PROBLEME DIHIBRIDARE

1. Se încrucișează un mascul aparținând unei rase de vulpi cu blană rosie și urechi lungi cu o femelă aparținând unei
rase de vulpi având blană gri și urechi scurte. Caracterele blană gri și urechi lungi nu se pot manifesta decât în stare
homozigotă (sunt caractere RECESIVE). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. Folosind litere/simboluri
alese de voi, stabiliți următoarele:
a) genotipurile părinților;
b) genotipul și fenotipul indivizilor din F1;
c) procentul de organisme dublu homozigote din F2; fenotipul lor.
d) completare

blana rosie - B
blana gri – b
urechi scurte - U
urechi lungi – u
a) P1 BBuu x P2 bbUU (genotipuri parinti)
g Bu Bu bU bU

F1
F1 bU bU
Bu BbUu BbUu
Bu BbUu BbUu

=> in F1 100% vulpi cu blana rosie si urechi scurte (fenotipul) cu genotip dublu heterozigote dominante

F1 X F1 => F2

F1 BbUu x BbUu
g BU Bu bU bu BU Bu bU bu

F2 BU Bu bU bu
BU BBUU BBUu BbUU BbUu
Bu BBUu BBuu BbUu Bbuu
bU BbUU BbUu bbUU bbUu
bu BbUu Bbuu bbUu bbuu

c) BBUU – blana rosie, urechi scurte

BBuu – blana rosie, urechi lungi
bbUU – blana gri, urechi scurte
bbuu – blana gri, urechi lungi

d) completare posibila:
1) Care este genotipul si numarul, procentul, proportia indivizilor din F2 care sunt dublu heterozigoti?
R: BbUu – 4 indivizi, 25%, 4 din 16
2) Care este numarul indivizilor din F2 cu blana rosie si urechi scurte?
R: 9 (ambele gene dominante)
3) Care este raportul de segregare dupa fenotip din F2?
R: 9:3:3:1
9 – blana rosie, urechi scurte
3 – blana rosie, urechi lungi
3– blana gri, urechi scurte
1– blana gri, urechi lungi
4) Scrieti genotipul indivizilor din F2 cu blana gri si urechi lungi.
R: bbuu
5) Scrieti genotipul indivizilor din F2 cu blana gri si urechi scurte.
R: bbUU, bbUu
etc.
2. Se încrucișează două soiuri de piersic, un soi cu frunze lanceolate (L) și fructe cu puf (p), cu un soi cu frunze ovale (l)
și fructe fără puf (P). Părinții sunt heterozigoți pentru caracterul dominant. Stabiliți următoarele:
a) genotipurile părinților;
b) tipurile de gameți formați de părinți;
c) fenotipurile organismelor din F1; procentul combinațiilor homozigote pentru ambele caractere.
d) completare
REZOLVARE
L – lanceolate
l – ovale
P – cu puf
p – fara puf
a) P1 Llpp x P2 llPp (genotipuri parinti)
b) g Lp lp lP lp (gametii parintilor)
F1 lP lp
Lp LlPp Llpp
lp llPp llpp
c) fenotipuri F1
LlPp – frunze lanceolate, fructe cu puf
Llpp - frunze lanceolate, fructe fara puf
llPp - frunze ovale, fructe cu puf
llpp - frunze ovale, fructe fara puf
combinatii dublu homozigote llpp = 25%
d) completare
Care este raportul de segregare dupa fenotip din F1?
R: 1:1:1:1

3. Se încrucișează două soiuri de mazăre: unul cu păstăi galbene (g) și talie înaltă (B), cu unul cu păstăi verzi (G) și
talie mică (b), ambele dublu homozigote. Transmiterea ereditară a caracterelor se realizează mendelian. Stabiliți
următoarele:
a) genotipurile parentale;
b) genotipul și fenotipul descendenților din F1;
c) gameții produși de indivizii din F1; genotipul din F2 cu pastai verzi si talie mica;
d) completare.
pastai verzi - G
pastai galbene – g
talie inalta - B
talie mica – b
a) P1 ggBB x P2 GGbb (genotipuri parinti)
g gB gB Gb Gb
F1
F1 Gb Gb
gB GgBb GgBb
gB GgBb GgBb

b) genotipul și fenotipul descendenților din F1: 100% indivizi dublu heterozigoti dominanti (genotip), cu pastai verzi si
talie inalta (fenotip)

c) F1 x F1 => F2
F1 GgBb x GgBb
g GB Gb gB gb GB Gb gB gb

F2 GB Gb gB gb
GB GGBB GGBb GgBB GgBb
Gb GGBb GGbb GgBb Ggbb
gB GgBB GgBb ggBB ggBb
gb GgBb Ggbb ggBb ggbb
genotipul din F2 cu pastai verzi si talie mica: GGbb, Ggbb

d) completari posibile:
1) Care este raportul de segregare dupa fenotip din F2?
R: 9:3:3:1
2) Care este genotipul plantelor din F2 cu pastai galbene si talie mare?
R: ggBB, ggBb
3) Care este numarul / genotipul indivizilor dublu heterozigoti / homozigoti?
R: 4 indivizi dublu heterozigoti cu genotip GgBb.
R: 4 indivizi dublu homozigoti cu genotipuri: GGBB, ggbb, GGbb, ggBB
etc.

4. Se încrucișează un organism dublu heterozigot (DdEe) cu unul dublu homozigot recesiv (ddee), obținându-se
generația F1. Stabiliți următoarele:
a) genotipul gameților pe care îi formează fiecare dintre acești genitori (părinți);
b) genotipul organismelor din F1;
c) procentul (%) combinațiilor din F1 care prezintă ambele gene în stare homozigotă;
d) completare.
P1 DdEe x P2 ddee
a) g DE De dE de de
b) F1 1 DdEe 1 Ddee 1 ddEe 1 ddee
c) 25% din indivizii din F1 sunt dublu homozigoti recesivi (ddee);
d) completare
1) Cati dintre indivizii din F1 manifesta caractere dominante?
R: 3
2) Care este raportul e segregare din F1?
R: 1:1:1:1
3) Care este numarul / proportia / procentul indivizilor din F1 care sunt dublu heterozigoti?
R: 1 / 1 din 4 / 25%

5. În urma încrucișării dintre un individ dublu homozigot dominant MMPP cu un altul dublu heterozigot MmPp,
rezultă prima generație, F1. Stabiliți:
a) genotipul gameților pe care îi formează individul MmPp;
b) proporția/procentul descendenților din F1 care prezintă gena M în stare homozigotă; genotipul indivizilor care
prezintă gena M în stare homozigotă;
c) proporția/procentul descendenților din F1 care prezintă gena P în stare heterozigotă.
d) completare?

P1 MMPP x P2 MmPp
a) g MP MP Mp mP mp
b) F1 MMPP MMPp MmPP MmPp
din ei gena M in stare homozigota o prezinta 2 din 4 (50%) MMPP, MMPp
c) din ei gena P in stare heterozigota o prezinta 2 din 4 (50%), MMPp, MmPp
d)
1. Care este proportia indivizilor dublu heterozigoti din F1?
R: 1 din 4 (MmPp)
2. Care este numarul de indivizi dublu homozigoti din F1?
R: 1
3. Care este raportul de segregare din F1?
R: 1:1:1:1

6. Se încrucișează două soiuri de păr (MmRr x mmRr), deosebite prin două perechi de caractere: dimensiunea florilor
și culoarea fructelor. Florile mari și fructele de culoare roșie sunt caractere dominante, iar florile mici și culoarea
galbenă a fructelor reprezintă caractere recesive. Stabiliți următoarele:
a) fenotipul organismelor parentale;
b) tipurile de gameți produși de organismul MmRr;
c) genotipurile indivizilor din F1 și fenotipul indivizilor dublu homozigoți din această generație.
d) completare.

M – floare mare
m – floare mica
R – fruct rosu
r – fruct galben

a) MmRr – flori mari, fructe rosii

mmRr – flori mici, fructe rosii

b) P1 MmRr x P2 mmRr
g MR Mr mR mr mR mr

F1
F1 mR mr
MR MmRR MmRr
Mr MmRr Mmrr
mR mmRR mmRr
mr mmRr mmrr

rezulta in F1 8 combinatii de indivizi, dintre care 1 este dublu homozigot

d)
1. Cati dintre indivizii din F1 manifesta ambele caractere dominante?
R: 3
2. Care este genotipul indivizilor din F1 cu flori mari si fructe galbene?
R: Mmrr
3. Care este genotipul indivizilor din F1 cu flori mici si fructe roșii?
R: mmRR, mmRr
7. La cireș, culoarea fructelor este dată de o pereche de gene (G – culoare roșie și g – culoare galbenă), iar înălțimea
plantei de o altă pereche de gene (D – plante înalte și d - plante pitice). Se încrucișează un individ homozigot
dominant pentru culoarea fructelor și homozigot recesiv pentru înălțimea plantei cu un individ homozigot recesiv
pentru culoarea fructelor și homozigot dominant pentru înălțimea plantei. Stabiliți următoarele:
a) genotipul celor doi indivizi;
b) genotipul si fenotipul indivizilor din F1;
c) procentul de plante cu fructe roșii în F2, din cele 16 combinatii posibile; procentul de plante cu tulpină pitică din F2.
d) completare

P GGdd x ggDD a)

g Gd Gd gD gD

F1 100% GgDd (genotipul dublu heterozigot dominant, cu fructe roșii și înalt) b)

F1 x F1  F2

GgDd x GgDd

GD Gd gD gd GD Gd gD gd

F2 GD Gd gD gd
GD GGDD GGDd GgDD GgDd
Gd GGDd GGdd GgDd Ggdd
gD GgDD GgDd ggDD ggDd
gd GgDd Ggdd ggDd ggdd

 procentul de plante cu fructe rosii din F2 este de 12 din 16, adica de 75% (gena G exprimata)

procentul de plante cu tulpina inalta din F2 este de 12 din 16, adica de 75% (gena D exprimata)

plante rosii si inalte (GD exprimate) = 9

plante rosii si pitice (Gd exprimate) = 3

plante galbene si inalte (gD exprimate) = 3

plante galbene si pitice (gd exprimate) = 1

 raport de segregare dupa fenotip de 9 : 3 : 3 : 1

9. Se încrucișează un individ cu genotipul DDhh cu un alt individ cu genotipul ddHH. Descendenții din F1 se
încrucișează între ei, rezultând în F2, 16 combinații. Stabiliți următoarele:

a) genotipul indivizilor din F1;

b) numărul și genotipul indivizilor dublu heterozigoți din F2;

c) genotipul indivizilor dublu homozigoți rezultați în F2.

10. Se încrucișează un soi de crizanteme cu flori roșii (R) și frunze mici (m) cu un soi de crizanteme cu flori albe (r) și
frunze mari (M). Soiurile de crizanteme sunt homozigote pentru ambele caractere. Stabiliți următoarele:

a) fenotipul plantelor din F1;

b) raportul de segregare după fenotip în F2 dacă plantele obținute în F1 se încrucișează cu plante cu flori albe și
frunze mici;

c) fenotipul organismelor obținute în F2 pentru încrucișarea cerută la punctul b).

11. Se încrucișează două soiuri de ceapă: un soi cu bulbi de culoare roșie și aspect alungit (heterozigot pentru culoare,
homozigot pentru formă), iar celălalt soi cu bulbi de culoare albă și aspect turtit (homozigot pentru culoare,
heterozigot pentru formă). Stabiliți următoarele:

a) genotipurile părinților, folosind simboluri (litere) alese de voi;

b) tipurile de gameți ale părinților și raportul de segregare fenotipică în F1;

c) procentul descendenților heterozigoți pentru culoarea bulbilor de ceapă din F1.

6. La planta de fasole, gena (F) pentru talia înaltă este dominantă asupra genei (f) pentru talie scundă, iar gena (G)
pentru flori galbene este dominantă asupra genei (g) pentru flori mov. Pentru o încrucișare între doi indivizi cu
genotipurile FfGg x FFgg, stabiliți următoarele:
a) fenotipul celor doi părinți;
b) tipurile de gameți formați de cei doi indivizi;
c) procentul descendenților cu talie înaltă și flori mov, homozigoți pentru ambele caractere, rezultați în urma acestei
încrucișări.