Autonomia organizațiilor sportive

Autonomia juridică a unei organizații sportive poate fi definită ca autonomia privată a organizației de a
adopta reguli și norme care au un impact juridic într-un cadru juridic impus de stat, fie la nivel național,
fie internațional. La nivel național, autonomia juridică a organizațiilor sportive poate fi supusă domeniului
de aplicare al dreptului civil pentru structura organizaționala, al dreptului fiscal pentru scutirile fiscale sau
al dreptului societăților comerciale pentru chestiuni contractuale.

Carta Europeana a Sportului (Consiliul Europei 1992, revizuita 2001) protejează și dezvolta bazele
morale și etice ale sportului, precum și a demnității și siguranței umane a celor implicați în sport, prin
protejarea sportului, si a sportivilor împotriva exploatării în scopuri politice, comerciale și financiare și a
practicilor abuzive sau degradante, inclusiv abuzul de droguri și hărțuirea și abuzul sexual, în special
asupra copiilor, tinerilor și femeilor. Organizațiile sportive au dreptul de a institui procese decizionale
autonome în cadrul legii. Atât guvernele (naționale si locale), cât și organizațiile sportive recunosc
necesitatea respectării reciproce a deciziilor lor.

Organizarea și managementul sportului organizat profesional trebuie promovate prin intermediul unor
organisme competente corespunzătoare. Sportivilor din sportul de performanță ar trebui să li se asigure
un statut social și o protecție adecvata și garanții etice împotriva tuturor formelor de exploatare.
Persoanele implicate în conducerea sau supravegherea activităților sportive ar trebui să aibă calificările
corespunzătoare, acordând o atenție deosebită protecției, siguranței și sănătății persoanelor din
subordinea lor.

Pentru îndeplinirea obiectivelor și scopurilor legate de autonomia organizațiilor sportive, resurse

adecvate din fonduri publice (adică la nivel central, regional și local) se recomanda a fi alocate. De
asemenea trebuie încurajat sprijinul financiar public și privat mixt pentru sport, inclusiv generarea de
către sectorul sportiv însuși a resurselor necesare pentru dezvoltarea sa ulterioară.

Având in vedere toate aspectele prezentate mai sus, coroborat cu legile UE, evitarea unei competiții
neloiale si asigurarea de șanse egale de dezvoltare si progres, evitarea amestecului politicului in vederea
exploatării sportului si sportivilor in scopuri politice si nu in ultimul rând pentru evitarea deturnării de
fonduri prin sport, este imperativ ca toate structurile sportive aflate in proprietatea sau aparținând de
departamente guvernamentale (Steaua, Dinamo, Rapid, etc) si/sau autorități locale (CSM-uri, SCM-uri
etc) sa fie obligate sa iasă din proprietatea/subordonarea autorităților publice in cel mai scurt timp
posibil iar acestor autorități sa li se interzică prin lege posibilitatea de a avea in proprietate sau
subordine orice entitate sportiva. Aceasta prevedere nu va împiedica aceste autorități publice sa acorde
sprijin financiar sportului atât celui de performanta cit mai ales celui juvenil si de masa.