolvarea numerică a sistemelor de ecuaţii neliniare. Exemple.
2. Minimizarea necondiţiontă a funcţiilor multivariabile. Metoda Newton.
3. Rezolvarea numerică a problemei Cauchy pentru ecuaţiile diferenţiale ordinare. Metode Euler.
4. Calculul aproximativ a integralelor definite. Formula de cuadratură a dreptunghiurilor şi Simpson.
5. Analiza asimptotică a soluţiilor ecuaţiilor neliniare cu parametru. Metoda Newton, metoda iteraţiilor
succesive şi metoda prezentării soluţiilor în forma seriilor de putere.
6. Bifurcaţia soluţiilor ecuaţiilor neliniare şi analiza asimptotică lor.
7. Analiza asimptotică a integralelor. Metoda integrării prin parţi, metoda Laplace şi metoda fazei staţionare.
Tema 8. Elemente de programare avansată şi modelare a sistemelor complexe
1. Utilizarea diferitor medii de programare pe GPU. Tehnologia CUDA.
2. Tehnologia OpenCL. Partajarea memoriei, fire de execuţie, blocuri.
3. Transpunerea algoritmilor în limbajul procesării grafice.
4. Modelarea proceselor fizice. Probleme actuale. Exemplu: Analiza imaginilor şi a înregistrărilor video.
5. Modelarea mişcării moleculelor de gaz pentru diferite condiţii de frontieră.
6. Modelarea dinamicii şi curgerii fluidului. Turbulenţa în modelul 2D.
7. Modele ale sistemelor complexe cu aplicaţie în ştiinţe socio-economice. Modele ABM.

LITERATURA DE SPECIALITATE
1. Andone Ioan, Ţugui Alexandru. Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe, bănci şi
marketing, Bucureşti: Editura economică, 1999.
2. Andrew Tanenbaum. Reţele de calculatoare. – Computer Press Agora, 2004 (ediţia a patra).
3. Aho, A.V., Hopcroft J.E., and Ullman J.D.. The Design and Analysis of Computer Algorithms,
Addison-Wesley, Reading, Mass., ISBN 0-201-00023-7, 1974.
4. Bodea C., Sabău Gh., Posdarie E. Sisteme informatice. Analiză şi proiectare orientate obiect utilizând
UML. – Bucureşti: Editura INFOREC, 2001.
5. Boian E., Căpăţână Gh., Seiciuc E., Prepeliţă A. Sisteme de operare MS/DOS, WINDOWS, UNIX.
Îndrumar pentru lucrări de laborator. – Chişinău, CEP USM, 2010. – 130 p.
6. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Ediţia a 3-a. Iaşi: Editura BONITAS, 2005. - 727
p.
7. Bragaru T. Management informaţional. Complex educaţional metodic informatic (iCEM) pentru
instruirea la distanţă. – Chişinău: CEP USM, 2010. – 350 p.
8. Bragaru T. Reţele fără fir. Complex educaţional metodic informatic (iCEM) pentru instruirea la
distanţă. – Chişinău, CEP USM, 2010. – 347 p.
9. Bragaru T., Bulat E., Crăciun I. Dezvoltarea sistemelor informatice: Suport de curs – Chişinău: CEP
USM, 2005. – 427 p.
10. Bragaru T., Crăciun I. E-AFACERI. Complex educaţional metodic informatic (iCEM). – Chişinău,
CEP USM, 2009. – 290 p.
11. Buraga Sabin. Proiectarea site-urilor Web: design şi funcţionalitate. - Iaşi, POLIPROM, 2002. – 268
p.
12. Cataranciuc S., Căpăţână Gh., Maximilian S. Matematici aplicate în economie. – Chişinău: CEP-
USM, 2013. – 388 p.
13. Chapman B., G. Jost, R. van der Pas, Using OpenMP: parallel shared memory programming, The
MIT Press, 2008, 378 p. ISBN-13: 978-0-262-53302-7.
14. Constantinescu D. MANAGEMENTUL PRPOIECTELOR. – Bucureşti, 2001.

8
15. Costaş I. Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice. - Chişinău: Editura ASEM,
2006.
16. Cotelea V. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000.
17. Dodescu Gh. Sisteme de operare UNIX şi Windows. - Bucureşti, 2003.
18. Dumitrescu D. Principiile inteligenţei artificiale. Cluj-Napoca: Editura Albastră, 1999.
19. Jamsa Kris, Cope Ken. Programarea aplicaţiilor Internet. – Bucureşti: All Education, 1998 – 601 p.
(în română şi în rusă).
20. Oprea D. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. – Iaşi: Polirom, 1999.
21. Oprea D. et al. Analiza sistemelor informaţionale. – Iaşi: Universitatea „Al. Ioan Cuza”, 2005. – 610
p.
22. Oprea D. et al. Proiectarea sistemelor informaţionale. – Iaşi: Universitatea „Al. Ioan Cuza”, 2006.
440 p.
23. Roşca I., Ghilic-Micu B et al. Informatica. Societatea informaţională. E-serviciile. Comerţul
electronic: concepte, tehnologii şi aplicaţii. Bucureşti, ed. Economică, 2006. - 488p.
24. Sabau Gh., Lungu I,. Bodea C, Velicanu M., s.a. Proiectarea sistemelor informatice economice. –
Bucureşti: Editura INFOREC, 2003.
25. Tannenbaum A. Reţele de calculatoare. – Bucureşti: ed.IV, Teora, 2004.
26. Tătar Doina. INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ. Demonstrarea automată a teoremelor. Prelucrarea
limbajului natural. Cluj-Napoca: Editura Albastră, 2001.
27. Toderean Gavril, Costeliu Mircea, Giurgiu Mircea. Reţele neuronale artificiale. Cluj-Napoca: Editura
Albastră, 1995.
28. Trăuşan-Matu Ştefan. Interfaţarea evoluată OM-CALCULATOR, MATRIX ROM, Bucureşti, 2000.
29. Ţugui A., Fătu T. Managementul Resurselor Informatice. – Iaşi, Secom Libris, 2004
30. Zaharie D., Roşca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. – Bucureşti: Editura Dual Tech,
2002.
31. Zăhan Sorina, Maga Aurelian. Reţele neuronale: aplicaţii în telecomunicaţii. Cluj-Napoca: Editura
Albastră, 1999.
32. Zota R. Sisteme de operare pentru reţele de calculatoare. - Bucureşti, 2002.
33. Будилов В. А. Практические занятия по РНР4. Санкт-Петербург: Наука и техника, 2001.
34. Корнеев В. В. и др. БАЗЫ ДАННЫХ интеллектуальная обработка информации. / 2-е издание.
М.: Издатель Молгачева С. В., 2001.
35. Paladi Florentin. Sisteme complexe: modele analitice şi numerice avansate de tip cluster (ISBN 9975-
70-581-2). Chişinău: CEP-USM, 2005. 174 p. (11.0 c.a., vezi bibliografia completă:
http://phys.usm.md/books/paladi_monografia/bibliografia.pdf)
36. Gros Claudius. Complex and Adaptive Dynamical Systems, Springer, 2011.
37. Mitchell Melanie. Complexity: A Guided Tour, Oxford University Press, NJ, 2009.
38. Miller John H., Scott E. Page. Complex Adaptive Systems: An Introduction to Computational Models
of Social Life (Princeton Studies in Complexity), Princeton University Press, NY, 2007.
39. Bertuglia Cristoforo Sergio, Vaio Franco. Nonlinearity, Chaos, and Complexity: The Dynamics of
Natural and Social Systems, Oxford University Press, NY, 2005.
40. Wolfram Stephen. A New Kind of Science, Wolfram Media, 2002.
41. Ilachinski Andrew. Cellular Automata: A Discrete Univers, World Scientific, Singapore, 2001.
42. Guld A.Tabocinic B.Simularea coputaţională in fizică.(rus),v.I,II Moscova,1987
43. Bodescu Gh. Metode numerice în algebră. Bucureşti, 1979.
44. A.Barsuc, V. Gamurari. Introducere in metode asimptotice. CE USM. –2003.
45. S. Bilbao. Numerical sound synthesis: finite difference schemes and simulations in musical acoustics.
46. Н. Н.Калиткин. Численные методы.. Москва, Наука, 1978.
47. V. Girault, P.-A. Raviart. Finite element methods for Navier-Stokes equations: theory and
algoritms. Springer-Verlag, 1986.
48. A.Barsuc, V. Gamurari. Introducere in metode asimptotice. CE USM. –2003.
49. Guld A.Tabocinic B.Simularea coputaţională in fizică.(rus),v.I,II Moscova,1987
50. R. Dautray, J.-L. Lions. Mathematical analysis and numerical methods for science and technology.
Springer-Verlag, 1984.

9
51. Н. Н.Калиткин. Численные методы.. Москва, Наука, 1978.
52. Cook Shane. CUDA Programming: A Developer's Guide to Parallel Computing with GPUs
(Applications of GPU Computing Series), Morgan Kaufmann; 1 edition, 2012.
53. Farber Rob. CUDA Application Design and Development, Morgan Kaufmann; 1 edition, 2011.
54. Gaster Benedict, Howes Lee, Kaeli R. David, Mistry Perhaad, Schaa Dana. Heterogeneous
Computing with OpenCL, Morgan Kaufmann; 1 edition, 2011.
55. Sanders Jason, Kandrot Edward. CUDA by Example: An Introduction to General-Purpose GPU
Programming, Addison-Wesley Professional; 1 edition, 2010.
56. Kirk B. David, Hwu W. Wen-mei. Programming Massively Parallel Processors: A Hands-on
Approach (Applications of GPU Computing Series), Morgan Kaufmann; 1 edition, 2010.
57. J.A. Anderson, C.D. Lorenz, A. Travesset, General purpose molecular dynamics simulations fully
implemented on graphics processing units, J. Comp. Phys. 227 (10) (2008) 5342–5359.
58. J.A. van Meel, A. Arnold, D. Frenkel, S. Portegies Zwart, R.G. Belleman, Harvesting graphics power
for MD simulations, Mol. Simul. 34 (3) (2008) 259–266.
59. W. Liu, B. Schmidt, G. Voss, W. Muller-Wittig, Accelerating molecular dynamics simulations using
graphics processing units with CUDA, Comput. Phys. Commun. 179 (9) (2008) 634–641.
60. J.E. Stone, J.C. Phillips, P.L. Freddolino, D.J. Hardy, L.G. Trabuco, K. Schulten, Accelerating
molecular modeling applications with graphics processors, J. Comput. Chem. 28 (16) (2007) 2618–2640.
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ
1. Bratko I. PROLOG Programming for Artificial Intelligence. Third edition. Pearson Education
Limited, 2001.
2. Bulgaru O. Managementul Sistemelor Informaţionale: Note de curs. – Chişinău: Tacis, 1998.
3. Burlacu O. Managementul Sistemelor Informaţionale. – Chişinău: Editura Economică, 1998.
4. Constantine L.L. Fundamentals of Object-Oriented Design in UML. – New York: Dorset House
Publishing, 2000.
5. Futrell R.T., Shafer D.F., Shafer L.I. Quality Software Project Management. – Upper Saddle River:
Prentice Hall, 2002.
6. Galin D. Software Quality Assurance from theory to implementation. – Edinburgh: Pearson
Education, 2004.
7. Ginsberg M.. Essentials of Artificial Intelligence. – San Mateo: Morgan Kaufmann Publishers, 1993.
8. Ivan I., Toma C. Informatics Security Handbook. – Bucureşti: Editura ASE, 2006.
9. Jurafsky D., Martin J.H. Speech and Language Processing. - New Jersey: Prentice Hall, 2000.
10. Kinnard S. Marketing with E-mail. Maximum Press, New York, 2000.
11. Olson J.E. Data Quality: the Accuracy Dimension. – San Francisco: Morgan Kaufmann Publishers,
2003.
12. Palanque C., Esnault C., Guinard M. E-mail marketing Ed. Dunod, Paris, 2003.
13. Ramakrishnan R., Gehrke J. Database Management Systems. Second Edition, McGraw-Hill Higher
Education, 2000.
14. Rosca I.I.,Zaharie D. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. - Bucuresti, 2002.
15. Roşca I.Gh., Apostol C.-G., Zamfir G., Bodea C.-N. Informatica instruirii. - Bucureşti: Editura
Economică, 2002.
16. Stanciu V. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – Bucureşti: CISON, 2000.
17. Довгялло А. Н. Диалог пользователя и ЭВМ. Основы проектирования и реализация. Киев:
Наукова думка, 1978.
18. Мартин Дж. Oрганизация баз данных в вычислтельных системах. М.: Мир, 1989.
19. Пpатт Т. Языки пpогpаммиpования: Разpаботка и pеализация. М.: Миp, 1979.
20. Ульман Дж. Основа систем баз данных. М.: Финансы и статистика, 1983.

10
Proba I – Informatica
Proba II - 232.02. Tehnologii, produse şi sisteme informaţionale

Tema 1. Calculatoare numerice

1. Calculatoare numerice: noţiune, evoluţie, generaţii, clasificare. Structura şi funcţionarea
calculatoarelor electronice. Arhitectura/componente de bază al calculatoarelor: unitatea centrală,
memoria internă RAM, memoria externă ROM, unităţi de interfaţă, magistrale, unităţi periferice.
Forme de utilizare a calculatoarelor.
2. Organizarea funcţionării calculatoarelor pe baza sistemelor software/de programe. Software de
bază/de sistem: sisteme de operare, programe utilitare, drivere. Sisteme de programare. Programe
aplicative şi pachete de programe aplicative.
3. Calculatoare multiprocesor: noţiune, clasificare, arhitecturi.
4. Calculatoarele personale: noţiune, destinaţie, structură şi componente de bază. Întreţinerea şi aspecte
de folosire a PC, securitatea antivirus.
5. Calculatoare-servere: arhitectura, forme constructive, destinaţie, clasificare.
6. Software-servere specializate: concept, destinaţie, clasificare.
Virtualizarea calculatoarelor.
Tema 2. Sisteme de operare
1. Sisteme de operare: destinaţie, funcţii de bază, clasificare, arhitectura SO, componente.
2. Interacţiunea nivelurilor Software şi Hardware. Procesarea întreruperilor.
3. Gestiunea proceselor, gestiunea memoriei, planificarea funcţionării procesorului.
4. SO monoutilizator, multiutilizator, mono-program, multi-program. Noţiune de multi-tasking
cooperativ şi controlat. Partajarea resurselor.
5. Sistemul de fişiere: noţiune, tipuri, distribuirea spaţiului de memorie disc între fişiere, optimizarea
accesului. Securitatea informaţiilor în cadrul sistemului de fişiere.
6. Aspectele de securitate în cadrul sistemelor de operare.
7. Sisteme de operare: caracteristică generală, structura, comenzi principale.
8. Familia de SO MS Windows. (Windows XP, Windows 7,8, Wista NT, ...)
9. Familii de SO deschise Unix, Linux, UBUNTU.
Instrumente de navigare în SO şi de administrare a fişierelor, de copiere, arhivare (OS navigator,
Total/Norton Commander etc.).
Tema 3. Baze de date şi Sisteme de gestiune a bazelor de date
1. Date şi metadate în sistemele informatice.
2. Baze de date (BD): noţiune, structura şi componente. Principiile fundamentale ale BD. Obiectele
bazei de date. Tabelele ca formă principală de prezentare a datelor. Baze de date centralizate, baze de
date distribuite, baze de date dinamice.
3. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de date.
4. Forme normale (FN1, FN2, FN3). Algoritmii normalizării FN3 prin descompunere şi prin sinteză.
Dezavantajele acestor algoritmi şi tratarea lor.
5. Prelucrarea centralizată/distribuită a bazelor de date distribuite.
6. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD): noţiune, funcţii, structura, componente şi funcţionare.
7. Limbajul SQL ca standard de manipulare cu bazele de date. Versiuni şi produse concrete ale
limbajului SQL. Categoriile de comenzi SQL.
8. Mijloace CASE de elaborare a bazelor de date. Instrumente de administrare a BD.
9. SGBD moderne larg utilizate: My SQL, MS SQL, ORACLE, INFORMIX, PostgreSQL. Caracterizare
comparativă. Operarea într-un SGBD modern.
10. Noţiunea de depozit de date (Data Repository). Căutarea datelor în depozite de date neformalizate.
Mineritul de date. Particularităţile tehnologiilor de căutare a datelor neformalizate . Indexarea
documentelor în sistemele de căutare a textelor. Modele vectoriale de căutare.
Tema 4. Fundamentele programării procedurale, programării obiect orientate, programării
logice
1. Strategii algoritmice, Structuri de date fundamentale şi algoritmi, Structuri de date avansate şi
algoritmi, Teoria automatelor finite, calculabilitate şi complexitate, Diferenţe dintre aşteptările cele

11
 mai bune şi cele mai rele ale comportamentului unui algoritm, Formalizarea algoritmilor, Algoritmi
iterativi şi recursivi,
2. Noţiune de clasă şi de obiect. Principiile de bază ale POO: Încapsulare, moştenire, polimorfism.
3. Declararea claselor. Câmpuri şi funcţii membru ale claselor. Specificarea accesului la membrii clasei
(public, protected, private). Constructori şi destructori. Tipuri de constructori.
4. Proprietatea de moştenire. Controlul accesului la clasa de bază. Diferite tipuri de moştenire. Pointeri la
obiecte. Obiecte dinamice.
5. Supraîncărcarea funcţiilor şi a operatorilor. Supraîncărcarea operatorilor prin metoda funcţiilor prietene.
Exemple de supraîncărcare.
6. Şabloane (template), funcţii şi clase generice. Exemple de aplicare a claselor generice.
7. Funcţii virtuale. Realizarea conceptului de polimorfism.
8. Programarea în Java. Clase, moştenire în Java. Interfeţe. Pachete. Stările excepţionale. Clase generice.
Programe cu mai multe fire de execuţie (procese).
9. Programarea logică în PROLOG, modele de reprezentare a cunoaşterii, Structura unui program în
PROLOG. Fapte. Întrebări. Conjuncţii de scopuri. Reguli. Întrebări asupra regulilor. Scopuri interne şi
externe.
Fundamentele sistemelor de inteligenţă artificială şi sisteme expert. Gramatici formale, clasificarea
Chomsky. Gramatici regulate. Automate finite, automate cu memorie stivă. Structura şi principii de
funcţionare a Sistemelor Expert. Sisteme expert specifice unor domenii.
Tema 5. Bazele reţelelor de calculatoare
1. Reţele de calculatoare (RC): concepte fundamentale şi terminologie, criterii de clasificare RC şi
caracteristici de bază (LAN, MAN, WAN. Reţele cu difuzare, reţele punct-la-punct. Reţele cablate, reţele
fără fir. Reţele proprietare şi publice. Reţele client-server). Utilizarea reţelelor de către oameni şi
organizaţii.
2. Bazele comunicării de date şi instrumente active de construire RC: medii de transmisie şi canale de
comunicaţie şi caracteristici de bază, structuri topologice, tehnologii de comutare şi transfer date.
Modemuri. Plăci de reţea. Concentratoare (hub) şi comutatoare (switch) de reţea, hub-uri modulare
(stackable).
3. Modelul de referinţă ISO OSI: RC ca sisteme deschise. Terminologia OSI: serviciu, interfaţă, protocol,
stivă de protocoale, arhitectură de reţea. Funcţiile celor şapte straturi ale modelului OSI. Împachetarea –
despachetarea datelor la transmisia în modelul OSI. Servicii sigure orientate pe conexiune şi servicii fără
conexiune (nesigure).
4. IP reţele (de tip TCP/IP): prezentare generală a stivei TCP/IP, nivele TCP/IP, protocoale cheie a stivei
TCP/IP – IP, TCP, UDP. Adresarea în reţele TCP/IP.
5. Arhitecturi răspândite de reţelele locale (LAN – Local Area Network):IEEE-802.3 Ethernet, Fast
Ethernet, Gigabit Ethernet, IEEE-802.5Token Ring, FDDIm , 100VGAny Lan. Specificaţia nivelului
fizic, metoda de acces, formatul cadrului.
6. Bazele interconectării RC: diversitatea obiectivă RC, diferenţele dintre RC, necesitatea segmentării şi
interconectării LAN-urilor. Interconectarea prin punţi/comutatoare (bridge/switch), rutere şi porţi
(gateway). Funcţiile ruterelor, tabelul de rutare, protocoale rutate şi de rutare, algoritmi de rutare, metrici,
rutare statică şi dinamică, rutarea prin inundare. Dirijarea/rutarea în IP reţele Classful şi Classless (CIDR
– Classless Inter Domain Routing). Protocoalele RIP şi OSPF. Dirijarea ierarhică.
7. Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă WAN: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.
8. Internet ca reţea globală a tuturor reţelelor lumii: servicii, protocoale, tehnologii, resurse, infrastructura,
conectarea la Internet.
9. Tehnologii Internet pentru corporaţii: Intranet, Extranet, reţele virtuale private (VPN) peste reţele public
Internet.
10. Vulnerabilităţile reţelelor şi elemente de securitate în reţea. Politici de securitate, zona demilitarizată,
Firewall, filtrarea traficului.
Tema 6. Programarea WEB
1. Platforme de realizare Web: Sisteme de operare SO (Windows NT, Unix, Linux, UBUNTU etc.), Web
servere (IIS, Appache etc.), Baze de date (MySql, PostgreSql etc.).

12
 9. Limbaje demarcare şi programare Web: HTML, XML, limbaje de scripturi, appleturi (PHP, PERL, Java,
ASP, Flash etc.), editoare HTML (DreamWeaver, MicrosoftFrontPage, etc.), editoare grafice, audio,
video (Adobe Photoshop, Mpeg, Microsoft gif Animator etc.), Editoare CSS Cascade DTP, CSS Edit,
Style Master etc.
10. Instrumente, tehnologii cu cod deschis pentru realizarea de Web-situri/aplicaţii: IOS, ideologie, concept,
istoric/evoluţie, activitatea IOS, licenţele şi reglementările IOS.
11. Licenţe IOS: consorţiumul şi Licenţa W3C (browserul-editor Amaya, Validatorul CSS, HTML Tidy),
licenţa Apache 2.0, triada WAMP/XAMP (Appace, MySql; PHP), SGBD PostgreSQL etc..
12. Proiecte Open Source, caracterizare generală: Ubuntu, Mozilla Firefox, OpenOffice, Filezilla, Zend
Framework (biblioteca PHP), WordPress, Joomla, Drupal etc.
13. Content Management System DRUPAL: ierarhia tehnologică Drupal, nucleul Drupal şi sistemul de
fişiere, elemente de structură ale CMS, tratarea cererilor URL, navigarea şi sistemul de meniuri,
funcţionalitatea modulară Drupal.
14. Content Management System Joomlal!: soft profesional gratuit open source, caracterizare generală,
generare dinamică de meniuri, modificare, întreţinere site cu Joomla!.
15. OpenOffice.org –analogul gratuit al MS Office: Writer (analogul MS Word), CALC (analogul MS Excel),
editorul grafic DRAW (analogul MS Paint), crearea prezentărilor cu IMPRESS (analogul Power Point),
BASE (analogul MS Acces).
Tema 7. Securitatea tranzacţiilor
1. Bazele securităţii în reţea. Politica securităţii. Protocol şi audit.
2. Criptologia. Criptografia. Definiţiile principale. Sistemele monoalfabetice. Sistemele multialfabetice.
3. Sistemele cu cheia deschisă: Algoritmii RSA şi Eli-Gamali
4. Semnătura digitală pe baza algoritmului RSA
5. Dirijarea cu cheie: generarea cheilor, acumularea cheilor, repartizarea cheilor.
6. Mijloacele de stocare a informaţiei cheie: discurile magnetice. Cartelele magnetice şi intelectuale.
7. Mijloacele de stocare a cheilor de tipul Touch Memory.
8. Soluţionări tipice în organizarea sistemelor de chei şi a procedurilor de identificare- autentificare.
9. Protejarea de copierea nelegală. Scopul protejării. Analiza particularităţilor individuale a mediului.
10. Cifruri bloc moderne. Definiţii principale
11. Securitatea Informaţiei utilizând STAS şi DES.
12. Analiza securităţii cu algoritmi de hash-are.
13. Protocoale pentru partajarea secretelor la formarea cheilor de sesiune.
14. Securitatea tranzacţiilor prin metode biometrice.
Tema 8. Elemente de programare avansată şi modelare a sistemelor complexe
1. Utilizarea diferitor medii de programare pe GPU. Tehnologia CUDA.
2. Tehnologia OpenCL. Partajarea memoriei, fire de execuţie, blocuri.
3. Transpunerea algoritmilor în limbajul procesării grafice.
4. Modelarea proceselor fizice. Probleme actuale. Exemplu: Analiza imaginilor şi a înregistrărilor video.
5. Modelarea mişcării moleculelor de gaz pentru diferite condiţii de frontieră.
6. Modelarea dinamicii şi curgerii fluidului. Turbulenţa în modelul 2D.
7. Modele ale sistemelor complexe cu aplicaţie în ştiinţe socio-economice. Modele ABM.
BIBLIOGRAFIE
1. Analiza economico-financiară şi informatica de gestiune. /coord.: Willi Păvăloaia. – Bacău: Moldavia,
2000.
2. Andrew S. Tanenbaum. Reţele de calculatoare. Byblos, 2003.
3. Bragaru T. Reţele de calculatoare. Suport de curs. Chişinău: CEP USM, 2015. –440 p.
4. Bragaru T. Reţele fără fir. Chişinău: CEP USM, 2010. –346 p.
5. Bragaru T. e-Afaceri. Chişinău: CEP USM, 2010. –290 p.
6. Bragaru T. Dezvoltarea sistemelor informatice. – Chişinău, 2005. –290 p.
7. Bragaru T., Bulat E., Crăciun I. Dezvoltarea sistemelor informatice (suport de curs). – Chişinău: CEP
USM, 2005. – 427 p.
8. Cărăuş Iu. Iniţiere în criptografie. Material didactic. –Chişinău-2003. – 59p.
9. Cărăuş Iu., Cerbu O. Securitatea Tranzacţiilor Electronice, Material didactic.- Chisinău- 2009. 121p

13
10. Florian Mircea Boian. Programarea distribuită în Internet. Editura Albastră, 1999.
11. Guran Marius, Filip Florin-Gheorghe. Sisteme ierarhizate, în timp real, cu prelucrare distribuită a datelor
(PDD). Bucureşti: Editura Tehnică, 1986.
12. http://java.sun.com/
13. IEEE Computer Society. 802.11iTMWireless LAN Medium Access Control (MAC) and Physical Layer
(PHY) Specifications, Amendment 6: Medium Access Control (MAC) SecurityEnhancements, 2004.
14. IEEE Computer Society. 802.1QTM. IEEE Standards for Local and metropolitan area networks: Virtual
Bridged Local Area Networks, 2003.
15. IEEE Computer Society. Media Access Control (MAC) Bridges, 2004.
16. IEEE Computer Society. Wireless LAN Medium Access Control (MAC) and Physical Layer (PHY)
Specifications, 1999.
17. Meyer Bertrand, Object-Oriented software construction., SECOND EDITION, ISE Inc. Santa Barbara
(California), 1997.
18. Michael Howard, David LeBlanc. Writing secure code. Microsoft Press, 2003.
19. Morvan Pierre ş.a. Disţionar de informatică. Bucureşti, Niculescu, 1999.
20. Negrescu L. Limbajele C și C++ pentru începatori , Vol. II, (editiaXI),Editura Albastra, Cluj-Napoca,
2005 n Bruce Eckel, „Thinking in C++, 2ndEdition”, PrenticeHall 2000.
21. Oprea D. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. – Iaşi: Polirom, 1999.
22. Popovici Dorin Mircea, Popovici IOan Mircea, Rican Jean Gabriel. Proiectare şi implementare
SOFTWARE, Bucureşti: TEORA, 1998.
23. Preda M., Mirea A., Preda D., Teodorescu C. Introducere in programarea orientata-obiect. Concepte
fundamentale din perspectiva ingineriei software, Editura Polirom. 2010.
24. Şerbănaţi Luca-Dan. Limbaje de programare şi compilatoare. Editura Academiei Române, Bucureşti,
1987.
25. Sisteme informaţionale pentru afaceri /coord.: Oprea D., Airinei D., Fotache M. – Iaşi: Polirom, 2002.
26. Аверкин Н. А. и др. Толковый словарь по искусственному интеллекту.
http://www.raai.org/library/tolk/aivoc.html#L338
27. Баженова И.Ю. Язык программирования Java. – Москва: Диалог, МИФИ, 1997. - 228 с.
28. Братко И. Программирование на языке ПРОЛОГ для искусственного интеллекта. М.: МИР, 1990.
29. Будилов В. А. Практические занятия по РНР4. Санкт-Петербург: Наука и техника, 2001.
30. Гослинг Д., Арнольд К. Язык программирования Java. -Санкт-Петербург, Питер, 1997,304 с.
31. Корнеев В.В. и др. БАЗЫ ДАННЫХ: интеллектуальная обработка информации. / 2-е издание. М.:
Издатель Молгачева С. В., 2001.
32. Крис Джамса. Библиотека программиста Java. Минск: ООО Попури, 1996.
33. Кэрэуш Ю.Н., Чербу О. Л., Путинэ В.К. Блочные крипто системы. Курс лекций. - Кишинэу, 2006. -
66 с.
34. Марк С. Чен, Стивен В.Грифис, Энтони Ф. Программирование на Java. Наиболее полное
руководство по Java и Visual Java. 1001совет. Минск: ОООПопури, 1997. - 640 с.
35. НейлБартлет, АлексЛесли, СтивСимкин. Программирование на Java. Путеводитель. -К.: НИПФ
"ДиаСофтЛтд", 1996. - 736 с.
36. Ноутон П. Java. Справочное руководство. – Москва: Бином,1996. - 448 с.
37. Ноутон П., Шилдт Г. Java 2. –СПб.: БХВ–Петербург, 2000. – 1072 с.
38. Осуга С. Обработка знаний. /Trad. din limba japoneză, M.: Mир, 1989.
39. ПоповЭ.В. и др. Статические и динамически еэкспертные системы. М.: Финансы и статистика,
1996.
40. РодлиДж. Создание JAVA–апплетов. –Киев: НИПФ "ДиаСофтЛтд", 1996. – 384 с.
41. Симкин С. и др. Программирование на Java. Путеводитель. Киев: ДиаСофтЛтд,1996. -736 с.

14