PARTIDA 2º

3.¤f3
3.¤c3 de asemenea este jucat frecvent. In orice caz
cele două mutări conduc la aceeaşi poziţie, dar sunt
câteva diferenţe din moment ce fiecare împiedică
anumite opţiuni. In şah este de preferat să rămai
flexibil, dar deciziile critice sunt inevitabile.
3 ... c6
Negrul îşi aşează pionii în aşa numita structură
Semi-Slava. Numele ia naştere datorită faptului că
stuctura cu pioni în d5 şi c6 se numeşte Slava, în timp
ce d5 şi e6 este caracteristic Gambitului Ortodox al
Damei. Când negrul joacă amândouă ...c6 şi ...e6, este
un fel de amestec a celor două, ceea ce conduce cu
puţină logică la numele de Semi-Slava.
Această structură de pioni este foarte populară în
O Khalifman, Alexander (2640) şahul marilor maestri moderni. Este foarte solidă, din
o Sveshnikov, Evgeny (2535) moment ce importantul pion central d5 este întărit, iar
[E04] Campionatul Rusiei, Elista, 1996 în acelaşi timp negrul îşi poate dezvolta piesele foarte
[Jonn Nunn] confortabil cu ...¤f6, ...¤bd7, ...¥d6 şi ...0–0. Asta lasă
doar nebunul din c8 nedezvoltat, dar negrul speră să îl
1.d4 rezolve şi pe acesta prin ...dxc4, urmat de ...b5 şi ¥b7,
Aceasta este una dintre cele mai comune două sau chiar cu ...b6.
mutări în deschidere, cealaltă fiind e4. Opinia asupra 4.g3
acesteia este cateodată exprimată prin faptul că d4 este
mai poziţională decât e4. De fapt, nu prea văd mare
diferenţă. Există la fel de multe deschideri tăioase după
d4, la cât de multe deschideri liniştite există după e4.
1 ... d5
Această replică simetrică este unul dintre cele mai
populare răspunsuri.
2.c4
Această mutare este caracteristică Gambitului
Damei. Albul intenţionează să schimbe pionul central
al negrului cu unul lateral. Atunci albul va avea doi
pioni centrali contra celui negru, ceea ce îi oferă şanse
să exercite un mai mare control asupra centrului, altul
din obiectivele cheie ale deschiderii.
2 ... e6
4.¤c3 ar conduce la variantele principale ale
In ciuda faptului că această deschidere se numeşte
Semi-Slavei. Interesanta idee a lui Khalifman este
Gambitul Damei, nu este chiar un gambit adevărat
bazată pe faptul că negrul joacă frecvent ...dxc4 urmat
fiindcă dacă negrul îl acceptă cu 2...dxc4 atunci el nu
de ...b5 în Semi-Slava. Aşezându-şi nebunul pe
poate menţine pionul extra. De exemplu, după 3.e3 b5
diagonala principală, este pregătit să exploateze
(3...¥e6 4.¤a3 recuperează pionul cu avantaj) 4.a4
slabiciunea diagonalei ce rezultă după ...dxc4. Riscul e
lanţul de pioni negri e dezintegrat şi nu doar că va
câ acesta este un gambit autentic. Am văzut mai înainte
trebui să dea inapoi pionul, dar poziţia sa de asemenea
că albul poate recupera pionul după 4...dxc4 deoarece
este ruinată. Notăm că 4...c6 este imposibil din cauza
nebunul din f1 ajută albul să spargă lanţul negru de
5.axb5 cxb5 6.£f3 şi turnul din a8 este prins în
pioni b5-c4. In orice caz, când nebunul este în g2,
capcană. Decât captura în c4, cel mai comun este
albul nu mai poate recupera pionul în forţă.
suportul pionului d5 cu 2...c6 sau 2...e6. Atunci dacă
4 ... ¤f6
albul joacă cxd5, negrul este pregătit să reia cu pionul,
Negrul putea captura pionul din prima cu 4...dxc4
păstrând un pion central la d5.
5.¥g2 b5 dar hotărăşte să dezvolte o piesă mai întâi.
 5.¥g2
Unii jucători aleg apărarea pionului c4 cu 5.¤bd2
sau 5.£c2, dar Khalifman persistă a oferi un gambit.
5 ... dxc4
Sveshnikov acceptă provocarea. Alternativa era să
continue dezvoltarea sa fără să accepte sacrificiul (de
exemplu 5...¤bd7). In timp ce Sveshnikov vrea să
exploateze partea negativă a planului alb, el este supus
acum unui atac periculos şi era mult mai prudent să
refuze oferta.
6.0–0
Imediata 6.¤e5 este de asemenea posibilă. Este
adevărat că atunci negrul are distrugatoarea mutare
6...¥b4+, dar după 7.¤c3 ¤d5 8.¥d2 albul din nou are
o bună compensaţie pentru pion.
6 ... b5
Negrul nu are nici o speranţă să menţină pionul din
c4 fără această mutare, iar dacă este forţat să o joace,
este mult mai flexibil să o facă chiar imediat. După
mutarea 6...¤bd7 7.a4 b5 de exemplu, 8.axb5 cxb5
9.¤g5 ¤d5 10.e4 ¤c7 11.e5 ¦b8 12.£h5 g6 13.£f3 îi
oferă albului un atac aproape decisiv. Dacă negrul pur
şi simplu permite albului să recupereze pionul c4
atunci va rămane în dezavantaj.
Principalul scop al negrului în deschidere a fost să
ofere pionului din d5 un sprijin puternic. Să cedeze
puternicul câmp din d5 fără o compensaţie pentru
pionul în plus ar fi total insuficient şi ar permite albului
mână liberă în centru.
7.a4
Ameninţând 8.axb5 urmat de un atac prin
descoperire pe diagonala mare.
7 ... ¥b7
Negrul combate ameninţarea întărind diagonala
mare. Acesta este un moment prielnic să ne oprim şi să
evaluăm situaţia. Poziţional vorbind, albul are un joc
bun datorită pionului central extra şi avansului in
dezvoltare. Negrul, pe de altă parte, are un pion in plus.
Intotdeauna este dificil de judecat valoarea relativă
a avantajului material şi poziţional, iar acest caz nu este
foarte clar. Oricum, o chestiune importantă este
evidentă : unul din principalele motive ale
compensaţiei albului este faptul că negrul este încă la
două mutări departare de rocadă. Urmează ca albul să
opereze cu ameninţări directe pe cât posibil, să
dezechilibreze negrul şi să îi împiedice cei doi timpi
necesari pentru a proteja regele.
In plus, albul trebuie să încerce să deschidă liniile.
Deocamdată, este destul de mult material între forţele
albe şi regele advers; de cum se deschid liniile,
posibilităţile de atac ale albului vor creşte.
8.¤e5
Crează ameninţarea directă 9.axb5, aducând două
piese în atacul asupra pionului slab c6. Dacă negrul
apără acest pion cu ...¤d5, atunci albul caştigă un
tempo în atac jucând e4.
8 ... £b6
Negrul îşi apără nebunul, şi astfel să răspundă la
axb5 cu ...cxb5. 8...a6 este altă idee, dar după 9.axb5
axb5 10.¦xa8 ¥xa8 11.¤c3 albul dezvoltă o piesă şi în
acelaşi timp ameninţă 12.¤xb5, astfel că încă o dată
negrul este incapabil să dezvolte flancul regelui.
9.b3!
Această mutare foarte puternică a fost jucată
pentru prima dată chiar în această partidă. Pînă în
prezent, albul prefera 9.e4, dar mutarea de faţă îl
menţine pe negru dezechilibrat, deoarece trebuie să
prevină ameninţarea 10.bxc4.
9 ... cxb3
Forţat, altfel albul recuperează pionul în timp ce
işi menţine atacul.
10.£xb3
Acum albul nu are nici o ameninţare devastatoare,
dar negrul va trebui să fie pregătit să răspundă atacului
alb asupra pionului b5 după 11.¤a3.
 10 ... ¤bd7
Negrul decide că prioritar este să scape de
dominantul cal din e5, însă nu îşi mai poate permite să
piardă timp în efectuarea rocadei mici. Altă variantă
era 10...¥e7 11.¤a3 0–0 (cedând pionul în plus este cel
mai bine; după 11...b4 12.¤ac4 £xd4 13.¥b2 albul
are un atac extraordinar pentru cei doi pioni) 12.axb5
cxb5 13.¥xb7 £xb7 14.£xb5 Aici albul încă are un
uşor avantaj, din moment ce calul din e5 este activ iar
negrul încă nu l-a dezvoltat pe cel de la b8.
Este posibil ca Sveshnikov să fi refuzat 10...¥e7
din cauză că nu i-a plăcut perspectiva de a apăra o
poziţie inferioară, dar în caz contrar, atunci a comis o
greşeală des întâlnită : în încercarea de a evita un mic
dezavantaj, a sfârşit cu unul şi mai mare!
De altfel lacoma mutare 10...£xd4 este probabil
mai bună decât mutarea din text, chiar dacă poziţia
negrului este pe marginea prapastiei. 11.¥b2 £b6
12.axb5 cxb5 13.¥d4! £xd4 (13...¥d5 pierde material
după 14.£xd5!) 14.¥xb7 £xa1 (14...£xe5 15.¦a5 a6
16.¥xa8 ¥d6 17.¥f3 este bun pentru alb; coloanele
deschise sunt ideale pentru turnuri iar negrul nu îşi
poate dezvolta calul din b8) 15.£xb5+ ¤bd7 16.¤xd7
¤xd7 17.¥xa8 £e5 18.£a4 £c7 iar negrul este pe cale
să menţină poziţia intactă mulţumită unui inteligent
truc tactic : 19.¦d1 ¥d6 20.¤a3 0–0! (20...¢e7
21.¤b5 £c5 22.¤xd6 ¦xa8 23.¤e4 £c7 24.£a3+
¢e8 25.¤d6+ câştigă) 21.¤b5 £b8 22.¦xd6 a6!
23.¤c7 ¤b6! şi negrul este în stare să se apere.
11.¥e3!
Acum atacul albului începe să prindă elan.
Ameninţarea imediată este spartura centrală 12.d5.
11 ... c5?!
Deschiderea poziţiei oferă de obicei un avantaj
celui mai dezvoltat. Negrul ar fi putut juca 11...¤d5
12.¤xd7 ¢xd7 , încercând să creeze un fel de blocadă
în centru; de exemplu 13.a5 £a6 14.¥d2 f5 iar albul
nu poate forţa cu uşurinţă e4.
Oricum, nu pot fi mulţi jucatori să le placă o
asemenea poziţie, cu sau fără pion în plus. Dama
neagră este marginalizată în a6, iar regele pluteşte în
centru.
12.¤xd7
Acest schimb este preliminar spărturii centrale.
12 ... ¤xd7
13.d5!
O mutare excelentă bazată pe o evaluare corectă a
poziţiei. Albul ar fi obţinut un avantaj sigur cu 13.dxc5
¥xc5 14.a5 £c7 15.¥xb7 £xb7 16.¥xc5 ¤xc5 17.£c3
urmat de Dxg7, dar în acest caz negrul ar fi avut
resurse de apărare.
Khalifman, oricum, întelege că poziţia lui este prea
puternică ca să fie mulţumit cu un avantaj modest, şi
trebuie să joace pentru mai mult. Deschizând coloanele
în centru, crează o modalitate de atac împotriva regelui
negru. Ameninţând în plus 14.dxe6, încă o dată
împiedică dezvoltarea nebunului negru din f8. Faptul
că această mutare îl costă pe alb un al doilea pion are
puţină importanţă.
13 ... bxa4
Albul câştigă după 13...exd5 14.¤c3 d4 15.a5 £e6
16.£xe6+ fxe6 17.¥xb7 ¦b8 18.¥c6 de exemplu
18...dxe3 19.¦fd1 ¦d8 20.¦xd7 ¦xd7 21.¦d1;
nesatisfăcător este 13...c4 14.£xb5 £xb5 15.axb5
¥xd5 16.¥xd5 exd5 17.¤c3 ¤f6 18.b6 cu mare avantaj
de partea albului.
14.£xa4
Negrul a rezolvat problema cu ameninţarea albului
asupra pionului său din b5, dar cu preţul unei legături
pe diagonala a4-e8, care se va dovedi în cele din urmă,
decisiv. Pe langă aceasta, deschiderea coloanei b oferă
albului un inevitabil câştig de tempo când va juca una
din ture la b1.
14 ... exd5
14...¥xd5 nu reuşeşte să-l salveze pe negru.
 După 15.¤c3! ¥xg2 16.¢xg2 £b7+ dacă negrul
omite acest şah, atunci va trebui să răspundă la ¦ab1
cu ...£c7, oferindu-i albului încă un tempo după ¥f4
17.¢g1 ¦d8 18.¦ab1 £c7 (după 18...£c8 19.¥f4
urmat de ¦b8, negrul trebuie să cedeze dama şi, ca o
ironie, tot nu va putea să facă rocada!) 19.¦fd1 ¦c8
(19...¥e7 20.¥f4 e5 21.¤d5 £d6 22.¦b7! este
decisiv) 20.¤b5 £c6 21.£a5 £b6 22.£a1 albul are o
poziţie câştigată.
15.¤c3
Albul are acum doi pioni în minus, dar avantajul
său în dezvoltare a crescut. Toate piesele sale sunt în
joc, în timp ce negrul este încă la două mutări distanţă
de rocadă. In plus, albul a deschis câteva linii : coloana
b şi diagonala a4-e8 sunt deja deschise, iar dacă pionul
d5 cade, atunci coloana d va fi de asemenea deschisă.
Aceste linii oferă pieselor albe o îmbelşugată
oportunitate de a se apropia de neajutoratul rege negru,
care este ţinut în centru datorită unei slabe dezvoltări şi
a calului legat din d7.
15 ... d4
Nu este nici o apărare. 15...¥c6 16.¤xd5! ¥xa4
17.¤xb6 axb6 18.¥xa8 oferă albului avantaj material şi
avans în dezvoltare, în timp ce 15...£c6 16.¥xd5 £xa4
17.¦xa4 ¥xd5 18.¤xd5 ¥d6 19.¦a6! ¥b8 20.¦d1 îl
înnoadă complet pe negru.
Probabil că 15...£e6 este singura alternativă reală
la mutarea din partidă. Atunci albul câştigă zdrobind
tematic cu deschiderea liniilor : 16.¤xd5! ¥xd5 (sau
16...¥d6 17.¤c7+ ¥xc7 18.¥xb7 ¦b8 19.¥c6 negrul
este din nou împiedicat să facă rocada) 17.¥xd5 £xd5
18.¦fd1 £e6 19.¦xd7! varietatea liniilor deschise ajută
toate la un loc în această combinaţie - coloana d,
coloana e şi câteva diagonale:
19...£xd7 20.£e4+ ¥e7 21.£xa8+ £d8 22.¦xa7
£xa8 23.¦xa8+ ¥d8 24.¥xc5 urmat de ¥b6, şi albul
câştigă finalul de pioni după schimbarea tuturor
pieselor pe d8 (în finalurile de ¢+pion cu toţi pionii pe
aceeaşi parte, un pion în plus este de obicei suficient
câştigului cu 2 vs 1, şi aproape întotdeauna se caştigă
cu 3 vs 2 sau 4 vs 3).
16.¤d5!
La neglijenta 16.¦fb1? urmează 16...¥xg2!
17.¦xb6 axb6 18.£d1 ¦xa1 19.£xa1 ¥c6 iar acum
rolurile s-au inversat!
16 ... ¥xd5
Albul cşştigă de asemenea cu 16...£c6 17.£xc6
¥xc6 18.¤c7+ ¢d8 19.¤xa8 ¥xg2 20.¢xg2 dxe3
21.¦fd1; sau 16...£d8 17.¥f4 ¦c8 18.¤f6+ £xf6
19.¥xb7 ¦d8 20.¥c7 cu avantaj.
17.¥xd5
Nebunul de alb exercită un control autoritar asupra
câmpurilor albe.
17 ... ¦d8
Negrul sprijină calul său legat, dar niciodată nu va
mai avea timp pentru ...¥e7 şi ...0–0.
18.¥f4
18 ... £f6
După 18...¥d6 19.¦fb1 £c7 20.¥g5 f6 (la
20...¦b8 21.¦xb8+ £xb8 22.¥xf7+ ¢xf7 23.£xd7+
¢f8 24.¦xa7 albul are avantaj decisiv) 21.¦b7 £xb7
22.¥xb7 fxg5 negrul are o colecţie variată de piese
pentru damă, dar puternica iniţiativă a albului decide
imediat partida:
23.£c6 ¢e7 24.¦xa7 ¥b8 25.£e4+ şi negrul se
prăbuşeşte; după 18...£b4 urmează 19.£a2! şi pionul
f7 cade; iar după 18...¥e7 19.¥c6 £b4 20.£xa7 şi
negrul este condamnat din cauza calului legat.
19.£b5
Cel mai simplu. Albul eliberează calea pentru tura
din a1, care va penetra la a6 sau a7.
19 ... ¥d6
In sfârşit nebunul se dezvoltă, doar ca să cadă
pradă imediat unei legături fatale. Oricum, 19...¥e7
20.¦xa7 £b6 21.£xb6 ¤xb6 22.¥c6+ ¢f8 23.¥c7
rezultă cu pierderi masive de material;
 în timp ce 19...£b6 20.£c4 £g6 21.¦xa7 ¥e7 Pionul c5 va cădea, iar matul nu este foarte departe. 1–0
22.£b5 pune pozitia negrului sub o presiune
intolerabilă.
20.¦a6 Lecţ
Lecţii învăţ
nvăţate
ate din partidă
partidă :
Această a doua legatură decide partida fără
întârziere. 1) Rocada este de dorit în marea majoritate a
20 ... ¦b8 partidelor !
La fel de bună sau rea ca orice altă mutare. 2) Un rege lăsat în centru poate deveni usor ţinta
21.¥b7 unui atac !
3) Cand urmăreşti un astfel de atac, menţine
apăratorul în dezechilibru !
4) Cheia multor atacuri constă în deschiderea
liniilor către regele advers !

© Ţip
Ţipţţer Napoleon, Madrid, 8 Martie 2010

Albul menţine amândouă legăturile.

21 ... ¥xf4
Renunţând la damă doar pentru un turn este egal
cu resemnarea.
22.¦xf6 gxf6
23.gxf4 f5
Negrul este încă constrâns de legatura asupra
calului său din d7.
24.£c6 Ameninţă 25.¥c8.
24 ... ¢d8
Eliberând calul în sfârşit...
25.£d5
...doar ca să fie legat din nou! Ameninţă 26.¥c6.
25 ... ¢c7
26.¥c6