Ministerul Educației a Republicii Moldova

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea „Calculatoare, Informatică şi Microelectronică”

Raport
Lucrarea de laborator 2
La disciplina Sisteme cu evenimente discrete
Tema: Modelarea sistemelor dinamice cu
evenimente discrete prin Rețele Petri, utilizând Visual
Object Net

A efectuat: st. gr. AI-211,

Ovcearenco Oleg

A verificat: asist. univ.

Cazac Artiom

Chișinău, 2023
Scopul lucrării:
1.De definit noțiunea de sistem cu evenimente discrete.
2.Pentru variantele de sisteme date de identificat stările sistemului și
evenimentele, care provoacă schimbarea stării sistemului.
3.Sistemele date de modelat în baza rețelelor Petri.

Mersul lucrării:
Problema 1:
Un sistem de fabricaţie este alcătuit din două maşini M1, M2 şi un braţ de
robot R. Orice piesă brută este prelucrată mai întâi pe M1 şi apoi pe M2. Robotul R
mută o piesă care a fost prelucrată pe M1, de pe maşina M1 pe maşina M2. Nu
există depozite care să preceadă M1 sau M2. Încărcarea unei piese pe M1 se
desfăşoară automat; dacă la M1 soseşte o piesă în timp ce M1 procesează deja o
piesă, piesa sosită este rejectată (fără a rămâne într-un fir de aşteptare, neexistând
depozit). Dacă R transportă o piesă la M2 în timp ce M2 prelucrează deja o piesă,
R va aştepta (cu piesa încărcată) până când M2 termină prelucrarea la piesa
curentă. După ce plasează o piesă pe M2, R (fără piesă) necesită un interval de
timp pentru a reveni la poziţia iniţială din care să poată lua o nouă piesă de pe M1.
Astfel, când R nu este disponibil, M1 este obligată să rămână încărcată cu o piesă a
cărei prelucrare a fost încheiată; în consecinţă M1 va rejecta orice piesă brută
sosită pentru prelucrare, atâta timp cât rămâne încărcată cu piesa prelucrată şi
netransportată de R. Descărcarea maşinii M2 se realizează automat. În figura de
mai jos se prezintă schematizat procesul de prelucrare al pieselor în sistemul de
fabricaţie.

Figura 1 – Reprezentarea schematizată a prelucrărilor în sistemul de

fabricaţie

2
 Rezolvarea:

Fig. 1.1 Reprezentarea schemei Petri

Problema 2:
Mai multe taskuri sunt trimise la un sistem de calcul echipat cu două procesoare, P1 şi P2, care
operează în paralel. Se presupune că nu pot fi trimise mai multe taskuri simultan. Pentru
distribuţia taskurilor către cele două procesoare se alocă alternativ P1 şi P2, primului task
alocându-i-se P1. Se presupune că dacă un task este trimis la Pi, i = 1,2, iar Pi este ocupat, taskul
respectiv va fi plasat într-un fir de aşteptare de capacitate infinită, a cărui servire este asigurată
de Pi, conform disciplinei FIFO (First In First Out) - primul sosit, primul servit. Se consideră
următoarele durate de procesare a taskurilor de către P1 şi respectiv P2: • Pentru P1, execuţia
taskurilor durează 4 unităţi de timp discret. • Pentru P2, execuţia tuturor taskurilor durează 2
unităţi de timp discret. Reprezentarea schematizată a funcţionării sistemului de calcul este
prezentată în fig.2.

3
Rezolvarea:

Fig. 2.1 Reprezentarea schemei Petri

Problema 3:
Se consideră un cărucior aflat în repaus în punctul A (figura 3). Când se apasă un buton de
comandă, căruciorul se deplasează la dreapta, apoi ajunge în punctul B și imediat se deplasează
la stânga, revenind în punctul A. se consideră că deplasarea căruciorului este asigurată de un
motor si că starea inițială corespunde staționării căruciorului în punctul A.

Rezolvarea:
4
 Fig. 3.1 Reprezentarea schemei Petri

Problema 4:
Se consideră procesul din figura 4. Un cărucior se deplasează pe o sină, oprirea acestuia se poate
realiza folosind semnalele de la contactele C1, C2 si C3. Un motor acționează scripetele pentru o
deplasare sus jos a cuvei. Stările cuvei sunt: sus (la nivelul h), jos la nivelul (b) si se deplasează
(sus sau jos).

5
În primul depozit („Depozit piese”) este o resursă infinită de piese care trebuie prelucrate.
Montajul de manipulare preia piese din primul depozit si le transportă la secțiunea de prelucrare
(„Prelucrare piese”). Când piesele sunt prelucrate sunt preluate si transportate la depozit
(„Depozitul piese prelucrate”) de către montajul de manipulare. Procesul se repetă până se
comandă oprirea sistemului. La pornirea sistemului trebuie poziționat montajul de manipulare pe
poziția C1. Oprirea sistemului se realizează apăsând butonul B, dacă manipulatorul este între
două depozite si este încărcat atunci continuă deplasarea până la poziția următoare.

Rezolvarea:

Fig. 4.1 Reprezentarea schemei Petri

Problema 4:
Se ia în discuție un proces chimic care combină două substanțe, prezentat în figura

Se introduce substanța 1, prin deschiderea robinetului V1, până la nivelul L1 apoi se introduce
substranța 2 prin deschiderea robinetului V2 în timp ce se amestecă soluția. La atingerea
nivelului L2 se deschide robinetul V3 până la golirea rezervorului. Secvența de operații este
următoarea: 1. Sistemul este pornit la apăsarea butonului „START”, robinetul V1 este deschis
până la atingerea nivelului L1. 2. Când nivelul L1 este atins se porneste mixerul simultan cu

6
deschiderea robinetului V2 si închiderea robinetului V1. 3. Cand nivelul L2 este atins mixerul
se opreste, robinetul V2 se închide iar robinetul V3 se deschide. Robinetul V3 rămâne
deschis până când nivelul substanței coboară sub L0. 4. După 10 minute dacă nivelul substanței
nu este sub L0 se porneste o alarmă. Butonul Ack opreste alarma si permite repornirea
procesului de control.

Fig. 5.1 Reprezentarea schemei Petri

Concluzii:
În lucrarea de laborator dată am modelat sistemele dinamice cu S.E.D. prin
rețele Petri netemporizate utilizând soft-ul Visual Object Net ++, analizând
comportamentul și evoluția stărilor rețelelor în baza evenimentelor apărute. Astfel,
s-au obținut deprinderi de analiză și sinteză a modelului matematic de comportare
a unui sistem utilizând rețele Petri netemporizate.