Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor

Departamentul de Automatică și Tehnologia Informației

FIȘA PROIECTULUI DE DISCIPLINĂ

Disciplina:
Analiza și sinteza circuitelor numerice II, an III/sem. 5.

Tema de proiect nr. 3:

Să se proiecteze un automat secvențial asincron al cărui caiet de sarcini este descris mai jos.
În proiectarea automatului secvențial asincron se va folosi metoda organigramei.

Caiet de sarcini:
Se va avea în vedere proiectarea unui automat secvențial pentru conducerea unei linii de fabricație cu două
mașini de prelucrat în paralel. Instalația de transport este prezentată în figura 1 și este compusă din două benzi
B1 și B2 pentru transportul semifabricatelor (B1) și evacuarea produselor finite (B2), două mașini pentru
prelucrarea semifabricatelor, A și B, care efectueză aceeași operație în paralel și un sistem de transfer al
produselor între benzi și mașinile prelucrătoare realizat cu un grup de clești axați pe două diametre
perpendiculare ale unei mese rotative care permit distribuirea pieselor de la banda B 1 la cele două mașini,
alternativ, asigurând, în același timp, evacuarea produselor finite la banda B 2.
Banda B1 are o funcționare continuă asigurând fluxul de piese, iar banda B 2 are o funcționare discontinuă,
avansul ei fiind inițiat la fiecare depunere a piesei pe bandă (traductorul PP).
În afară de acesta, instalația de transport este prevăzută cu încă trei variabile de intrare C 1 și C2, pentru
precizarea poziției masei cu clești și CL care indică starea de închidere sau deschidere a cleștilor.
CICLUL DE FUNCȚIONARE (fazele de operare ale instalației):

- masa rotativă se găsește în poziția 1, cleștii sunt

deschiși și depun pe banda B2 piesa prelucrată (cleștele
2) și piesa pentru prelucrat la mașina A (cleștele 1);
- se inițiază avansul benzii B2 asigurând evacuarea
piesei depuse;
- se rotește masa spre stânga aducând cleștii în poziția
2; cleștele 1 preia piesa prelucrată de la mașina B, iar
cleștele 2 produsul care urmează să fie prelucrat;
Variabile de intrare - se rotește masa spre dreapta aducând cleștii în poziția
3; se depune piesa prelucrată pe banda B2, iar piesa
C1 C2 PP CL
pentru prelucrat la mașina B;
1 0 1 0 Fig. 1 Fazele de operare ale instalației.
1 0 0 0 - se rotește masa spre dreapta aducând cleștii în poziția 3; se depune piesa
0 0 0 0 prelucrată pe banda B2, iar piesa pentru prelucrat la mașina B;
0 1 0 0 - se inițiază avansul benzii B2;
0 0 0 0 - se rotește masa spre dreapta aducând cleștii în poziția 4; cleștele 1 preia o piesă
0 1 0 0 de pe banda B1, iar clește 2 piesa prelucrată de mașina A;
0 1 0 1 - se rotește masa spre stânga până se revine în poziția 1; se depun piesele pe banda
0 0 0 1
B2, respectiv la mașina A;
0 1 0 1
- se reia ciclul începând cu faza întâi.
0 1 0 0
Succesiunea secvențelor de intrare, corespunzătoare ciclului funcțional descris
0 1 1 0
mai sus, este prezentată în tabelul 1.
0 1 0 0 Tab.1 Tabelul secvențelor de intrare.
0 0 0 0
1 0 0 0 Funcțiile de ieșire pentru automatul secvențial proiectat sunt următoarele:
0 0 0 0
 A, B - funcționarea mașinilor A și respectiv B;
1 0 0 0
 S, D – rotația masei spre stânga sau dreapta;
1 0 0 1
 ICL, DCL – închiderea sau deschiderea cleștilor;
0 0 0 1
1 0 0 1 1
1 0 0 0
1 0 1 0
  AB2 – avansul benzii B2.

Cerințe de proiectare:
În rezolvarea temei proiectului se vor trata următoarele probleme:
 Transpunerea caietului de sarcini al automatului într-o diagramă a stărilor.
 Întocmirea organigramei funcționale a automatului secvențial descris mai sus.
 Stabilirea diagramei stărilor la momentul “t”.
 Întocmirea diagramelor stărilor următoare (de la momentul “t+1”).
 Obținerea expresiilor funcțiilor de excitație pentru automatele elementare ce compun registrul de stare.
 Obținerea expresiilor funcțiilor de ieșire ale automatului.
 Implementarea funcțiilor logice cu circuite integrate (se vor utiliza bistabili de tip D pentru
implementarea registrului de stare (secțiunii de memorie) și porți logice pentru structura logică
combinațională).
 Analiza schemei logice obținute.
Pe schema logică obținută se vor specifica tipul şi gradul de utilizare al fiecărui
circuit integrat.

Bibliografia recomandată:
[1] Ştefan, Gh. – Circuite și sisteme digitale, Ed. Tehnică, București, 2000.
[2] Wakerly, J.F. – Circuite digitale, Ed. Teora, Bucureşti, 2002.
[3] Wilkinson, B. – Electronică digitală. Bazele proiectării, Ed. Teora, Bucureşti, 2002.
[4] Mano, M.M. – Digital Design, Prentice Hall International, London, 2002.
[5] Moldoveanu, F., Floroian, D. – Circuite logice şi comenzi secvențiale. Circuite logice combinaționale, Ed.
Universității Transilvania din Braşov, 2003.
[6] Toacşe, Gh., Nicula, D. – Electronică digital , vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2005.

Condiții de redactare:
Pentru redactare se va folosi template-ul recomandat de cadrul didactic îndrumător.

Evaluări pe parcurs:
S-a stabilit o viză pentru evaluarea pe parcurs a proiectului, în data de ??.??.2020.

Termenul de predare și susținere:

Proiectul se va preda și susține în ultima săptămână a semestrului.

Notarea proiectului:
Forma finală a proiectului trebuie să conțină rezolvări pentru toate punctele cerute prin temă iar, din punct de
vedere al redactării, să aibă forma solicitată. În cursul susținerii, studentul trebuie să dovedească cunoaștera
metodelor specifice de rezolvare pentru problemele date, utilizarea corectă și fluentă a termenilor specifici și
interpretarea corectă a rezultatelor. Notarea va porni de la nota 10, dacă studentul a primit viza de evaluare și de
la nota 7 în cazul în care studentul nu are această viză.

Octombrie 2020 Titular activități de proiect,

Prof. dr. ing. Florin Dumitru
MOLDOVEANU