Sunteți pe pagina 1din 3

DAN VALENTINA

Clasa a XII-a A
Liceul Tehnologic „Ioan Bojor” Reghin
Secțiunea: Poezie (creații originale)

Iubire în război

Cu pixul și cu foaia în față, Dar de când tu ești plecat,


Privesc plângând eu pe fereastră. Îți duc dorul neîncetat!
Căci de-al meu puișor, Mă gândesc mereu la tine,
Un dor cumplit m-apasă. Sper ca, unde ești, e bine…
Lui acum precis i-e greu Sper să nu te fi rănit…
Cu arma grea ce-o poartă, Te iubesc cum n-am iubit,
Căci în război e dus și el Te aștept ca altădată
Nu știu când vine acasă. Să nu mai stau supărată,
Nu știu dacă e sănătos, Ca la sfârșit de-acest război,
Sau dacă mai trăiește... Durerea-mi să te-aducă înapoi.
Cu toate astea-mi fac curaj Sper acum, ca de curând
Scrisoare să-i trimit, Să te văd și eu râzând…
Căci dorul ce acum m-apasă, Mă amăgesc, știu că n-am cum,
E mai presus de infinit. Ne desparte un lung drum,
Un mare și cumplit război, Ne despart și multe state,
Ne-a despărțit pe amândoi… Nu știu cât ești de departe,
Tu ești plecat așa departe, Dar mă rog la Dumnezeu
Nu stiu unde, în ce state… Să mi-te-aducă iar aproape!
Poveste de iubire

Putem spune oarecum că am fost cumva Când în ochi eu te privesc, mereu mă


vecini, îndrăgostesc,
Doar ca vârsta dintre noi te-a făcut să nu
observi,
Mă faci să râd și să zâmbesc,
Cât de friendly pot să fiu…
Tu ești tot ce eu doresc.
Când te-ai despărțit de fosta,
Viața mea s-ar fi sfârșit dacă nu te-aș fi
Tu mi-ai scris fără să știi găsit.
Ce urmează să se-ntâmple... Eu te vreau numai pe tine,
Că tu cu mine vei fi. Sper curând cât mai degrabă, să mă ceri și
de nevastă!
Am ieșit pe-ascuns cu tine,
Eu, frumos în rochie albă, să îți fiu ție
Te-am făcut să mă iubești, mireasă!
Mă duceai la școală ziua și trăiam ca în
povești!
Până au aflat ai mei, ne-am distrat tot pe
ascuns.
Dar sunt amintiri frumoase, ce ne bucură
nespus.
Chiar de acum tu ești departe,
Eu te simt mereu aprope,
Tu ai fost mai mult plecat,
Însă asta nu ne-a împiedicat,
Să ne iubim înfocat!

Cel mai mult iubesc la tine, că tu chiar știi să


mă iubești.
Toată viața am căutat, să găsesc așa bărbat.
Împăratul meu

Și lumea-ntreagă nu-nțelege,
Că eu chiar te iubesc cu-adevărat!
Se-opune și nu îi convine,
Că te-am ales ca împărat!

În lumea mea ești infinitul,


Un soare care-mi dă putere,
Ești mai presus de galaxie,
Când singuri rămânem în tăcere!

Razele lunii ne pătrund în suflet,


Și taina nopții ne-nconjoară pe amândoi…
În jurul nostru lumea e tristă,
Iar tu vrei să vorbim doar prin săruturi moi…

S-ar putea să vă placă și