Arta atacului în şah
Orice combinaţie are la bază o
Realizarea atacului într-o partidă
de şah are la bază cîteva legi ce au
rezultat din practica marilor maeştri.
1. Valoarea pieselor practic este
următoarea:
- un pion este egal cu un punct
- un cal este egal cu un nebun şi
egal cu trei puncte
- un turn este egal cu cinci puncte
- o damă este egală cu nouă
puncte.
Totuşi jucătorul de şah trebuie să
înţeleagă că într-o anumită aşezare a
figurilor valoarea lor este relativă şi
un pion poate fi mai valoros decât un
turn. Aceste aprecieri ţin cont de
dinamica fiecărei piese în parte,
dinamica care devine esenţială în
cazul unor lovituri tactice.
2. Bazate pe principiul dinamicii
apar acţiuni de schimb inegale
denumite sacrificii sau combinaţii.
Loviturile tactice se fac în mod
conştient şi reprezintă un lanţ de
mutări forţate care sunt legate de
un sacrificiu.
3. Atacatorul trebuie să se aştepte
mereu la un contrasacrificiu şi de
aceea, trebuie să ţină cont de
raporturile de valoare.
4. Nu trebuie să căutăm
niciodată posibilităţi combinative
într-o poziţie liniştită, în care figurile
nu interacţionează, ci mai bine căutăm
modalităţi de regrupare, de activizare
a figurilor şi de creştere a gradului de
colaborare între ele.
5.
premisă poziţională, o slăbiciune în
tabăra adversă. Trebuie să o găsim şi
totul vine apoi de la sine. Să reţinem
că între strategie şi tactică există un
raport armonios.
6. Dacă aţi găsit un motiv
combinativ trebuie să vă gândiţi
imediat la realizarea lui! Alehin a
sscris: „Există poziţii în care o
combinaţie este obligatorie. Se
întâmplă însă ca un şahist, în năzuinţa
sa de a evita un efort spiritual, să
piardă această ocazie şi să se vadă
forţat să treacă, treptat, în apărare.”
Deci o combinaţie cuprinde
următoarele elemente: motivul, tema
şi mijloacele.
Procedee tactice
Pentru început vom prezenta
combinaţii simple numite procedee
tactice care reprezintă baza „artei
atacului în sah”. De urmărit faptul că
într-o lovitură tactică nu avem doar un
tip de procedeu tactic ci sunt
combinate două sau mai multe.
Cele mai des întâlnite procedee
tactice sunt:
1.Eliminarea apărătorului.
2.Îndepărtarea apărătorului.
3.Atragerea pe un câmp
nefavorabil.
4. Atacul dublu.
Se observă că primele trei
procedee sunt urmate în majoritatea
cazurilor de atacul dublu.
 1. Eliminarea apărătorului. Este
cel mai „primitiv” procedeu prin care
se finalizează atacul pe un câmp ţintă.
1.1 1.?, 1...?
În diagrama 1.1 este prezentată
forma elementară de eliminare a
apărătorului.
Albul doreşte capturarea turnului
din „g4”. Cf6 este apărătorul şi odată
eliminat Tg4 rămâne fără apărare. La
fel şi pentru negru:
1 Tf6 Rf6 2 Rg4 + -; 1...Tf4 2 Rf4
Re6 - +.
Observaţie: piesa care elimină
apărătorul are deseori valoarea mai
mare.
1.2 1.?, 1...?
M. Blokh, 2000
Albul poate realiza un atac dublu
simplu cu Cf7 dar acest câmp este
apărat de Ce5. Realizarea atacului se
face prin eliminarea apărătorului:
1 Txe5! dxe5 2 Cf7+ (realizăm
atacul dublu cu o singură piesă asupra
două piese adverse) Rg8 3 Cxd8;
1...Dxg5! Negrul poate realiza
atacul dublu pe câmpul f3 dar Cg5
apără. Sacrificiul damei este o metodă
tehnică foarte eficientă cu forţă de
impact foarte mare. 2 dxg5 Cf3 3 Rf2
Cxg5.
1.3 1?
Mesing-Vukic, 1971
Aşezarea reginei şi regelui alb pe
diagonala c1-h6 oferă negrului ideea
unui atac dublu. Cine ne încurcă?
Nebunii din „f1” şi „e3”! Cum îi
putem elimina? 1...Txf1! 2 Txhf1
Cxc4 şi am ajuns şi la nebunul „e3” 3
Dd3 Cxe3 4 Dxe3 Ng5 apare un nou
procedeu tactic numit legarea 5 Tf4
Cb4 6 Rb1 Cd5 7 Cxd5 Dxd5 8 Tg1
Nxf4 9 Dxf4 Tf8 10 Dg4 Tf7 0:1.
2.Îndepărtarea apărătorului.
Constă în sacrificii materiale pentru a
îndepărta figurile adversarului de la
îndeplinirea funcţiilor de apărare sau
de la alte sarcini.
 1.6 1...?
Atalik-Velimirovic, 1988
Negrul doreşte să dea mat cu
1...Ta1+ 2 Rh2 Df2+ 3 Tg2 şi
3...Dxh4 dar câmpul „h4” este apărat
deci: 1...Ta1+ 2 Rh2 Ne5 dama sau
turnul sunt îndepărtate de la apărare 3
Dxe5 (3 Txe5 4...Df2 5 Rh3 Th1 6
1.4 1.?, Dh2 Dxh2 mat) 3...Df2 4 Tg2 Dxh4
Anka- Baburin, 1990 mat.
Combinaţia ne prezintă
mecanismul prin care turnul si calul 3.Atragerea pe un câmp
dau mat: 1 Td7 turnul negru este nefavorabil. Acest procedeu se aplică
îndepărtat de la controlul câmpului pieselor care nu au spaţiu sau sunt
„c6” 1...Txd7 (1...Tg1+ nu salvează 2 „supraîncărcate” (vezi paragraful ).
Ra2 Nb1+ 3 Ra3 + -) 2 Cc6+ Rb8 3 În diagrama 1.3 negrul realizează
Tb8+ mat. atragerea pe un câmp nefavorabil prin
atac dublu: 1...c3+! 2 Rxc3 (2 Dxc3
Ca4+ finalizând combinaţia cu atac
dublu) Ce4+ - +. Datorită ameninţării
negrului albul măreşte viteza de atac
prin 1 Dxh6+! Rxh6 Regele este atras
pe un câmp nefavorabil . 2 Cf7

1.5 1.?
Zukertort-Englisch, 1883
1 Db5! Dxb5 dama îndepărtează
apărătorul câmpului „c8” 2 c8D+ Rf7
3 Dxe6+! Atragerea pe un câmp
nefavorabil Rxe6 4 Cc7+! + - şi atacul
dublu. 1.7 1.?, 1...?
M. Blokh, 2000
 Deci ameninţarea dublă poate fi
împărţită în mai multe tipuri:
-o figură atacă două figuri adverse

1.8 1.?, 1...?

Lutz-Kalintshew, 1998
1 Dxd8+! Rxd8 2 0-0-0+!! Regele
negru a fost atras pe un câmp
nefavorabil pentru a permite o mutare
surpriză rocada mare prin care regele
este pus la adăpost.
E 1.10 1.?
Alehin-Bogoliubov,1934
1 Txc7+! Dxc7 2 Cc5+ Rb6 3
Dxc7 Rxc7 4 Cxe6+ furculiţa calului
Rd7 5 Cxd8 Rxd8 6 Rc2 + -.

1.9 1.?, 1...?

M. Blokh, 2000 E 1.11 1.?
1 Dxg7+! Atragerea este urmată de Albul realizează trei atacuri duble
atacul dublu 1...Rxg7 2 Cf5+ Rf7 3 la rând: 1 Dxh6+ Rxh6 2 Txd6 Dxd6
Cxg3 + -; 1...Ng6+!! 2 Dxg6 Dd3+ 3 3 Cf5+ Rg6 4 Cxd6.
Rf4 Dxg6 - +. -două figuri atacă o figură adversă
4. Atacul dublu. Reprezintă cu particularizarea şah dublu
modul prin care se realizează o dublă
ameninţare asupra poziţiei adverse. De
fapt atacul dublu reprezintă o
particularizare a procedeului tactic
ameninţare dublă. Deoarece prin
ameninţare se înţelege atât atacul
direct asupra unui pion, piesă, rege cât
şi ameninţarea de mat, capturarea unei
piese sau transformarea unui pion. 1.12 1...?
 Acest exemplu ne prezintă mai
multe forme de atac dublu datorită
poziţiei foarte active ale pieselor
negre: 1...Db6!! dama ameninţă mat
pe b2 şi capturarea nebunului din e3 2
Nxb6 (2 d6+ Rh8 albul poate realiza
şah prin descoperire dar eficienţa
mutării este nulă deoarece nu există o
colaborare majoră între figurile sale)
Ce2+! 0:1 negrul realizează şah dublu.
-două figuri atacă simultan două
figuri adverse cu particularizarea şah
prin descoperire
1.13 1...?
Torre-Lasker,1926
În această poziţie nebunul din „b2”
este „supraîncărcat”, apără şi dama şi
calul. Acest lucru este exploatat prin:
1...c3!! 2 Dd6 (2 Nxc3? Dxa3 - +; 2
dxc3 Dxe5- +) 2...cxd6 şi doi pioni
atacă simultan două piese diferite.
1.14 1?
Unzicker-Pietzsch, 1964
1 Cb6+! Cu fiecare următoare
mutare albul realizează atacul dublu:
regele şi calul din „e6” 1...Rd6 2 e5+!
Rxe5 3 Nb8+ Rf6 4 Cd7+ Rf7 5
Nxe6+! Se realizează o atragere pe un
câmp nefavorabil 5...Rxe6 6 Cc5+ şi
se încheie spectaculos cu atacul dublu
o figură atacă două figuri adverse
6...Rf7 7 Cxb7 + -.
-o figură atacă o figură adversă şi o
alta realizează o ameninţare;
E 1.15 1.?
1.Nd5+! Rb6 nebunul realizează
atacul asupra regelui şi pionul „a6”
ameninţă să se transforme imparabil 2
Na5+! cu aceleaşi ameninţări.
-două figuri realizează două
ameninţări diferite;
1.16 1.?
Albul pare în mare dificultate,
ameninţările de mat pe g2, d1, turnul
din e5... totuşi: 1 Td5!! şi toate sunt
parate albul ameninţând Txd8, Txg5,
gxh3, Dh8 mat 1...Nxg2 (1...Txd5 2 Exerciţii
Dh8 mat) 2 Txd8 Nd5+ 3 Cg4+!!
contraatac Dxg4 4 Dxg4 hxg4 5 Txd5
1:0
-atacul şi ameninţarea triplă.

E 1.1 1.?
Tolnai-Stein, 1984
1...Tb8! 2 Dxb8 (2 Dc3 Cxd2 3
1.17 1...? Dxd2 Txb2+ -) 2... Cxd2 3 Rg2 Dd5+
Negrul ameninţă capturarea 4 Rf2 Df3+ 5 Rg1 Dg3+ 6 Rh1 Dxe1+
turnurilor.: 1...Txd2+! 2 Rxd2 Cxc4 şi + -.
negrul realizează atac triplu 0:1

1.18 1...? E 1.2 1.?

Gilksman-Sokolov, 1967 Lasker-Ayala, New York
Albul pare a avea o poziţie cu 1 Da4+! Dc6 (2...Rf8 3 Nh6+ Rg8
şanse bune de remiză dacă capturează 4 De8 # ) 2 Td8+!! Rxd8 3 Dxc6! Se
pionul „f2”, dar: 1...Ch5! după această foloseşte un alt procedeu tactic-
mutare pe negrul crează mai multe legarea.
amenintări: atac dublu rege turn,
susţinerea transformării pionuli”f2” cu
2...Cg3 şi capturarea calului din „d3”.
Se poate apăra albul? Pare simplu: 2
Td1 şi totuşi 2...Txd3!! totul este
pierdut, la 3 Txd3 Cf4+ atac dublu, iar
la 3 Rxd3 Cg3 cu transformarea
pionuli „f” 0:1.
E 1.3 1.?, 1...?
M. Blokh, 2000
 1 Txe4! Dxe4 2 Dxd7+ Rxd7 3
Cc5+ Rc8 4 Ce4 + -; 1...Td3!! 2 Dxd3
(2 Dc2 Txe1+ 3 Txe1 Txg3! 4 hxg3
Dxc2) 2...Txe1+ apare procedeul
tactic atac prin descoperire 3 Txe1
Dxd3 - +.
E 1.4 1.?
Petrosian-Simagin, 1956
1 Da8+! Rg7 (1...Re7 2 Da7+ Rf6
3 Dxf7+ Rxg5 4 Dd5 + -) 2 Nxe5+!!
O primă atragere pe un câmp
defavorabil (2 Dh8? Rg6 - +) 2...Dxe5
3 Dh8+!! A doua atragere Rxh8 4
Cxf7+ + - urmată de atacul dublu
decisiv.
E 1.5 1.?
1 Dxd4!! Eliminarea aparătorului
cxd4 2 Cxf6 atac dublu 2...Rh8 3
Txe8+! Slăbirea câmpului „e8”
3..Txe8 4 Ng7+!! Atragerea pe un
câmp nefavorabil 4...Rxg7 5 Cxe8+
atac dublu 5...Rf8 6 Cxc7 1:0
E 1.6 1.?
Furman-Smîslov, 1949
1 Db2!! Crează ameninţări
multiple de atac prin descoperire şi
mat prin 2 Cxg6 hxg6 3 Th3 1:0.
negrul găseşte cea mai bună apărare
dar nu poate salva şi partida: 1...Cc4 2
Cxg6+ Dxg6 3 Txc4+ şah prin
descoperire 3...Dg7 4 Dxg7 Rxg7 5
Tc7+ Rf6 6 f4! 1:0
E 1.7 1.?
Mason-Winawer, 1882
Una dintre cele mai frumoase
combinaţii din istoria şahului: 1 Txg5!
hxg5 2 Dh7+ Cd7 (cea mai bună
apărare, la 2...Rd8 3 Dh8+ Re7 4
Dg7+ Tf7 5 f6+ 1:0) 3 Nxd7 Dg8!
Pare mutarea salvatoare prin care se
împedică şahul prin descoperire, dar:
4 Tb7+! Rxb7 5 Nc8+!! Şah dublu şi
albul reuşeşte interferenţa 1:0.
 E 1.8 1.?
Albul are toate piesele active.
Trebuie să existe o cominaţie datorită
acestui lucru cât şi poziţiei expuse a
regelui negru: 1 Cxf5! exf5 2 Cf6+! se
deschid liniile Dxf6 3 Dd8+!! Atrage
nebunul din apărare 3...Nxd8 4 Nb5++
şahul dublu nu poate fi parat.
E 1.9 1...?
Barcza-Bronstein,1959
1...Cxd3! 2 Dxf5 altfel este pierdut
repede 2...Cxe1!! crează dubla
ameninţare:caturarea damei la „f5” şi
3...Cf3 mat 3 Rf1! Cel mai bine, albul
vrea să-şi recupereze piesa. 3...Cc2+!
calul intrefrează acţiunea turnului alb
şi crează ameninţarea 4...Cd4+ 4 Nc1!
Txc1+ 5 Re2 Cd4+! 6 Rd2 Cb3+ şi
negrul are timp sa captureze dama.
Combinarea ameninţărilor directe cu
cele indirecte au du la câştig.
E 1.10 1.?
1 Cxd5! Atac prin descoperire
Dxd2 ( la 1...Txc1 2 Txc1 şi la sfârşit
atârnă turnul din „a8”) 2 Cxe7+ Rf8 3
Cxd2 Rxe7 4 Nxa8 Txa8 5 Tc7+ atac
dublu 5...Rf8 6 b4!exploatăm poziţia
proastă a pieselor 6...Cb7 7 b5! 1:0
E 1.11 1.?
Kurajica-Hort, 1968
1 Txe7! Nxd3 2 Txg7 Rh8 3 Txg5
şah prin descoperire Tf6 4 Txh4 Nh7
5 Nf5 Td7 6 Nxd7 1:0
2. Alte procedee tactice simple
sunt:
Supraîncărcarea apare când o
figură are mai multe funcţii de apărare
creîndu-se posibilitatea atragerii-
îndepărtării de la una dintre funcţii şi
exploatarea celorlalte posibilităţi de
atac.

2.1 1.? 1...?
M. Blokh, 2000
Negrul are tunul din „h7”
supraîncărcat apără câmpurile „f7” şi
„h5”: 1 Dxh5+! Txh5 2 Nf7 mat;
Albul are dama supraîncărcată
apără câmpurile „f1” şi „g2”:
1...Dxg2+! 2 Dxg2 Txf1 mat.
2.2 1.? 1...?
M. Blokh, 2000
Turnul din „g7” este suprasolicitat:
1 Dxh7+! Txh7 2 Txg8 mat; turnul alb
apără „h3” şi coloana „g”: 1...Dxh3+!
2 Txh3 Tg1+ 3 Rh2 T8g2 mat.
2.3 1.?
Sveshnikov-Gorchakov, 1973
Piesa supraîncărcată este nebunul
din „e7” care are rolul de a apăra
diagonala a3-f8 şi diagonala d8-h4:
1Na3!! b6 (1...Na3 2 Cg5 cu mat
imparabil) 2 Cg5 1:0
2.4 1.?
Tal-Dvorietzky, 1974
Piesa supraîncărcată este dama. Ea
apără turnul, pionul din „f6” şi
nebunul. Primele două sunt atăcate dar
nebunul... 1 Nc4!! Acum şi nebunul
este atacat 1...f5 (1...Nxc4 2 Txd7
Dxd7 3 Dxf6+ Rh5 4 g4+ Rh4 5 Dh6
mat) 2 exf5! Dxf5 (2...Nxc4 3 Dxc6
1:0) 3 Nxe6 Dxe6 4 Txd7 dama a fost
îndepărtată de la apărarea câmpului
„f6” 4...Dxd7 5 Dxf6+ Rh5 6 g4+ Rh4
7 Dh6#.
2.5 1...?
Ujtelky-Liebert, 1970
În această poziţie nu este
„construită” încă supraîncărcarea:
1...Tf2! 2 Dg1 Tb2! 3 Df1 acum este
pregătită supraîncărcarea damei 2.7 1.?
3...Dxg2+! 4 Dxg2 Txb1 5 Rh2 Ne5+ Lautier-Milov, 1997
0:1. Regele nu are unde muta. 1 Cc6+
şi 1:0 deoarece la 1...bxc6 2 Db8# iar
Legarea reprezintă procedeul 1...Txc6 nu se poate deoarece turnul
tactic prin care o figură atacă o figură este legat şi se pierde dama.
adversă (de obicei cele două figuri
adverse au funcţii diferite ex.: turnul
atacă calul sau nebunul; nebunul sau
dama atacă calul, turnul sau dama)
aflată pe aceeaşi diagonală, linie sau
coloană cu o altă figură mai
importantă (rege, damă sau altă
figură). Piesa legată trebuie atacatăşi
deseori pentru a mări viteza de atac 2.8 1.?
Spielmann-Wahle, 1926
sacrificăm o figură ce atacă pentru
Calul din „f6” pare bine apărat dar
aatrage o figură adversă pe câmpul
1 Txe7!! O combinaţie tipică după
legat ca apoi să venim cu tempo cu
care Cf6 este legat. O piesă legată
altă figură.
trebuie atacată! 1...Dxe7 2 Df3! Rg7
3 Cce4 dxe4 4 Cxe4 şi albul câştigă
calul f6 1:0.

2.6 1.?
Bronsrein-NN, 1950
Albul doreşte capturarea damei dar
aceasta este aparată de cal: 1 Td8+!
Rxd8 calul este legat 2 Dxe4 1:0. 2.9 1...?
Szirmai-Schneider, 1987
Poziţia curioasă a turnurilor albe îi
permite negrului o frumoasă
combinaţie bazată pe legare: 1...Dd4!
2 Nxg4 Txc2! 3 Tbxc2 Dxa1 0:1
 întreruperea căilor de „comunicaţie”
(linii, coloane, diagonale) sau prin
stânjenirea razei de acţiune a unor
figuri cu importante funcţii defensive
sau ofensive.

2.10 1...?
Gromek-Bilek, 1957
Pe diagonala b1-h7 este o tensiune
foarte mare pe care negrul o va
exploata: 1...Cxd6 2 Cxd6 De2!
Nebunul este legat şi se ameninţă mat 2.12 1.?
3 Td2 Dxd2! 4 Dxd2 Txd6 şi nebunul Reti-Bogoljubow, 1924
este iarăşi legat 0:1. 1 Tf1! Albul exploatează
slăbiciunea ultimei linii 1...Td8
(1...De7 2 Nf7+! Rh8 3 Nd5!!; 1...Dd8
2 Df7+ Rh8 3Dxf8+) 2 Nf7+ Rh8
regele este îndreptat spre un câmp
prost 3 Ne8! Se realizează interferarea
pe linia a 8-a 3...Txe8 4 Dxf8+ Txf8
5 Txf8#.

2.11 1.?
Dgebuadze-Held, 1999
Calul din f3 pare legat dar această
legare este falsă. Nu orice figură
legată este imobilă. Prin plecarea sa
calul creează ameninţări superioare
pierderii damei: 1 Cg5! Dd7 (1...Nxd1
2 Cf7+ Rg8 3 Cxd8 Rh8 4 Cf7+ Rg8
5 Cd6+ şi „moara” continuă) 2 Dxg4 2.13 1...?
Dxg4 3 Cf7+ Rg8 4 Cd6 Te6 altfel Santacruz-Uhlmann, 1964
„moara” funcţionează 5 h3 Dh4 6 1... d3! 2 cxd3 (2 Txd3 Txb2 3
Nxe6 Rh8 7 Ng7 Rxg7 8 Cf5 1:0 Rxb2 Db5+ - +) 2...Txb2 3 Rxb2 c3 -
+.
Interferarea are drept scop
distrugerea colaborări (în atac sau în
apărare) între figurile adverse prin
 (3...Cd6 4 De7 Tf7 5 Dd8+) 4 Dc3!
Rg7 5 Dxc4 Tf1+? 6 Dxf1] 2 Te7! A
doua interferenţă ce este decisivă 1:0
1...Ce5!! 2 Dxf8 (2 Dxe5 Df1+! 3
Txf1 Txf1#) 2...Dxf8 3 Txe5 Df1#.

2.14 1.?
Tarrasch-Verbundete, 1914
1 Nc7!! Realizăm interferarea atât
pe linia a 7-a cât şi pe coloana „c”.
1...Dxc7 (1...Txc7 2 Db7+ Txb7 3
Txc5#) 2 Txc5! Dxc5 3 Db7 Rxa5 4 2.17 1.?
Ta1+ # 1:0. Kindermann-Vogt, 1993
1 Tb4! Se realizează interferarea
pentru ca dama albă să pătrundă în
tabăra negrului 1...axb4 2 Db6! Ne8 3
Db8+ Rd7 4 Dc7+ Re6 5 Te1+ Rf5 6
de5+ Rg6 7 Df6+ Rh5 8 Th1#.

2.15 1.?
M. Blokh, 2000
1 Dd8! De6 2 Ne7!! Interferenţa
pe coloană 2...Dxe7 3 Dxe7 Txe7 4
Td8#.
2.18 1.?
Sasin-Gik, 1967
1 Nh3 Nxh3 (1...f5 2 Ne5+ -) 2 f5
se realizează interferarea pe diagonală
1:0.

2.16 1.? 1...?

M. Blokh, 2000
1 Cf6! Intreferarea pe coloană Dc5
[1...Dxe1+ 2 Dxe1 gxf6 3 gxf6! Txf6

2.19 1...?
Lengyel-Fodre, 1985
1 Ce7+ Rf8 (1...Rh7 2 De3!! Dxe3
3 fxe3 Tg5 4 Th4! 1:0
2.20 1...?
Halbbauer-W. Mandel, 1952
Negrul doreşte să dea mat cu
1...Dg1+ sau 1...De4+ dar aceste
posibilităţi sunt apărate de nebun şi
turn. Nebunul se sacrifică la
intersecţia direcţiilor de acţiune ale
celor două piese: 1...Nf2!! interferarea
atât pe coloană cât şi pe diagonală 2
Txf2 (2 Nxf2 De4+ 3 Df3 Dxf3#)
2...Dg1#
2.21 1.?
M. Blokh, 2000
Negrul ameninţă 1...Dxe4 urmat de
2...Td1 şi mat pe ultima linie. Albul
însă este la mutare şi folosind
interferenţa măreşte viteza de atac şi
stopează atacul advers: 1 Nd6!!
Nebunul este pus în priza a trei piese,
realizând interferarea pe coloană şi pe
diagonală! 1...Nxd6 (1...T3xd6 2 Te8+
1:0) 2 Dxd3 Nxh2+ (2...Dh5 3 g3!) 3
Rxh2 Dxh5+! (3...Txd3 4 Te8) 4 Dh3!
1:0
Blocarea şi autoblocarea Este un
caz particular de interferare.
Mecanismul realizării acestui
procedeu tactic este următorul:
-identificarea figuri adverse (rege,
piesă) slabe (limitată şi/sau
stânjenită);
-care este traseul de refugiu pentru
această figură;
-care sunt câmpurile cheie în
cadrul acestor trasee de refugiu;
-care sunt figurile proprii care pot
fi plasate pe aceste câmpuri cheie
(realizând blocarea) chiar cu preţul
sacrificiului, piesa care capturează
(acţiunea este forţată în majoritatea
cazurilor) realizând autoblocarea;
-realizarea efectivă a atacului
asupra figurii adverse slabe şi
capturarea ei.
 fost blocat 4 Cf7#. Negrul mută şi dă
mat fiind ajutat de piesele albe care
blochează regele: 1...Da1+ 2 Db1
Txc2+! 3 Rxc2 Dc3#.

2.22 1.?
Novikov-Veinerman, 1979
Albul vrea să dea mat cu 1 g5 dar
câpul „h5” este liber. 1 Th5!
Blochează câmpul 1...Nxh5 apare 2.25 1.?
autoblocarea 2 g5#. Maevskaia-Kirienko, 1974
Câmpul „h7” trebuie blocat: 1
Dh7! Cxh7 2 Chg6+ Rg8 3 Cxe7 Rh8
4 C5g6# o variantă de mat „sufocat”

2.23 1.?
Alehin-Yates, 1922
1. Tg7! Txf6 2 Re5! Şi negrul este
pierdut deoarece nu poate muta un 2.26 1.?
turn pe f8 pentru că ar bloca regele 1:0 Fischer-Benko, 1963
Albul vre să dea mat pe „h7” dar la
1 e5 negrul are 1...f5!! şi se salvează.
Deci 1 Tf6! Blochează pionul „f”
1...Nxf6 2 e5 1:0.

2.24 1.? 1...?

M. Blokh, 2000
Albul mută şi dă mat „sufocat”:
1Cf7+ Rg8 2 Ch6++! Rh8 (2...Rf8 3
Df7#) 3 Dg8+! Txg8 câmpul „g8” a
 2.27 1.?
M. Blokh, 2000
Această combinaţie se bazează pe
mai multe elemente tactice,
slabiciunea ultimei linii şi
supraîncărcarea turnului din „b8”: 1
Td8+! Blocarea acţiunii turnului din
„b8” 1...Nxd8 (1...Txd8 2 Dxb7 1:0)
cu această mutare forţată nebunul
realizează autoblocarea 2 De8 mat.
Eliberarea cu tempo
câmpurilor, diagonalelor,
coloanelor sau liniilor. Acest
procedeu tactic are ca principal
obiectiv mărirea vitezei de atac, a
vitezei de activizare a figurilor proprii.
Eliberarea se realizează prin mutarea
sau chiar sacrificarea cu tempo a
pieselor ce limitează raza de acţiune a
figurilor de atac.
2.28 1...?
Von Feilitzsch- Wildegans, 1939
Regele alb nu are câmpuri libere.
Şah cu Cg3 sau Cf2 ar duce la mat:
1...Dxf2! eliberează câmpul „g3” 2
Ce2 (2 Txf2 Cxf2#; 2 Df3 Cg3 - +)
2...Dg1! eliberează câmpul „f2” 3
Txg1 (3 Cxg1 Cg3#) 3...Cf2#.
2.29 1.?
N. Golovko-Goldin, 1964
Câmpurile negre din jurul regelui
sunt slabe 1 Txg6+!! 1...hxg6 2 Df6
Te7 (2...De7 3 dg6 Rh8 4 Ng5! + -) 3
a Df8+ Rh7 4 Ng5 1:0.
2.30 1.?
Gheorghiu-Andersson, 1972
Se pare că atacul albului a ajuns în
impas. Cai nu participă la joc. Câmpul
ideal pentru ei prin care ar intra în
colaborare cu turnurile este „e4”. Nu
trebuie să ezităm să jucăm 1 e5!!
Activizarea pieselor cu tempo,
colaborarea lor, dinamica este mult
mai importantă decât un pion. După
acest sacrificiu pentru eliberarea
câmpului „e4” albul are o varietate
mare de idei de atac. 1...dxe5 (1...fxe5
2 Cge4 + -) 2 Cce4 Cb7 (2...Cxc4 3
Ch5! gxh5 4 Nxh5+ +-) 3 Ch5!
Deschide diagonala nebunului şi astfel
toate piesele albului intră în joc:
3...gxh5 4 Nxh5 Re7 (4...Rg8 5 Ng6!
+ -) 5 Txg7 Rd8 6 Ng6 f5 7 Thh7
pătrunderea şi dublarea turnurilor
pe linia a 7-a este cosecinţa logică a
stăpânirii coloanei „h” 7...Nc8 8 Cg5
Cd6 9 Ce6+ Nxe6 10 dxe6 1:0.
2.31 1...?
Sahovic-Popchev, 1985
Pionul b3 este foarte periculos, dar
este blocat. Turnul „a6” şi nebunul
„b8” sunt prost plasate şi pasive:
1...Txf2! 2 Txf2 Txf2 3 Rxf2 pionul a
fost deblocat şi nici o piesă albă nu-l
poate prinde 3...b2 4 Td6 Nh4+ 0:1.
2.32 1.?
Urusov-Kalinsky, 1880
Un exemplu simpu de eliberare a
diagonalei a1-h8: 1 Dg5+! fxg5 2
Ch6+ Rh8 3 Nb2 #.
2.33 1.?
Barisev-Botvinnik, 1961
Poziţia prezintă o caracteristică
foarte importantă, nebuni de culori
diferite. În acest tip de poziţie cine
atacă stă mai bine. Foarte important
este ca diagonala mare a propriului
nebun să fie deschisă. De asemenea
trebuie reţinută bateria pe care o
formează nebunul şi dama. În acest
moment piesele albului nu
colaborează. Dacă nebunul alb era pe
„e5” atacul său putea fi eficient.
Pentru a nu permite contrajocul
albului negrul măreşte viteza de atac
prin deschiderea diagonalei:
1...Tc2!! 2 Dxc2 (nu salva 2 Nf2 din
cauza 2...e3 3 Dxd5 exf2+ sau 2 Td2
Txd2 3 Dxd2 e3) 2...e3! 3 Rf1 Dh1+ 4
Re2 Df3+ 5 Rd3 Ne4 0:1.
2.34 1.?
J. Durao- Alster, 1965
 Nebunul alb din „b2” este foarte
puternic dar acţiunea sa este limitată
de cei doi cai: 1 Cd7! Dxd7 (1...Ch5 2
Cf6+! + - ) 2 Nxf6 g6 diagonala a
fost eliberată 3 Dg5 1:0
2.35 1.?
Heemsoth-Heisenbutter, 1958
Negrul are avantaj material dar
albul prin eliberarea cu tempo a
coloanei „g” şi în special a câmpului
„g7” reuşeşte să câştige: 1 Tc5!!
Ordinea în aceste cazuri contează
foarte mult. Nu merge 1 Txh7?? Cxh7
2 Tc5 din cauza 2...Tg8 şi negrul
câştigă 2...Dxc5 (1...Txc5 2 Txh7+
Cxh7 3 Dg7 #) 2 Txh7+! Cxh7 3
Dg7#.
2.36 1.?
J. Tompa-Plachetka, 1974
Piesele negrului sunt plasate foarte
pasiv iar albul le are dispuse foarte
activ. Acesta este momentul
declanşări atacului. Pentru ca piesele
albului să-şi manifeste forţa trebuie
deschise coloanele „d”, „e” şi
diagonala damei c1-h6: 1 e5! Dxe5 2
fxe5 Dxe5 (2...Txe5 3 Nxb7+ -) 3
Tde1 Dc7 aparent linişte dar odată
început atacul el trebuie continuat în
forţă: 4 Cf5+! Deschide coloana „g”
4...gxf5 5 Dg5+ Rf8 6 Df6! Txe1
(6...Re8 7 Dh8+ Rd7 8 Td1+ + -) 7
Te1 1:0.
2.37 1...?
R. Fuchus-Uhlmann, 1961
Regele alb este „sufocat” de
propriile piese. Deschiderea coloanei
„h” ar duce la mat: 1...Cg3+! 2 hxg3
Tf5 3 g4 se pare că albul a parat
matul, dar 3...Th5+! 4 gxh5 şi se
deschide linia a 4-a 4...Dh4 #.
2.38 1...?
Opocensky-Hromadka, 1931
Poziţia negrului pare bună dar: 1
Txd5!! Cu acest sacrificiu albul
deschide linia a 6-a reuşind sa „taie”
retragerea regelui; acum regele este în Dxg3+ 4 Dg2 (4 Rf1 Tf6+! 5 Re2
plasă de mat. 1...cxd5 2 Cd3+! Tf2+) 4...De3+ 5 Df2 (5 Rf1 Tf6+)
Eliberează câmpul f4 pentru pion 5...Th1+! 6 Rxh1 Dxf2 0:1
2...exd3 3 f4 #.

2.39 1...?
Kopaev- Alatortsev, 1938
1 g6! Forţează deschiderea liniei a
7-a 1...h6 (1...fxg6 2 fxg7+ -) 2
Dxh6!! Eliberează câmpul g7 pentru
combinaţia finală 2...gxh6 3 g7+ Rg8
4 gxf8D Rxf8 5 Txd8 1:0
E 2.2 1.?
M. Blokh, 2000
1 Nxe5! De6 (1...Txe5 2 Dxe5!
Dxe5 3 Nxc6+ Rb8 4 Tb7+ Ra8 5
Txb6#) 2 Df3! Ce7 3 Txe7! Txe7 4
Dxc6 Dxc6 5 Nxc6+ Tb7 6 Nxg7 1:0

E 2.3 1...?
Bilek-Stein, 1968
Exerciţii 1...Txd4! 2 cxd4 Nb4 3 Ta3 Dxa3
0:1.

E 2.1 1.? 1...?

M. Blokh, 2000 E 2.4 1...?
1 Dxe5! Dxe5 2 Td8+ Re7 3 Te8 Csom-Korcinoi, 1965
mat; 1...Cxf3+! 2 Dxf3 Nxe4 3 Dxe4
 1...Nxg4! 2 Nxg4 Cxc4+ 3 Rd3 Dacă ar controla coloana „b” albul
Cxe3 5 Nxe3 0:1 ar putea da mat: 1 Td4! De2 2 Tb4
Cb5 3 Cd4 1:0.

E 2.5 1.?
Bareev-Huzman, 1999
1 Nxf7+! Rxf7 2 Df5+ Re8 3
De6+ Rf8 4 Te1 Dg6 5 De7+ Rg8 6
Dd8+ Rh7 7 Te7+ Rh6 8 Dh8 Rg5 9
Tg7 1:0
E 2.8 1.?
Tal-Bilek, 1963
1 Txf6 Txf6 2 Dxe5 axb3 3 axb3
b6! (3...Rf7 4 Cxf6 Dxf6 5 Dc7+ -;
3...gxh5 4 b4!! … Tf1+ - ) 4 b4!! 1:0

E 2.6 1.? E 2.9 1.?

Ponomarev-A. Demidov, 1976
1 Dxd7+! Txd7 2 Tb1+ Nd8 3 Nf6
1:0
Portisch-B. Berger, 1964
1.Cxh7! Rxh7 2 Th5 Rg7 (2...Rg8
3 Dxg6#) 3 Ne5+! f6 4 Tg5!! Rh8
(4...Da1+ 5 Rd2 Nf5 6 Dxf5 Db2+ 7
Rd3 + - ) 5 Dg6+ 1:0.

E 2.7 1.?
Groszpeter-Kindermann, 1985
E 2.10 1.?
D. Cramling-Levitt, 1986
 1 Txe6! Txe6 2 Cxd5 Df7 (2...Rh8
3 Txc6 + - ; 2...Td8 3 Cf6! Nxf6 4
Dxd7 Txd7 5 Nxe6 + - ; 2...Rf7 3 Cf4+
- ) 3 Cc7! Te1 4 Txe1 Da2 5 Cxa8 + -
(3...Dc7 4 Ne6 Rh8 5 Tc6+ -)

E 2.13 1.?
De Firmian-Irschanow, 1997
1 Nd4+! Cxd4 2 Nxe4! Txe4 3
Df6+ Rg8 4 Dxg5 Rh8 5 Df6+ Rg8 6
Tg1 1:0.

E 2.11 1.?
G. Giorgadze-Contin, 1994

1 Dh6! De5 (1...De7 2 Ne6 Tf7 3

Dg7#; 1...Cg1 2 Ne6 Tf7 3 Nxf7 Rxf7
4 Dxd6 + - ; 1...Tf7 2 Txg7 Txg7 3
Ne6 Rf8 4 Dh8+ Re7 5 Dxg7+ Re6 6
Dg4 + -) 2 Nxe6+ Tf7 3 Nxf4! Cxg1 E 2.14 1...?
(3...Rf8 4 Nxe5 Nxh6 5 Nd6 + -) 4 Frost-Ledger, 1999
Nxe5 Nxh6 5 Tg1+ - 1...Nb1! interferarea pe ultima
linie 2 Rf1 Nd3! 3 Ne2 Txe2! Se
realizează legarea 4 Txe2 Te8 piesa
legată este atacată la maxim pentru a
pasiviza piesele albe 5 Tae1 Cxa2 6
Cb1 Txe2 7 Txe2 Cc1 8 Cc3 Cxe2
0:1.

E 2.12 1.?
Vul-Arkhangelsky, 1999
1 Dc1!! Cxf6 (1...c6 2 Te4! Da5 3
Nh6! Rh8 4 Nxf8 Cf6 5 Nb4 Da4 6
Nc3 + - ) 2 Da1! De7 (2...h6 3 Nf6
Rg8 (3...Rh7 4 Te6!) 4 Nh8+ -) 3
Td7!! 1:0 E 2.15 1.?
Broer-Laurentius, 1935
 1 Td7! Nxd7 2 Nxh7! Cxh7 3
Dxf7 Rh8 4 Cg6+# 1:0.
E 2.16 1.?
Khodos-Mikenas, 1964
1 Te7!! Dxe7 (1...Cxe7 2 Df7#)
Cxf7 De6 (2...Tf7 3 Dh8#; 2...Te6
Dh8+ Rf7 4 Dxh7+ + - ; 2...Re8
dxe7 Dd5 4 Cd6+ -) 3 dxe7 Dxe7
Dxc6 De8 5 Dd5 Df7 6 Dxa8 1:0.
E 2.17 1...?
Sjestov-Krovatkin, 1997
1...Te4!! 2 fxe4 Dxc4+! 3 Re3 (3
Rxc4 Nb5#) 3...Dxe3+ 4 Td3 Dc2 5
Df1 Nb5 0:1.
E 2.18 1.?
Gligoric-Szabo, 1949
1 Td6 Nxe7 2 Td7 Nxd7 (2...Db6
3 Txe7 Rg8 4 Dxb6 axb6 5 c7+ -) 3
Dxe7+ Rg8 4 Nh6 1:0.
2
3 E 2.19 1.?
3 Steczkowski-Grulka, 1969
4 1 g6! h6 (1...Nxg6 2 Dxh7! + -) 2
gxf7 Txf7 3 Dxh6 1:0.
E 2.20 1.?
Engels-Bustgen, 1935
1 Cg6+ pentru început este
necesară slăbirea poziţiei regelui
negru. 1...fxg6 2 Ch4 Dd6 3 Cxg6
Rh7 4 dxe5! Dama este forţată să
părăsească linia a 6-a 4...Dc7 5 Cf8++
Rh8 6 Dh7+! se realizează blocarea 6
Rxh7 7 Cg6 #.
 E 2.21 1.?
Stolberg-Zak, 1938
1 Td7! Blochează acţiunea de
apărare a damei pe „f7” 1...Nxd7
(1..g6 2 Tc7 gxh5 3 Cxf7+ -) 2 Dxf7+
Rh8 3 Nc4! Cg6 4 Dg8+! Blochează
câmpul „g8” 4...Txg8 5 Cf7#.
E 2.22 1.?
Alehin-Golombek, 1938
1 d5! Deschide diagonala a2-g8
pentru a valorifica poziţia slabă a
regelui negru 1...Ce7 (1...exd5 2
Nxd5! Dxd5 3 Td1! Dama este
deviată de pe diagonală 3...De5 4
Db3+! Rh8 5 Cf7+ Rg8 6 Ch6++ Rh8
7 Dg8+ Txg8 8 Cf7#) 2 dxe6 Nxe6 3
Td1 De5 4 Nb7+ -
E 2.23 1.?
Smirnov-Rotstein, 1976
1 Cb6! Cxb6 2 Tc7! Dxc7 (2...h5 3
Dh3) 3 Dxe6+ Rg7 ( 3...Rh8 4 Nb2+
Ng7 5 Cf7+ Rg8 6 Ch6+ Rh8 7 Dg8+!
Txg8 8 Cf7#) 4 Nb2+ Rh6 5 Dh3+
Rg5 6 f4#.
E 2.24 1.?
Kwilecki-Roslinski, 1954
1 De5+ Rf8 (1...Rh6 2 Df4+!) 2
Df6 Te7 3 Dh8#
E 2.25 1.?
H. Dahl-Wo. Schulz, 1956
În această combinaţie vom întâlni
mai multe procede tactice: 1 e6!!
Realizează interferarea între nebun şi
damă, atrage nebunul pe un câmp
nefavorabil şi deschide diagonala a1-
h8 şi coloana „g”. 1...Nxe6 2 Nd4 f6 3
Dg4!! 1:0 folosim dubla legare.
E 2.26 1...?
Maister-Grozdov, 1954
Regele alb este slab apărat şi
putem observa că patru piese negre îl
pot ataca dacă ar avea magistralele
deschise. Deci să le deschidem! 1...
Txh3+! 2 gxh3 s-a deschis o
diagonală 2...Nf3+ 3 Rh2 regele este
în plasă de mat, ne trebuie turnul pe
coloana „h” 3...Cg4+!! pregăteşte
deschiderea coloanei”h” 4 hxg4 h5!
Şi mat imparabil 0:1.
E 2.27 1.?
Panno-Eliskases, 1957
Poziţia negrului pare destul de
sigură dar: 1 Td5!! Albul începe
deschiderea coloanelor 1...exd5
( 1...Txc2 2 Txd7! Nxd7 3 Cf6 Rh8 4
Cxd7 Dxd7 5 Df6+ 1:0) 2 e6! fxe6
(2...f5 3 exd7 Dxe1 4 Cf6+ Rf8 5 Dd6
De7 6 Cfh7+ 1:0) 3 Txe6 Df8 4
Dxf8+ Rxf8 (4...Cxf8 5 Cf6+ Rh8 6
Cf7+#) 5Ch7+ Rg8 6 Cg5! Nb7 7
Txg6+ Rf8 8 h7 1:0.
E 2.28 1.?
Kopaev-Novopashin, 1954
Slăbiciunea albului este ultima
linie. Negrul trebuie să pătrundă cu
turnul. 1...d3!! forţează deschiderea
coloanei „d” datorită ameninţării 2
cxd3 Cd4 cu atac dublu 2 Dxd3 Td8 3
Dc3 (3 De3 Cd4 4 Te1 (4 Td2 f4! 5
Nxf4 Te8 6 Ne5 Txe5! …Cf3 - +) f4!
4 Nxf4 Dg4! 5 Nh6 (5 De3 Df4! -
+)5...Td1+ 6 Te1 Cd4! 7 h3 Cf3+ 8
Rf1 Dc4!! 9 Dc4 Te1#.
E 2.29 1...?
Rantanen- Denman, 1972
Albul are o poziţie superioară atât
datorită raportului de forţe cât mai
ales datorită regelui negru nerocat.
Calul din „d4” este atacat şi o mutare
pasivă ar permite negrului prelungirea
luptei cu 1...Txc3 şi 2...Rxe7.Unde
vine calul cel mai bine? Pe „g7”, „d6”.
Care este traseul? Câmpul „f5”! 1.f6!!
g6 (1...exd4 2 fxg7 Tg8 3 Cd5 + - ;
1...Txc3 2 fxg7 Tg8 3 Cf5 + -) 2 Txe5!
Deschide coloana „d” 2...dxe5 (2...b4
3 Ca4 Da7 4 Tc5! Rd7 (4...Txc5 5
Cxc5 Dxc5 6 Nc6+ + -) 5 Nc6+ Rc7 6
Tc4 Rb8 7 Tb4 Rc7 8 Cc3+ -; 2...Rd7
3 Ce4! Dxe5 4 Cb5 Re6 5 Td6+ + - ) 3 E 2.32 1...?
Nc6+ 1:0. S. Radchenko- Sarmabehua, 1975
1 Txf7!! Nxf7 (1...Tg7 2 Txg7
Rxg7 3 Dh6+ + - ) 2 e6+! Nf6 3 Dh6!
Tg7 4 exf7 Txf7 (4...Nxd4 5 Nxg6!…
Dxh7+ + -) 5 Dxg6 1:0

E 2.30 1...?
NN-Mason, 1848
1... Nb5! 2 axb5 Chg3+ 3 Cxg3
Cxg3 4 hxg3 hxg3 5 Rg1 Th1+ 6
Rxh1 Th8+ 7 Rg1 Nc5+ 8 Cxc5 Th1+
9 Rxh1 Dh8+ 10 Rg1 Dh2+#.

E 2.31 1...?
Kirpichnikov-Veksler, 1965
1 e6! Nxe6 2 Ce5! Cxe5 (2...Db7 3
Cxc6 Dxc6 4 De5! + -) 3 Dxe5#.
 3. Arta atacului la rege.
Atacul pe ultima linie
3.1 1...?
Madsen-Napolitano, 1953
Pionul din d2 se vrea transformat
şi prin combinarea ideilor de mat,
atragerea apărătorului acest lucru va fi
realizat. 1...Te1+!! 2 Txe1 Dd4+!!
Dama albă este atrasă 3 Dxd4 dxe1D
# 0:1.
3.2 1...?
Wickmann-Jovcici, 1955
Regele alb nu are un „luft” pentru
a scăpa de un eventual şah pe ultima
linie slăbită. Pentru a ajunge la rege
negrul va folosi mai întâi un alt
procedeu tactic- interferarea: 1...Nf4!!
Răspunsul albului este forţat: 2 Txf4
Cxf4 3 Dxf4 Db1+!! Şi acum se
dezvăluie ideea de atragere a unei
piese pe ultima linie pentru a avea
timpul necesar aducerii turnului. 4
Dc1 Dxc1+ 5 Nxc1 Ta8! 0:1
3.3 1.?
Alehin-Reshevsky, 1937
Regele negru pare a avea destul
spaţiu de manevră dar prezenţa
pionilor b7 şi b6 îl va stânjeni mult: 1
Tb8+!! Regele este atras pe u n câmp
nefavorabil 1...Rxb8 2 Dxe5+!
Deschide o coloană pentru acţiunea
turnului „f” 2...fxe5 3 Tf1# 1:0.
3.4 1.?
Alehin-Freyman, 1924
Negrul este material vorbin
câştigat da dinamica pieselor albe este
superioară. Trebuie găsită o slăbiciune
în dispozitivul negrului iar dacă nu
este să o creăm! 1.Nxb7! un prim
schimb prin care turnul este atras de la
apărarea ultimei linii. 1...Txb7 2 Nxf6
(al doilea schimb şi dama trebie să
parăsească ultima linie altfel la
2...gxf6 3 Dh6 Df8 decide sacrificul
de îndepărtare a piesei apărătoare 4
Te8!!) 2...Dxf6 3 Te8+! Cf8 4 Ch6+!!
Dama este în continuare atrasă de la
funcţiile ei de apărare. 4...Dxh6 5
Txf8+! Eliminarea apărătorului
5...Rxf8 6 Dd8 # 1:0.
3.5 1.?
Shampow-Silachi, 1971
Ultima linie la negru este foarte
bine apărată dar bazîndu-se pe idea de
mutare intermediară albul reuşeşte
slăbirea ultimei linii 1 Dxf8!! Dxh5
obligatoriu altfel pierde un turn 2
Ce7+!! Creează blocarea cîmpului
„e7” pentru combinaţia finală. 2...Ce7
forţat 3 Dxf8+! Rxf8 4 Td8 # 1:0.
Atacul pe orizontala a 2(7)- a
3.6 1...?
Vincze-Tompa, 1996
Turnul negru controlează linia a 2-
a şi trebuie să colaboreze cu dama.
Negrul va mări raza de acţiune a
turnului prin 1...e3! 2 Nxe3 (1...fxe3 2
Dg6 g3 toată linia a 2-a este deschisă
contolului turnului negru 3 De4+ - s-a
finalizat colaborarea turn-damă)
2...Txe3 3 fxe3 Dg6 4 g3 De4 1:0.
3.7 1.?
Litschak-Johansen, 1997
Presiunea turnurilor albe pe coloana
„c” se transformă în presiune pe linia
a 7-a. Dublarea pe această linie ar fi
lentă permiţând negrului schimbul
unui turn pe coloana „c”. Foarte
importantă este colaborarea turn
damă. Mărim viteza de atac cu
sacrificiu: 1 Txg7+! Rxg7 2 Nxg6!
Dg8 (2...Dxg6 3 Tc7+ + - ) 3 Nf7+!
Rxf7 4 Tc7+! Rf8 5 Dd6+ Re8 7 De7#
1:0.
3.8 1...?
Larsen-Korcinoi, 1968
Forţa maximă de atac o au
turnurile dublate pe linia a 2-a.
Rezistenţa albului este pe câmpul „g2”
dar prin colaborare turnurilor cu dama
ultima fortăreaţă va cădea. 1...Ne4!!
realizăm interferarea cu tempo 2
Db8+ Rh7 3 Nxe4 Txg2+! Mărirea
vitezei de atac se face prin sacrificiu.
4 Nxg2 Df2+ 5 Rh2 Dxg2 # 1:0.

3.9 1.?
Panno-Spassky, 1955
Poziţia albului este câştigată. Din
punct de vedere tehnic albul trebuie să
realizeze colaborarea damei cu
turnurile pe linia a 7-a cu viteză
maximă. 1 Cxe5! fxe5 (1...Txb7 2
Dxb7! Şi dama a pătruns pe linia a 7-
a) 2 Txg7+ Rh8 3 Nxe4! Este
eliminată piesa apărătoare de către
nebunul care nu participa în mod
direct la atac. 3...Nxe4 4 Txh7+!
Totul este cu tempo pentru ca piesel
negre să nu aibă timp să ajute regele.
4...Rg8 ( 4...Nxh7 5 Dxe5+ Rg8 6
Dg7#) 5 Th8+! Dama intră în joc cu
tempo. 5...Rxh8 6 Dxe5+ Rg8 7 Dg7
# 1:0.
3.10 1...?
Thessing-Glek, 1999
Un singur turn pe linia a 2-a nu
este o forţă mai ales că el poate fi
schimbat cu Td2. Dar două turnuri
dublate pe linia a 2-a reprezintă o forţă
căreia albul nu poate sa-i mai opună
nimic. Colaborarea turnurilor dublate
se poate face şi cu un nebun.
1...Tcc2!! 2 Td2 [cea mai bună
apărare, la 2 Td8 Txg2+ 3 Rh1 ( 3 Rf1
Tcf2+ 4 Dxf2 Txf2 5 Rxf2 Dxd8 + -)
3...Nxf3! 4 Txe8 Cxe8 5 Nxf7 Rh8+ -;
iar la 2 Dxb7 Txg2+ 3 Rh1 De2 4
Nxf7 Rh7+ -] 2...Tcxd2! 3 Nxd2 Nxf3
1:0.
3.11 1.?
Lasker-Torre, 1925
Nebunul din g5 pare legat dar 1
Nf6!! Dxh5 2 Txg7+! Rh8 poziţia
este construitî pentru procedeul tactic
numit „moară” 3 Txf7+ Rg8 4 Tg7+!
Rh8 5 Txb7+ Rg8 6 Tg7+ Rh8 7
Tg5+! Albul poate lua şi pionul „a7”
dar la final ar fi oferit contajoc
negrului deoarece turnul ar fi devenit
activ prin pătrunderea sa pe linia a 2-a
7...Rh7 8 Txh5 Rg6 negrul
recuperează piesa prin atac dublu dar
finalul este pierdut 9 Th3 Rxf6 10
Txh6 1:0.
 3.12 1.?
Alehin-Bernstein, 1912
Această combinaţie ne va prezenta
atacul combinat pe ultimile două linii.
De observat forţa dublării pe coloană
şi a pătrunderii şi dublării pe linia a 7-
a. 1 Txg7+!! Elimină apărătorul
câmpului „f8” şi-l atrage pe un câmp
de blocare a regelui Cxg7 2 Df7+!
Rh8 3 Df8+! Txf8 4 Txf8 # 1:0.
3.14 1.?
Gofstein-Relange, 1997
Poziţia regelui negru este slabită
pe diagonala a1-h8. Cine apără
câmpul f6? Calul din e8! 1 Cxf7!
Rxf7 2 Nxg6! Rg7 3 Nxe8 Nxe8
(3...Dxe8 4 Cd5+ -) 4 Te6! 1:0

Atacul pe diagonale

3.15 1.?
Dely-Haag, 1958
Nebunii albi sunt pregătiţi pentru a
da lovitura. 1 Cb5! Nxc1 (1...Ne7 2
Nxf6! Nxf6 3 cxd5+ -) 2 Nxf6 gxf6 3
3.13 1.? Dxh6 f5 4 Nxf5! exf5 5 Dg5+! „taie”
Nataf-Dimitrov, 1998 regele 5...Rh7 6 Td4! 1:0
Negrul este slab pe diagonala a1-
h8. 1 De5! Forţează slăbirea câmpului
„g6” 1...f6 2 Nxg6! hxg6 (2...fxe5 3
Nxe8+ Dg6 4 Nxg6 hxg6 5 Tg6+ - ) 3
Txg6+ Rf7 4 Dh5 Cg7 5 Dh6 Ce6 6
Txf6 Re7 7 Te1 Nc8 8 Dg7+ Rd6 9
Ne5#

3.16 1.?
Englund-Perfiliev, 1926
 Uneori diagonala nu este deschisă
şi deschiderea ei este decisivă. În
poziţia următoare legarea turnului
poate fi exploatată dacă dama ar
colabora cu nebunul. 1 d5!! cxd5 2
Txf5! exf5 3 e6 deschide diagonala
Dxd6 4 Nb2 Td7 (4...Dc7 5 Rf8 #) 5
exd7 Dxf6 6 dxe8D+ 1:0
3.17 1.?
Ravinski-Ilivski, 1952
Atacul pe diagonala b1-h7. În
această diagramă nebunul din d3 este
închis. Deschiderea diagonalei se va
face prin sacrificiu. Dar mai întâi albul
va slăbi decisiv poziţia regelui prin: 1
Cxg7!! Rxg7 2 Txf4! Forţează
deschiderea diagonalei 2...exf4 3
Dh6+ Rg8 4 Nf6!! (Fără această
mutare combinaţia nu ar fi mers
deoarece la 4 e5? Urma 4...Cxd3)
4...Nxf6 5 e5! Acum se creează
ameninţarea dublă – mat prin
colaboarerea damă nebun şi mat prin
colaborarea damă pion „f6”. 5...Cd3 6
exf6 Cf2+ negrul încearcă un
contraatac disperat 7 Rg1 Ch3+ 8
Rf1! Albul nu acceptă sacrificiul
negrului ce ar fi dus la complicaţii
8...Nc4+ 9 Ce2 Nxe2 10 Re1!! Şi
negrul nu mai are şahuri ţi este mat.
1:0.
3.18 1.?
Lochmer-Karner, 1940
Diagonala a2-g8 este foarte bine
stăpânită de către alb şi în mod firesc
matul trebuie să vină pe coloana „h”.
1 Txh7+! Rxh7 2 Th1+ Nh6 3
Txh6+! Rxh6 4 Df4+! g5 5 Dh2+
Rg6 6 Dh5+ Rf6 7 Df7 # 1:0.
3.19 1.?
Mecking-Souza Mendez, 1966
Albul are o calitate în minus dar
are perechea de nebuni care îi conferă
dinamică şi în plus şanse bune de atac
la rege. Planul său este să deschidă
diagonala a1-h8. 1 h6! g6 (dacă
1...gxh6 2 g6! Cu deschiderea
coloanei „g” şi atac încrucişat cu
nebuni, turnul şi dama) 2 Ne6! Nc8 3
d5 eliberează diagonala 3...Nxe6 4
Dd2!! Pregăteşte ocuparea cu tempo a
diagonalei mari 4...Tf7 5 Dd4+ Rg8 6
c4! Se deschide total diagonala şi
apare bateria nebun damă 6...Rf8 7
dxe6 Tfa7 8 Dh8+ Re7 9 dg7+ Rxe6
10 df6+ Rd7 11 Td1+ Rc7 12 Ne5+
1:0.
Atacul pe coloane
3.20 1.?
Sallay-Lepsenyi, 1961
Atacul pe coloana „g”.
Pentru ca un atac pe flanc să
reuşească trebuie ca centrul să fie
blocat să avem o coloană deschisă,
mai multe piese în atac decât are cel
care se apără şi adversarul să aibă
slăbiciuni în poziţia regelui.
În această poziţie sunt îndeplinite
aceste condiţii. Slăbiciunea este
coloana „g” şi câmpul „g6”. 1 Ch5!
Tf7 (1...Cxh5 2 Nxg6+ -) 2 Nxg6! Se
deschide coloana hxg6 3 Txg6 Df8 4
exf6 Ne4 5 fxg7 1:0.
3.21 1.?
Cseh-Balogh, 1965
Acest atac reuşeşete dacă
câmpurile de refugiu ale regelui f7, f8
sunt controlate sau blocate: 1 Dxh7+!
Rxh7 2 Th1+ Rg8 3 Cg6! şi mat
imparabil datorită legării pionului f7.
1:0.
3.22 1.?
Alexander-Marshall, 1928
Dama albă nu poate da mat
singură. Trebuie ca o figură albă să
colaboreze cu ea. Cel mai indicat ar fi
un turn. Dar cum? ! Cd1 şi apoi g3-
g4-g5 este prea lent. Altă idee este 1
Tf4 dar la 1...exf4 2 gxf4 urmează
dxc3 şi nu avem acces pe „g1”.
Atunci: 1 Ca4! Cu tempo 1...bxa4 2
Tf4! exf4 3 gxf4 1:0.
Atacul pe coloana „h”.
3.23 1...?
Cavallos-Mohring, 1964
Blocada făcută de pioni de pe
coloana „g” conduce la ideea
1...Th1+!! 2 Rxh1 Nxf2 şi mat
imparabil 0:1.

3.24 1.?
Kolisch-Lloyd, 1867
O altă poziţie tipică cu mat pe
coloana „h” este cea în care câmpul
„g8” este controlat. 1 Dxg6!! hxg6 2
Tf3! Şi mat imparabil deoarece
diagonala a2-g8 nu poate fi închisă la
timp 1:0.
3.25 1...?
Reinderman-Huzman, 1992
O altă idee de atac este oferită de
prezenţa pionului la „g3” şi blocada
câmpului „f1”: 1...Txh2+ 2 Rg1
Th1+!! 3 Rxh1 Dh4+ 4 Rg1 Dh2#.
3.26 1.?
Szabo-Bakonyi, 1951
Matul pe coloana „h” este uşor de
realizat fără nebunul de fiancheto! 1
Df6!! Urmat de Th8 1:0.
3.27 1.?
Westerinen-Papadopulosz, 1964
Există posibilitatea matului pe
coloana ”h” şi în cazul in care
adversarul are nebunul în fiancheto
dacă câmpul „f8” este blocat. 1 Th8+!
Nxh8 2 Dh2 1:0.
3.28 1...?
Martinez-De La Paz, 1998
Două coloane deschise pentru
atacul negrului şi un rege blocat pe
coloana „f” duc la câştig rapid. Cum
deschidem coloana „g”? Un cal în
„f3”... 1...Dxb3!! 2 Dxb3 Ccxd4 3
exd4 Cxd4 4 Dc2 Cf3+! 5 gxf3 Tg8+
6 Rh2 Th8+ 7 Rg3 Tdg8# 0:1.
 Atacul asupra câmpurilor slabe
de la rege
3.29 1.?
Haag-Varnusz, 1958
Câmpul „g7” este slab. Albul
doreşte să-l atace şi cu Cf5 dar trebuie
eliminată piesa apărătoare nebunul di
d7. 1 Th3! Nxh3 2 Dxh3 Rh7
(2...Rg8 3 Cf5+ -) 3 Nxg7! Rxg7 4
Cf5+ Rg6 5 Dg4+ Rh7 6 Dg7# .
Distrugerea structurii de pioni
de la rocadă
3.30 1...?
Raether-Schulz, 1968
Regele alb este apărat doar de
pioni. Câmpurile „g2” şi „h2” sunt
cele mai vulnerabile fiind apărate doar
de rege. Nebunii negri ar colabora
bine cu dama sau turnul pe coloana
„g” sau „h” dar activizarea acestora
poate fi parată uşor. De exemplu la
1...Dh4 2 Cxd6 şi albul schimbă una
dintre piesele de atac; la 1...Dg5 2 Cf3
urmat de 3 Cxd6 şi forţa de atac a
negrului scade. Partea care se apără
trebuie să schimbe piesele active ale
părţi care atacă.
Pentru a evita schimburile negrul
trebuie să mărească viteza de atac
prin sacrificiu. 1...Nxh2! primul pion
a fost eliminat 2 Rxh2 (2 Rh1 Dh4 3
Cf3 Nxf3 4 Dxf3 Ng3+ şah prin
descoperire 5 Rg1 Dh2#) 2...Dh4+
dama a intrat în joc cu tempo 3 Rg1
Nxg2! şi al doilea pion a fost eliminat,
regele rămânând expus atacului
pieselor grele negre. Este obligatoriu
ca odată ce ai sacrificat ceva să
continui combinaţiile sau jocul la
inţiativă. Orice mutare lentă duce la
pierderea iniţiativei şi la schimburi.
4 Rxg2 Dg5+! foarte important acest
şah deoarece „taie” regele alb, negrul
dispunând astfel de un tempo pentru a
aduce turnul în joc 5 Rh1 Tf6 6 Ne2
Th6+ 7 Nh5 Txh5 8 Dxh5 Dxh5+
0:1.
3.31 1.?
Morozevic-Anand, 1995
Albul are doi pioni mai puţin şi un
rege slăbit, dar dispune de o activizare
superioară afigurilor pe flancul
regelui. Acum este momentul să
mărim viteza de atac prin distrugerea
structurii de pioni din faţa regelui
negru. 1 Cxg6! hxg6 2 Nxg6 fxg6 3
Txe6 doi pioni au fost eliminaţi pentru
o piesă şi albul deţine şi iniţiativa
atacului 3...Df7 (3...Tf8 4 Tg6+ Cg7 5
Dxf8! Txf8 6 Txf8 Rxf8 7 Nxd6 + -)
Negrul propune schimbul pieselor
active. 4 Dd5 Cf5 5 Txf5 gxf5 6 g6!
1:0
3.32 1.?
Honfi- Biro, 1964
Regele negru pare bine apărat dar
albul are prea multe piese în atac. De
asemenea numărul de colaborări ale
acestor piese este ridicat: Nd4 cu
dama pe f6, g7, h8; Nd3 cu turnul pe
g6 şi dama pe h7; turnul din g5 cu
dama pe coloana h. Pentru a slăbi
pionul g6 folosim supraîncărcarea
pionuli „f7”. 1 Txe6! fxe6 2 Nxg6!
hxg6 pionul „g6” a fost slăbit decisiv
3 Dh6! Realizează colaborarea turn
damă 3...De8 4 Txg6+ Dxg6 5 Dxg6
Rh8 6 Ce4 exploatând legarea calului
f6. 1:0
Atacul pe flancuri diferite
3.33 1.?
Mann-Vajtho, 1983
În poziţiile cu rocade diferite
principalele planuri de joc sunt cele
legate de atacul asupra regelui advers
şi cintraatacul în centrul tablei. Din
această cauză iniţiativa şi viteza de
atac sunt foarte importante. Dacă
avem la dispoziţie o lovitură tactică nu
trebuie să o amânăm deoarece un
tempo pierdut poate însemna
preluarea iniţiativei de către adversarşi
pierderea partidei.
În această poziţie ambii jucători şi-
au pregătit forţele pentru atacul final.
Albul este la mutare şi va face primul
pasul spre atac: 1Nf8!! Pregăteşte
eliminarea nebunului negru de
fiancheto care are un rol foarte
important atât în atac, pe diagonala
a1-h8, cât mai ales în apărarea regelui.
Cu nebunul de fiancheto pe tablă
este foarte greu de dat mat! Şansele
de mat cresc dacă este schimbat sau
eliminat. 1...Txf8 (1...Ch5 pentru a
proteja nebunul şi a pregăti
contraatacul pe flancul damei 2 Nxe7
Nxc3 3 bxc3 Txc3 4 Txh5 albul
măreţte viteza de atac mai ales că
negrul a obţinut ceva contrajoc
4...Txc2 5 Da5! + -) 2 Txh8+! Rxh8 3
Dh6+ Rg8 4 Cd5! Cxd5 5 Th1 1:0.

3.34 1.?
Kosztolanczy-Csom, 1989
Atacul albului este mult mai
puternic permitându-i o finalizare
frumoasă. 1 Dxg6! axb3 (1...fxg6 2
Ce7+ şah dublu 2... Rf8 3 Cxg6#) 2
Dh7+ Rf8 Mat nu putem da cu
nebunul de fiancheto pe tablă, trebuie
schimbat! 3 Nh6! Nxh6 4 Dh8 # 1:0.
3.36 1.?
Horvath-Nepomiachty, 1971
Poziţie tipică de Apărarea Siciliană
în care albul măreşte viteza de atac cu
un sacrificiu cunoscut 1 Cf5! gxf5
(1...exf5 2 Cd5 Dd8 3 Nb6! - +) 2 exf5
Te8 3 Ce4 1:0.

3.37 1.?
Keller-Stehlik, 1952
Dama neagră permite albului
deschiderea coloanei „g”: 1 Cf5+!
3.35 1...? gxf5 2 Dg5+ Rh8 3 h6 Txc1+ 4 Txc1
Glek-Chiburdanidze, 1983 Tg8 5 Tc8! Foloseşte supraîncărcarea
Albul are piesele active, atacul pe turnului negru 1:0
flancul regelui este periculos şi dacă
schimbă calul negru stă mai bine, dar:
1...Cxb2! negrul măreşte viteza de
atac şi albul nu mai are timp pentru
atacul său. 2 Rxb2 Na3+! Dacă ai
început să sacrifici continuă atacul
crescând cu fiecare mutare presiunea
asupra poziţiei adverse. 3 Rb1 (3
Rxa3 Dc3+ 4 Cb3 axb3+ 5 Ta4 b2# ) 3.38 1.?
3...Dc3 4 Cc4 Dxd4 0:1. Goncharov-Strasdy, 1969
 Viteza de atac creşte odată cu
deschiderea coloanelor de atac. 1 g6!!
hxg6 2 Cxe6! fxe6 3 Nxe6 Rh8
(3...Tf7 4 Cd5 Dd8 5 Txg6 Cce5 6
Txg7+ Rxg7 7 Tg1+ + - ) 4 Txg6
Tf7(4...Cf6 5 Txf6 + -) 5 Dh5+ Rg8 6
Tg7+ 1:0.
Atacul asupra regelui nerocat
3.39 1.?
Gerschwiller-Salzmann, 1965
Regele rămas în centrul tablei are
ca principală slăbiciune diagonala e8-
h5 şi în special câmpul „f7”. 1 Ce6!
fxe6 2 Dh5+ g6 3 Dxg6 #.
3.40 1.?
Stefanova-Naidisch, 2000
Foarte eficient este să deschidem
coloana „e”. 1 d5 Dd8 2 Txe6+ fxe6 3
Dxe6+ Rf8 4 Nxd8 Txd8 5 Df6+ Re8
6 d6 1:0.
3.41 1.?
Nimzovici-Alapin, 1914
Dacă coloanele „e” şi „d” sunt
deschise turnurile vor realiza un atac
foarte eficient bazat de cele mai multe
ori pe legare: 1 Nf6!! Dxf6 2 The1+
Ne7 3 Nxc6+! Elimină apărătorul
câmpului „d8” 3...Rf8 ( 3...Dxc6 4
Dd8#) 4 Dd8+!! Nxd8 5 Te8 # 1:0.
3.42 1.?
Tseitlin-Krutansky, 1971
Dacă negrul ar putea să-şi asigure
regele totul ar fi bine. În astfel de
poziţii când propriul rege este în
pericol arta atacului este foarte
importantă. Calul este piesa cea mai
importantă din apărarea negrului: 1
Txe7+! Rxe7 2 Te1 toate piesele
albului participa la atac 2...Rf8 3
Nf4!! Îndepărtează ultima piesa din
apărare 3...g6 4 Dd5 1:0.
 Atacul unui rege în final Finalul pare superior pentru negru
datorită calităţii în plus. Nesiguranţa
regelui îi va fi însă fatală. 1 Txd5!
Txg6 (1...Tg1 2 Td7+ Rf8 3 Txf7#;
1...fxg6 2 Td7+ Rf8 3 Tf7+! Rf7 4
Dd7+ Rf8 5 Dxc8+ Rf7 6 Df8#;
1...Txc2+ 2 Rb1 Tb2+ 3 Rxb2+ -) 2
Td7+ Rf8 3 Txf7+! Rxf7 4 Dd7+ Rf8
5 Dxc8+ Rf7 6 Df8# 1:0
3.43 1...?
Van Mil- Van der Sterren, 1984
O poziţie cu puţin material dar în
care atacul la rege este principalul
obiectiv. 1 Tc2 Ng3 2 Tc1! h4
(2...Nh4 3 Ng1+ Rh1 4 Nf2+!+ - ) 3
Ng1+ Rh3 4 Txg3+!Rxg3 5 Tc3# 1:0.

3.46 1...?
Eng-Haik, 1852
1...Na7! 2 Ra8 Cd6! 3 c8D+ Rxc8
4 Rxa7 Rc7 5 Ra8 Cc8! 6 a7 Cb6#
0:1.

Diferite combinaţii de mat

3.44 1.?
Wallrabenstein-Neihaus, 1997
1 Df7 Rxh7 2 Nxh6 Da1+ 3 Rh2
1:0.

3.47 1.?
Rublevsky-Hoi, 1992
Mat cu calul şi turnul: 1 Dxg7+!
Rxg7 2 Tg3+ Rh8 3 Txf7! Şi mat
3.45 1.? imparabil pe „h7” sau „g8” 1:0
Polgar-Hellers, 1993
 3.48 1.? 3.50 1.?
Ciocâltea-Masic, 1971 Atkinson-NN, 1929
Atacul pe coloana „f”: 1 Ch6+ Matul sufocat: 1 Txe6 Dxe6 2 Cg5
Rg7 2 Dxf7+!! Txf7 3 Txf7+ Rh8 4 Dg6 3 Txh7 Dxh7 4 Cf7# 1:0.
Nd4+ Nf6 5 Txf6! Dg7 6 Txd6 1:0

3.51 1.?
Najdorf- N.N., 2003
3.49 1.? Regele negru este aşezat într-o
Kuzmin-Ovsejevitsc, 1998 plasă de mat tipică matului sufocat: 1
Calul din „f6” este foarte puternic Dh5! Nxd5 2 Txd5! Dxd5 3 Dxf7+!
şi oferă multe idei de mat. Una dintre Dxf7 4 Cd7# 1:0
ele ar fi 1 Dxg7+ (pentru a da mat
nebuul de fiancheto trebuie eliminat)
1...Rxg7 2 Th7+ Rf8 şi acum ar fi mat
cu Txf7 şi atunci apare soluţia 1
Ne8!! g5! (1...Txe8 2 Cd7#; 1...Nxf6
2 Dxf7#) 2 g4!! Închide pasa de mat
2...gxf4 3 Dxg7+! Rxg7 4 Th7+ Rg6
5 Nxf7 Rg5 6 Th5 # 1:0.
 Excerciţii 1...Nxg3!! 2 Dxe8! Rh7!! 3 Rg1 (3
Tcc1 Dh4 4 h3 Txe8- + ) 3...Nf2+! 4
Txf2 Td1+ 5 Tf1 Dxf1# 0:1.

E 3.1 1...?
Barle-Jelen, 1979 E 3.4 1...?
1...Ce1+! 2 Rg1 Dh1+!! 3 Rxh1 Skrobek-Schmidt, 1980
Tf1+ 4 Dg1 Nc6+ 5 Tg2 Nxg2 # 0:1. 1...Te4!! 2 Tg3 Txh4 3 Rg1 Tch2
0:1.

E 3.2 1...? E 3.5 1.?

Tal-Olafsson, 1975 Korcinoi-Cehover, 1951
1...Df4!! 2 Te7! Tf8!! ( 2...Txd2 3 1 Td8! Rb7 (1...Rxd8 2 Tf8 + -) 2
Txe8+ Rg7 4 Nd2 şi poziţia nu este Txc7+! Dxc7 3 Td7 1:0
clară) 3 Da5 (3 De2 Nxf3 4 gxf3 Dg5 -
+; 3 Dc1 Nxf3 4 gxf3 Dxf3 5 Td2
Dg4+ 6 Rh1 Dg5- +) 3...Dg5!!

E 3.6 1.?
Rubinstein-Hromadka, 1923
Eficienţa turnului alb din f7 se
E 3.3 1...? manifestă dacă realizează colaborarea
N.N.-Schlosser, 1964 cu o piesă pe linia a 7-a, de preferat
dama. 1 Db6!! Td7 (1...axb6 2 axb6+
Na7 3 Txa7+ Rb8 4 Tfb7+ Rc8 5
Na6! + -) 2 Nc5! Txf7 3 Nxd6 Tf2+ 4
Dxf2 1:0.

E 3.9 1.?
Razuvaiev-Lputian, 1979
1 Cd7!! Dxd7 ( 1...Txd7 2 Txf6
Nxf6 3 dxf6 şi mat imparabil) 2 Txd7!
E 3.7 1.? Nxd7 3 Nxf6 Nxf6 Dxf6 Txc4 5 De7
Dely-Filep, 1969 1:0.
1 Td1! Dxb2 2 Nxe6 fxe6 3
Txg7+! Rxg7 4 Td7+ Rg8 5 Ce7+
Rg7 6 Cxg6 1:0.

E 3.10 1.?
Poisil-Gruzio
1 Te5! Dd7 2 Txe8+ Dxe8 3 d7!
Dxd7 4 Db8+ Rh7 5 Dh8+!! Cxh8 6
E 3.8 1.? Tg7 # 1:0.
Kasparov-Piket, 1997
1 Cxf7! Txf7 2 Dxg6+ Rf8
(2...Tg7 3 De8+ Nf8 4 Dxc6+ -) 3
Cxe6 Nxe6 4 Txc6 Nd7 (4...Cc7 5
Dxh6 Re8 6 Txc7 Dxc7 7 Dxe6+ -) 5
Dxh6 Re8 6 e6! Nxc6 7 exf7 Rxf7 8
Nf5 1:0.

E 3.11 1...?
Poljes-Kremenitki, 1973
1...Dxb2+!! 2 Rxb2 Cd3+ 3 ra3 (3
Rb3 Teb8+ 4 Rc4 Cb2 #; 4 Ra4 Tb4+
5 Ra3 Nb2 #) 3...Nb2+ 4 Ra4 Txe4+ 5 E 3.14 1.?
c4 Txc4 6 Rb3 Tc3+ 7 Ra4 Ta3 # 0.1. Spielmann-Hermet, 1927
1 Dxh6 gxh6 2 gxh6+ Rf8 3 Tg8+!
Rxg8 4 h7+ Rf8 5 h8D#.

E 3.12 1.?
Alehin-N.N.,
1 Dxe4! fxe4 2 Nxe4+ Rh8 3 E 3.15 1...?
Cg6+ Rh7 4 Cxf8+ Rh8 5 Cg6+ Rh7 6 Sigmund-Eret, 1951
ce5+ Rh8 7 Cf7 # 1:0. 1...Cxg3!! 2 Nxd5 Ce4+! 3 Rh1
Cxf2+ 4 Txf2 Txf1# 0:1.

E 3.13 1.?
Karpov-Gik, 1960 E 3.16 1...?
Turnul şi dama albă nu sunt de Lepeskin-Kosterin, 1963
ajuns pentru a câştiga. Trebuie 1...Txg2+! 2 Rxg2 Tg8+ 3 Rh1
activizat şi nebunul deschizând Dg5!! 4 Tg1 Dxg1+! 5 Cxg1 Cg3 # .
diagonala a2-g8. 1 g6! Cxg6 2 Dxh7+
Rf8 3 Tf5! Dxb3 4 axb3 exf5 5 Cf4
Tad8 6 Dh6+ Re8 7 Cxg6 fxg6 8
Dxg6 1:0.

E 3.17 1.?
Schroder-Zinn, 1967
1 Cg6+! hxg6 2 Df1! Tf7! 3 Nxf7
Cf8 4 Dh3+ Ch7 5 Ng6 1:0.
 E 3.18 1.? E 3.21 1.?
Alehin-Mindeno, 1933 Popovic-Kosic, 1992
1 Ce5! dxe5 2 g6! Dxg6 3 Dc4+! 1 Cg6! Ch7! ( 1...fxg6 2 Dxe6 Df7
Tf7 4 Th8# 1:0. 3 Th8 + -) 2 Txh7! fxg6 3 Dxe6+ Rh7
4 Dxg6+ Rg8 5 Te8+ Txe8 6 Dxe8# .

E 3.19 1...?
Bogoliubov-Alehin, 1939 E 3.22 1.?
1...Cg3! 2 hxg3 hxg3+ 3 Ch3 Katalîmov-Mnaţakanian, 1959
Nxh3 4 gxh3 Txh3 5 Rg2 Th2# 0:1. Vor fi combinate ideile de atac pe
linia a 7-a şi a 8-a: 1 Td7! Nxd7 2
Nh6! gxh6 3 Dxf6+ Rg8 4 Df7+ Rh8
5 Df8# 1:0

E 3.20 1.?
Cruz Lima- Perez, 1993
1 Dxh7+! Rxh7 2 Th3+ Rg8 3
Ch6+ Rh7 4 Cf7 Rg8 5Th8+!! Cxh8 6 E 3.23 1.?
Ch6# 1:0. Penjov-Vojan, 1997
1 Nf8! Ch5 (1...Txf8 2 Txh8+!
Rxh8 3 Dh6+ Rg8 4 Dxg6+ + -) 2 Dh6
bxc3 (2...Txf8 3 Dxg6 Ng7 4 Th5 + -)
3 Dxg6 1:0

E 3.27 1.?
Enst-Popovic, 1987
E 3.24 1...? 1 Cxf6! Nxf6 (1...Tg7 2 Cxh7! + -)
Kuifs-Rechlis, 1987 2 Txh7+! Rxh7 3 Dh5+ Rg7 4 Dxf7
1...Txc2 2 Rxc2 Dxa2 3 Rc1 Tc8+ Rh6 (4...Rh8 5 Dh5+ Rg7 6 Dg6+
4 Nc4 Txc4+! 5 bxc4 e3 6 Db2 Dxc4 Rh8 7 Dh6#) 5 Dxf6+ Rh7 6 Dh4 Rg7
0:1. 7 Dg5+! Rf8 8 Dxg8 1:0

E 3.25 1...? E 3.28 1...?

Pelaez-De Devitis, 1993 Usnunc-Nadanjan, 1992
1...Te2! 2 Dxe2 Txb3+! 3 Rc1 (3 1...Cxa2! 2 Cxa2 Txa2+! 3 Txa2
axb3 Da1+ 4 Rc2 Db2+ 5 Rd3 Dc3#) Txa2 4 Rxa2 b4! 5 Dd4 Da5+! Rb2 6
3...Dc3+ 4 Dc2 Tb1+! 5 Rb1 Da1# Da3 # 0:1.

E 3.26 1...? E 3.29 1...?

Parma-Damjanovic, 1960 Szalanczy-Gavrikov, 1988
1...Txg2! 2 Rxg2 Dg6+ 3 Rh1 1 Cd5! exd5 2 Nxg7! De8
Txf2 4 Tg1 Cf3! 0:1. (2...Rxg7 3 Dh6+ Rg8 4 e5! f5 5 gxf6
Tf7 6 Tg1 Rh8 7 Tg7+ -) 3 Nf6 Cxf6 4
gxf6 Nxf6 5 e5! 1:0

E 3.33 1.?
Rossolimo-Romanen, 1948
E 3.30 1...? 1 Te8+! Rxe8 2 De2+ Rf8 3 Ne7+!
Mjasnikov-Sardarov, 1957 Re8 4 Nd8+! Rxd8 5Cg5 1:0.
1...Txb2+! 2 Rxb2 Tb8+ 3 Cb3
Txb3+! 4 Rxb3 Cd4+! 5 Ra4 (5 Ra2
Dc2+ 6 Ra1 Cb3#) 5...Dc2+ 6 Ra5
Dc3+ 7 Ra4 Db3+ 8 Ra5 Dxa3 #.

E 3.34 1.?
Kallai-Pinter, 1995
1 Txd8! Rxd8 (1...Dxd8 2 Dxe6+ -
) 2 Dh4+ Rc7 3 Dd4!! b5 (3...Tb8 4
E 3.31 1.? Dd6+ Rb7 5 Txb6+ Ra7 6 Nc5+ - ) 4
Oliver-Bennet, 1984 cxb5 Dd7 5 b6+ Rd8 6 Ne7+! Re8 7
1 De6+!! fxe6 2 Nxe6+ Cxe6 3 Dg7 Dd3 8 Dxh8+ Rxe7 9 Dg7+ Rd6
Cxe5 # 1:0. 10 Tc1 1:0.

E 3.32 1...? E 3.35 1.?

Bernstein-Tartakower, 1937 Gyorkos-Szuks, 1995
1...Cxd4!! 2 Dxa8 Rf7 3 Rh8 Db5
0:1.
 1 Ce6! fxe6 2 dxe6 Ne7 3 exd7
Dxd7 4 Cxf6+ Nxf6 5 Dxd7 Rxd7 6
Nh3+ 1:0.

E 3.36 1...?
Adhami-Skembris, 1993
1...Tb2+!! 2 Rxa3 (2 Ra1 Txc2 3
Cf6+ Rc4 4 Cxh5 Rb3+ - ) 2...Cc4+ 3
Rxa4 Rc6! 4 Cc5 Txc5 5 Te6+ Rd5 6
Nxc5 Rxc5 7 Tc6+ Rxc6 8 Th4 Cb6
1:0

E 3.37 1...?
Andruet-Spassky, 1988
1...Df3! 2 gxf3 Cexf3+! 3 Rh1
Nh3 1:0.