1.S-au spăimântat stăpânii lumii 10.Au râs şi te-au scuipat în faţă
La glasul sfântului Profet Din spini cunună ţi-au făcut, Şi-un duşman au văzut în Fiul Şi în deşarta lor trufie Dulgherului din Nazaret! Stăpâni deasupra-ţi s-au crezut…
2.El n-a venit să răzvrătească 11.Aduceţi piatra cea mai mare
Nu vrea pieirea nimănui; Mormântul să-I acoperiţi Desculţ, pe jos, colindă lumea Chemaţi sutaşii cei mai ageri, Şi mulţi hulesc în urma Lui. Şi străji de noapte rânduiţi…
3.Şi mulţi cu pietre îl alungă 12.S-au veselit necredincioşii
Şi râd de El ca de-un smintit: C-au pus Luminii stăvilar, Isus zâmbeşte tuturora- Dar ea s-a întărit în focul Atotputernic si smerit! Durerilor de pe Calvar,
4.El orbilor le dă lumină, 13.Şi valurile-i neoprite
Şi muţilor le dă cuvânt, Peste pamânt se împânzesc, Pe cei infirmi îi întăreşte, Ducând dreptate şi iubire Pe morţi îi scoală din mormânt. Şi pace-n neamul omenesc.
5.Şi tuturor de-o-potrivă 14.Voi toţi ce-aţi plâns în întuneric
Împarte darul Lui ceresc- Şi nimeni nu va mângâiat, Şi celor care cred într-însul, Din lunga voastră-ngenunchere Şi celor ce-L batjocoresc. Sculaţi…Hristos a inviat
6.Urască-L cei fară de lege…
Ce-i pasă Lui de ura lor? El a venit s-aducă pacea Şi înfrăţirea tuturor.
7.Din toată lumea asupriţii
În jurul Lui s-au grămădit Şi-n vijeliile de patimi La glasul Lui au amuţit:
8. „Fiţi blânzi cu cei ce vă insultă,
Iertaţi pe cei ce vă lovesc, Iubiţi pe cei ce-n contra voastră Cu vrăjmăşie se pornesc”…
9.Cât bine, câtă fericire,
Şi câtă dragoste ai adus! Şi oamenii drept răsplătire Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.