Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Haideți să punem mâinile pe cărți și pixuri. Ele sunt cele mai puternice arme ale noastre.
[…] Un copil, un profesor, un pix și o carte pot schimba lumea. Educația este singura
soluție. Educația e pe primul loc”, spune Malala, ca rezultat al unei gândiri care fascinează
prin maturitatea și profunzimea ei.
că merită să lupți pentru ea. Ceea ce surprinde poate cel mai mult în privința ei nu este
dat dovadă pentru un ideal pe care mulți dintre elevii români îl ignoră.
Malala Yousafzai avea doar zece ani când talibanii au pus stăpânire pe regiunea Swat.
Aceştia spuneau că muzica este un păcat, femeilor le interziceau să meargă singure pe stradă
şi fetelor să meargă la şcoală. Deși a crescut într-o zonă a Pakistanului stăpânită de
înfricoşătoarea umbră a terorismului, Malala a învăţat de mică să aibă curajul să vorbească în
numele convingerilor sale. Iar convingerea ei cea mai puternică a fost dreptul la educaţie. În 9
octombrie 2012, cauza pentru care lupta a fost cât pe-aci să-i aducă moartea. Nimeni nu se
aştepta să scape cu viaţă. Dar Malala a supravieţuit, iar astăzi e simbolul protestului paşnic şi
cel mai tânăr câştigător al Premiului Nobel pentru Pace.
“Imi ridic vocea nu pentru a tipa, ci pentru a ma face auzita. Nu vom putea reusi daca
jumatate din noi suntem tinuti in loc.”
“Extremistilor le este frica de carti si pixuri, puterea educatiei ii inspaimanta. Le este frica
de femei.”
“Mama imi spunea mereu “ascunde-ti fata, oamenii se uita la tine”. Eu raspundeam, “nu
conteaza, ma uit si eu la ei”.
“Sta in natura omului sa nu realizam cat de important este un lucru decat atunci cand l-am
pierdut. In Pakistan, cand ni s-a interzis sa mai mergem la scoala,abia atunci am realizat
ca educatia este un instrument important si puternic pentru femei.”
“Ma intreb adesea, daca un taliban va veni la tine, ce vei face, cum vei reactiona? Daca il
vei lovi cu un panof, atunci nu va mai exista nicio diferenta intre tine si taliban. Nu trebuie
sa ii tratezi pe cei din jur cu cruzime, trebuie sa lupti pasnic, prin dialog si prin educatie.
Trebuie sa ii explici cat de importanta este educatia si ca iti doresti educatie chiar si pentru
copiii lui. “
“Tot ce imi doresc este sa invat si imi este frica ca nu as putea fi lasata sa fac asta.”
“Cred ca nu exista nicio diferenta intre un barbat si o femeie. Cred chiar ca o femeie este
mai puternica decat barbatii.”
“Ne dam seama cat sunt de importante vocile noastre doar atunci cand nu ni se da voie sa
vorbim.”
„Am avut un vis teribil ieri cu elicoptere militare si talibani. Am mai avut astfel de vise
de la lansarea operatiunii militare în Swat. Mama mi-a facut micul dejun si m-am dus la
scoala. Mi-era teama sa merg la scoala pentru ca talibanii au emis un edict care interzice
participarea fetelor la cursuri. Doar 11 de elevi dintr-o clasa din 27 au fost la scoala. Trei
prieteni s-au mutat de la Peshawar, Lahore si Rawalpindi cu familiile lor, dupa acest edict„,
scria pe blog Malala Yousafzai, pe 03 ianuarie 2009.
Preocupati de siguranta Malalei, editorii BBC au insistat ca ea sa foloseasca un
pseudonim. Blog-ul ei a fost publicat în partea dreapta „Gul Makai” („albastrea” în urdu), sub un
nume luat de la un personaj dintr-un basm Pashtun. La 3 ianuarie 2009, prima intrare a Malalei a
fost postata pe blog-ul BBC Urdu. Ea scria note si le transmitea unui reporter care le scana si le
posta pe blog. In acest spatiu virtual se regasesc gândurile Malalei în timpul primei batalii de la
Swat, apoi cele cand au loc operatiunile militare, cand din ce in ce mai putine fete apar la scoala
si, în cele din urma, cand scoala ei se inchide. În Mingora, talibanii au inchis mai mult de o suta
de scoli de fete. În noaptea dinaintea interdictiei care urma sa intre în vigoare, orasul a fost umplut
cu zgomot de foc de artilerie, trezindu-o pe Malala si pe membrii familiei sale de mai multe ori.
A doua zi, Malala si-a vazut fragmente din notitele sale de pe blog publicate intr-un ziar local.
oamenii„
Malala continua sa scrie pe blog insa acest lucru se incheie pe 12 martie 2009. Asta
pentru Malala a fost recunoscuta ca autoarea materialelor, iar riscurile la care se expunea
devenisera acute. Fata primise multe amenintari cu moartea in ziare, dar si in bilete strecurate pe
sub usa casei sale. Un purtator de cuvant al talibanilor spune ca au fost „fortati” sa actioneze, iar
la o intalnire a acestora care a avut loc în vara anului 2012, liderii talibani au fost de acord în
unanimitate sa o omoare emitand un ordin in acest sens.
În dupa-amiaza zilei de 09 octombrie 2012, Malala era intr-un autobuz scolar în districtul
pakistanez nord-vest de Swat. Autobuzul a fost oprit de o trupa de talibani, iar doi tineri mascati
au urcat in cautarea Malalei. Unul dintre ei a strigat fetelor din autobuz sa le indice cine
este Malala. Cand a fost descoperita, tanarul taliban a tras trei focuri asupra ei, un glont lovind
capul fetei in partea stanga a fruntii, trecand prin gat si oprindu-se apoi in umarul ei. Alte doua
fete din autobuz au fost ranite in urma atacului. Din fericire, Malala supravietuieste miraculos. În
zilele imediat urmatoare atacului, ea a ramas inconstienta, starea ei fiind critica. Insa mai tarziu
starea ei sa îmbunatatit suficient pentru ca ea sa fie trimisa la Spitalul Regina Elisabeta din
Birmingham, Anglia, pentru reabilitare intensiva. La 12 octombrie, un grup de 50 de
clerici islamici din Pakistan a emis o fatwa împotriva celor care au încercat sa o omoare, dar
talibanii au reiterat intentia lor de a o ucide peMalala Yousafzai si pe tatal ei.
Medicii din Anglia reusesc cu succes sa inlature glontul si, in urma altor operatii pe creier
stabilizeaza starea tinerei. Oferte pentru tratarea Malalei Yousafzai a venit din întreaga lume
dupa ce atacul asupra ei a fost foarte mediatizat. Ea a fost tratata la Spitalul Regina Elisabeta din
Birmingham, specializat in tratamentele militarilor raniti în conflicte. Fata a iesit din coma la 17
octombrie 2012, a raspuns bine la tratament si a fost declarata cu sanse bune de recuperare, fara
nici o leziune a creierului. In prezent, Malala si familia ei traieste in Anglia. Despre cele
intamplate si traite, Malala a scris o carte împreuna cu jurnalistul britanic Christina Lamb, „Eu
Malala: Lupt pentru Educatie si rezist în fata talibanilor„. Cartea dezvaluie multe aspecte
interesante din viata ei si a tatalui ei de care era foarte apropiata.