Rezolvarea problemelor la tema „Legile lui G.

Mendel” Anexa 1

Legile lui G. Mendel se aplic[ la rezolvarea a trei tipuri de probleme privind parti­cularit[\ile de formare a game\ ilor,
]ncruci=area monohibrid[, ]ncruci=area dihibrid[ =i polihibrid[.
Particularit[\i de formare a game\ilor
Problem[. Ce tipuri de game\i formeaz[ urm[toarele genotipuri?
1) AaBB 2) AaBb 3) AABbcc
Rezolvare
1. Deoarece num[rul tipurilor de game\i poate fi determinat dup[ formula 2n (unde n indic[ num[rul de perechi de
caractere heterozigote ]n acest genotip), genotipul AaBB formeaz[ 21 = 2 tipuri de game\i, =i anume: AB; aB.
2. Genotipul AaBb este heterozigot dup[ dou[ caractere. }n acest caz el formeaz[ 22 = 4 tipuri de game\i: AB, Ab,
aB =i ab.
3. Genotipul AABbcc este heterozigot dup[ un singur caracter (Bb). }n acest caz el formeaz[ 21 = 2 tipuri de game\i:
ABc =i Abc.
Not[: Este important s[ re\ii c[ ]n fiecare gamet trebuie s[ ajung[ doar c`te o alel[ din fiecare pereche de gene.
}ncruci=area monohibrid[
Problem[. Deprinderea omului de a lucra cu m`na dreapt[ domin[ deprinderea de a lucra cu m`na st`ng[. Un
b[rbat dreptaci (heterozigot) s-a c[s[torit cu o femeie st`ngace. Determina\i genotipurile =i fenotipurile posibile ale
copiilor din aceast[ familie.
Rezolvare
Se d[:
A – deprinderea de a lucra cu m`na dreapt[;
a – deprinderea de a lucra cu m`na st`ng[.
G1 – ?; F1 – ?
}n conformitate cu condi\iile problemei, b[r­batul dreptaci este hete­rozigot (Aa), iar femeia este st`ngace =i poate
avea doar genotipul aa. Folosind grila lui Punnett, putem afla geno­tipurile posi­bile ale copiilor.
P aa × Aa
R[spuns:
1. Copiii din aceast[ familie vor avea geno­tipurile: 50 % Aa =i 50 % aa. A a
2. Copiii se pot na=te cu aceea=i probabilitate: fie dreptaci, fie st`ngaci
(50 % : 50 %). F1 Aa aa
a
dreptaci st`ngaci

Problem[. La c`ini, gena culorii negre a p[rului domin[ gena culorii brune. Ce culoare va avea p[rul la descenden\ ii
ai c[ror p[rin\i sunt heterozigo\i?
Rezolvare P Bb × Bb
Se d[:
B – culoarea neagr[ a p[rului; B b
b – culoarea brun[ a p[rului.
BB Bb
F1 – ? B culoare culoare
Deoarece ambii p[rin\i sunt heterozigo\i, ei au genotipul Bb. Schema neagr[ neagr[
F1
] ncruci=[rii va fi urm[­toa­rea: Bb × Bb. Bb bb
R[spuns: Segregarea dup[ fenotip va fi de 3:1 (75 % din descenden\i vor b culoare culoare
avea p[r negru, iar 25 % – p[r brun). neagr[ brun[

ANEXE 165
 Problem[. La ]ncruci=area musculi\elor de drosofil[ cu aripi normale s-a ob\inut o descenden\[ de 1 242 de indivizi
cu aripi normale =i 415 indivizi cu aripi vestigiale. Determina\i genotipurile formelor parentale.
P Aa × Aa
Rezolvare
A a Afl[m raportul claselor fenotipice ob\inute: 1 242 : 415 ≈ 3 : 1.
}n conformitate cu legea segreg[rii a lui G. Men­del, raportul de 3:1 se ob\ ine
AA Aa
A aripi aripi ]n cazul ]n care for­mele ini\iale sunt heterozigote. Rezult[ c[ for­mele ini\iale
normale normale aveau genotipul Aa, iar forma nor­mal[ a aripilor la drosofil[ este un caracter
F1 domi­nant.
Aa aa
a aripi aripi Verific[m cele expuse, folosind grila lui Punnett.
normale vestigiale Dup[ fenotip ob\inem raportul de 3A- :1aa.

R[spuns: Ambele forme parentale au avut ge­no­tipul Aa.

}ncruci=area dihibrid[ =i polihibrid[
Problem[. La tomate, culoarea ro=ie a fructelor domin[ culoarea galben[, iar forma sferic[ domin[ forma alungit[.
Genele ambelor caractere se afl[ ]n autozomi diferi\i. Ce descenden\[ se poate ob\ine de la ]ncruci=area plantelor
homozigote cu fructe sferice, de culoare ro=ie cu plantele cu fructe alungite, de culoare galben[?
Rezolvare
Se d[:
A – culoarea ro=ie a fructelor; B – fructe sferice;
a – culoarea galben[ a fructelor; b – fructe alungite.
P AABB × aabb
F1 – ?
ab La ]ncruci=area plantelor men\ionate vom ob\ine urm[­toarea descenden\[:
100 % plante cu fructe sferice, de culoare ro=ie.
F1 AB AaBb R[spuns: Descenden\a va poseda ambele caractere dominante – culoarea ro=ie =i
forma sferic[ a fructelor.

Problem[. }ntr-o gospod[rie s-au ]ncruci=at tomate cu fructele de culoare galben[, heterozigote dup[ form[, cu
tomate cu fructele alungite, heterozigote dup[ culoare. Ce descenden\[ se va ob\ine ]n urma acestei ]ncruci=[ri?
Rezolvare
}n conformitate cu condi\ia problemei, unele plante aveau genotipul aaBb, iar celelalte – Aabb. }n acest caz, se va
ob\ine urm[toarea des­cen­den\[:
P aaBb × Aabb
AaBb – tomate cu fructe ro=ii =i sferice;
Ab ab aaBb – tomate cu fructe galbene =i sferice;
Aabb – tomate cu fructe ro=ii =i alungite;
aB AaBb aaBb aabb – tomate cu fructe galbene =i alungite.
F1 R[spuns: Se va ob\ine o descenden\[ format[ din patru clase fenotipice
ab Aabb aabb
]n raport de 1:1:1:1.

Problem[. La ]ncruci=area tomatelor diheterozigote dup[ culoarea =i forma fructelor s-au ob\inut 18 tone de fructe
sferice de culoare ro=ie =i 6 tone de fructe alungite de culoare ro=ie. Ce cantitate de fructe de tomate aveau forma
alungit[ =i culoarea galben[?

166 ANEXE
 Rezolvare
La ]ncruci=area a dou[ genotipuri diheterozigote (AaBb), conform legii segreg[rii independente, se vor ob\ine patru
clase fenotipice ]n urm[torul raport:
9A-B- : 3A-bb : 3aaB- : 1aabb
Afl[m cantitatea de tomate alungite de culoare galben[:
6 tone (Aabb) constituie 3 p[r\i
x tone (aabb) constituie 1 parte
x = 6 : 3 = 2 (tone)
R[spuns: Din recolta ob\inut[, 2 tone de tomate aveau form[ alungit[ de culoare galben[.
Problem[. La om, miopia domin[ vederea normal[, iar culoarea c[pruie a ochilor – cea albastr[. Genele ambelor
caractere se afl[ ]n cromozomi diferi\i. Ce copii se pot na=te ]ntr-o familie ]n care tat[l este diheterozigot, iar mama – cu
ochi c[prui (heterozigot[) =i vedere normal[?
Rezolvare
Se d[:
A – miopie; a – vedere normal[
B – ochi c[prui; b – ochi alba=tri
F1 – ?
}n conformitate cu condi\ia problemei, ]n aceast[ familie se pot ob\ine patru clase fenotipice ]n raportul 3:3:1:1.

P aaBb × AaBb
R[spuns: }n aceast[ familie se pot na=te:
37,5 % copii miopi cu ochi c[prui; AB Ab aB ab
37,5 % copii cu vederea normal[ =i ochi c[prui;
12,5 % copii miopi cu ochi alba=tri; aB AaBB AaBb aaBB aaBb
12,5 % copii cu vederea normal[ =i ochi alba=tri. F1
ab AaBb Aabb aaBb aabb

• Ce tipuri de game\i formeaz[ urm[toarele genotipuri:

a) aaBB; b) AaBbCC; c) AABBcc; d) CcDdHh; e) rrTTHhff?

• La om, gena ce determin[ culoarea c[pruie a ochilor predomin[ gena ce determin[ culoarea albastr[. Care pot fi
genotipul =i fenotipul copiilor proveni\i din c[s[toria unei femei heterozigote cu ochi c[prui =i a unui b[rbat cu ochi
alba=tri?

• Culoarea cenu=ie a corpului de drosofil[ domin[ culoarea neagr[. Ce musculi\e ar trebui s[ fie ]ncruci=ate pentru
a ob\ine o descenden\[ alc[tuit[ doar din musculi\e cu corp cenu=iu?

• Culoarea c[pruie a ochilor predomin[ culoarea albastr[, iar prezen\a factorului Rh predomin[ lipsa factorului Rh.
O femeie cu ochi alba=tri =i Rh negativ s-a c[s[torit cu un b[rbat cu ochi c[prui =i Rh pozitiv, heterozigot dup[ ambele
caractere. Care este probabilitatea na=terii ]n aceast[ familie a unui copil cu ochi c[prui =i Rh negativ?

ANEXE 167
 • Determin[ segregarea dup[ fenotip la ]ncruci=area plantelor de maz[re ce se deosebesc dup[ trei caractere alter-
native, ale c[ror gene se afl[ ]n autozomi diferi\i: culoarea bobului (galben[ sau verde); forma bobului (neted[ sau
zb` rcit[); ]n[l\imea plantei (]nalt[ sau pitic[).

• Polidactilia se transmite prin ereditate drept caracter autozomal dominant. Care este probabilitatea na=terii unor
copii s[n[to=i ]n familia ]n care unul dintre p[rin\i sufer[ de aceast[ boal[, fiind heterozigot, iar altul – s[n[tos?

• La ]ncruci=area musculi\elor de drosofil[ de culoare cenu=ie cu musculi\e de culoare neagr[ au ap[rut 277 de
musculi\e de culoare cenu=ie =i 269 de musculi\e de culoare neagr[. Afl[ genotipurile formelor parentale.

• Culoarea neagr[ a bl[nii iepurelui predomin[ culoarea sur[, iar forma neted[ a p[rului – forma flocoas[. La
] ncruci=area unei iepuroaice cu p[rul neted, de culoare neagr[ cu un iepure cu p[rul flocos, de culoare sur[ s-au
n[scut 2 iepuri cu p[rul neted, negru, 3 iepuri cu p[rul neted, sur, 2 iepuri cu p[rul flocos, negru =i 4 iepuri cu p[rul
flocos, sur. Determin[ genotipul iepuroaicei.

• Culoarea sur[ a bl[nii =oriceilor predomin[ culoarea alb[. La ]ncruci=area =oriceilor suri au ap[rut 198 de =oricei
suri =i 72 albi. Determin[ genotipurile formelor parentale =i ale descenden\ei.

• La g[ini, num[rul celor cu penaj pe g`t predomin[ num[rul celor cu g`tul gol. La ]ncruci=area a dou[ forme hete­
rozigote cu un fenotip normal s-au ob\inut 76 de pui. C`\i dintre ei au penajul normal =i c`\i nu au penaj pe g`t?

• Forma normal[ a aripilor la drosofil[ predomin[ aripile rudimentare (vestigiale). La ]ncruci=area musculi\elor de
drosofil[ cu aripi normale a rezultat o descenden\[ de 3 500 de indivizi, dintre care 2 660 aveau aripi normale, iar
restul – aripi rudimentare. Determin[ genotipurile formelor parentale.

• Miopia se transmite prin ereditate drept caracter dominant autozomal. O femeie, heterozigot[ conform acestui
caracter, se c[s[tore=te cu un b[rbat cu vederea normal[. Care va fi segregarea dup[ fenotip =i genotip a urma=ilor
din aceast[ familie?

• La bovine, gena ce determin[ lipsa coarnelor predomin[ gena ce determin[ prezen\a coarnelor, iar gena culorii
negre – gena culorii ro=ii. Ambele perechi de gene sunt localizate ]n autozomi diferi\i. }ntr-o gospod[rie, la ]ncruci=area
timp de mai mul\i ani a bovinelor diheterozigote negre f[r[ coarne au ap[rut 416 vi\ei. C`\i vi\ei aveau coarne =i
culoare ro=ie?

• La om, culoarea c[pruie a ochilor reprezint[ un caracter dominant, iar culoarea albastr[ – unul recesiv; prezen\a
factorului Rh reprezint[ un caracter dominant, iar lipsa factorului Rh – un caracter recesiv. Care este probabilitatea
na=terii unui copil cu ochi c[prui =i Rh negativ, dac[ ambii p[rin\i au fost heterozigo\i dup[ aceste caractere?

168 ANEXE
Anexa 3 Rezolvarea problemelor la tema „Mo=tenirea grupelor sangvine”

Problem[. P[rin\ii au grupele sangvine II =i III. Ce grupe sangvine pot avea copiii lor?
Rezolvare
Se d[:
II (grupa A) – AA sau AO;
III (grupa B) – BB sau BO.
F1 – ?
Deoarece p[rin\ii pot avea diferite genotipuri, sunt posibile mai multe variante de r[spuns. S[ analiz[m cazul ]n
care ambii p[rin\i sunt heterozigo\i.

a)
P AO × BO
R[spuns: Copiii pot avea toate grupele sangvine – I (O), II (A), III (B), IV (AB),
B O
]n raport de 25 % : 25 % : 25 % : 25 %.
A AB AO
F1
O BO OO

b) Ambii p[rin\i sunt homozigo\i : AA =i BB.

P AA × BB

B R[spuns: }n acest caz, to\i copiii vor avea grupa sangvin[ IV (AB).
F1
A AB

c) Mama este homozigot[, iar tat[l – heterozigot.

P AA × BO

B O R[spuns: }n cazul dat, copiii vor avea grupele sangvine II (A) =i IV (AB),
F1 ]n raport de 50 % : 50 %.
A AB AO

d) Mama este heterozigot[, iar tat[l – homozigot.

P AO × BB

B
R[spuns: Copiii vor avea grupele sangvine III (B) =i IV (AB), ]n raport
A AB de 50 %  : 50 %.
F1
O BO

172 ANEXE
 Problem[. Prezen\a Rh este un caracter dominant, iar lipsa lui – un caracter recesiv. O femeie cu Rh– s-a c[s[torit
cu un b[rbat cu Rh+, heterozigot dup[ acest caracter. Care este probabilitatea na=terii ]n aceast[ familie a unui copil
cu Rh–  ?
Rezolvare
Se d[:
Rh+ – caracter dominant
Rh– – caracter recesiv
Rh– Rh– – ?
Deoarece mama posed[ genotipul Rh– Rh–, iar tat[l genotipul Rh+ Rh–, ]n aceast[ familie se pot na=te:

P Rh–Rh– × Rh+Rh–

Rh+ Rh– R[spuns: }n aceast[ familie, probabilitatea na=­terii copiilor cu Rh– este de 50 %.

F1 Rh– Rh+Rh– Rh–Rh–

• P[rin\ii au grupele sangvine I =i III. Determin[ ce grupe sangvine pot avea copiii lor.

• Ce grup[ sangvin[ =i Rh vor avea copiii ]ntr-o familie ]n care unul dintre p[rin\i are grupa sangvin[ IV =i Rh–,
iar cel[lalt – grupa sangvin[ I =i Rh+?

• Trei copii dintr-o familie au, respectiv, grupele sangvine III, II =i I. Care sunt grupele sangvine posibile ale p[rin\ ilor?

• Mama are grupa sangvin[ II, iar fiul – grupa sangvin[ I. Determin[ grupele sangvine posibile ale tat[lui.

• La o maternitate s-au n[scut doi copii. P[rin\ii unui copil au grupele sangvine I =i II, iar p[rin\ii celuilalt copil  –
grupele II =i IV. Determin[ p[rin\ii fiec[rui copil, dac[ se =tie c[ unul dintre ei are grupa sangvin[ II, iar cel[lalt  –
grupa sangvin[ III.

ANEXE 173