ITEMI pregătire BAC – 22-23

Item 1:

1
1. Calculați valoarea expresiei log √3 9+ log 5 .
25

−2
5
2. Calculați valoarea expresiei 8 3 − −(−1 )3 .
4

√3 16 + √5 −32
3. Calculați valoarea expresiei 1 .
46

4. Calculați valoarea expresiei log √5 25+ log 1 27 .

3

−3
26
5. Calculați valoarea expresiei 81 4 + + (−1 )5.
27

√3 81 + √3 −27
6. Calculați valoarea expresiei 1 .
96

3
7. Calculați valoarea expresiei 32 5 −√ 64+ (−1 )3.

3
8. Calculați valoarea expresiei 81 4 −√ 625+ (−1 )−3.

( 10 )
1 −2
9. Calculați valoarea expresiei 0,008 3 ∙
√2 .

1
10. Calculați valoarea expresiei log 5 64+ log 0 ,2 40 .
2

( )
−2
−2 125
11. Calculați valoarea expresiei ( 0 , 6 ) ∙ 3
.
27

1 1
12. Calculați valoarea expresiei 9 log 3 −81 4 .
2

( )
3
25 2 −3
13. Arătați că valoarea expresiei −5 ∙ 2 este număr natural.
4

√
2

( 2 √3 )
−2
1
14. Calculați valoarea expresiei 83 + .

15. Calculați valoarea expresiei √3 1−19 ∙ 9−1 ,5.

16. Arătați valoarea expresiei √ 9log 4 +2 este număr natural.
3
 2 1
17. Calculați valoarea expresiei 27 3 −81 4 + (−2 )3.

( )
−2 2
−1 3
18. Calculați valoarea expresiei +8 .
3

[( ) ]
−1 −2
1 −2
19. Calculați valoarea expresiei 1 −2 .
3

√ (6)
2 −2
8 + √
20. Calculați valoarea expresiei 3 3 .

21. Calculați valoarea expresiei √3 5−13 ∙ 32−0 ,6.

22. Calculați valoarea expresiei 32 +log 2−2log 81.
3 4

23. Calculați valoarea expresiei 2 ∙ log 3 7−log 3 147.

1
24. Calculați valoarea expresiei 31+ log 8 −2 log 2 .
27 5

log36 9
25. Calculați valoarea expresiei 6 + log 1 81.
3

26. Calculați valoarea expresiei 1 ,5+ log 2 8.

27. Calculați valoarea expresiei 0 , 5−log 9 27.

28. Calculați valoarea expresiei 2−2 +

√
3 3
64
−2.

29. Calculați valoarea expresiei log 81 27+ 4−1.

30. Calculați suma numerelor log 5 50 și log 0 ,2 2 .

31. Calculați suma numerelor log 3 54 și log 1 2.

3

32. Calculați valoarea expresiei √ 91 ,5 −2.

33. Calculați valoarea expresiei log 3 36−log 3 2.

Item 2:

1. Determinați conjugatul numărului z=

√
| 3−i
5
i
√ 3+i|.
2. Determinați numărul complex z=a+bi, dacă |z2+3z 1i|=0.
3. Determinați numărul complex z=a+bi, dacă |z +3z 2i |=−3
4. Determinați restul împărțirii polinomului P ( X )=2 X 3+ X 2−5 X +1 la binomul X −2.

5. Determinați modulul numărului complex z=( 1−2i ) ( 1+ 2i ) +12 i3

6. Determinați valorile reale ale lui a pentru care x=−2 este rădăcină a polinomului
3 2
P ( X )= X + X + ( a−3 ) X−4 .

7. Determinați conjugatul numărului z=

√
| 5−i
2
i
√ 5+i | .

8. Determinați modulul numărului complex z=( 2−4 i ) ( 2+4 i ) +15 i 5

9. Determinați valorile reale ale lui a pentru care x=1 este rădăcină a polinomului
3 2
P ( X )= X −3 X + ( a+5 ) X +2.

10. Determinați conjugatul numărului complex z, pentru care ( 3+ 4 i ) z=−25i .

26 i
11. Fie z=2+3 i. Determinați numărul w= + z.
z

12. Fie z=( 2+i ) i. Determinați inversul numărului z.

13. Determinați valorile reale ale lui a și b pentru care ( 2−i ) ai+ ( 1+4 i ) b=−1+8 i.

3+ 4 i
14. Determinați modulul numărului complex z= .
1−2 i

15. Determinați inversul numărului complex z=( 1−i ) ∙ i.

1 3
16. Determinați conjugatul numărului complex z= +5 i −5 .
i

( ) este real.
2
1 1
17. Arătaţi că numărul −
1−i 1+i

18. Determinați numărul complex z pentru care ( 1+i ) z=2.

19. Determinați numărul complex z=a+bi, pentru care 2−iz=3 z .

20. Fie z=3−4 i . Determinați numărul real m pentru care z 2−mz este număr real.
21. Determinați numerele reale a și b, pentru care numărul complex 2−i este soluție a ecuației
2
a x +bx +5=0 .

22. Fie polinomul P ( X )= X 3−( 2 m+1 ) X 2+ ( m−1 ) X−3 m+15. Determinați valorile reale ale lui m, astfel
încât polinomul P ( X ) să se dividă cu X +2 .

23. Aflați restul împărțirii polinomului P ( X )=3 X 3+ a X 2−2 aX + 8 la binomul X −2, știind că restul
împărțirii polinomului P ( X ) la binomul X +1 este 2.

24. Fie polinomul P ( X )= X 4 +m X 3−3 X 2+ ( m+1 ) X −m−1. Determinați valorile reale ale lui m, astfel
încât restul împărțirii polinomul P ( X ) la binomul X −2 să fie 23.

25. Restul împărțirii polinomului P ( X )= X 4 +2 X 3 −m X 2+ X +5 la binomul X +2 este 3. Determinați restul

împărțirii polinomului P ( X ) la binomul X −3.

26. Rezolvați în C ecuația ( 2+i ) z =5.

27. Rezolvați în C ecuația ( 3−4 i ) z=25.

2−4 i
28. Determinați produsul dintre partea reală și partea imaginară a numărului complex z= .
1+i

29. Determinați restul împărțirii polinomului P ( X )= X 3−2 X 2 +16 la polinomul Q ( X )= X 2−1.

30. Fie polinomul P ( X )= X 3−4 X 2−aX−4. Determinați valorile reale ale lui a, pentru care P ( X ) este
divizibil cu polinomul Q ( X )= X−2 .

31. Calculați determinantul matricei A= ( 1+3 i −6

i3 1+3 i).

32. Rezolvați în R ecuația √ 4 x +12=x .

Item 3:

3 −x 1
1. Rezolvați în N inecuația 9 > .
27

2. Rezolvați în R inecuația log 1 ( 3−x ) −2≥ 0 .

5

2x 1
3. Rezolvați în R ecuația 3 ∙27 = .
9

4. Rezolvați în R ecuația √ 4−x=x−2.

2
5. Rezolvați în R inecuația log 3 ( x−1 ) ≤2.
6. Rezolvați în R inecuația |3x−1
x+1
|≤3.
log 3 x
7. Rezolvați în R inecuația ≤ 0.
|x 2−9|

3
8. Rezolvați în R inecuația ≤ 1.
x−1

9. Rezolvați în R inecuația ln ( 4 x−1 ) ≤ ln ( 4−x 2 ).

10. Rezolvați în R inecuația lg x 2 ≤lg ( 12−x ).

11. Rezolvați în R ecuația lg ( 6+ x )−2 lg x=0 .

12. Rezolvați în R ecuația √ x+ 2 ( x 2 +2 x−8 ) =0.

( )
−2 x−3
4 5
13. Rezolvați în R inecuația ≤ .
25 2

14. Rezolvaţi în R inecuaţia log 1 ( x + 3 x ) ≥−2 .

2

15. Rezolvaţi în R ecuaţia log x−1 4=2.

16. Rezolvaţi în R inecuaţia log 1 ( x + 6 x ) ≥−4 .

2

17. Rezolvaţi în R ecuaţia √ x+ 6−x=0.

18. Rezolvaţi în R ecuaţia √ 9− x2= √ 3 x−1.

19. Rezolvați în R inecuația √ 9+ x 2 ≤ x +3.

2
20. Rezolvați în R inecuația ≥1 .
√ x−2

21. Rezolvați în R inecuația log 0 ,5 ( x +2 ) ≥−2 .

2
22. Rezolvați în R inecuația log 2 ( x+ 1 ) ≤ 2.

x
x ∙ 3 −81
23. Rezolvaţi în R ecuaţia =27.
x−3

2
log 3 x−log 1 ( 9 x )−4
24. Rezolvaţi în R ecuaţia 3
=0.
|x −2|−1
25. Rezolvați în R inecuația log 0 ,5 ( x +2 ) ≥−1.

| |
x−1
2 4
26. Fie D ( x )= . Rezolvaţi în R ecuaţia D(x )=0 .
8 4x

| |
x−2
3 27
27. Fie D ( x )= x . Rezolvaţi în R ecuaţia D( x )=0 .
81 9

28. Rezolvați în R ecuația √ x 3−x−1= √ x−1.

4
29. Rezolvați în R inecuația x ≥ .
x

30. Rezolvați în C ecuația z 2−( 2−i ) z+ 3−i=0.

31. Rezolvați în R inecuația 0 , 25 x+3 ≤ 8 ∙ 2x .

( )
1
9
32. Fie matricei A= x−1 . Determinați valorile reale ale lui x, pentru care matricea A este
3
x x ∙ ( x−1 )
inversabilă.

Item 4:

1. Fie E ( α )=( cos α −sin α )2 + √ 3 ∙ ( cos 4 α−sin4 α ). Calculați E ( −π12 ).

2. Determinați valoarea expresiei E ( x )=169 sin 2 x −72 ctg x , dacă cos x=
5
13
și x ∈ (
−π
2
;0 . )
3. Determinați numărul complex z=a+bi, dacă |2 3+i 1|
z +6 i z
=0.

4. Fie E ( α )=( cos α −sin α )2 + √ 3 ∙ ( cos 4 α−sin4 α ). Calculați E ( −π12 ).

5. Determinați valoarea expresiei E ( x )=169 sin 2 x −72 ctg x , dacă cos x=
5
13
și x ∈ (
−π
2
;0 . )
3 z +2 i
6. Determinați numărul complex z=a+bi, pentru care =1−i.
z −3

7. Fie numărul complex z=3−2i . Determinați valorile reale ale lui p, pentru care z 2+ pz este număr
real.
8. Determinați valorile reale ale lui x pentru care matricea (2 sin1 x 1 )
ctg x
este inversabilă.

9. Rezolvați în R inecuația √ x 2−x ≥ x+ 1.

10. Rezolvați în R inecuația

√ x 2−1 ≤0.
x 2−4

11. Rezolvați în R ecuația ( 9−x 2 ) ∙ √ 1−x=0 .

12. Rezolvați în R ecuația √ x 2 + x−12 =0.

x−3

13. Rezolvați în R inecuația ( x−3 ) √ x 2+ x−2≥ 0.

14. Rezolvați în R inecuația √ x+ 5≤ 1−x .

x
2 −8
15. Rezolvați în R inecuația 2
≥ 0.
x −4 x +3

16. Rezolvați în R inecuația log 0 ,5 ( x +2 ) ≥ 1.

17. Rezolvați în R inecuația log 1 ( x −8 x ) ≥−2.

2

18. Rezolvați în R inecuația log 0 ,5| x−4|≥−1.

19. Rezolvați în R ecuația log x ( 5 x−4 ) =2.

log 3 ( 2 x 2−x )
20. Rezolvați în R ecuația =0 .
lg ( 2 x +3 )

1
21. Rezolvați în R inecuația log 2 ( x+ 3 ) ≤ log 1 4−x .
2

2
22. Rezolvați în R inecuația ( x−2 ) ( log3 ( x +1 ) ) ≥0 .

23. Fie expresia E ( α )=( cos α +1 )2 + ( cos α −1 )2−3. Arătați că valoarea expresiei 2 √ 3 ∙ E(15 0) este un
număr natural.

24. Fie expresia E ( α )=( sin α +2 )2 + ( sin α−2 )2−9 . Arătați că valoarea expresiei 2 √ 3 ∙ E(15 0) este un număr
natural.

25. Calculați valoarea expresiei log 52 10+ log 5 0 , 5 ∙ log 5 50+ 3.

26. Rezolvați în C ecuația ( 1+i ) z 2− ( 4+2 i ) z + 4=0.

27. Determinați valorile lui β ∈ ( π2 ; π ) pentru care tg ( α + β )=2 și tg β=−3.

 ( π3 ), dacă se știe că cos α= −35 și α ∈ [ π ; 32π ].
28. Calculați sin α +

29. Fie expresia E ( z )= p ∙ z 2 + p2 ∙ z +2−6 i . Determinați valorile reale ale lui p, pentru care E ( 1+2 i ) este
un număr real nenul.

Item 5:

2
2sin x−sin x
1. Rezolvați în R ecuația .
√ 4−x2

2. Determinați valorile reale ale lui x, pentru care matricea A= (lg (13 x ) 21) este inversabilă.
3. Rezolvați în R inecuația √ x+ 1> x−1.
4. Într-un triunghi, α este măsura în grade a unui unghi. Determinați α , dacă se cunoaște că
cos 2 α +sin α −1=0.

5. Rezolvați în R ecuația √ x 2−8−1 =0.

x−3

6. Rezolvați în R inecuația ( x−5 ) ∙ log 23 ( x−2 ) ≥ 0 .

7. Rezolvați în R inecuația √ 1+8 x 2 ≤ 3 x −1.

8. Rezolvați în R inecuația log x−2 ( 14 )≥ 1.

( ( ))
2 2
x
+ log 5 ( x ) −6=0.
6
9. Rezolvați în R ecuația log 5
25

10. Rezolvaţi în R inecuaţia |x−1|∙ ( 4 x −5∙ 2 x + 4 ) ≥ 0.

11. Rezolvaţi în Z inecuaţia

√2 x 2−3 x+ 1 <0 .
|2 x|−4

sin 2 x ∙ √ 4+3 x−x =0.

2
12. Rezolvați în R ecuaţia

x+2
13. Indicaţi punctele în care tangenta la graficul funcţiei f : R ¿ {2¿}→ R , f ( x )= are panta egală cu -1.
x −2

14. Aflaţi aria figurii mărginite de graficul funcţiei f : R → R , f ( x )=x 2−4 x , de tangenta la acest grafic în
punctul de minim local al funcţiei şi de axa Oy.
 | x−1|
15. Rezolvați în R inecuația ≤ 0.
log 5 ( 5−x )

16. Fie α măsura în grade a unui unghi ascuțit al unui triunghi dreptunghic care verifică egalitatea
4−4 cos α−2sin α =2 √ 3 sin α −√ 3 . Dacă aria triunghiului este egală cu 8 √ 3 cm , determinați
2 2

perimetrul triunghiului.

√2 sin x +sin 2 x =0
17. Rezolvați în R ecuația .
√ 9−x 2

18. Calculați valoarea expresiei E ( α )=

5
12
4
sin 2 α + tg α , dacă sin α =
5
−3
5
π
și αϵ −π ;− .
2 ( )
| x|
19. Rezolvați în R inecuaţia ≥ 0.
log 0 , 2 ( 2 x+3 )

|x +1|
20. Rezolvați în R inecuaţia ≥ 0.
log 0 , 2 ( 2 x+7 )

( )
0 1 4−|x|
21. Fie matricea A= 1 1 1 . Arătați că matricea A este inversabilă, oricare ar fi x ∈ R.
2

0 4 2−x

13 cos α + 5
22. Determinați numărul de soluții reale ale ecuației =0, care aparțin intervalului (−π ; π ).
5tg α

|4−x 2|
23. Rezolvați în R inecuaţia x x+1
≥ 0.
4 −2 −8

( )
2
2 x
24. Rezolvați în R ecuaţia ( log 3 (−x ) ) −2∙ log 3 −6=0.
27

25. Rezolvați în R inecuația log 3 −x 0 , 25 ≤−2 .

Item 6:

1. Determinați aria totală a unui cub, dacă se cunoaște că volumul lui este egal cu 8 cm3.

2. În triunghiul dreptunghic ABC cu m ( ∠ A )=60 0, din vârful unghiului drept B este dusă mediana BM.
Determinați aria triunghiului BCM, dacă AB=8 cm .

3. Fie dreptunghiul ABCD cu AE⊥ BD. Calculați aria dreptunghiului, dacă ED=1 cm , BE=4 cm .
4. O catetă a unui triunghi dreptunghic are lungimea de 10 cm, iar lungimea proiecției celeilalte catete pe
ipotenuză este de 4,5 cm. Determinați lungimea razei cercului înscris în triunghi.
5. Fie triunghiul ascuțitunghic isoscel ABC cu baza BC. Înălțimea CD este de 4 cm, iar segmentul AD
are lungimea de 3 cm. Determinați perimetrul și aria triunghiului ABC.

6. Determinați lungimea bisectoarei unghiului A al triunghiului dreptunghic cu catetele

CA=12 cm, CB=4 cm.

7. În paralelogramul ABCD cu m ( ∠ A )=60 0. Bisectoarea acestui unghi împarte latura BC în două

segmente: BK =4 cm , KC =6 cm . Determinați aria paralelogramului.

8. Unui cerc cu raza de 2 cm i se circumscrie un trapez isoscel cu aria de 20 cm2. Determinați lungimile
laturilor trapezului.

9. Într-un trapez isoscel cu baza mare de 18 cm este înscris un cerc cu raza de 6 cm. Determinați aria
trapezului.

10. Fie triunghiul ABC cu AB=BC=10 cm, AC =12 cm. Determinați:

a) Lungimule înălțimilor ΔABC;
b) Raza cercului înscris în ΔABC;
c) Raza cercului circumscris în ΔABC;
d) Distanța dintre centrul cercului înscris și centrul cercului circumscris ΔABC;

11. Fie paralelogramul ABCD cu m ( ∠ A )=60 0 , AB=4 cm , BD=2 √ 7 cm. Determinați aria
paralelogramului ABCD.

12. Un romb are diagonala mică de 15 cm și înălțimea de 12 cm. Determinați aria rombului.

13. Punctul de tangență al cercului înscris într-un triunghi dreptunghic împarte o catetă în segmente cu
lungimile 2 cm și 6 cm. Determinați perimetrul triunghiului.

14. Suma lungimilor catetelor unui triunghi dreptunghic este de 16 cm, iar lungimea medianei
corespunzătoare ipotenuzei este de 6 cm. Calculați aria triunghiului.

15. Fie triunghiul ABC cu AB=BC=7 ,5 cm . Pe laturile AB și BC se consideră punctele M și respectiv N,

astfel încât MN ∥ AC , MN=3 cm, BN =2 ,5 cm . Determinați aria trapezului AMNC.

16. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile 15 cm, 50 cm și 36 cm. Determinați lungimea muchiei
cubului care are volumul egal cu cel al paralelipipedului.

17. Laturile bazei unui paralelipiped dreptunghic au lungimile de √ 3+1 cm și √ 3−1 cm. Diagonala
paralelipipedului formează cu planul bazei un unghi de 600 . Determinați volumul paralelipipedului.

18. Baza unui paralelipiped drept este un romb. Înălțimea paralelipipedului este egală cu 6 cm, iar
diagonalele lui formează cu planul bazei unghiuri de 600 și 300 . Determinați volumul
paralelipipedului.

19. Lungimea laturii bazei unei prisme triunghiulare regulate este egală cu 12 cm. Determinați volumul
prismei, știind că aria laterală este egală cu suma ariilor bazelor.

20. Un cilindru circular drept are aria laterală egală cu 96 π cm2 și aria totală egală cu 132 π cm2.
Determinați volumul cilindrului.
21. Secțiunea axială a unui cilindru circular drept este un pătrat cu aria de 900 cm2. Determinați aria totală
și volumul cilindrului.

22. Secțiunea axială a unui cilindru este un triunghi echilateral cu perimetrul de 6 cm. Determinați aria
totală și volumul conului.

23. Un con circular drept, cu secțiunea axială un triunghi echilateral, are volumul de 9 √ 3 π cm3. Calculați
aria totală a conului.

24. Secțiunea axială a unui con circular drept este un triunghi dreptungic cu catetele de √ 2 cm.
Determinați aria laterală a conului.

25. Secțiunea axială a unui con circular drept este un triunghi echilateral cu înălțimea de 2 √ 3 cm.
Determinați aria laterală a conului.

26. Din punctul M, exterior unui cerc, sunt duse la cerc două tangente reciproc perpendiculare.
Determinați distanța de la punctul M la centrul O al cercului, dacă se cunoaște că distanța de la
punctul M la punctele de tangență este egală cu √ 2 cm.

27. Fie triunghiul ABC în care AB=8 cm , AC =12 cm , BC =10 cm, iar AD este bisectoare. Determinați
lungimea segmentului BC.

28. Aria bazei unui cilindru circular drept este egală cu aria laterală și este egală cu 16 π cm2. Determinați
volumul cilindrului.

29. Fie triunghiul ABC în care M ∈ ( AB ) , N ∈ ( BC ) , MN ‖ AC . Determinați lungimea segmentului BN,

dacă MN =4 cm , NC =6 cm , AC =16 cm.

30. Un cerc de centru O are raza cu lungimea de 1 cm și conține punctele B și M. Punctul A este exterior
cercului, astfel încât punctul O aparține segmentului AB, iar AM este tangentă la cerc. Știind că
AB=3 cm, determinați măsura unghiului OAM.

Item 7:

1. Fie ABC un triunghi dreptunghic cu m ( ∠B )=900 , iar BC=36 cm. Pe laturile AB, AC și BC se
consider respective punctele P, Q și R, astfel încât PQCR este un romb cu laturile de 20 cm.
Determinați aria triunghiului APQ.

2. Bazele unui trapez isoscel sunt de 4cm și 12cm. Determinați lungimea diagonalei trapezului, dacă
unghiul de la baza mare este de 600.

3. Aria triunghiului ABC este egală cu 60 cm2. Pe latura AC se ia punctul D astfel încât AD : DC = 2 : 3.
Lungimea perpendicularei DE, coborîte pe latura BC, este egală cu 9 cm. Aflați lungimea laturii BC.

4. Într-un trapez cu baza mică de 6 cm este înscris un cerc. Una dintre laturile laterale este împărțită de
punctul de tangență în segmente de lungimi 9 cm și 4 cm. Determinați aria trapezului.
5. Într-un trapez isoscel suma lungimilor bazelor este egală cu suma lungimilor laturilor laterale, iar
unghiul ascuțit are 600. Determinați perimetrul trapezului, știind că raza cercului circumscris este de
2 √ 21 cm.

6. Fie triunghiul ABC cu AB=8 cm , BC =10 cm , AC =12 cm. Determinați lungimea bisectoarei
unghiului A.

7. Fie triunghiul ascuțitunghic ABC cu aria de 12 √3 cm2. Știind că AB=6 cm , AC =8 cm , determinați

lungimea laturii BC.

8. În paralelogramul ABCD cu m ( ∠ A )=60 0. Bisectoarea acestui unghi împarte latura BC în două

segmente: BK =4 cm , KC =6 cm . Determinați aria paralelogramului.
9. În triunghiul dreptunghic ABC cu m ( ∠ A )=60 0, din vârful unghiului drept B este dusă mediana BM.
Determinați aria triunghiului BCM, dacă AB=8 cm .

10. Triunghiul ABC este înscris într-un cerc de rază 2 √ 7 cm. Se știe că AB=2 ∙ BC , m (∠ ABC ) =1200.
Determinați aria triunghiului.

11. Fie triunghiul ABC cu AB=13 cm , AC =14 cm , BC =15 cm. BE este înălțimea corespunzătoare laturii
AC, iar BF – bisectoarea ∠ABC. Determinați aria triunghiului BEF.

12. Într-un trapez isoscel latura laterală este de 6 cm, iar diagonala este de 8 cm și este perpendiculară pe
latura laterală. Determinați lungimea bazei mici a trapezului.

13. Fie trapezul ABCD cu aria de 8 √ 3 cm2 și m ( ∠ A )=m ( ∠C )=600. Determinați lungimile laturilor
trapezului, dacă în el poate fi înscris un cerc.

14. Baza unui triunghi isoscel este de 4 √ 2 cm , iar mediana corespunzătoare laturii laterale are 5 cm.
Determinați lungimea laturii laterale.

15. Determinați raza cercului circumscris unui trapez isoscel cu bazele de 2 cm și 9 cm, iar latura laterală
de 2 √ 5 cm.

16. Într-un trapez isoscel laturile laterale au lungimile de 15 cm, iar înălțimea este de 12 cm. Determinați
lungimea razei cercului circumscris trapezului, dacă se știe că baza mare a trapezului este diametrul
cercului.

17. Baza piramidei VABC este triunghiul dreptunghic ABC, în care m ( ∠ A )=90 0 , AB=6 cm, AC =8 cm.
Muchia VA este perpendiculară pe planul bazei piramidei și este congruentă cu mediana triunghiului
ABC, dusă din vârful A. Determinați volumul piramidei.

18. Baza piramidei VABC este triunghiul dreptunghic ABC, în care

0 0
m ( ∠ A )=90 ,m ( ∠B )=60 , BC=8 cm . Muchia VA este perpendiculară pe planul bazei piramidei și
este congruentă cu cateta mai mare a triunghiului ABC. Determinați volumul piramidei.

19. Baza unei prisme drepte este un romb cu înălțimea de 24 cm și diagonala mică de 30 cm. Determinați
volumul prismei, dacă se cunoaște că înălțimea prismei este congruentă cu înălțimea rombului din
bază.

20. Triunghiul isoscel ABC cu baza AB este înscris într-un cerc cu raza de 13 cm. Determinați lungimea
laturii AC, dacă latura AB e situată la distanța de 5 cm de la centrul cercului.
21. Fie dreptele paralele AB și DC. Secanta AC este perpendiculară pe acestea și intersectează secanta BD
în punctul O, astfel încât DO=3 ∙OB , BD=20 cm, AB=4 cm. Determinați aria triunghiului DCO.

22. Într-un trunchi de con circular drept ariile bazelor sunt egale cu π cm2 și 16 π cm2, iar volumul este
egal cu 28 π cm3. Determinați aria laterală a trunchiului de con.

23. Determinați volumul unei piramide patrulatere regulate cu toate muchiile de 6 cm.

Item 8:

1. Baza unei piramide este un trapez isiscel circumscriptibil cu bazele de 4 cm și 16 cm. Toate unghiurile
diedre de la baza piramidei sunt de 600. Determinați lungimea înălțimii piramidei.

2. În baza unui con circular drept este înscris un triunghi cu laturile de 5cm, 7cm, și 8cm. Determinați
14
volumul conului, dacă generatoarea lui este de cm.
3

3. Aria laterală a unei prisme patrulatere regulate este egală cu suma ariilor bazelor, iar volumul prismei
este egal cu 32 cm2. Determinați tangenta unghiului dintre o diagonală a prismei și planul bazei
acesteia.

4. Laturile bazei unei prisme triunghiulare drepte au lungimile de 4 cm ,5 cm , 7 cm, iar muchia laterală
este congruentă cu înălțimea mai mare a triunghiului din bază. Determinați volumul prismei.

5. Baza unui paralelipiped drept este un paralelogram cu un unghi de 300 și aria de 12 cm 2. Ariile a două
fețe laterale sunt egale cu 40 cm2 și 60 cm2. Determinați volumul piramidei.

6. Baza unei prisme drepte este un triunghi dreptunghic cu o catetă de 8 cm. Raza cercului înscris în
triunghiul din bază este de 2 cm, iar înălțimea prismei este egală cu ipotenuza bazei. Calculați volumul
prismei.

7. Baza unei prisme este un trapez isoscel cu un unghi de 600. Înălțimea prismei este de 6 cm și este
egală cu raza cercului înscris în trapez. Determinați volumul prismei.

8. Generatoarea unui con circular drept are 5 cm. Punctele A, B și C aparțin cercului din baza conului,
astfel încât AB=6 cm , BC=3 cm , m ( ∠ ABC )=120 0. Determinați volumul conului.
9. Baza unei piramide este un romb cu latura de 6 cm și un unghi de 600. Determinați volumul piramidei,
dacă unghiurile diedre de la bază sunt de 450.

10. La baza unei piramide se află un triunghi isoscel cu baza de 6 cm, iar înălțimea corespunzătoare
acesteia de 9 cm. Fiecare din muchiile laterale ale piramidei are lungimea de 13 cm. Determinați
volumul piramidei.

11. Aria laterală a unei prisme patrulatere regulate este egală cu suma ariilor bazelor, iar volumul prismei
este egal cu 32 cm2. Determinați tangenta unghiului dintre o diagonală a prismei și planul bazei
 acesteia.

12. Fețele laterale ale unei piramide triunghiulare regulate sunt triunghiuri echilaterale cu înălțimile de
4 √ 3 cm. Determinați volumul piramidei.

13. Laturile bazelor unui trunchi de piramidă triunghiulară regulată sunt de 4 √ 3 cm și 8 √ 3 cm, iar
muchia laterală este de 4 √2 cm. Determinați măsura unghiului dintre muchia laterală și planul bazei
mari.

14. Rombul ABCD cu aria de 36 cm2 și AC = 2BD este baza piramidei ABCDV. Muchia VB este
perpendiculară pe planul bazei, iar muchia VD formează cu planul bazei in unghi de 45 0. Determinați
volumul piramidei.

15. Baza piramidei VABCD este trapezul isoscel ABCD cu AB ∥ CD, AB = 8 cm, CD = 4 cm și laturile
laterale de 6 cm. Înălțimea piramidei este congruentă cu raza cercului circumscris trapezului.
Determinați volumul piramidei.

16. Baza unei piramide triunghiulare este un triunghi isoscel cu laturile congruente de 5 cm și baza de 6
cm. Muchiile laterale ale piramidei formează cu planul bazei unghiuri de 45 0. Determinați volumul
piramidei.

17. Baza unei piramide este un triunghi dreptunghic isoscel cu catetele de 8 cm. Toate muchiile laterale
ale piramidei au lungiea de 9 cm. Calculați volumul piramidei.

18. Baza unei piramide este un triunghi dreptunghic cu catetele de 12 cm și 16 cm. Unghiurile diedre de
la baza piramidei sunt congruente și au măsura de 600 . Determinați aria laterală și volumul piramidei.

19. Baza unei piramide este un triunghi dreptunghic cu catetele de 5 cm și 12 cm. Muchia laterală, cu
extremitatea în vârful unghiului ascuțit mai mic al triunghiului, este perpendiculară pe planul bazei și
are lungimea de 5 cm. Determinați aria suprafeței totale a piramidei.

20. Aflați volumul unui tetraedru regulat cu muchia de 6 cm.

21. Raza cercului circumscris bazei unui tetraedru regulat este de 4 √ 3 cm. Aflați volumul tetraedrului.

22. Înălțimea unui tetraedru regulat este 12 cm. Calculați aria suprafeței totale a tetraedrului.

23. Muchia laterală a unei piramide triunghiulare regulate este egală cu 4 cm, iar latura bazei este de
4 √ 3 cm. Calculați volumul piramidei.

24. Aria bazei unei piramide patrulatere regulate este egală cu 9 cm2, iar aria suprafeței laterale este egală
cu 15 cm2. Determinați lungimea înălțimii piramidei.

25. Ariile bazelor unui trunchi de con circular drept sunt egale cu 16 π cm2 și 100 π cm2, iar generatoarea
formează cu baza mare un unghi de 300 . Determinați volumul trunchiului de con.

26. În triunghiul ABC m ( ∠ A )=60 0, iar bisectoarea AD determină pe latura BC segmentele BD=2 cm și
DC=4 cm . Determinați măsura unghiului C.
27. În triunghiul ABC m ( ∠ A )=60 0, iar bisectoarea AD determină pe latura BC segmentele BD=2 √ 3 cm
și DC=4 √ 3 cm. Determinați măsura unghiului B.

28. Fie triunghiul ABC cu AB=12 cm , AC =15 cm. Bisectoarea AD are lungimea de 10 cm. Determinați
lungimea laturii BC.

29. Baza piramidei VABCD este rombul ABCD cu diagonalele de 40 cm și 30 cm. Determinați volumul
piramidei, dacă muchia VA este perpendiculară pe planul bazei, iar distanța de la vârful V la dreapta
BC este egală cu 26 cm.

30. Laturile bazelor unui trunchi de piramidă patrulateră regulată au lungimile de 6 cm și, respectiv, 3 cm.
Știind că înălțimea trunchiului este de 1 cm, determinați măsura în grade a unghiului dintre muchia
laterală și planul bazei mari.

31. În triunghiul ABC latura AB are lungimea de 26 cm, iar medianele AN și BM se intersectează în
punctul O, astfel încât m ( ∠ AOB )=1200 . Determinați lungimea medianei AN, dacă BM =24 cm .

32. Într-un trapez isoscel poate fi înscris un cerc. Baza mică a trapezului are 3 cm, iar unghiul dintre latura
laterală și baza mare este egal cu 600. Determinați lungimea razei cercului circumscris trapezului.

Item 9:

1. Se consideră șirul ( a n )n ≥1, a n=3 n−2, a 1=1. Determinați valoarea expresiei a 3+ a4 .

2n−5
2. Studiați monotonia șirului ( a n )n ≥1, a n= .
3n

n
3. Studiați mărginirea șirului ( a n )n ≥1, a n= .
n+2

4. Fie șirul ( b n )n ≥1, b n+1=3 ∙ bn , b1=2 . Determinați termenul al treilea al șirului.

5. Fie șirul ( a n )n ≥1, a n+1=3+ bn , b1=−5 . Determinați termenul al treilea al șirului.

6. Fie șirul ( a n )n ≥1, a n+1=2 a n+3 ,a 1=−2. Determinați termenul al cincilea al acestui șir.

7. Termenii al treilea și al cincilea ai unei progresii aritmetice sunt respectiv egali cu – 7 și – 3.

Determinați suma primilor șase termeni ai acestei progresii.

8. Termenii al doilea și al cincilea ai unei progresii geometrice sunt respectiv egali cu – 0,25 și 2.
Determinați termenul al patrulea al acestei progresii.

()
x
e
9. Fie funcția f : R → R , f ( x )= . Stabiliți monotonia funcției f.
3

()
x
π
10. Fie funcția f : R → R , f ( x )= . Stabiliți monotonia funcției f.
3
 n
11. Studiați mărginirea șirului ( a n )n ≥1 , an= .
n+1

n
12. Studiați monotonia șirului ( a n )n ≥1 , an= .
n+1

13. Determinați rația progresiei aritmetice ( a n )n ≥1, dacă a 2=2 și a 5=17.

14. Determinați rația progresiei geometrice ( b n )n ≥1, dacă b 3=20 și b 6=160.

2n
15. Stabiliți monotonia șirului ( a n )n ≥1 , an= .
n+1

Item 10:

1
1. Fie funcția f : R → R , f ( x )=x+ .
x
a) Determinați punctele de extrem local ale funcției f.
b) Scrieți ecuațiile asimptotelor la graficul funcției f.
c) determinați aria figurii, mărginite de graficul funcției f, de dreptele x=1 , x=e și de Ox.

2. Fie funcția f : R → R , f ( x )=x 5−5 x 4.

a) Stabiliți punctele de extrem local ale funcției;
f (x )
b) Calculați lim 4 3 2;
x →5 x −3 x −10 x

f (x)
c) determinați primitiva funcției g ( x )= 6 , graficul căreia trece prin punctul M (1 ; 3) .
x

3. Fie funcția f : R → R , f ( x )=e x ∙ ( x−2 ).

a) Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x 0=0 ;

b) Calculați lim (1
x →2 x−2
− 2
1
x −3 x +2 )
;
f (x)
c) Fie funcția g ( x )= 2 x . Determinați primitiva G a funcției g, care satisface condiția
( e +1 ) ( x−2 )
π
G ( 0 )= .
4

4. Fie funcția f : ( 0; +∞ ) → R , f ( x )=ln x−x .

a) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f.

( )
2
x −2 x+ 3
b) Comparați lim x− și f (e).
x→+∞ x
e
f (x)
c) Calculați ∫ dx .
1 x

5. Fie funcția f : R → R , f ( x )=x 3−3 x 2+3 x +7 .

a) Stabiliți intervalele de monotonie ale funcției;
 f (x)
b) Calculați lim 2
x→−1 x +3 x+ 2

c) Determinați aria figurii mărginite de graficele funcțiilor f ∕ ( x) și f ∕ ∕ ( x).

π
6 1
2
x
6. Calculați: a) ∫ sin x dx ; b) ∫ dx ; c) ∫ √1−6 x +9 x 2 dx
2 1 √ x+3
0 1+cos x
0

7. Determinați intervalele de monotonie și punctele de extrem local ale funcției:

x 3
x +16 ln x
a) f ( x )=e x ( x 2−2 x−2 ); b) f ( x )= 2 ; c) f ( x )= ; d) f ( x )= .
x +9 x x
2
x 8
8. Fie funcția f : R ⋇ → R , f = − . Determinați intervalele de monotonie ale funcției f.
2 x
9. Fie funcțiile f , g : [ 0 ; +∞ ) → R , f ( x )=√ x , g ( x )=x 2. Determinați valoarea numerică a ariei figurii
mărginite de graficele acestor funcți.
10. Fie funcția f : [−2
3
; + ∞ ) → R , f ( x ) = √ ∙ √ 3 x +2. Determinați măsura în grade a unghiului format de
4 2
3
tangenta, dusă la graficul funcției f în punctul de abscisă x 0=2 cu direcția pozitivă a axei Ox.
0
3−|x|
11. Calculați ∫ 2 dx .
−2 x −9
1
12. Fie funcția f : [ 0 ; 4 ] → R , f ( x )= . Determinați valoarea numerică a ariei subgraficului funcției f.
√3 x +4
13. Fie funcţia f : R → R , f ( x )=−x 3+ 3 x 2−5 x +1. Dterminaţi valoarea maximă a derivatei funcţiei f.
14. Aflaţi primitiva funcţiei f : R → R , f ( x )=e 2 x −sin x , graficul căreia trece prin originea sistemului de
coordonate.
15. Aflaţi punctele de extrem ale funcţiei f : D → R , f ( x )=x 2 ∙ ln x , D fiind domeniul ei maxim de definiţie.
x
16. Arătați că funcţia f : ( 0; +∞ ) → R , f ( x )=ln ( x +1 )− este strict crescătoare pe domeniul său maxim
x +1
de definiţie.
1
2 x dx
17. Calculaţi ∫ .
0 ,5 √ 4−x 2
3
−1 2
18. Fie funcţia f : R → R , f ( x )= x + 4 x −12 x+18 . Determinaţi intervalele de monotonie, extremele
3
locale şi punctele de inflexiune ale funcţiei date.
19. Fie funcţia f : D → R , f ( x )=x−1+ln ( 3−x ). Determinaţi:
a) D; b) intervalele de monotonie; c) punctele de extrem local; d) intervalele de convexitate,
concavitate; e) punctele de inflexiune.
2

20. Aflaţi valoarea minima a funcţiei f : R → R , f ( x )=5 x +2 x .

21. Fie funcţia f : R → R , f ( x )=2 cos 2 x+sin x . Determinați primitiva funcției f pentru care numărul π
este zerou.
1

22. Argumentați dacă este adevărată sau falsă propoziția: ”∫

0
( 3 x3+1 −4 x+1) dx <0”.
2 2
9−x 4−3 x−2 x
23. Determinați asimptotele funcției f : D → R : a) f ( x )= 2; b) f ( x )= .
1+ x 2+ x

√3 x−2
24. Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f : R → R , f ( x )=e 3 , care formează cu direcția pozitivă
a axei Ox un unghi de 300 .
 x +2
25. Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f : D → R , f ( x )= , care formează cu direcția pozitivă a
x−2
axei Ox un unghi de 1350.

26. Determinați punctul de pe graficul funcției f : ( 0 ,25 ;+ ∞ ) → R , f ( x )=ln(4 x−1), în care tangenta la
graficul funcției f este paralelă cu dreapta f ( x )=x .

27. Fie funcția f : [−2 ; 6 ] → R , f ( x )= √ x +3+2.

¿
a) Comparați f (5) și
√2 − √ 2 .
3 4
f (x) ∙ ( √ x +3−2 )
b) Calculați lim .
x →1 1−x 2
c) determinați valoarea numerică a volumului corpului obținut prin rotirea subgraficului funcției f în
jurul axei Ox.

28. Fie funcția f : [−3 ; 5 ] → R , f ( x )= √ x +4−1.

¿
a) Comparați f (4) și
√2 − √ 8 .
3 9
f (x )∙ ( √ x+ 4+ 1 )
b) Calculați lim .
x→−3 9−x2
c) determinați valoarea numerică a volumului corpului obținut prin rotirea subgraficului funcției f în
jurul axei Ox.

x
29. Fie funcția f : R → R , f ( x )= 2 .
x +1
1

a) Calculați ∫ f ( x ) dx
0
¿ 1
b) Determinați asimptota oblică la + ∞ a graficului funcției g : R → R , g ( x )=
f ( x)
c) Dreapta de ecuație y=x este tangent la graficul funcției f. Determinați abscisa punctului de
tangență.

30. Fie funcția f : R → R , f ( x )=e 2 x −2 x 2.

a) determinați punctele de inflexiune ale funcției f
f ( x ) −1
b) calculați lim
x →0 6x
1

c) calculați ∫ x ∙ f ( x ) dx .
0

31. Fie funcția f : [−0 , 5 ; 12 ] → R , f ( x )=√ 2 x +1.

a) Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de intersecție a acestuia cu axa Oy;
b) Determinați aria subgraficului funcției f;
f ( x ) −3
c) Calculați lim .
x→ 4 x −4

2
x +3
32. Fie funcția f : R ∖ { 1 } → R , f ( x )=
.
x−1
a) Determinați punctele de extrem local ale funcției f.
b) Determinați asimptota oblică la + ∞ a graficului funcției f.
3

c) Calculați ∫ f ( x ) dx .
2
33. Fie funcţia f : ( 0; +∞ ) → R , f ( x )=8 ∙ ln x−x 2.
a) Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x 0=1.
2
f ( x +1 ) + x +2 x +1
b) Calculați lim .
x →0 2x
e

c) Calculați ∫ f ( x ) dx .
1

Item 11:

1. Cu cifrele 3, 4, 5, 6, 7 se formează un număr de 5 cifre, în care cifrele nu se repetă. Calculați

probabilitatea că primele două cifre ale numărului format sunt pare.

2. Într-o pungă sunt trei monede a câte 2 lei și trei monede a câte 5 lei. Ion scoate la întâmplare trei
monede. Care este probabilitatea că el a scos o sumă mai mare de 10 lei?

3. Se aruncă simultan patru zaruri. Determinați probabilitatea că produsul numerelor de puncte obținute
este egal cu 15.

4. Se aruncă simultan patru zaruri. Determinați probabilitatea că suma numerelor de puncte obținute este
egală cu 22.

5. O monedă specială are imprimat pe o față numărul 2, iar pe cealaltă numărul 3. Moneda se aruncă de
cinci ori. Care este probabilitatea că în sumă se vor obține 13 puncte?

6. Într-o cutie sunt 3 bile albe și câteva bile negre. Se extrag două bile. Probabilitatea că ambele bile
2
extrase sunt negre este egală cu . Câte bile erau inițial în cutie?
7

7. La o stație, trei oameni așteptau autobuzul. Care este probabilitatea că în primul autobuz sosit la stație
vor urca exact doi din ei?

8. Se ia la întâmplare un număr natural de patru cifre. Determinați probabilitatea că acest număr conține
doar cifre impare distincte.

9. Un zar se aruncă până la apariția feței cu 6 puncte. Determinați probabilitatea că zarul va fi aruncat
mai mult de două, dar mai puțin de cinci ori.

10. Cu literele a, b, c se formează coduri de 6 simboluri. Determinați probabilitatea că un cod format la

întâmplare va conține un a, doi de b și trei de c.

1
11. Probabilitatea că într-o zi de iunie va ploua este egală cu . Determinați probabilitatea că doar în una
6
din primele trei zile din luna iunie va ploua.

12. Cu cifrele 1, 2, 3, 4, 5 calculatorul generează, în mod aleatoriu, un cod de 5 cifre diferite. Determinați
probabilitatea că ultima cifră a codului va fi pară.
13. Într-o urnă sunt 20 de bile, 4 dintre care sunt albe, iar restul – negre. Au fost extrase la întâmplare 3
bile. Care este probabilitatea, ca cel puţin două bile să fie negre?

14. Într-o urnă sunt cîteva bile albe şi 7 bile negre. Din urnă se extrag la întîmplare 2 bile. Probabilitatea
1
că ambele bile vor fi de culoare albă este egală cu . Câte bile albe sunt în urnă?
15

15. Determinați probabilitatea că un număr natural de 5 cifre, luat la întâmplare, are toate cifrele distincte
și prima cifră pară.

16. În urnele A și B se află câte 3 bile albe și 4 bile negre. Din urna A se extrage la întâmplare o bilă și se
pune în urna B, apoi din urna B se extrage la întâmplare o bilă. Care esre probabilitatea ca bilele
extrase să fie de aceeași culoare?

17. Literele C, O, M, O, A, R, A sunt scrise câte una pe șapte fișe identice. Patru fișe se extrag aleatoriu
consecutiv. Determinați probabilitatea că, în ordinea extragerii, se obține cuvântul ROMA.

18. Literele A, P, O, L, L, O sunt scrise câte una pe șase fișe identice. Patru fișe se extrag aleatoriu
consecutiv. Determinați probabilitatea că, în ordinea extragerii, se obține cuvântul POLO.

19. Într-un campionat de fotbal o echipă se califică în etapa următoare, dacă acumulează cel puțin 4
puncte din două meciuri. La un meci se obțin 3 puncte pentru câștig, un punct pentru remiză și 0
puncte pentru înfrângere. Probabilitatea câștigului este egală cu 0,4 și este egală cu probabilitatea
pierderii. Determinați probabilitatea că echipa se va califica pentru etapa următoare.

20. Se aruncă un zar până la apariția feței cu 6 puncte de două ori consecutiv. Determinați probabilitatea
că zarul se va arunca de 4 ori.

21. Într-o clasă cu 22 elevi sunt două fete gemene. Clasa se împarte în mod aleator în două subgrupuri cu
același număr de elevi. Determinați probabilitatea că gemenele vor nimeri în aceeași subgrupă.

22. Cu cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6 se formează la întâmplare un număr de 4 cifre. Determinați probabilitatea că

cifrele numărului format nu se repetă și primele trei sunt impare.

23. Într-un magazin activează secțiile A, B și C. Pe parcursul unei ore în magazin intră 7 persoane.
Fiecare persoană poate intra aleator în una dintre secții. Determinați probabilitatea că 3 persoane intră
în secția A, 2 intră în secția B și 2 în secța C.

Item 12:

n
1. Determinați numărul natural n, astfel încât în dezvoltarea la putere a binomului ( 2 √ 5+ √3 ) raportul

dintre termenul al patrulea și al doilea să fie

5
3
.
√
12
2. Determinați numărul de termeni raționali ai dezvoltării ( √3+ √3 5 ) .

( )
n
1 3
3. Dezvoltarea la putere a binomului 3
−a √ a conține 7 termeni. Determinați termenul din mijloc.
a2
 ( ).
25
1
4. Determinați termenul care îl conține pe a în dezvoltarea √ a+ 3
10
√a

( )
n
3 √x
5. Determinați termenul al cincilea al dezvoltării + , știind că raportul coeficienților binomiali ai
√x 3
termenilor al treilea și al doilea este egal cu 5,5.

( )
n
1
6. În dezvoltarea a+ 3 suma coeficienților binomiali ai termenului al doilea și penultimului termen
√a
este egală cu 18. Al câtelea termenul nu-l conține pe a?

7
7. Pentru care valori pozitive ale lui x termenul al patrulea al dezvoltării ( √ x + √3 x ) este egal cu 280?

( ).
10
1
8. Determinați termenul care nu-l conține pe x în dezvoltarea la putere a binomului x √ x +
x

( ).
11
1
9. Determinați termenul care nu-l conține pe x în dezvoltarea la putere a binomului x ∙ √ x+
3
2
x

( )
n
2 1
10. Determinați termenul de rang 10 al dezvoltării a + 3 , dacă suma coeficienților binomiali este
√ a2
egală cu 2048.

n
11. Determinați exponentul n astfel încât în dezvoltrea ( √ 3− √ 5 ) să aibă loc relația T 3 :T 5=3 :5.

( )
15
3
12. Determinați rangul termenului care îl conține pe x în dezvoltarea
√ x−3 .
2 x

( )
15

13. Determinați rangul termenului liber în dezvoltarea

√ x√ x + 2
.
3
2 √x
n
14. Determinați exponentul n astfel încât în dezvoltrea ( 2 √ 2+ √ 5 ) să aibă loc relația T 6 :T 4 =21:16 .

n
15. În dezvoltarea la putere a binomului ( 20 , 5+ 4−0 ,25 ) coeficientul binomial al termenului al treilea este
egal cu 28. Determinați termenul cu cel mai mare coeficient binomial.

( )
n
1
16. Determinați termenul din mijloc din dezvoltarea la putere a binomului x + 0 , 2 , dacă se cunoaște
x
că diferența dintre coeficienții binomiali ai termenului al treilea și al doilea este egală cu 35.

( )
n
1
17. În dezvoltarea la putere a binomului √ x− 2 , suma coeficienților binomiali de rang impar este egală
x
cu 512. Determinați termenul care nu-l conține pe x.

( ) este egală cu 4096.

n
1
18. Suma coeficienților binomiali ai dezvoltării la putere a binomului x + 3
√x
Determinați termenul de mijloc al dezvoltării.
 100
19. Determinați numărul de termeni raționali ai dezvoltării ( √5+ √3 5 ) .