Jamaica

Ştiaţi că:
1. Jamaica şi-a deschis prima companie de marijuana medicală?
2. Pe parcursul întregului an, temperaturile se modifică doar cu câteva grade, astfel
încât, în Jamaica este o vară veșnică.
3. Insula este lovită de mai multe uragane în cursul unui an?
4. Dimineața, în toate școlile din Jamaica, se începe cu o rugăciune?
5. Cel mai rapid om de pe planetă s-a născut în Jamaica?
6. Ţara ocupă locul al doilea în lume la numărul victoriilor la Jocurile Olimpici de Vară?
7. A început prima producție de rom din Marea Caraibelor?
8. Stațiunea “Milk River” este cea mai radioactivă din lume?

I. Introducere
Jamaica este o ţară insulară situată în Marea Caraibilor şi este a treia cea mai mare insulă
din Antilele Mari. Atrage atenția cu peisajele sale variate, cultura bogată și istorie
complexă. Cu o moștenire diversificată, de la influențele africane și europene până la
contribuțiile semnificative la scena muzicală mondială, Jamaica se evidențiază ca o perla
culturală și geografică în această regiune tropicală.
 Steagul național al Jamaicii este format dintr-o
cruce galbenă diagonală care împarte steagul
în patru triunghiuri, două verzi în partea de sus
și de jos, precum şi două triunghiuri negre în
stânga și în dreapta. Motto-ul național este
„Din mulți, un singur popor”.
Cu o populație de 2,8 milioane de locuitori, Jamaica este a treia cea mai populată
țară anglofonă din America, după Statele Unite și Canada, și a patra cea mai populată
țară din Caraibe. Capitala, și cel mai mare oraș, se află la Kingston. Orașul are o
populație de 937.700 de locuitori. Jamaicanii sunt, în mare parte, descendenți ai
africanilor, dar există și europeni, chinezi, indieni, și alte minorități multi-rasiale. Insula
are o suprafaţă de aproximativ 10.990 de km².
Relieful său este variat, cuprinzând munți înalți, câmpii luxuriante și zone costiere
spectaculoase. Munții Albaștri din partea estică a insulei sunt cunoscuți pentru plantațiile
lor de cafea, oferind un peisaj magnific și o perspectivă asupra industriei cafelei
jamaicane. Flora statului Jamaica este reprezentată, în mare parte, de vegetația montană
și de savană. 19% din întreaga suprafață a Jamaicăi este ocupată de pădurile tropicale,
care cuprind sute de specii de amfibieni (prezenți pe tot teritoriul Jamaicăi), reptile,
păsări, un număr redus de mamifere, plante ierboase, arbuști și arbori.
Cultura jamaicană este o combinație fascinantă de influențe africane, europene și
indigene. Muzica reggae, cu pionieri precum Bob Marley, a devenit un simbol al
spiritului liber și al luptei pentru drepturile civile. Limba oficială este engleza, dar
limbajul criollo jamaican (Patois) este, de asemenea, larg răspândit, contribuind la
coloritul și originalitatea limbii vorbite în această comunitate. Religia predominantă în
Jamaica este creștinismul, cu diferite confesiuni reprezentate.
Istorie
La început, insula a fost locuită de oamenii Arawak și Taíno, după care, odată cu
ajungerea lui Cristofor Columb din 1494 în America, a venit dominația spaniolă.
Denumită Santiago, a fost colonie spaniolă până în 1655, când Anglia a cucerit insula și a
redenumit-o Jamaica. Sub conducere britanică, Jamaica a devenit unul dintre cei mai
mari exportatori de zahăr, economia plantațiilor bazându-se pe sclavii importați din
Africa, și mai târziu, pe forța de muncă chineză și indiană. Emanciparea cu drepturi
depline le-a fost acordată sclavilor în 1838, iar țara și-a câștigat independența față de
Regatul Unit pe 6 august 1962.
În 1944, Jamaica a adoptat prima constituție, iar în 1953 și-a câștigat autonomia.
Din ianuarie 1958, Jamaica a făcut parte din Federația Indiilor de Vest, componentă a
Imperiului britanic. În urma referendumului din septembrie 1961, ea a ieșit din Federație,
iar la 6 august 1962 a devenit independentă.
Vecini şi diviziuni teritoriale
La vest de Jamaica se află Cuba, cea mai mare insulă din Caraibe. Cuba și Jamaica
au o relație istorică, inclusiv perioade de influență colonială spaniolă și britanică.
Legăturile comerciale, culturale și istorice dintre cele două țări au contribuit la
schimburile reciproce și la influențarea reciprocă în evoluția lor.
La est și sud-est de Jamaica, la o distanță considerabilă, se află insulele Cayman și
Haiti, iar la sud se găsesc insulele Turks și Caicos. Aceste relații vecinale, chiar dacă la
distanțe variate, conturează contextul regional în care Jamaica își desfășoară viața
cotidiană, comerțul și interacțiunile culturale.
Jamaica este o insulă situată în Marea Caraibelor, iar granițele sale sunt strict
maritime, deoarece este înconjurată de apă pe toate părțile. Prin urmare, nu există
granițe terestre cu alte țări. Insula nu împarte granițe cu Cuba sau Haiti, care se află în
proximitate, nici cu alte insule din regiunea Caraibelor. Acest aspect geografic îi conferă
Jamaicii o izolare relativă în ceea ce privește granițele, dar în același timp, această poziție
insulară a contribuit la caracteristicile sale unice, atât din punct de vedere cultural, cât și
din perspectivă geologică și ecologică. Datorită lipsei granițelor, relațiile internaționale
ale Jamaicii sunt predominant maritime și se concentrează pe cooperare în cadrul
organizațiilor regionale precum Comunitatea Caraibelor (CARICOM), unde statul insular
colaborează cu alte țări din regiune pentru dezvoltare economică, securitate și schimburi
culturale.
Așezarea geografică a Jamaicii a avut un impact semnificativ asupra istoriei sale.
Ca o poartă de intrare în Caraibe, insula a fost locul unor conflicte istorice între puterile
coloniale europene, inclusiv spaniolii și britanicii. Comerțul cu zahăr și sclavia au fost
aspecte centrale ale istoriei jamaicane, iar insula a fost martora unor transformări sociale
și economice profunde.
Statul Jamaica este organizată din punct de vedere administrativ, în 14 parohii
grupate în trei comitate, care nu au valoare administrativă:
II. Dimensiunea politică
Jamaica, o națiune vibrantă din Caraibe, cunoscută pentru cultura sa bogată,
peisajele uimitoare și ospitalitatea caldă, găzduiește, de asemenea, un mediu politic
dinamic, care joacă un rol crucial în modelarea viitorului națiunii.
Jamaica este membră a Comunității Națiunilor, monarh și șef de stat fiind regina
Elisabeta a II-a. Reprezentantul ei stabilit în această țară este guvernatorul Patrick Allen.
Prim-ministrul Jamaicăi este Portia Simpson-Miller. Jamaica este o monarhie
constituțională, puterea legislativă aflându-se în mâinile Parlamentului, care este format
dintr-un Senat și dintr-o Cameră a Reprezentaților.
Încadrată în sistemul de monarhie constituțională parlamentară, Jamaica își
desfășoară politica și guvernarea într-un cadru care amestecă tradițiile britanice cu
elemente distincte și autentice jamaicane. Cu toate acestea, puterile monarhului sunt în
mare parte ceremoniale, iar guvernarea zilnică este gestionată de reprezentanții săi
locali. Parlamentul bicameral jamaican este o componentă cheie a sistemului. Camera
Reprezentanților, alcătuită din membri aleși prin vot popular, și Senatul, cu membri
numiți, constituie instituțiile legislative. Această structură permite o reprezentare amplă
a vocii cetățenilor și aduce un echilibru în procesul legislativ. Prim-ministrul, liderul
partidului majoritar din Camera Reprezentanților, este figura cheie în executiv. El este
responsabil de conducerea guvernului și de implementarea politicilor. Alegerea sa
reflectă voința cetățenilor și influențează direcția națiunii
Scena politică a Jamaicii este dominată de două partide majore - Jamaica Labour
Party (JLP) și People's National Party (PNP). Aceste partide au fost concurenții principali
la alegerile democratice din țară, reflectând un sistem politic robust și competitiv. Cele
mai recente alegeri parlamentare au avut loc în septembrie 2020, rezultând o victorie
pentru Partidul Laburist din Jamaica. Prim-ministrul Andrew Holness, care conduce JLP,
și-a asigurat o majoritate de locuri în Camera Reprezentanților, marcând al doilea
mandat consecutiv.
Guvernul jamaican, sub conducerea primului ministru Holness, a acordat
prioritate reformelor economice, dezvoltării infrastructurii și programelor sociale pentru
a aborda probleme stringente precum sărăcia și șomajul. Eforturile de colaborare cu
organizațiile și partenerii internaționali au fost esențiale în promovarea creșterii
economice, a responsabilității fiscale și a reducerii datoriilor.
În ciuda eforturilor de stimulare a creșterii economice, Jamaica se confruntă cu
provocări economice care necesită soluții strategice. Accentul guvernului pe reducerea
datoriilor și responsabilitatea fiscală reflectă angajamentul față de stabilitatea
economică pe termen lung. Atragerea investițiilor străine a fost o componentă cheie a
strategiei economice a Jamaicii, poziționând țara pentru o dezvoltare durabilă.
Criminalitatea și violența persistă ca provocări semnificative în Jamaica. Guvernul
a implementat abordări cu mai multe fațete, inclusiv inițiative de aplicare a legii și
programe comunitare, pentru a aborda aceste probleme. Scopul este nu numai de a
spori siguranța publică, ci și de a stimula coeziunea socială și reziliența comunității.

III. Dimensiunea militară

În timp ce Jamaica nu este cunoscută pentru o armată expansivă și agresivă, Forța
de Apărare Jamaicană (JDF) are o misiune cu mai multe fațete care se extinde dincolo de
apărarea convențională.
Forța de Apărare Jamaicană (JDF) servește ca entitate militară principală în
Jamaica, cuprinzând Armata, Aripa Aeriană și Garda de Coastă. Înființată în 1962, JDF a
evoluat pentru a aborda nu numai amenințările convenționale de securitate, ci și pentru
a contribui la eforturile de ajutorare în caz de dezastre, aplicarea legii și eforturile de
menținere a păcii.
Funcțiile principale ale JDF includ protejarea integrității teritoriale a Jamaicii,
menținerea securității interne și asistarea autorităților civile în perioade de dezastre
naturale sau urgențe. Forța este pregătită și echipată pentru a răspunde unei game de
provocări de securitate, de la amenințări militare tradiționale până la probleme
transnaționale, cum ar fi traficul de droguri și crima organizată.
 Jamaica participă activ la colaborările regionale de securitate, recunoscând
interconexiunea provocărilor de securitate din Caraibe. JDF se angajează în exerciții și
operațiuni comune cu alte națiuni din Caraibe, promovând parteneriate regionale și
răspunsuri colective la preocupările comune de securitate. Sistemul Regional de
Securitate (RSS) este un prim exemplu de eforturi de colaborare între țările din Caraibe
pentru a aborda provocările comune de securitate.
Având în vedere locația sa geografică și prevalența traficului de droguri în
Caraibe, Jamaica pune accent pe operațiunile de combatere a drogurilor. JDF, în
colaborare cu parteneri internaționali, efectuează patrule maritime și eforturi de
interdicție pentru a reduce fluxul de substanțe ilicite prin regiune.
JDF joacă un rol vital în răspunsul la dezastre și asistența umanitară. Fie că este
vorba de uragane, inundații sau alte dezastre naturale, armata este adesea în fruntea
eforturilor de ajutorare, oferind sprijin crucial în evacuare, distribuire de ajutor și
repararea infrastructurii.
În conformitate cu principiile democratice, Jamaica menține o tradiție puternică
de control civil asupra armatei. JDF funcționează în cadrul Constituției și este supus
supravegherii civile. Acest lucru asigură că armata servește interesele națiunii și ale
poporului său, contribuind la stabilitatea generală a sistemului democratic.
JDF sprijină, de asemenea, două trupe militare:
- Jamaica Military Band - aceasta este trupa care descinde din trupa Regimentului
West India și a fost formată în februarie 1927. Este una dintre cele două unități
din lume (cealaltă fiind Band of the Barbados Regiment) care poartă uniforma
zouavelor.
- Jamaica Regiment Band - această trupă a fost formată inițial ca Band of the West
India Regiment format în 1959 ca forță militară a Federației Indiilor de Vest.
Odată cu destrămarea Federației și independența Jamaicii, aceasta a devenit
trupa Batalionului 1, Regimentul Jamaica. Și-a câștigat numele actual odată cu
formarea Batalionului 2 în 1979.

III. Dimensiunea economică

Jamaica este considerată o națiune cu venituri medii superioare. De mult timp,
aceasta sa confruntat cu șocuri economice globale, o creștere scăzută și o datorie
publică ridicată care a slăbit economia. În ultimele trei decenii, Jamaica a cunoscut o
creștere lentă la o medie de 1% pe an, devenind astfel una dintre cele mai lente națiuni
în creștere din lume. Prin 2012, datoria publică sa acumulat la 145% din PIB. Banca
Mondială și FMI au făcut eforturi pentru a recupera economia jamaicană prin injectarea
a milioane de dolari în economie, o schimbare a guvernului în 2016 a contribuit la
consolidarea eforturilor atunci când guvernul a format Ministerul Creșterii Economice și
crearea de locuri de muncă condusă de prim-ministru. Economia statului depinde în
mare măsură de resursele naturale, agricultura, turismul și bauxita-aluminiu.
Turismul este cel mai important câștigător al țării și câștigă mai mult de 50% din
totalul schimburilor valutare și reprezintă un sfert din totalul locurilor de muncă. Țara
depinde, de asemenea, de resursele naturale, în special bauxita-aluminiu. Prin 1998,
Jamaica a fost clasată pe locul trei în topul țărilor care produc bauxită și alumină,
reprezentând 10% din producția mondială și 4.1% din PIB-ul țării. Alte minerale
exploatate în stare includ gips, calcar, siliciu și marmură. Industria agricolă a statului
reprezintă o pătrime din PIB-ul total și reprezintă o sută din forța de muncă. Principala
producție agricolă include trestia de zahăr, portocalele, nuca de cocos și bananele.

IV. Dimensiunea socială

 Diversitatea Culturală: Jamaica este recunoscută pentru diversitatea sa culturală,
rezultată din amestecul influențelor africane, europene, indiene și chineze.
Această diversitate se reflectă în muzica, dansul, arta și gastronomia jamaicană,
contribuind la identitatea unică a țării. Festivalurile precum Carnival și Reggae
Sumfest reprezintă momente de celebrare a acestei diversități, unind comunitățile
într-o atmosferă de bucurie și solidaritate culturală.
 Inegalități Sociale: Cu toate acestea, Jamaica se confruntă și cu inegalități sociale
semnificative. Disparitățile în ceea ce privește accesul la educație, servicii
medicale și oportunități economice sunt aspecte cu care se confruntă
comunitățile mai vulnerabile. Această inegalitate poate genera tensiuni sociale și
poate afecta stabilitatea pe termen lung.
 Sănătate și Educație: Sistemul de sănătate și cel educațional sunt două aspecte
esențiale ale dimensiunii sociale în Jamaica. Investițiile în aceste domenii sunt
critice pentru reducerea inegalităților și crearea unui mediu propice pentru
dezvoltarea indivizilor și a comunităților. Accesul la servicii medicale și calitatea
educației sunt aspecte cruciale în abordarea inegalităților.
 Reziliența Comunitară: Cu toate provocările, comunitățile din Jamaica sunt
cunoscute pentru reziliența lor. Solidaritatea comunitară și legăturile strânse între
membrii comunității contribuie la abordarea problemelor sociale. Programele
comunitare, organizațiile non-guvernamentale și inițiativele bazate pe voluntariat
joacă un rol esențial în întărirea coeziunii sociale și îmbunătățirea condițiilor de
viață.
 Aspecte de Gen și Drepturile Omului: În eforturile de a aborda inegalitățile sociale,
Jamaica se confruntă și cu provocări legate de aspectele de gen și drepturile
 omului. Avansarea egalității de gen, protejarea drepturilor copilului și lupta
împotriva discriminării reprezintă domenii de importanță majoră pentru
îmbunătățirea dimensiunii sociale a țării.

V. Dimensiunea ecologică
 Biodiversitatea Excepțională: Jamaica se bucură de o biodiversitate
excepțională datorită ecosistemelor sale variate, care includ păduri tropicale,
recife de corali, mlaștini și munți. În această diversitate, specii unice de plante
și animale își găsesc adăpost, contribuind la bogăția biologică a insulei. Cu
toate acestea, presiunile antropice, cum ar fi defrișarea și dezvoltarea urbană,
reprezintă amenințări la adresa acestor ecosisteme fragile.
 Vulnerabilitatea la Schimbările Climatice: Jamaica este vulnerabilă la
schimbările climatice, cu riscuri crescute de fenomene extreme precum
uraganele și creșterea nivelului mării. Aceste evenimente pot afecta grav
infrastructura, habitatul natural și securitatea alimentară. Eforturile pentru
adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră sunt esențiale pentru protejarea ecologică a țării.
 Conservarea Resurselor Naturale: Conservarea resurselor naturale, cum ar fi
pădurile și resursele de apă, este crucială pentru menținerea echilibrului
ecologic. Programele și inițiativele de conservare, inclusiv parcurile naționale
și rezervațiile naturale, joacă un rol vital în protejarea biodiversității și
menținerea funcțiilor ecosistemice.
 Turismul și Impactul Asupra Mediului: Industria turismului, deși aduce beneficii
economice semnificative, poate avea și impacturi negative asupra mediului.
Creșterea turismului necesită gestionarea sustenabilă a resurselor, controlul
impactului asupra zonei litorale și promovarea practicilor ecoturistice
responsabile.
 Educația Ecologică și Conștientizarea: Promovarea educației ecologice și
conștientizarea publicului sunt instrumente esențiale pentru implicarea
comunităților în conservarea mediului. Programele de educație ecologică și
campaniile de informare pot contribui la schimbarea comportamentelor și la
cultivarea unei atitudini pro-active față de protejarea naturii.Promovarea
Sustenabilității: Eforturile pentru promovarea sustenabilității în Jamaica includ
adoptarea energiei regenerabile, gestionarea durabilă a resurselor naturale și
implementarea practicilor agricole responsabile. Inițiativele guvernamentale și
colaborările internaționale sunt cruciale pentru abordarea provocărilor
ecologice la nivel național și global.
VI. Probleme de securitate
Riscuri:
1. Criminalitatea Organizată: Jamaica se confruntă cu provocări semnificative în ceea
ce privește criminalitatea organizată, inclusiv traficul de droguri și crimele violente.
Acestea pot afecta stabilitatea socială și economică a țării.
2. Evenimente Naturale: Amplasarea geografică a Jamaicii o expune riscului de
dezastre naturale, cum ar fi uraganele și cutremurele, care pot cauza pagube
semnificative și pot afecta securitatea populației.
3. Instabilitate Economică: O economie fragilă poate reprezenta un risc pentru
securitatea națională, influențând nivelul de trai al populației și generând tensiuni
sociale.

Vulnerabilități:
1. Dependența de Turism: Turismul reprezintă o componentă esențială a economiei
jamaicane, iar dependența excesivă de acest sector o face vulnerabilă la schimbările
bruște în industrie sau la evenimente globale, cum ar fi pandemia de COVID-19.
2. Securitatea Frontalieră: Date fiind dimensiunile insulei, controlul asupra frontierelor
maritime și terestre poate fi o provocare, făcând țara susceptibilă la traficul ilegal de
droguri și alte activități ilicite.

Oportunități:
1. Colaborare Regională: Jamaica are oportunitatea de a-și consolida securitatea prin
colaborarea regională, participând activ la sistemele regionale de securitate și
cooperare, cum ar fi Regional Security System (RSS).
2. Diversificarea Economică: Oportunitatea de a dezvolta sectoare economice
alternative și de a reduce dependența de turism poate consolida reziliența economică și
securitatea națională pe termen lung.

Amenințări:
1. Tensiuni Sociale: Disparitățile economice și sociale pot genera tensiuni în societate,
amenințând stabilitatea și securitatea națională.
2. Radicalizare și Extremism: Fenomenele de radicalizare și extremism pot amenința
securitatea internă, necesitând măsuri de monitorizare și contracarare eficiente.

Principala problemă identificată este criminalitatea şi violenţa. Cu toate că nu

există o istorie recentă de terorism în Jamaica, atacurile nu pot fi excluse.
Disponibilitatea armelor de foc este larg răspândită, iar cele mai multe crime violente
legate de droguri și bande, în special crima, implică arme de foc. Există riscul de a deveni
victima unui foc încrucișat în aceste zone. Turiștii sunt, de asemenea, expuși riscului de
infracțiuni de oportunitate, în special furt și tâlhărie.
Nivelurile criminalității sunt ridicate, în special în și în jurul anumitor zone din
Kingston și Montego Bay. Violența în bande și împușcăturile sunt obișnuite și, în timp ce
aceste incidente sunt în general limitate la cartierele din centrul orașului, au existat
incidente recente în afara acestora, unde există riscul de a deveni o victimă colaterală.
Criminalitatea organizată, în special traficul de droguri și crimele violente
asociate, rămâne o problemă semnificativă în Jamaica. Bandele criminale, implicate în
diverse activități ilegale, de la traficul de droguri până la jafuri și omucideri, au generat
un climat de insecuritate în anumite zone ale țării.
Această creștere a criminalității și a violenței are un impact direct asupra
comunităților, afectând nivelul de trai, starea de sănătate mentală și dezvoltarea socială.
Locuitorii din zonele cu risc ridicat se confruntă cu teama constantă și cu limitări în ceea
ce privește accesul la resurse și oportunități.
Criminalitatea și violența armată deteriorează climatul de afaceri și investiții în
Jamaica. Companiile pot fi descurajate să opereze într-un mediu perceput ca fiind
nesigur, afectând astfel dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă.
Guvernul Jamaican depune eforturi pentru a aborda această problemă gravă, prin
intermediul inițiativelor legislative, echipamentului sporit pentru forțele de securitate și
colaborări cu comunitățile. Cu toate acestea, există restricții în implementarea eficientă a
acestor măsuri, inclusiv resurse limitate și rezistența la schimbare în anumite medii.
În concluzie, criminalitatea și violența armată reprezintă principala problemă de
securitate în Jamaica, afectând multiple aspecte ale societății. Abordarea acestei
provocări necesită o strategie cuprinzătoare, cu accent pe inițiative sociale, educaționale
și economice, în paralel cu eforturile continue ale autorităților pentru a asigura aplicarea
legii și siguranța cetățenilor.

VII. Concluzie – Prognoză

Se estimează că Jamaica va continua să urmărească obiectivele de dezvoltare
economică sustenabilă în următorii 5 ani. Eforturile pentru diversificarea economiei și
atragerea investițiilor în sectoare precum turismul, tehnologia și energiile regenerabile
ar putea contribui la o creștere economică stabilă.
Problemele sociale, cum ar fi criminalitatea și inegalitățile sociale, vor rămâne pe
agenda guvernului. În următorii cinci ani, se preconizează că vor fi implementate politici
și programe pentru abordarea acestor probleme, contribuind la consolidarea coeziunii
sociale și la îmbunătățirea calității vieții.
Jamaica este conștientă de importanța protejării mediului și gestionării
sustenabile a resurselor naturale. Proiecte și politici axate pe sustenabilitate, conservarea
biodiversității și adaptarea la schimbările climatice ar putea ocupa un loc central în
agenda guvernamentală în următorii ani.
Cu toate acestea, este important să subliniem că previziunile sunt influențate de o
multitudine de factori și pot evolua în funcție de evenimente neașteptate sau schimbări
semnificative în mediul global. Prin adoptarea unor politici proactive și abordarea cu
responsabilitate a provocărilor, Jamaica are potențialul de a-și modela un viitor prosper
și echilibrat în următorii cinci ani.