UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

STRUCTURI DIN OȚEL

PENTRU
CLĂDIRI ÎNALTE

MUSTEAȚĂ PATRICIA
MASTER IS
SEMESTRUL 1
2023-2024
1
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

CUPRINS

1. Stabilirea geometriei cadrului plan și a încărcărilor pe cadru

2. Determinarea imperfecțiunilor
3. Calculul elastic de ordin I si determinarea factorului acr
4. Calculul zvelteții barelor comprimate
5. Verificarea lungimilor de flambaj de cadru și a coeficientului acr prin intermediul
programului AximVM
6. Verificarea îmbinării grindă-stâlp

2
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

1. Stabilirea geometriei cadrului plan și a încărcărilor pe cadru

Dimensiuni:
• 2 deschideri: L=5,00 m
• 1 travee: T=4,00 m
• 2 niveluri (P+1E): h=3 m

Fig. 1. Vedere izometrica a modelului spatial

Secțiuni:
• Stâlpi: HEB 140
• Grinzi: IPE 220
Material: S235JR
Amplasament: Suceava
Acțiunea vântului: qb = 0,6 [kN/mp]; ce III = 1,25; cd = 1, gw =1,0;
Acțiunea zăpezii: sk,0 = 2,5[kN/mp]; ct = 1; ce =1,0; µ = 0,8
Acțiuni din încărcări utile:
- peste parter – destinație comerciala (categ D): qk = 5kN/mp
- peste etaj – terasa circulabila (cat I): qk = 2kN/mp
Acțiuni din încărcări permanente: Clădire situata periferic metropolitan sau rural cu
destinație de centru comercial si alte activități sociale la nivel local.
Planșee (configurație):
- placa din beton armat 0,20 m grosime
- termo, hidroizolații si finisaje tavane
- grinzi secundare metalice din laminate la cald la 1,25 m distanta interax
- grinzi principale metalice din profile laminate la cald

3
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
Pereți (configurație):
- pereți interiori din RIGIPS;
- pereți exteriori din tabla cutata in sistem sandwich cu parament interior din RIGIPS;
tamplarie metalica
Analiza structurii se va desfasura in SLU, gruparea fundamentala pe baza combinatiilor
reprezentative pentru tema de studiu. Acestea se definesc astfel:
Combinatia C1:
1.35SG +1.5W + 1.05(S+U)
Combinatia C2:
1.35SG +1.5S + 1.05(W+U)
Combinatia C3:
1.35SG +1.5U + 1.05(S+W)
Unde:
• SG – suma incarcarilor permanente in SLU;
• U – incarcarile utile de pe plansee;
• S – depunerile de zapada pe terasa;
• W – actiunea vantului pe peretii exteriori
Fortele concentrate rezultate aplicate in
nodurile structurale – peste parter si
Nr. Actiuni uniform Gki , Ukj,
etaj [kN]
crt. distribuite Sk Wk
T= 4 m
L= 5 m
I GRAVITATIONALE
a. Permanente pe grinzi
de cadru transveral
- Planseu b.a.;
1 - Pardoseli, finisaje si 0.50
izolatii; 0.25
- Grinzi secundare 0.15
metalice;
2 Total a 0.9[kN/mp] 0.9x4x5/2= 9 kN
b. Grinzi structura
3 0.15[kN/m] 0.15x5/2 = 0,375 kN
metalica

4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

[kN/mp]
c. Permanente din greutati
transmise liniar pe
directie longitudinala
(travee) 0.6x4 = 2,4 kN
4 Pereti (h = 3.00 m)
c.1.Greutati pereti exteriori
sandwich 0.2kN/mp;
c.2.Greutati pereti interiori
0.6
rigips (OSB)-se considera
distribuita pe planseu 0.15x4x5/2= 1,5 kN
0.15
d. Permanente stalpi
5 metalici structurali (h = 0.2[kN/m] 0.6
3.00 m)
Total a+b+(c)+d:
6 [kN] 13,875
Pe stalp marginal
22,35
Pe stalp central
e. Variabile -utile
normate [kN/mp]
e.1. Peste parter zona 5 5x4x5/2=50
7 comerciala
( categoria D) 2 2x4x5/2=20
e.2.Peste etaj (terasa
circulabila, cat.I);
Variabile-utile in
combinatii
8 e1. 50x1.5=75
1.5
- de baza 50x1.05=52,5
1.05
- de acompaniament
Variabile-utile in
combinatii
9 e2.
1.5 20x1.5=30
- de baza
1.05 20x1.05=21
de acompaniament
10 f. Variabile climatice - 2[kN/mp] 2x4x5/2=20
Zapada pe terasa
Variabile climatice -
zapada pe terasa in
11 combinatii 1.5x20=30
- de baza 1.05x20=21
- de acompaniament
II ORIZONTALE
g. Variabile transmise [kN/mp]
liniar pe directie
1 longitudinala (travee)
(Pereti h = 3.00 m)
Vant pe pereti exteriori

5
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
- Fatada stanga, wstk 0.6
- Fatada dreapta, wdrk 0.525
2 1.125 1.125x4x3
Total g
[kN/mp] =13,5
Total vant pe peretii [kN/mp]
exteriori in combinatii:
3 - de baza 1.5
1.5x13,5= 20,25
- de acompaniament 1.05 1.05x13,5= 14,175
h.Efectul imperfectiunilor
structurale - rotirea
F(radiani)
(1) stalp marginal
- SVpermanente*x1.35: 1.35x13,875=18,73
(1) stalp central
- SVpermanente*x1.35: 1.35x22,35=30,17
Variabile-utile si zapada
in combinatii:
(2)** SV e1:
-stalp marginal:
- de baza; 75
- de acompaniament 52,5
-stalp central:
- de baza 2x75=150
4. - de acompaniament 2x52,5=105
0.0033
(3)*** SVe2:
-stalp marginal:
- de baza: 30
- de acompaniament: 21
-stalp central
- de baza: 2x30=60
- de acompaniament 2x21=42
(4) ****SV S1:
-stalp marginal:
- de baza:
30
- de acompaniament:
21
-stalp central:
- de baza:
2x30=60
- de acompaniament:
2x21=42
Total pe nivel (1) +(2)
+(3)+(4):
[kN] 412,901
- Parter:
175,092
5 - Etaj 1:
S Vi xF:
[kN] 1,36
- Parter:
0,577
- Etaj 1:

6
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig. 2. Ipoteza de incarcari permanente pe cadru

Fig. 3. Ipoteza de incarcari utile pe cadru

Fig. 4. Ipoteza de incarcari din zapada pe cadru

7
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig.5. Ipoteza de incarcari din vant pe cadru

2. Determinarea imperfecțiunilor
2.1. Imperfecțiunile globale ale structurii - efectul P-D: determinarea unghiului de
înclinare inițial a structurii, f, (exemplificarea calculului):

$ $ $
∝" = = = 0.82; '
≤∝" ≤ 1 →∝" = 0.82
√" √$∙'

6 6
∝1 = 20.5 41 + 17 = 20.5 41 + '7 = 0.82
∅ = ∅9 ∝" ∙∝1 = (1⁄200) ∙ 0.82 ∙ 0.82 = 0.0033 𝑟𝑎𝑑
Unde :
• h în relație se referă la înălțimea structurii ;
• m reprezintă numărul de stâlpi într-un șir, introducând aici numai stâlpii care preiau o
încărcare verticală VEd mai mare sau egală cu 50 % din valoarea medie pe stâlp în
planul vertical considerat.

2.2. Determinarea încărcărilor echivalente din efectul P-D (vezi tabelul anterior, poziția
II.5):

8
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig.6. Ipoteza de incarcari din imperfectiuni pe cadru

Parter: F=1,36 kN
Etaj: F=0,577 kN

Fig.7. Imperfecțiuni echivalente corespunzătoare abaterii de la axa verticală: D - deplasarea la

vârful structurii se determină din rularea programului

3. Calculul elastic de ordin I si determinarea factorului acr

3.1. Determinarea factorului acr pe fiecare nivel al structurii cu noduri rigide prin
efectuarea unui calcul elastic liniar (de ordin I) :

unde se vor lua :

V = VEd – încărcările pe stâlpii structurii provenind din reacțiunile de pe grinzi,
greutatea stâlpilor și efectele aplicării forțelor orizontale F=fVi, unde i este numărul
etajului curent la care se aplică forța;
H – forța orizontală aplicată stâlpilor de la nivelul curent provenită din efectul P-D la
care se adaugă solicitarea din vânt .
( Pentru cadrele la care HEd £ 0.15VEd, imperfecțiunea globală poate fi neglijată – nu
este cazul de verificat în cadrul exemplului de față).

9
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
H=13,5+1,36=14,86 kN (parter)
H=13,5+0,577=14,077 kN (etaj)
H=14,86 kN<0,15*(412,901+175,092)=88,198 kN

3.2. Analiza elastică de ordin I

Fig.8. Rezultatele analizei elastice liniare (de ordin I)

3.3. Calculul coeficientului acr
d nivel etaj=0,019096-0,010465=0,00863 m -acr=14,077*3/(175,092*0,00863)=27,948
d nivel parter=0,010465 m - acr=14,86*3/(412,901*0,010465)=10,31
Concluzii:
• acr > 10 și < 15 – calculul se poate face în domeniul elastic considerând structura cu
noduri fixe și utilizând verificările de flambaj ale elementelor comprimate fără a se
corija lungimile critice și nici amplificarea momentelor din asamblaje. Clasele de
secțiuni pot fi oricare cu luarea în considerație a caracteristicilor mecanice
adecvate.

10
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig.9. Schema de calcul a cadrului

Fig. 10. Diagrama de efort axial

11
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig. 11. Diagrama de forta taietoare

Fig. 12. Diagrama de moment incovoietor

4. Calculul zvelteții barelor comprimate

4.1. Sectiuni si proprietati sectionale

Fig.13. Stalpi HEB140

12
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig. 14. Grinzi IPE220

4.2. Calculul lungimilor de flambaj si a zveltetelor
Observatii 1:
•
Pentru secțiuni din clasele 1,2,3, b=Aeff/A=1 unde Aeff este aria eficace a secțiunii iar A
este aria totală (în exemplu fy =235 N/mm2);
•
Lungimile de flambaj în planul cadrului s-au determinat după curbele Wood pentru
structuri cu noduri deplasabile
Observații 2
• Cazurile în care se iau în considerație imperfecțiunile de element sunt asociate cu
sensibilitatea la calculul de ordin II
Determinarea lungimilor de flambaj (critice) pentru stalpii si grinzile cadrului.
Relatiile de calcul:
𝐾C + 𝐾6
𝜂6 =
𝐾C + 𝐾6 + 𝐾66 + 𝐾6$
𝐾C + 𝐾$
𝜂$ =
𝐾C + 𝐾$ + 𝐾$6 + 𝐾$$

unde:
Kc, K1, K2 – rigiditatile (I/L) ale barelor de stalp, c-curent; 1-de deasupra celui curent;
2- de dedesubt celui curent
Kij – rigiditatile (I/L) riglelor adiacente nodurilor (stalp – grinzi) la partea superioara si
inferioara a stalpului current.
!!! Rigiditatea riglelor solicitate la eforturi axiale (de compresiune) este pusa in
evidenta prin capacitatea de rotire de la extremitatile acestora. Astfel se identifica
cazurile:

13
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
I. Bare cu noduri fixe
1. Bara cu rotiri la ambele extremitati;
2. Bara cu rotire la o extremitate si reazem (articulatie) fara deplasare la cealalta
extremitate;
3. Bara cu rotire la o extremitate si blocare totala la cealalta extremitate.
II. Bare cu noduri deplasabile
1. Bara cu rotiri la ambele extremitati insotita de deplasari relative ale nodurilor
pe directia de actiune a fortei aplicate intr-un nod;
2. Bara cu rotire la o extremitate si reazem (articulatie) cu deplasare la cealalta
extremitate;
3. Bara cu rotire la o extremitate si blocare la deplasare perpendicular pe directia
fortei sau rotire la cealalta extremitate.

Fig.15. Determinarea multiplicatorilor de flambaj la stalpii comprimati al cadrelor cu

noduri fixe si deplasabile (SR EN 1993-1-1)

Fig. 16. Curbele Wood pentru multiplicatorii lungimilor de flambaj la cadre cu noduri
fixe (a) si deplasabile (b)

14
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig. 17. Numerotarea grinzilor si a stalpilor pe cadrul analizat

a. Rigiditatea grinzilor de cadru:

IPE 220
E=210.000 N/mm2
Iy=2771,9 cm4=2,7719*107 mm4
L=5 m
FG HI
𝑁CE = JG
= 2297,89 𝑘𝑁

Grinda 7
N=2,803 kN
IQ S
𝐾OE.P = 0,5 ∙ J
(1 − 0,1 ∙ S ) = 2,771 𝑐𝑚'
TU

Grinda 8
N=7,213 kN
IQ S
𝐾OE.X = 0,5 ∙ J
(1 − 0,1 ∙ S ) = 2,771 𝑐𝑚'
TU

Grinda 9
N=36,639 kN
IQ S
𝐾OE.Y = 0,5 ∙ J
(1 − 0,1 ∙ S ) = 2,76 𝑐𝑚'
TU

15
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
Grinda 10
N=29,423 kN
IQ S
𝐾OE.69 = 0,5 ∙ J
(1 − 0,1 ∙ S ) = 2,763 𝑐𝑚'
TU

b. Rigiditatea stalpilor de cadru cu noduri fixe

HEB 140
E=210000 N/mm2
Iy=1,5093*107 mm4
L=3 m
fy=235 N/mm2
A=4295,70 mm2

Stalp 1
NEd= 168,527 kN
K11=0 cm3
K12=Kgr.7=2,771 cm3
K21=0 cm3
K22=0 cm3
K2= 0 cm3
K1=Kc=5,031 cm3
𝐼]
𝐾[ = 1 ∙ = 5,031 𝑐𝑚'
𝐿
𝐾C + 𝐾6
𝜂6 = = 0,78
𝐾C + 𝐾6 + 𝐾66 + 𝐾6$
𝐾C + 𝐾$
𝜂$ = =1
𝐾C + 𝐾$ + 𝐾$6 + 𝐾$$

1 − 0,2 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) − 0,12 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$ 9,`

𝜇=( ) = 3,56
1 − 0,8 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) + 0,6 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$

16
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
𝜋 $ ∙ 𝐸 ∙ 𝐼]
𝑁CE = = 174078 𝑁
(𝐿 ∙ 𝜇)$

𝐴 ∙ 𝑓] 𝐴 ∙ 𝑓]
𝜆e = f = 1,22 < 𝜆e.jk1 = 0,5f = 2,40
𝑁CE 𝑁Hl

Stalp 3
NEd= 412,900 kN
K11= Kgr.7=2,771 cm3
K12= Kgr.8=2,771 cm3
K21=0 cm3
K22=0 cm3
K2= 0 cm3
K1=Kc=5,031 cm3
𝐼]
𝐾[ = 1 ∙ = 5,031 𝑐𝑚'
𝐿
𝐾C + 𝐾6
𝜂6 = = 0,64
𝐾C + 𝐾6 + 𝐾66 + 𝐾6$
𝐾C + 𝐾$
𝜂$ = =1
𝐾C + 𝐾$ + 𝐾$6 + 𝐾$$

1 − 0,2 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) − 0,12 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$ 9,`

𝜇=( ) = 2,89
1 − 0,8 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) + 0,6 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$
𝜋 $ ∙ 𝐸 ∙ 𝐼]
𝑁CE = = 264756 𝑁
(𝐿 ∙ 𝜇)$

𝐴 ∙ 𝑓] 𝐴 ∙ 𝑓]
𝜆e = f = 0,78 < 𝜆e.jk1 = 0,5f = 1,95
𝑁CE 𝑁Hl

Stalp 2
NEd= 185,058 kN
K11= Kgr.8=2,771 cm3
K12= 0 cm3
K21=0 cm3
K22=0 cm3
K2= 0 cm3
K1=Kc=5,031 cm3

17
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
𝐼]
𝐾[ = 1 ∙ = 5,031 𝑐𝑚'
𝐿
𝐾C + 𝐾6
𝜂6 = = 0,78
𝐾C + 𝐾6 + 𝐾66 + 𝐾6$
𝐾C + 𝐾$
𝜂$ = =1
𝐾C + 𝐾$ + 𝐾$6 + 𝐾$$

1 − 0,2 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) − 0,12 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$ 9,`

𝜇=( ) = 3,56
1 − 0,8 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) + 0,6 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$
𝜋 $ ∙ 𝐸 ∙ 𝐼]
𝑁CE = = 174023 𝑁
(𝐿 ∙ 𝜇)$

𝐴 ∙ 𝑓] 𝐴 ∙ 𝑓]
𝜆e = f = 1,16 < 𝜆e.jk1 = 0,5f = 2,40
𝑁CE 𝑁Hl

Stalp 4
NEd= 68,751 kN
K11= 0 cm3
K12=Kgr.9=2,76 cm3
K21=0 cm3
K22=Kgr. 7=2,771 cm3
K2= Kc=5,031 cm3
K1=0 cm3
𝐼]
𝐾[ = 1 ∙ = 5,031 𝑐𝑚'
𝐿
𝐾C + 𝐾6
𝜂6 = = 0,64
𝐾C + 𝐾6 + 𝐾66 + 𝐾6$
𝐾C + 𝐾$
𝜂$ = = 0,78
𝐾C + 𝐾$ + 𝐾$6 + 𝐾$$

1 − 0,2 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) − 0,12 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$ 9,`

𝜇=( ) = 2,02
1 − 0,8 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) + 0,6 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$
𝜋 $ ∙ 𝐸 ∙ 𝐼]
𝑁CE = = 541698 𝑁
(𝐿 ∙ 𝜇)$

𝐴 ∙ 𝑓] 𝐴 ∙ 𝑓]
𝜆e = f = 1,36 < 𝜆e.jk1 = 0,5f = 1,91
𝑁CE 𝑁Hl

18
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Stalp 6
NEd= 175,090 kN
K11= Kgr.9=2,76 cm3
K12=Kgr.10=2,763 cm3
K21=kGr.7=2,771 cm3
K22=Kgr.8=2,771 cm3
K2= Kc=5,031 cm3
K1=0 cm3
𝐼]
𝐾[ = 1 ∙ = 5,031 𝑐𝑚'
𝐿
𝐾C + 𝐾6
𝜂6 = = 0,47
𝐾C + 𝐾6 + 𝐾66 + 𝐾6$
𝐾C + 𝐾$
𝜂$ = = 0,64
𝐾C + 𝐾$ + 𝐾$6 + 𝐾$$

1 − 0,2 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) − 0,12 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$ 9,`

𝜇=( ) = 1,60
1 − 0,8 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) + 0,6 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$
𝜋 $ ∙ 𝐸 ∙ 𝐼]
𝑁CE = = 860180 𝑁
(𝐿 ∙ 𝜇)$

𝐴 ∙ 𝑓] 𝐴 ∙ 𝑓]
𝜆e = f = 1,08 < 𝜆e.jk1 = 0,5f = 1,20
𝑁CE 𝑁Hl

Stalp 5
NEd= 73,934 kN
K11= 0 cm3
K12=Kgr10=2,763 cm3
K21=0 cm3
K22=Kgr8=2,771 cm3
K2= Kc=5,031 cm3
K1=0 cm3
𝐼]
𝐾[ = 1 ∙ = 5,031 𝑐𝑚'
𝐿
𝐾C + 𝐾6
𝜂6 = = 0,64
𝐾C + 𝐾6 + 𝐾66 + 𝐾6$

19
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
𝐾C + 𝐾$
𝜂$ = = 0,78
𝐾C + 𝐾$ + 𝐾$6 + 𝐾$$

1 − 0,2 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) − 0,12 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$ 9,`

𝜇=( ) = 2,02
1 − 0,8 ∙ (𝜂6 + 𝜂$ ) + 0,6 ∙ 𝜂6 ∙ 𝜂$
𝜋 $ ∙ 𝐸 ∙ 𝐼]
𝑁CE = = 541915 𝑁
(𝐿 ∙ 𝜇)$

𝐴 ∙ 𝑓] 𝐴 ∙ 𝑓]
𝜆e = f = 1,36 < 𝜆e.jk1 = 0,5f = 1,84
𝑁CE 𝑁Hl

Concluzii:
Structura nu are bare zvelte comprimate, se poate trece la etapa urmatoare

5. Verificarea lungimilor de flambaj de cadru și a coeficientului acr prin intermediul

programului AximVM
Calculul factorului ∝CE

Fig.18. Modul 1 de pierdere a stabilitatii

Factorul ∝CE = 10,530 se verifica, el fiind calculat anterior (∝CE = 10,31) dupa o formula
aproximativa si acoperitoare

6. Verificarea îmbinării grindă-stâlp

Verificarea se face conform SR EN 1993-1-8
Date initiale

20
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig.19. Nodul analizat

NEd=2,803 kN MyEd=48,564 kNm VzEd=95,726 kN

Fig.20. Eforturi din AxisVM

Nodul analizat este considerat de rezistenta totala si trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

Fie sau

Nodul analizat se propune a fi cu trei randuri de suruburi, dooua in zona intinsa a grinzii
(deasupra si dedesubt talpa grinda) si una in zona comprimata

21
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fig.21. Directiile fortelor si momentelor pozitive care actioneaza pe nod

Fig.22. Forte si momente care actioneaza pe inima

a. Verificarea inimii stalpului la forfecare

𝑀e6.Hl − 𝑀e$.Hl 𝑉C6.Hl − 𝑉C$.Hl

𝑉no.Hl = −
𝑧 2
z=210,6 mm (IPE220)
𝑀e6.Hl = 𝑀]Hl = 48,564 𝑘𝑁𝑚
𝑀e$.Hl = 0
𝑉C6.Hl = 𝑉r = 95,726 𝑘𝑁
𝑉C$.Hl = 0
𝑉no.Hl = 182,73 𝑘𝑁
0,9 𝑓].nC 𝐴nC
𝑉no.sl = = 102,572 𝑘𝑁 < 𝑉no.Hl = 182,73 𝑘𝑁
√3 𝛾u9
𝑓].nC = 235 𝑁/𝑚𝑚2
𝛾u9 = 1
𝐴nC = 8,4 𝑐𝑚2
Conditia nu e indeplinita, inima stalpului necesita rigidizari sau placi suplimentare.

b. Verificarea inimii stalpului solicitate la intindere

𝜔 𝑏{||.x.nC 𝑡nC 𝑓].nC

𝐹x.nC.sl =
𝛾u9
𝑏{||.x.nC = 𝑚𝑖𝑛(4𝑚 + 1,25𝑒, 2𝑚 + 0,625𝑒 + 𝑒1)

m=25
e=30

22
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
e1=30

𝑏𝑒𝑓𝑓.𝑡.𝑤𝑐=98,75 mm
𝑡nC = 6,5 𝑚𝑚

𝜔 = 0,76
𝜔 𝑏{||.x.nC 𝑡nC 𝑓].nC 𝑀e6,Hl
𝐹x.nC.sl = = 114,638 𝑘𝑁 < 𝐹x.nC.Hl = = 230,06 𝑘𝑁
𝛾u9 𝑧

c. Verificarea suruburilor solicitate la intindere

𝑀e6.Hl 1
𝐹x.Hl = ∙ = 57,65 𝑘𝑁
𝑧 4
𝑘$ ∙ 𝑓ne ∙ 𝐴‚
𝐹x.sl =
𝛾u$
𝛾u$ƒ6,$`
𝑘$ = 0,9
𝐴‚ = 192 𝑚𝑚$ (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑀18)
𝑁
𝑓ne = 640 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑔𝑟 8,8)
𝑚𝑚2
𝐹x.sl = 88,474 𝑘𝑁 > 𝐹x.Hl = 57,65 𝑘𝑁 (𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎)

23