Terenul de joc (figra nr.

1) are forma unui dreptunghi, cu lungimea de 40 metri şi

lăţimea de 20 metri.
Poarta trebuie să măsoare, în interiorul barelor, 2 metri înălţime şi 3 metri lungime
(cu excepţia porţii de minihandbal care are înălţimea de 1,60 metri şi lungimea de 3 metri).
Timpul normal de joc pentru toate echipele cu jucători peste 16 ani este de 2 x 30 de
minute, cu o pauză de 10 minute.
Timpul normal de joc pentru echipele de tineret este: pentru grupa de vârstă 12 – 16
ani: 2 x 25 de minute, iar pentru grupa de vârstă 8 – 12 ani: 2 x 20 minute, în ambele cazuri
cu o pauză de 10 minute.
Pentru echipele de minihandbal, timpul de joc este de 2 x 15 minute sau 2 x 10
minute, cu o pauză de 10 minute.
Dacă un joc s-a terminat la egalitate şi trebuie continuat până la stabilirea unui
câştigător, după o pauză de 5 minute urmează prelungiri. Prelungirile durează 2 x 5
minute, cu o pauză de 1 minut între reprize.
Dacă jocul este nedecis şi în urma acestei prelungiri, după o pauză de 5 minute,
urmează o a doua prelungire tot de 2 x 5 minute cu o pauză de 1 minut între reprize.
Dacă nici acum nu se poate decide învingătorul, acesta va fi stabilit potrivit regulamentului
competiţiei respective.
Echipa
O echipă se compune din 14 – 16 jucători care vor fi înscrişi în raportul de joc.
Pe terenul de joc se pot afla în acelaşi timp maximum 7 jucători. Ceilalţi jucători sunt
jucători de schimb.
Echipa trebuie să nominalizeze, pe toată perioada jocului, pe unul din jucătorii de pe
terenul de joc drept portar. Jucătorul care a fost desemnat ca portar poate, oricând, să devină
jucător de câmp. La fel, un jucător de câmp poate, oricând, să devină portar.
Dacă o echipă joacă fără portar, atunci maximum 7 jucători de câmp pot fi prezenți
pe terenul de joc, în același timp.

6. ECHIPAMENTUL
Toţi jucătorii de câmp ai unei echipe trebuie să poarte echipament uniform.
Combinaţiile de culori şi design al echipamentului celor două echipe trebuie să se
deosebească evident unul de celălalt.
Un jucător folosit ca portar trebuie să poarte echipament care să se deosebească atât
de echipamentul coechipierilor, cât şi de al adversarilor şi de al portarului advers.

9. ARUNCAREA DE ÎNCEPERE
De aruncarea de începere a jocului beneficiază echipa care, în urma tragerii la sorţi, a
ales mingea. Cealaltă echipă are dreptul să aleagă jumătatea terenului de joc. Dacă,
dimpotrivă, echipa care a câştigat tragerea la sorţi a ales jumătatea terenului de joc, cealaltă
echipă execută aruncarea de începere.
La începutul reprizei a doua echipele schimbă jumătăţile terenului de joc. Aruncarea
de începere va fi executată de echipa care la începerea jocului nu a beneficiat de ea. Înaintea
fiecărei perioade de prelungiri se procedează din nou la tragerea la sorţi pentru minge sau
poartă.
 După înscrierea unui gol, jocul va fi reluat cu o aruncare de începere executată de
către echipa căreia i s-a marcat golul.
Aruncarea de începere trebuie executată în decurs de trei secunde după fluierul de
executare al aruncării, de la mijlocul suprafeţei de joc (cu o toleranţă laterală de 1,5 metri în
fiecare parte), în orice direcţie. Executantul aruncării trebuie să atingă cu un picior linia de
mijloc până ce mingea îi părăseşte mâna.
Coechipierii executantului aruncării nu au voie să depăşească linia de mijloc înaintea
fluierului de executare a aruncării de începere.
Dacă un coechipier depăşeşte linia de mijloc după ce s-a dat semnalul de executare a
aruncării, dar până ca mingea să părăsească mâna executantului, se va acorda o aruncare
liberă în favoarea echipei adverse.
În timpul aruncării de începere al fiecărei reprize (şi al eventualelor prelungiri) toţi
jucătorii trebuie să se găsească în propria jumătate de teren.
La aruncarea de începere, care se execută după marcarea unui gol, adversarii
executantului aruncării se pot afla în ambele jumătăţi ale terenului de joc.
În ambele cazuri adversarii nu se pot apropia la mai puţin de 3 metri de executantul
aruncării de începere.

11. ARUNCAREA DE LA 7 METRI

Se acordă aruncare de la 7 metri pentru:
 1. Împiedicarea neregulamentară a unei şanse clare de gol pe tot terenul de joc, de
către un jucător sau oficial al echipei adverse.
 2. Se aude un fluier neautorizat în momentul unei şanse clare de gol.
 3. O şansă clară de gol a fost întreruptă de către cineva – ceva care nu participă la
joc.
Când se acordă aruncare de la 7 metri, arbitrii trebuie să indice time-out.

Executarea aruncării de la 7 metri

Aruncarea de la 7 metri trebuie executată în decurs de 3 secunde de la fluierul
arbitrului de câmp, în direcţia porţii.
În cursul executării aruncării de la 7 metri executantul nu are dreptul nici să atingă şi
nici să depăşească linia de la 7 metri înainte ca mingea să îi fi părăsit mâna.
După executarea aruncării de la 7 metri mingea poate fi jucată, din nou, numai dacă
a atins un jucător advers, sau barele porţii.
La executarea unei aruncări de la 7 metri coechipierii executantului trebuie să se afle
în afara liniei de aruncare liberă, până ce mingea părăseşte mâna executantului. În caz
contrar, se va dicta aruncare liberă împotriva echipei care execută aruncarea de la 7 metri.
La executarea unei aruncări de la 7 metri jucătorii echipei adverse trebuie să se afle
în afara liniei de aruncare liberă şi la o distanţă de minimum 3 metri depărtare faţă de linia
de la 7 metri, până ce mingea părăseşte mâna executantului. În caz contrar, se va repeta
aruncarea de la 7 metri, dacă mingea nu ajunge în poartă (nu se marcă gol).
Dacă portarul depăşeşte linia de delimitare a apropierii de executantul aruncării de la
7 metri, adică linia de 4 metri, înainte ca mingea să părăsească mâna executantului, trebuie
să se repete aruncarea de la 7 metri, în cazul în care nu s-a marcat gol.
 Dacă executantul aruncării se află cu mingea în mână, în poziţie corectă de aruncare
şi pregătit să execute aruncarea de la 7 metri, nu mai este permisă efectuarea schimbului de
portari. Orice încercare de schimbare a portarilor, în această situaţie, va fi sancţionată ca şi
comportare nesportivă.

10. ARUNCAREA DE LA MARGINE

Se acordă aruncare de la margine atunci când mingea depăşeşte în totalitate linia de
margine, sau când un jucător de câmp al echipei în apărare atinge ultimul mingea înainte ca
aceasta să depăşească linia de poartă exterioară a echipei sale.
Se acordă de asemenea, când mingea atinge tavanul sau alt obiect aflat deasupra
terenului de joc.
Aruncarea de la margine se execută fără semnalul prin fluier dat de arbitrii de către
adversarii echipei al cărui jucător a atins ultimul mingea, înaintea ieșirii acesteia din teren
sau înainte ca mingea să atingă tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului.
Aruncarea de la margine se va executa din locul unde mingea a trecut peste linia de
margine, sau dacă mingea a trecut peste linia de poartă exterioară, de la intersecţia liniei de
margine cu linia de poartă exterioară de pe acea parte a porţii prin care mingea a trecut peste
linia de poartă exterioară.
Executantul aruncării trebuie să stea / țină un picior pe linia de margine și să rămână
în poziție corectă până când mingea i-a părăsit mâna. Punerea mingii pe sol şi reluarea ei,
sau driblingul şi reprinderea ei, de către acelaşi jucător nu este permisă.
Jucătorii echipei adverse nu au dreptul să se apropie la mai puţin de 3 metri de
executantul aruncării de la margine.
Ei au, în schimb, dreptul ca întotdeauna să ocupe loc la linia propriului spaţiu de
poartă, chiar dacă distanţa dintre ei şi executantul aruncării este mai mică de 3 metri.
În etapa învățării se recomandă ca, paralel cu demonstrațiile efectuate, să se
folosească și materialele intuitive.
Pentru însușirea corectă și rapidă se impune folosirea unui număr mare de
mingi care să permită exersarea în perechi sau individual la perete.
La început, ritmul de execuție va fi ceva mai lent și pe direcții accesibile. Pe
măsură ce mecanismul de bază al pasei se însușește ea poate fi introdusă treptat în
sisteme de acționare mai complexe, care obișnuiesc și care deprind începătorii să
primească mingea de la coechipier și să o transmită altuia. Apoi ea poate fi inclusă
în conținutul unor ștafete, jocuri dinamice sau pregătitoare.
 Exercițiul 1
Resurse: fluier, mingi de handbal.
Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi câte doi faţă în faţă, la distanţă
de 2 – 3 metri unul de celălalt. Ei vor executa pase cu scurte deplasări spre înainte
și retrageri spre înapoi

. . . . . .

Câte doi față-n față – pătr3undere și

retragere
Indicaţii metodice:

 Pasa va fi transmisă în momentul deplasării spre înainte.

 După pasarea mingii se va face o deplasare cu spatele 2, 3 paşi urmată de ieşirea în

întâmpinarea mingii.

 Se va mări treptat distanța dintre elevi.

Exercițiul 2
Resurse: fluier, mingi de handbal.

Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi în formaţie de suveică simplă. Se

execută pase de pe loc, cu o mână de deasupra umărului. După pasarea mingii
deplasarea se va face la propriul şir.

.
.
.
Suveică simplă – deplasare la propriul șir
 Indicaţii metodice:
 În funcţie de rapiditatea paselor pe care dorim s-o realizăm, putem fixa distanţa
dintre şiruri.
 Deplasarea la propriul șir se va face folosind alergarea cu spatele.
 Retragerea la propriul șir se va face pe partea dreaptă.

B. EXERCIȚII PENTRU CONSOLIDAREA PRINDERII ȘI PASĂRII MINGII DE PE

LOC Pentru etapa consolidării putem utiliza exerciții în care să creștem ușor dificultatea,
deplasarea jucătorilor efectuându-se pe alte direcții decât la urma propriului șir.

Exercițiul 3
Resurse: fluier, mingi de handbal.

Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi în formaţie de suveică simplă. Se

execută pase de pe loc, cu o mână de deasupra umărului. După pasarea mingii
deplasarea se va face la șirul la care s-a pasat.

.
.

Suveică simplă – deplasare la propriul șir la care s-a pasat

 Exercițiul 4
Resurse: fluier, mingi de handbal.

Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi în formaţie de triunghi şi vor

executa pase de pe loc cu o mână de deasupra umărului. După efectuarea pasei,
fiecare elev se deplasează la șirul propriu.

A A

1
. 3 1
. 3

B 2 B 2

C C

Triunghi – deplasare la șirul propriu

Indicaţii metodice:
 Elevul din șirul A pasează celui din șirul B; cel din B elevului din șirul C; iar
cel din șirul C elevului din șirul A ș.a.m.d.
 După prinderea mingii piciorul opus braţului de pasare trebuie orientat pe noua
direcţie de pasare.
 Cotul brațului de pasare trebuie să fie deasupra umărului.
 Transmiterea mingii se face spre dreapta.
 După un număr de repetări transmiterea mingii se face spre stânga (se schimbă
sensul de pasare).
C. EXERCIȚII PENTRU PERFECȚIONAREA PRINDERII ȘI PASĂRII MINGII DE PE
LOC Pentru etapa perfecționării putem utiliza exerciții în care să creștem complexitatea,
numărul repetărilor, distanța dintre jucători, frecvența de pasare, prezența adversarului.

Exercițiul 5
Resurse: fluier, cretă, mingi de handbal.
Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi în formaţie de suveică simplă,
cu delimitarea precisă a spaţiului de pasare. Se execută pase de pe loc, cu o mână de
deasupra umărului cu deplasare la şirul propriul șir.

Suveică simplă – delimitarea spațiului de pasare

Indicaţii metodice:
 Spațiul de pasare va fi delimitat printr-o linie trasată vizibil pe sol.
 Exercițiul 6
Resurse: fluier, mingi de handbal.
Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc cu un elev în
interior. Se execută pase de pe loc de la unul la altul, în orice direcție, iar cel din
mijloc va încerca să intercepteze mingea.

6 5
6
5

1
1

. 4
4

3
2 3

Cerc – cu un elev în interior

Indicaţii metodice:
 Elevul din interiorul cercului dacă reușește intercepția mingii va schimba locul
cu cel de la care a interceptat mingea.

PRINDEREA ȘI PASAREA MINGII DIN ALERGARE

Prinderea și pasarea mingii din alergare

Tehnica de execuție
În timpul alergării trebuie să existe tendinţa jucătorului ca prinderea mingii să se
execute numai prin răsucirea trunchiului şi îndreptarea braţelor în direcţia din care vine
mingea iar pasarea, prin răsucirea trunchiului şi a braţului aruncător în direcţia în care este
transmisă mingea.
Atât în cazul prinderii, cât şi în cel al pasării, trenul inferior continuă mişcările de alergare
înainte.
 GREŞELI FRECVENTE
■ Nu se respectă regula „paşi”, efectuându-se mai mult de trei pași cu
.
mingea în mana
■ Alergarea este efectuată cu pas adăugat.
■ Picioarele nu continuă alergarea spre poarta adversă.
■ Cel care primește mingea nu pregătește brațele din timp.
■ Cel care pasează nu apreciază în mod corespunzător forța cu care transmite
mingea
și nici traiectoria acesteia.
■ Nu se ţine cont de viteza de deplasare a partenerului căruia îi este adresată
pasa, aceasta neexecutându-se pe poziţia viitoare în care jucătorul respectiv va
ajunge o dată cu mingea.
INDICAȚII METODICE
■ În momentul prinderii şi pasării mingii trunchiul trebuie să se răsucească.
■ Trenul inferior trebuie să continue alergarea spre poarta adversă.
■ Pasarea mingii din alergare trebuie să se execute pe poziţie viitoare.
METODICA PREDĂRII PRINDERII ȘI PASĂRII MINGII DIN ALERGARE

Mijloace de acționare – prinderea și pasarea mingii din alergare:

Exercițiul 1
Resurse: fluier, mingi de handbal.
Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi în formaţie de suveică simplă,
cu delimitarea precisă a spaţiului de pasare. Se execută pase din alergare urmate de
deplasare la urma şirului opus.

15 m

. 1-2
B

A
Pase din alergare în suveică simplă
 Exercițiul 2
Resurse: fluier, mingi de handbal.
Descriere terminologică: elevii sunt aşezaţi în formaţie de pătrat şi execută
pase din alergare pe diagonală. Deplasarea se va face la şirul din dreapta.

.
.
Pase din alergare în pătrat

Indicaţii metodice:
 Mingea trebuie să fie primită în pătrundere.
 În timpul deplasării se urmăreşte în permanenţă mingea cu privirea.
 Deplasarea după transmiterea mingii se face în mare viteză.

B. EXERCIȚII PENTRU CONSOLIDAREA PRINDERII ȘI PASĂRII MINGII DIN

ALERGARE

Exercițiul 3
Resurse: fluier, mingi de handbal.
Descriere terminologică: elevii aşezaţi în formaţie de suveică simplă, cu un
jucător în lateral. Se execută pasă din alergare la jucătorul din lateral, reprimire,
pasă din alergare la jucătorul din șirul opus. După pasare, deplasarea se va face la
urma şirului din partea opusă.

3
 Pase din alergare cu un jucător în lateral

Indicaţii metodice:
 Prinderea şi pasarea mingii se va face din alergare.
 În timpul alergării jucătorii nu vor executa întoarcerea totală a trunchiului ci
numai o răsucire din articulaţia şoldului.
 Se vor executa pase zvârlite de deasupra umărului.
 Jucătorul plasat în lateral poate să-şi schimbe poziţia, iar după un număr de pase
va fi înlocuit.

Exercițiul 4
Resurse: fluier, mingi de handbal, jaloane.
Descriere terminologică: elevii dispuşi pe două şiruri vor executa pase în
doi din alergare pe toată lungimea terenului cu ocolirea unui jalon şi revenire la urma
propriului şir.

.
Pase în doi din alergare cu ocolirea jalonului
Indicaţii metodice:
 Pasele din alergare se execută fără opriri.
 Prinderea mingii se realizează cu răsucire din articulația șoldului, deci se
 păstrează direcția de deplasare.

EXERCIȚII PENTRU PERFECȚIONAREA PRINDERII ȘI PASĂRII MINGII DIN

ALERGARE
Exercitiul 1

■ Jucătorii sunt așezați în formație de scară (unul în față, altul la mijloc și

celălalt mai înapoi). Ei vor efectua pase în trei din alergare, pe lungimea terenului.

2 3 6 7 10

1 4 5 8 9

.
Pase în trei din alergare – jucătorii dispuși în scară

Indicaţii metodice:
 Jucătorii își vor pasa mingea din om în om.
 Direcția de pasare a mingii va fi oblic spre înainte (1 și 3) și oblic spre înapoi (3 și 4).
 După fiecare repetare jucătorii vor schimba locurile.

Exercitiul 2

■ Jucătorii sunt așezați în formație de cocor, cu cel din mijloc mai avansat, iar
cei din lateral mai retrași. Ei vor efectua pase în trei din alergare, pe lungimea terenului.

. 1 4 5 8 9

2
3 6 7 10
 Pase în trei din alergare – jucătorii dispuși în cocor cu cel
din mijloc avansat

Indicaţii metodice:
 Jucătorii își vor pasa mingea din om în om.
 În timpul deplasării se urmăreşte în permanenţă mingea cu privirea.
 După fiecare repetare jucătorii vor schimba locurile.
 DRIBLINGUL MULTIPLU
Tehnica de execuție

Driblingul multiplu constă dintr-o serie de împingeri succesive

ale mingii spre sol, executate prin apăsări cu palma pe suprafaţa
acesteia.

Se caracterizează prin faptul că:

 Jucătorul împinge mingea spre sol astfel încât contactul ei cu
suprafața să se facă lateral faţă de linia pe care aleargă
jucătorul, pentru a evita să o lovească cu picioarele în timp ce
aleargă;
 Jucătorul trebuie să împingă mingea în sol, exact cu forţa care
este necesară pentru a sări la înălţimea limitei inferioare a
pieptului;
 Unghiul de împingere a mingii este proporţional cu viteza de
deplasare a jucătorului. Cu cât viteza de deplasare a
jucătorului este mai mare, cu atât unghiul de incidenţă este mai mic şi invers;
 Mingea este împinsă cu palma spre sol şi nu lovită;
 La mişcarea de apăsare şi împingere a mingii spre sol ia parte întregul braţ;
 Executarea sigură şi precisă a driblingului multiplu depinde în bună măsură
de mişcarea palmei din articulaţia pumnului, printr-o serie de flexii pe
antebraţ, care coincid cu împingerile spre sol, şi o serie de extensii, care
reprezintă de fapt amortizarea şocului produs de contactul dintre mingea
care revine ricoşând din sol şi palma care o împinge din nou;
 Privirea trebuie orientată în teren.

INDICAȚII METODICE
≈ driblingul multiplu ≈
■ Pe tot parcursul instruirii se va acționa pentru efectuarea driblingului alternativ atât cu mâna stângă, cât
și cu cea dreaptă, cu variații de ritm și de deplasare.
■ Jucătorul împinge mingea spre sol, lateral faţă de corp, pentru a nu influenţa mişcarea picioarelor în
timpul alergării, implicit pentru a nu micşora viteza de deplasare;
■ Mingea se bate atât de departe înainte, încât să nu micşoreze viteza alergării şi să revină la timp din sol
în posesia jucătorului.
■ Unghiul dintre traiectoria mingii şi sol devine cu atât mai ascuţit, cu cât creşte viteza alergării.
■ Mingea trebuie să fie bătută în sol, exact cu forţa care este necesară pentru a sări la înălţimea limitei
inferioare a pieptului (dacă mingea este bătută puternic, vine prea sus sau dacă este bătută slab, vine prea
jos, iar jucătorul este obligat să privească în sus sau în sol, întrerupându-şi ritmul de alergare, pierzând şi
posibilitatea de a privi în terenul de joc).
■ Trebuie lucrat foarte mult pentru ambidextrie.
■ Însuşirea lui trebuie făcută la un nivel astfel încât să poată oferi atacantului posibilitatea de a acţiona cât
87
mai diferit în joc dar mai ales de a fi folosit tactic în momentul oportun.
■ În lupta cu adversarul, corpul se va afla între minge şi adversar.
■ La efectuarea driblingului printre jaloane, jucătorul va căuta să bată mingea în sol cu mâna care este mai
 GREȘELI FRECVENTE
≈ driblingul multiplu ≈
■ Mingea este împinsă în faţa picioarelor, folosindu-se pentru aceasta o mişcare de împingere cu
două mâini.

■ Se bate mingea cu putere în pământ, făcând-o să sară deasupra capului.

■ În alergare nu se ţine seama de unghiul sub care se împinge mingea, fapt care dăunează mult vitezei
de alergare.
■ Nu se foloseşte în mod raţional şi mâna mai puţin îndemânatică sau dacă se foloseşte, se observă în
unele cazuri o mişcare asimetrică faţă de cea executată cu mâna dreaptă.
■ Lovirea cu palma a mingii, ceea ce are ca urmare pierderea controlului mingii în deplasarea în viteză.
■ Privirea jucătorului aţintită în pământ. Fără să privească în jurul său jucătorul poate fi surprins de
adversar şi deposedat de minge.
■ Aplecarea trunchiului prea mult pe minge lucru ce afectează câmpul vizual.
■ Balansarea capului pe verticală.

METODICA PREDĂRII DRIBLINGULUI

DRIBLINGUL MULTIPLU – EXERCIȚII DE INVATARE

Exercitiul 1

■ Jucătorii aşezaţi în linie pe lăţimea terenului de handbal, la distanţe egale între ei, fiecare cu
minge, vor executa dribling multiplu pe loc folosind braţul îndemânatic.
Exercitiul 2
■ Jucătorii aşezaţi în linie pe lăţimea terenului de handbal, la distanţe egale între ei, fiecare cu
minge, vor executa dribling multiplu pe loc folosind braţul mai puţin îndemânatic.

88
 A. EXERCIȚII PENTRU CONSOLIDAREA DRIBLINGULUI MULTIPLU

Exercitiul 4
Jucătorii sunt aşezaţi pe două şiruri faţă în faţă, cu un coechipier în lateral. Se execută dribling multiplu, pasă
cu o mână de deasupra umărului la jucătorul din lateral, reprimirea mingii, dribling multiplu şi pasă la primul
jucător al şirului opus. Deplasarea se va face la şirul la care a pasat.

Exercitiul 5

Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de pătrat. Jucătorii din colţurile „A” şi „C” au câte o minge. La
semnal, primii jucători din şirurile „A” şi „C” pleacă în dribling până la şirurile „D” şi „B”, pasează
mingea primilor jucători şi se aşează la şirul la care au pasat. Jucătorii „B” şi „D”, execută același
lucru spre șirul „C” respectiv „A”.

.
B C

. A
D

89
EXERCIȚII PENTRU PERFECȚIONAREA DRIBLINGULUI MULTIPLU

Exercitiul 5
■ Jucătorul pornește cu mingea în dribling din dreptul propriului semicerc și își
încheie deplasarea printr-o aruncare la poartă din săritură sau din alergare.

Exercitiul 6
■ Jucătorul execută dribling șerpuit printre mai multe jaloane așezate în linie în
lungul terenului, pornind din dreptul semicercului propriu și terminind prin aruncare la
poarta adversă. Efectuarea driblingului printre jaloane se face schimbând brațul în
dreptul fiecărui jalon.

81
81