Lipide

» Modele structurale » Materii prime cu lipide

» Proprietăţi fizico-chimice farmacologic active
» Extracţie ₰ Surse de vitamine
» Identificare ₰ Produse antimicrobiene
» Determinare cantitativă ₰ Produse cu acţiune purgativă
» Materii prime cu lipide utilizate ₰ Surse de acid γ-linolenic
în tehnologia farmaceutică ₰ Surse de lecitine
 Lipide

Modele structurale

▪ fracţiunea saponificabilă (lipide propriu-zise):

– gliceride: esteri → acizi graşi superiori cu glicerolul;

– ceride: esteri → acizi graşi superiori cu alcooli graşi

superiori;

– steride: esteri → acizi graşi superiori cu steroli;

– fosfatide: esteri → acizi graşi superiori cu acizi fosfatidici.

▪ fracţiunea insaponificabilă: alcooli superiori şi acizi liberi,

hidrocarburi, vitamine, pigmenţi şi antioxidanţi naturali.
 Lipide
Modele structurale

Acizi graşi

acid caproic (hexanoic) CH3–(CH2)4–COOH

acid caprilic (octanoic) CH3–(CH2)6–COOH
acid caprinic (decanoic) CH3–(CH2)8–COOH
acid lauric (dodecanoic) CH3–(CH2)10–COOH
acid miristic (tetradecanoic) CH3–(CH2)12–COOH
acid palmitic (hexadecanoic) CH3–(CH2)14–COOH
acid stearic (octadecanoic) CH3–(CH2)16–COOH
acid arahidic (eicosanoic) CH3–(CH2)18–COOH
acid behenic (docosanoic) CH3–(CH2)20–COOH
acid lignoceric (tetracosanoic) CH3–(CH2)22–COOH
acid cerotic (hexacosanoic) CH3–(CH2)24–COOH
acid montanic (octacosanoic) CH3–(CH2)26–COOH
acid melisic (triacontanoic) CH3–(CH2)28–COOH
acid laceroic (dotriacontanoic) CH3–(CH2)30–COOH
acid miristoleic (9-tetradecenoic) CH3–(CH2)3–CH=CH–(CH2)7–COOH
acid palmitoleic (9-hexadecenoic) CH3–(CH2)5–CH=CH–(CH2)7–COOH
acid oleic (9-octadecenoic) CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)7–COOH
acid ricinoleic (12-hidroxi-9-octadecenoic) CH3–(CH2)5–CH(OH)–CH2–CH=CH–(CH2)7–COOH
acid linoleic (9,12-octadecadienoic) CH3–(CH2)4–CH=CH–CH2–CH=CH–(CH2)7–COOH
acid α-linolenic (9,12,15-octadecatrienoic) CH3–CH2–(CH=CH–CH2)2–CH=CH–(CH2)7–COOH
acid γ-linolenic (6,9,12-octadecatrienoic) CH3–(CH2)4–(CH=CH–CH2)2–CH=CH–(CH2)4–COOH
acid arahidonic (5,8,11,14-eicosatetraenoic) CH3–(CH2)4–(CH=CH–CH2)3–CH=CH–(CH2)3–COOH
 Lipide

Proprietăţi fizico-chimice

▪ gliceridele:

– lichide uleioase / substanţe solide, cristalizate, incolore,

albe sau gălbui;

– interval de topire, uneori puncte de topire (p.t.) duble sau

triple: în funcţie de natura acizilor graşi din structură.

▪ ceridele:

– substanţe solide, amorfe, onctuoase, alb-gălbui;

– p.t. cuprinse între 68–80°C.

 Lipide

▪ steridele: solide, cristalizate (plăci poliedrice), incolore,

cu p.t. nete;

▪ fosfatidele: solide (mase ceroase), rar cristalizate,

higroscopice, cu miros caracteristic, de peşte proaspăt;

▪ lipidele: solubile în solvenţi organici apolari (benzen, eter,

tetraclorură de carbon, sulfură de carbon) şi insolubile în
alcool sau apă;

▪ ceridele, steridele, fosfatidele: prin solubilizare dau soluţii

coloidale sau emulsii;
 Lipide

▪ uleiurile grase conţin, în principal, acizi graşi nesaturaţi:

– uneori cu proprietăţi sicative: se usucă rapid şi formează

un lac protector (e.g., Lini oleum).

▪ grăsimile: conţinut ridicat de acizi graşi saturaţi;

▪ în cadrul fenomenului de râncezire:

– auto-oxidarea la nivelul dublelor legături din structura

acizilor graşi nesaturaţi;

– stabilitate chimică scăzută a lipidelor: formare de peroxizi,

hidroperoxizi, aldehide, cetone, alcooli.
 Lipide

Extracţie

▪ presare la rece: rezultă cele mai fine uleiuri sau grăsimi de

uz farmaceutic;

▪ presare la cald:

– produse iniţial improprii uzului farmaceutic: impurificate;

– supuse apoi rafinării sau purificării prin desmucilaginare,

neutralizare, decolorare, dezodorizare şi winterizare (răcire).

▪ topire şi fierbere cu apă: e.g., ulei de palmier, grăsimi

animale (Adeps suillus);
 Lipide

▪ extracţie cu solvenţi organici apolari volatili:

– eter de petrol, eter etilic, sulfură de carbon, cloroform,

benzine;

– se obţin sorturi tehnice: uleiuri grase, grăsimi solide;

– procedeu aplicat numai la uleiurile industriale, de calitate

inferioară: nu este admis pentru produsele farmaceutice;

– prelucrarea turtelor (cu 5–10% ulei) de la extracţia prin

presare hidraulică, apoi distilarea solventului: se obţine
totalul lipidic cu valoare industrială.
 Lipide

Identificarea lipidelor prin proba „petei grase”

▪ o soluţie apolară de lipide:

– prin evaporare pe hârtie de filtru: lasă o pată grasă;

– într-un flacon: 1 g de ulei vegetal (Ricini oleum) solubilizat

în 10 ml de cloroform;

– pe o hârtie de filtru: 2–3 pic. din soluţia cloroformică;

– se lasă să se evapore la temperatura camerei: apariţia

unei pete grase.
 Lipide

Identificarea prin CSS a unor componente din

uleiurile vegetale

▪ soluţii de analizat: sol. cloroformice 1% (m/v) din Helianthi

oleum, Olivae oleum, Lini oleum, Ricini oleum – în start se
depun câte 5 μl;

▪ soluţia etalon: sol. cloroformică 1% (m/v) de β-sitosterol –

se depun în start 5 μl;

▪ faza staţionară: silicagel G 60 Merck TLC (plăci 10×10 cm);

▪ faza mobilă: toluen–acetat de etil (9:1, v/v);

 Lipide

▪ distanţa de migrare: 75 mm;

▪ timpul de migrare: aprox. 30 minute (apoi uscare);

▪ revelare: pulverizare cu reactiv vanilal sulfuric

(sol. I + sol. II, separat);

▪ rezultate:

– după încălzire la 110°C, 3–5 minute:

-- toate spoturile devin cenuşii-violete: cu excepţia

ricinoleinelor, care trec în brun.
Lipide
 Lipide

Determinare cantitativă

▪ datorită faptului că nu prezintă constante fizico-chimice

nete, pentru analiza cantitativă a lipidelor se aplică:

– o serie de indici stabiliţi convenţional;

– evaluarea totalului lipidic: extracţie repetată, la rece,

în aparatul Soxhlet, cu solvenţi apolari volatili (eter de
petrol, eter etilic, cloroform);

– tehnici de lucru speciale: separarea şi determinarea

cantitativă a fosfatidelor şi componentelor insaponificabile.
 Lipide

▪ gliceridele se caracterizează, din punct de vedere chimic,

cu ajutorul unor indici stabiliţi convenţional (F.R. X):

– indice de aciditate (I.A.): „mg KOH necesare neutralizării

acizilor liberi din 1 g de produs analizat”;

– indice de ester (I.E.): „mg KOH necesare neutralizării

acizilor graşi rezultaţi din saponificarea a 1 g de produs”;

– indice de saponificare (I.S.=I.A.+I.E.): „mg KOH necesare

pentru neutralizarea acizilor liberi şi a acizilor rezultaţi din
saponificarea a 1 g de produs;
 Lipide

– indice de iod (I.I.): „g de iod adiţionat de 100 g de produs”;

– indice de peroxid (I.P.): „ml de tiosulfat de sodiu 0.01 M

oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin acţiunea
peroxizilor din 1 g de produs analizat”;

– indice de hidroxil (I.H.): „mg KOH echivalente acidului

acetic consumat prin acetilarea a 1 g de produs”;

– indice de acetil (I.Ac.): „mg KOH necesare neutralizării

acidului acetic eliberat prin saponificarea a 1 g de produs
acetilat”.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Helianthi oleum

Definiţie

▪ Helianthi oleum (F.R. X, Ph.Eur. 10):

– uleiul gras („uleiul fix”) obţinut prin presare la rece şi

centrifugare (sau prin alte procedee mecanice) din seminţele
fără tegument provenite de la ∗ Helianthus annuus L.,
floarea-soarelui (Asteraceae);

– Helianthi oleum se numeşte „ulei fix”: pentru a-l deosebi

de Helianthi aetheroleum.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Helianthi oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid uleios, limpede la temperaturi >15°C:

– cu uşoară opalescenţă la temperaturi <15°C: care trebuie

să dispară prin încălzire la 40°C;

– culoare slab gălbuie, gust dulceag, miros caracteristic;

– miscibil în orice proporţie cu benzină, cloroform, eter şi

ulei de terebentină, greu solubil în alcool, insolubil în apă;

– nu se admit impurificări cu uleiuri de bumbac, cânepă,

crucifere (rapiţă), ulei rânced;
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Helianthi oleum
– păstrat în condiţii necorespunzătoare: uleiul râncezeşte;

– Helianthi oleum neutralisatum: lipsit de miros.

▪ uleiul de floarea-soarelui: aprox. 10% din producţia

mondială de grăsimi vegetale comestibile;

▪ Helianthi oleum neutralisatum (F.R. X), neutralizarea

acidităţii libere cu carbonat de sodiu: pentru soluţii
injectabile (ad iniectabile) sau colire;

▪ făina obţinută din turtele degresate, rămase de la presarea

seminţelor: în industria alimentară (halva).
Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Helianthi oleum

Helianthus annuus
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Olivae oleum

Definiţie

▪ Olivae oleum (Ph.Eur. 10), Olivarum oleum:

– uleiul gras obţinut prin presare la rece şi centrifugare

(sau prin alte procedee mecanice admise) din fructele
mature de la specia ∗ Olea europaea L., măslin (Oleaceae);

– Olivae oleum depuratum ad iniectabile (ulei de măsline

purificat pentru soluţii injectabile): se obţine în acelaşi mod
ca şi uleiul de floarea-soarelui neutralizat.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Olivae oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid galben sau galben-verzui, nesicativ:

– cu gust dulceag, plăcut şi miros slab;

– la 10°C se tulbură: depozit cristalin care pluteşte în lichid;

– la 0°C se solidifică: masă de consistenţă moale, onctuoasă;

– solubil în solvenţi organici volatili, foarte puţin solubil în

alcool, insolubil în apă;

– nu se admit impurificări cu uleiuri de mac, susan, arahide,

bumbac.
Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Olivae oleum

Olea europaea
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Amygdali oleum

Definiţie

▪ Amygdali oleum (Ph.Eur. 10):

– uleiul gras obţinut prin presare la rece (sau prin alte

procedee mecanice admise) din cotiledoanele seminţelor
de ∗ Amygdalus communis L. sin. Prunus communis (L.)
Archangeli non Hudson sin. P. amygdalus Batsch var.
dulcis, migdal dulce (Rosaceae);

– în industrie: lubrifiant pentru mecanismele fine (ceasuri).

 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Amygdali oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid incolor sau slab gălbui:

– cu gust plăcut, dulceag, fără miros;

– solubil în eter etilic, cloroform, uleiuri grase şi uleiuri

volatile, foarte puţin solubil în alcool;

– nu se admit impurificări cu uleiuri de măsline, arahide,

bumbac, mac, susan, cu parafină lichidă sau alte uleiuri
străine.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Amygdali oleum

Amygdalus communis
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Arachidis oleum

Definiţie

▪ Arachidis oleum (Ph.Eur. 10):

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a seminţelor de

∗ Arachis hypogaea L., arahide, alune de pământ (Fabaceae);

– pentru uz farmaceutic: se acceptă şi uleiul rafinat după

extracţie cu benzină sau n-hexan;

– uleiul de arahide hidrogenat (untul de arahide): oficinal în

Ph.Eur. 10.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Arachidis oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid incolor, inodor:

– cu gust plăcut, dulceag;

– între 0–3°C se solidifică;

– foarte solubil în eter etilic şi uleiuri volatile, greu solubil în

alcool;

– nu se admit impurificări cu uleiuri de susan sau bumbac.

Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Arachidis oleum

Arachis hypogaea
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Sesami oleum

Definiţie

▪ Sesami oleum (Ph.Eur. 10):

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a seminţelor de la

speciile ∗ Sesamum indicum L. şi ∗ S. orientale L., susan
(Pedaliaceae);

– considerat unul dintre cele mai bune uleiuri de gătit;

– poate fi conservat pe o perioadă îndelungată: datorită

antioxidanţilor din compoziţie (tocoferoli, sesamol).
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Sesami oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid limpede, aproape insipid:

– galben deschis sau galben-auriu;

– cu gust plăcut, dulceag;

– la 4°C se solidifică într-o masă moale;

– nu se admit impurificări cu ulei de bumbac: mult mai

ieftin.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Sesami oleum

Sesamum orientale

Sesamum indicum
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Ulei de palmier

Definiţie

▪ Ulei de palmier:

– uleiul gras obţinut prin presarea la cald a fructelor mature

de la Elaeis guineensis Jacq., palmier de ulei, precum şi de
la alte specii de palmieri (Arecaceae sin. Palmae);

– ca atare, nerafinat: conţine cantităţi mari de provitamină A,

de 15 ori mai mult decât morcovul şi de 300 ori mai mult
decât tomatele.
Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Ulei de palmier

Elaeis guineensis
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cocos oleum

Definiţie

▪ Cocos oleum (Ph.Eur. 10):

– uleiul gras obţinut prin presarea la cald a endospermului

seminţelor mature recoltate de la Cocos nucifera L., palmier
de cocos, cocotier (Arecaceae sin. Palmae);

– utilizat în alimentaţie (margarină, dulciuri) şi în cosmetică,

la fabricarea unor săpunuri, creme;

– ulei de cocos → rafinare şi dezodorizare: unt de cocos.

 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cocos oleum

Cocos
nucifera
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Arganiae oleum

Definiţie

▪ Arganiae oleum:

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a fructelor de

Argania spinosa (L.) Skeels sin. A. sideroxylon Roem. et
Schult., arganier, copacul vieţii (Sapotaceae);

– în dermatocosmetologie: hidratarea tenului sensibil,

întărirea unghiilor fragile, revitalizarea podoabei capilare,
prevenirea formării ridurilor, a vergeturilor (efect anti-aging).
Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Arganiae oleum

Argania spinosa
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cacao oleum

Definiţie

▪ Cacao oleum (F.R. X), Butyrum cacao, Theobromatis oleum:

– grăsimea obţinută prin presarea la cald a seminţelor

fermentate de la Theobroma cacao L., arbore de cacao
(Sterculiaceae);

– intervalul de topire → utilizarea în tehnologia farmaceutică

(supozitoare): la temperatura corpului, se topeşte rapid şi
cedează principiile active la locul de administrare.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cacao oleum
Proprietăţi fizico-chimice

▪ produs solid, onctuos, plăci sau fragmente neregulate:

– alb-gălbui, cu miros plăcut şi gust de cacao;

– solubil în alcool absolut, la cald, în benzen, cloroform,

eter etilic, eter de petrol, sulfură de carbon, puţin solubil în
alcool, insolubil în apă;

– temperatura de topire: 30–35°C;

– nu trebuie să aibă miros rânced;

– nu se admit impurificări cu grăsimi străine.

Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cacao oleum

Theobroma cacao
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Stearinum
Definiţie
▪ Stearinum (F.R. X), Acidum stearicum, Acidum stearinicum:
– amestec de acizi graşi superiori, constituit în principal
din acid stearic şi acid palmitic, preparat din seul de vită
(Sebum bovinum), prin saponificare cu hidroxizi alcalini.

Sebum bovinum Stearinum

 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Adeps suillus

Definiţie

▪ Adeps suillus, Axungia, Axungia porci:

– grăsimea obţinută prin prelucrarea ţesutului adipos de la

Sus scrofa (Linnaeus, 1758) var. domesticus, porc (Suidae);

– râncezeşte uşor → în scop farmaceutic, conservanţi şi

stabilizanţi, cca. 1% acid benzoic sau 3% Benzoe: se obţin
produsele Adeps suillus benzoicus şi, respectiv, Axungia
benzoinata.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Adeps suillus
Proprietăţi fizico-chimice
▪ produs onctuos, moale, omogen sau granulos, alb:
– cu miros şi gust caracteristic;
– la 34–46°C: lichid limpede, incolor sau slab gălbui;
– nu trebuie să fie rânced sau impurificat cu uleiuri vegetale;
– nu trebuie să conţină apă, săruri minerale şi resturi de
ţesuturi animale.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Adeps lanae

Definiţie

▪ Adeps lanae (F.R. X, Ph.Eur. 10), Cera lanae,

Cera lanae ovis:

– materia grasă colectată de pe lâna speciei Ovis aries

(Linnaeus, 1758), oaie (Bovidae);

– F.R. X, Ph.Eur. 10: produsele oficinale Adeps lanae

anhydricus (lanolina anhidră) şi Adeps lanae hydrosus
sau Adeps lanae cum aqua (lanolina hidratată).
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Adeps lanae

Proprietăţi fizico-chimice

▪ masă vâscoasă, onctuoasă, filantă:

– galbenă sau galben-cenuşie, cu miros caracteristic;

– lanolina anhidră încorporează 200–300% apă: sub formă

de emulsie A/U;

– temperatura de topire: 36–42°C;

– solubilă în solvenţi organici apolari (benzen, cloroform,

eter etilic, eter de petrol), acetat de etil, în acetonă şi în
alcool absolut, la fierbere;
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Adeps lanae

– în stare topită: miscibilă cu uleiurile grase şi cu uleiul de

parafină;
– practic insolubilă în apă;
– nu se admit impurificări cu clor liber, cloruri, glicerol,
parafină, săpun, săruri de amoniu, substanţe oxidabile.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cetaceum

Definiţie

▪ Cetaceum (F.R. X), Spermaceti:

– ceara cristalină purificată, extrasă din cavităţile craniene şi

pericraniene ale Physeter macrocephalus (Linnaeus, 1758)
sin. P. catodon (Linnaeus, 1758), caşalot (Physeteridae);

– aşa-numitul „secret al cremelor de zi”: intervalul de topire

mai ridicat;

– pudrele aderă foarte bine pe cetaceu.

 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cetaceum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ produs alb, onctuos, cu aspect cristalin, structură lamelară:

– fragmente uşoare, alb-sidefii: clivează cu uşurinţă în foiţe

translucide;

– fără gust, cu miros slab caracteristic;

– solubil în alcool fierbinte, eter, cloroform, uleiuri grase,

uleiuri volatile;

– umectat cu alcool sau cu ulei vegetal: uşor pulverizabil;

 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cetaceum

– nu lasă pată grasă pe hârtia de filtru;

– la topire (45–50°C): se obţine un lichid limpede şi incolor;
– nu se admit impurificări cu acid stearic, ceară, cetaceu
sintetic, parafină.

Physeter
macrocephalus
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera flava

Definiţie

▪ Cera flava (F.R. X, Ph.Eur. 10):

– produsul obţinut prin topirea fagurilor construiţi de

speciile Apis mellifica (Linnaeus, 1758), A. mellifica var.
ligustica (Spinola, 1806) ş.a., albine (Apidae);

– secreţia glandelor cerifere de pe ultimele patru segmente

abdominale ale albinei → solzi sau lame: masticare în
filamente plastice, din care albina construieşte fagurele.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera flava

Proprietăţi fizico-chimice

▪ produs solid, plăci / turte, cu fractura mată şi granuloasă:

– de culoare galbenă, cu miros caracteristic, fără gust;

– malaxat între degete: nu trebuie să se sfărâme, ci să aibă

consistenţă plastică;

– insolubil în apă, uşor solubil în benzen, cloroform,

tetraclorură de carbon, uleiuri volatile (ulei de terebentină)
şi uleiuri grase;
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera flava

– solubil în eter etilic, la cald, parţial solubil în alcool;

– în stare topită: miscibil cu vaselina, parafina şi uleiurile

grase;

– temperatura de topire: 62–65°C;

– densitatea: 0.95–0.965;

– nu se admit impurificări cu acid stearic, grăsimi (seu),

Cera japonica, Cera Carnauba, săpun, parafină, răşini,
coloranţi sintetici.
Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera flava

Apis mellifica
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera alba

Definiţie
▪ Cera alba (F.R. IX, Ph.Eur. 10):
– produsul obţinut din ceara galbenă prin decolorare naturală
(straturi subţiri expuse la soare câteva zile) sau prin fierbere
cu H2O2 sau Na2O2 (metoda chimică);
– ceara albă preparată prin alte procedee nu este admisă în
tehnologia farmaceutică: e.g., albire cu bicromat de potasiu.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera alba

Proprietăţi fizico-chimice

▪ produs solid, plăci subţiri cu aspect onctuos, cu fractura

fin granuloasă, uniformă:

– culoare albă sau slab gălbuie, miros slab caracteristic;

– solubilitate similară cu Cera flava;

– înmuiere la 37°C (consistenţă plastică), topire la 62–66°C;

– nu se admit impurificări cu acid stearic, grăsimi, Cera

japonica, Cera Carnauba, săpun, parafină, răşini, sulfaţi,
cloruri provenite din decoloranţi.
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera carnauba

Definiţie

▪ Cera carnauba (Ph.Eur. 10), Cera Coperniciae:

– produsul ceros de pe mugurii foliari ai speciei Copernicia

cerifera (Arruda) Mart. sin. C. prunifera (Mill.) H.E. Moore,
carnauba, palmier de ceară (Arecaceae sin. Palmae);

– în tehnologia farmaceutică: utilizată ca agent de lustruire

pentru drajeuri;

– C. cerifera: palmier sud-american (Brazilia, Argentina).

Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera carnauba

Copernicia cerifera
 Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera jojoba

Definiţie

▪ Cera jojoba:

– amestec de ceride obţinut prin presarea la cald a

seminţelor de Simmondsia sinensis (Link) C.K. Schneider,
jojoba (Buxaceae);

– se foloseşte ca atare (în stare lichidă, la peste 100C)

sau hidrogenată (de consistenţă solidă, până la 650C),
în cosmetică: lapte de corp, creme, săpunuri, stick-uri.
Materii prime cu lipide utilizate în tehnologia
farmaceutică: Cera jojoba

Simmondsia sinensis
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de vitamine: Lini oleum

Definiţie

▪ Lini oleum (Ph.Eur. 10):

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a seminţelor de

∗ Linum usitatissimum L. subsp. crepitans (Boenn.) Vav.
et Ell., in (Linaceae);

– în România: inul se află pe locul doi ca plantă industrială,

după floarea-soarelui şi înaintea ricinului;

– concentrate de acizi graşi: Linosan, Linociclin, Vitamina F.

 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de vitamine: Lini oleum
Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid dens, limpede, galben-auriu:

– cu gust slab perceptibil şi miros caracteristic;

– în strat subţire, menţinut şapte zile la temperatura camerei:

peliculă elastică, flexibilă, transparentă (ulei sicativ);

– răcit la -16°C: rămâne limpede;

– miscibil în orice proporţie cu eter, cloroform, benzină şi

ulei de terebentină, greu solubil în alcool;
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de vitamine: Lini oleum

– nu se admit impurificări cu ulei de in obţinut la cald

(culoare brună, miros pronunţat şi gust arzător), ulei de in

rânced, uleiuri nesicative, răşini, uleiuri minerale.

Linum usitatissimum
subsp. crepitans
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de vitamine: Jecoris oleum

Definiţie

▪ Jecoris oleum, Jecoris aselli oleum domestici (Ph.Eur. 10),

Oleum morrhuae:

– uleiul gras din ficatul proaspăt al peştelui Gadus morhua

(Linnaeus, 1758) şi al altor specii de Gadus, cod (Gadidae);

– acţiune vitaminizantă (intern): în avitaminoze, rahitism,

osteoporoză, osteomalacie, subnutriţie, tuberculoză,
scrofuloză, carii dentare, psoriasis, creştere, gravidie.
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de vitamine: Jecoris oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid uleios, limpede, galben-deschis:

– cu gust caracteristic şi miros de peşte;

– miscibil cu eterul, cloroformul, sulfura de carbon şi

alcoolul etilic (în limite restrânse);

– mai puţin sicativ decât uleiurile vegetale;

– are densitatea 0.922–0.932;

– nu trebuie conţină metale grele;

 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de vitamine: Jecoris oleum

– nu se admit impurificări cu ulei de peşte alterat, uleiuri

sicative, uleiuri minerale, uleiuri străine, gliceride solide.

Gadus morhua
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse antimicrobiene: Hydnocarpi oleum

Definiţie

▪ Hydnocarpi oleum, Chaulmoograe oleum:

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a cotiledoanelor

din seminţele unor specii de Hydnocarpus (Flacourtiaceae):

H. heterophylla Blume, H. anthelminticus Pierre ex

Lanessan, H. wightiana Blume, H. kurzii (King) Warb. sin.

Taraktogenos kurzii King, chaulmoogra.

 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse antimicrobiene: Hydnocarpi oleum

Proprietăţi fizico-chimice
▪ produs semisolid, cu particule cristaline în structură:
– de culoare galbenă sau galben-brună;
– cu gust acru şi miros caracteristic;
– iritant asupra mucoaselor: intoxicaţii acute.

Hydnocarpus
wightiana
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse cu acţiune purgativă: Ricini oleum

Definiţie

▪ Ricini oleum (F.R. X, Ph.Eur. 10):

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a seminţelor de

∗ Ricinus communis L., ricin (Euphorbiaceae);

– ricinul, locul III în România, ca plantă industrială: cea mai

mare parte utilizat ca lubrifiant în motoarele de avion sau ca
sursă de acid undecilenic – conservant în preparatele
cosmetice, intermediar în chimia polimerilor (Rilsan).
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse cu acţiune purgativă: Ricini oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid limpede, vâscos, incolor sau slab gălbui:

– cu gust şi miros particulare, neplăcute;

– prin răcire la 0°C se tulbură, iar la -6°C se prinde într-o

masă albicioasă, moale, cu aspect untos;

– în strat subţire: masă cu aspect de rezină;

– miscibil cu acid acetic, alcool absolut, cloroform, eter,

tetraclorură de carbon;
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse cu acţiune purgativă: Ricini oleum

– nu se admit impurificări cu ulei de ricin alterat, obţinut prin

extracţie / presare la cald, cu alte uleiuri vegetale / minerale.

Ricinus
communis
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse cu acţiune purgativă: Crotonis oleum

Definiţie

▪ Crotonis oleum:

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece sau la cald a

seminţelor de Croton tiglium L., croton (Euphorbiaceae);

– acţiune purgativă drastică şi revulsivă, puternic vezicantă:

diacetilforbolul;

– se absoarbe percutanat şi intern: utilizat doar în medicina

veterinară, în constipaţii acute, la animale mari.
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse cu acţiune purgativă: Crotonis oleum

Proprietăţi fizico-chimice

▪ lichid dens, limpede, galben-brun, fluorescent:

– gust iute persistent, iritant şi miros particular, neplăcut;

– în timp, culoarea devine roşie-brună;

– la contact cu pielea: provoacă o inflamaţie dureroasă;

– se dizolvă, la cald, în 5 părţi de alcool: reacţie acidă;

– nu se admit impurificări cu ulei de ricin, cu alte uleiuri

vegetale sau uleiuri minerale;
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Produse cu acţiune purgativă: Crotonis oleum

– uleiul de croton conţine o cantitate mică de gliceride ale

acidului oleic.

Croton
tiglium
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de acid γ-linolenic: Oenotherae oleum

Definiţie

▪ Oenotherae oleum:

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a seminţelor de

Oenothera biennis L., luminiţă (Onagraceae);

– acţiune antihipercolesterolemiantă, antioxidantă,

imunostimulatoare, emolientă: în hipercolesterolemie,
eczeme, psoriasis, artrită reumatoidă, neuropatii diabetice,
ciroză, dureri mamare ciclice, sindrom premenstrual.
Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de acid γ-linolenic: Oenotherae oleum

Oenothera biennis
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de lecitine: Lecithinum

Definiţie

▪ Lecithinum:

– amestec de fosfatidil-coline obţinute prin prelucrarea unor

uleiuri vegetale sau a unor produse animale;

– izolate pentru prima dată din gălbenuşul de ou;

– principalele surse vegetale de lecitine: seminţe de Glycine

max (35%), Helianthus annuus (39%), Linum usitatissimum
(36%), Sesamum indicum (52%).
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de lecitine: Lecithinum

Sesamum
indicum

Glycine Helianthus Linum

max annuus usitatissimum
 Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de lecitine: Sojae oleum

Definiţie

▪ Sojae oleum (Ph.Eur. 10):

– uleiul gras obţinut prin presarea la rece a seminţelor de

∗ Glycine max (L.) Merr. sin. G. hispida (Moench) Maxim.
sin. Soja hispida Moench (Fabaceae);

– prin conţinutul de lecitină: acţiune hepatoprotectoare,

neurotonică, venotonică;

– seminţele de soia: principala sursă naturală de lecitină.

Materii prime cu lipide farmacologic active.
Surse de lecitine: Sojae oleum

Glycine
max