ANDRA- Semnat digital de

ANDRA-LUISA
LUISA PREDA
Data: 2020.11.18
PREDA 13:28:41 +02'00'

INSTITUTUL DE STUDII SUD EST EUROPENE

ACADEMIA ROMÂNĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

Coordonator de doctorat:
CS1 dr. habil. LIA CHISACOF

Doctorand:
ȚÂRLESCU ION-ANDREI

2020
 INSTITUTUL DE STUDII SUD EST EUROPENE
ACADEMIA ROMÂNĂ

Manuscrisele grecești secolele XVI – XIX din

colecția Bibliotecii Academiei Române
(Studiu monografic)

Coordonator de doctorat:
CS1 dr. habil. LIA CHISACOF

Doctorand:
ȚÂRLESCU ION-ANDREI

2020
 Cuprins

Introducere .................................................................................................................... 1
Capitolul 1
DONATORII DE MANUSCRISE GRECEȘTI ALE BIBLIOTECII ACADEMIEI
ROMÂNE ...................................................................................................................... 7
Anexă. Lista bibliotecilor cronologic. ........................................................................ 39
I. Colectii initiale in care s-au aflat manuscrisele. .......................................................... 40
II. Colectiile din care manuscrisele au ajuns la Biblioteca Academiei Române: ........... 164
III. Proveniență necunoscută........................................................................................ 193
Capitolul 2
COPIȘTI DE MANUSCRISE GRECEȘTI .............................................................. 223
2.1 Educația, cultura și scrierile. Universități antice și centre culturale bizantine...... 223
2.2 Copiștii și scriptoriile în perioada bizantină. Modul de lucru și exigențele acestora.
Biblioteci antice. Personalități bizantine în spatele ductelor ..................................... 230
Anexă. Lista copiștilor de manuscrise grecești din B.A.R. cronologic ...................... 272
Capitolul 3
TIPOLOGIA MANUSCRISELOR .......................................................................... 373
3.1 Conţintul educativ al manuscriselor greceşti din Biblioteca Academiei Române 373
ANEXĂ. Lista manuscriselor. Tematic și cronologic. .............................................. 388
1.Lucrări cu conținut educativ. .................................................................................... 389
2. Epistolografie .......................................................................................................... 406
1. Cărți de știință (Matematică, astrologie, medicină, geometrie, fizică, logică, erminii,
cataloage diverse, enciclopedii) ................................................................................... 414
4. Literatură, florilegii, proverbe, maxime, poezii ........................................................ 418
5. Drept ....................................................................................................................... 425
6. Teologie .................................................................................................................. 429
7. Miscelanee .............................................................................................................. 457
8. Varia ....................................................................................................................... 500
3.2 Tehnica ediției aplicată în manuscrisele grecești din Biblioteca Academiei Române.
Scurte considerații. .................................................................................................. 506
3.3 Istoria textului „Vieții Sfântului Vasile cel Nou” .............................................. 514
3.3.1 Ediție critică Ms.gr. B.A.R. (Codex Buchurestiensis) 571 / Codex Mosquensis
Synodalis Gr. 249 (Vladimir 402) ................................................................................ 524
3.3.2 Textul „Vieții Sfântului Vasile cel Nou”, în manuscrisele românești ale Bibliotecii
Academiei Române ..................................................................................................... 531
3.3.3 Fragment. Ms.Rom.3604 Sec. XVIII.................................................................. 533
Capitolul 4
DATĂRI OBSCURE ȘI IMPLICITE ...................................................................... 535
4.1. Manuscrisul Gr. B.A.R. BUCHURESTIENSIS 10: Logica și Fizica lui Nicephoros
Blemmydes. Problema datării textului. .................................................................... 535
 4.2 Manuscrisul Gr. B.A.R. 1387. Un text filocalic de proveniență athonită la
Mănăstirea Dragomirna. Ιzvor al textelor filocalice? ................................................ 554
4.3. Manuscrisul Miscelaneu Gr.B.A.R. 1287 și circulația acestuia. Autografe inedite
ale lui Hrisant Notara............................................................................................... 559
4.4 Ms. Gr.B.A.R. 974 și problemele de paternitate ale acestuia. Kritias sau Nicolae
Caragea este proprietarul codicelui? ........................................................................ 564
4.5 Antologie de texte.............................................................................................. 573
Capitolul 5
ÎNSEMNĂRI DE PE MANUSCRISELE GRECEȘTI ALE B.A.R. ....................... 583
Anexă. Lista însemnărilor cronologic ...................................................................... 608
1. Istorie politică internă .............................................................................................. 609
2. Războaie, ocupații străine, năvăliri de pradă ............................................................ 619
3. Istorie economică, socială, administrativă, drept ...................................................... 623
4. Starea timpului și influența sa asupra agruculturii și a pieței .................................... 624
5. Prețul și circulația cărților ........................................................................................ 625
6. Proprietari de manuscrise......................................................................................... 635
8. Cutremure de pământ............................................................................................... 662
9. Cronici diverse ........................................................................................................ 665
Capitolul 6
TEXTE GRECEȘTI RARE DIN FONDUL BIBLIOTECII ACADEMIEI
ROMÂNE, UNICAT ÎN ROMÂNIA ȘI SPAȚIUL ELEN ...................................... 693
6.1. Ms.gr. B.A.R. 596 (646) Epistolele lui Synesie de Cyrene. ............................... 693
6.1.1. Contribuții științifice la opera lui Synesie de Cyrene .......................................... 693
6.1.2. Synesie de Cyrene și epoca sa ............................................................................ 695
6.1.3. Viața .................................................................................................................. 697
6.1.4. Activitatea scriitoricească. Epistolele ................................................................. 701
6.2 Ms.gr. B.A.R. 599 (500). Omiliile lui Ioan al Calcedonului (Agapitos) și Patriarhul
Constantinopolului .................................................................................................. 703
6.3 Ms.gr.B.A.R. 108(551). Georgios Pachymeres. Enciclopedie a Filozofiei lui
Aristotel. ................................................................................................................. 706
6.4 Ms.gr.B.A.R. 298. Ioan Comnen, medic și traducător la curtea voievodului
Constantin Brâncoveanu. Traducerea sa inedită Ușile pocăinței. .............................. 719
6.4.1 Contextul istoric și politic în care a trăit autorul traducerii. ................................. 719
6.4.2 Viața ................................................................................................................... 723
6.4.3 Ioan Comnen-medic și traducător ....................................................................... 727
6.5 Ms.gr.B.A.R. 295(222). Neofit Kavsokalivitul profesor la Academia Domnească din
București. Nomocanonul autograf al acestuia. ............................................................. 731
6.6 Antologie de texte.............................................................................................. 739
Capitolul 7
FILIGRANELE MANUSCRISELOR GRECEŞTI DIN SECOLELE XVI-XVIII 763
Antologie de texte. Lista manuscriselor ....................................................................... 771
Lista filigranelor .......................................................................................................... 772
Concluzii generale ..................................................................................................... 791
Bibliografie generală ................................................................................................. 799
 Introducere

Manuscrisele grecești ale Bibliotecii Academiei Române, constând într-un fond

impresionant de 1.568 de volume, reprezintă un tezaur inestimabil de literatură greacă.
Relațiile dintre spațiul Țărilor Române și Grecia au condus la formarea acestui fond, cel
mai vechi manuscris existent aparținând secolului X. Căile de pătrundere a acestor valori
culturale pe teritoriul țării noastre, la ele făcând referire și în primul capitol al prezentei
teze, au fost nu mai puțin de trei: Relațiile Țărilor Române cu Muntele Athos, Perioada
fanariotă și Paisianismul. În perioada modernă, colecționari de seamă ai protipendadei
bucureștene și reprezentanți ai cercurilor culturale de seamă, precum colonel Dimitrie
Papazoglou, acad. Victor Gomoiu, Nicolae Iorga, fețe bisericești, precum Melchisedec
Ștefănescu, Iosif Naniescu sau Dionisie al Buzăului, au contribuit prin donații sau
vânzare la formarea actualului fond de manuscrise grecești ale B.A.R. Cercetările
anterioare cu privire la catalogarea și studierea pe mai multe direcții a colecției de
manuscrise grecești ale B.A.R. - colecția văzută asemenea unui studiu monografic așa
cum întreprindem noi astăzi - au fost destul de puține. Din punctul de vedere al
activităților de catalogare a colecției, aducem la cunoștință cercetători din secolul al XIX-
lea, precum Constantin Litzica și Nestor Camariano, care au realizat primele cataloage
ale acestei vaste colecții. În secolul XX îl amintim pe regretatul Mihai Caratașu, care a
realizat alte două cataloage, ultimul din ele rămânând din nefericire în manuscris și
tehnoredactat de mine. Lucrarea poate fi consultată doar în format word, la sala de
lectură. În ce privește analiza din punctul de vedere filologic al textelor existente în
manuscrisele B.A.R., Vasile Grecu, Ariadna Camariano-Cioran, Dr. Andrei Timotin, Dr.
Lia-Brad Chisacof se numără printre pionierii cercetărilor și publicării acestora. Curând
s-a alăturat lor Nikolaos Mavrelos și Dimitrios Tzelepis, cercetători din Grecia, aceștia
publicând, inclusiv într-o teză de doctorat, o antologie de texte aparținând colecției de
manuscrise grecești ale B.A.R. din secolul al XVIII-lea. Catalogări de manuscrise
grecești existente de data aceasta în alte biblioteci bucureștene au fost realizate și de
subsemnatul, precum Biblioteca Națională a României sau cea a Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române.

1
 Din dorința de a mă alătura activităților științifice de catalogare a manuscriselor
grecești întreprinse de oamenii de cultură amintiți mai sus, am ales ca teză de doctorat
lucrarea cu titlul Manuscrisele grecești secolele XVI-XIX din Biblioteca Academiei
Române (Studiu monografic). Biblioteci precum cele de la Muntele Athos și Sinai încă
așteaptă și astăzi cercetători care să poată contribui eficient la arhivarea și mai apoi la
catalogarea într-un mod sistematic a colecțiilor de manuscrise, fie că vorbim de cele
grecești, românești, slavonești sau în alte limbi. O călătorie în arhivele de la Iași și
Craiova, păstrătoare de colecții de manuscrise grecești, mi-a întărit convingerea că și
acolo este nevoie pe viitor de mai multă implicare din partea oamenilor de știință.
Mănăstirile bucureștene, precum Cernica, apoi cele moldovenești ca Neamț sau Secu,
păstrătoare de impresionante fonduri de manuscrise românești, dar și câteva piese
grecești, nici ele nu răspund pe măsura nevoilor cercetătorilor care ajung acolo pentru a-și
procura material documentar. Instrumentul de lucru rămâne, prin urmare, unealta
indispensabilă a omului de știință fără de care nu poate pătrunde în tainele colecțiilor de
carte manuscrisă sau tipărită. În afara realizării unor anexe complexe în prezenta teză de
doctorat, precum Bibliotecile din care au provenit manuscrisele B.A.R., Copiștii,
Însemnările, Tipologia manuscriselor și Filigranele, am identificat manuscrise ai căror
proprietari nu erau nicidecum cei menționați inițial în cele câteva instrumente de lucru
existente ale bibliotecii și am găsit manuscrise care fac parte dintr-un fond internațional
important. În primul caz, este vorba de manuscrisul epistolar aparținând domnitorului
fanariot Nicolae Caragea, iar în cel de-al doilea caz facem referire la manuscrisul de secol
XI - Ms. gr. B.A.R. 10 - cuprinzând scrierea Epitome Logica și Fizica a lui Nicephoros
Blemmydes, identificându-l ca fiind cel mai vechi codice din întreaga colecție cunoscută
la nivel internațional. O altă noutate cu care teza mea vine în sprijinul cercetătorilor și
deschide astfel noi drumuri spre cunoaștere este și analiza pe care am făcut-o pe textul
aceluiași manuscris, identificând astfel epoca în care a luat naștere lucrarea lui
Blemmydes. Texte cu o largă circulație în spațiul dunărean și foarte cunoscute în rândul
elevilor Academiei domnești din București - Epistolele lui Synesie de Cyrene,
Enciclopedia Filozofiei lui Aristotel a lui Georgios Pachymeres și Nomocanonul
profesorului Academiei bucureștene, Neofit Kavsokalivitul, sunt, de asemenea, puse în
valoare de prezenta lucrare.

2
 Pentru cercetătorul-filolog, dar și pentru cititorul de la sală, ajuns aici din pură
curiozitate și care ia pentru întâia oară contact cu vasta colecție, teza mea va fi, sperăm,
un ghid extrem de util în mâinile lor. Nu mai puțin de cinci elemente cuprinse în
manuscrisele grecești ale B.A.R., Biblioteci de ev mediu sau moderne, Copiști, Însemnări
de pe manuscrise, Tipologia și Filigranele, ordonate cronologic sau tematic, vin să-l
îndrume pe cercetător spre culoare pe care poate păși ușor și eficient în căutările sale.
Teza nu este importantă doar pentru cercetătorul român, dar și pentru cercetătorul străin.
Legăturile cu spațiul elen ale colecției de manuscrise grecești din B.A.R., amplu detaliate
de noi în capitolele tezei, au condus la un interes deosebit venit din partea oamenilor de
știință greci. De-a lungul timpului, colecția de manuscrise grecești ale B.A.R. a fost des
cercetată, în special cu ocazia unor congrese științifice desfășurate în România, de
importante nume ale filologiei și paleografiei precum Linos Politis, Paul Lemérle sau
Agamemnon Țelikas. În ultimele discuții purtate de autorul acestei teze de doctorat cu
oameni de știință din Grecia, dar și vestici, am constatat interesul uriaș al acestora pentru
înțelegerea mai bine a colecției. Instrumentele de lucru amintite mai sus, elaborate de noi
în aproape 700 de pagini, vin să rezolve multe dintre necunoscutele pe care această
colecție de manuscrise le înfățișează ori de câte ori cercetătorul intră în contact cu
aceasta. Teza de față a ajuns prin diverse discuții și în atenția țărilor din vestul european.
L΄Institute de Recherche d΄Histoire de Textes a salutat călduros noutatea și importanța
prezentei teze, urmând a fi în posesia acesteia în perioada următoare, pentru a fi introdusă
într-un sistem de date on-line. Academia din Atena, de asemenea, și-a arătat interesul
profund pentru a obține un exemplar din această lucrare pentru a omagia astfel cele două
secole de libertate a Greciei (1821-2021) și de prietenie între poporul român și cel elen.
Prin urmare, din cele subliniate anterior rezultă faptul că importanța tezei mele de
doctorat a depășit granițele țării noastre.
Instrumentele de lucru și bogăția de informații referitoare la textele colecției de
manuscrise grecești ale B.A.R., cuprinse în lucrarea mea de doctorat, vin să răspundă
extrem de eficient mediului științific actual. Nu doar contextul pandemic, dar și apetența
cititorului de astăzi pentru accesul la internet impune bibliotecilor să aibă un sistem on-
line, programe electronice în care să fie catalogate colecțiile. Astfel, într-un viitor sperăm
destul de apropiat, specialiști în informatică vor aplica instrumentele de lucru aduse de

3
mine în discuție într-un sistem on-line care poate fi accesat din orice colț al lumii, lucru
întâmplat și cu ultima lucrare a subsemnatului Catalogul manuscriselor grecești din
Biblioteca Națională a României. Colecția de manuscrise grecești ale B.A.R., din punctul
de vedere al subiectelor cuprinse în prezenta teză de doctorat, va putea fi astfel văzută și
analizată de milioane de cercetători din întreaga lume. Nu trebuie omis faptul că o astfel
de platformă on-line poate exista în orice bibliotecă, și astfel cataloagele cuprinse în teza
de față vor putea fi inserate în câmpurile programelor de catalogare sub orice formă de
ordonare dorește instituția deținătoare a programului. Prin urmare, actualitatea acestei
lucrări nu vine doar din faptul că se adaptează perfect nevoilor și cerințelor secolului
XXI, ci, mai mult de atât, poate da naștere mai multor chei în care se poate lucra și
analiza colecția de manuscrise grecești ale B.A.R.
Contextul actual al cercetărilor științifice în domeniul filologiei grecești este unul
care privește cu preponderență, cel puțin în ultimele decenii, spre latura digitizării și a
informatizării volumelor. Colecțiile de manuscrise grecești și volume cuprinzând studiile
și cercetările de filologie greacă, publicate de-a lungul timpului, sunt aduse în atenția
cercetătorilor de biblioteci precum British Library, Bibliothéque Nationale de France sau
Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, prin procesul amplu de
digitizare, și republicate în mediul on-line, spre satisfacția milioanelor de cititori.
În teza mea de doctorat, obiectivele au fost încă de la început bine stabilite, cu
ținte precise. Ne-am propus realizarea unui Studiu monografic, amplu, care să atingă mai
multe direcții de cercetare. În cele șapte capitole existente în lucrare, alcătuim sistematic
și cronologic instrumente de lucru utile, dacă nu indispensabile pentru orice cercetător.
Nu mai puțin de cinci instrumente de lucru sunt cuprinse în teza mea, cum ar fi:
Catalogul Bibliotecilor din care provin manuscrisele (evul mediu și perioada modernă),
Copiștii de manuscrise grecești, Însemnările de pe manuscrisele grecești, Tipologia
manuscriselor (în care facem referire la subiectele manuscriselor) și Filigranele (doar
într-un scurt sondaj). Pe lângă aceste cataloage-anexă, aducem în atenția cititorului și
foarte multe informații cu privire la contextul istoric în care s-au format colecțiile
ordonate pe direcțiile mai sus-amintite.
Metodologia de cercetare abordată nu poate afirma că este una modernă, nici pe
de parte inovatoare, având în vedere că de multe ori nu am avut la dispoziție instrumente

4
de verificare inclusiv a filigranului, acesta neputându-se citi decât cu sistemul infraroșu.
Cercetarea minuțioasă a filigranului din hârtie îl conduce cu succes pe cercetător la
datarea manuscrisului și a regiunii de proveniență. Însă activitatea de cercetare
metodologică acumulată în anii de studiu la Atena (Muntele Athos) și la București, prin
realizarea diferitelor studii și cercetări în bibliotecile mai sus-amintite, mi-a fost extrem
de utilă în perioada aceasta. Colecția de aproximativ 600 de manuscrise, subsumată
secolelor cercetate de noi (XVI-XIX), nu a fost îndeajuns pentru a ajunge la rezultatul
dorit. Informațiile fiind de multe ori în legătură directă cu manuscrise din alte secole, ne-
au condus la sinuoasa muncă în care am văzut peste 1.400 de manuscrise în total, reluate
nu mai puțin de patru ori. O muncă extrem de grea, conducându-ne adesea la epuizare
fizică și psihică. Metoda aceasta, poate pentru foarte mulți dintre cercetători, inclusiv
colegi de-ai mei din vestul Europei, rudimentară, nu a fost una aleasă neapărat de mine.
Lipsa unei digitizări complete a colecției de manuscrise grecești din B.A.R. îl conduce pe
cercetător, în mod inevitabil, la un astfel de efort supraomenesc. În același timp am
cunoscut cele mai mari frustrări și cele mai dulci victorii. Referitor tot la metodologia de
lucru, și în special la capitolul însemnărilor de pe manuscrise, de foarte multe ori am fost
nevoit să citesc întreg textul pentru a putea să-mi dau seama de motivul pentru care notița
respectivă a fost consemnată în spațiul marginal al respectivului codice. Lucrul direct cu
manuscrisul s-a dovedit, în cele din urmă, unul extrem de eficient în ceea ce privește
multitudinea de informații pe care am putut să o acumulez în elaborarea tezei mele de
doctorat. Și aici ne referim strict la analiza filigranelor.
Orice cercetare științifică are limite și foarte important este când aceasta deschide
noi oportunități de studiu pentru viitoarele generații, noi direcții și culoare pe care se
poate desfășura activitatea științifică. Noi credem că am deschis astfel de culoare și
uneori chiar am răspuns definitiv la anumite întrebări legate de colecția de manuscrise
grecești ale B.A.R.
Cercetarea completă a filigranului existent în filele manuscriselor grecești ale
B.A.R., reprezintă unul din impedimentele importante ale cercetării noastre de față.
Filigranul, așezat nu de puține ori la cotorul codicelui, nu ne permite, dacă nu avem
instrumente de lucru performante, robotizate, să-l identificăm cu cea mai mare exactitate.
Răsfoirea fără lumină infraroșu sau alte instrumente de lucru electronice, luminoase,

5
menite să identifice filigranul cu o mai mare ușurință, poate conduce la deteriorarea
cărții. Nici sursele bibliografice nu ne-au stat în totalitatea lor la îndemână, în special pe
parcursul anului 2020, contextul pandemic conducând la închiderea majorității
instituțiilor culturale, implicit a bibliotecilor. Din motive necunoscute, unele biblioteci
sau instituții de cultură din vestul Europei nu au răspuns cererilor noastre de a ne trimite o
copie a lucrării care ne interesa în elaborarea tezei. Manuscrise corespondent al celor
aflate în colecția B.A.R. se află în biblioteci ale mănăstirilor de la Muntele Athos și Sinai.
Cele două centre monastice culturale fie că nu răspund cererilor noastre de a accesa
sursele bibliografice respective, fie că accesul la acestea este restricționat; iar aici trebuie
să facem referire în special la Mănăstirea “Sfânta Ecaterina” de la Sinai. Regiunea,
deseori, este expusă conflictelor armate și terorismului.
Considerăm că teza mea de doctorat va deschide noi moduri de abordare din
punctul de vedere științific al colecției de manuscrise grecești ale B.A.R. și, prin
instrumentele sale de lucru, va ajuta viitoarele generații de cercetători să continue efortul
nostru cultural de până acum.

București, 2020

6
 Capitolul 1
DONATORII DE MANUSCRISE GRECEȘTI ALE BIBLIOTECII ACADEMIEI
ROMÂNE

Cetatea Constantinopolului a purtat încă de la înfiinţarea sa de către Sfântul

Constantin cel Mare (330) comorile culturale ale marilor savanţi greci şi latini, laici şi
mireni. Odată cu căderea Constantinopolului, în 1453, cu întreg sistemul său politic şi
administrativ, Imperiul Otoman şi-a instalat toate pârghiile de administrare în capitală, iar
prioritatea noii puteri a fost închiderea lăcaşurilor de cult, a şcolilor şi bibliotecilor. Acest
lucru nu a condus însă şi la dispariţia culturii şi a activităţii cărturarilor greco-bizantini.
Dimpotrivă, erudiţii care înfiinţaseră bogate şi vaste biblioteci pe lângă şcolile Bizanţului
şi pe lângă reşedinţele împăraţilor îşi îndreptau acum gândul spre teritoriile libere de
puterea Imperiului Otoman, cu intenţia de a continua şi păstra acolo moşternirea lor
culturală. În acelaşi timp, multe şi preţioase manuscrise legate în pergament şi decorate
pe măsura conținutului de o inestimabilă valoare, erau vândute la preţuri derizorii în toate
colţurile lumii. 1
Copiştii de manuscrise, ca şi scriitorii, care își desfăşurau munca în atelierele de
copiere, cum erau cel din Mănăstirea Studion din Constantinopol, sub oblăduirea
Sfântului Teodor Studitul, contribuiseră în timp la formarea unui fond impresionant de
manuscrise.2 Synesie de Cyrene, episcop originar din Libia, cu studii la Alexandria şi
Cyrene 3, Grigorie de Nazianz, Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare, absolvenţi ai şcolii
ateniene, au fost dintre aceia care au făcut ca Bizanțul să constituie acea sinteză unică
dintre creștinism și antichitate. Suportând cu greu ideea înfrângerii, gânditorii bizantini
au căutat o oază de reîmprospătare a formelor culturale bizantine. 4 Nu puteau uita că
ştiinţe precum Istoria, Geografia, Filozofia, Matematica sau Fizica au ocupat un loc

1
Demostene Russo, Studii istorice greco-române, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-
lea”, București, 1939, p. 19.
2
Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația. După izvoare. Traducere de Maria Holban,
Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 30.
3
Ms.gr.B.A.R. 596 (646). Sec. XIV. Bombicin, v. și N. Iorga, op.cit, p. 40.
4
N. Iorga, op.cit., p. 41.

7
important în mintea şi conştiinţa omului bizantin;5 Constantinopolul se dovedise totodată
focarul de iradiere al unor valori artistice apreciate de erudiţii vremii. Anthemios din
Tralles şi Isidor din Millet, arhitecţii catedralei Sfânta Sofia 6, se inspirau în arta lor din
galeria marilor catedrale ale Occidentului. Arta miniaturilor din codexurile bizantine,
existente în aproape toate bibliotecile imperiale, publice și școlare de la acea vreme
(multe provenind din scriptoriile Mănăstirii Studion din Constantinopol), a împrumutat
din frumusețea mozaicurilor mănăstirilor și bisericilor din întreg Bizanțul ca și din
ornamentele arhitecturale. Spațiul devenise o multitudine de stiluri, se completau şi
întrepătrundeau într-o splendoare remarcabilă, realizate de artiști celebri, aduşi de
împărații bizantini, dornici să-și împodobească lăcașurile de cult și palatele.
Istorici, retori, filozofi şi scriitori bizantini, înzestraţi cu o erudiţie profundă,
proveniţi din medii culturale diverse, aveau să caute exprimarea liberă a ideilor lor,
contribuind astfel în spaţiul de la sud de Dunăre, la reformarea gândirii bizantine. 7Tot așa
aveau să călătorească spre aceeași destinație diverse forme ale artei bizantine ajunsă până
la subtila artă a letrinelor, vinietelor și miniaturilor din scriptoriile brâncovenești sau din
Moldova. Sunt fenomene care alături de aspecte politice ce interesează mai puțin teza de
față, alcătuiesc acel Bizanț ce a urmat Bizanțului 8. Năzuinţa fierbinte a cărturarilor greci
din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea de a promova şi continua cultura bizantină a dus
la formarea unui fenomen cultural de amploare plămădit în cadrul Academiilor Domneşti
de la Bucureşti şi Iaşi. Lucrările cărturarilor bizantini Nicephoros Blemmydes (Logica şi
Fizica), Synesie de Cyrene cu Epistolele sale şi Georgios Pachymeres (Enciclopedia la
Filozofia lui Aristotel), la doar trei secole distanţă de la căderea vechii capitale a
Bizanţului sub ocupaţie otomană, au continuat să fie 9 discipline de studiu în cele două
academii româneşti. 10 Pe lângă lucrările ştiinţifice, cele teologice şi hagiografice devin şi
ele modele ale învăţământului de tradiţie bizantină.

5
Idem, pp. 43-46.
6
M. Ainalov, Caractére hellénique des peintures murales byzantine, Petersburg, 1900, p. 37.
7
Nicolae Iorga, op.cit., pp. 115-117.
8
N. Iorga, Bizanț după Bizanț. Traducere de Liliana Iorga-Pippidi, Monitorul Oficial, București, 2002.
9
Σκαρβέλη-Νικολοπούλου Αγγελική, Μαθηματάρια των Ελληνικών Σχολείον κατά την τουρκοκρατία
Συμβολή στήν ιστορία της νεοελληνικής παιδείας - διδακτορική διατριβή, Εκδ. Σύλλογος προς διάδοσιν
οφελίμων βιβλίων, Δεκέμβριος, Αθήνα, 1994.
10
Ariadna Camariano-Cioran, Academiile domnești din București și Iași, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București, 1971, pp. 13-20; vezi și Const. V. Obedeanu, Grecii în Țara Românească
cu o privire generală asupra stării culturale pînă la 1717, București, 1900, p. 974.

8
 Două par să fie căile mai importante de pătrundere a manuscriselor greceşti în
spaţiul Ţărilor Române din diferite regiuni geografice.
Prima cale de pătrundere ar fi datorată daniilor voievozilor români la Muntele
Athos11 şi în Orientul Mijlociu (incluzând Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele
Sinai şi Sfântul Mormânt al Patriarhiei de Ierusalim). Prin aceste legături cu locurile
sfinte menţionate, se creau căi de pătrundere în spaţiul românesc a multor manuscrise sau
obiecte de cult, mai ales prin intermediul monahilor greci veniți adesea în Ţările Române
pentru a colecta de la metoacele athonite de aici banii datoraţi, dar și prin înalții prelați
dintre care care unii, au ajuns să ocupe tronul episcopal al Ţării Româneşti.12
Acel prim ”culoar” de pătrundere a cărţilor şi manuscriselor greceşti este legat
încă din secolul al XV-lea de seria de ajutoare oferite mănăstirii Zografu de către Ştefan
cel Mare. Atât de mult a fost ajutată financiar această mănăstire de voievodul
moldovean, încât românii îi spuneau „mănăstirea noastră”.13 Mai târziu, Radu cel Mare,
Neagoe Basarab, Petru Rareş şi Mihai Viteazul au urmat eforturilor voievodului
moldovean de a sprijini financiar mănăstirile athonite. Donațiile voievozilor români la
Athos se îndreaptă şi spre alte locuri de închinare ale ortodoxiei.
Dacă Bizanțul își pierduse puterea și strălucirea de odinioară și încetase a mai
face danii către Muntele Athos, un alt fel de Bizanț se năştea, fiind întruchipat de
eleimosinele voievozilor din Principate, un mod de a nu lăsa sfânta peninsulă să-și piardă
autonomia. Gestul putea fi considerat și unul politic. 14 Procesul de închinare al
mănăstirilor și bisericilor românești de către voievozii români Muntelui Athos (în paralel,
şi Sinaiului, Ierusalimului şi Alexandriei) a fost o altă formă prin care Țările Române
salvau Athosul de la dispariție. 15 Despre această primă cale de circulaţie a manuscriselor
greceşti şi despre mulţimea binefacerilor voievozilor români la Athos există diverse

11
Emil Turdeanu, Legăturile românești cu mănăstirile Hilandar și Sfântul Pavel de la Muntele Athos,
Extras M.O., Imprimeria Națională, București, 1941, p. 61.
12
Pr. Dr. Ioan Moldoveanu, Contribuţii la istoria relaţiilor Ţărilor Române cu Muntele Athos (1650 –
1863): în întâmpinarea a 1045 de ani de la fondarea Muntelui Athos (963 – 2008), Editura Institutului
Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2007, p. 14.
13
T. Burada, O călătorie la Muntele Athos, Iași, 1884, p. 78.
14
Eugen Stănescu, 500 de ani de relații româno-bizantine, în „Lumea Bizanțului” (volum pregătit în
întâmpinarea celui de-al XV-lea Congres Internațional de Studii Bizantine, București, 6-12 septembrie,
1971), București, 1972, p. 167.
15
Florin Marinescu, Ρουμανικά έγγραφα του Αγíου Ορους. Αρχείο Μονής Κουτλουμουσίου (Documente
românești de la Muntele Athos. Arhiva Mănăstirii Cutlumuș), KNE/EIE, Eκδ. Ιεράς Μονής
Κουτλουμουσίου, Αγιον Ορος, 1998, p. 29.

9
studii16și mărturii . Pentru acestea din urmă putem să menționăm călători17 și istorici de
artă. Spiru Haret18, Șt. Nicolaescu (1914) și Marcu Beza19 (1933/1935) expun foarte
detaliat tot acest tezaur românesc ajuns la Muntele Athos prin intermediul milosteniilor
voievodale. Aceasta este considerată de noi prima cale de pătrundere a manuscriselor
greceşti sau slavoneşti în spaţiul românesc. Rolul esenţial în circulaţie l-au avut, fără
îndoială, călugării greci şi români itineranţi.
Stabilirea treptată cu caracter individual la început, comunitar mai apoi, a grecilor
pe teritoriul Principatelor Române a fost o a doua cale de pătrundere a cărţilor şi
manuscriselor greceşti în spaţiul dunărean. 20
Sevastos Kymenites, exclama uluit de numărul mare de greci existent în
principate: „Tot Fanarul este aici, eu am uitat de mult Constantinopolul.”21
În tot acest timp domnitorii români și-au continuat politica de ”găzduire” și
încurajare a tipăriturilor în greacă și arabă. 22 Acest lucru este cel mai bine ilustrat de
efortul de tipărire a ediției Bibliei în limba greacă, sub coordonarea eruditului domnitor
Șerban Cantacuzino, un apărător al valorilor cultural-religioase ale Bizanțului23.
Pe lângă segmentul cultural-religios, şi științele așteptau mediul propice de
înflorire şi răspândire, manuscrisele grecești ale Bibliotecii Academiei Române reflectând
din plin un astfel de conţinut 24. Medicii greci Iakobos Pylarinos, Pantaleone Kaliarkis și
Ioan Molybdos Comnen, medicul personal al domnitorului Constantin Brâncoveanu și
mai târziu al lui Petru cel Mare al Rusiei, au fost singurii preocupați exclusiv de bazele

16
Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la Muntele Athos, Ediţie de Florin Şindrilaru, Editura Paralela 45,
Pieşti, 2003, op.cit. p. 75.
17
Călătorii la Muntele Athos din secolul al XVIII-lea (1723 şi 1745) Vasile de Kiev (Kievskij) şi Viktor
Grigorovič în secolul al XIX-lea (1848) vorbesc cu admiraţie despre acest coridor de pătrundere a
obiectelor de cult şi a cărţii manuscrise, prin donaţiile voievozilor români făcute de-a lungul veacurilor.
18
Spiru Haret, O călătorie la Muntele Athos, extras din Revista pentru istorie, archeologie și filologie, I
(1883), Iași, 1884, nr. 1 pp. 62, 66.
19
Marcu Beza, Biblioteci mânăstirești la Muntele Athos, în Acad. Rom., Mem. Secțiunii Literare, Seria III,
tom. VII (1934-1936), pp. 35-49; vezi și N. Iorga: Considerațiuni istorice asupra documentelor prezentate
de d-l Marcu Beza, în Acad. Rom., Memoriile Secțiunii Istorice, Seria III, tom. XVII (1935-1936).
20
Pashalis M. Kitromilides, Iluminismul neoelen. Ideile politice și sociale. Traducere din limba greacă de
Olga Cicanci, Editura Omonia, București, 2005.
21
E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, Ed. Socec, București, 1890, vol. XIV, I, pp.
329-330.
22
N. Iorga , Istoria românilor prin călători, ediția a II-a, București, Editura Casei Școalelor, 1928, p.79.
23
Radu Ștefan Vergatti, Brâncovenești. Sfinții martiri Brâncoveni. Culegere de studii, Editura
Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2014, p 25 – 26.
24
Ariadna Camariano-Cioran, ibidem, p. 16.

10
învățământului medical în Principate, mărturie stând manuscrisele grecești cu rețete și
doftorii. Unele dintre acestea este posibil să fi fost manuale pentru studenţii Academiei
Domnești din București.25
Această a doua cale a mai generat încă un factor propice ajungerii manuscriselor
greceşti în spaţiul dunărean, şi anume, legăturile de colaborare culturale ale
Academiilor din Iaşi şi Bucureşti cu instituţii de învăţământ de la Constantinopol şi
Grecia, lucru observat de noi reflectat adesea în manuscrisele greceşti ale Bibliotecii
Academiei Române.26
Într-un anumit fel, am putea considera că şi fenomenul Paisianismului27 a fost o
cale de pătrundere a manuscriselor greceşti în Ţările Române. Din cercetările dedicate
Obștii Paisiene28 înțelegem cum Paisie Velicicovschi a fost atras spre Țările Române de
maniera foarte bună în care călugării români traduceau din limba greacă. Ca să
argumentăm ideea aducerii manuscriselor de obștea paisiană să luăm cazul manuscrisului
grecesc din Biblioteca Academiei Române, cu nr. de înregistrare 1387, care ne
vorbește foarte clar despre acest lucru. O însemnare din codicele grecesc amintit, de secol
XVIII, conținând Filocalia, ne spune că a aparținut Mănăstirii Dragomirna, fiind tradus
de Rafail Monahul (Ms. rom. B.A.R. 2597). Codicele a folosit, după părerea noastră, la
traducerea textului Scara Sfântului Ioan Sinaitul și este posibil să fi ajuns în biblioteca
Mănăstirii Dragomirna în anul 1763, când Sfântul Paisie Velicicovski a preluat stăreția
mănăstirii, după ce părăsise mănăstirea athonită Pantocrator. Se prea poate ca el însuşi să
fi adus manuscrisul de la Athos cu gândul să înceapă traducerea în română a textelor
filocalice!
La desființarea Academiei Patriarhiei de Constantinopol, manuscrise și cărți din
biblioteca acesteia au luat drumul Bucureștiului sau Moldovei prin intermediul
profesorilor (chemați să predea aici) sau al elevilor. Tot așa pare să se fi întâmplat cu
profesorii , elevii și parte din biblioteca de la Academia Monastică din insula grecească

25
O. Cicanci, P. Cernovodeanu, Contribution à la connaissance de la biographie et l’oeuvre de Jean
(Hierothée) Comnène (1688-1719), în Balkan Studies, 12, 1971, nr. 1, pp. 144, 151.
26
Ariadna Camariano-Cioran, op.cit, pp. 7-12.
27
Dan Zamfirescu, Paisianismul – Un moment românesc în istoria spiritualității europene, Editura Roza
Vânturilor, București, 1996.
28
Lia Brad Chisacof, Româna în secolul fanariot, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Npoca, 2012, pp.
187-189.

11
Patmos, care nu a avut viață îndelungată, la sfârșitul secolului al XVIII-lea aceasta
încheindu-și definitiv activitatea.
Există desigur și multe manuscrise care au fost scrise în chiar acest loc, pe
teritoriul Principatelor.

***

La formarea colecției de manuscrise grecești a Bibliotecii Academiei Române,

adevărat depozitar al unei istorii a erudiției de expresie greacă din Ţările Române şi din
întrega zonă sud-est europeană, au contribuit 79 de biblioteci particulare și publice,
precum și 115 donatori.
Biblioteca Seminarului Central, cea a Colegiului Sfântul Sava – urmașa
Bibliotecii Academiei Domnești din București –, și cea a Muzeului de Antichități sunt
cele trei biblioteci publice care au deținut cele mai importante fonduri de manuscrise
grecești cu cel mai miscelaneut cuprins.
Aproximativ 200 de manuscrise greceşti au îmbogăţit cândva fondul de carte al
Bibliotecii Seminarului Central. La o scurtă analiză a listei, observăm că majoritatea
lucrărilor, așa cum era de așteptat, sunt cu subiect teologic, liturgic sau de drept
bisericesc. Există, desigur și excepții, unele dintre lucrări având conţinut filozofic sau
retoric, cum ar fi cele în care se regăsesc introducerea la Logica lui Aristotel, lucrarea
despre ortografie a lui Teodor de Gaza, fragmente din opera filozofului Xenofon,
lucrările lui Synesie de Cyrene, scrierile lui Teofil Coridaleu, Manualul de artă metrică a
lui Gherasim Vlahul Cretanul, Teatrul politic a lui Ambrosius Marlianus, importantă
piesă a literaturii parenetice occidentale devenită parte a manualelor școlare şi Fizica lui
Ioan Frederic Bucherer sunt doar câteva titluri din vasta colecţie de manuscrise greceşti a
Seminarului.
Toate aceste lucrări au contribuit la formarea învăţământului seminarial din
România, Biserica fiind dintotdeauna preocupată de organizarea şi dezvoltarea unui
învăţământ specializat, de pregătirea teologică şi culturală cât mai bună a viitorilor
clerici. Biblioteca Seminarului Central din Bucureşti a dobândit acest fond impresionant
de manuscrise fie din donaţii ale unor importante personalităţi bisericeşti (clerici sau

12
mireni), fie din achiziţii. Unele manuscrise provin din fondul Academiei Domneşti din
Iaşi, altele de la mănăstiri precum Dragomirna şi Neamţ. Sunt şi manuscrise care au ajuns
aici de la şcolile bisericeşti de pe lângă vetrele monahale ale mănăstirilor mai mari sau
mai mici de pe întreg teritoriul României, au fost deținătoarele inițiale ale acestor
manuscrise. Locuri importante de provenienţă a manuscriselor din Biblioteca
Seminarului Central au fost Colegiul Greco-Latin din Târgovişte, înfiinţat la iniţiativa lui
Matei Basarab în 1646, Colegiul lui Vasile Lupu, ale cărui temelii au fost puse pentru
întâia oară de domnitor la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi în 1640, Academia
Domnească de la Bucureşti, precum şi Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii
Braşovului29. Din ultima sursă menționată provin multe manuscrise regăsite astăzi în
colecția B.A.R., și trecute întâi prin Biblioteca Seminarului Central din Bucureşti.
Seminarul Central din Bucureşti, continuând o tradiţie veche a seminariilor
înfiinţate în Moldova şi Ţara Românească, își începe cursurile în 1836 30. Mai târziu
reorganizarea învăţământului teologic şi seminarial se realiza în baza Legii clerului
mirean şi a seminariilor31 din 1839. Un centru de pregătire a viitorilor candidaţi la
preoţie şi, totodată, focar de cultură, premergător Seminarului Central din Bucureşti, a
fost Seminarul Teologic de la Mănăstirea Antim, denumit Şcoala de grămătici sau
ţârcovnici. Însă, dintre toate centrele culturale prin excelenţă teologice sau filozofice, cel
mai important a fost Academia Domnească de la Bucureşti, înfiinţată în 1679 de Şerban
Cantacuzino. Prin intermediul elevilor, al profesorilor, dar şi prin achiziţii, de care s-ar fi
ocupat însuşi Hrisant Notara – de altfel generos donator al unor manuscrise greceşti de
excepţie, care mai târziu au ajuns în posesia Seminarului Central și a Colegiului
„Sfântul Sava”–, biblioteca Academiei Domneşti număra sute de volume cu subiecte din
cele mai diverse. Mai târziu toate acestea au fost transferate la Biblioteca Seminarului
Central.
Manuscrisele de drept canonic bisericesc, subsumabile domeniului juridic, şi
manuscrisele filozofice existente cândva în colecţia Bibliotecii Seminarului Central din

29
Mircea Păcurariu, Cultura teologică ortodoxă românească între anii 1925-1975, în „Studii Teologice”,
XXVII (1975), nr. 9-10, p. 416-438.
30
Ștefan Călinescu și Dumitru Boroianu, Istoria Seminarului Central din București și Iași, în „Biserica
Ortodoxă Română”, LV (1937), nr. 3 – 4, pp. 175 – 213.; vezi și Grigorie N. Popescu, Din trecutul
Seminarului „Nifon âmitropolitul” din București, în „Biserica Ortodoxă Română”, XXX nr. 8 – 9, pp. 56 –
67.
31
Ștefan Călinescu și Dumitru Boroianu, Istoria Seminarului, p. 179.

13
Bucureşti au fost fără îndoială folosite în activitatea de predare chiar de primul profesor
de aici, Nicolae Bălăşescu (1806 – 1880), care făcuse studii filozofice şi juridice la Cluj
şi Oradea.
Printre cei mai importanţi profesori ai Seminarului Central din Bucureşti s-au
numărat: Zaharia Boerescu (1809 – 1884), absolvent al studiilor teologice la Vârşeţ,
Dionisie Romano (1806 – 1873), ajuns episcop al Buzăului, din ale cărui manuscrise
greceşti multe au ajuns în biblioteca Seminarului, Ioan Ghermănescu (1828 – 1886) cu
studii absolvite în Rusia, binecunoscutul Anton Pann (1796 – 1854), care a predat cursuri
de muzică bisericească, Ilie Benescu (1825 – 1901), fost bursier la Atena, cu profunde
cunoştinţe de greacă modernă şi veche.
Destul de multe manuscrise greceşti ce au aparţinut cândva Seminarului Central din
Bucureşti proveneau din bibliotecile cărturarilor Ghenadie Enăceanu, Episcopul Dionisie
Romano şi Constantin Erbiceanu, foşti profesori ai seminarului.
După 1864, seminariile teologice au trecut în subordinea Ministerului Cultelor şi
Instrucţiunii, devenit în consecință posesorul de drept al bibliotecilor acestora.
Un fond important din colecţia de manuscrise greceşti a Bibliotecii Academiei
Române provine din Biblioteca Muzeului Naţional de Antichităţi. Între aceste
manuscrise s-au aflat nomocanoane (celebrul Nomocanon autograf inedit al lui Manuil
Malaxos), tetraevangheliare şi alte lucrări liturgice, comentarii la diferite omilii ale
Sfinţilor Părinţi ai Bisericii - Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, texte ale lui Georgios
Pachymeres, texte hagiografice, numeroase psaltichii, gramatici folosite sau redactate la
vestitele școli din Patmos şi Constantinopol, tratate de logică şi fizică ca și, cronici
istorice.
Să ne aplecăm puţin asupra activității culturale a acestui muzeu și a istoriei sale.
Activitatea banului Mihalache Ghica (1792 – 1850) este legată direct de începuturile
acestui centru muzeal. Acesta a donat muzeului, în 1834, întreaga sa colecţie de carte
veche, manuscrise şi alte piese valoroase. Gestul său a avut un ecou deosebit în presa
vremii32.

32
Dorin Popescu, Centenarul Muzeului Național de Antichități, Revista muzeelor, 4, 1964, p. 345 – 348.;
vezi și Radu Vulpe, Muzeul Național de antichități, în „Boabe de grîu”, nr. 3, mai 1939, pp. 20 – 26.

14
 Anul 1837, când Carol Wallenstein (1795 – 1863) ajunge director al muzeului
este extrem de benefic pentru sporirea colecţiei cu piese arheologice, sculpturi, monede
greco-romane şi bizantine, crescând astfel şi interesul publicului. Achiziţiile au putut fi
făcute graţie reglementărilor aduse de domnitorul Alexandru Ghica, în chiar acel an.
Totodată, s-a îmbogăţit consistent şi colecţia de manuscrise şi de carte veche. La 22
ianuarie 1862, generalul N. Mavros (1782 – 1868) își donează întreaga sa colecție
Muzeului Național de Antichităţi: 4.000 de monede şi medalii din diferite epoci, din țară
și străinătate, statuete, ceramică etruscă și greacă, busturi, obeliscuri, antichități egiptene,
pietre de hotar, dar şi manuscrise şi tipărituri, donate ca un omagiu pentru Unirea
Principatelor Române. 33
În 1867 a fost realizat primul catalog al muzeului, printre cele 744 de piese
regăsindu-se şi cele câteva sute de manuscrise identificate de noi în prezenta lucrare. Al
doilea inventar a fost realizat în 1870 şi însumează 8.390 de piese. În colecţia de
manuscrise greceşti, listă întocmită de noi în capitolul prezentei lucrări, există volume
donate muzeului ce au aparţinut unor personalităţi ale vremii lor: maiorul Dimitrie
Pappazoglu (1811–1892), scriitorul și revoluționarul Cezar Bolliac (1813–1881),
Dimitrie A. Sturdza (1833–1914), C.A. Rosetti (1816–1885), Nicolae Kretzulescu (1812–
1900), Alexandru Tzigara-Samurcaş (1872–1952) şi Ioan Kalinderu (1840–1913).
În urma secularizării averilor mănăstireşti, din 1863, o mare parte din colecţiile de
carte veche, manuscrisă şi de obiecte de artă ale unor mănăstiri ale ţării - Tismana,
Bistriţa, Cozia – au intrat în posesia muzeului.
Multe dintre manuscrisele greceşti au fost aduse în colecţia Muzeului Naţional de
Antichităţi prin strădania celor care l-au condus, între aceştia aflându-se savanții :
Alexandru Odobescu (1876–1881), Grigore Tocilescu (1881–1909), George Murnu
(1909–1910), Vasile Pârvan (1910–1927). Grija acestor oameni de ştiinţă pentru
îmbogăţirea fondului muzeului a făcut ca în colecţia de manuscrise greceşti să apară
volume rare scrise pe pergament sau hârtie Bombycin.
În 1932, colecţia Muzeului de Antichităţi se mută din încăperile Colegiului
„Sfântul Sava” în Casa Macca (sediul Institutului de Arheologie”Vasile Pârvan” al

33
Ioan Cristache-Panait, Panait I. Panait, Organizarea activității muzeistice la București în anul 1864, în
Revista Muzeelor, anul V, 1968, nr. 6, p. 509.

15
Academiei Române), unde a rămas până astăzi. În 1944, colecţia Muzeului Naţional de
Antichităţi (în care se afla firește colecţia de manuscrise greceşti) este evacuată la Deva.
Începând cu anul 1949, colecţia muzeului intră în subordinea Academiei Române, iar
Muzeul Naţional de Antichităţi se transformă în Institutul de Arheologie „Vasile
Pârvan”. Fondul de manuscrise greceşti din colecţia Muzeului Naţional de Antichităţi nu
a revenit în totalitate pe rafturile acestuia. Împreună cu vechile colecţii ale Muzeului
Naţional de Istorie a RSR şi ale Universității din Bucureşti, fondul de manuscrise
greceşti a putut fi reunit Bibliotecii Academiei Române, întregindu-se astfel colecţia.
Perioada 1971 –1975 a fost cei mai benefică pentru aceste donații către B.A.R. (R.S.R.). 34
Pe lângă Biblioteca Seminarului Central și cea a Muzeului Național de
Antichități, o altă colecţie iniţială importantă de manuscrise greceşti a fost cea a
Bibliotecii Colegiului „Sfântul Sava”, urmaşa de drept a Academiei Domneşti din
Bucureşti. Ariadna Camariano-Cioran are o contribuţie extrem de importantă referitor la
acest subiect în lucrarea sa Academiile Domneşti din Bucureşti şi Iaşi şi, deci, nu o să mai
punem accent pe importanţa colecţiei, ne mulțumim să aducem în discuţie câteva aspecte
legate de valoarea acestor manuscrise şi cum au ajuns în posesia Academiei Domneşti și
apoi a Colegiului.
Colecția de manuscrise a Colegiului „Sfântul Sava” a însumat peste 150 de
volume, cu subiecte din cele mai miscelaneute. De la filozofie la logică şi retorică şi de la
medicină până la matematică şi fizică, manuscrisele de provenienţă constantinopolitană,
patmiană sau scrise chiar în Ţările Române au contribuit la formarea intelectuală a
elevilor Academiei Domneşti din Bucureşti. Între manuscrisele colecţiei colegiului
amintim doar câteva: Metamorfozele lui Ovidiu în traducerea lui Maxim Planudes,
cuprinzând cele 15 cărţi, tratate de gramatică, enciclopedii, dicţionare, Tratatele de
retorică ale lui Teofil Coridaleu, un manuscris original al lui Gherasim Vlahul
cuprinzând expunerea metodei logice, Itinerariul de la Tobolsk în capitala Siberiei şi
până la hotarele Chinei.
În alt capitol al tezei noastre dezbatem subiectul privitor la căile pe care au
pătruns aceste manuscrise în Ţările Române. Considerăm că am identificat trei căi: un

34
(Coord.: Acad. Ionel Haiduc, Acad. Păun Otiman), Dumitrescu, Gabriela, Tezaurul Academiei Române,
Editura Academiei Române, 2013, p. 34.

16
„culoar” este cel al pelerinilor monahi români la Muntele Athos şi în spaţiul grecesc, al
doilea este cel al elevilor greci care au părăsit Academia Constantinopolitană sau pe cea
din insula Patmos, în urma desfiinţării acestora şi venirea învățăceilor în Ţările Române
la studii, iar cel de-al treilea este cel al profesorilor greci chemaţi de domnitorul
Constantin Brâncoveanu să predea la Academia Domnească din Bucureşti.
Manuscrisele de fizică, psihologie, metafizică, morală, astronomie, matematică,
chimie, istorie, geografie, drept sau medicină existente într-un număr destul de însemnat
în colecţia Colegiului „Sfântul Sava” sunt mărturie certă a disciplinelor predate în
Academie. La baza alcătuirii acestei însemnate biblioteci au stat profesorii , elevii,
precum şi donatorii.
De la cărturarul Hrisant Notara (1655/1660-1731) se păstrează aproximativ
treizeci de manuscrise, majoritatea miscelanee. Printre acestea, cel mai valoros volum
este Ms. Gr. B.A.R. 594 (508), pe hârtie Bombycin. Despre Hrisant Notara, Patriarh al
Ierusalimului, știm că a fost implicat în treburile administrative ale instituției. 35 La
invitația domnitorului Constantin Brâncoveanu, ajunge la București și este preocupat de
bibliotecă și de deschiderea unei tipografii. Hrisant Notara ajunge la București în primul
an de domnie al lui Constantin Brâncoveanu (1688). La de 6 aprilie 1702 este hirotonit
Patriarh al Ierusalimului. Multe dintre lucrările lui Notara, de teologice, de inspirație
parenetică, nomocanonice, istorico-geografice, matematice și astronomice, au rămas
inedite, semnificativ fiind faptul că unele se păstrează doar la Biblioteca Academiei
Române (vom reveni asupra lor mai jos).
După absolvirea cursurilor Școlii Grecești de la Constantinopol urmate între
(1680 –1681?), Sevastos Kymenites36 ajunge la rândul său la București, devenind
profesor al Academiei Domnești. De la acest cărturar, se păstrează un număr de peste o
sută de manuscrise întâlnite astăzi în bibliotecile din Trapezunt sau Constantinopol. În

35
Radu Ștefan Vergatti, Brâncovenești. Sfinții martiri Brâncoveni. Culegere de studii, în studiul:
„Formația lui Constantin Vodă Brâncoveanu și viața spirituală din Țara Românească în anii domniei lui”,
Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2014, pp. 175 – 205.; vezi și Eudoxiu
Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XIV/1, 1320 – 1716, vol. XIV/1, 1320 – 1716,
vol. XIV/1, 1320 – 1716, publicate de Nicolae Iorga, București, 1915 p. 413, p. 77, p . 573 (doc. 568), p.
598 (doc. 583).
36
Sevastos Kymenites (1630 – 1702). A fost director al Academiei de la Constantinopol până în 1682. La
București ajunge în 1689. Cursurile predate de Kymenites la Academia bucureșteană erau din autorii clasici
precum Pitagora, Sofocle, Pindar, Hesiod sau Euripide. Cf. C. Erbiceanu, Cronicari greci care au scris
despre români în epoca fanariotă, București, 1888.

17
Biblioteca Academiei Române întâlnim un număr de aproximativ treizeci de manuscrise
în care este menționat numele binecunoscutului profesor 37. La București, Kymenites a
avut o contribuție deosebită în studiul gramaticii. Parafrazările gramaticii lui Apollonios
se regăsesc în mai multe manuscrise grecești păstrate astăzi în Biblioteca Academiei
Române38.
O altă bibliotecă importantă în care manuscrisele B.A.R. s-au aflat inițial a fost
cea a Episcopului Dionisie Romano de la Buzău (1806–1873), fost director al
Seminarului de la Buzău. Biblioteca sa cuprindea câteva zeci de manuscrise muzicale de
cult ortodox, majoritatea psaltichii. Devenit membru de onoare al Academiei Române,
episcopul cărturar a a avut şi activităţi editoriale din cele mai importante, fiind
realizatorul primei publicaţii bisericeşti din Ţara Românească, Vestitorul bisericesc.
O parte dintre manuscrisele aflate inițial în biblioteca vestitului cărturar Iosif
Naniescu, Mitropolit al Moldovei (1818–1902) fac astăzi parte din fondul Bibliotecii
Academiei Române. Manuscrisele sale au îndeosebi un conţinut religios, muzical
(psaltichii), liturgic, istoric, precum şi filozofic. Asemenea lui Dionisie Romano, este ales
în 1888 membru de onoare al Academiei Române. Cărturarul este una din personalităţile
bisericeşti importante ale României nu doar prin importantele donaţii de carte veche şi
manuscrise făcute Academiei Române, ci şi pentru rolul educaţional şi cultural pe care l-a
jucat de-a lungul vieţii sale.
De-a lungul timpului au apărut mai multe biografii sau încercări de completări la
biografia sa, însă cea mai importanţă contribuţie este aceea a protosinghelului Vasile
Vasilache, scrisă în 1940.39 Iosif Naniescu se naşte în familia unui preot la data de 15
iulie 1818 în satul Răzălăi (azi Republica Moldova). Rămas orfan ajunge la Mănăstirea
Sfântul Spiridon din Iași. În 23 noiembrie 1835 intră în monahism fiind călugărit de către

37
Ms.gr.B.A.R.618(179) Sec. XVIII; Ms.gr.B.A.R.111 (615) Sec. XVIII; Ms.gr.B.A.R.633 (433) Sec.
XVIII (1713); Ms.gr.B.A.R.133 (70) Sec. XVIII; Ms.gr.B.A.R.135(86) Sec. XVIII; Ms.gr.B.A.R.1044 Sec.
XVIII (Discursurile parenetice ale lui Agapet în 72 de capitole. Traducere autograf a lui Sevastos
Kymenites pentru domnitorul Constantin Brâncoveanu. Erau publicate în 1691 de Hrisant Notara);
Ms.gr.B.A.R.557 Sec. XVIII; Ms.gr.B.A.R. 75 (conține fragmente autograf ale lui Kymenites și este
manualul după care acesta a predat la București); Curs de morală în Ms.gr.B.A.R. 179 și 615 autografe. Cf.
Ariadna Camariano-Cioran, Academiile Domnești din București și Iași, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București, 1971, pp: 114-137.
38
Ms.gr.B.A.R. 70 (Sec. XVIII); Ms.gr.B.A.R. 461 (Sec. XVIII); Ms.gr.B.A.R. 1224 (Sec. XVIII).
39
Vasile Vasilache (dr. protosinghel), Iosif Naniescu, strălucit mitropolit al Moldovei (cu o prefață de IPS
Nicodim Patriarhul României), Tiparul Sfintei Mănăstiri Neamțu, 1949.

18
Episcopul Chesarie al Buzăului. Îşi începe studiile la Buzău şi le continuă la Colegiul
„Sfântul Sava din Bucureşti. În anul 1857 ajunge egumen al Schitului Găiseni din
Dâmboviţa după care, în 1863, devine stareţ al Schitului Sărindar din Bucureşti. După
câţiva ani de profesorat la Colegiul „Sfântul Gheorghe Lazăr” şi la Liceul „Matei
Basarab”, la 18 ianuarie 1873, este ales episcop al Argeşului. În 10 iunie 1875, Naniescu
este ales Mitropolit al Moldovei, treaptă pe care o va ocupa până la moartea sa, în
ianuarie 1902. A fost considerat „măiestru executant al cântărilor bisericeşti”. 40 Nu
întâmplător în biblioteca sa regăsim un număr important de psaltichii greceşti şi
româneşti cărora le-a fost dedicat. Un rol important l-a jucat Iosif Naniescu în înfiinţarea
corurilor mixte de muzică bisericească. La Buzău a desfășurat o activitate de compozitor
de cântări psaltice, majoritatea dintre acestea fiind valorificate de Anton Pann în
Liturghierul tipărit de acesta în 1847. Foarte bun orator, Iosif Naniescu este autorul a
douăzeci şi şapte de cuvântări la diferite sărbători bisericeşti şi ocazii, precum şi
cincisprezece scrisori pastorale care au v[zut lumina tiparului.
Iosif Naniescu era totodată un mare colecţionar de carte rară şi manuscrise, iar
lucrul acesta este consemnat în docuemente, cu referiri concrete la donaţiile sale către
Academia Română. Biblioteca sa era considerată una din cele mai mari biblioteci
particulare din Moldova, conţinând romane istorice, dicţionare, enciclopedii, autori
francezi romantici și preromantici, lucrări de istorie, filozofie, teologie, manuale şcolare,
cărţi de economie. Toate acestea reflectă un profilul cultural dintre cele mai puternic.
Un document extrem de important în ceea ce priveşte donaţia Mitropolitului Iosif
Naniescu către Academia Română se află la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale din
Iași41.
Fondul de carte şi manuscrise din biblioteca mitropolitului Iosif Naniescu a ajuns
în mai multe etape la Academia Română, între 26 februarie 1894 - noiembrie 1900, abia
după 1902 ajungând în fondurile principale ale Bibliotecii Academiei Române.
Prima donaţie a mitropolitului este datată 26 februarie 1894, printr-un proces
verbal: „Astăzi, 26 februarie am înaintat 780 volume din bib. Î.P.S. Mitropolit al

40
Este vorba despre Iustin Gașpar . Vezi Vasile Vasile, Iosif Naniescu – reprezentant de seamă al muzicii
psaltice, în Muzica, serie nouă, anul IV(16) oct. – dec., 1993, p. 128.; vezi și Irineu, Mitropolitul Moldovei,
Comemorarea Mitropolitului Iosif Naniescu, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași, an XXVIII (1942), nr.
6 – 8, iun. – aug., p. 238.
41
SJAN Iaşi, Fond Manuscrise, dosarul nr. 1637, f.3.

19
Moldovei şi Sucevei D.D. Iosif Naniescu dăruită Academiei Române, de primirea căror
cărţi am cerut quitanţă D-lui Bianu. Cărţile s-au trimis în patru căruţe, însoţite de
Domnii Codescu şi Hodoş amploeţi la Academie – Buc. 26 feb. 1894. Drag.
Demetrescu.”42
Insistăm puțin pe etapele tranferului de manuscrise de la acest donator la
Biblioteca Academiei. În primul transport putem identifica 780 de volume care au ajuns
în fondul de carte al Bibliotecii Academiei Române. Aceste lucrări aparţin secolelor XVI
– XVIII.43
Transportul mai conţinea volume cu opere ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii
precum: Fericitul Augustin, Eusebiu de Cezareea, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul
Dionisie Areopagitul, Sfântul Ambrozie al Mediolanului, Origen, Sfântul Ioan
Damaschin.
La data de 12 martie 1894 se realiza cel de-al doilea transport reprezentând un
număr de 1760 de volume, majoritatea fiind cărţi în limba română. Procesul-verbal
încheiat la acea data ne spune următoarele: „12 martie 1894. Astăzi am expediat D-lui
Bianu la academie 1760 cărţi în trei căruţe, aşa în cât acest al II-lea transport cu cele
780 deja trimise se urcă la 2540 exemplare. Drag. Demetrescu”. 44

42
SJAN Iaşi, Idem.
43
Iată câteva dintre ele: Flacius [Mathias], Novum Testamentum, Frankfurt, 1659; Tomassino [Ludovicus],
Ecclesiae disciplinae, Paris, 1691; Sionita [Gabriel] et Scialc [Victor], Liber psalmorum, text arab şi latin;
Augustinus (Aurelius), Opera. Basilea per Ambrosium et Aurelium Frobenios fratres, 1569, 10 volume;
Michael (Heinrich), Biblica hebraica, Hale, 1780; Alexander Natalis (1639-1724), Theologia, Veneţia,
1783; Dionysos (Areopagitus), Opera omnia. Basel, 1527; Spencer (Ioannis), De legibus, Hebraeorum
ritualibus, 1732; Tertulianus et Arnobius, Opera, Paris, 1580; St, Georgius, Opera. Basel, 1664; Schultens
(Albertus), Vita et res gestae Sultani Saladini (text arab şi latin), 1792; Flavius, Histoire de Juifs,
Amsterdam, 1681; Aristotel, De movibus, Paris, 1560; Hipocrate, Plutarh, Strabon (Rerum
geographicarum), Cicero, Epistole ad Atticum, 1581; Herodot, Opere, text bilingv latino-grec, Londra,
1679; Dicţionar universal al limbii franceze, Paris, 1869; J. Milton, Le paradis perdu, traducere de
Chateaubriand, Paris, 1881; Istoria papilor, Paris, 1857 – 1865; Istoria medicinei, Paris, 1632-1646; Istoria
Rusiei, Paris 1783-1785; Grancolas, Les catecheses de St. Cyrille de Jerusalem, Paris, 1715; Jacolliot, La
Bible dans l΄Inde, Paris, 1873; G. Vaperean, Dictionnaire des contemporains, Paris, 1870; Vaperean,
Dictionnaire des litteratures, Paris, 1876; Cristofor Cellarius, Horae samaritanae, Francfort et Jena, 1705;
Alexander Natalis, Historia ecclesiastica, Veneţia, 1776; St. Paulinus, Opera, Veneţia, 1737; Joan Milius,
Novum Testamentum, text grecesc, Lipsiae, 1723; St. Cyrilus, Opera omnia, Veneţia, 1763; Eusebius
Cesariensis, Collectio Nova Patrum et Scriptorum graecorum, Paris 1641 (text grec şi latin); Eusebius
Pamphilius, Chronicorum Canonum Libri, Mediolanum, 1818; Theophilactus, Opera omnia, Veneţia, 1754
(text grec şi latin).
44
Dintre volumele ajunse în acest transport amintim câteva: C. Marcovici, Regulamentul judecătoresc,
Bucureşti, 1839; Condica criminală, Iaşi, 1857; Gr. M. Sturdza, Amendamentele propuse la comisia
centrală, Iaşi, 1861; Legiuire pentru proprietarii de moşii, Bucureşti, 1862; Condica militară pentru straja
pământească a Moldovei, Iaşi, 1862; Instrucţii pentru ispravnici, Iaşi, 1835; Ghenadie de la Râmnic,

20
 Pe 24 martie 1894 era înregistrat al treilea transport cu volume din biblioteca
mitropolitului Iosif Naniescu, toate expediate într-o singură căruţă. Procesul verbal făcea
referire la 3.100 de volume: „1894, Martie 24/ Astăzi am expediat D-lui Bianu la
Academie 560 (cinci sute şesse deci) volume, al treilea transport care cu cele 2
transporturi de mai’nainte, fac în total suma de 3100 (trei mii una sută) volume trimise –
Drag. Demetrescu”. Este vorba de manuscrisele greceşti din biblioteca lui Iosif Naniescu
existente astăzi în Biblioteca Academiei Române cercetate și de noi.
Despre al patrulea transport găsim câteva informaţii în procesul-verbal din 24
martie 1895: „Astăzi, 24 martie 1895 s-a trimis Academiei Române un transport de cărţi
din biblioteca Î.P.S. Mitr. Al Mold. Şi Sucevei D.D. Iosif Naniescu. Numărul volumelor a
fost de 2600 adică două mii şesse sute bucăţi, transportate în trei căruţe, remânând ca
Dl. Bianu, secretarul Academiei să-mi trimită quitanţa cuvenită de primirea lor spre a o
da Înalt Prea Sf. Donator. / Dl. Drag. Demetrescu. P.S. Numele cărţilor trimise sunt con
semnate în alăturatele două caete./ Drag”.
În urma unei inventarieri ulterioare, numărul volumelor a fost de 2.850, așadar
mai mare decât la prima inventariere. Volumele aparţin secolelor XVI-XIX şi majoritatea
sunt teologice în limba română. În acest ultim transport au mai existat cărţi cu opere ale
unor autori antici, precum Homer, Plutarh, Demostene, Euripide, Platon, Sofocle, Eschil,
Xenofon, Socrate, Theocrit şi Tucidide, dar și hrisoave şi condici ale unor mănăstiri
moldoveneşti (Coşula, Gorovei) 45.

Iconografie românească, 1891; Macarie Bulgacov al Moscovei, Introducere în teologia ortodoxă, tradusă
de D.D. Calinic la Bucureşti, 1885; Constantin Erbiceanu, Viaţa şi activitatea P.S. Filaret Scriban,
Bucureşti, 1892 sau Idee asupra stării Instrucţiei publice, Bucureşti, 1870; Vasile Conta, Metafizică
materialistă, Iaşi, 1879; Dimitrie Bolintineanu, Călătorii la Ierusalim şi în Egipt, Bucureşti, 1867. Se mai
găsesc cărţi ale unor autori români precum: Cezar Bolliac, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu,
Mihail Kogălniceanu, August Treboniu Laurian, Nicolae Istrati, C.A. Rosseti, V.A. Urechia, Episcopul
Melchisedec Ştefănescu, B.P. Haşdeu. Multe alte volume în franceză şi latină vor completa fondul B.A.R.:
Haselbauer, Fundamenta gramatica, Praga, 1772; Aesopus, Fabulae, text grec şi latin, Veneţia, 1709;
Anonymus, Historia Hungarica, Canovia, 1772; G. Demeter, Gramatica graeca-latina, Viena, 1785 şi
altele.
45
Alte lucrări: Noul Testament, Bălgrad, 1648; Cazanii, Râmnic, 1748; Tâlcuirea Evangheliilor, Buda,
1835, Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie întâi tipărită, Bucureşti, 1750, Petru Movilă, Mărturisirea
Ortodoxă, Neamţ, 1864; Mihail Kogălniceanu, Letopiseţele Ţării Moldovii, Iaşi, 1852, Gheorghe Şincai,
Hronica Românilor de pe manuscrisul cumpărat de Gr. Al. Ghica, (Iaşi, 1853); Varlaam al Moldovei, Cele
7 taine, Iaşi, 1644; Antim Ivireanul, Didahiile, Bucureşti, 1816; Biblia, Blaj, 1795, Bucureşti, 1688. Alte
100 de broşuri româneşti cu conţinut variat, broşuri în limbile franceză şi engleză şi 235 de plicuri
cuprinzând documente din arhiva personală a mitropolitului au fost donate Academiei Române, tot în
această perioadă.

21
 Totalul de cărţi donate de Mitropolitul Iosif Naniescu este de 7000, însă inventare
ulterioare arată că au fost 10.000 de cărţi cu totul, ceea ce face din ierarh un ul dintre cei
mai importanţi donatori pe care i-a cunoscut vreodată Academia Română.
Manuscrise grecești a ajuns la Biblioteca Academiei Române şi din colecţia
ierarhului Ghenadie Enăceanu (1835–1898), fără ca acesta să fie donator direct. Dintre
cele aproximativ douăzeci de manuscrise care i-au aparţinut cărturarului despre care se
știe că a trecut și printr-o școală grecească46 cele mai valoroase sunt Tetraevangheliarul
pe pergament, de secol XII, catalogat Ms. Gr. B.A.R. 312 (665), şi Canoane de
rugăciune şi de laudă către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care se cântă la
Pavecerniţă, datând din secolele XII/XIII, Ms. Gr. B.A.R. 324 (261). Majoritatea
lucrărilor au conţinut teologic.
Cu studii absolvite la şcoala naţională de la Trei Ierarhi din Iaşi și apoi continuate
la Seminarul de la Socola, apoi la cel din insula Halki ( acum în Turcia), Ghenadie
Enăceanu devine profesor şi director al Seminarului Central din Bucureşti (1877).
Din biblioteca ierodiaconului Naum Râmniceanu, absolvent al Academiei
Domnești din București aproximativ douăzeci de manuscrise greceşti se păstrează astăzi
în Biblioteca Academiei Române. Manuscrisele din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea
sunt opere personale respectiv scrieri filozofice, filologice şi teologice. Pasiunea sa
pentru compilaţii de texte patristice şi filocalice se poate observa uşor în mai multe
manuscrise precum Ms. Gr. B.A.R. 1332, de secol. XIX, cu extrase din Sfinţii Părinţi,
precum şi Ms.Gr.B.A.R. 1335, de secol XIX (1834-1836), care cuprinde extrase din
Filocalie. Remarcabilă desigur este opera acestui intelectual de mare substanță care a
fost parțial scrisă și în greacă. Manuscrisele sale, acum aflate în colecția de care ne
ocupăm, au făcut parte din biblioteci prestigioase cum e cea a lui Dim.A.Sturza sau a
celui care s-a ocupat cu preponderență de opera acestui istoric și teolog, respectiv a lui
Constantin Erbiceanu. Poate cazul Râmniceanu este cel mai reprezentativ pentru un
fenomen pe care vom insista în concluziile acestui capitol și anume complementaritatea
dintre colecțiile manuscrise românească și grecească ale Academiei Române. Unele

46
Octavian – Adrian Negoiță, Arhiereul Ghenadie Enăceanu (1835 – 1898) și contribuția sa în domeniul
istoriei bisericești, în Profesorii noștri, învățătorii noștri, vol. I: Departamentul de Teologie Istorică,
Biblică și Filologie al Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian”, Editura Basilica, 2020, pp. 25
– 39.

22
dintre cele mai importante manucrise ale sale, cu multe texte grecești sau bibligve,
româno-grecești, se află în fondul de manuscrise românești47.
Marcu Pollack, de la care Biblioteca Academiei Române a cumpărat
aproximativ cincisprezece manuscrise greceşti, deţinea un anticariat în apropiere de
Judecătoria Ocolului I din Bucureşti. Deţinea o colecţie valroasă de cărţi. Dovadă este
Tetraevangheliarul pe pergament, de secol XIII, cotat Ms. Gr. B.A.R. 935. După cum îl
descrie George Potra în lucrarea sa Din Bucureştii de ieri, Marcu Pollack nu era interesat
neapărat de numărul clienţilor, ci de calitatea lor. Era mulţumit dacă vindea puţin, la
prețuri mari, şi numai celor cu adevărat pasionați și avizați. Vitrina prăvăliei sale etala
numai cărţi de calitate, manuscrise din cele mai ornamentate, cum este şi cel amintit mai
sus, şi documente cu peceţi aplicate sau atârnate. Un ziarist al vremii îl descrie ca pe un
anticar “desăvârşit”, după cum a preluat consemnarea istoricul George Potra: „Acest
bătrân vioi şi berbant (ştrengar) cunoştea toate cărţile româneşti vechi. Ediţiile şi anii
când s-au tipărit. Câte sunt în circulaţie şi cum se pot procura. Marcu Pollack cred că
este singurul anticar care nu se înşela niciodată asupra valorii unei cărţi, nici când o
cumpăra, nici când o vindea. Citea curent slova chirilică, aprecia autografele şi
manuscriptele şi de multe ori mica lui vitrină era o expoziţie miniaturală. Odată mi-a
arătat o comunicare la Academie, făcută de N. Iorga, în care, într-o notă explicativă, era
vorba de dânsul. Acest anticar era un descoperitor de perle. Negoţul lui de multe ori
îndeplinea rostul de difuzor cultural. Marcu Pollack a realizat tipul cu tendinţe de
necontenită perfecţionare al anticarului bibliofil care ştia oricând să aprecieze o carte
după conţinutul, ediţia, tipăritura şi provenienţa ei. Era, aşadar, un bibliotecar şi un
artist. De la el puteai căpăta oricând o informaţie, care altfel cerea multă vreme de
cercetare a fişelor şi cataloagelor.”
Din Biblioteca locotenent-colonelului Dimitrie A. Papazoglou (1811–1892), la
Biblioteca Academiei Române au ajuns un număr de aproximativ treizeci de manuscrise.
Nu cunoaştem forma sub care s-a făcut acest transfer, însă colecţia de manuscrise greceşti
a acestuia cuprinde psaltichii, lucrări istorice, de arheologie, corespondenţă, literatură
greacă, lucrări liturgice (Tetraevangheliare), tratate medicale şi de literatură bizantină.

47
Vezi Lia Brad Chisacof , Manuscrisele grecești și manuscrisele românești mai puțin consultate de la
Biblioteca Academiei Române ca sursă pentru îmbogățirea dicționarului – Tezaur al limbii române, în
„Revista Academica”, 2014, pp. 34-37.

23
Manuscrisele de arheologie, istorice şi cu privire la Bucureşti sunt semn al activităţii sale
la comisariatul Ministerului Instrucţiunii Publice. În funcţia de comandant al mai multor
unităţi militare, a participat la liniştirea mişcărilor bulgăreşti din Brăila (1841–1843), la
Revoluţia de la 1848, precum şi la stingerea marelui incendiu din Bucureşti care a avut
loc la 23 martie 1847.
Colecţia de manuscrise greceşti, în majoritate autografe – caiete de însemnări ale
cursurilor – aparținând Mitropolitului Moldovei Partenie S. Clinceni (1847–1908) ocupă
un loc important în fondul B.A.R. Aceasta poate fi considerată parte a colecţiei iniţiale,
fără să cunoaştem cum a ajuns în fondul B.A.R., manuscrisele episcopului cărturar sunt
caiete de însemnări autografe de când se afla student la Atena. Tălmăciri din Isaac Sirul,
Interpretări la psalmi, Teologie pastorală, Comentarii la Epistolele Pauline, Morală sau
diferite comentarii la Scripturi constituia materii de studiu în secolul al XIX-lea la
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Atena. Fiind autografele lui Partenie, le considerăm
deosebit de valoroase. Extrem de ataşat de pământul strămoşesc, Partenie de Clinceni
afirma următoarele: „Am început călătoriile mele cele îndelungate, repeţite şi obositoare,
adumbrit de mândrul nostru tricolor național, urmat de preoţi şi de autorităţi… având în
inimă credinţa în Dumnezeu, pe buze cuvintele Evangheliei, iar în mână sfânta cruce şi
milostenia. M-am dus să-mi caut oile păşunei mele şi să le aduc pe calea mântuirei,
străbătând bălţile cele mari, toate oraşele şi toate monastirile acestei provincii, şi, la
timpul cuvenit, şi pe cele din celelalte două judeţe.”
Biblioteca Palatului Mogoşoaia (Familia Bibescu), cu cele peste patruzeci de
manuscrise greceşti, contribuie esenţial la îmbogăţirea fondului Bibliotecii Academiei
Române. Nu excludem ca biblioteca inițială să fi fost chiar parte a bibliotecii
domnitorului Constantin Brâncoveanu 48, ctitorul Palatului Mogoşoaia deși e mult mai
plauzibil ca această mică colecție să fi aparținut Martei Bibescu. Nu avem date legate de
transferul bibliotecii în posesia Academiei Române. După ce s-a făcut naționalizarea
palatului, în vremea regmului comunist, este posibil ca o parte dintre bunuri, inclusiv
biblioteca, să fi fost transferate Academiei Române (a R.S.R. pe atunci). Colecţia
cuprinde manuscrise de secole XVIII–XIX. Printre ele se află Manualul de legi al lui

48
Cunoaștem desigur conținutul bibliotecii brâncovenești de la Hurezi, vezi Corneliu Dima Dragan,Un
catalog necunoscut al Bibliotecii de la mănăstirea Hurezi, in BOR, XXXVII (1969), 5-6, pp. 599-625.

24
Mihail Fotino, tratate de aritmetică, Tâlcuiri la scrisorile episcopului Synesie de Cyrene
(nu mai puţin de cinci manuscrise), manuscrise istorice, liturgice şi extrem de multe
manuscrise de științe exacte. (Vezi anexa acestui capitol Colecții inițiale, nr. 199)49
În fondul Bibliotecii Academiei Române au ajuns şi manuscrise greceşti din
fondul bibliotecii lui Nestor Camariano (1909–1982) și a soției acestuia Ștefania. Reputat
elenist, frate cu Ariadna Camariano-Cioran, și nepot al bizantinologului Demostene
Russo, Nestor Camariano a funcționat ca paleograf la Biblioteca Academiei Române
între 1937 și 1939, după ce a absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, cu specializarea
filologie modernă. Rodul acestor ani petrecuți în prestigioasa instituție a fost volumul II
al Catalogului Manuscriselor Grecești.50
Colecția de manuscrise grecești a repuților eleniști, însumează, din câte s-a păstrat
astăzi în fondul B.A.R., șaisprezece volume reprezentând următoarele titluri:
Ms.gr.B.A.R. 1550 Sec. XVII (1691) cuprinzând epistola patriarhului Dositei Notara al
Ierusalimului în care ierarhul colecta ajutoare pentru Biserica Sfântului Mormânt.;
Ms.gr.B.A.R. 1546 Sec. XVIII (a doua jumătate) un Miscelaneu cuprinzând lucrări
filozofice ale lui Plutarh și Themistie.; Ms.gr.B.A.R. 1547 Sec. XVIII (a doua jumătate)
Tomul al II-lea al Teatrului politic.; Ms.gr.B.A.R. 1548 Sec. XVIII (prima jumătate), un
manuscris teologic cuprinzând câteva dintre lucrările lui Grigorie Teologul.;
Ms.gr.B.A.R. 1549 Sec. XVIII (a doua jumătate) cuprinzând Tâlcuire la antifoanele celor
opt glasuri, făcută de Nichifor Calist Xanthopoulos.; Ms.gr.B.A.R. 1551 Sec. XVIII (a
doua jumătate), un Miscelaneu de lucrări teologice.; Ms.gr.B.A.R. 1552 Sec. XVIII (a
doua jumătate) un Miscelaneu însumând lucrări științifice, istorii, geografie și
prognosticuri ale lunii.; Ms.gr.B.A.R. 1553 Sec. XVIII (post 1776), un manuscris liturgic
cuprinzând Canonul de rugăciune la Sfânta și dătătoarea de viață Cruce.; Ms.gr.B.A.R.
1554 Sec. XVIII (sfârșit) un Miscelaneu teologico-filozofic.; Ms.gr.B.A.R. 1459 Scrierile
lui Stavros din Nicomidia.; Ms.gr.B.A.R. 1545 Sec. XVIII (a doua jumătate) cuprinzând
lucrarea lui Chesarie Daponte, Felinarul femeilor.; Ms.gr.B.A.R. 1555 Sec. XIX
(început) un manual de logică.; Ms.gr.B.A.R. 1556 Sec. XIX (prima jumătate) cuprinzând

49
Colecția Bibliotecii Bibescu, respectiv a Palatului Mogoșoaia, însumează 36 de manuscrise grecești.
50
Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din biblioteca academiei române, volumul III (ediție
îngrijită de Emanuela Popescu-Mihuț și Tudor Teoteoi), Societatea Română de Studii Neoelene, București,
2004.

25
Elemente de fizică ale lui chir Veniamin din Lesbos.; Ms.gr.B.A.R. 1557 Sec. XIX
(început), cuprinde Documente istorice.; Ms.gr.B.A.R. 1558 Sec. XIX (început) un
Miscelaneu și ultimul manuscris cunoscut de noi, Ms.gr.B.A.R. 1560 Sec. XIX (1840),
cuprinzând Memorii despre Eterie și Revoluția din 1821, lucrare a lui Athanasios
Xodilos.
Toate lucrările menționate mai sus au constituit, desigur, baza științifică și izvorul
pentru întreaga activitate remarcabilă a reputatului elenist.
Lucrarea de referinţă a acestuia va rămâne fără îndoială Catalogul manuscriselor
greceşti, volumul II, întocmit în anii pe când activa ca paleograf la Biblioteca Academiei
Române.
Un număr de 79 de biblioteci au contribuit în mod direct la îmbogăţirea fondului
de manuscrise greceşti a Bibliotecii Academiei Române, fie prin activităţi de vânzare, fie
din cele de donaţie.
Printre cei 79 de donatori ai Bibliotecii Academiei Române se află în a doua
jumătate a secolului al XIX şi începutul celui de-al XX-lea câteva instituţii precum
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, apoi Ministerul Cultelor, Administraţia Casei
Bisericii. Urmează o întreagă pleiadă de personalități, unele extrem de cunoscute , altele
mai discrete după cum urmează: Profesorul şi Barbu Bellio (Bellu), Cezar Bolliac,
Iordache Crețulescu, Constantin Erbiceanu, Onisifor Ghibu, Nicolae Iorga, N. Kalinderu,
George Potra, Dimitrie A. Sturza, Episcopul Melchisedec Ştefănescu, Eugeniu Voinescu,
N. Voinov sunt cei mai importanţi donatori (vânzători) de manuscrise greceşti, selectaţi
de noi din punct de vedere al numărului de volume ce figurează în Biblioteca Academiei
Române dar și pentru importanța lor în cultura și viața publică românească sau pentru
legătura specială cu manuscrisele grecești .
În rândurile următoare o să-i aducem în discuţie cu date biografice ce ni s-au părut
relevante.
Ministerul Cultelor a donat Bibliotecii Academiei Române aproximativ douăzeci
de manuscrise grecești, remarcabil fiind între acestea Expunerea despre tipurile
epistolare a lui Teofil Coridaleu, folosită ca manual la Academia Domnească de la
București. De asemenea, din colecţia acestui monister se află şi scrisori ale lui Alexandru
Mavrocordat Exaporitul. Ministerul Cultelor a funcționat între anii 1867-1921 sub

26
denumirea de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, perioadă în care a făcut și
donația de manuscrise grecești către Biblioteca Academiei Române.
Şi Administrația Casei Bisericii, aflată în subordinea Ministerului Cultelor și
Instrucțiunii Publice, a făcut donaţii de manuscrise greceşti către B.A.R. Instituţia avea
rolul de a coordona toate afacerile bisericești, administrarea ceremoniilor religioase,
numirile de cler și laici, lua deciziile cu privire la înființarea de parohii sau mănăstiri și
asigura resursele pentru conservarea monumentelor istorice şi de artă religioase. Din
biblioteca acesteia provin nouă manuscrise, majoritatea teologice și liturgice.
Biblioteca Facultăţii de Teologie se află şi ea pe lista instituţiilor din care provin
manuscrisele greceşti ale B.A.R. În mod neaşteptat, pe lângă manuscrise cu conţinut
teologic, s-au aflat şi multe de medicină, filozofie şi metafizică în această colecţie. Piesa
de rezistenţă a acestei colecţii este Caietul de însemnări al lui Sevastos Kymenites,
profesor la Academia Domnească.
Pe lângă donația întregii lor arhive și a colecției de manuscrise grecești, numele
familiei Bellu (Bellio) este legat și de vânzarea terenului pe care astăzi se află amplasată
Academia Română cu Biblioteca. Familia era originară din Pind (Macedonia), mai exact
de la Pella, locul de origine al lui Alexandru Macedon. Un personaj interesant al familiei
a fost Ștefan Bellu, sfetnicul și pisarul lui Ioan Gheorghe Caragea în secolul al XIX-lea.
Barbu Bellu (1825 – ?) a fost deputat, ministru de instrucție și de justiție. Pe lângă
manuscrisele liturgice și catastifele de socoteli donate Bibliotecii Academiei, de la Barbu
Bellu se numără şi manuscrisul (românesc) autograf al lui Ion Heliade Rădulescu (BAR
4222), scris în alfabet de tranziție. Tot de numele familiei Bellu se leagă și donația
actualului teren al Cimitirului cu același nume şi terenul Mănăstirii Radu Vodă, anexă a
Seminarului Teologic Ortodox din București, unde de altfel a fost înmormântat și
strămoșul său, Ștefan Bellu.
Cezar Bolliac (1813-1880) a fost un scriitor și om politic cunoscut. Elev
particular a lui Neofit Duca, a fost apoi elevul lui Ioan Heliade Rădulescu la Colegiul
„Sfântul Sava”. Provenit dintr-o familie de tradiție greacă în colecția acestuia se
regăsesc o gramatică de limbă otomană, (piesa nr.39) , o istorie a sultanilor ca și literatură
bizantină și o culegere de texte teologice și filozofice (Anexa acestui capitol Colecții
inițiale, nr. 148).

27
 Iordache Crețulescu (1689-1746), vornic apoi postelnic, era ginerele lui
Constantin Brâncoveanu și ctitorul bisericii bucureștene ce poartă numele neamului său 51.
Din colecția sa provine o singură piesă, ceea ce în termeni moderni numim un ghid de
corespondență.
În Biblioteca teologului și cărturarului Constantin Erbiceanu (1838 – 1913) au
existat, printre alte numeroase volume pe care acesta le-a deținut, patruzeci de manuscrise
donate la un moment dat Bibliotecii Academiei Române. Fiind de profesie teolog, a avut
în posesia sa manuscrise în special cu acest profil. Volume precum Florilegiu de sentințe
morale, Tipiconul exact al slujbei bisericești adunat din tipicul Sfântului Sava, Slujba
privegherii, Filotheou Parerga, binecunoscuta lucrare a lui Nicolae Mavrocordat, Viața
domnului Nicolae Petru Mavrogheni, Psaltichii și extrem de multe manuscrise autografe
aparținând protosinghelului Naum Râmniceanu52 au îmbogățit odată biblioteca
teologului.
Constantin Erbiceanu a făcut primele studii la Seminarul de la Socola apoi le-a
continuat la Facultatea de Teologie din Iași. După absolvirea acesteia, și-a susținut
doctoratul la Facultatea de Teologie și Litere de la Atena, unde desigur a deprins pe lângă
cunoștințele teologice și foarte solide cunoştințe de greacă. Nefiind hirotonit, a predat
cursuri de Drept Canonic Bisericesc, Istorie Universală și Teologie dogmatică la
Seminarul Veniamin Costachi din Iași. Istoricul Nicolae Iorga se numără printre cei care
l-au apreciat pe Constantin Erbiceanu, de multe ori împrumutând cărți și manuscrise din
biblioteca acestuia. În discursul rostit la înmormântarea sa care a avut loc în data de
21/8/1913, Iorga afirma următoarele despre elenistul moldovean: „N-a fost, dacă vreau
specialiștii, un elenist acest începător, mult timp privit cu indiferență, dacă nu chiar și cu
o oarecare bănueală, al cercetării izvoarelor grecești privitoare la o vreme, când, de
voie, ori de silă, au trăit laolaltă cele două nații cari pot invoca în Orientul european
străbuni înaintea cărora se închină și se va închina lumea. Erudiția metodică bogată în
rezultate sigure, precise n-au fost îndeletnicirea și nici chemarea lui. A trebuit să-și
pregătească singur un drum și el a fost, natural, mai îngust decât al celor cari merg pe
drumul mare cu credința că ei l-au făcut, pentru că supt pașii lor s-au mișcat câteva

51
Vezi Enciclopedia Cugetarea, sub voce familia Kretzulescu, p.409.
52
Vezi mai sus.

28
pietre ceva mai departe. Dar, în schimb, el n-a fost expus să se admire pe el însuși,
procedările sale fără greș, în rezultatele la cari, nu fără multă osteneală, ajunsese. A
gâcit greutățile prea mult ca să fie un diletant pretențios și nu le-a biruit îndestul ca să
ajungă un erudit arogant. A rămas scotocitorul pasionat, care-și ținea până la aceste
adânci bătrânețe sufletul viu prin hrana zilnică a unor succese științifice modeste, dar
reale”.
Onisifor Ghibu (1883-1972) a fost un important teolog, pedagog și politician cu
un rol activ la realizarea unirii Basarabiei cu România. Cu studii la Institutul Teologic
andreian de la Sibiu , continuate în Franța și Germania, acesta a scris mai ales despre
problemele educației53 Interzis de regimul comunist, mare parte din lucrările sale au fost
publicate de urmași după 1990.54
Istoricul Nicolae Iorga (1871–1940) este donatorul unui singur manuscris grecesc
către Biblioteca Academiei Române. Donația sa, cotată Ms.Gr.B.A.R. 1029, este de
secol. XVIII (1788), un miscelaneu cuprinzând, printre altele, o scriere a lui Nicolae
Milescu „Ὅπερ συνέγραψεν ὁ πολυΐστωρ κύριος Νικόλαος Σπαθάριος ὁ Μολδοβλάχων ὁ
καὶ πρῶτος ἑρμηνευτὴς πανευδαίμων τῶν Μοσχόβων βασίλειος ὅς καὶ καθ΄ ὅρκιρον εἷπα
πολλῶν ἀνθρώπων ἄστεα καὶ νόων ἔγνω καὶ διὰ τὴν ἀγάπην, ἀγάπης περιηγήσεως
διῆλθεν οὐρεά τε σκίοεντα θαλασσάν τε ὀχιένταν ὅπερ περιέχει περὶ τοῦ ἐθνηκοῦ
Μωάμεθ καὶ περὶ τοῦ Πάπα τίς ἐστίν καὶ τίς ἡ βασιλεία αὐτῶν. Νεοστὴ ἐγράφη παρὰ
Νικολάου, ἐν ἐτίησιν 1788 ἀπὸ Χριστοῦ”. – „Opera ce a scris preaînvăţatul chir Nicolae
Spătarul Moldovlahul, care a fost primul tălmăcitor al Împărăţiei preafericite a Ruşilor,
care ca să întrebuinţez vorbele lui Homer a cunoscut oraşele şi obiceiurile multor
oameni şi datorită dragostei lui de călătorii a trecut munţi umbroşi şi mare zgomotoasă.
Care tratează despre păgânul Mahomed şi despre Papa, cine este şi care este imperiul
lor. De curând s-a copiat de Nicolae în anul 1788 de la Hristos.”

53
Țara și școlile ei (1909) Cercetări privitoare la situația învățământului primar și la educația poporală,
Despre educație (1911) Școala românească din Ungaria (1912), Din istoria literaturii didactice românești,
Universitatea din Cluj și institutele ei de educație (1922) Universitatea românească a Daciei superioare”
(1924), Portrete pedagogice (1927), Prolegomenă la o educație românească (1941) ș.a.
54
Cele mai semnificative fiind Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară 1917-1918” , Editura
Universitas Chișinău, 1992. În vâltoarea Revoluției rusești. Însemnări din Basarabia anului 1917” Editura
FCR, 1993, Amintirile unui pedagog militant, Editura ICR, 2004.

29
 Ioan Kalinderu (1840-1913) a fost jurist și publicist. Cea mai importantă lucrare
a sa este Consiliul Împăraților la Roma și al Constantinopol , 1887.Este semnificativ
faptul că manuscrisele sale grecești.
George Potra (1907-1990) a fost poate cel mai important istoric al orașului
București, contribuțiile sale făcând parte din bibliografia de ne-ignorat din acest
domeniu55. Psaltichia aflată în colecția istoricului are mai degrabă un rol simbolic e o
relicvă din viața trecută a orașului despre care George Potra a scris atât de mult.
Savantul Ioan Pușcariu 56 este pe lângă personalitatea sa propriu-zisă și un ante-
mergător al următoarelor trei generații de filologi din familia sa din care s-a distins
marele lingvist Sextil Pușcariu. Preocupările sale au fost oarecum ignorate. Ioan Cavaler
de Pușcariu este unchiul patern al cunoscutului lingvist Sextil Pușcariu 57, fiind fratele lui
Iosif Pușcariu, tatăl acestuia din urmă. În 1848 ia parte la adunarea de la Blaj, apoi se
refugiază în România. În 1890 ajunge jude la curtea regală din Budapesta. A murit în
1911. Bogdan Petriceicu Hașdeu, afirmă următoarele la primirea în Academia Română al
lui Ioan Pușcariu: „Mulți nu știu la noi că Pușcariu a fost și poet, cântând strugurii și
mărul, a fost și naturalist despre timp și spațiu a fost și filolog și publiscist și... și nu este
de mirare într-o națiune tânără încă... Eu nu acuz, dar, pe Pușcariu de a fi scris versuri
sau de a-și bate capul cu probleme ortografice, ci, din contră, îl justific pe de-o parte, pe
de altă altă parte constat marea vivacitate a inteligenței sale.”
Atât colecția de manuscrise românești58 cât și cea de manuscrise grecești ale
Bibliotecii Academiei Române conțin volume din biblioteca Pușcariu, identificarea fiind
făcută după ștampila aplicată pe coperțile interioare, pe care citim „din colecția J. cav. De
Pușcariu”. Donația s-a făcut cu prilejul primirii sale în Academia Română.
Măiestria ghiovăsirii românești cu litere latinești care sunt literele românilor
ceale vechi spre polirea a toate ginta românească ceii din coace și cei din coló de

55
George Potra, Din Bucureștii de ieri, Domni, boieri și orășeni și Vol. II, Idem. Aspecte edilitar-
urbanistice, Edituras Vremea, București, 2017.; vezi George Potra, Istoricul hanurilor bucureștene, Editura
Științifică și enciclopedică, București, 1985.
56
Lia Brad – Chisacof, Câte generaţii au existat în familia Puşcariu, Caietele Puşcariu, nr.2 , Cluj-Napoca,
2015, pp. 117-126.
57
Vezi Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, București, 1940,
s.v.
58
Ms. Rom. 5450, 5451 și Ms. gr.1345.

30
Dunăre, scrisă de Constantin Roja la 1809 era oîncercare de a da o gramatică a unei
variante de română inter-dialectală, practic o combinație între daco-română și aromână
scrisă cu litere latine.
Dicționarul achiziționat la Budapesta și donat Academiei Române de Ioan
Pușcariu este opera lui Nicolae Ianovici (complementar cu un altul din colecția de
manuscrise românești) și se află în directă legătură cu lucrarea lui Roja menționată mai
sus, fiind pandantul său lexicografic. Ianovici face o pledoarie pentru unificarea
dialectelor românești, afrimând următoarele: „Prin acest dicţionar se demonstrează că, şi
în interiorul, şi în exteriorul Dunării, românii sunt cu adevărat colonişti de la Roma şi de
aceea ne numim romani sau latini şi nu vlahi sau macedonovlahi, cum unii dintre ai
noştri au îndrăznit să ne numească. Pentru că, atunci când cel incorect numit vlah este
întrebat ce neam e, răspunde eu escu Rămănu sau Românu, «adică eu sunt roman sau
român»”.59 Scopul dicționarului era unul pur practic. Astfel se punea la îndemâna
aromânilor din Imperiul Habsburgic un instrument de lucru în patru limbi: greacă,
maghiară, germană și română. Victor Papacostea spune despre acest discționar:
„Dicționarul a fost alcătuit dintr-o nevoie adânc resimţită în mediul polietnical al
oraşelor austro-ungare de altă dată. Se ştie că în aceste oraşe, invadate de fluxul unei
mari mişcări economice – dirijată din imperiu şi dusă cu oameni de toate limbile –
elementul macedo-român ocupa un loc de frunte.”60 De altfel, Pușcariu folosește unele
dintre „soluțiile dicționarului” în discursul său de recepție la Academia Română, ceea ce
confirmă o legătură între proprietarul manuscrisului și conținutul acestuia.
Ștefan Sihleanu era ceea ca azi am numi un biolog, profesor de zoologie la
Facultatea de Medicină din București. S-a remarcat prin implicarea în politică, fiind
Director General al Teatrelor, dar și director în Ministerul Finanțelor și secretar general al
Ministerului Instrucțiunii Publice. Colecția sa de manuscrise grecești donate BAR ce
cuprinde 14 piese e grăitoare pentru preocupările și profilul său intelectual. Colecția de

59
V. Papacostea, Pentaglosarul lui Nicolae Ianovici în Cornelia Papacostea–Danielopolu (ed.)Victor
Papacostea Civilizație românească și civilizație balcanică, București, 1983.pp. 406-410.
60
Modelele lucrării erau dicționarul german-maghiar și maghiar-german apărut în 1809 precum și Lexicon
trilingue latino-hungarico-germanicum ad ductum lexici scholarici Schelleriani et kirschiani-Borniani
elaboratum, ac vocabulis Medii Aevii terminisque scientiarum technicis, ubique distinctis auctum. Addito
terminorum juridicum imprimis in jure hungarico usitatorum, glossario publicat la Viena în 1818 ambele
redactate de Joseph von Marton profesor de literatură maghiară la Universitatea din Viena.

31
manuscrise grecești a profesorului de biologie, însuma odată următoarele piese:
Ms.gr.B.A.R. 1014 Sec. XVI Tratat de rettorică.; Ms.gr.B.A.R. 972 Sec. XVIII (1795)
Istoria Daciei de Dionisie Fotino.; Ms. gr.B.A.R. 1011 Sec. XVIII Manual de greacă
modernă.; Ms.gr.B.A.R. 1021 Sec. XVIII (1797) Fragment de cuvântare funebră a
Sfântului Grigorie Teologul.; Ms.gr.B.A.R. 1024 Sec. XVIII (1778), Miscelaneu teologic
cuprinzând comentarii la diferite lucrări teologice din Sfinții Părinți.; Ms.gr.B.A.R. 1025
Sec. XVIII Manual școlar.; Ms.gr.B.A.R. 1031 Sec. XVIII Miscelaneu de lucrări
istorice.; Ms.gr.B.A.R. 1039 Sec. XVIII Miscelaneu conținând inclusiv Istoria
Conciliului de la Florența.; Ms.gr.B.A.R. 1043 Sec. XVIII (1789) Cuvânt de laudă către
doamna Ana Dudeasca.; Ms.gr.B.A.R. 1022 Sec. XVIII-XIX (1762), Omilii ale Sfântului
Grigorie Teologul.; Ms.gr.B.A.R. 1012 Sec. XIX Manual școlar. Sunt exerciții de limba
greacă.; Ms.gr.B.A.R. 1006 Sec. XIX Gramatica lui Teodor din Gaza.; Ms.gr.B.A.R.
1034 Sec. XIX Miscelaneu teologic.; Ms.gr.B.A.R. 1051 Sec. XIX (1831) Gramatică
greco-turcă.; (vezi anexa Colecții inițiale, nr. 151).
C.A. Rosetti (1816–1885), personalitatea mult prea cunoscută pentru ca noi să
dăm detalii aici. Elev al Colegiului Sfântul Sava, acesta a fost unul din cei mai
importanți revoluționari de la 1848, devenind apoi publicist și important politician.
Dimitrie A. Sturza (1833-1914) a fost o personalitate foarte cunoscută. Cu studii
în Germania el s-a remarcat mai ales ca politician, începând prin a fi secretarul particular
al lui Alexandru Ioan Cuza și ajungând președinte al Partidului Național Liberal și în
patru rânduri prim-ministru. Autoritate în domeniul numismaticii, devenit la un moment
dat secretar permanent al Academiei Române, Sturza a fost un susținător activ al
publicării colecției de documente istorice a lui Eudoxiu de Hurmuzachi. Posesor al unui
număr mare de manuscrise Sturza le-a donat Academiei. Manuscrisele sale grecești in
număr nu mai mare de 4 sunt foarte grăitoare: O istorie a grecilor, un manual, o culegere
de aforisme și un manuscris al lui Naum Râmniceanu cu un semnificativ conținut legat de
182161.
Episcopul Melchisedec Ștefănescu (1823–1892) s-a numărat printre
personalitățile de seamă ale istoriografiei românești și în special ale Bisericii Ortodoxe
Române, care au donat Bibliotecii Academeiei manuscrise grecești. Cu studiile

61
Vezi Lia Brad Chisacof , Manuscrisele grecești și manuscrisele românești, pp. 34-37.

32
temeinice în teologie și limbi clasice desăvârșite în locurile natale, în Moldova,
cărturarul a jucat un rol important în viața publică. A luat parte la Războiul de
Independență, a sprijinit esențial reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, făcând
parte din Divanul Ad-Hoc (1857). A fost Ministru al Cultelor (1860). Cunoscând valoarea
studiilor în străinătate, a trimis numeroși tineri la studii, printre ei numărându-se și
muzicologul Gavriil Musicescu, recunoscut pentru studiile sale în muzica bisericească.
Apetența pentru documente istorice l-a făcut pe Melchisedec Ștefănescu să publice
numeroase monografii de eparhii şi biografii de ierarhi. A fost ales la 10 septembrie 1870
membru al Academiei Române. Printre volumele donate, majoritatea psaltichii de secol
XVIII și XIX, precum și câteva texte teologice aparținând lui Teofilact al Bulgariei, s-a
numărat și un Tetraevanghel pe pergament, de secol XII, Ms.Gr.B.A.R. 311(94).
Alexandru Tzigara-Samurcaş (1872–1952) a fost un cunoscut istoric de artă.
Manuscrisele grecești din biblioteca sa, două la număr, cuprind literatură beletristică de
secol XIX. Manuscrisul cu nr. 1478 de secol XVIII (sfârșit) este o traducere din limba
franceză a lucrării Fantomele castelului din munții Pirinei iar Ms.gr. 1496 de secol XIX
(prima jumătate) însumează proză și versuri, cu caracter erotic. (Vezi anexa acestui
capitol Colecții din care manuscrisele au ajuns la B.A.R. nr. 75).
Eugen Voinescu (1842-1909) a fost politician, diplomat și pictor. Unul dintre cei
șaizeci de membri fondatori ai Academiei Române și s-a aflat printre creatorii Școlii de
Belle Arte. A făcut studii la Atena (de aici legătura cu manuscrisle grecești) și în Franța.
A avut premii pentru pictură. Singurul manuscris provenit de la el este un album de
versuri, traduceri şi diverse însemnări. (Vezi anexa acestui capitol Colecții din care
manuscrisele au ajuns la B.A.R. nr. 80).
N. Voinov (1834-1898) a fost avocat și om politic, fiind chiar ministrul justiției.În
colecția sa s-au aflat cunoscutele Manuale de legi ale lui Mihail Fotino. .(Vezi anexa
acestui capitol Colecții din care manuscrisele au ajuns la B.A.R. nr. 11).
Victor Gomoiu (1880-1960) a fost un celebru medic. A fost chirurg și istoric al
medicinei. În 1940 a fost ministru al sănătății. Personalitatea sa puternică și multilaterală
i-a atras neplăceri și persecuții, astfel a fost închis timp de o lună în 1934 și patru ani în
timpul regimului communist (1950-1954).

33
 Academicianul Victor Gomoiu a excelat atât ca chirurg cât și ca istoric al
medicinei (a publicat în 1923 cartea Din istoria medicinii și învățământului medical
românesc, în 1929 a fondat Societatea Română de Istoria Medicinii Românești. În 1932
a organizat cel de-al IX-lea Congres al Societății Internaționale de Istoria Medicinei la
București. În 1936 a fost ales președintele acelei societăți, fiind primul român cu o astfel
de funcție deținută de altfel practic până la sfârșitul vieții sale, în 1958 ) cât și ca
organizator de spitale noi (la București, Mangalia, Vânju Mare, Turnu Severin. Spitalul de la
București, care mai funcționează și azi, a fost citat ca model de către Secția Sanitară a
Ligii Națiunilor Unite de la Geneva).
A fost membru a 17 academii de știință și a scris chiar și literatură, preocupându-
se de folclorul medical.
Din biblioteca medicului Victor Gomoiu, în Biblioteca Academiei Române, se
mai păstrează doar două manuscrise. Nici nu ne este cunoscut dacă acesta a deţinut mai
multe astfel de piese rare. Este un Miscelaneu cu cota 1527, din secolul XVIII (prima
jumătate), cu 173 file de dimenisunea 17x11 cm. La fol. 1r-3r sunt cuprinse unele
elemente de geografie. La filele 2r-v sunt menţionate anumite nume de oraşe şi râuri din
Ţara Românească şi Moldova. Filele 3r,4r, sunt albe. La fila 5r se repetă titlul, scris se
pare de altă mână. La fila 5r întâlnim următorul titlu: Κεφάλαια δογμάτων τινῶν
ἡμετέρων, ζητηθέντων μὲν ὑπὸ μεγιστάνων τινος ἐκτεθέντων δὲ ἁπλῇ φράσει παρὰ τοῦ
σοφωτάτου αὐθέντου μολδοβλαχίας Κωνσταντίνου δούκα βοεβόδα. Sunt anumite
fragmente de dogmatică ortodoxă, alcătuite la porunca unui dregător şi apoi traduse în
limba greacă de asemenea la cererea lui Constantin Duca Voievod. Fila 12r este nescrisă.
La fila 13r este un epistolar. Sunt modele după care pot fi alcătuite scrisorile. Scrisorile
sunt adresate mai multor personalităţi ale vremii între care Patriarhului Alexandriei.
Subiectul, care presupunem că l-a interest pe medicul Gomoiu, este cuprins între filele
25r şi 47r. Sunt unele reţete medicale, mai cu seamă leacuri pentru următoarele probleme:
vărsat de vânt, râie, diaree, viermi intestinali, hemoroizi, dureri de gât, dureri de dinţi,
dezinterie, tuse, răceală, ciumă, insomnia ş.a. În continuarea acestora sunt consemnate şi
câteva reţete culinare despre prepararea vinului (fol. 29r), despre prepararea ţuicii fierte
(fol. 35r) ş.a. Apare şi o reţetă despre cum se vopseşte părul. Între filele 48r şi 52v este un
vocabular turco-grec cu caractere greceşti. De asemenea, acest vocabular apare şi între

34
filele 56r şi 88v. La fila 99r este o scrisoare de recomandare din anul 1724. Patriarhia îl
recomandă pe Toma Ralli să plece la studii peste hotare. Fila 100r ne prezintă distanţa de
la Constantinopol spre diferite localităţi. La filele 102r-114v sunt câteva versuri în limba
turcă cu caractere greceşti. Între filele 117v şi 125v sunt consemnate unele sentinţe
morale. Fila 126r începe cu următorul titlu: Γράμμα τῆς εἰρήνης δηλωτικόν, ἁπὸ τοῦ τῶν
ὀθωμανῶν βασιλέως ὑπογραφὲν κατὰ τὸ χιλιοστὸν ἑξακοσιοστὸν ἐννενηκοστὸν ἔννατον
ἔτος, γαμηλιῶνος ἐκκαιδεκάτη. Este vorba de tratatul de pace pe care l-a semnat sultanul
otomanilor la anul 1699 luna Gamelion 16. Nu avem sfârşitul. La fila 142r este un
fragment al jurnalului de călătorii al negustorului Vasile Vatatzes (vezi E. Legrand
Nouveaux mélanges orientaux. Paris 1886 şi Călători străini despre Ţările Române, vol.
III, Bucureşti, 1983, pp. 300-302). La filele 154r-161v, sunt unele texte, desi fragmentar,
cu referire la istoria antică. La fila 162 întâlnim următorul titlu: Μέθοδος Θεοδωρήτου.
Ἐκ τῶν ὑπομνηματιστῶν, πῶς συνέστη τὸ ψαλτήριον, καὶ πῶς οἱ ψαλμοὶ ἐξετέθησαν, καὶ
τίνα εἰσὶ τὰ μνημονευόμενα ἐν ταῖς γραφαῖς βιβλία ὡς ὄντα, οὐχ εὑρισκόμενα δὲ καὶ τίνα
εἰσὶ τὰ ἐν τῷ τέλει τῷ δαβίδ πραχθέντα, καὶ τίνες ἡρμήνευσαν τὸ ψαλτήριον, καὶ πόσοι καὶ
πότε. Vorbeşte despre metoda lui Theodoret cu privire la alcătuirea Psaltirei. Între filele
170r-172v sunt unele cântări bisericeşti la diferite sărbători spre exemplu la Adormirea
Maicii Domnului, Bobotează sau Sfânta Cruce. Din punct de vedere codicologic, facem
următoarele observaţii: Textul este scris de mai multe mâini, cu cerneală neagră, destul
de neîngrijit, fără paginaţie regulate, uneori cu ştersături. Apar unele peceţi inelare.
Legătura este din carton, cu colţuri şi cotor din piele, fiind imprimate unele chenare şi
ornamnete. Biblioteca Academiei Române îl cumpără de la medicul Victor Gomoiu în
data de 26 decembrie 1974.
Un al doilea manuscris, aparţinând secolului al XIX-lea (prima jumătate), păstrat
în Biblioteca Academiei Române, cu cota 1526, are 103 file, paginaţie veche cu cifre
arabe: 1r-203v (f. 2r-103r) şi dimensiunea de 21,5x18 cm. Este un volum exclusiv
medical cu următorul titlu: Διαιτητικὴ ἧς προτέτακται καὶ ἱστορία συνοπτικὴ περὶ ἀρχῆς
καὶ προόδου τῆς ἰατρικῆς ἐπιστήμης, καὶ τινων περὶ αὐτὴν εὐδοκιμησάντων ἀνδρῶν, ἐκ
παλαιῶν τε καὶ νεωτέρων συνερανισθεῖσα ὑπὸ Κωνσταντίνου Μιχαὴλ τοῦ ἐκ Καστορίας,
τοῦ καὶ εἰς τὴν ἰατρικὴν ἐπιστήμην ἐσπουδακότος. Νῦν τὸ πρῶτον τύποις ἐκδοθεῖσα,
δαπάνη φιλικῇ. Ἐν Βιέννῃ, 1794. Ἐκ τῆς τυπογραφίας Ἰωσὴφ τοῦ Βαουμαϊστέρου. /

35
„Dietetica, la aceasta adăugându-se istoria sinoptică cu referire la progresul şi
începuturile ştiinţei medicale; totodată despre câţiva bârbaţi, unii mai noi alţii mai de
demult, care s-au remarcat precum Constantin Mihail din Castoria, acesta la rândul său
studiind ştiinţa medicală. Însemnarea ne spune că lucrarea a cunoscut lumina tiparului la
Viena în 1794, sub teascurile tipografiei lui Iosif Baummeister.” Din câte observăm,
manuscrisul trebuie să fie o copie după ediţia mai sus menţionată. Din punct de vedere
codicologic facem următoarele observaţii: textul este scris cu cerneală rădăcinie, grafie
caligrafică, cultă, de o singură mână experimentată, cu paginaţie regulate, fără ştersături.
Stare de conservare foarte bună şi fără cearcăne de apă. Hârtie de calitate inferioară fără
filigran. Volum broşat. Manuscrisul a fost cumpărat de la medicul Gomoiu la data de 26
decembrie 1974.
În anexa atașată de noi la capitolul 1, în care identificăm toate bibliotecile care au
deținut manuscrise grecești din fondul de astăzi al Bibliotecii Academiei Române,
observăm cum unele dintre aceste volume au circulat prin mai multe biblioteci. Acest
lucru s-a datorat, evident, apetitului pentru cultură al cărturarilor vremii sau bibliofiliei în
special. O să oferim în cele ce urmează câteva exemple referitor la circulația cărții
manuscrise grecești.
Un manuscris Bombycin din secolul al XIII/XIV, astăzi păstrat în B.A.R. cu cota
313 (360) mai cu seamă un Tetraevangheliar, din biblioteca lui Iosif al Târnovului,
ajunge la Muzeul Național de Antichități. Manuscrisul Gr. B.A.R. 381(225), care
cuprinde un Comentariu la poruncile Domnului Iisus Hristos, ajunge din colecția de carte
a Patriarhului Ierusalimului Hrisant Notara, în cea a Colegiului Sfântul Sava, bibliotecă
de care s-a ocupat el însuși pentru organizarea ei. Mai târziu, același manuscris ajunge în
colecția Seminarului Central din București.
Manuscrisul Gr.B.A.R. 609(346) de secol. XVI/XVII, un Miscelaneu care
cuprinde printre altele predicile lui Albert Marin din Hios, din biblioteca lui Iosif
Simonopetritul, proegumen în insula Milos, ajunge și el la Seminarul Central din
București. Manuscrisul Gr.B.A.R. 115(603) din sec. al XVII, conținând Modele
epistolare și deținut odată de un oarecare Filaret de la Sinai, presupunem monah, ajunge
și el în îmbelșugata colecție de manuscrise grecești a Seminarului Central. Din aceeași

36
bibliotecă pleacă la un moment dat pentru a ajunge pe rafturile Muzeului Ms.Gr.B.A.R.
301(664), un Nomocanon din secolul al XVII-lea.
Ms.gr.B.A.R. 314(319), aparținând odată lui Antonie Vasilopoulos din Creta,
ajunge în colecția Muzeului mai sus amintit. Este o Psaltire de secol XVII (1679). Din
biblioteca lui Scarlat Ghica, în care am identificat cinci manuscrise grecești, manuscrisul
Gr.B.A.R. 264(625) de secol XVIII, cuprinzând o culegere din diferiți scriitori antici sau
Părinți ai Bisericii, ajunge în posesia seminarului. Din aceeași colecție a cărturarului,
Ms.Gr.B.A.R. 265(281) de secol XVIII, cuprinzând texte veterotestamentare sau
culegere de legi, ia drumul aceleiași instituții. Manuscrisul Gr. B.A.R. 266(282) și el de
secol XVIII, cuprinzând texte diverse adunate de Panaghiotis Constantinopolitanul, are
aceeași soartă. De asemenea, din biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino,
Ms.Gr.B.A.R. 2(549), de secol XVII (1696), conținând Călătoria de la Tobolsk în
capitala Siberiei a Spătarului Milescu, ajunge și el mai tâzriu pe rafturile seminarului.
Manuscrisul Gr.B.A.R. 7 (4) de secol XVIII (1765), cuprinzând Domnia lui Ioan
fiul lui Andronic, de pe rafturile bibliotecii lui Ioan Văcărescu (1786-1863), mare vistier
și dicheofilax, ajunge mai târziu în posesia lui Alexandru Papadopol-Callimah (1833-
1898). La fel se întâmplă, în împrejurări necunoscute de noi, și cu Ms.Gr.B.A.R. 94(28)
de secol XVIII conținând lucrarea despre statornicie a lui Iustus Lipsius.
Din colecția Colegiului Sfântul Sava, Ms.Gr.B.A.R. 387(392), de secol XIV,
conținând comentarii la omiliile sfântului Grigorie Teologul, ajunge în posesia Muzeului
de Antichități. Trebuie subliniat faptul că majoritatea manuscriselor grecești aflate în
posesia colegiului, o instituție predecesoare a Academiei Domnești din București, ajung
în colecția Muzeului de Antichități, biblioteca fiind preluată în mod direct de clădirea
gazdă. Acest lucru a fost discutat și de noi în rândurile de mai sus.
Un manuscris de secol XVIII, conținând Introducere la toată metoda logică a lui
Aristotel, aflat inițial în posesia lui Ioan Scarlat Ghica, ajunge ulterior în biblioteca
Sfintei Mitropolii, presupunem a Bucureștilor și într-un final pe rafturile bibliotecii
Muzeului de antichități. A patra bibliotecă proprietar fiind Biblioteca Academiei
Române în care se păstrează și astăzi sub cota Ms.Gr.B.A.R. 87(497). În proprietatea
Muzeului Național de Antichități ajunge și manuscrisul Gr.B.A.R. 88(563) de secol

37
XVIII conținând lucrarea lui Sugduris, o introducere la toată metoda logică a lui
Aristotel. Acest volum aparținuse odată unui oarecare Nicodim.
Hrisant Notara se dovedește a fi un mare donator către biblioteca Colegiului
Sfântul Sava. Un alt manuscris precum B.A.R. 594(508) din secolul al XIII, un
Miscelaneu Bombicin, care cuprinde lucrări printre care scrisori către diferiți, ajunge
din bogata bibliotecă a ierarhului pe rafturile Colegiului. Toate cele 28 de manuscrise, cu
conținut din cel mai variat, ajung în posesia Colegiului Sfântul Sava din București.
Presupunem că acest gest caritabil a avut loc în special în perioada când acesta s-a ocupat
de organizarea bibliotecii instituției

Concluzii
La alcătuirea fondului de manuscrise grecești ale Bibliotecii Academiei Române,
așa cum bine putem observa în anexa acestui capitol, au contribuit peste 300 de
biblioteci. Noi le-am clasificat în: Biblioteci inițiale, cele din care proprietarii au donat
(vândut) în mod direct către Academia Română și biblioteci necunoscute adică un număr
de manuscrise grecești de proveniență încă nedescoperită de noi. În funcție de fiecare
proprietar în parte și de activitățile lor culturale, acestea au constituit într-un final un fond
impresionat de 1576 de volume cu un cuprins deosebit de variat. Manuscrise de teologie,
fizică, medicină, geografie, istorie, toate au oglindit personalitatea celor care le-au avut în
posesie.Instituții precum Colegiul Sfântul Sava, Seminarul Central din București, Muzeul
de Antichități sau personalități precum Stolnicul Cantacuzino, Hrisant Notara,
Melchisedec Ștefănescu, Iosif Naniescu, acad. Victor Gomoiu și mulți alții, toți aceștia,
au reprezentat nucleul de bază al formării acestui impresuionat fond de manuscrise
grecești din Biblioteca Academiei Române.

38
 Anexă. Lista bibliotecilor cronologic 62.

62
Au fost consultate următoarele cataloage de manuscrise grecești: Constantin Litzica, Catalogul
manuscriptelor grecești, 2 vol., București, 1909 – 1940 (Biblioteca Academiei Române). I: Întocmit de
Constantin Litzica cu 15 stampe facsimile, 1909 și II: Întocmit de Nestor Camariano, 1940.; Nestor
Camariano, Catalogul manuscriselor grecești, vol. II, Monitorul oficial și imprimeriile statului –
Imprimeria Națională, București, 1940.; Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca
Academiei Române, vol. III, partea I. Ediție îngrijită de Emanuela Popescu Mihuț și Tudor Teoteoi, Editura
Omonia, București, 2004.; Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei
Române, vol. IV, ediție îngrijită de Ion-Andrei Țârlescu (în lucru).

39
I. Colectii initiale in care s-au aflat manuscrisele.

Biblioteca Seminarului Central:

Ms.gr.B.A.R. 313(360) Sec. XIII/XIV / Tetraevangheliar. Bombycin.
Ms.gr.B.A.R. 597(249) Sec. XIV/XV - Miscelaneu. Introducere elementară a
dogmelor, după glasul călugărului Ioan Damaschinul către Ioan episcopul Laodiceei.; A
sfântului nostru părinte călugărul și prezbiterul Ioan Damaschin, expunerea întocmai a
credinței ortodoxe.
Ms.gr.B.A.R. 559(165) Sec. XV / A sfântului nostru părinte Vasile cel Mare
arhiepiscopul Cezareei din Capadocia cuvântare despre cele șase zile.
Ms.gr.B.A.R. 601(214) Sec. XV/XVI – Învățături la textele sfintei Evanghelii ale
postului mare, strămutate din stilul romeic în limba elină de către preotul Ioan
Plusiadinos.; Culegere de aforisme din Vechiul Testament despre Sfânta Treime și despre
nașterea din om a Fiului lui Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 560(318) Sec. XV/XVI - A preasfântului nostru părinte Leon
arhiepiscopul Rusiei către Latini și către neamurile la fel cu ei în privința credinței,
cuvântare despre azimă și alte felurite capitole.; A lui Ioan Philoponos, că în a
treisprezecea zi a fazei lunare anterioare Paștelui s-a făcut cina cea de taină a Domnului.;
A lui Niceta Stithatul, călugărul și starețul mănăstirii Studiților, către Romani despre
azimă și despre postul Sâmbetei și despre căsătoria preoților.; Convorbirea preafericitului
călugăr domnul Ioan Phurnes, starețul de la muntele Ganos, cu Petru episcopul din Milan
despre purcederea Sfântului Duh.; A călugărului Eftimie Zigabenos douăsprezece
capitole, că Sfântul Duh purcede numai de la tatăl, nu și de la Fiul.
Ms.gr.B.A.R. 381(225) Sec. XV/XVI - Comentariu la poruncile Domnului nostru
Iisus Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 334(263) Sec. XVI / - A călugărului Ioan Zonaras care a fost mare
drungar al viglei și protasecret, traducerea canoanelor de înviere ale lui Damaschin.
Despre Canon, Irmos, Tropar și Odă. La tropar s-a discutat la final mai pe larg.
Ms.gr.B.A.R. 561(186) Sec. XVI (1558) / Miscelaneu teologic. Scriere ascetică a
abatelui Ioan egumenul călugărilor din Muntele Sinai, pe care a trimis-o abatelui Ioan

40
egumenul din Raith […].; Scrisoare către fratele care a cerut să I se trimită cuvântările
găsite ale sfântului părinte Dorotei, împreună cu o laudă a vieții lui pe scurt și povestirea
vieții părintelui Dositei.
Ms.gr.B.A.R. 604(262) Sec. XVI / Extrase din diferiți scriitori bisericești.; Cele
zece părți generale după Aristotel. Sunt scurte extrase din diferiți scriitori, privitoare la
câte unul din cele zece puncte aristotelice.
Ms.gr.B.A.R. 622(359) Sec. XVI / Miscelaneu teologic. Nedumeriri și lămuriri pe
care le-a tălmăcit mintea cea înaltă Grigorie Teologul, pe întrebări și răspunsuri.; Pasaje
din Sfânta Scriptură însoțite de tălmăcirea lor.
Ms.gr.B.A.R. 605(356) Sec. XVI / Miscelaneu teologico-istoric. Din
nomocanonul preasfântului Ioan postitorul.; Cronica pe scurt a împăraților, cuprinzând și
pe patriarhii din Ierusalim, din Antiohia, din Alexandria, din Roma și din Constantinopol.
Ms.gr.B.A.R. 609(346) Sec. XVI / XVII – Miscelaneu. Predici ale lui Albert
Marin din Hios, profesor și ierarh.; O scurtă povestire în limba greacă vulgară despre
mucenicia lui Gabriel și Kyrmidoles din Egipt [...].
Ms.gr.B.A.R. 608(193) Sec. XVI/XVII – Miscelaneu teologico-gramatical.
Canoane bisericești de la diferiți Sfinți Părinți ai Bisericii.; Un glosar grec, după alfabet.
Ms.gr.B.A.R. 113(355) Sec. XVII (1682) / Περὶ γραμματικῆς συντάξεως κατὰ τὰ
ὀκτὼ μέρη τοῦ λόγου. – Exaporitul, Despre sintaxa gramaticală după cele opt cărți ale
cuvântării. Este un tratat de gramatică scris.
Ms.gr.B.A.R. 115(603) Sec. XVII / Modele epistolare.
Ms.gr.B.A.R.261(268) Sec.XVII / Νικολάου Μαυροκορδάτου
Κωνσταντινοπολίτου ἐκλογαὶ ἐκ τῶν ἀναγινωσκομένων αὐτῷ βιβλίων, ἀποταμιευθεῖσαι
εἰς ἰδίαν χρῆσιν. - Ale lui Nicolae Mavrocordat din Constantinopol culegeri de prin
cărțile citite de el, strânse pentru propria-i trebuință.
Ms.gr.B.A.R. 1(313) Sec. XVII (1687) / Istoria Papilor (Vitae Pontificum) a lui
Platina.
Ms.gr.B.A.R 6(668) Sec. XVII / Ἀνάμνησις μερικὴ τοῦ ἁγίου ὅρους τοῦ Ἄθω, τὰ
λεγόμενα Πάτρια, εἰς πεζὴν φράσιν. - Amintire parțială a Sfântului Munte Athos, așa
numitele Patria, în proză.
Ms.gr.B.A.R. 290(206) Sec. XVII / Manualul lui Matei Vlastaris.

41
 Ms.gr.B.A.R. 296(170) Sec. XVII (1635) / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 297(163) Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 298(635) Sec. XVII / Pravilă foarte cuprinzătoare.
Ms.gr.B.A.R. 301(664) Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 314(319) Sec. XVII (1679) Psaltire.
Ms.gr.B.A.R. 339(264) Sec. XVII (1652) / Alegere sinoptică din cărțile teologice
privitoare la Sfânta Scriptură ale fericitului Chiril arhiepiscopul Alexandriei, făcută de
smeritul între preoți Nicolae Armeriotes, că în toată scriptura lui Moise se arată simbolic
taina lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 340(260) Sec. XVII(1687) / Tratat anonim de teologie.
Ms.gr.B.A.R. 341(314) Sec. XVII(1691) / Catehismul creștinesc al lui Zaharia
Gerganos.
Ms.gr.B.A.R. 372(230) Sec. XVII (1644) / Τοῦ σοφωτάτου Μαξίμου
ἱερομονάχου τοῦ Πελοποννησίου ὁμιλίαι ἀναγινωσκόμεναι, διδαχαὶ, εἰς τἀς κυριακὰς
τοῦ ὅλου ἐνιαυτοῦ. - Ale preaînțeleptului Maxim ieromonahul din Peloponez omilii care
se citesc, didahii, la Dumincile întregului an.
Ms.gr.B.A.R. 373(710) Sec. XVII(1645) Chiriacodromionul lui Maxim
ieromonahul din Peloponez.
Ms.gr.B.A.R. 563(294) Sec. XVII (1684) / Scholiile lui Nicetas din Serres la
omilia lui Grigorie Teologul la Bobotează.; traducerea latină a Dialecticii lui Ioan
Damaschin.
Ms.gr.B.A.R. 566(663) Sec. XVII / Miscelaneu teologic. Cuvântări de înviere.;
Cântări la utrenie alcătuite de Leon preaînțeleptul împărat.; Rugăciune către preasfânta
Născătoare de Dumnezeu.; Canon de rugăciune; Psaltichie.; Minei pe luna august
cuprinzând slujbe la diferite sărbători.
Ms.gr.B.A.R. 613(292) Sec. XVII(1652) / Miscelaneu teologico-istoric. A
sfântului nostru părinte Atanasie arhiepiscopul Alexandriei către Antiochos despre foarte
multe și necesare chestiuni care lipsesc din Sfintele Scripturi și care trebuiesc cunoscute
de toți creștinii.; Descrieri de împărați începând de la Constantin cel Mare până la
împăratul Heraclie.

42
 Ms.gr.B.A.R. 614(205) Sec. XVII(1691?) / Miscelaneu teologic. Psalmii lui
David traduși în greaca vulgară.; A lui Maxim Margunios din Creta, smeritul episcop al
Cythirei, alte două cărți pe lângă cele trei, despre purcederea Preasfântului Duh.
Ms.gr.B.A.R. 616(167) Sec. XVII / Ale lui Cato Romanul maxime exhortative în
distihuri, traduse din latină în greacă de Maxim Planudes. (5 cânturi) din Iliada .
Ms.gr.B.A.R. 618(179) Sec. XVII / Omilii de la mai mulți Sfinți Părinți ai
Bisericii.; Traducere de Sevastos Kymenites la scrierea scurtă a lui Aristotel despre
virtuți și vicii Închinată “preaînaltului, preaevlaviosului și preamăritului de Dumnezeu
stăpân și domn a toată Ungrovlahia domnul Ioan Constantin Basarab Voievod, în anul
mântuirii 1698”.
Ms.gr.B.A.R. 619(229) Sec. XVII / Diverse scrieri ale Sfinților Părinți ai
Bisericii.; Nomocanonul lui Iacob arhimandritul din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 621(354) Sec. XVII / Omilii ale Sfântului Grigorie Teologul.;
Îndemn al Sfântului Grigorie Teologul de întoarcere la Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 779(291) Sec. XVII / Scurt rezumat la scrierea aristoteliană despre
cer. Introducere.
Ms.gr.B.A.R. 1427 Sec. XVII (prima jumătate) / Miscelaneu liturgic cuprinzând
- Dumnezeiască liturghie a celui între sfinţi părintelui nostru Ioan Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 382(168) Sec. XVII / Atanasie patriarhul Alexandriei Rezumat
foarte exact din cei vechi.
Ms.gr.B.A.R. 344(298) Sec. XVII/XVIII / Metamorfoza omului vechi și nașterea
celui nou, adică carte de pocăință despre cele patru sfârșituri ale omului, tradusă din
limba latină în limba greacă vorbită de doctorul Ioan Comnen.
Ms.gr.B.A.R. 629(652) Sec. XVII/XVIII – Fragmente din mai mulți Sfinți Părinți
ai Bisericii; Ghenadie patriarhul Constantinopolului, Psalmii slujbei de la miezul nopții
Ms.gr.B.A.R. 196(583) Sec. XVIII (1767) / Miscelaneu. Tratat de gramatică
(Despre acuzativul absolut).; Toma Magistrul Alegere pe alfabet de vorbe atice.
Ms.gr.B.A.R. 198(189) Sec. XVIII / Miscelaneu. Manual de artă metrică a ierom.
Gherasim Vlahul Cretanul și lucrarea despre ortografie a lui Teodor de Gaza.
Ms.gr.B.A.R. 199(207) Sec. XVIII / Miscelaneu. Epistole (Pahomie Doxara și
Teofil Coridaleu).; Aristotel, Introducere la Logică.

43
 Ms.gr.B.A.R. 200(321) Sec. XVIII / Miscelaneu. Fragmente; Câteva însemnări
ale lui Apollonie.
Ms.gr.B.A.R. 201(350) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de prozodie și metrică;
Metrică în versuri.
Ms.gr.B.A.R. 202(373) Sec. XVIII / Miscelaneu. Literatură elină și neogreacă.;
Xenofon Ciropedia, partea introductivă.
Ms.gr.B.A.R. 214(647) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de gramatică.; Alexandru
dragomanul din Bizanț. Despre sintaxa gramaticală; Manualul de artă metrică a lui
GherasimVlahul.
Ms.gr.B.A.R. 236(169) Sec. XVIII / Povestire mântuitoare de suflet și minunată.
Ms.gr.B.A.R. 241(178) Sec. XVIII / Ambrosius Marlianus, Teatrul politic.
Traducere Ioan Avramie, București 1716.
Ms.gr.B.A.R. 242(265) Sec. XVIII / Synesie de Cyrene Epistole.
Ms.gr.B.A.R. 258(308) Sec. XVIII(1764) / Caiet de însemnări a fericitului.
Filaret.
Ms.gr.B.A.R. 264(625) Sec. XVIII / Antologie din scriitori antici și bizantini și
din Sfânta Scriptură. Dione, Cassius, Xenofon, Kinnamos, Plutarh, Eustatie al
Tesalonicului, Gură de Aur, Teofilact al Bulgariei, Vasile cel Mare, Grigorie al
Tavromeniei).
Ms.gr.B.A.R. 265(281) Sec. XVIII / Fragmente din. Sfânta Scriptură, Rugăciuni,
Teofilact al Bulgariei (Tâlcuirea Evangheliilor), Nomocanoane, Chiril al Alexandriei,
Polibius, Libaniu, Dionisie din Halicarnas, Appian, Nectarie mitropolitul Ierusalimului.
Ms.gr.B.A.R. 266(282) Sec. XVIII / Panaghiotis Constantinopolitanul Selecție
din cărțile citite de dânsul.
Ms.gr.B.A.R. 286(177) Sec. XVIII(1750) / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 287(333) Sec. XVIII / Manuil Malaxos, Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 295(222) Sec. XVIII / Rezumat al sfintelor canoane (manuscris
autograf al lui Neofit Kavsokalivitul).
Ms.gr.B.A.R. 299(305) Sec. XVIII (1724) / Istorie în ce mod își are numele
eparhia arhiepiscopiei de la Pogoniana.

44
 Ms.gr.B.A.R. 306(654) Sec. XVIII / Compilație de texte din diferite tratate de
legi.
Ms.gr.B.A.R. 12(174) Sec. XVIII / Culegere de istorii de la zidirea lumii până la
moartea lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 13(183) Sec. XVIII / Partea a doua a Culegerii de istorii de la
zidirea lumii până la moartea lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 30(194) Sec. XVIII / Socoteli și inventare ale mănăstirii Mărgineni.
Ms.gr.B.A.R. 31(219) Sec. XVIII / Catastih dintre anii 1727 - 1732.
Ms.gr.B.A.R. 32(223) Sec. XVIII / Modele de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 57(705) Sec. XVIII (1704) / Alexandru Exaporitul, Explicație la
tratatul lui Aristotel despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 66(255) Sec. XVIII (1745) / Teofil Coridaleu, Introducere la
Aristotel Cartea despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 67(707) Sec. XVIII (1750) / Teofil Coridaleu, Introducere la
filozofie, care este valoarea filozofiei.
Ms.gr. B.A.R. 74(227) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Observații și cercetări la
tratatul despre suflet și cer al lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 75(277) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Precuvântare la cartea
despre suflet (a lui Aristotel).
Ms.gr.B.A.R. 76 (280) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Precuvântare la cartea
despre suflet (a lui Aristotel) .
Ms.gr.B.A.R. 85(180) Sec. XVIII / Introducere la întreaga metodă logică a lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 89(171) Sec. XVIII / Ἀλεξάνδρου ἑρμηνέως τοῦ Βυζαντίου
ὑπομνήματα εἰς τὰ τοῦ Ἀριστοτέλους περὶ γενέσεως καὶ φθορᾶς. - Alexandru
Mavrocordat Exaporitul Însemnări la scrierea lui Aristotel despre naștere și stricăciune
(a trupului).
Ms.gr.B.A.R. 93(344) Sec. XVIII / Vichentie Damodos, Ce este metafizica și cu
ce se ocupă.

45
 Ms.gr.B.A.R. 96(248) Sec. XVIII / - Frederic Christian Baumeister, Partea întâi
a Metafizicii, Ontologia, adică prima filozofie tradusă în greacă de Dimitrie Nicolae
Darvaris.
Ms.gr.B.A.R. 97(302) Sec. XVIII / Εισαγωγὴ τῆς λογικῆς, συντεθεῖσα παρὰ τοῦ
τῶν ἐπιστημῶν διδασκάλου κυρίου Μεθοδίου τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων. - Metodie din Ianina,
Introducere la logică.
Ms.gr.B.A.R. 120(293) Sec. XVIII(1764) / Harmenopoulos, Dicționar pe alfabet,
cuprinzând verbele care se scriu de obicei.
Μs.gr.B.A.R. 122(244) Sec. XVIII(1787) / Τέχνης ῥητορικῆς εἰσαγωγικὴ
διδασκαλία μετὰ πράξεως ἐν δέκα τμήμασι διῃρημένη. - Învățătură introductivă în
retorică, cu aplicații, împărțită în zece secțiuni.
Ms.gr.B.A.R. 132(600) Sec. XVIII / Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Sintaxa
gramaticii după cele opt părți ale vorbirii.
Ms.gr.B.A.R. 138(295) Sec. XVIII / Sintaxă. Tehnica foarte bine gândită și
alcătuită cu exactitatea trebuincioasă și cu toată scurtimea, și expunerea întreagă a
câtorva reguli de folos, cu privire la cele opt părți ale cuvântului; adunată din multe și
lucrată pentru elevii începători pe întrebări și răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 141(236) Sec. XVIII / Culegere de expresii din 73 de scriitori
vechi.
Ms.gr.B.A.R. 142(310) Sec. XVIII / Manuscris de frazeologie greacă.
Ms.gr.B.A.R. 143(247) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratatul de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 144(312) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratatul de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 157(711) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Expunere despre tipurile
de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 158(288) Sec. XVIII / Manual de corespondență.
Ms.gr.B.A.R. 160(296) Sec. XVIII / Exerciții gramaticale și stilistice.
Ms.gr.B.A.R. 316(694) Sec. XVIII (1742) Vechiul Testament: Geneza, Exodul,
Leviticul, Numeri și Deuteronom.
Ms.gr.B.A.R. 317(695) Sec. XVIII (1742) / Tetraevangheliar cu comentarii
marginale.
Ms.gr.B.A.R. 318(234) Sec. XVIII / Scrisori Pauline însoțite de comentarii.

46
 Ms.gr.B.A.R. 320(353) Sec. XVIII / Extrase din Sfânta Evanghelie.
Ms.gr.320(353) Sec. XVIII / Extrase din Evanghelie și din scrierile apostolilor.
Ms.gr.B.A.R. 335(317) Sec. XVIII / Teodor Prodromos, Explicații la canoanele
compuse pentru sfintele sărbători de către sfinții și înțelepții poeți Cosma și Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 337(362) Sec. XVIII / Comentarii la Slujbele Canon Paraclis.
Ms.gr.B.A.R. 343(303) Sec. XVIII (1707) Maxim Margunios, despre purcederea
Duhului Sfânt, trei cărți.
Ms.gr.B.A.R. 347(204) Sec. XVIII (1719) / Thomas Kempis, Urmașul lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 349(196) Sec. XVIII / Mărturisirea ortodoxă.
Ms.gr.B.A.R. 349(196) Sec. XVIII / Tratat de teologie dogmatică și polemică.
Ms.gr.B.A.R. 350(211) Sec. XVIII / Ἀπανθίσματα ἐκ τῶν Ἰωάννου τοῦ
Χρυσοστόμου. – Antologie din scrierile lui Ioan Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 351(287) Sec. XVIII / Ζητήματα θεολογικά. Τοῦ αὐτοῦ Ζαχαρίου
περί τινων ἀποριῶν καὶ λύσεων. Zaharia, Chestiuni teologice. Despre câteva nedumeriri
și dezlegări.
Ms.gr.B.A.R. 353(173) Sec. XVIII / Scholarios vorbește despre Toma înțeleptul
că era latin și prin neam și prin credință și se deosebea de noi prin acele lucruri prin
care se deosebește și biserica catolică, iar încolo era înțelept și foarte folositor pentru
cititori; a compus multe cărți de tălmăcire la Vechiul Testament, multe privitoare la
întreaga filozofie, și explicări și texte, dintre care și noi multe am tradus; dintre ele este
și aceasta, foarte folositoare pentru filozofie, mai ales pentru cea bisericească.
Μs.gr.B.A.R. 354(226) Sec. XVIII / Thoma d’Aquino Summa contra Gentiles
sau Liber de veritate catholicae fidei contra errores infidelium, cartea întâi Contra
păgânilor, traducere în greacă Dimitrios Kydones.
Ms.gr.B.A.R. 356(713) Sec. XVIII / Gheorghe Coressi Hiotul. Tratat de teologie.
Ms.gr.B.A.R. 357(335) Sec. XVIII / 12 capitole .Întrebări despre religie.
Ms.gr.B.A.R. 358(336) Sec. XVIII / Comentariu la sărbătoarea Bunei Vestiri a
Maicii Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 359(706) Sec. XVIII / Προοίμιον εἰς τὸν ἅγιον Διονύσιον. –
Anonim, Introducere la sfântul Dionisie.

47
 Ms.gr.B.A.R. 360(328) Sec. XVIII / Σοφία Ἰησοῦ υἱοῦ Σειράχ. – Anonim,
Înțelepciunea lui Iisus Sirah.
Ms.gr.B.A.R. 361(714) Sec. XVIII / Fotie al Constantinopolului, „Amfilohicele”
sau căutare asupra unor cuvinte și chestiuni sfinte, către Amfilohie preacuviosul
mitropolit al Cyzicului, care a cerut dezlegare la diferite chestiuni în număr de vreo 300,
pentru vreme de ispită.
Ms.gr.B.A.R. 362(132) Sec. XVIII / Fotie al Constantinopolului, Amfilohice sau
discuția unor cuvinte și chestiuni sfinte, către Amfilohie preasfântul episcop de Cyzic,
care a cerut dezlegare la diferite probleme teologice în număr de vreo 300, pentru vreme
de ispită.
Ms.gr.B.A.R. 366(324) Sec. XVIII / Apărare la punctele importante din felul de a
judeca a preavenerabilului și învățatului preacucernic Nicolae Comnen Papadopoli,
compusă de preaînvățatul între ieromonahi și ierodidascăli domnul Hristofor staroste al
negustorilor din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 367(330) Sec. XVIII / Convorbirea sfântului nostru părinte
Grighentie arhiepiscopul orașului Kephro (Taphar), cu un oarecare evreu numit Erban,
foarte folositor pentru multe oricărui creștin, căci se silește să răstoarne flecărerile și
părerile fără noimă ale evreilor lipsiți de minte.
Ms.gr.B.A.R. 368(349) Sec. XVIII / Tratat despre Sfântul Duh. (Scriere polemică
cu referire la schisma celor două Biserici).
Ms.gr.B.A.R. 374(245) Sec. XVIII (1784) / Petru Damaschin, 24 de cuvinte
rezumative după alfabet și care sunt pline de înțelepciune a cugetului. Cartea a II-a.
Ms.gr.B.A.R. 375(273) Sec. XVIII (1792) / Isaac Sirul, Cuvântări de sihăstrie,
scrise de el în limba-i maternă, și traduse de cuvioșii noștri părinți Patrichie și Avramie.
Ms.gr.B.A.R. 376(712) Sec. XVIII / Sfântul Grigorie Teologul, Al doilea discurs
stâlpnic Toma Kempis împotriva împăratului Iulian.
Ms.gr.B.A.R. 384(703) Sec. XVIII / Antim patriarhul Ierusalimului. Comentariu
la psalmi.
Ms.gr.B.A.R. 389(289) Sec. XVIII / Niceta din Serres, Tâlcuire la cele 16
discursuri care se citesc ale sfântului nostru părinte Grigorie Teologul.

48
 Ms.gr.B.A.R. 391(259) Sec. XVIII / Comentariu la o cuvântare al lui Grigorie
Teologul, în care se dezvinovățește în legătură cu de fuga sa în Pont.
Ms.gr.B.A.R. 392(301) Sec. XVIII / Comentarii la omiliile sfântului Grigorie
Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 393 (301) Sec. XVIII / Ἐξήγησις τῆς θείας λειτουργίας ἀνελλειπὴς
καὶ λεπτομερὴς, συλλεχθεῖσα καὶ στιχουργηθεῖσα παρὰ Κωνσταντίνου Δαπόντε, τοῦ
μετονομασθέντος Καισαρίου, ἀφιερωθεῖσα δὲ τῷ πανιερωτάτῳ καὶ θεοπροβλήτῳ
μητροπολίτῃ Οὐγγροβλαχίας κυρίῳ κυρίῳ Φιλαρέτῳ. Ἡγεμονεύοντος τοῦ εὐσεβεστάτου
καὶ ὑψηλοτάτου αὐθέντου καὶ ἡγεμόνος κυρίου κυρίου Κωνσταντίνου Νικολάου
βοεβόδα τοῦ Μαυροκορδάτου. Τόμος πρῶτος. - Constantin Daponte, numit în urmă
Chesarie, Explicarea Sfintei Liturghii. Pe timpul domniei preaevlaviosului și
preaînaltului stăpân și domn domnului Constantin Nicolae Mavrocordat Voievod. Tomul
întâi.
Ms.gr.B.A.R. 402(669) Sec. XVIII (1780) / Cărticică cuprinzând câteva
rugăciuni folositoare.
Ms.gr.B.A.R. 403(624) Sec. XVIII / Manuscris liturgic, (rugăciuni, imnuri
bisericești și slujbe, la diferite ocazii și sărbători bisericești).
Ms.gr.B.A.R. 404(627) Sec. XVIII / Manuscris liturgic identic cu Ms.gr.403(624).
Ms.gr.B.A.R. 410(329) Sec. XVIII / Manuscris liturgic (rugăciunile de la slujba
Vecerniei și a sfințirii apei mici).
Ms.gr.B.A.R. 568(253) Sec. XVIII(1712) / Omilii ale Sfântului Grigorie Teologul
și Atanasie cel Mare, la diferite sărbători bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 570(192) Sec. XVIII(1772) / Miscelaneu teologic. (Polemică
referitoare la faptul că doar preoții au voie să slujească în orașe, nu și călugării.; Despre
împărtășirea deasă cu Sfintele Taine).
Ms.gr.B.A.R. 576(166) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Sf.Augustin Paralele
între cele zece porunci și cele zece plăgi egiptene; cu ce rană este lovit cel care a călcat
o anume poruncă.; Marcu Eugenicul, Rugăciuni; Sf. Augustin , Despre cele 12 trepte ale
abuzului.
Ms.gr.B.A.R. 577(190) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Marcu Eugenicul,
Capitole adresate latinilor, Nicolae Cavasila, Despre viața întru Hristos.

49
 Ms.gr.B.A.R. 578(213) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Matei Vlastaris,
Compendiu pe alfabet a tuturor chestiunilor cuprinse în sfintele și dumnezeieștile
canoane, din Constantinopol Neofit din Constantinopol, Rugăciune pentru iertarea
păcatelor unui anume Mihai.
Ms.gr.B.A.R. 580(341) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Testamentul
patriarhului Iacob către cei 12 patriarhi, fii săi, după moarte.; Gavriil Ierodiaconul, Vestea
testamentelor celor 12 fii ai patriarhului Iacob, tradusă din limba iudaică în cea greacă.
Ms.gr.B.A.R. 581(374) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Slujba Acatist a
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu traduse în limba greacă de către ieromonahul
Meletie Kallona din Creta.; Mărturisirea ortodoxă a Bisericii Sobornicești și Apostolice
de Răsărit.
Ms.gr.B.A.R. 587(667) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Colecție de canoane
bisericești.; Un tratat de teologie polemică despre natura lui Dumnezeu, în formă de
dialog între un turc și un creștin.
Ms.gr.B.A.R. 632(181) Sec. XVIII (1707) / Augustin episcopul Hipponului
Rugăciuni contemplative și de iubire, numite monoloage; Cuvântare cuprinzând cele
despre zidirea cinstitei case a preasfintei noastre stăpâne Maicii Domnului izvorul de
viață veșnică.
Ms.gr.B.A.R. 637(212) Sec. XVIII (1759) / Miscelaneu. Cuvântări Panegirice ale
lui Ioan Avramios și predici la diferite sărbători alcătuite de mai mulți.
Ms.gr.B.A.R. 638(304) Sec. XVIII (1759) / Miscelaneu. Predici la diferite
sărbători bisericești, discursuri funebre, rețete medicale, comedie în versuri incompletă.
Ms.gr.B.A.R. 639(290) Sec. XVIII (1761) / Miscelaneu. Diferite lucrări teologice
și scrisori.; Manual pe scurt, cuprinzând în câte feluri se deosebesc oamenii între ei, și că
deosebirile generale dintre ei sunt patru, deosebirea de credință, de limbă, de moravuri
și de viață.; Panegerice și poezii.
Ms.gr.B.A.R. 644(283) Sec. XVIII (1770) / Miscelaneu. Tratat de retorică.;
Manual de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 651(242) Sec. XVIII (1784) / Miscelaneu. Explicații la discursurile
lui Demostene.; Traducerea lui Neofit Kavsokalivitul la discursul lui Synesie din Cyrene
despre domnie.; Mai multe predici din Sfinți Părinți ai Bisericii.

50
 Ms.gr.B.A.R. 652(182) Sec. XVIII (1785) / Miscelaneu. Maxim Margunios (194
de scrisori).; Laude compuse de preaînțeleptul profesor Teodor de la școala din
București.; Neofit Kavsokalivitul, Epistole.
Ms.gr.B.A.R. 671(164) Sec. XVIII / Miscelaneu istoric. Ce vorbe ar fi spus
Mazepa după răscoală și război.; Ce vorbe ar fi spus împăratul Petru Alexievici lui
Mazepa.; Convorbirea marelui dragoman Panaghiote creștinul, cu un oarecare Vani
musulmanul.; Istoria domnilor Ungrovlahiei, câți au domnit din timpul când a venit Radu
Voievod numit Negru, care s-a coborât din Ungaria și a venit în Ungrovlahia cu armate
și a gonit pe Tătarii care locuiau în țară și a fost primul domn la 1290 de la pogorârea
lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 672(172) Sec. XVIII (1783-1785) / Miscelaneu. Exerciții
gramaticale.; Despre renunțare și despre tăierea poftelor și cum trebuie să trăiască
cineva viața ascetică, și că pentru acest scop este bine și folositor să se servească de un
conducător experimentat adică de un părinte spiritual spre a învăța virtutea și munca
grea de împlinit a artei ascetice și despre credință către părinții spirituali și despre
priveliștea luminii, de care orice suflet fiind luminat înaintează întru dragostea lui
Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 673(175) Sec. XVIII / Miscelaneu. Scurte însemnări.; O scrisoare a
lui Hrisant Notara către domnul Andronache.
Ms.gr.B.A.R. 674(184) Sec. XVIII / Miscelaneu. Lucrări teologice.; Rețete
medicale.; Gherasim Vlahul, Manual de metrică; Despre genul epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 675(185) Sec. XVIII / Miscelaneu. Nikokles Despre domnie;
predici din diferiți Sfinți Părinți.
Ms.gr.B.A.R. 676(187) Sec. XVIII / Miscelaneu teologico-filozofic. Predici ale
mai multor Sfinți Părinți ai Bisericii.; Libaniu sofistul, subiectul la primul discurs olintiac
al lui Demostene.
Ms.gr.B.A.R. 677(188) Sec. XVIII / Chestiuni teologice amestecate cu sentințe
morale.; Alexandru Mavrocordat Despre puternica împărăție a turcilor.
Ms.gr.B.A.R. 678(199) Sec. XVIII / Miscelaneu. Lucrări hagiografice, teologice,
hrisoave și predici.

51
 Ms.gr.B.A.R. 679(203) Sec. XVIII / Miscelaneu. Diferite socoteli însemnări
lexicale (expresii grecești).
Ms.gr.B.A.R. 680(208) Sec. XVIII / Miscelaneu. ale lui Teofilact de Samosata
Scrisorile morale, texte din diferiți filozofi, lucrări teologice din diferiți Sfinți Părinți ai
Bisericii, Canoane (cântări) bisericești sub formă de tropare.; Lucian Dialogurile
morților.
Ms.gr.B.A.R. 681(215) Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrieri teologice și filozofice
culese de un oarecare Panagiotes.
Ms.gr.B.A.R. 682(216) Sec. XVIII / Miscelaneu. Ale preaînțeleptului domn
Teofil Coridaleu explicații sumare și cercetări la scrierea despre cer.; Alexandru
Mavrocordat Exaporitul, Comentarii la scrierea lui Aristotel despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 683(217) Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrisori ale lui Alexandru
Mavrocordat, Dimitrie Moruzi, Nicolae Șuțu și ale Beizadelei Alexandru.
Ms.gr.B.A.R. 684(221) Sec. XVIII / Miscelaneu. Glosar de greacă veche; O serie
de scrisori către adresanți necunoscuți.
Ms.gr.B.A.R. 685(228) Sec. XVIII / Miscelaneu. Sfântului Grigorie Teologul
Omilii.; Trei fragmente din Homer.
Ms.gr.B.A.R. 686(233) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic și istoric. Predici de la
mai mulți Părinți ai Bisericii.; A lui Synesie către împăratul Arcadie despre domnie.;
Traducerea omiliei lui Vasile cel Mare despre tineri.
Ms.gr.B.A.R. 688(243) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Predici ale mai multor
Sfinți Părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 689(246) Sec. XVIII / Miscelaneu. Predici ale Sfântului Maxim
Mărturisitorul.; Introducere la metoda logică a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 690(266) Sec. XVIII / Miscelaneu. Extrase din lucrările lui
Teofilact de Samosata.; Socoteli, însemnări și explicații la slujbe bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 691(272) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Lucrări teologice ale
Sfântului Maxim Mărturisitorul, Ioan Gură de Aur.; Scrisori ale călugărului Nil.
Ms.gr.B.A.R. 693(276) Sec. XVIII / Miscelaneu. Predici ale Sfântului Grigorie
Teologul, Niceta Stithatul.; Filotei Parerga (incomplet).

52
 Ms.gr.B.A.R. 694(278) Sec. XVIII / Miscelaneu. Actul de fondare al Mănăstirii
Maicii Domnului Petritziotissa.; Actul constitutiv al Sinodului duhovnicesc din porunca
împăratului Petru I al Rusiei.
Ms.gr.B.A.R. 695(286) Sec. XVIII / Miscelaneu. Comentarii la scrisorile
Pauline.; Apoftegme ale înțelepților păgâni.; Culegere din Economica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 696(297) Sec. XVIII / Miscelaneu. Nomocanon tradus de Gheorghe
din Trapezunt, având o serie de legi și porunci bisericești, făcut din ordinul lui Nicolae
Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 697(300) Sec. XVIII / Miscelaneu. Distihuri elegiace la Adormirea
Maicii Domnului.; Din scrisorile lui Synesie de Cyrene (incomplet).
Ms.gr.B.A.R. 699(316) Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrisori ale Sfântului Vasile cel
mare, Isidor Pelusiotul, Teofilact de Samosata, Culegere de istorii ale Sfântului Grigorie
Teologul, versuri pitagoreice.
Ms.gr.B.A.R. 701(323) Sec. XVIII / Miscelaneu. Chestiuni teologice.; Despre
lupta lui Gog cu Magog.
Ms.gr.B.A.R. 702(325) Sec. XVIII / Miscelaneu. Colecție de teme elino-grecești.;
Cuvântări la diferite sărbători ale lui Constantin Nicolae Voievod către diferiți.; Modele
de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 703(332) Sec. XVIII (1726) / Miscelaneu. A lui Niceta zis și David,
tălmăcire la tetrastihurile lui Grigorie Teologul.; Orânduire poetică a lui Ioan Geometres.;
Tipuri de scrisori epistolare.
Ms.gr.B.A.R. 704(334) Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrisorile lui Phalaris, câteva
scrisori ale lui Nicolae Alexandru domnul Ungrovlahiei și ale lui Mitriade către regele
Mitriade, nepotul său.; Altă serie de scrisori ale lui Brutus.
Ms.gr.B.A.R. 705(345) Sec. XVIII (1771) / Miscelaneu. Verbele curente ale
Judecătorului Salonicului Harmenopoulos.; Istoriile Sfântului Grigorie Teologul.;
versurile politice adresate sfântului Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, adunare
de diferite istorii elinești, lucrarea lui TeofilCoridaleu despre lume și părțile ei, scrisori de
la patriarhi cu diferite ocazii.

53
 Ms.gr.B.A.R. 706(347) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat despre pedeapsa
excomunicării preasfântului Papa Paul al V-lea compus de Fra Paul.; Cuvânt parenetic
compus înțelept, ca să nu dăm crezare calomniilor.
Ms.gr.B.A.R. 707(372) Sec. XVIII / Miscelaneu. Georgios Lekapinos despre
sintaxa numelor.; Gramatică pe întrebări și răspunsuri a lui Constantin Laskaris.;
Capetele filozofice ale Sfântului Ioan Damaschin.
Ms.gr.B.A.R. 743(201) Sec. XVIII/XIX - Miscelaneu. Predici ale mai multor
Sfinți Părinți ai Bisericii (Andrei Episcopul Cretei, Teofilact al Bulgariei, Ioan Gură de
Aur, Iosif arhiepiscopul Salonicului, Grigorie arhiepiscopul Salonicului, Ioan mitropolitul
Euhaiților, Arcadie din Cipru).
Ms.gr.B.A.R. 173(195) Sec. XIX / Tratat de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 175(361) Sec. XIX / Cartea a doua a metodei gramaticii.
Ms.gr.B.A.R. 176(366) Sec. XIX / Tratat de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 179(299) Sec. XIX / Texte grecești moderne, exerciții de gramatică
și stil.
Ms.gr.B.A.R. 189(279) Sec. XIX / Ioan Frederic Bucherer, Fizica.

2. Bibl. Stolnicului Constantin Cantacuzino:

Ms.gr.B.A.R 2(549) Sec. XVII (1696) / O călătorie de la Tobolsk în capitala
Siberiei și până la hotarele Chinei; tot aici și despre țara Siberiei.

3. Bibl. Ioan Văcărescu (mare vistier și dicheofilax al Bisericii celei Mari [Sfânta
Sofia]).
Ms.gr.B.A.R. 7(4) Sec. XVIII (1765) / Domnia lui Ioan fiul lui Andronic. Cum a
intrat dar Ioan în Constantinopol și s-a încununat împărat și a făcut voia lui Baiazid.
Ms.gr.B.A.R. 94(28) Sec. XVIII / Ἰούστου Λιψίου περὶ εὐσταθείας ἤτοι
καρτερίας. - A lui Iustus Lipsius despre statornicie.

4. Bibl. Muzeul de Antichități:

Ms.gr.B.A.R. 872 Sec. XIII / Pergament. Fragment dintr-un Chiriacodromion.

54
 Ms.gr.B.A.R. 387(392) Sec. XIV / Comentarii la omiliile sfântului Grigorie
Teologul, probabil ale lui Niceta din Serres.
Ms.gr.B.A.R. 388(390) Sec. XIV/XV - Unsprezece comentarii la omiliile
sfântului Grigorie Teologul, probabil tot ale lui Niceta din Serres.
Ms.gr.B.A.R. 52(468) Sec. XV-XVI / Anonim, Despre suflet și puterile sale.
Ms.gr.B.A.R 764(454) Sec. XV / XVI- Este un tratat de botanică medicală.
Ms.gr.B.A.R. 53(574) Sec. XVI / Scurt tratat de logică a lui Nicephoros
Blemmydes.; Ale lui Dimitrie Chomatianos Explicații de filosofie.; Teodor Prodromos
filozoful, Explicare la cartea a doua a tratatului apodeictic al lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 328(409) Sec. XVI (1549) / Minei pe luna august.
Ms.gr.B.A.R. 765(617) Sec. XVI/XVII - Tratat de medicină, atribuit lui
Constantin Porfirogenetul.
Ms.gr.B.A.R. 278(209) Sec. XVI-XVII / Manuil Malaxos,Nomocanonul.
Ms.gr.B.A.R. 279(688) Sec. XVII (1610) / Nomocanon în greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 280(307) Sec. XVII (1613) / Manuil Malaxos, Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 281(331) Sec. XVII (1681) / Nomocanon în demotică.
Ms.gr.B.A.R. 283(598) Sec. XVII / Nomocanon în demotică.
Ms.gr.B.A.R. 284(609) Sec. XVII / Nomocanon în greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R 2(549) Sec. XVII (1696) / O călătorie de la Tobolsk în capitala
Siberiei și până la hotarele Chinei; tot aici și despre țara Siberiei.
Ms.gr.B.A.R 3(580) Sec. XVII (1698?) Cronică istorică tratând pe scurt despre
cer și pământ, despre lumină și în scurt despre toate cele făcute de Dumnezeu în 6 zile, și
despre zidirea lui Adam și celelalte la rând.
Ms.gr.B.A.R 4 (386) Sec. XVII Χρησμός - Oracol. Cronică în greaca vulgară
după izvoare bizantine.
Ms.gr.B.A.R 5(590) Sec. XVII / Capitole cu cuprins istoric.
Ms.gr.B.A.R. 54(674) Sec. XVII (1697) / Anonim, Introducere la filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 55(539) Sec. XVII / Al lui Georgios Pachymeres diacon,
protecdicos și dicheofilax, Rezumat la logica lui Aristotel și Expunere la cartea a 7-a
despre fizică a lui Coridaleu din Atena.

55
 Μs.gr.B.A.R. 112(530) Sec. XVII (1666) / Metodă cum trebuie alcătuită o
scrisoare.
Μs.gr.B.A.R. 116(530) Sec. XVII (1666) / Metodă cum trebuie redactată o
scrisoare; Gramatica italiană, de Gheorghe Constantin Zagoritul.
Ms.gr.B.A.R. 225(546) Sec. XVII (1670) / Odele lui Pindar însoțite de traduceri
și explicații interliniare și marginale.
Ms.gr.B.A.R. 226(465) Sec. XVII (1676) / Povestire despre filozoful Βurzoe şi
călătoria lui în India.
Ms.gr.B.A.R. 342(528) Sec. XVII / Întrebări și răspunsuri legate de Sfânta
Scriptură, de prin diferite cărți scrise de Origen.
Ms.gr.B.A.R. 398(571) Sec. XVII (1695) / Viața și petrecerea cuviosului nostru
părinte Vasile cel Nou, alcătuită de Grigorie, smeritul și de Hristos iubitorul său ucenic.
Ms.gr.B.A.R. 417(564) Sec. XVII / Psaltichie ce conține cântări compuse de:
Hrisafis, Constantin Magula, Cosma ieromonahul, Balasie preotul, Constantin din
Anhialos, Ioan Glykis, Cosma ieromonahul, Gheorghe din Rodosto, Gherman al Noilor
Patrii, Atanasie din Ivir, Damian ieromonahul, Arsenachis, Dimitrie din Rodost,
Moscheianos. Ioan Kladas, Ioan Lampadarios și Cucuzel.
Ms.gr.B.A.R. 781(572) Sec. XVII / Calendar astrologic.
Ms.gr.B.A.R. 1445 Sec. XVII (mijloc) / Miscelaneu. Lucrări teologice (predici)
ale mai multor sfinți părinți ai Bisericii.; Chestiuni de organizare administrativă a
Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 420(622) Sec. XVII/XVIII - Introducere în muzica bisericească și
lucrări muzicale de Hrisafis și Ioan Glykis.
Ms.gr.B.A.R. 879 Sec. XVII/XVIII - Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 450(379) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 451(412) Sec. XVIII / Psaltichie. Anastasimatar cu cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 453(416) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 454(501) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări de Petru Peloponisiul,
Grigorie Lampadarie și Daniil protopsaltul.

56
 Ms.gr.B.A.R. 466(649) Sec. XVIII / Psaltichie. Cu o scurtă introducere la muzica
bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 16(495) Sec. XVIII / Adunare foarte adevărată a jurnalelor Budei
adică a Mudaniului până la cucerirea ei.
Ms.gr.B.A.R. 17(516) Sec. XVIII / Ἱστορία συνοπτικὴ παράλληλος τῶν
ἡγεμόνων Οὐγγροβλαχίας τε καὶ Μολδαβίας, πόθεν τίνες τί ἔπραξαν καὶ πόσα ἔτη
ἕκαστος αὐτῶν ἡγεμόνευσε, προσταγῇ τοῦ ὑψηλοτάτου καὶ θεοσεβεστάτου αὐθέντου καὶ
ἡγεμόνος, πρότερον μὲν Οὐγγροβλαχίας, νῦν δὲ Μολδαβίας, κυρίου κυρίου Ἰωάννου
Κωνσταντίνου Νικολάου βοεβόδα, μεταφρασθεῖσα ἀπὸ τῆς βλαχικῆς διαλέκτου εἰς τὴν
κοινὴν ἡμετέραν διάλεκτον ὑπὸ Λαζάρου Σκρίβα Τραπεζουντίου, ἐν τῷ πρώτῳ ἔτει τῆς
ἡγεμονίας Μολδοβλαχίας ἐν Γιασίῳ ἔτει αψλδ μηνὶ Ἰαννουαρίῳ. - Istoria paralelă pe
scurt a domnitorilor Ungrovlahiei și Moldovei, de unde, care sunt, și ce au făcut și câți
ani a domnit fiecare din ei; din ordinul preaînaltului și cuviosului stăpân și domn, mai
înainte al Ungrovlahiei, iar acum al Moldovei, domnului domn Ioan Constantin Nicolae
Voievod tradusă din limba română în limba noastră simplă de către Lazăr Scriba din
Trapezunt, în primul an al domniei din Moldova, la Iași în anul 1734 luna Ianuarie.
Ms.gr.B.A.R. 18(533) Sec. XVIII / Miscelaneu. O antologie de literatură istorică,
în proză și versuri, cuprinzând un foarte mare număr de extrase de prin diferiți istorici
greci, mai ales bizantini.
Ms.gr.B.A.R. 19(536) Sec. XVIII / Florilegiu din cartea de geografie de curând
tipărită a prea sfântului și preaînțeleptului mitropolit al Atenei domnul Meletie, adunat
cu multă sârguință de către grămăticul domnesc domnul Panaghiotis.
Ms.gr.B.A.R. 20(567) Sec. XVIII / Κωνσταντῖνος Βοεβόδας ἤτοι δακικῶν
ἀπομνημονευμάτων ξυγγραφή. - Constantin Voievod, scriere de amintiri dacice. Tratatul
istoric al lui Petru Depasta.
Ms.gr.B.A.R. 21(632) Sec. XVIII / Lexicon de orașe, țări și râuri, cum se numesc
acum și cum se numeau în vechime.
Ms.gr.B.A.R. 56(405) Sec. XVIII (1700) / Tratatul despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 58(498) Sec.XVIII (1715) / Anonim, O carte despre deșertăciunea
sfaturilor, în care deșertăciunea și adevărul lucrurilor omenești se arată curat în vorbe
lumești și morale și se dă la iveală prin dialog.

57
 Ms.gr.B.A.R. 59(422) Sec. XVIII (1717) / Cartea întâi, adică filozofia etică,
provenind din marele izvor al marelui Aristotel din Stagira, pe care a alcătuit-o contele
și cavalerul Emmanuel Thesaurus nobil din Torino, și pe care a tălmăcit-o Dimitrie
Notara iatrofilozoful din Peloponez, din porunca preafericitului și preasfântului patriarh
al Ierusalimului domnul Hrisant, care îi era unchi după mamă.
Ms.gr.B.A.R. 60(442) Sec. XVIII (1725) / Teofil Coridaleu, Tratatul de logică.
Ms.gr.B.A.R. 61(555) Sec. XVIII (1729) / Εἰς τὰ τοῦ φιλοσόφου περὶ φυσικῆς
ἀκροάσεως ὑπομνήματα. - Însemnări la scrierea filozofului (Aristotel) despre fizica
acroamatică.
Ms.gr.B.A.R. 62(448) Sec. XVIII (1730) / Parafraze și chestiuni din cele opt cărți
de fizică acroamatică (Aristotel n.n.), date la lumină de ieromonahul Gherasim Vlahul
din Creta, dascăl al științelor în amândouă limbile și ierochirix al evangheliei.
Ms.gr.B.A.R. 63(430) Sec. XVIII (1733) / Teofil Coridaleu, Cartea întâi a fizicii.
Ms.gr.B.A.R. 69 (464) Sec. XVIII (1754?) / Exaporitul, Interpretare a tratatului
lui Aristotel despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 70(210) Sec. XVIII (1755) / [...] Teodor Anastasie Kavaliotis,
Tratat de logică.
Ms.gr.B.A.R. 72(431) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Explicațiile și comentariile
la Metafizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 73(522) Sec. XVIII / Despre ordinea de care s-a servit filozoful în
Metafizică. Teofil Coridaleu, Observații explicative la cartea întâi a Metafizicii lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 77(507) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Prolegomena la cartea
despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 78(376) Sec. XVIII / Τοῦ σοφωτάτου κυρίου Θεοφίλου τοῦ
Κορυδαλλέως εἰς φιλοσοφίαν προδιοίκησις. - Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 79(420) Sec. XVIII / Τοῦ σοφωτάτου κυρίου Θεοφίλου τοῦ
Κορυδαλλέως εἰς φιλοσοφίαν προδιοίκησις. - Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 80(426) Sec. XVIII / Τοῦ σοφωτάτου κυρίου Θεοφίλου τοῦ
Κορυδαλλέως εἰς φιλοσοφίαν προδιοίκησις. Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 81(440) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.

58
 Ms.gr.B.A.R. 82(419) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratatul de logică
Ms.gr.B.A.R. 83(429) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Expunere sinoptică a
întregii materii logice.
Ms.gr.B.A.R. 84(484) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în logică.
Ms.gr.B.A.R. 86(489) Sec. XVIII / Sugduris, Introducere la toată metoda logică
a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 87(497) Sec. XVIII / Εἰς ἅπασαν τὴν λογικὴν τοῦ Ἀριστοτέλους
μέθοδον προδιοίκησις ἤτοι εἰσαγωγή. - Sugduris, Introducere la întreaga metodă logică
a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 88(563) Sec. XVIII / Εἰς ἅπασαν τὴν λογικὴν τοῦ Ἀριστοτέλους
μέθοδον προδιοίκησις ἤτοι εἰσαγωγή. - Sugduris, Introducere la toată metoda logică a
lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 90(491) Sec. XVIII / Comentarii la scrierea lui Aristotel despre
naștere și stricăciune (a trupului).
Ms.gr.B.A.R. 91(515) Sec. XVIII / Ἀλεξάνδρου ἑρμηνέως τοῦ Βυζαντίου
πραγματεία εἰς τὰ τοῦ Ἀριστοτέλους περὶ γενέσεως καὶ φθορᾶς. - Alexandru
Mavrocordat Exaporitul, Interpretări la scrierea lui Aristotel despre naștere și
stricăciune (a trupului).
Ms.gr.B.A.R. 98(387) Sec. XVIII / Ἰωάννου Νικολάου Ἀλεξάνδρου βοεβόδα
αὐθέντου καὶ ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας, Περὶ τῶν καθηκόντων. - Nicolae
Mavrocordat, Despre îndatoriri.
Ms.gr.B.A.R. 99(404) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere la al 5-lea
capitol al metafizicii lui Aristotel; Mihail din Efes, Comentarii la metafizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 100(407) Sec. XVIII / Anonim. Tratat de logică.
Ms.gr.B.A.R. 101(469) Sec. XVIII / Gherasim Vlahul, Expunerea întregii metode
logice.
Ms.gr.B.A.R. 102(534) Sec. XVIII / Gherasim Vlahul, Parafraze și cercetări la
cele opt cărți ale Fizicii. Volumul II.
Ms.gr.B.A.R. 103(478) Sec. XVIII / Ἀρχαίων δόξαι περὶ γενέσεως καὶ φθορᾶς. -
Păreri ale celor vechi despre naștere și moarte.

59
 Ms.gr.B.A.R. 104(447) Sec. XVIII / Βλεμίδου φυσική. - Nicephoros Blemmydes,
Fizica.
Ms.gr.B.A.R. 105(483) Sec. XVIII / Nicephoros Blemmydes, Logica și Fizica.
Ms.gr.B.A.R. 106(485) Sec. XVIII / Lucrări de retorică și de filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 107(537) Sec. XVIII / Anonim. Un tratat de logică după Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 108(551) Sec. XVIII / Γεωργίου τοῦ Παχυμέρη περίληψις εἰς τὰ
τοῦ Ἀριστοτέλους. - Georgios Pachymeres, Compendiu din Fizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 109(604) Sec. XVIII / Este un tratat despre prietenie.
Ms.gr.B.A.R. 110(611) Sec. XVIII / Κωνσταντίνου Τζαούση τοῦ Γιαννιώτου
σύντομαι ἐκλογαὶ ἐκ τοῦ πολιτικοῦ θέατρου εἰς τὰς ὁποίας περιέχεται ἀκριβὴς συμβουλὴ
τὶ πρέπει νὰ κάμῃ καὶ τὶ νὰ ἀπέχῃ ὁ ἡγεμών. - Ambrosius Marlianus. Teatrul politic
tradus de Constantin Ceauș din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 111(615) Sec. XVIII / Ἐξήγησις εἰς ἁπλῆν φράσιν εἰς τὴν σύντομον
τοῦ Ἀριστοτέλους περὶ ἀρετῶν καὶ κακιῶν διδασκαλίαν, πονηθεῖσα μὲν ὑπὸ Σεβαστοῦ
Τραπεζουντίου τοῦ Κυμηνίτου, ἀφιερωθεῖσα δὲ εἰς τὸν ὑψηλότατον, εὐσεβέστατον καὶ
θεοδόξαστον κύριον κύριον Ἰωάννην Κωνσταντῖνον Βασσαράβαν βοεβόνδα. [...] /
Sevastos Kymenites, traducere în greaca vorbită a lucrării aristoteliene Scurtului tratat
despre virtuți și vicii (dedicată lui Constantin Brâncoveanu).
Ms.gr.B.A.R. 117(614) Sec.XVIII (1736) / Alexandru Mavrocordat, Despre
sintaxa gramaticală, după cele opt părți ale vorbirii.
Ms.gr.B.A.R. 119(384) Sec.XVIII (1762) / Anonim. Tratat de gramatică și
sintaxă greacă.
Ms.gr.B.A.R. 121(613) Sec. XVIII (1764-1765) / Alexandru Mavrocordat
Exaporitul, Rezumatul artei retorice, în întrebări și răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 123(437) Sec. XVIII / Nicodim Mazarraki din orașul Fere
(Velestin, n.n.) al Tesaliei, Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 124(470) Sec. XVIII / Mihail Singhelul, Învățătură despre sintaxa
limbii.
Ms.gr.B.A.R. 125(486) Sec.XVIII / Ilarion Cigala Cipriotul, Știința gramatică,
adică principii gramaticale așternute pe larg prin metoda dialectică....
Ms.gr.B.A.R. 126(595) Sec.XVIII / Dionisie Tracul, Arta gramatică.

60
 Ms.gr.B.A.R. 127(610) Sec.XVIII / Θεοδώρου γραμματικῆς εἰσαγωγῆς τῶν εἰς
τέσσαρα, τὸ τρίτον. - Theodor din Gaza, Cartea a patra din cele patru de introducere
gramaticală.
Μs.gr.B.A.R. 129(471) Sec. XVIII / Θεοδώρου γραμματικῆς εἰσαγωγῆς τῶν εἰς
τέσσαρα τὸ τέταρτον. - A lui Teodor cartea a patra din cele patru de introducere
gramaticală.
Ms.gr.B.A.R. 130(505) Sec. XVIII / Ἀρχὴ σὺν Θεῷ τῶν ἐρωτημάτων τῶν παρὰ
τοῦ σοφωτάτου καὶ λογιωτάτου κυροῦ Μανουὴλ Μοσχοπούλου διορθωθέντων. – Manuil
Moschopoulos, Începutul întrebărilor.
Ms.gr.B.A.R. 131(545) Sec. XVIII / Θέματα τῆς τοῦ σοφωτάτου Ἀλεξάνδρου καὶ
πασῶν ἐπιστημῶν ἀρίστου διδασκάλου γραμματικῆς, ὑπὸ τοῦ σοφολογιωτάτου
καθηγητοῦ κυρίου Γεωργίου παραδοθέντα ἐν τῇ τῆς ἐν Βουκουρεστίῳ αὐθεντικῆς
ἀκαδημίᾳ ἐπὶ τῆς ηγεμονίας τοῦ σοφωτάτου υἱοῦ αὐτοῦ Ἀλεξάνδρου Νικολάου
βοεβόνδα ἐν ἔτει πέμπτῳ τῆς δευτέρας αὐτοῦ ἐπὶ τοῦ θρόνου ἀναβάσεως. - Teme din
gramatica lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul..., predate de preaînvățatul profesor
Gheorghe la Academia Domnească din București, pe timpul domniei lui Nicolae
Mavrocordat în al cincilea an al suirii pentru a doua oară pe tron.
Ms.gr.B.A.R. 134(461) Sec. XVIII / Σεβαστοῦ Τραπεζουντίου παράφρασις εἰς
τὴν τοῦ Ἀπολλωνίου γραμματικὴν. - Sevastos din Trapezunt, Parafrază la gramatica lui
Apollonios.
Ms.gr.B.A.R. 137(631) Sec. XVIII / Metodă de învățat limba italiană, cuprinzând
toată gramatica și un mic vocabular cu destule dialoguri.
Ms.gr.B.A.R. 139 (541) Sec. XVIII / Despre regulile numelor și verbelor; Nou
tratat de gramatică scris d ediverși.
Ms.gr.B.A.R. 145(397) Sec. XVIII / Προοίμιον εἰς τὴν ῥητορικὴν τέχνην. -
Introducere la arta retorică.
Ms.gr.B.A.R. 146(453) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratatul de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 147(506) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratatul de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 148(458) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratat de retorică;
Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Arta retorică cu întrebări și răspunsuri.

61
 Ms.gr.151(547) Sec. XVIII / Ρητορικὴ συντεθεῖσα παρὰ τοῦ δοφωτάτου
Βικεντίου Νταμοδοῦ τοῦ Κεφαληνιέως. – Vichentie Damodos Chefalonitul, Retorică.
Ms.gr.153(509) Sec. XVIII / Gherasim Vlahul, Scurtă învățătură a artei retorice.
Ms.gr.B.A.R. 154(596) Sec. XVIII / Expunerea câtorva reguli retorice
importante mai ales pentru predicatori, pe care ierodiaconul Macarie traducându-le din
limba latină în cea greacă le-a oferit iubitorilor de învățătură.
Ms.gr.B.A.R. 155(400) Sec. XVIII / Tratat anonim de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 161(385) Sec. XVIII / Dicționar.
Ms.gr.B.A.R. 162(445) Sec. XVIII / Λεξικὸν ἑλληνικὸν καὶ ἁπλὸν ὀνομαζόμενον
ξεδιάντροπος πονηθὲν παρὰ τοῦ σοφωτάτου Νικολάου τοῦ Κεραμέως φιλοσόφου καὶ
ἰατροῦ τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων. – Nicolae Kerameus, Dicționar elinesc și grecesc.
Ms.gr.B.A.R. 163(553) Sec. XVIII / Vocabular greco-turc.
Ms.gr.B.A.R. 164(401) Sec. XVIII / Vocabular la scrierea lui Dioscorides, Despre
știința medicinei.
Ms.gr.B.A.R. 165(466) Sec. XVIII / Vocabular greco-turc.
Ms.gr.B.A.R. 166(526) Sec. XVIII / Dicționar turco-grec.
Ms.gr.B.A.R. 167(558) Sec. XVIII / Dicționar.
Ms.gr.B.A.R. 168(607) Sec. XVIII / Dicționar turco-grec.
Ms.gr.B.A.R. 180(396) Sec. XVIII (1764?) Nichifor Theotokis, Elementele
euclidiene ale geometriei, aritmetică, trigonometrie etc.
Ms.gr.B.A.R. 181(434) Sec. XVIII / Tratat de geomterie. Despre compasul
analogic.
Μs.gr.B.A.R. 182(438) Sec. XVIII / Rezumat al elementelor lui Euclid. Tratat de
geometrie.
Ms.gr.B.A.R. 183(620) Sec. XVIII / Νικομάχου Γερασίμου Πυθαγορικοῦ
εἰσαγωγῆς ἀριθμητικης εἰς δύο τὸ πρῶτον. - A Pitagoricului Nicomah, Cartea întâia din
introducerea aritmetică în două cărți.
Ms.gr.B.A.R. 192(576) Sec. XVIII (1700-1717) / Miscelaneu. Dicționare.;
Chestiuni despre sintaxă.; Introducere sinoptică la geografie a preaînțeleptului
Coridaleu.

62
 Ms.gr.B.A.R. 193(510) Sec. XVIII (1708) / Miscelaneu. Rezumat la logică.;
Introducere la arta retorică.
Ms.gr.B.A.R. 195(393) Sec. XVIII (1744) / Miscelaneu. Teofil Coridaleu,
Observații sinoptice și cercetări la tratatul despre cer al lu Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 203(383) Sec. XVIII / Tratat de fizică, alcătuit de Anastasie
Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 204(389) Sec. XVIII / Miscelaneu. Enciclopedie generală a tuturor
științelor: Gramatică, Retorică, Dialectică, Logică, Fizică, Metafizică, Teologie,
Filozofie practică (Morală), Economie, Politică, Medicină.; Vocabular în trei limbi,
greacă, italiană, arabă.
Μs.gr.B.A.R. 205(425) Sec. XVIII / Miscelaneu. Metodele gramaticale ale lui
Maxim Planudes.; Reguli gramaticale pe alfabet culese din poeți și scriitori.
Ms.gr.B.A.R. 206(441) Sec. XVIII / Miscelaneu. Retorică, etică, economie,
politică și logică.; Teofil Coridaleu, Introducere în arta retorică.
Ms.gr.B.A.R. 207(443) Sec. XVIII / Miscelaneu. Notițe lexicale în greacă , latină
și turcă precum și o listă de cărți grecești și latine.
Ms.gr.B.A.R. 208(474) Sec. XVIII / Miscelaneu. Teofil Coridaleu, Rezumatul
sinoptic la tratatul despre cer.; Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Interpretare la
scrierea lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 209(513) Sec. XVIII / Manual princiar. Politică, logică și fizică.
Ms.gr.B.A.R. 210(520) Sec. XVIII / Miscelaneu. Introducere la metoda logică a
lui Aristotel.; Nicomah Gherasim, Introducere în aritmetică; Primul element al lui
Euclid.
Ms.gr.B.A.R. 211(529) Sec. XVIII / Manual princiar. Retorica, etica și economia
domnitorului.
Ms.gr.B.A.R. 212 (544) Sec. XVIII / Compendiu de gramatică din diferiți autori.
Ms.gr.B.A.R. 213 (616) Sec. XVIII / Miscelaneu. Alexandru Mavrocordat
Exaporitul, Despre sintaxa gramaticală.; Proverbele lui Solomon.
Ms.gr.B.A.R. 223(388) Sec. XVIII / Maxim Planudes, Traducerea celor 15 cărți
de Metamorfoze ale lui Ovidiu.

63
 Ms.gr.B.A.R. 230(455) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα. - Nicolae Mavrocordat,
Răgazurile lui Filotei.
Ms.gr.B.A.R. 231(550) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα. - Nicolae Mavrocordat,
Răgazurile lui Filotei.
Ms.gr.B.A.R. 238(605) Sec. XVIII / Romanul Argenis, de John Barclay.( cartea a
doua și a treia). Traducere în neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 239(488) Sec. XVIII / Cartea a patra din traducerea neogreacă a
romanului Argenis de John Barclay.
Ms.gr.B.A.R. 240(577) Sec. XVIII / Agapet, Capitole.
Ms.gr.B.A.R. 242(265) Sec. XVIII / - Istoria Contelui de Comenz și a Adelaidei.
Ms.gr.B.A.R. 250(591) Sec. XVIII / Fabulele lui Esop în traducere neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 259(480) Sec. XVIII (1765) / Alexandru Mavrocordat Exaporitul,
Colecție de proverbe, maxime și sfaturi morale.
Ms.gr.B.A.R. 263(494) Sec. XVIII / Suida, Extrase din Lexicon.
Ms.gr.B.A.R. 267(391) Sec. XVIII / Ἐκλογαὶ διάφοραι θαυμάσιαι
φιλοπονηθεῖσαι καὶ ἐν καιρῷ τῆς μελέτης παρέργως καὶ ἐπιτροχάδην οὕτως ἰδιοχείρως
γραφεῖσαι παρ΄ἐμοῦ τοῦ ἐλαχίστου Παναγιώτου Κωνσταντινουπολίτου πριμμικηρίου τε
τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ μεγάλου γραμματικοῦ τρισάκις τῆς περιφήμου
αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας, ἐκ τῶν ἀναγινωσκομένων μοι βιβλίων καὶ ἀποταμιευθεῖσαι
εἰς ἰδίαν χρῆσιν καὶ τῶν ἐμῶν φίλων. Panaiotis Constantinopolitanul, Compendiu de
lectură.
Ms.gr.B.A.R. 268(481) Sec. XVIII / Ἐκ τῶν τοῦ Γεωργίου τοῦ Συγκέλλου,
ἀποσπασμάτια παλαιῶν. - Gheorghe Synkellos, Fragmente din scriitorii vechi.
Ms.gr.B.A.R. 269(586) Sec. XVIII / Proverbe grecești.
Ms.gr.B.A.R. 271(593) Sec. XVIII / Τῶν ἑπτὰ σοφῶν καὶ τῶν σὺν αὐτοῖς
καταριθμουμένων ἀποφθέγματα συμβουλαὶ καὶ ὑποθῆκαι. - Cei șapte înțelepți ai Greciei
antice...
Ms.gr.B.A.R. 277(378) Sec. XVIII / Mihail Fotino din Hios. Condica de legi.
Ms.gr.B.A.R. 288(421) Sec. XVIII / Manuil Malaxos. Nomocanonul.
Ms.gr.B.A.R. 289(701) Sec. XVIII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 294(621) Sec. XVIII / Din manualul lui Matei Vlastaris.

64
 Ms.gr.B.A.R. 305(532) Sec. XVIII / Νόμοι βασιλικοὶ διὰ ἐκείνους ὁποῦ
συμβουλεύουσι καὶ ὁποῦ συμβοηθοῦσι καὶ ὁποῦ στέλλουσι νὰ γένῃ τίποτας σφάλμα. –
Basilicale.
Ms.gr.B.A.R. 308(588) Sec. XVIII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 321(403) Sec. XVIII / Fragmente din Sfânta Scriptură.
Ms.gr.B.A.R. 257(463) Sec. XVIII(1715) / Culegere de sentințe, maxime,
cugetări, de natură etică.
Ms.gr.B.A.R. 346(531) Sec. XVIII (1719) / Thomas Kempis, De imitatione
Christi, traducere în greacă.
Ms.gr.B.A.R. 363(556) Sec. XVIII / Αντίρρησις Νεοφύτου Πατελάρου
μητροπολίτου Κρήτης κατὰ τοῦ ἀνωνύμως συγγράψαντος καὶ τυπογραφικῶς
ἐκφωνήσαντος Πετριανοῦ κατὰ τοῦ σοφωτάτου καὶ παναγιωτάτου οἰκουμενικοῦ
πατριάρχου κυρίου κυρίου Ἀθανασίου τοῦ Πατελάρου: αχνη μηνὶ Φευρουαρίῳ ἰνδ. ιβ ἐν
Κρήτῃ. - Răspunsul lui Neofit Patelaros mitropolitul Cretei contra lui Petrianos.
Ms.gr.B.A.R. 364(398) Sec. XVIII / Tratat de teologie dogmatică și polemică.
Ms.gr.B.A.R. 369(521) Sec. XVIII / Τοῦ μακαριωτάτου καὶ σοφωτάτου πατρὸς
ἡμῶν πάππα καὶ πατριάρχου Ἀλεξανδρείας, τανῦν δὲ οἰκουμενικοῦ
Κωνσταντινουπόλεως Κυρίλλου σύντομος πραγματεία κατὰ Ἰουδαίων ἐν ἁπλῇ διαλέκτῳ
πρὸς Γεώργιον τὸν Πάργαν. - Chiril, Patriarh al Constantinopolului, Scurt tratat
împotriva iudeilor în limba simplă, către Georgios Pargas.
Ms.gr.B.A.R. 370(554) Sec. XVIII / Ἀντίρρησις πρὸς Ἀλοΰσιον λατινόφρονα
περὶ τῆς <ἐκπορεύσεως> τοῦ Ἁγίου Πνεύματος. - Răspuns către Alois papistașul despre
purcederea Sfântului Duh.
Ms.gr.B.A.R. 371(675) Sec. XVIII / Βιβλίον συνοδικὸν περιέχον τὰ κατὰ
Νίκωνος πατριάρχου Μοσχοβίας ὑπὸ Παϊσίου μητροπολίτου Γάζης, ἀνατεθὲν τῴ
αὐτοκράτορι πασῶν τῶν Ρωσσιῶν Ἀλεξίῳ Μιχαήλοβιτζ, ἐν ἔτει 1668. - Carte sinodală
cuprinzând spusele contra lui Nicon patriarhul Moscovei, către Paisie mitropolitul din
Gaza, închinată împăratului tuturor Russilor, Alexe Mihailovici, în anul 1668.
Ms.gr.B.A.R. 405(476) Sec. XVIII / Ἀκολουθία τοῦ ὁσίου πατρὸς ἡμῶν τοῦ ἐκ
Βασαραβώβ τῆς Μυσίας Δημητρίου. - Slujba cuviosului nostru părinte Dimitrie din
Basarabov din Moesia.

65
 Ms.gr.B.A.R. 407(601) Sec. XVIII / Slujba Aghiazmei mici.
Ms.gr.B.A.R. 633(433) Sec. XVIII (1713) / Miscelaneu. Sevastos Kymenites.
Gramatică; A lui Teofan mitropolitul de Niceea, Omilii la diferite sărbători.; Epistole ale
aceluiași.
Ms.gr.B.A.R. 634(662) Sec. XVIII (1725) / Miscelaneu. Despre moravuri.;
Sentințe morale.; O listă incompletă a împăraților romani.; Reguli ortografice.; Un cuvânt
funebru al lui Hrisant Notara la parastasul domniței Maria Mavrocordat.; Scurte extrase,
notițe, însemnări și versuri fără legătură între ele.; Poezii în neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 641(473) Sec. XVIII (1764-65) / Miscelaneu. Scrierea despre
poetică a lui Alexandru Spanos.; Retorica lui Teofil Coridaleu.; Gheorghe Sugduris
,Introducere la metoda logică a lui Aristotel de Gheorghe Koressis.
Ms.gr.B.A.R. 647(402) Sec. XVIII (1780-83) / Miscelaneu. Ignatios
Schevofilaxul Lucrarea despre tineri; Antonios profesor la Constantinopol Despre
manierele elegante (cod de maniere);Lucian , Dialogurile morților; Omilii ale câtorva
sfinți părinți ai Bisericii.; Texte neogrecești cu traducerea lor în greaca veche.; Alexandru
Mavrocordat Exaporitul Temele din gramatica .
Ms.gr.B.A.R. 648(427) Sec. XVIII (1782) / Miscelaneu. Scrisori.; Hrisovul școlii
din București.; Teme eleno-grecești.; Traducerea Iliadei lui Homer de ierod. Neofit.
Ms.gr.B.A.R. 650(424) Sec. XVIII (1783) / Miscelaneu. Prima rapsodie a lui
Homer.; Grigorie Teologul despre căile vieții.; Teme elino-grecești.
Ms.gr.B.A.R. 653(423) Sec. XVIII (1786-1789) / Miscelaneu. Daniil din Patmos
Traducerea colecției de scrisori a lui Synesie din Cyrene; Traducerea lucrării despre
domnie a lui Synesie din Cyrene Traducerea lucrării despre amiciție a lui Themistie;
Discursul panathenaic al lui Socrate.
Ms.gr.B.A.R. 708(395) Sec. XVIII / Miscelaneu. Teodor Prodromos Comentariu
la canoanele bisericești a lui Cosma și Ioan făcută de filozoful.; Fragment dintr-un
nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 709(406) Sec. XVIII / Miscelaneu. Capitolele parenetice ale lui
Agapet, versuri la Focilide, la Pitagora, Sentințele exhortative ale lui Caton Romanul,
Cântări sub formă de canon la diferite sărbători, Hecuba lui Euripide, patru rapsodii ale
lui Homer, Viața Sfântului Lucian, Epistolele lui Synesie de Cyrene cu traducerea lor,

66
Discursul plataic al lui Platon, Dialogurile lui Platon, Omilii ale Sfântului Grigorie de
Nazianz, exerciții de școală.
Ms.gr.B.A.R. 710(408) Sec. XVIII / Omilii ale Sfântului Ioan Gură de Aur și ale
altor părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 711(410) Sec. XVIII / Omilii la diferite sărbători bisericești și
cuvântări panegirice.
Ms.gr.B.A.R. 712(413) Sec. XVIII / Miscelaneu. Modele și tipuri de scrisori.;
Omilii ale Sfântului Grigorie de Nazianz.; Despre visul lui Lucian de Samosata.
Ms.gr.B.A.R. 713(436) Sec. XVIII / Miscelaneu. Glosar greco-turc.; Lista
vizirilor.; Lista patriarhilor de la 1454 – 1757.; Lista sultanilor de la 1299 – 1757.
Ms.gr.B.A.R. 714(439) Sec. XVIII / Miscelaneu. Teofil Coridaleu, Tratat de
retorică.; Două combateri, una adresată lui Arie și cealaltă lui Alois Andrutzes din Cipru.
Ms.gr.B.A.R. 715(450) Sec. XVIII / Miscelaneu. Manual despre cantitatea
silabelor vorbirii al ierom. Anastasie Gordios.; Calendar.; Tratat teologic al unui anonim.
Ms.gr.B.A.R. 716(451) Sec. XVIII / Miscelaneu. Teme greco-eline.; Sentințele
parenetice ale lui Caton.; Despre cantitatea silabelor a ierom. Anastasie Gordios.; Reguli
gramaticale ale lui Constantin Laskaris.; Discursuri ale lui Nikokles.; Teofil Coridaleu
despre expunerea tipurilor epistolare.; Scrisorile lui Synesie din Cyrene.; Omilii
bisericești ale mai multor părinți ai Bisericii.; Canoanele Sfântului Ioan Damaschin.; Un
număr mare de epigrame probabil din Antologia palatină.
Ms.gr.B.A.R. 717(457) Sec. XVIII / Miscelaneu. Un discurs funebru la moartea
lui Nicolae Mavrocordat, un al lui Ioannikios Markoras din Kekryra tratat de
meteorologie, o cuvântare a domnului Gheorghe din Trapezunt la moartea domniței lui
Nicolae voievod, epigramele funerare ale lui Grigorie Teologul la Vasile cel Mare, Ioan
Geometres epigramele în tetrastihuri; Retorica domnului.
Ms.gr.B.A.R. 718(459) Sec. XVIII / Miscelaneu. Alexandru Mavrocordat,
scrisoare a Patriarhului Fotie al Constantinopolului.; Tratat despre astrologia critică.;
Șirul reflecțiilor despre fizică.; Revista episodică a ereziilor din filozofie și despre
varietatea dogmelor printre cei vechi.
Ms.gr.B.A.R. 719(460) Sec. XVIII / Miscelaneu. Mai multe lucrări ale lui Lucian
de Samosata (Despre vis, Judecata vocalelor, Judecata zeițelor, Timon sau mizantropul,

67
Dialogurile morților).; Versurile iambrice ale lui Grigorie Teologul.; Scrisorile lui
Synesie de Cyrene către împăratul Arcadie.; Scurt tratat despre Sfântul Duh.
Ms.gr.B.A.R. 720(462) Sec. XVIII / Miscelaneu. Chestiuni de enciclopedie
adunate de prin diferiți profesori de cătrea Emanuil judecătorul.; Omilii ale Sfântului
Grigorie de Nazianz.; Câteva lucrări ale lui Lucian.; Canoane bisericești (cântări) ale
Sfântului Ioan Damaschin al cărui acrostih este în versuri elegiace.
Ms.gr.B.A.R. 721(472) Sec. XVIII / Miscelaneu. Plutos al lui Aristofan.; Tabloul
lui Cebes din Teba.; Sentințele parenetice în distihuri ale lui Caton Romanul.; Discurs
funebru al lui Grigorie Teologul la Pulcheria.; Cuvântarea lui Themistie despre plăcerea
de a asculta.
Ms.gr.B.A.R. 722(475) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat teologic cu privire la
întruparea lui Iisus Hristos.; Mai multe cuvântări funebre în număr de nouă ale unor
diferite personalități bisericești și didactice ale vremii (secolul XVIII).; Răspunsuri la
diferite scrisori.; Predici la diferite sărbători bisericești.; Comentarii șa diferite canoane
religioase (cântări).; O erminie la un dicton evanghelic.; Diferite întrebări teologice ale
lui Ioan Cariofil.
Ms.gr.B.A.R. 723(482) Sec. XVIII / Miscelaneu. Omilii la diferite sărbători ale
mai multor părinți ai Bisericii.; Antologie din cartea numită „Raiul”.; Erminii de ordin
liturgic și tipiconal.; Imnuri ce se cântă la Născătoarea de Dumnezeu compuse de retorul
Emanuil.
Ms.gr.B.A.R. 724(496) Sec. XVIII / Miscelaneu. Predici a unor Sfinți Părinți ai
Bisericii.; Istoriile Sfântului Grigorie teologul la moartea Sfântului Vasile cel Mare.;
Culegere de proverbe grecești și medievale, pe alfabet, culese din diferite cărți filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 725(503) Sec. XVIII / Miscelaneu. Viața scriitorului de mituri
Esop, compusă de Maxim Planudes (Fabulele lui Esop).; Dialogurile zeilor de Lucian.;
Discursul lui Socrate despre pace (Incomplet).; Hecuba lui Evripide.
Ms.gr.B.A.R. 726(511) Sec. XVIII / Miscelaneu. Sentințele exhortative ale lui
Caton Romanul.; Miturile lui Esop.; Scrierea Tabloul lui Cebes.; Descrierea retorică a lui
Libaniu.; Apoftegme ale filozofilor culese de Diogenes Laertios.; Omilii ale Sfântului
Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare la diferite sărbători bisericești.; Discurs al lui

68
Libanie despre solie.; Slujbe și canoane bisericești ale Sfântului Ioan Damaschin.;
Diverse notițe, românești și grecești.
Ms.gr.B.A.R. 727(512) Sec. XVIII / Miscelaneu. Cinci cuvântări ale lui Teofan
mitropolitul de Niceea.; Propuneri ale aceluiași.; Chestiunile dogmatice ale unuia Pavel.;
Scrisori ale aceluiași despre răbdare.; Tălmăcirea domnului Ioan la al treilea capitol
eclesiastic.; Scrisori ale Sfântului Dionisie Areopagitul, episcopul Atenei.
Ms.gr.B.A.R. 728(519) Sec. XVIII / Miscelaneu. Poruncile higienice ale lui
Plutarh, Hecuba lui Evripide, Reguli gramaticale, Diviziunea poeticii a lui
TeofilCoridaleu, Despre metoda logică, extrase dintr-un tratat de fizică, despre
începuturile celor existente după Aristotel, alte notițe gramaticale și lexicale.
Ms.gr.B.A.R. 729(538) Sec. XVIII / Miscelaneu. Introducerea la astrologie a lui
Paul din Alexandria.; Tratat despre astrologia critică.; Scrierile astronomice după
Ptolemei ale preafericitului arhiepiscop al Ciprului Ilarion Cigala, despre sferă.; Ale
aceluiași despre paște.
Ms.gr.B.A.R. 730(540) Sec. XVIII / Miscelaneu. Cartea întâi a lui Teodoret de
Cir despre pronie.; Notițe lexicale și gramaticale.; Predici ale Sfântului Ioan Gură de Aur
și Vasile cel Mare.; Însemnări gramaticale, lexicale, poezii și alte note fără valoare de
diferite mâini.
Ms.gr.B.A.R. 731(542) Sec. XVIII / Miscelaneu. Fabulele lui Esop.; Strofe de
patru versuri ale Elenului Gabrios.
Ms.gr.B.A.R. 732(543) Sec. XVIII / Miscelaneu. Elemente de retorică.;
Silogismele greșite.; Omilie a lui Ioan Gură de Aur la Adormirea Maicii Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 733(552) Sec. XVIII / Miscelaneu. Vocabular gramatic, istoric și
teologic al Octoihului.; Începutul capitolelor parenetice ale lui Agapetos.
Ms.gr.B.A.R. 734(557) Sec. XVIII / Miscelaneu. Rezumat despre fizică a lui
Simeon Seth.; A aceluiași despre folosința corpurilor cerești.; Despre univers a lui Ioan
Skylitzes.; Cuvânt panegeric la Constantin Brâncoveanu.; Rezumat al lucrării lui Synesie
de Cyrene despre domnie.; A lui Synesie către împăratul Arcadie.; Lucrare a lui Teofilact
al Bulgariei către principele imperial Constantin.
Ms.gr.B.A.R. 735(575) Sec. XVIII / Miscelaneu. Teme greco-eline.; Culegere de
diferite vorbe.; Cheia visurilor pe alfabet a lui Tarasie patriarhul Constantinopolului.

69
 Ms.gr.B.A.R. 736(581) Sec. XVIII / Miscelaneu. Lucrarea „Masa spirituală” a lui
Chesarie Daponte.; Imn către Maica Domnului.; Hrisoavele mănăstirii Xeropotamos.;
Rugăciune a lui Chesarie Daponte când tătarii au călcat Moldova.
Ms.gr.B.A.R. 737(587) Sec. XVIII / Miscelaneu. Expunere despre tipurile
epistolare ale lui TeofilCoridaleu.; Scrisoare a aceluiași către Chiril patriarhul
Constantinopolului.; Scrisori ale unor greci.; Scrisori ale lui Maxim Margunios în număr
de 26.; Epistole ale lui Mihail Psellos.; Scrisoarea împăratului Iulian Apostatul către
Vasile cel Mare.; Metodă a cuvântării eclesiastice compusă de Bălan din Ianina.; Mici
capitole cu caracter oratoric.; Mici anecdote, povestiri, însemnări, poezioare în greaca
modernă fără nici o legătură între ele.; Scrisori de la anonimi.; Expresii stilistice utilizate
în scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 738(606) Sec. XVIII / Miscelaneu. Caiet de însemnări.; Un foarte
mare număr de scurte extrase din diferiți scriitori precum: Sfântul Mitrofan, Gheorghe
Hrysokokkos, Libaniu, Diodor din Sicilia, Constantin Manasses, un anonim, Eustatie
Macremvolites, Alexandru (istoricul?).; Descrierea mucenicilor.; Mnaual epistolar
cuprinzând modele de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 741(671) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de geometrie.; Două
slujbe bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 745(414) Sec. XVIII / Miscelaneu. Discursuri și scrisori ale
arhimandritului Grigorie.; Grigorie Teologul, cuvântare către Grigorie episcopul de
Nyssa, fratele lui Vasile cel Mare.
Ms.gr.B.A.R. 767(477) Sec. XVIII Despre peşti şi scoici. Din ale lui Xenocrat şi
alţi diferiţi autori.
Ms.gr.B.A.R. 768(479) Sec. XVIII / Miscelaneu medical. Σύντομος περιγραφὴ
τοῦ ὑδροπικοῦ πάθους, κατά τε πρᾶξιν καὶ θεωρίαν συντεθεῖσα παρὰ Ἰωάννου
Μουλαΐμου ἐξ Ἰωαννίνων τοῦ φυσικοῦ ἰατροῦ. - Descriere sumară a bolii idropice.
Ms.gr.B.A.R. 769(523) Sec. XVIII / Miscelaneu medical. Despre microcosmos şi
circulaţia lui şi cum se face.
Ms.gr.B.A.R. 770(592) Sec. XVIII / A lui Galen despre nevoia respiraţiei.
Ms.gr.B.A.R. 771(594) Sec. XVIII / Βιβλίον καλούμενον ἰατροσόφηον τὸ
ὡποῖον μετεγλοτίσθι ἀπὸ τὸν ἑληνηκὸν εἰς κινὴν γλόταν παρὰ Σιμεῶν τοῦ μαήστρου τοῦ

70
λεγομένου Σηθ τοῦ ἀπὸ Ἀντιοχίας κατ΄ἐπρόσταξεν τοῦ αὐθέντου Δοῦκα κὺρ Μηχαὴλ
βοϊβόδα τὸ ὁπῆον καὶ ἐδόθι. - Carte numită medicină populară tradusă din limba greacă
în limba simplă, alcătuită de Simeon Magistrul numit Set din Antiohia, tradusă din
porunca stăpânului Mihail Duca Voievod căruia s-a şi închinat.
Ms.gr.B.A.R. 772(597) Sec. XVIII / Miscelaneu, sfaturi pentru agricultură.
Ms.gr.B.A.R. 777(449) Sec. XVIII (1733) / Miscelaneu. Teofil Coridaleu,
Tratatul despre cer.
Ms.gr.B.A.R. 778(435) Sec. XVIII(1746) / Miscelaneu. Teofil Coridaleu. Τοῦ
σοφωτάτου Θεοφίλου Κορυδαλλέως ὑπομνήματα συνοπτικὰ καὶ ζητήματα εἰς τὴν περὶ
οὐρανοῦ πραγματείαν. – Comentariu sinoptic şi cercetări la scrierea despre cer.
Ms.gr.B.A.R. 780(428) Sec. XVIII(1711) / Ὑπόμνημα συνοπτικὸν καὶ ζητήματα
εἰς τὴν περὶ οὐρανοῦ πραγματείαν. - Comentariu sinoptic şi cercetări la scrierea despre
cer. Este scrierea lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 783(527) Sec. XVIII / Calendar tradus din limba latină în limba
greacă comună.
Ms.gr.B.A.R. 784(548) Sec. XVIII / Despre numărătoarea astronomică.
Ms.gr.B.A.R. 785(629) Sec. XVIII / Este un tratat astronomic şi calendaristic.
Ms.gr.B.A.R. 796(446) Sec. XVIII (1775) / Manual pentru pictori cu sfaturi
tehnice, pentru pregătirea materialelor şi de execuţie şi tratarea diferitelor scene
religioase.
Ms.gr.B.A.R. 856 Sec. XVIII / Fizica lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 862 Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrisori diverse.; Un număr foarte
mare de note, notițe, extrase scrisori, în limba greacă și franceză.
Ms.gr.B.A.R. 868 Sec. XVIII / Miscelaneu. Fizica lui Coridaleu.; Tratat anonim
de metafizică.
Ms.gr.B.A.R. 796(446) Sec. XVIII (1775) / Erminie pentru pictori bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 856 Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Fizica.
Ms.gr.B.A.R. 862 Sec. XVIII / Miscelaneu de literatură teologică şi laică.
Ms.gr.B.A.R. 897 Sec. XVIII / Miscelaneu de literatură teologică, medicală şi
laică.
Ms.gr.B.A.R. 898 Sec. XVIII / Psaltichie.

71
 Ms.gr.B.A.R. 899 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 902 Sec. XVIII / Tratat de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 906 Sec. XVIII / Liturghier grecesc.
Ms.gr.B.A.R. 1449 Sec. XVIII (sfârșit) / Omilii ale Sfinților Părinți.
Ms.gr.B.A.R. 496(417) Sec. XVIII/XIX - Psaltichie. Irmologhion cu cântări de
Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 786(525) Sec. XVIII/XIX - Un calendar englezesc şi despre
schimbarea lucrurilor şi despre război.
Ms.gr.B.A.R. 219(432) Sec. XIX / Miscelaneu. Metodie din Ianina, Compendiu
de logică.
Ms.gr.B.A.R. 35(467) Sec. XIX (1824) / Traducerea latină a tratatului lui
Arhimede despre echilibrul planurilor. Diverse socoteli privitoare la școala de la Sfântul
Gheorghe, episcopia Argeșului și la moșia Vadu-Lat. Un text, după hotărârea
mitropolitului Ignatie al Ungrovlahiei, cu privire la mănăstirea Vieroși.
Ms.gr.B.A.R. 44(380) Sec. XIX / Τὰ κατὰ τὸν Θ. Καΐρην. – Acte acuzatoare la
adresa revoluționarului de la 1821 Τeofil Kairis
Ms.gr.B.A.R. 45(566) Sec. XIX / Pomelnic de nume proprii, de vii și morți
probabil folosit la parastase.
Ms.gr.B.A.R. 169(251) Sec. XIX (1801) / Colecție de fraze, expresii și cuvinte
grecești clasice, așezate în ordine alfabetică pe capitole.
Ms.gr.B.A.R. 177(411) Sec. XIX / Tratat de sintaxă a limbii grecești.
Ms.gr.B.A.R. 177(411) Sec. XIX / Tratat de sintaxă greacă.
Ms.gr.B.A.R. 178(444) Sec. XIX / Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 188(487) Sec. XIX / Despre aritmetică și partea ei practică.
Ms.gr.B.A.R. 221(619) Sec. XIX / Miscelaneu. Abecedar grecesc.
Ms.gr.B.A.R. 254(589) Sec. XIX / Poem satiric în greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 255(630) Sec. XIX / Scrisori și texte elogiative.
Ms.gr.B.A.R. 330(499) Sec. XIX / Manuscris după tipăritură Copie a unui
Theotokarion (probabil Canoanele aghiorite ale Sfântului Nicodim Aghioritul n.n.) copiat
la Sfântul Munte Athos de călugărul Agapie Landos după o ediție venețiană a lui
Nicolaos Glykis.

72
 Ms.gr.B.A.R. 345(573) Sec. XIX / Παρατηρήσεις ἐπάνω εἴς τε τὴν διδασκαλίαν
καὶ εἰς τὸ πνεῦμα τῆς ὀρθοδόξου ἐκκλησίας, συντεθεῖσαι μὲν γαλλιστὶ ὑπὸ τοῦ κυρίου
Ἀλεξάνδρου Στούρδζα, μεταφρασθεῖσαι δὲ γραικιστὶ ὑπό τινος δούλου τοῦ Χριστοῦ. –
Alexandru Sturdza, Observații asupra învățăturii și spiritului bisericii ortodoxe, traduse
din franceză în greacă de „un rob al lui Hristos”.
Ms.gr.B.A.R. 395(579) Sec. XIX (1819) / Ἐξομολογητάριον ἤγουν ἑρμηνεία εἰς
τοὺς πνευματικοὺς πῶς νὰ ὑπηρετοῦν τὸ μυστήριον τῆς ἐξομολογήσεως. - Carte de
spovedanie, adică explicare pentru preoți cum să slujească taina spovedaniei.
Ms.gr.B.A.R. 500(623) Sec. XIX (1824) / Psaltichie. Irmologhion cu cântări de
Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 502(502) Sec. XIX (1825) / Antologie muzicală.
Ms.gr.B.A.R. 757(399) Sec. XIX / Miscelaneu. Fizica parțială a lui Simeon
Seth.; Capitolul întâi a Sfântului Grigorie episcopul de Nyssa, în care este și o fizică
parțială despre lume și o povestioară despre cele petrecute la facerea lumii.
Ms.gr.B.A.R. 758(560) Sec. XIX / Miscelaneu teologic. Rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 759(578) Sec. XIX / Miscelaneu. Însemnări de fapte din anii 1825
– 1828.; Rețete medicale.
Ms.gr.B.A.R. 776(514) Sec. XIX / Manuscris medical. Aforismele lui Hipocrat,
cu traduceri şi explicări în limba neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 787(524) Sec. XIX / Calendar astrologic.
Ms.gr.B.A.R. 788(569) Sec. XIX(1803) / Calendar.
Ms.gr.B.A.R. 791(568) Sec. XIX / Εἰσαγωγὴ εἰς τὸ θεωρητικὸν καὶ πρακτικὸν
τῆς ἐκκλησιαστικῆς μουσικῆς κατὰ τὴν νέαν μέθοδον. - Introducere în teoria şi practica
muzicii bisericeşti după noua metodă.
Ms.gr.B.A.R. 869 Sec. XIX (1835-1842) / George Paapa. Extrase şi notiţe.
Ms.gr.B.A.R. 870 Sec. XIX (1835-1842) / George Paapa, Extrase şi notiţe
greceşti.
Ms.gr.B.A.R. 871 Sec. XIX / Fragment dintr-un manuscris de şcoală.
Ms.gr.B.A.R. 873 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 874 Sec. XIX (1842-1843) / George Paapa, Extrase și notițe.
Ms.gr.B.A.R. 875 Sec. XIX (1842-1843) / George Paapa, Extrase și notițe.

73
 Ms.gr.B.A.R. 876 Sec. XIX Rezumatul tratatelor vechi şi noi ale Rusiei şi ale
Porţii; s-au mai adăugat şi manifestele sau motivările Rusiei şi Porţii pentru declararea
ultimului război; pentru folosul comun şi mai ales al celor care se ocupă de chestiune; cu
munca şi cheltuiala fiilor lui Marcu (?) din Siatişte. 1792.
Ms.gr.B.A.R. 877 Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 878 Sec. XIX / Slujba Sfintei Pulheria.
Ms.gr.B.A.R. 880 Sec. XIX (1813) / Stil epistolar spre folos obştesc.
Ms.gr.B.A.R. 881 Sec. XIX (1821) / Poezii și texte neogrecești de la revoluția din
1821.
Ms.gr.B.A.R. 895 Sec. XIX / Povestire în greaca vulgară despre necredinţa
femeilor.
Ms.gr.B.A.R. 896 Sec. XIX (1831) / Tratat de gramatică neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 900 Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 904 Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 905 Sec. XIX / Gramatică italo-greacă modernă.
Ms.gr.B.A.R. 961 Sec. XIX / Manuscris liturgic. Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1013 Sec. XIX (1825) / Manual elementar pentru fete. Şcoală sau
expunere pe scurt a metodei mutuale, aplicată la citire, scriere, aritmetică şi la
aptitudinile cusutului. Compusă de doamna Chignon (?) învăţătoare la una din şcolile
mutuale şi care este însărcinată cu perfecţionarea fetelor, care ar dori să practice zisa
metodă; tradusă pentru surorile mele Luchila şi Irini Furnarachis [...].
Ms.gr.B.A.R. 1450 Sec. XIX (prima jumătate) / Carte de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1525 Sec. XIX (început) / Πρῶτα μαθὴματα διὰ τὰ παιδία καἰ διὰ
κάθε ἀρχάριον ἄνθρωπον. - Constantin Vardalahos, Primele lecţii pentru copii şi pentru
orice începător.
Ms.gr.B.A.R. 1529 Sec. XIX (început) / Constantin Vardalahos, Primele planuri
de lecții pentru copii. Vol. I.

5. Bibl. Hrisant al Ierusalimului (Notara):

Ms.gr.B.A.R. 594(508) Sec. XIII / Miscelaneu. Bombicin. Poezii anonime.;
Versuri la sfinții fără de arginți.; Poezie în trimetri iambici.; O serie de scrisori către
diferiți în care sunt tratate diferite chestiuni teologice.
74
 Ms.gr.B.A.R. 595(377) Sec. XIII / Miscelaneu teologic. Pergament. Omilii ale
mai multor scriitori bisericești printre care Ioan Damaschin și Fotie.
Ms.gr.B.A.R. 596(646) Sec. XIV / Miscelaneu. Bombicin. Scrisori ale lui Synesie
de Cyrene.; Din scrisorile lui Maxim Planudes.
Ms.gr.B.A.R. 599(500) Sec. XIV/XV. Omiliile lui Ioan Agapetos (al
Calcedonului) Patriarhul Constantinopolului.
Ms.gr.B.A.R. 600(561) Sec. XIV/XV – Miscelaneu teologic. Culegere de pasaje
scurte din Vechiul Testament cu diferite comentarii.; Extrase, citate și comentarii din
diferiți părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 602(452) Sec. XV/XVI - Miscelaneu. Lucrări ale Sfântului Atanasie
cel Mare și o cuvântare a Mihail Apostol din Bizanț.; Tabloul lui Cebes din Teba.;
Caracterele lui Teofrast.; Cicero dialog despre bătrânețe.; Nemesie de Emessa, despre
natura omului scriere sumară.; Thomas de Aquino, despre existență și materie.; A
preasfântului Scholarios despre cum se deosebesc energiile.; Despre explicarea oracolelor
a lui Mihail Psellos.; Mărturisirea de credință ortodoxă a lui Atanasie cel Mare patriarhul
Alexandriei.; Omilii a mai multor Părinți ai Bisericii.; Rugăciuni la diverse împrejurări.;
Canoane bisericești ale lui Marcu Eugenicul.; Cuvântări funebre și discursuri religioase.
Ms.gr.B.A.R. 603(492) Sec. XV/XVI - Miscelaneu. Gramatica lui
Moschopoulos.; Întrebările pe scurt ale lui Manuil Moschopoulos.; Discuție cu privire la
valoarea filozofiei.; Prolegomene la filozofie și la studiile lui Libaniu.; note fără valoare.
Ms.gr.B.A.R. 381(225) Sec. XV/XVI - Comentariu la poruncile Domnului nostru
Iisus Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 610(418) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu. Predici la diferite sărbători.;
Texte hagiografice.
Ms.gr.B.A.R. 611(504) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu. Carte medicală.; Oracol.
Ms.gr.B.A.R. 612(692) Sec. XVII(1625) / Miscelaneu. Sentințele parenetice ale
lui Caton Romanul.; Texte filozofice.; Lexicon al Sfântului Chiril.
Ms.gr.B.A.R. 623(490) Sec. XVII / Miscelaneu. Scrisori.; Tratate de logică.
Ms.gr.B.A.R. 624(493) Sec. XVII / Miscelaneu. Omilii.; Descrierea geografică a
lui Ptolemeu.; Lucrare despre paște, despre crugurile soarelui și lunii, despre îndreptarea
anului și multe altele ale lui Ilarion Cigala din Cipru.; Tratate de aritmetică, geometrie și

75
astronomie.; Din astronomia lui Ilarion Cigala din Cipru.; Note astronomice.; A lui
Simeon Seth despre folosul corpurilor.; Cele patru moduri de tălmăcire a scripturilor.
Ms.gr.B.A.R. 625(518) Sec. XVII / Miscelaneu. Explicare la Cântarea cântărilor.;
Din tezaurele fericitului Chiril al Alexandriei.; Diferite lucrări privind anumite chestiuni
teologice.; Dintr-un tratat despre preoție.
Ms.gr.B.A.R. 626(562) Sec. XVII / Miscelaneu. Lucrarea „Săgeată preaputernică
contra ereticilor și ateilor”.; Cinci lucrări teologice ale lui Teofan mitropolitul Niceei
despre lumina taborică.; Cestiuni dogmatice ale unuia Pavel.; Scrierea teologică a lui
Cantacuzino contra islamului.; Introducere la Logică a lui TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R 4 (386) Sec. XVII / Miscelaneu. Χρησμός - Oracol. Cronică în
greaca vulgară după izvoare bizantine.;
Ms.gr.B.A.R 5(590) Sec. XVII - Capitole cu cuprins istoric.
Ms.gr.B.A.R. 342(528) Sec. XVII / Culegere de chestiuni și răspunsuri legate de
Sfânta Scriptură, de prin diferite cărți scrise de Origen.
Ms.gr.B.A.R. 627(517) Sec. XVII/XVIII - Miscelaneu. A lui Synesie despre
domnie.; Explicarea sinoptică a Sfintei Liturghii.; Diviziunea poeticei a lui Teofil
Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 628(535) Sec. XVII/XVIII - Miscelaneu. Versurile iambice ale lui
Grigorie Teologul.; Temele epistolare ale lui Synesie.
Ms.gr.B.A.R. 139 (541) Sec. XVIII / Despre regulile numelor și verbelor; Nou
tratat de gramatică scris de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 364(398) Sec. XVIII / Tratat de teologie dogmatică și polemică.
Ms.gr.B.A.R. 582(382) Sec. XVIII / Comentarii și explicații la diferite părți din
Vechiul și Noul Testament, scris de Gheorghe Coressi.
Ms.gr.B.A.R. 584(565) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Chiriacodromion.
Învățături la toate Duminecile Postului Mare.
Ms.gr.B.A.R. 585(608) Sec. XVIII / Slujbe, Evanghelii și rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 633(433) Sec. XVIII(1713) / Miscelaneu. Gramatica lui Sevastos
Kymenites.; O serie de omilii la diferite sărbători a lui Teofan mitropolitul de Niceea.;
Alte două epistole ale aceluiași.
Ms.gr.B.A.R. 178(444) Sec. XIX / Gramatică.

76
 Ms.gr.B.A.R. 591(618) Sec. XIX / Miscelaneu teologic. Proschinitarul cinstitei și
sfintei Mănăstiri patriarhale și stavropighiace Dohiariu din Muntele Athos.; Acatistul
Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

6. Bibl. Colegiul Sfântul Sava:

Ms.gr.B.A.R. 594(508) Sec. XIII / Miscelaneu Bombicin. Poezii anonime.;
Versuri la sfinții fără de arginți.; Poezie în trimetri iambici.; O serie de scrisori către
diferiți în care sunt tratate diferite chestiuni teologice.
Ms.gr.B.A.R. 595(377) Sec. XIII / Miscelaneu. Pergament. Pergament. Omilii ale
mai multor scriitori bisericești printre care Ioan Damaschin și Fotie.
Ms.gr.B.A.R. 387(392) Sec. XIV / Comentarii la omiliile sfântului Grigorie
Teologul, probabil ale lui Niceta din Serres.
Ms.gr.B.A.R. 599(500) Sec. XIV/XV - Miscelaneu. Omilii la diferite sărbători
bisericești ale mai multor teologi.
Ms.gr.B.A.R. 600(561) Sec. XIV/XV - Miscelaneu. Culegere de pasaje scurte din
Vechiul Testament cu diferite comentarii.; Extrase, citate și comentarii din diferiți părinți
ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 388(390) Sec. XIV/XV - Unsprezece comentarii la omiliile
sfântului Grigorie Teologul, probabil tot ale lui Niceta din Serres.
Ms.gr.B.A.R. 602(452) Sec. XV/XVI - Miscelaneu. Lucrări ale Sfântului Atanasie
cel Mare și o cuvântare a Mihail Apostol din Bizanț.; Tabloul lui Cebes din Teba.;
Caracterele lui Teofrast.; Cicero dialog despre bătrânețe.; Nemesie de Emessa, despre
natura omului scriere sumară.; Thomas de Aquino, despre existență și materie.; A
preasfântului Scholarios despre cum se deosebesc energiile.; Despre explicarea oracolelor
a lui Mihail Psellos.; Mărturisirea de credință ortodoxă a lui Atanasie cel Mare patriarhul
Alexandriei.; Omilii a mai multor Părinți ai Bisericii.; Rugăciuni la diverse împrejurări.;
Canoane bisericești ale lui Marcu Eugenicul.; Cuvântări funebre și discursuri religioase.
Ms.gr.B.A.R. 603(492) Sec. XV/XVI - Miscelaneu. Moschopoulos, Gramatica şi
întrebările pe scurt.; Discuție cu privire la valoarea filozofiei.; Prolegomene la filozofie
și la studiile lui Libaniu.; note fără valoare.

77
 Ms.gr.B.A.R. 381(225) Sec. XV/XVI - Comentariu la poruncile Domnului nostru
Iisus Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 52(468) Sec. XV - XVI / Despre suflet și puterile sale.
Ms.gr.B.A.R 764(454) Sec. XV/XVI- Este un tratat de botanică medicală.
Ms.gr.B.A.R. 53(574) Sec. XVI / Miscelaneu. Este un scurt tratat de logică a lui
Nicephoros Blemmydes și un altul de filozofie al lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 765(617) Sec. XVI/XVII - Tratat de medicină, atribuit lui
Constantin Porfirogenetul.
Ms.gr.B.A.R. 610(418) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu. Predici la diferite sărbători.;
Texte hagiografice.
Ms.gr.B.A.R. 611(504) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu. Carte medicală.; Oracol.
Ms.gr.B.A.R. 623(490) Sec. XVII / Miscelaneu. Scrisori.; Tratate de logică.
Ms.gr.B.A.R. 624(493) Sec. XVII / Miscelaneu. Omilii.; Descrierea geografică a
lui Ptolemeu.; Lucrare despre paște, despre crugurile soarelui și lunii, despre îndreptarea
anului și multe altele ale lui Ilarion Cigala din Cipru.; Tratate de aritmetică, geometrie și
astronomie.; Din astronomia lui Ilarion Cigala din Cipru.; Note astronomice.; A lui
Simeon Seth despre folosul corpurilor.; Cele patru moduri de tălmăcire a scripturilor.
Ms.gr.B.A.R. 625(518) Sec. XVII / Miscelaneu. Explicare la Cântarea
cântărilor.; Din tezaurele fericitului Chiril al Alexandriei.; Diferite lucrări privind
anumite chestiuni teologice.; Dintr-un tratat despre preoție.
Ms.gr.B.A.R 2 (549) Sec. XVII / (1696). Călătorie de la Tobolsk până la hotarele
Chinei; despre ţara Siberiei.
Ms.gr.B.A.R 3 (580) Sec. XVII (1698?) / Cronică istorică tratând pe scurt despre
cer și pământ, despre lumină și în scurt despre toate cele făcute de Dumnezeu în 6 zile, și
despre zidirea lui Adam și celelalte la rând.
Ms.gr.B.A.R 4 (386) Sec. XVII / Χρησμός - Oracol. Cronică în greaca vulgară
după izvoare bizantine.;
Ms.gr.B.A.R 5 (590) Sec. XVII - Capitole cu cuprins istoric.
Ms.gr.B.A.R. 54(674) Sec. XVII (1697) / Εἰς φιλοσοφίαν προδιοίκησις. -
Introducere la filozofie.

78
 Ms.gr.B.A.R. 55(539) Sec. XVII / Georgios Pachymeres, Introducere la logica lui
Aristotel și Teofil Coridaleu, Expunere la cartea a 7-a despre fizică.
Μs.gr.B.A.R. 112(530) Sec. XVII (1666) / Βραχεῖα μέθοδος πῶς δεῖ συντάττειν
ἐπιστολήν. - Scurtă metodă cum trebuie compusă o scrisoare.
Ms.gr.B.A.R. 225(546) Sec. XVII (1670) Odele lui Pindar însoțite de traduceri și
explicații interliniare și marginale.
Ms.gr.B.A.R. 226(465) Sec. XVII (1676) Δηοίγησοις περὶ τοῦ φοιλλοσώφου
Περζῶε πὸς ἐπῆγεν ἤς τὴν Ἠνδίαν καὶ οἴφερεν τὸ βηβλῆον τοῦτο τὰς δεκαπέντε
συνωμηλλίας καὶ πῶς ἐτημοῖθι δή αὐτῶ παρὰ τοῦ Βασιλλέως τῆς Περσίας τοῦ Χωσρώη.
- Povestire despre filozoful Perzoe cum s-a dus în India și a adus această carte,
cincisprezece convorbiri, și cum a fost cinstit pentru aceasta de către regele Persiei
Chosroe.
Ms.gr.B.A.R. 283(598) Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 342(528) Sec. XVII / Origen, Culegere de întrebări și răspunsuri
legate de Sfânta Scriptură, de prin diferite cărți.
Ms.gr.B.A.R. 598(394) Sec. XVII / Miscelaneu. Despre consolarea filozofică a lui
Maxim Planudes.; Alegere din cartea lui Toma de Aquino.; Defințiillr virtuților a lui
Aristotel.; Georgios Gemistos despre virtuți.; Tomaa de Aquino, rezumat la tratatul său
de teologie.
Ms.gr.B.A.R. 781(572) Sec. XVII / Calendar astrologic.
Ms.gr.B.A.R. 967 Sec. XVII / Manuscris patristic. Omilii la diferite sărbători.
Pare a fi un Chiriacodromion.
Ms.gr.B.A.R. 627(517) Sec. XVII/XVIII - Miscelaneu. A lui Synesie despre
domnie.; Explicarea sinoptică a Sfintei Liturghii.; Diviziunea poeticei a lui
TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 783(527) Sec. XVIII / Calendar tradus din limba latină în limba
greacă comună.
Ms.gr.B.A.R. 785(629) Sec. XVIII / Este un tratat astronomic şi calendaristic.
Ms.gr.B.A.R. 633(433) Sec. XVIII(1713) / Miscelaneu. Gramatica lui Sevastos
Kymenites.; O serie de omilii la diferite sărbători a lui Teofan mitropolitul de Niceea.;
Alte două epistole ale aceluiași.

79
 Ms.gr.B.A.R. 634(662) Sec. XVIII (1725) / Miscelaneu. Despre moravuri.;
Sentințe morale.; O listă incompletă a împăraților romani.; Reguli ortografice.; Un cuvânt
funebru al lui Hrisant Notara la parastasul domnișei Maria Mavrocordat.; Scurte extrase,
notițe, însemnări și versuri fără legătură între ele.; Poezii morale în greaca vulgară.
Ms.gr.B.A.R. 647(402) Sec. XVIII (1780-83) / Miscelaneu. Lucrarea despre tineri
a lui Ignatios schevofilaxul.; Despre manierele elegante (cod de maniere) a lui Antonios
profesor la Constantinopol.; Dialogurile morților ale lui Lucian.; Omilii ale câtorva sfinți
părinți ai Bisericii.; Texte neogrecești cu traducerea lor în greaca veche.; Temele din
gramatica lui Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 648(427) Sec. XVIII (1782) / Miscelaneu. Scrisori.; Hrisovul școlii
din București.; Teme eleno-grecești.; Traducerea Iliadei lui Homer de ierod. Neofit.
Ms.gr.B.A.R. 650(424) Sec. XVIII (1783) / Miscelaneu. Prima rapsodie a lui
Homer.; Grigorie Teologul despre căile vieții.; Teme elino-grecești.
Ms.gr.B.A.R. 653(423) Sec. XVIII (1786-1789) / Miscelaneu. Traducerea
colecției de scrisori a lui Synesie de Cyrene făcută de profesorul Daniil din Patmos.;
Traducerea lucrării despre domnie a lui Synesie de Cyrene făcută de profesorul Daniil din
Patmos.; Traducerea lucrării despre amiciție a lui Themistie făcută de Daniil din Patmos.;
Discursul panathenaic al lui Socrate.
Ms.gr.B.A.R. 709(406) Sec. XVIII / Miscelaneu. Capitolele parenetice ale lui
Agapetos, versuri la Focilide, la Pitagora, Sentințele exhortative ale lui Caton Romanul,
Cântări sub formă de canon la diferite sărbători, Hecuba lui Evripide, patru rapsodii ale
lui Homer, Viața Sfântului Lucian, Epistolele lui Synesie de Cyrene cu traducerea lor,
Discursul plataic al lui Platon, Dialogurile lui Platon, Omilii ale Sfântului Grigorie de
Nazianz, exerciții de școală.
Ms.gr.B.A.R. 713(436) Sec. XVIII / Miscelaneu. Glosar greco-turc.; Lista
vizirilor.; Lista patriarhilor de la 1454 – 1757.; Lista sultanilor de la 1299 – 1757.
Ms.gr.B.A.R. 714(439) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de retorică al lui
Coridaleu.; Două combateri, una adresată lui Arie și cealaltă lui Alois Andrutzes din
Cipru.
Ms.gr.B.A.R. 715(450) Sec. XVIII / Miscelaneu. Manual despre cantitatea
silabelor vorbirii al ierom. Anastasie Gordios.; Calendar.; Tratat teologic al unui anonim.

80
 Ms.gr.B.A.R. 716(451) Sec. XVIII / Miscelaneu. Teme greco-eline.; Sentințele
parenetice ale lui Caton.; Despre cantitatea silabelor a ierom. Anastasie Gordios.; Reguli
gramaticale ale lui Constantin Laskaris.; Discursuri ale lui Nikokles.; Teofil Coridaleu
despre expunerea tipurilor epistolare.; Scrisorile lui Synesie de Cyrene.; Omilii bisericești
ale mai multor părinți ai Bisericii.; Canoanele Sfântului Ioan Damaschin.; Un număr
mare de epigrame probabil din Antologia palatină.
Ms.gr.B.A.R. 717(457) Sec. XVIII / Miscelaneu. discurs funebru la moartea lui
Nicolae Mavrocordat, un tratat de meteorologie al lui Ioannikios Markoras din Kekryra, o
cuvântare a domnului Gheorghe din Trapezunt la moartea domnișei lui Nicolae voievod,
epigramele funerare ale lui Grigorie Teologul la Vasile cel Mare, epigramele în
tetrastihuri ale lui Ioan Geometres.; Retorica domnului.
Ms.gr.B.A.R. 718(459) Sec. XVIII / Miscelaneu. Alexandru Mavrocordat,
Cugetări. scrisoare a Patriarhului Fotie al Constantinopolului.; Tratat despre astrologia
critică.; Șirul reflecțiilor despre fizică.; Revista episodică a ereziilor din filozofie și
despre varietatea dogmelor printre cei vechi.
Ms.gr.B.A.R. 719(460) Sec. XVIII / Miscelaneu. Mai multe lucrări ale lui Lucian
de Samosata (Despre vis, Judecata vocalelor, Judecata zeițelor, Timon sau mizantropul,
Dialogurile morților).; Versurile iambrice ale lui Grigorie Teologul.; Scrisorile lui
Synesie de Cyrene către împăratul Arcadie.; Scurt trata despre Sfântul Duh.
Ms.gr.B.A.R. 720(462) Sec. XVIII / Miscelaneu. Chestiuni de enciclopedie
adunate de prin diferiți profesori de cătrea Emanuil judecătorul.; Omilii ale Sfântului
Grigorie de Nazianz.; Câteva lucrări ale lui Lucian.; Canoane bisericești (cântări) ale
Sfântului Ioan Damaschin al cărui acrostih este în versuri elegiace.
Ms.gr.B.A.R. 721(472) Sec. XVIII / Miscelaneu. Plutos al lui Aristofan.; Tabloul
lui Cebes din Teba.; Sentințele parenetice în distihuri ale lui Caton Romanul.; Discurs
funebru al lui Grigorie Teologul la Pulcheria.; Cuvântarea lui Themistie despre plăcerea
de a asculta.
Ms.gr.B.A.R. 722(475) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat teologic cu privire la
întruparea lui Iisus Hristos.; Mai multe cuvântări funebre în număr de nouă ale unor
diferite personalități bisericești și didactice ale vremii (secolul XVIII).; Răspunsuri la
diferite scrisori.; Predici la diferite sărbători bisericești.; Comentarii la diferite canoane

81
religioase (cântări).; O erminie la un dicton evanghelic.; Diferite întrebări teologice ale
lui Ioan Cariofil
Ms.gr.B.A.R. 725(503) Sec. XVIII / Miscelaneu. Viața scriitorului de mituri
Esop, compusă de Maxim Planudes (Fabulele lui Esop).; Dialogurile zeilor de Lucian.;
Discursul lui Socrate despre pace (Incomplet).; Hecuba lui Evripide.
Ms.gr.B.A.R. 726(511) Sec. XVIII / Miscelaneu. Sentințele exhortative ale lui
Caton Romanul.; Miturile lui Esop.; Scrierea Tabloul lui Cebes.; Descrierea retorică a lui
Libaniu.; Apoftegme ale filozofilor culese de Diogenes Laertios.; Omilii ale Sfântului
Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare la diferite sărbători bisericești.; Discurs al lui
Libanie despre solie.; Slujbe și canoane bisericești ale Sfântului Ioan Damaschin.;
Diverse notițe, românești și grecești.
Ms.gr.B.A.R. 727(512) Sec. XVIII / Miscelaneu. Cinci cuvântări ale lui Teofan
mitropolitul de Niceea.; Propuneri ale aceluiași.; Chestiunile dogmatice ale unuia Pavel.;
Scrisori ale aceluiași despre răbdare.; Tălmăcirea domnului Ioan la al treilea capitol
eclesiastic.; Scrisori ale Sfântului Dionisie Areopagitul, episcopul Atenei.
Ms.gr.B.A.R. 728(519) Sec. XVIII / Miscelaneu. Poruncile higienice ale lui
Plutarh, Hecuba lui Evripide, Reguli gramaticale, Diviziunea poeticii a lui
TeofilCoridaleu, Despre metoda logică, extrase dintr-un tratat de fizică, despre
începuturile celor existente după Aristotel, alte notițe gramaticale și lexicale.
Ms.gr.B.A.R. 729(538) Sec. XVIII / Miscelaneu. Introducerea la astrologie a lui
Paul din Alexandria.; Tratat despre astrologia critică.; Scrierile astronomice după
Ptolemei ale preafericitului arhiepiscop al Ciprului Ilarion Cigala, despre sferă.; Ale
aceluiași despre paște.
Ms.gr.B.A.R. 730(540) Sec. XVIII / Miscelaneu. Cartea întâi a lui Teodoret de
Cir despre pronie.; Notițe lexicale și gramaticale.; Predici ale Sfântului Ioan Gură de Aur
și Vasile cel Mare.; Însemnări gramaticale, lexicale, poezii și alte note fără valoare de
diferite mâini.
Ms.gr.B.A.R. 731(542) Sec. XVIII / Miscelaneu. Fabulele lui Esop.; Strofe de
patru versuri ale Elenului Gabrios.
Ms.gr.B.A.R. 732(543) Sec. XVIII / Miscelaneu. Elemente de retorică.;
Silogismele greșite.; Omilie a lui Ioan Gură de Aur la Adormirea Maicii Domnului.

82
 Ms.gr.B.A.R. 733(552) Sec. XVIII / Miscelaneu. Vocabular gramatic, istoric și
teologic al Octoihului.; Începutul capitolelor parenetice ale lui Agapetos.
Ms.gr.B.A.R. 734(557) Sec. XVIII / Miscelaneu. Rezumat despre fizică a lui
Simeon Seth.; A aceluiași despre folosința corpurilor cerești.; Despre univers a lui Ioan
Skylitzes.; Cuvânt panegeric la Constantin Brâncoveanu.; Rezumat al lucrării lui Synesie
de Cyrene despre domnie.; A lui Synesie către împăratul Arcadie.; Lucrare a lui Teofilact
al Bulgariei către principele imperial Constantin.
Ms.gr.B.A.R. 735(575) Sec. XVIII / Miscelaneu. Teme greco-eline.; Culegere de
diferite vorbe.; Cheia visurilor pe alfabet a lui Tarasie patriarhul Constantinopolului.
Ms.gr.B.A.R. 738(606) Sec. XVIII / Miscelaneu. Caiet de însemnări.; Un foarte
mare număr de scurte extrase din diferiți scriitori precum: Sfântul Mitrofan, Gheorghe
Hrysokokkos, Libaniu, Diodor din Sicilia, Constantin Manasses, un anonim, Eustatie
Macremvolites, Alexandru (istoricul?).; Descrierea mucenicilor.; Mnaual epistolar
cuprinzând modele de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 369(521) Sec. XVIII / Chiril patriarh al Constantinopolului, Scurt
tratat împotriva iudeilor în limba simplă, către Georgios Pargas.
Ms.gr.B.A.R. 370(554) Sec. XVIII / Răspuns către Alois papistașul despre
purcederea Sfântului Duh.
Ms.gr.B.A.R. 371(675) Sec. XVIII / Carte sinodală cuprinzând spusele contra lui
Nicon patriarhul Moscovei, de către Paisie mitropolitul din Gaza, închinată împăratului
tuturor Russilor, Alexe Mihailovici, în anul 1668.
Ms.gr.B.A.R. 56(405) Sec. XVIII (1700) / Βιβλίον τῆς περὶ γενέσεως καὶ φθορᾶς
πραγματείας. - Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Tratatul despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 58(498) Sec. XVIII / Περὶ τῆς τῶν συμβουλιῶν ματαιότητος
βιβλίον ἕν, ἐν ᾧ ἡ ματαιότης καὶ ἡ ἀλήθεια τῶν ἀνθρωπίνων πραγμάτων πολιτικοῖς καὶ
ἠθικοῖς λόγοις καθαρῶς ἀποδείχνεται καὶ διαλογικῶς παραδίδοται. - Stanislaw
Herukliusz, De vanitate conciliorum, Tyrnavia, 1701, tradusă din latină în greacă la
București de Dimitrie Notara la 1715.
Ms.gr.B.A.R. 60(442) Sec. XVIII (1725) / Tratatul de logică al lui Teofil
Coridaleu.

83
 Ms.gr.B.A.R. 61(555) Sec. XVIII (1729) / Εἰς τὰ τοῦ φιλοσόφου περὶ φυσικῆς
ἀκροάσεως ὑπομνήματα. - Însemnări la scrierea filozofului despre fizica acroamatică.
Ms.gr.B.A.R. 62(448) Sec. XVIII (1730) / Gherasim Vlahul, Comentarii și
cercetări la cele opt cărți de fizică.
Ms.gr.B.A.R. 63(430) Sec. XVIII (1733) / Cartea întâia a fizicii preaînțeleptului și
învățatului domn Teofil Coridaleu Atenianul.
Ms.gr.B.A.R. 69 (464) Sec. XVIII (1754?) / Alexandru Mavrocordat Exaporitul,
Interpretare a tratatului lui Aristotel despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 70(210) Sec. XVIII (1755) / [...] Teodor Anastasie Kavaliotis,
Tratat de logică.
Ms.gr.B.A.R. 72(431) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Explicații și comnetarii la
Metafizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 73(522) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Despre ordinea de care s-a
servit filozoful în Metafizică.
Ms.gr.B.A.R. 77(507) Sec. XVIII / Τοῦ σοφωτάτου Θεοφίλου Κορυδαλλέως
προλεγόμενα ἐν τῷ περὶ ψυχῆς βιβλίῳ. - Teofil Coridaleu, Prolegomena la cartea despre
suflet.
Ms.gr.B.A.R. 78(376) Sec. XVIII / Τοῦ σοφωτάτου κυρίου Θεοφίλου τοῦ
Κορυδαλλέως εἰς φιλοσοφίαν προδιοίκησις. - Teofil Coridaleu introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 79(420) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 81(440) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 82(429) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 83(429) Sec. XVIII / Ἔκθεσις συνοπτικὴ τῆς ὅλης συλλογιστικῆς
πραγματείας, ἐκδοθεῖσα παρὰ τοῦ λογιωτάτου καὶ σοφωτάτου Κορυδαλλέως κυρίου
Θεοφίλου μητροπολίτου Ἀθηνῶν. - Teofil Coridaleu, Expunere sinoptică a întregii
materii logice.
Ms.gr.B.A.R. 84(484) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în logică.
Ms.gr.B.A.R. 86(489) Sec. XVIII / Sugduris, Introducere la toată metoda logică
a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 90(491) Sec. XVIII / Comentarii la scrierea lui Aristotel despre
naștere și stricăciune (a trupului).

84
 Ms.gr.B.A.R. 91(515) Sec. XVIII / Alexandru Mavrocordat Exaporitul,
Interpretări la scrierea lui Aristotel despre naștere și stricăciune (a trupului).
Ms.gr.B.A.R. 98(387) Sec. XVIII / Ἰωάννου Νικολάου Ἀλεξάνδρου βοεβόδα
αὐθέντου καὶ ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας, περὶ τῶν καθηκόντων. - Nicolae
Mavrocordat, Despre îndatoriri.
Ms.gr.B.A.R. 101(469) Sec. XVIII / Gherasim Vlahul, Expunerea întregii metode
logice.
Ms.gr.B.A.R. 102(534) Sec. XVIII / Gherasim Vlahul, Tălmăciri și cercetări la
cele opt cărți ale Fizicii.
Ms.gr.B.A.R. 103(478) Sec. XVIII / Ἀρχαίων δόξαι περὶ γενέσεως καὶ φθορᾶς. -
Păreri ale celor vechi despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 104(447) Sec. XVIII / Βλεμίδου φυσική. - Nicephoros Blemmydes,
Fizica.
Ms.gr.B.A.R. 105(483) Sec. XVIII / Nicephoros Blemmydes Logica și Fizica lui
Nicephoros Blemmydes.
Ms.gr.B.A.R. 106(485) Sec. XVIII / Lucrări de retorică și de filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 107(537) Sec. XVIII / Tratat de logică după Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 108(551) Sec. XVIII / Γεωργίου τοῦ Παχυμέρη περίληψις εἰς τὰ
τοῦ Ἀριστοτέλους. - Georgios Pachymeres, Enciclopedia filozofiei lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 110(611) Sec. XVIII / Ambrosius Marlianus. Teatrul politic tradus
de Constantin Ceauș din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 111(615) Sec. XVIII / Ἐξήγησις εἰς ἁπλῆν φράσιν εἰς τὴν σύντομον
τοῦ Ἀριστοτέλους περὶ ἀρετῶν καὶ κακιῶν διδασκαλίαν, πονηθεῖσα μὲν ὑπὸ Σεβαστοῦ
Τραπεζουντίου τοῦ Κυμηνίτου, ἀφιερωθεῖσα δὲ εἰς τὸν ὑψηλότατον, εὐσεβέστατον καὶ
θεοδόξαστον κύριον κύριον Ἰωάννην Κωνσταντῖνον Βασσαράβαν βοεβόνδα. [...] -
Sevastos Kymenites, Traducere în limba simplă a scurtului tratat al lui Aristotel despre
virtuți și vicii, și închinată preaînaltului, preaevlaviosului și de Dumnezeu slăvitului
domnul domn Ioan Constantin Basarab Voievod [...].
Ms.gr.B.A.R. 16(495) Sec. XVIII / Adunare foarte adevărată a jurnalelor Budei
adică a Mudaniului până la cucerirea ei.

85
 Ms.gr.B.A.R. 18(533) Sec. XVIII / Antologie istorică, în proză și versuri,
cuprinzând extrase din scrierile unor istorici greci, mai ales bizantini.
Ms.gr.B.A.R. 19(536) Sec. XVIII / Meletie, Compendiu din cartea de geografie.
Ms.gr.B.A.R. 20(567) Sec. XVIII / Κωνσταντῖνος Βοεβόδας ἤτοι δακικῶν
ἀπομνημονευμάτων ξυγγραφή. - Este tratatul istoric al lui Petru Depasta.
Ms.gr.B.A.R. 119(384) Sec.XVIII(1762) / Tratat de gramatică și sintaxă greacă.
Ms.gr.B.A.R. 121(613) Sec. XVIII (1764-1765) / Alexandru Mavrocordat
Exaporitul, Rezumatul artei retorice, cu întrebări și răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 123(437) Sec. XVIII. Gramatică compusă de preaînvățatul și
înțeleptul dascăl domnul Nicodim Mazarraki din orașul Fere al Tesaliei.
Ms.gr.B.A.R. 124(470) Sec.XVIII / Τοῦ σοφωτάτου καὶ λογιωτάτου πατρὸς ἡμῶν
Μιχαήλου τοῦ Συγκέλλου διδασκαλία περὶ τῆς τοῦ λόγου συντάξεως. - Mihail Singhelul,
Învățătură despre sintaxa vorbirii.
Ms.gr.B.A.R. 126(595) Sec.XVIII / Dionisie Tracul Arta gramatică și sintaxa
articolelor prepozitive.
Ms.gr.B.A.R. 127(610) Sec.XVIII / Cartea a treia din introducerea gramaticală
în patru cărți, a lui Teodor de Gaza.
Μs.gr.B.A.R. 129(471) Sec. XVIII / Θεοδώρου γραμματικῆς εἰσαγωγῆς τῶν εἰς
τέσσαρα τὸ τέταρτον. - Teodor de Gaza, Cartea a patra din cele patru de introducere
gramaticală.
Ms.gr.B.A.R. 130(505) Sec. XVIII / Începutul, cu Dumnezeu, al întrebărilor
orânduite de preaînțeleptul și învățatul domn Manuil Moschopoulos.
Ms.gr.B.A.R. 134(461) Sec. XVIII / Sevastos din Trapezunt Tălmăcire la
gramatica lui Apollonios.
Ms.gr.B.A.R. 137(631) Sec. XVIII / Metodă ca să învețe cineva limba italiană,
cuprinzând toată gramatica și un mic vocabular cu destule dialoguri.
Ms.gr.B.A.R. 139 (541) Sec. XVIII / Despre regulile numelor și verbelor; Nou
tratat de gramatică scris de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 145(397) Sec. XVIII / Προοίμιον εἰς τὴν ῥητορικὴν τέχνην. -
Introducere la arta retorică.
Ms.gr.B.A.R. 146(453) Sec.XVIII / Teofil Coridaleu Tratatul de retorică al lui

86
 Ms.gr.B.A.R. 147(506) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu Tratatul de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 148(458) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu Tratatul de retorică a lui
Teofil Coridaleu și Alexandru Exaporitul, Arta retorică cu întrebări și răspunsuri.
Ms.gr.151(547) Sec. XVIII / Ρητορικὴ συντεθεῖσα παρὰ τοῦ δοφωτάτου
Βικεντίου Νταμοδοῦ τοῦ Κεφαληνιέως. - Retorică compusă de preaînțeleptul
VichentieDamodos Chefalonitul.
Ms.gr.153(509) Sec. XVIII / Περί ῥητορικῆς τέχνης σύντομος παράδοσις παρὰ
τοῦ σοφωτάτου καὶ λογιωτάτου κυρίου κυρίου Γερασίμου ἱερομονάχου Βλάχου τοῦ
Κρητὸς, τοῦ τῶν ἐπιστημῶν ὑφηγητοῦ ἐκδοθεῖσα. - Scurtă învățătură a artei retorice,
dată la lumină de preaînțeleptul și învățatul domn GherasimVlahulieromonahul din
Creta, dascăl de științe.
Ms.gr.B.A.R. 154(596) Sec. XVIII / Expunerea câtorva reguli retorice
importante mai ales pentru predicatori, pe care ierodiaconul Macarie traducându-le din
limba latină în cea greacă le-a oferit iubitorilor de învățătură.
Ms.gr.B.A.R. 155(400) Sec. XVIII / Tratat anonim de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 161(385) Sec. XVIII / Dicționar de citate.
Ms.gr.B.A.R. 162(445) Sec. XVIII / Dicționar elinesc alcătuit de preaînțeleptul
Nicolae Kerameus filozoful și doctorul din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 163(553) Sec. XVIII / Vocabular greco-turc.
Ms.gr.B.A.R. 164(401) Sec. XVIII / Vocabular la scrierea lui Dioscorides despre
știința medicinei.
Ms.gr.B.A.R. 165(466) Sec. XVIII / Vocabular greco-turc.
Ms.gr.B.A.R. 166(526) Sec. XVIII / Dicționar turco-grec.
Ms.gr.B.A.R. 167(558) Sec. XVIII / Dicționar.
Ms.gr.B.A.R. 168(607) Sec. XVIII / Dicționar turco-grec.
Ms.gr.B.A.R. 180(396) Sec. XVIII (1764?) Elementele euclidiene ale geomteriei, șase
cărți de geometrie plană de la prima până la a șasea, două în spațiu, a 11-a și a 12-a, și
iarăși aritemtică, teoremele lui Arhimede, trigonometrie și secțiunile conice, de Nichifor
Theotokis.
Ms.gr.B.A.R. 181(434) Tratat de geomterie. Despre compasul analogic.

87
 Μs.gr.B.A.R. 182(438) Sec. XVIII / Rezumat al elementelor lui Euclid. Tratat de
geometrie.
Ms.gr.B.A.R. 183(620) Sec. XVIII / Νικομάχου Γερασίμου Πυθαγορικοῦ
εἰσαγωγῆς ἀριθμητικης εἰς δύο τὸ πρῶτον. - A Pitagoricului Nicomah, Cartea întâia din
introducerea aritmetică în două cărți. La p. 235 începe cartea a doua a aceleiași scrieri.
Ms.gr.B.A.R. 192(576) Sec. XVIII (1700-1717) / Miscelaneu. Lucrări de
gramatică și geografie.
Ms.gr.B.A.R. 193(510) Sec. XVIII (1708) / Miscelaneu. Lucrări ale lui Teofil
Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 195(393) Sec. XVIII (1744) / Miscelaneu. Observații sinoptice și
cercetări la tratatul despre cer ale lui Teophil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 203(383) Sec. XVIII / Miscelaneu. Φυσικὴ πραγματεία συντεθεῖσα
παρὰ τοῦ σοφολογιωτάτου διδασκάλου κυρίου Θεοδώρου Ἀναστασίου Καββαλιώτου
τοῦ ἐκ Μοσχοπόλεως, καὶ παρ΄αὐτοῦ ἐκδοθεῖσα ἐν τῇ τῆς ἰδίας πατρίδος νεωστὶ
ἱδρυνθείσῃ σχολῇ. - Tratat de fizică compus de preaînvățatul dascăl domnul Teodor
Anastasie Kavaliotis din Moscopole și propus de el în școala de curând înființată a țării
sale. Încă un text de metafizică a aceluiași Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 204(389) Sec. XVIII / Miscelaneu. Enciclopedie a tuturor științelor:
Gramatică, Retorică, Dialectică, Logică, Fizică, Metafizică, Teologie, Filozofie practică,
Economie, Politică, Medicină.
Μs.gr.B.A.R. 205(425) Sec. XVIII / Miscelaneu. Metode despre sintaxă din
diferiți autori.
Ms.gr.B.A.R. 206(441) Sec. XVIII / Miscelaneu. Despre retorică și etică.
Ms.gr.B.A.R. 207(443) Sec. XVIII / Miscelaneu. Un număr foarte mare de
însemnări lexicale, grecești, latine și turcești precum și o listă de cărți grecești și latinești.
Ms.gr.B.A.R. 208(474) Sec. XVIII / Miscelaneu. Rezumatul sinoptic la tratatul
despre cer (scrierea lui Teophil Coridaleu) și Explicare la scrierea lui Aristotel a
dragomanului Alexandru Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 209(513) Sec. XVIII / Miscelaneu. Despre politica, logica și fizica
domnitorului.

88
 Ms.gr.B.A.R. 210(520) Sec. XVIII / Miscelaneu. Logica lui Aristotel și aritmetica
lui Nicomah Gherasenos.
Ms.gr.B.A.R. 211(529) Sec. XVIII / Miscelaneu. Despre retorica și etica
domnitorului. În partea a doua despre economia domnitorului.
Ms.gr.B.A.R. 212 (544) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de gramatică din diferiți
autori.
Ms.gr.B.A.R. 213 (616) Sec. XVIII / Miscelaneu. Alexandru Mavrocordat Despre
sintaxa gramaticală.; Proverbele lui Solomon.
Ms.gr.B.A.R. 223(388) Sec. XVIII / Traducerea celor 15 cărți de Metamorfoze
ale lui Ovidiu, în greaca veche. Foarte probabil traducerea făcută de Maxim Planudes.
Ms.gr.B.A.R. 582(382) Sec. XVIII / Gheorghe Coressi. Comentarii și explicații la
diferite părți din Vechiul și Noul Testament, scris de Gheorghe Coressi.
Ms.gr.B.A.R. 583(559) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Eortologiu, cuprinzând
slujbele anonime, care se cântă la unul sau mai mulți sfinți de peste an.
Ms.gr.B.A.R. 230(455) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα. - Nicolae Mavrocordat.
Răgazurile lui Filotei
Ms.gr.B.A.R. 231(550) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα. - Nicolae
Mavrocordat.Răgazurile lui Filotei
Ms.gr.B.A.R. 239(488) Sec. XVIII / Cartea a patra din traducerea neogreacă a
romanului Argenis de John Barclay.
Ms.gr.B.A.R. 240(577) Sec. XVIII / Capitolele parenetice ale lui Agapetos,
însoțite de comentarii.
Ms.gr.B.A.R. 259(480) Sec. XVIII (1765) /. Alexandru Mavrocordat Exaporitul
Colecție de proverbe, maxime și sfaturi morale.
Ms.gr.B.A.R. 263(494) Sec. XVIII / Extrase de texte din scriitorul antic Suida.
Ms.gr.B.A.R. 268(481) Sec. XVIII / Gheorghe Synkellos, mici fragmente din
scriitorii vechi.
Ms.gr.B.A.R. 271(593) Sec. XVIII / A celor șapte înțelepți și a celor numărați cu
dânșii, maxime, sfaturi, sentințe.
Ms.gr.B.A.R. 294(621) Sec. XVIII / Din manualul lui Matei Vlastaris.

89
 Ms.gr.B.A.R. 305(532) Sec. XVIII / Legi împărătești pentru cei care sfătuiesc și
care ajută și care trimit să se facă vreo greșeală.
Ms.gr.B.A.R. 308(588) Sec. XVIII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 767(477) Sec. XVIII / Despre peşti şi scoici. Din ale lui Xenocrat şi
alţi diferiţi autori.
Ms.gr.B.A.R. 768(479) Sec. XVIII / Σύντομος περιγραφὴ τοῦ ὑδροπικοῦ πάθους,
κατά τε πρᾶξιν καὶ θεωρίαν συντεθεῖσα παρὰ Ἰωάννου Μουλαΐμου ἐξ Ἰωαννίνων τοῦ
φυσικοῦ ἰατροῦ. - Descriere sumară a bolii idropice, alcătuită duin practică şi teorie de
Ioan Mulaimes din Ianina, medic natural.
Ms.gr.B.A.R. 769(523) Sec. XVIII / Περὶ τοῦ μικροκόσμου καὶ τῆς κυκλοφορίας
αὐτοῦ καὶ πῶς γίνεται. - Despre microcosmos şi circulaţia lui şi cum se face.
Ms.gr.B.A.R. 771(594) Sec. XVIII / Βιβλίον καλούμενον ἰατροσόφηον τὸ ὡποῖον
μετεγλοτίσθι ἀπὸ τὸν ἑληνηκὸν εἰς κινὴν γλόταν παρὰ Σιμεῶν τοῦ μαήστρου τοῦ
λεγομένου Σηθ τοῦ ἀπὸ Ἀντιοχίας κατ΄ἐπρόσταξεν τοῦ αὐθέντου Δοῦκα κὺρ Μηχαὴλ
βοϊβόδα τὸ ὁπῆον καὶ ἐδόθι. - Carte numită medicină populară tradusă din limba greacă
în limba simplă, alcătuită de Simeon Magistrul numit Set din Antiohia, tradusă din
porunca stăpânului Mihail Duca Voievod căruia s-a şi închinat.
Ms.gr.B.A.R. 777(449) Sec. XVIII (1733) / Tratatul despre cer al lui Teofil
Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 778(435) Sec. XVIII(1746) / A preaînţeleptului Teofil Coridaleu
comentariu sinoptic şi cercetări la scrierea despre cer.
Ms.gr.B.A.R. 780(428) Sec. XVIII(1711) / Ὑπόμνημα συνοπτικὸν καὶ ζητήματα
εἰς τὴν περὶ οὐρανοῦ πραγματείαν. - Comentariu sinoptic şi cercetări la scrierea despre
cer. Este scrierea lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 786(525) Sec. XVIII/XIX - Un calendar englezesc şi despre
schimbarea lucrurilor şi despre război.
Ms.gr.B.A.R. 787(524) Sec. XIX / Este un calendar astrologic.
Ms.gr.B.A.R. 188(487) Sec. XIX / Despre aritmetică și partea ei practică.
Ms.gr.B.A.R. 219(432) Sec. XIX / Miscelaneu. Rezumat la logică compus de
Metodie din Ianina.

90
 Ms.gr.B.A.R. 757(399) Sec. XIX / Miscelaneu. Fizica, Sfântului Grigorie
episcopul de Nyssa, și o povestioară despre cele petrecute la facerea lumii.

7. Bibl. Dimitrie Sturdza:

Ms.gr.B.A.R. 8(19) Sec. XVIII / Συνοπτικὴ ἀρχαιολογία τῶν Ἑλλήνων, ἐκ τῆς
γερμανικῆς εἰς τὴν καθ' ἡμᾶς ἁπλουστέραν διάλεκτον μεταφρασθεῖσα παρὰ Γεωργίου
Κωνσταντίνου Σακελλαρίου τοῦ ἐκ Κοζάνης τῆς ἐν Μακεδονίᾳ. - Istoria pe scurt a
Grecilor, tradusă din nemțește în limba noastră mai simplă de către Gheorghe
Constantin Sachellariu din Cozani Macedonia.
Ms.gr.B.A.R. 1020 Sec. XVIII / Manual şcolar. Aritmetică alcătuită de profesorul
Nicolae după cea a lui Wolf63.
Ms.gr.B.A.R. 1044 Sec. XVIII / Apoftegmele despre regi şi generali foarte
folositoare pentru viaţă. Traducerea lui Ierotei Comnen al Dristrei64.
Ms.gr.B.A.R. 760 (720) Sec. XIX / Miscelaneu. Proclamațiile principelui
Alexandru Ipsilanti.; Diferite scrisori, firmane împărătești.; Răspunsuri ale unor scrisori.,
Traduceri ale unor extrase.; Porunci către diferiți.; Anaforale.; Descrierea luptelor de la
Galați și Sculeni de pe malul drept al Prutului de Iacovachi Rizu.; Telegrame și extrase
din diferite ziare, articole din scrisori ministeriale.; Poezii în românește pentru eteriști.;
Întâlnirea fericiților cu Pluton, Proserpina și ceilalți în câmpiile Elisee.; Răspuns la poezia
cârciumărească a unui dascăl contra mitropolitului Ungrovlahiei în anul 1819.

8. Bibl. Scheiană:
Ms.gr.B.A.R. 51(10) Sec.XIII (Pergament) Blemmydes, Logica și Fizica.
Ms.gr.B.A.R. 8(19) Sec. XVIII / Συνοπτικὴ ἀρχαιολογία τῶν Ἑλλήνων, ἐκ τῆς
γερμανικῆς εἰς τὴν καθ' ἡμᾶς ἁπλουστέραν διάλεκτον μεταφρασθεῖσα παρὰ Γεωργίου
Κωνσταντίνου Σακελλαρίου τοῦ ἐκ Κοζάνης τῆς ἐν Μακεδονίᾳ. - Istoria pe scurt a
Grecilor, tradusă din nemțește în limba noastră mai simplă de către Gheorghe
Constantin Sachellariu din Cozani Macedonia
Ms.gr.B.A.R. 272(117) Sec. XIX / Maxime adunate din diferiți scriitori.

63
Bibliografie: Aritmetica lui Nicolae Zarzulis, fost profesor la Şcoala domnească de la Iaşi. Alte
manuscrise de acelaşi în Revista Teologică 3 (1885), p. 71-72.
64
Bibliografie: C. Erbiceanu, Cronicarii greci, Bucureşti 1888, p. 111.

91
 Ms.gr.B.A.R. 272(117) Sec. XIX / Colecție de maxime urmate de câteva poezii
franceze.

9. Bibl. Episcop Dionisie de la Buzău

Ms.gr.B.A.R. 606(123) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu. Carte de rugăciuni.; Stil
epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 607(140) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu. Dioptra, Filip Solitarul.;
Atanasie arhiepiscopul Alexandriei, Către arhon Antioh.; Călătoriile Sfântului Ioan
Teologul.; Scrierea lui Nicetas intitulată „Prologos”.
Ms.gr.B.A.R. 282(126) Sec. XVII / Nomocanonul alcătuit de Manuil Malaxos din
Theba, la anul 7071 - 1563.
Ms.gr.B.A.R. 315(124) Sec. XVII / Psaltire.
Ms.gr.B.A.R. 291(128) Sec. XVIII (1736) / Σύνταγμα κατὰ στοιχεῖον τῶν
ἐμπεριεχομένων ἁπασῶν ὑποθέσεων ἐν τοῖς ἱεροῖς καὶ θείοις κανόσι, πονηθέν τε ἅμα καὶ
συντεθὲν τῷ ἐν ἱερομονάχοις ἐλαχίστῳ Ματθαίῳ. – Matei Vlastaris, Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 310(155) Sec. XVIII / Δικανικὴ τέχνη Δημητρίου Παναγιωτάκη
μεγάλου Κλουτζίαρη κατὰ τὸ αψοθ ἔτος ἡ ὁποία ἀριπρεπῶς προσπεφώνηται καὶ
προσενήνεκται εἰς τὸν ὑψηλότατον, εὐσεβέστατον καὶ φιλοδίκαιον αὐθέντην καὶ
ἡγεμόνα μεγαλοπρεπέστατον πάσης Οὐγγροβλαχίας, κύριον κύριον Ἰωάννην
Ἀλέξανδρον Κωνσταντίνου Μουρούζην βοεβόδαν ἐν ἡγεμονίδι πόλει Βουκουρεστίῳ
αψθγ κατὰ μῆνα ἀπρίλλιον. - Dimitrie Catargiu, Artă judiciară, București, 1793 în luna
Aprilie.
Ms.gr.B.A.R. 10(129) Sec. XVIII Χρονολογία ἱστορικὴ διαλαμβάνουσα ἐν
συντομίᾳ τὰ ἄξια μνήμης παρὰ τῶν χριστιανῶν πραχθέντα, μάλιστα τὰ κατὰ τὴν
Οὑγκρίαν καὶ Ἐρδελίαν καὶ τοὺς ἐπέκεινα τόπους, ἀπὸ Χριστοῦ γεννήσεως μέχρι
σήμερον, ἐκ διαφόρων χρονογράφων εἰς τὴν ἡμετέραν ἁπλῆν φράσιν, παρ΄ἐμοῦ τοῦ
ἐλαχίστου Ἰωάννου Ἀδάμη, πρὸς χάριν τῶν φιλοφρονούντων ἀναγνώστων (sic) ἐπιμελῶς
συντεθεῖσα. - Cronologie istorică, cuprinzând pe scurt faptele, demne de amintire făcute
de creștini, mai ales cele din Ungaria și din Ardeal și din locurile de dincolo, de la
nașterea lui Hristos până azi, din diferite cronici în limba noastră.
Ms.gr.B.A.R. 11(154) Sec. XVIII / Nicolae Milescu ,Călătoria în China.

92
 Ms.gr.B.A.R. 95(232) Sec. XVIII / Μεταφυσικὴ Ἀντωνίου Γεννουενσίου
ἐκλεκτικοῦ, μεταφρασθεῖσα εἰς τὴν ἑλληνικὴν διάλεκτον ἀπὸ τῆς λατινίδος παρὰ
Εὐγενίου. - Evghenie Vulgaris, traducere a Metafizicii lui Antonie Genovesi.
Ms.gr.B.A.R. 262(145) Sec. XVIII / Νουθεσίαι τοῦ ἀοιδίμου αὐθέντου Ἰωάννου
Νικολάου Ἀλεξάνδρου βοεβόδα, ὁποῦ ἐδώθησαν τῷ υἱῷ αὐτοῦ κυρίῳ κυρίῳ Ἰωάννῃ
Κωνσταντίνῳ Νικολάου βοεβόδα, ἐν ἔτει σωτηρίῳ αψκε τῆς ἡγεμονίας αὐτοῦ. - Sfaturile
vestitului domn Ioan Nicolae Alexandru [Mavrocordat] Voievod, care s-au dat fiului său
Constantin, în anul mântuirii 1725 al domniei lui.
Ms.gr.B.A.R. 275(122) Sec. XVIII(1797) / Νομικὸν πρόχειρον ἐξενεχθὲν ὑπὸ
πάντων τῶν καθολικῶν νομίμων ἐκκλησιαστικῶν τε καὶ βασιλικῶν παρὰ τοῦ τιμιωτάτου
τε καὶ λογιωτάτου ὑπάτου τῶν φιλοσόφων τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ
πρώην μεγάλου παχαρνίκου Μιχαὴλ Φωτεινοπούλου Χίου, ὅπερ καὶ μεταφρασθὲν εἰς
ἑλληνικὴν ἁπλὴν διάλεκτον παρὰ τοῦ αὐτοῦ διῃρέθη εἰς τρία βιβλία, Ἀνθολογία
βασιλικῶν νόμων καὶ ἐκκλησιαστικῶν κανόνων ὀνομασθὲν, καὶ ἀφιερώθη τῷ
ὑψηλοτάτῳ, ἐκλαμπροτάτῳ καὶ εὐσεβεστάτῳ αὐθέντῃ καὶ ἡγεμόνι μεγαλοπρεπεστάτῳ
πάσης Οὐγγροβλαχίας κυρίῳ κυρίῳ Ἰωάννῃ Σκαρλάτῳ Γρηγορίου Γκίκᾳ βοεβόδᾳ ἐν ἔτει
σωτηρίῳ αψξς [...]. - Manual de legi închinat preaînaltului și preaevlaviosului stăpân și
Domn a toată Ungrovlahia Domnului Domn Ioan Scarlat Grigorie Ghica Voievod, în anul
mântuirii 1767 [...].
Ms.gr.B.A.R. 336(134) Sec. XVIII / Teodor Prodromos, Tălmăcire la canoanele
compuse pentru sfintele sărbători de către sfinții și înțelepții poeți Cosma și Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 348(137) Sec. XVIII (1762) / Mărturisirea ortodoxă a credinței
bisericii catolice și apostolice de răsărit.
Ms.gr.B.A.R. 365(127) Sec. XVIII / Ilie Miniat, Piatra scandelei adică începutul
și cauza schismei celor două Biserici de Răsărit și de Apus, pe timpul lui Ignatie și Fotie
patriarhi ai Constantinopolului.
Ms.gr.B.A.R. 378(135) Sec. XVIII / Omilii în număr de 43, anonime.
Ms.gr.B.A.R. 421 (130) Sec. XVIII (1733) / Psaltichie alcătuită de Gherman
episcopul Noilor Patrii. Stihirar pe tot anul.

93
 Ms.gr.B.A.R. 432(136) Sec. XVIII / Psaltichie. Conține cântări compuse de:
Manuil Hrisafis, Ioan Koukouzelis, Petru Lampadarios, Iacob Kladas, Georgios
Kontopetris, Arkadios monahul, Ioan Hrisafis, Xenos Koronis și Georgios Zgouropoulos.
Ms.gr.B.A.R. 433(138) Sec. XVIII / Psaltichie. Conține cântări anonime.
Ms.gr.B.A.R. 434(142) Sec. XVIII / Psaltichie greco-română. Caiete legate
întâmplător.
Ms.gr.B.A.R. 435(143) Sec. XVIII / Psaltichie. Conține cântări compuse de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 437(147) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări compuse de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 438(150) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări compuse de Petru
Berechet și Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 439(153) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 440(152) Sec. XVIII / Psaltichie. Anastasimatar cu lucrări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 441(158) Sec. XVIII / Psaltichie cu cântări anonime.
Ms.gr.B.A.R. 442(159) Sec. XVIII / Psaltichie. Stihirar cu cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 443(160) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion cu cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 444(161) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 447 (284) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 448(285) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 571(148) Sec. XVIII(1776) / Miscelaneu teologic. Comentarii la
Evanghelii alcătuite de Gheorghe Coressi.; Traducere la Cântarea cântărilor a lui Matei
Cantacuzino.
Ms.gr.B.A.R. 669(141) Sec. XVIII / Miscelaneu. Cărticică cuprinzând câteva
rugăciuni folositoare.
Ms.gr.B.A.R. 670(144) Sec. XVIII / Miscelaneu. Domnul Ioan Nicolae Alexandru
Voievod, sfaturi către fiul său Ioan Constantin Nicolae Voievod.; Conspect al regilor și
vizirilor turci, și al domnilor Ungrovlahiei și Moldovei, de Constantin Ceauș din Ianina.;
Din cartea astrologică a lui Ptolemeu.; Vrontologhion.

94
 Ms.gr.B.A.R. 191(151) Sec. XIX / Un tratat anonim de geografie.
Ms.gr.B.A.R. 246(156) Sec. XIX / Τῷ θεοφιλεστάτῳ τε καὶ σεβασμιωτάτῳ ἁγίῳ
ἐπισκόπῳ Ἀρτζεσίου κυρίου μοι κυρίῳ Ἰωσὴφ τὰς ταπεινάς μου προσκυνήσεις. O
scrisoare a lui Gheorghe G. Peloponesianul din 1808, octombrie 9, București.
Ms.gr.B.A.R. 276(131) Sec. XIX / Νομικὸν πρόχειρον ἐξενεχθὲν ὑπὸ πάντων τῶν
καθολικῶν νομίμων ἐκκλησιαστικῶν τε καὶ βασιλικῶν παρὰ τοῦ τιμιωτάτου τε καὶ
λογιωτάτου ὑπάτου τῶν φιλοσόφων τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ πρώην
μεγάλου παχαρνίκου Μιχαὴλ Φωτεινοπούλου Χίου, ὅπερ καὶ μεταφρασθὲν εἰς ἑλληνικὴν
ἁπλὴν διάλεκτον παρὰ τοῦ αὐτοῦ διῃρέθη εἰς τρία βιβλία, Ἀνθολογία βασιλικῶν νόμων
καὶ ἐκκλησιαστικῶν κανόνων ὀνομασθὲν, καὶ ἀφιερώθη τῷ ὑψηλοτάτῳ, ἐκλαμπροτάτῳ
καὶ εὐσεβεστάτῳ αὐθέντῃ καὶ ἡγεμόνι μεγαλοπρεπεστάτῳ πάσης Οὐγγροβλαχίας κυρίῳ
κυρίῳ Ἰωάννῃ Σκαρλάτῳ Γρηγορίου Γκίκᾳ βοεβόδᾳ ἐν ἔτει σωτηρίῳ αψξς [...]. – Mihail
Fotinopoulos, Manual de legi. S-a închinat preaînaltului și preaevlaviosului stăpân și
Domn a toată Ungrovlahia Domnului Domn Ioan Scarlat Grigorie Ghica Voievod, în
anul mântuirii 1767 [...].
Ms.gr.B.A.R. 333(343) Sec. XIX / Icoase la sfântul Ioan Teologul, Mihail și
Gavriil și sfântul și mare mucenic Gheorghe.
Ms.gr.B.A.R. 411(149) Sec. XIX / Manuscris liturgic. Slujba Vecerniei.
Ms.gr.B.A.R. 511(125) Sec. XIX / Psaltichie cu un scurt tratat de muzică
bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 512(133) Sec. XIX / Psaltichie. Irmologhion cu cântări de Petru
Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 589(162) Sec. XIX / Extrase din Psalmi, din părinții Bisericii și alte
scrieri religioase.

10. Bibl. Mitropolit Iosif Naniescu

Ms.gr.B.A.R. 285(727) Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 300(220) Sec. XVII (1658) / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 620(320) Sec. XVII / Miscelaneu liturgic și teologic.
Ms.gr.B.A.R. 285(727) Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 300(220) Sec. XVII (1658) / Nomocanon.

95
 Ms.gr.B.A.R. 418(791) Sec. XVII / Manuscris psaltic. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 475(742) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 476(746) Sec. XVIII / Psaltichie. Vol. I dintr-o colecție în 4
volume. Cântări de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 477(743) Sec. XVIII / Psaltichie. Vol. II din aceeași colecție.
Ms.gr.B.A.R. 478(747) Sec. XVIII / Psaltichie. Vol. III din aceeași colecție.
Ms.gr.B.A.R. 479(745) Sec. XVIII / Psaltichie. Vol. IV din aceeași colecție.
Ms.gr.B.A.R. 480(744) Sec. XVIII / Psaltichie. Heruvicar.
Ms.gr.B.A.R. 481(748) Sec. XVIII / Psaltichie. Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 482(749) Sec. XVIII / Psaltichie. Doxastar.
Ms.gr.B.A.R. 483(750) Sec. XVIII / Psaltichie. Doxastar.
Ms.gr.B.A.R. 484(751) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 485(752) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 486(756) Sec. XVIII / Psaltichie. Heruvicar.
Ms.gr.B.A.R. 487(760) Sec. XVIII / Psaltichie. Scurtă introducere la muzica
bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 488(762) Sec. XVIII / Psaltichie. Stihirar cu cântări de Gherman
arhiereul Noilor Patrii.
Ms.gr.B.A.R. 489(763) Sec. XVIII / Psaltichie. Triod.
Ms.gr.B.A.R. 493(793) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 569(254) Sec. XVIII(1752) / Miscelaneu teologic. Manual despre
erezii sau contra anabaptiștilor, alcătuit de Pangratios Demaros ierodiacon din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 579(241) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Cuvântare funebră a
sfântului Grigorie teologul episcopul de Nazianz la fratele său Chesarie.; A preafericitului
Teodoret de Cir, despre pronie.
Ms.gr.B.A.R. 588(709) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Conține 19 discursuri
religioase în greaca modernă, aproape toate anonime.
Ms.gr.B.A.R. 302(306) Sec. XVIII / Rugăciuni și istorisiri.
Ms.gr.B.A.R. 303(630) Sec. XVIII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 319(238) Sec. XVIII / Text scripturistic.

96
 Ms.gr.352(582) Sec. XVIII / Ghenadios Scholarios, Despre dragostea de
Dumnezeu sau legea evangheliei. Învățătură despre păcatele de moarte.
Ms.gr.B.A.R. 355(708) Sec. XVIII / Gheorghe Coressi, Fragmente
veterotestamentare.
Ms.gr. B.A.R. 390(704) Sec. XVIII / Grigorie Teologul 16 omilii care se citesc,
comentate de preasfântul nostru părinte Niceta mitropolitul de Heracleea și Serres.
Ms.gr.B.A.R. 394(351) Sec. XVIII / Sfat foarte simplu dar folositor și îndemn
frățesc către începătorii care vor să se preoțească și să împlinească diaconia în numele lui
Hristos Dumnezeu. Manual pentru preoți.
Ms.gr.B.A.R. 396(252) Sec. XVIII / Proschinitar. (Îndrumar pentru Locurile
Sfinte). Cu ajutorul lui Dumnezeu, carte de închinăciune cuprinzând cu deamănuntul
toate locurile sfinte și respectabile de închinăciune din sfântul oraș Ierusalim și din toată
Palestina și cele dinăuntru și cele dinafară, pe unde a umblat domnul nostru Iisus Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 408(326) Sec.XVIII / Manuscris liturgic. Slujba Sfântului Mucenic
Ermolau și a Sfintei Parascheva.
Ms.gr.B.A.R. 636(274) Sec. XVIII (1738) / Miscelaneu. Antonie din Bizanț,
lucrare numită Hristoethie.; Omilii a mai multor Părinți ai Bisericii.; Synesie de Cyrene
despre domnie.
Ms.gr.B.A.R. 642(584) Sec. XVIII (1768) / Miscelaneu. Lucrare hagiografică.;
Tratat anonim de gramatică.; Teme greco-elene.; Începutul versurilor iambice al lui
Antonie, logofăt al Marii Biserici a lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 692(275) Sec. XVIII / Miscelaneu. Lucian de Samosata Despre vis
sau viață, Lucian Dialogurile morților, Omilii ale Sfântului Ioan Gură de Aur, Libanius,
Despre bărbatul greoi și al treilea exercițiu retoric.
Ms.gr.B.A.R. 698(311) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Predici ale lui Iosif
Vryenios la diferite sărbători.; Rugăciuni.; Simeon Metafrastul, Plângeri pe alfabet,.
Ms.gr.B.A.R. 740 (653) Sec. XVIII / Miscelaneu literar. Cântare despre jalnica
întâmplare a răposatului prea distins Beizadea Gheorghe Muruzi.; Versuri elogiace.
Ms.gr.B.A.R. 744(368) Sec. XVIII / Miscelaneu. Poezii şi Seismologhion (Despre
cutremure).; Despre capitalele Europei.; Traducere în franceză după o gazetă rusească de
la 16 august 1844.754

97
 Ms.gr.B.A.R. 302(306) Sec. XVIII / Rugăciuni și istorisiri.
Ms.gr.B.A.R. 303(630) Sec. XVIII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 319(238) Sec. XVIII / Text scripturistic.
Ms.gr.B.A.R. 355(708) Sec. XVIII / Gheorghe Coressi din Hios, Fragmente
veterotestamentare.
Ms.gr. B.A.R. 390(704) Sec. XVIII / Grigorie Teologul, 16 omilii comentate de
preasfântul nostru părinte Niceta mitropolitul de Heracleea și Serres.
Ms.gr.B.A.R. 394(351) Sec. XVIII / Sfat foarte simplu dar folositor și îndemn
frățesc către începătorii care vor să se preoțească și să împlinească diaconia în numele lui
Hristos Dumnezeu. Manual de preoție.
Ms.gr.B.A.R. 396(252) Sec. XVIII / Cu ajutorul lui Dumnezeu, carte de
închinăciune cuprinzând cu deamănuntul toate locurile sfinte și respectabile de
închinăciune din sfântul oraș Ierusalim și din toată Palestina. și cele interne și cele
externe, pe unde a umblat domnul nostru Iisus Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 408(326) Sec.XVIII / Slujba Sfântului Mucenic Ermolau și a Sfintei
Parascheva.
Ms.gr.B.A.R. 15 (235) Sec. XVIII / Βιβλίον περιέχον τινὰς ἀξιολόγους ἱστορίας
τῶν ἐκλαμπροτάτων ἡγεμόνων Μολδαβίας τε καὶ Οὐγγροβλαχίας καὶ τῶν πέριξ
βασιλειῶν καὶ ῥηγάτων, ἀρχόμενον ἀπὸ τὸ ἑξάκις χιλιοστὸν ὀκτακοσιοστὸν
ἑβδομικοστὸν τέταρτον ἔτος τὸ ἀπὸ κτίσεως κόσμου μέχρι τοῦ ἑπτάκις χιλιοστοῦ. - Carte
care cuprinde câteva istorii însemnate ale celor mai străluciți domnitori ai Moldovei și
Ungrovlahiei și a împărățiilor și regatelor de primprejur, începând de la anul 6874
(=1366) de la facerea lumii până la anul 7000 (1492). Compilație de diferite cronici;
merge până la anul 1601 la moartea lui Mihai Viteazul.
Ms.gr.B.A.R. 22(700) Sec. XVIII / Cartea întâia cuprinzând antichitățile și
fundarea Romei și întâmplările ulterioare ale celor șapte regi vechi până la izgonirea lui
Tarquinius Superbus și sfârșitul primului imperiu.
Ms.gr.B.A.R. 237(348) Sec. XVIII / Διήγησις ψυχωφελὴς καὶ θαυμασία. -
Povestire mântuitoare de suflet și minunată.
Ms.gr.B.A.R. 413(327) Sec. XVIII / Slujba Sfântului Mucenic Haralamb făcătorul
de minuni.

98
 Ms.gr.B.A.R. 414(369) Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Slujba Sfintei Cruci.
Ms.gr.B.A.R. 220(585) Sec. XIX / Manual bilingv elin-neogrec.
Ms.gr.B.A.R. 253(370) Sec. XIX / Manuscris după tipăritură. Carte numită
Euterpe cuprinzând o culegere din cele mai noi și mai dulci cântece din lume. Lucrările
au fost așezate pe muzică de Theodor Fokaeos și Stavrakis Byzantinos.
Ms.gr.B.A.R. 409(237) Sec. XIX / Slujba Cuvioasei Parascheva cea Nouă
pomenită pe 14 octombrie.
Ms.gr.B.A.R. 498(753) Sec. XIX(1819) / Psaltichie. Conține cântări de Petru
Berechet.
Ms.gr.B.A.R. 499(754) Sec. XIX(1819?) / Psaltichie. Este continuarea Nr.
498(753).
Ms.gr.B.A.R. 513(371) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 527(741) Sec. XIX / Psaltichie. Dionisie Fotino, Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 528(755) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 529(757) Sec. XIX / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 530(758) Sec. XIX / Psaltichie. Doxologii.
Ms.gr.B.A.R. 531(759) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie din diverși autori.
Ms.gr.B.A.R. 532(761) Sec. XIX (1820) / Tratat de muzică bisericească pentru
noua metodă.
Ms.gr.B.A.R. 533(765) Sec. XIX (1836) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 534(766) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 546(779) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 547(780) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 548(781) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 551(786) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 552(787) Sec. XIX / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 553(788) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie din mai mulți
compozitori.
Ms.gr.B.A.R. 554(789) Sec. XIX / Psaltichie. Heruvicar cu lucrări de Petru
Lampadarie.

99
 Ms.gr.B.A.R. 754(315) Sec. XIX / Miscelaneu. A Sfântului Părintelui Metodie
arhiepiscopul Patarei, Despre cele ce se vor întâmpla la sfârșitul secolului al VII-lea.;
Vrontologhion.; Tratat de astronomie și astrologie.
Ms.gr.B.A.R. 755 (352) Sec. XIX / Miscelaneu. Tratat de geografie în demotică.;
Poem moral în versuri politice.
Ms.gr.B.A.R. 763(738) Sec. XIX / Miscelaneu. Cuvântări funebre, tratate
religioase, scrsori și fragmente de scrisori, Grigorie Teologul Versuri către sine; Notă a
Rusiei către Înalta Poartă (fragment).
Ms.gr.B.A.R. 790(224) Sec. XIX / Gherman al Noii Patre, Cheia visurilor.
Ms.gr.B.A.R. 792(655) Sec. XIX / Μουσικῆς θεωριτικῆς καὶ πρακτικῆς βιβλίον
πρῶτον. - Cartea întâi de muzică teoretică şi practică. Tratat de muzică bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 793(698) Sec. XIX Scurt tratat de muzică bisericească cu diagrame
explicative ale scărilor diatonice.
Ms.gr.B.A.R. 794(784) Sec. XIX / Cântece greceşti şi turceşti, cu litere greceşti,
şi însoţite de muzica lor, în notaţie bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 958 Sec. XIX (1827) / Manuscris liturgic. Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1265 Sec. XIX (1841-1842) / Caiet de școală.

11. Bibl. Gligorașco Filipescu

Ms.gr.B.A.R. 16(495) Sec. XVIII / Adunare foarte adevărată a jurnalelor Budei
adică a Mudaniului până la cucerirea ei.;

12. Bibl. Mitropolit Ierotei de Silistra (Ioan Comnen)

Ms.gr.B.A.R. 21(632) Sec. XVIII / Lexicon de orașe, țări și râuri, cum se numesc
acum și cum se numeau în vechime.

13. Bibl. Ioan Diamantidis

Ms.gr.B.A.R. 23(718) Sec. XVIII / Mihail Glykas, Cronică tratând pe scurt
despre cer și pământ, despre lumină și pe scurt despre toate cele făcute de Dumnezeu în
șase zile, și despre zidirea lui Adam și celelalte la rând.

100
14. Bibl. Facultății de Teologie
Ms.gr.B.A.R. 114(98) Sec. XVII / Tratat de gramatică greacă ( manuscris bilingv
greco-slavon).
Ms.gr.B.A.R. 615(75) Sec. XVII / Miscelaneu. Despre cum trebuie compusă o
omilie.; Grigorie Teologul Istorii, Despre taina Sfintei Împărtășanii (lucrare dedicată lui
Hrisant Notara).
Ms.gr.B.A.R. 64 (47) Sec. XVIII (1743) / Teofil Coridaleu, Introducere la
întreaga disciplină a logicii.
Ms.gr.B.A.R. 65(48) Sec. XVIII (1745) / Teofil Coridaleu, Introducere la cartea
despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 68(49) Sec. XVIII (1752) / Teofil Coridaleu, Introducere la cartea
de filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 71(45) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, observații explicative la
prima carte a metafizicii lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 133(70) Sec. XVIII / Sevastos Kymenites, Tălmăcirea gramaticii
după gramatica lui Apollonie.
Ms.gr.B.A.R. 135(86) Sec. XVIII / Caietul de însemnări a lui Sevastos
Kymenites.
Ms.gr.B.A.R. 159(67) Sec. XVIII / Manual epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 197(87) Sec. XVIII 1769) / Miscelaneu. Lucrări ale lui Toma de
Aquino.
Ms.gr.B.A.R. 635(69) Sec. XVIII (1736) / Miscelaneu. Lucrări gramaticale și
teologice.
Ms.gr.B.A.R. 643(73) Sec. XVIII (1769) / Meletie din Ianina, Istorie a Bisericii
Ortodoxe de Răsărit.; Gramatică.; Scrisori.; Tratat despre encliticele grecești.; Serie de
poezii în distihuri.
Ms.gr.B.A.R. 658(17) Sec. XVIII / Ioan Stobeul, Epistole.; Reguli retorice.;
Exerciții logice.; Tratat de retorică.; Introducere la metoda lui Aristotel.; Despre sferă
(tradusă de Constantin Stamate Vizantios).
Ms.gr.B.A.R. 660(27) Sec. XVIII / Miscelaneu. Maxime.; Xenofon, texte
reprezentative.

101
 Ms.gr.B.A.R. 661(66) Sec. XVIII / Miscelaneu. de texte turcești amestecate cu
texte grecești, nelegate între ele.
Ms.gr.B.A.R. 662(71) Sec. XVIII / Miscelaneu. Gramatică și filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 663(74) Sec. XVIII / Miscelaneu. Versuri ale lui Ioan Comnen la
diferite sărbători religioase.; Proverbe.; Listă a regilor; Heroglifele lui Horos, Apolonul
de la Nil.; Grigorie Teologul, Istorii.; Lucrări de: Nicephoros Bryenios, Georgios
Akropolites, Leon Allatius, Strabon, Themistios, Psellos, Theofrast, Hrisostom;
Biblioteca lui Fotie cel Mare.; Din excerptele lui Ioan Comnen doctorul.; Catalogul
patriarhilor de Constantinopol.
Ms.gr.B.A.R. 664(77) Sec. XVIII / Miscelaneu. Sentințe, precepte și sfaturi ale
celor 7 înțelepți și ale celor care se numără cu dânșii (Cleobul, Sentințe.; Povestire a unui
filozof Diogene.
Ms.gr.B.A.R. 751(97) Sec. XIX / Miscelaneu. Geografie și despre anul politic sau
calendar.
Ms.gr.B.A.R. 775(95) Sec. XIX / Dintr-ale lui Hipocrat şi Galen.

15. Bibl. Matei protosinghel din Pogoniana

Ms.gr.B.A.R. 65(48) Sec. XVIII (1745) / Teofil Coridaleu, Introducere la cartea
despre suflet.

16. Bibl. Diamant Petala (din Târnavul Tesaliei)

Ms.gr.B.A.R. 64 (47) Sec. XVIII (1743) / Introducere la întreaga disciplină a
logicii.
Ms.gr.B.A.R. 66(255) Sec. XVIII (1745) / Teofil Coridaleu, Introducere la cartea
despre suflet.

17. Bibl. ierom. Partenie Metaxopoulos (din Trapezunt. Măn. Sumela)

Ms.gr.B.A.R. 64 (47) Sec. XVIII (1743) / Teofil Coridaleu, Introducere la
întreaga disciplină a logicii.
Ms.gr.B.A.R. 66(255) Sec. XVIII (1745) / Teofil Coridaleu, Introducere la cartea
despre suflet.

102
 Ms.gr.B.A.R. 145(397) Sec. XVIII / Προοίμιον εἰς τὴν ῥητορικὴν τέχνην. -
Introducere la arta retorică a lui Partenie Metaxopoulos.
Ms.gr.B.A.R. 778(435) Sec. XVIII(1746) / Teofil Coridaleu, Comentariu sinoptic
şi cercetări la scrierea despre cer.
Ms.gr.B.A.R. 894 Sec. XVIII (1744) / Teofil Coridaleu, Fizica.

18. Bibl. Evghenie Sumeliotul (Măn. Sumela)

Ms.gr.B.A.R. 67(707) Sec. XVIII (1750) / Teofil Coridaleu, Introducere la
filozofie, care este valoarea filozofiei.
Ms.gr.B.A.R. 133(70) Sec. XVIII / Sevastos Kymenites. Tălmăcirea gramaticii
eline făcută după gramatica lui Apollonie.
Ms.gr.B.A.R. 144(312) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratatul de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 199(207) Sec. XVIII / Miscelaneu. Lucrări ale lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 200(321) Sec. XVIII / Miscelaneu. Gramatică greacă.

19. Bibl. ierom. Filotei Peristeriotul

Ms.gr.B.A.R. 68(49) Sec. XVIII (1752) / Εἰς φιλοσοφίαν προδιοίκησις. – Teofil
Coridaleu, Introducere la cartea de filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 139 (541) Sec. XVIII / Despre regulile numelor și verbelor; Nou
tratat de gramatică scris de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 197(87) Sec. XVIII 1769) / Miscelaneu. Lucrări ale lui Toma de
Aquino.
Ms.gr.B.A.R. 662(71) Sec. XVIII / Miscelaneu. Gramatică și filozofie.

20. Bibl. Ioan Văcărescu

Ms.gr.B.A.R. 71(45) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Observații explicative la
prima carte a metafizicii lui Aristotel.

21. Bibl. Sfintei Mitropolii

Ms.gr.B.A.R. 72(431) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Metafizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 84(484) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în logică.

103
 Ms.gr.B.A.R. 85(180) Sec. XVIII / Sugduris, Introducere la toată metoda logică
a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 87(497) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere la toată metoda
logică a lui Aristotel.

22. Bibl. Ioan Moscu din Târnova

Ms.gr.B.A.R. 82(429) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Tratatul de logică.

23. Bibl. Gheorghe Ioan din Ampelakion

Ms.gr.B.A.R. 77(507) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Prolegomena la cartea
despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 80(426) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.

24. Bibl. lui Nicodim

Ms.gr.B.A.R. 88(563) Sec. XVIII / Sugduris, Introducere la toată metoda logică
a lui Aristotel.

25. Bibl. Manase Ilie (Melenic)

Ms.gr.B.A.R. 86(489) Sec. XVIII / Sugduris, Introducere la toată metoda logică
a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 662(71) Sec. XVIII / Miscelaneu. Gramatică și filozofie.

26. Bibl. Ioan Scarlat

Ms.gr.B.A.R. 87(497) Sec. XVIII / Εἰς ἅπασαν τὴν λογικὴν τοῦ Ἀριστοτέλους
μέθοδον προδιοίκησις ἤτοι εἰσαγωγή. – Sugduris, Introducere la toată metoda logică a
lui Aristotel.

27. Bibl. Atanasie Antoniu

Ms.gr.B.A.R. 91(515) Sec. XVIII / Alexandru Mavrocordat Exaporitul,
Interpretări la scrierea lui Aristotel despre naștere și stricăciune (a trupului).

104
28. Bibl. Gheorghe profesorul (fiul lui Teodor din Trapezunt)
Ms.gr.B.A.R. 99(404) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Introducere la al 5-lea
capitol al metafizicii Mihail din Efes, Comentarii la metafizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 101(469) Sec. XVIII / - GherasimVlahul, Expunerea întregii
metode logice.
Ms.gr.B.A.R. 193(510) Sec. XVIII (1708) / Miscelaneu. Lucrări ale lui Teophil
Coridaleu.

29. Bibl. Gheorghe (Iordache) Crețulescu

Μs.gr.B.A.R. 112(530) Sec. XVII (1666) / Scurtă metodă cum trebuie compusă o
scrisoare.

30. Bibl. Filaret de la Sinai

Ms.gr.B.A.R. 115(603) Sec. XVII / Modele epistolare.
Ms.gr.B.A.R. 301(664) Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 124(470) Sec.XVIII / Mihail Singhelul, Învățătură despre sintaxa
vorbirii.

31. Bibl. Constantin Gheuca (din Misia)

Ms.gr.B.A.R. 78(376) Sec. XVIII / Τοῦ σοφωτάτου κυρίου Θεοφίλου τοῦ
Κορυδαλλέως εἰς φιλοσοφίαν προδιοίκησις. - Teofil Coridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 119(384) Sec.XVIII(1762) / Tratat de gramatică și sintaxă greacă.
Ms.gr.B.A.R. 195(393) Sec. XVIII (1744) / Miscelaneu. Teofil Coridaleu,
Observații sinoptice și cercetări la tratatul despre cer.

32. Bibl. ierod. Filaret de Silistra

Ms.gr.B.A.R. 121(613) Sec. XVIII(1764-1765) / Alexandru Exaporitul,
Rezumatul artei retorice, cu întrebări și răspunsuri.

33. Bibl. Gheorghe Duca

Ms.gr.B.A.R. 123(437) Sec. XVIII / Nicodim Mazarraki, Gramatică.

105
34. Bibl. Ștefan din Moldova
Ms.gr.B.A.R. 124(470) Sec.XVIII / Mihail Singhelul, Învățătură despre sintaxa
vorbirii.

35. Bibl. Grigorie ieromonahul

Ms.gr.B.A.R. 125(486) Sec.XVIII / Știința gramatică, adică principii gramaticale
așternute pe deplin prin metoda dialectică și destinate discuției, din arta didactică și
practică a lui Ilarion Cigala Cipriotul, ierodascăl și predicator.

36. Bibl. Daniil din Patmos (dascălul școlii din Patmos)

Ms.gr.B.A.R. 127(610) Sec.XVIII / Teodor din Gaza, Cartea a treia din
introducerea gramaticală în patru cărți.

37. Bibl. Nicolae Gheorghe Kaki

Ms.gr.B.A.R. 128(267) Sec. XVIII / Teodor din Gaza, Tălmăcire la cartea a
patra din cele patru ale gramaticii.

38. Bibl. Eliade Manasse

Ms.gr.B.A.R. 133(70) Sec. XVIII / Sevastos Kymenites, tălmăcirea gramaticii
grecești.
Ms.gr.B.A.R. 894 Sec. XVIII (1744) / Teofil Coridaleu, Fizica.

39. Bibl. C. Bolliac

Ms.gr.B.A.R. 136(58) Sec.XVIII / Scurtă introducere în limba arabă (Tratat de
gramatică)

40. Bibl. Hrisant din Dimitzana

Ms.gr.B.A.R. 139 (541) Sec. XVIII / Despre regulile numelor și verbelor; Nou
tratat de gramatică scris de diferiți.

106
41. Bibl. Gheorghe (fiul lui Nicolae)
Ms.gr.B.A.R. 145(397) Sec. XVIII / Introducere la arta retorică.

42. Bibl. ierod. Filaret Dimitriadi din Silistra

Ms.gr.B.A.R. 147(506) Sec. XVIII / Tratatul de retorică al lui Teofil Coridaleu.

43. Bibl. ierom. Cornilie

Ms.gr.B.A.R. 150(46) Sec. XVIII / Vinchentios Damodos, Tratat de retorică.

44. Bibl. Ioanis Gheorghiadis

Ms.gr.B.A.R. 152(687) Sec. XVIII / Vinchentios Damodos, Tratat de retorică.

45. Bibl. Zaharia din Alvanitohori

Ms.gr.B.A.R. 157(711) Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Expunere despre felurile de
scrisori.

46. Bibl. Gheorghe Papahristu

Ms.gr.B.A.R. 161(385) Sec. XVIII / Dicționar de citate.

47. Bibl. Miltiade Marcu

Ms.gr.B.A.R. 174(337) Sec. XIX / Tratat de sintaxă.

48. Bibl. Zaharia din Ivir

Ms.gr.B.A.R. 175(361) Sec. XIX / Cartea a doua a metodei gramaticii.

49. Bibl. Ioan Emanuil

Ms.gr.B.A.R. 175(361) Sec. XIX / Cartea a doua a metodei gramaticii.

50. Bibl. Grigore Ioanid

Ms.gr.B.A.R. 177(411) Sec. XIX / Tratat de sintaxă a limbii grecești.
Ms.gr.B.A.R. 177(411) Sec. XIX / Tratat de sintaxă greacă.

107
51. Bibl. Alexandru Vlastos
Ms.gr.B.A.R. 187(92) Sec. XIX (1818) Tratat de Aritmetică, Algebră și
Geometrie
Ms.gr.B.A.R. 751(97) Sec. XIX / Miscelaneu. Geografie și despre anul politic sau
calendar.

52. Bibl. ierod. Samuil

Ms.gr.B.A.R. 193(510) Sec. XVIII (1708) / Miscelaneu. Lucrări ale lui Teofil
Coridaleu.

53. Bibl. Constantin (feciorul lui Todirașcu logofăt de vistierie)

Ms.gr.B.A.R. 195(393) Sec. XVIII (1744) / Miscelaneu. Teofil Coridaleu,
Observații sinoptice și cercetări la tratatul despre cer.

54. Bibl. Anastasie Sava

Ms.gr.B.A.R. 196(583) Sec. XVIII (1767) / Miscelaneu. Toma de Aquino,
Sentințe morale.

55. Bibl. Anastasie ierod. din Agraf

Ms.gr.B.A.R. 198(189) Sec. XVIII / Miscelaneu. Manual de artă metrică a ierom.
Gherasim Vlahul Cretanul și lucrarea despre ortografie a lui Teodor de Gaza.

56. Bibl. ierod. Zaharia

Ms.gr.B.A.R. 202(373) Sec. XVIII / Miscelaneu. Din opera filozofului Xenofon.

57. Bibl. econom Daniil

Ms.gr.B.A.R. 203(383) Sec. XVIII / Miscelaneu. Φυσικὴ πραγματεία συντεθεῖσα
παρὰ τοῦ σοφολογιωτάτου διδασκάλου κυρίου Θεοδώρου Ἀναστασίου Καββαλιώτου
τοῦ ἐκ Μοσχοπόλεως, καὶ παρ΄αὐτοῦ ἐκδοθεῖσα ἐν τῇ τῆς ἰδίας πατρίδος νεωστὶ
ἱδρυνθείσῃ σχολῇ. - Teodor Anastasie Kavaliotis, Tratat de fizică.

108
58. Bibl. Constantin (fiul lui Ioan)
Ms.gr.B.A.R. 212 (544) Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de gramatică din diferiți
autori.

59. Bibl. ierod. Agapie

Ms.gr.B.A.R. 218(365) Sec. XIX / Miscelaneu. Reguli și observații gramaticale și
dicționarul alfabetic al lui Harmenopoulos.

60. Bibl. preot Anastasie din Cerven

Ms.gr.B.A.R. 232(602) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα. - Este cunoscuta operă a
lui Nicolae Mavrocordat.

61. Bibl. Patriarh Efrem al Ierusalimului

Ms.gr.B.A.R. 232(602) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα. Nicolae Mavrocordat,
Răgazurile lui Filotei.

62. Bibl. Eliade Manase

Ms.gr.B.A.R. 232(602) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα65. Opera lui Nicolae
Mavrocordat.

65
Nicolae Mavrocordat (Constantinopol, 1680 – București, 1730). Cărturar provenit de pe băncile Școlii
Patriarhale din Constantinopol. Dascăli i-au fost Hrisant Notaras și Iacov Manos din Argos. În Țara
Românească numele său a rămas întipărit în documentele istorice ca fiind un mare bibliofil. A înființat la
Mănăstirea Văcărești una din cele mai importante biblioteci din Sud-Estul Europei. A acordat o atenție
deosebită învățământului din Academia Domnească din Iași. Una din cele mai importante opere ale sale
este Φιλοθέου Πάρεργα (Răgazurile lui Filotei). În lucrare sunt aduse în discuție probleme gnoseologice.
Valorile comune ale epocii de atunci se întrepătrund în concepția mai multor gânditori și intelectuali.
Pashalis M. Kitromilides afirma următoarele despre această lucrare: „Expresia cea mai caracteristică a
cosmpolitismului lui Nicolae Mavrocordat este prezentă în romanul Răgazurile lui Filotheu, în care un grup
internațional de intelectuali se bucură de desfătările unei grădini magice, discutând probleme gnoseologice,
sociale și culturale, din unghiul valorilor comune ale concepției cosmopolite a Iluminismului timpuriu”
(Pashalis M. Kitromilides, Iluminismul neoelen. Ideile politice și sociale. Traducere din limba greacă de
Olga Cicanci, Editura Omonia, București, 2005, pp. 55). În 1989 a apărut și prima ediție, în franceză,
îngrijită de marele elenist și filolog Jacques Bouchard. Acesta sublinia în ediția sa, următoarele: „A avut
privilegiul, unic poate în literatura greacă, de a fi fructul Orientului și Occidentului, ambele aflate pe
culmile istoriei lor culturale: Epoca lalelelor și Aufklärung” (Jacques Bouchard, Νικολαος Αλεξανδρου
Μαυροκορδατος, Association pour l΄etude des Lumiѐres en Grѐce, 1989, pp. 249)

109
63. Bibl. Anastasie din Rusciuc
Ms.gr.B.A.R. 232(602) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα66. - Este cunoscuta operă
a lui Nicolae Mavrocordat.

64. Bibl. Grigorie mitrop. Daciei

Ms.gr.B.A.R. 259(480) Sec. XVIII (1765) / Alexandru Mavrocordat Exaporitul,
Colecție de proverbe, maxime și sfaturi morale.

65. Bibl. Mănăstirii Golia

Ms.gr.B.A.R. 260(36) Sec. XIV/XV / Florilegiu de sentințe morale extrase din
Sfânta Evanghelie, Părinții Bisericii și autorii clasici.

66. Bibl. lui Scarlat (Ghica?!)

Ms.gr.B.A.R. 264(625) Sec. XVIII / Culegere din diferiți scriitori antici precum.
Dion, Cassiu, Xenofon, Kinnamos, Plutarh, Eustatie al Tesalonicului, Gură de Aur,
Teofilact al Bulgariei, Vasile cel Mare, Grigorie al Tavromeniei, Sfânta Scriptură.
Bibl. Panaghiot Constantinopolitanul (grămătic)
Ms.gr.B.A.R. 265(281) Sec. XVIII / Παναγιώτου Κωνσταντινοπολίτου
πριμμικηρίου τε τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ τρισάκις χρηματίσαντος
μεγάλου γραμματικοῦ τῆς ἐκλαμπροτάτης αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας, ἐκλογαὶ ἐκ τῶν
μετὰ πολλῆς ἐπιμελείας ἀναγινωσκομένων αὐτῷ βιβλίων ἀποταμιευθεῖσαι εἰς χρῆσιν καὶ
τῶν φίλων αὐτοῦ. - Panaghioti Constantinopolitanul și primichirios al marii Biserici a lui
Hristos și care a fost de 3 ori mare grămătic al preastrălucitei domnii a Ungrovlahiei,
culegeri din cărțile citite de dânsul cu multă sârguință, strânse pentru folosul său propriu
și al amicilor lui. Texte extrase din. Sfânta Scriptură, Rugăciuni, Teofilact al Bulgariei
(tâlcuirea Evangheliilor), Nomocanoane, Chiril al Alexandriei, Polivie, Libaniu, Dionisie
din Halicarnas, Appian, Nectarie mitropolitul Ierusalimului.
Ms.gr.B.A.R. 266(282) Sec. XVIII / Παναγιώτου Κωνσταντινοπολίτου
πριμμικηρίου τε τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ τρισάκις χρηματίσαντος
μεγάλου γραμματικοῦ τῆς ἐκλαμπροτάτης αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας ἐκλογαὶ ἐκ τῶν

66
Idem, Biblioteca Eliade Manase.

110
μετὰ πολλῆς ἐπιμελείας ἀναγινωσκομένων αὐτῷ βιβλίων, ἀποταμιευθεῖσαι δὲ εἰς ἰδίαν
χρῆσιν καὶ τῶν φίλων αὐτοῦ. - Panaghioti Constantinopolitanul și primichirios al marei
biserici a lui Hristos și care a fost de 3 ori mare grămătic al preastrălucitei domnii a
Ungrovlahiei culegeri din cărțile citite de dânsul cu mare sârguință, strânse pentru
folosul său propriu și al prietenilor lui.
Ms.gr.B.A.R. 267(391) Sec. XVIII / Ἐκλογαὶ διάφοραι θαυμάσιαι
φιλοπονηθεῖσαι καὶ ἐν καιρῷ τῆς μελέτης παρέργως καὶ ἐπιτροχάδην οὕτως ἰδιοχείρως
γραφεῖσαι παρ΄ἐμοῦ τοῦ ἐλαχίστου Παναγιώτου Κωνσταντινουπολίτου πριμμικηρίου τε
τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ μεγάλου γραμματικοῦ τρισάκις τῆς περιφήμου
αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας, ἐκ τῶν ἀναγινωσκομένων μοι βιβλίων καὶ ἀποταμιευθεῖσαι
εἰς ἰδίαν χρῆσιν καὶ τῶν ἐμῶν φίλων. - Diferite culegeri minunate strânse în timpul
studiului și scrise în treacăt de mână proprie de mine preasmeritul Panaghiotis din
Constantinopol primichirios al marii Biserici a lui Hristos și de trei ori mare grămătic al
renumitei domnii a Ungrovlahiei, adunate din cărțile citite, spre folosul meu și al
amicilor.
Ms.gr.B.A.R. 1453 Sec. XIX (început) / Tratatul de medicină al lui Hipocrat,
comentat. Tălmăcire la aforismele lui Hipocrate, alcătuită în limba comună de către
Balanos Vasilopulos din Ianina, după Galen.

67. Bibl. Gavriil ierod. (din Smirna)

Ms.gr.B.A.R. 269(586) Sec. XVIII / Proverbe grecești.

68. Bibl. General Pencovici

Ms.gr.B.A.R. 270(650) Sec. XVIII / Partenie Cațiuli din Ianina, Proverbe culese
din diferite cărți.
Ms.gr.B.A.R. 33(13) Sec. XVIII/XIX / Copii după diferite scrisori de la diverși.
Partea finală a manuscrisului, cuprinde texte turcești.

69. Bibl. Nicolae Ioan

Ms.gr.B.A.R. 283(598) Sec. XVII / Nomocanon.

111
70. Bibl. Ierom. Ilarie (egumenul de la Ungureni?)
Ms.gr.B.A.R. 284(609) Sec. XVII / Nomocanon.

71. Bibl. Ștefan de la Meteora

Ms.gr.B.A.R. 284(609) Sec. XVII / Nomocanon.

72. Bibl. Nicolae Mavrocordat

Ms.gr.B.A.R. 320(353) Sec. XVIII / Extrase din Sfânta Evanghelie.
Ms.gr.B.A.R. 320(353) Sec. XVIII / Extrase din Evanghelie și din scrierile
apostolilor.
Ms.gr.B.A.R. 343(303) Sec. XVIII (1707) Μαξίμου Μαργουνίου ταπεινοῦ
ἐπισκόπου Κυθήρων τοῦ Κρητὸς περὶ τῆς τοῦ Παναγίου Πνεύματος ἐκπορεύσεως, βιβλία
τρία. - Maxim Margunios Cretanul, Despre purcederea Duhului Sfânt, trei cărți.

73. Bibl. Antonie Vasilopoulos (din Creta)

Ms.gr.B.A.R. 314(319) Sec. XVII (1679) Psaltire.

74. Bibl. Iosif al Târnovului.

Ms.gr.B.A.R. 313(360) Sec. XIII/XIV / Tetraevangheliar. Bombycin.

75. Bibl. Mihail Drakos

Ms.gr.B.A.R. 300(220) Sec. XVII (1658) / Nomocanon.

76. Bibl. Ep. Ghenadie Enăceanu

Ms.gr.B.A.R. 312(665) Sec. XII / Tetraevangheliar. Pergament.
Ms.gr.B.A.R. 324(261) Sec. XII/XIII Pergament / Κανόνες παρακλητικοὶ καὶ
ἐγκωμιαστικοὶ πρὸς τὴν ὑπεραγίαν θεοτόκον, ψαλλόμενοι ἐν τοῖς ἀποδειπνίοις. -
Canoane de rugăciune și de laudă către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care se
cântă la Pavecerniță.
Ms.gr.B.A.R. 326(257) Sec. XIV-XV / Minei pe luna februarie.

112
 Ms.gr.B.A.R. 325(256) Sec.XVI-XVII / Κανόνες τῆς ὑπεραγίας Θεοτόκου
ψαλλόμενοι ἐν τοῖς ἀποδείπνοις. Ποίημα τοῦ ἁγίου Ἰωάννου τοῦ Δαμασκηνοῦ. -
Canoane ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care se cântă după cină. Lucrarea
sfântului Ioan Damaschin.
Ms.gr.B.A.R. 329(340) Sec. XVII / Minei pe luna august.
Ms.gr.B.A.R. 565(358) Sec. XVII / Miscelaneu teologic. Conține psalmi și
rugăciuni.; 15 poezii religioase ale lui Nicephoros Blemmydes.; Omilie la Părintele
nostru Teofan cel Nou.
Ms.gr.B.A.R. 445(218) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion cu cântări de Petru
Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 446(250) Sec. XVIII / Psaltichie. Heruvicar de Grigorie
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 455(599) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 457(634) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 470(670) Sec. XVIII / Psaltichie cu cântări de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 687(239) Sec. XVIII / Miscelaneu. Liste cu împărați creștini,
patriarhi, istorici bizantini, împărați bizantini cu anii lor de domnie.; Scrierea despre
solie.; Filozofie.; Lucrarea „Plângerea Constantinopolului”.
Ms.gr.B.A.R. 795(339) Sec. XVIII / Tratat de pictură în limba greacă vulgară.
Ms.gr.B.A.R. 1366 Sec. XVIII (1707) / Calendar.
Ms.gr.B.A.R. 331(269) Sec. XIX (1804) / Antifoanele schimbării la față a
domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 332(271) Sec. XIX / Icoase așezate alfabetic, ce se cântă la
sărbătoarea sfinților, dumnezeieștilor și Preamarilor începători de oști Mihail și Gavriil.
Ms.gr.B.A.R. 590(270) Sec. XIX / Miscelaneu teologic. Omilii ale Sfântului
Vasile cel Mare.; Omilie a preafericitului Teodoret de Cir.
Ms.gr.B.A.R. 774(240) Sec. XIX (1805) / Capitole din Hipocrat şi Galen.
Ms.gr.B.A.R. 1351 Sec. XIX (prima jumătate) / Condica lui Filaret al II-lea,
mitropolitul Ungrovlahiei.
Ms.gr.B.A.R. 1352 Sec. XIX (1818-1830) / Constantin Mihail Manu Vornicul,
Poezii originale și traduceri.

113
77. Bibl. Gheorghe Dionisiadis
Ms.gr.B.A.R. 324(261) Sec. XII/XIII Pergament. Canoane de rugăciune și de
laudă către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care se cântă la Pavecerniță.

78. Bibl. Marcu dascălul

Ms.gr.B.A.R. 342(528) Sec. XVII / Culegere de întrebări și răspunsuri legate de
Sfânta Scriptură, din scrierile lui Origen.

79. Bibl. Mănăstirii Sumela

Ms.gr.B.A.R. 361(714) Sec. XVIII / Fotie, Preasfântul Patriarh al
Constantinopolului, Amfilohicele.

80. Bibl. Mănăstirii Hurez

Ms.gr.B.A.R. 417(564) Sec. XVII / Psaltichie ce conține cântări compuse de.
Hrisafis, Constantin Magula, Cosma ieromonahul, Balasie preotul, Constantin din
Anhialos, Ioan Glykis, Cosma ieromonahul, Gheorghe din Rodosto, Gherman al Noilor
Patrii, Atanasie din Ivir, Damian ieromonahul, Arsenachis, Dimitrie din Rodost,
Moscheianos. Ioan Kladas, Ioan Lampadarios și Cucuzel.
Ms.gr.B.A.R. 788(569) Sec. XIX(1803) / Calendar.

81. Bibl. Sava ieromonahul

Ms.gr.B.A.R. 414(369) Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Slujba Sfintei Cruci.

82. Bibl. Scarlat Chicioranu (vel Sluger)

Ms.gr.B.A.R. 413(327) Sec. XVIII / Slujba Sfântului Mucenic Haralambfăcătorul
de minuni.

83. Bibl. ierom. Macarie din Creta

Ms.gr.B.A.R. 408(326) Sec.XVIII / Manuscris liturgic. Slujba Sfântului Mucenic
Ermolau și a Sfintei Parascheva.

114
84. Bibl. Macarie ieromonahul
Ms.gr.B.A.R. 401(99) Sec. XVII / Manuscris liturgic, cu o serie de rugăciuni.

85. Bibl. Mănăstirii Cotroceni

Ms.gr.B.A.R. 400(57) Sec. XVII (1685) Sfânta Liturghie a fericitului Gură de
Aur.

86. Bibl. Metodie ierom. din Leros

Ms.gr.B.A.R. 406(79) Sec. XVIII (1780) Ἀκολουθία τοῦ μικροῦ ἁγιασμοῦ [...]. -
Slujba Aghiazmei mici (a sfințirii apei mici).

87. Bibl. Mănăstirii Râșca

Ms.gr.B.A.R. 460(640) Sec. XVIII / Psaltichie cu o scurtă introducere la muzica
bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 461(641) Sec. XVIII / Psaltichie. Catavasier cu cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 469(661) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 415(689) Sec. XIX (1803) / Manuscris liturgic. Conține Slujba din
Sâmbăta Mare și de la Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Ms.gr.B.A.R. 503(678) Sec. XIX (1831) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 516(658) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 522(682) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie de cântări psaltice
compuse de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 523(683) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 524(684) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 525(685) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.

88. Bibl. ierom. Serafim Simonopetritul

Ms.gr.B.A.R. 469(661) Sec. XVIII / Psaltichie.

115
89. Bibl. Panos (fiul lui Hristou)
Ms.gr.B.A.R. 470(670) Sec. XVIII / Psaltichie cu cântări de diferiți.

90. Bibl. Măn. Bisericani

Ms.gr.B.A.R. 472(691) Sec. XVIII / Psaltichie.

91. Bibl. Pericle Papahagi

Ms.gr.B.A.R. 473(693) Sec. XVIII / Psaltichie. Anastasimatar.

92. Bibl. Niculae Popovici

Ms.gr.B.A.R. 474(721) Sec. XVIII / Psaltichie. Stihirar.

93. Bibl. Sofronie arhim și egumen al Măn. Râșca.

Ms.gr.B.A.R. 415(689) Sec. XIX (1803) / Manuscris liturgic. Conține Slujba din
Sâmbăta Mare și de la Adormirea Maicii Domnului (15 august).

94. Bibl. Mănăstirii Cernica

Ms.gr.B.A.R. 456(626) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion alcătuit de Gherman
arhiereul Noilor Patrii.
Ms.gr.B.A.R. 495(363) Sec. XVIII/XIX - Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 416(258) Sec. XIX / Manuscris despre Taina Sfintei Spovedanii.
Ms.gr.B.A.R. 518(677) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 526(722) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 549(783) Sec. XIX / Heruvicar. Lucrări de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 556(794) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 557(795) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 549(783) Sec. XIX / Heruvicar. Lucrări de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 1350 Sec. XIX (1801) / Psaltichie.

95. Bibl. Ion Băjan

116
 Ms.gr.B.A.R. 424(34) Sec. XVIII / Psaltichie ce conține cântări de: Daniil
protopsaltul, Petru Lampadarios, Grigorie Lampadarios, Ioan Protopsaltul, Ioan Glikys și
Petru Vizantie.

96. Bibl. P. Ionescu

Ms.gr.B.A.R. 426(41) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântările sunt fără numele autorilor
lor.

97. Bibl. Ep. Dionisie Romano

Ms.gr.B.A.R. 436(146) Sec. XVIII / Psaltichie. Caiete disparate.

98. Bibl. ierod. Naum Râmniceanu

Ms.gr.B.A.R. 811 Sec. XVIII 7 Miscelaneu. Cuprinde un cuvânt despre
cunoaşterea de sine şi celebrul text Înfruntarea jidovilor de Neofit Kavsokalivitul.
Ms.gr.B.A.R. 495(363) Sec. XVIII/XIX - Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 1326 Sec. XIX (1807) / Naum Râmniceanu, Scrieri.
Ms.gr.B.A.R. 1327 Sec. XIX (1828) / Naum Râmniceanu, Propedia gramaticii;
corespondență.
Ms.gr.B.A.R. 1328 Sec. XIX (1834-1838) / Naum Râmniceanu, Extrase din
Filocalie și note din Sintaxa lui Ștefan Commitas.
Ms.gr.B.A.R. 1329 Sec. XIX (1827-1828) / Naum Râmniceanu, Extrase din
scrierile lui Ioan Gură de Aur: Comentarii la Evanghelia de la Ioan și la epistolele
Sfântului apostol Pavel.
Ms.gr.B.A.R. 1330 Sec. XIX (1826) / Naum Râmniceanu, Extrase din tălmăcirile
lui Gură de Aurul la Evangheliile de la Matei și Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 1331 Sec. XIX (1818-1825) / Naum Râmniceanu, Catastif de
venituri și cheltuieli; extrase din diferiți autori; cuvântări; liste de elevi, însemnări.
Ms.gr.B.A.R. 1332 Sec. XIX (1814-1818) / Naum Râmniceanu, Însemnări,
extrase din Sfinții Părinți, corespondență ș.a.

117
 Ms.gr.B.A.R. 1333 Sec. XIX (1814) / Naum Râmniceanu, Extrase din Ioan
Damaschin, din Catena la Octateuh, tetrastihuri sfătuitoare, zodiac, din Gramatica lui
Teodor Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 1334 Sec. XIX (1829) / Naum Râmniceanu, Extrase din Catena la
Octateuh, din Canoanele Sfinților Apostoli și din cartea Sinodicon.
Ms.gr.B.A.R. 1335 Sec. XIX (1834-1836) / Naum Râmniceanu, Extrase din
Filocalie ș.a.
Ms.gr.B.A.R. 1336 Sec. XIX (1819) / Naum Râmniceanu, Școala a doua a
începătorilor.
Ms.gr.B.A.R. 1337 Sec. XIX (1818) / Naum Râmniceanu, Propedia gramaticii.
Ms.gr.B.A.R. 1341 Sec. XIX (1822-1832) / Naum Râmniceanu, Condica mea de
casă.
Ms.gr.B.A.R. 1346 Sec. XIX (1808) / Naum Râmniceanu, Lexicologie, parimii,
sintaxa verbelor ș.a.

99. Bibl. Ioan canonarhul

Ms.gr.B.A.R. 495(363) Sec. XVIII/XIX - Psaltichie. Irmologhion.

100. Bibl. Mănăstirii Dintr-un lemn

Ms.gr.B.A.R. 458(636) Sec. XVIII / Psaltichie. Catavasier conținând cântări de
Petru Lampadarie.

101. Bibl. Mănăstirii Ghighiu

Ms.gr.B.A.R. 459(639) Sec. XVIII / Psaltichie. Conține cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 504(651) Sec. XIX (1831) / Psaltichie. Irmologhion cu cântări de
Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 520(680) Sec. XIX / Psaltichie. Heruvicar.

102. Bibl. Axentie Roșculescu

Ms.gr.B.A.R. 533(765) Sec. XIX (1836) / Psaltichie.

118
103. Bibl. Mănăstirii Dălhăuți
Ms.gr.B.A.R. 514(637) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 515(642) Sec. XIX / Psaltichie.

104. Bibl. Constantin Rosset

Ms.gr.B.A.R. 630(725) Sec. XVII/XVIII - Miscelaneu. Slujbele palatului.;
Capitolele parenetice ale lui Agapetos diaconul.

105. Bibl. Patriarh Dionisie Bizantinul

Ms.gr.B.A.R. 629(652) Sec. XVII/XVIII - Miscelaneu teologic. Sfinții teologi și
dascăli și nedumeriri ale patriarhului Anastasie din Antiohia.; Psalmii slujbei
miezonopticii.

106. Bibl. Iosif Simonopetritul din Milos (proegumen)

Ms.gr.B.A.R. 609(346) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu. Predici ale lui Albert Marin
din Hios, profesor și ierarh.; O scurtă povestire în limba greacă vulgară despre mucenicia
lui Gabriel și Kyrmidoles din Egipt [...].

107. Bibl. Pascal gramaticul

Ms.gr.B.A.R. 637(212) Sec. XVIII (1759) / Miscelaneu. Diferite cuvântări
panegirice ale lui Ioan Avramios și predici la diferite sărbători alcătuite de mai mulți.

108. Bibl. Emanuil Serghios

Ms.gr.B.A.R. 700(322) Sec. XVIII / Miscelaneu. Capitolele parenetice ale lui
Agapetos.; Omilii ale mai multor Părinți ai Bisericii la diferite sărbători.; Lucian de
Samosata „Lauda patriei”.; Cuvântarea despre solie a lui Libaniu.

109. Bibl. Andrei Eustație

119
 Ms.gr.B.A.R. 700(322) Sec. XVIII / Miscelaneu. Capitolele parenetice ale lui
Agapetos.; Omilii ale mai multor Părinți ai Bisericii la diferite sărbători.; Lucian de
Samosata „Lauda patriei”.; Cuvântarea despre solie a lui Libaniu.

110. Bibl. Grigorie Basarab Brâncoveanu

Ms.gr.B.A.R. 742(726) Sec. XVIII / Miscelaneu. Lycophron din Halki; Epistolele
lui Synesie de Cyrene și lucrarea despre domnie.; Discurs funebru al lui Ambrozie
Pamberis la moartea lui Nicolae Velara.
Ms.gr.B.A.R. 893 Sec. XVIII / Autori antici: Herodian şi Xenofon.

111. Bibl. Mănăstirii Dălhăuţi

Ms.gr.B.A.R. 756(357) Sec. XIX / Miscelaneu. Lucrarea lui Plutarh despre
iubirea de bogăție.; Damschin Studitul adunare de prin vechii filozofi.

112. Bibl. Starostelui Şerban

Ms.gr.B.A.R. 783(527) Sec. XVIII / Calendar tradus din limba latină în limba
greacă comună.

113. Bibl. Pantaleon Kalliarhis

Ms.gr.B.A.R. 765(617) Sec. XVI/XVII - Tratat de medicină, atribuit lui
Constantin Porfirogenetul.

114. Bibl. Toma medicul

Ms.gr.B.A.R. 815 Sec. XVIII / Tălmăcire la aforismele lui Hipocrate.

115. Bibl. Gheorghe Constantin

Ms.gr.B.A.R. 815 Sec. XVIII / Tălmăcire la aforismele lui Hipocrate.

116. Bibl. Vasile Anagnostul

Ms.gr.B.A.R. 832 Sec. XVIII / Psaltichie.

120
117. Bibl. Măn. Vorona
Ms.gr.B.A.R. 836 Sec. XVIII (1799) / Miscelaneu de vedenii şi profeţii.
Ms.gr.B.A.R. 837 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 838 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 839 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 840 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 841 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 863 Sec. XIX / Psaltichie.

118. Bibl. Teofil Zagavias ieromonahul

Ms.gr.B.A.R. 841 Sec. XVIII / Psaltichie.

119. Bibl. Costache Miclescu

Ms.gr.B.A.R. 838 Sec. XVIII / Psaltichie.

120. Bibl. Mănăstirii Ţigăneşti

Ms.gr.B.A.R. 843 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 844 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 845 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 846 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 867 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 842 Sec. XIX / Psaltichie.

121. Bibl. Gr. Tocilescu

Ms.gr.B.A.R. 890 Sec. XVI / Evhologiu cuprinzând un număr mare de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 889 Sec. XVII / Omiliile lui Gherasim Vlahul, profesor la şcoala
monastică din insula Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 893 Sec. XVIII / Autori antici: Herodian şi Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 894 Sec. XVIII (1744) / Fizica lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 854 Sec. XIX / Teofil Coridaleu, Tratatul de fizică.
Ms.gr.B.A.R. 891 Sec. XIX / Gramatică.

121
 Ms.gr.B.A.R. 892 Sec. XIX / Traducerea în neogreacă a dialogurilor lui Lucian de
Samosata.

122. Bibl. Principesei Alexandrina I. Ghica

Ms.gr.B.A.R. 929 Sec. XIX / Colecţie de sentinţe morală.

123. Bibl. Gherman Trapezuntiul Peristeriot

Ms.gr.B.A.R. 893 Sec. XVIII / Autori antici: Herodian şi Xenofon.

124. Bibl. anticar I. Fogel

Ms.gr.B.A.R. 931 Sec. XIV Pergament / Teologie. Vechiul Testament.

125. Bibl. anticar Albert Zwiebel

Ms.gr.B.A.R. 954 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Stihirar pe anul întreg, cu
lucrări de Gherman arhiereul Noilor Patrii.
Ms.gr.B.A.R. 1362 Sec. XVIII (1774-1832) / Magzar al boierilor Moldovei către
Înalta Poartă.
Ms.gr.B.A.R. 987 Sec. XIX / Drept. Condica de legi a paharnicului Mihail
Fotinopoulos din insula Hios.
Ms.gr.B.A.R. 997 Sec. XIX / Farmacopee generală după cei mai moderni
savanţi autori chimişti şi farmacişti din Europa, în special după învăţatul chimist
Brunatel.
Ms.gr.B.A.R. 1355 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Însemnări, socoteli şi
încercări de condei.; Socoteli de banii daţi pe anul 1830 pentru arenda moşiilor Belitori,
Dracea şi Ulmeni. Text în lb. română.; Psaltichie: antifoane, heruvice, chinonice,
irmoase, polielee compuse de Petre Lambadarie, Daniil, Ioan Glikys, Gheorghe
Criteanul, Hrisaf cel Nou. Reţete medicale, în lb. română.

126. Bibl. Rizos (psalt din Ianina)

Ms.gr.B.A.R. 954 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Stihirar pe anul întreg, cu
lucrări de Gherman arhiereul Noilor Patrii.

122
127. Bibl. N. Filimonides
Ms.gr.B.A.R. 954 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Stihirar pe anul întreg, cu
lucrări de Gherman arhiereul Noilor Patrii.

128. Bibl. Atanasie din Salonic

Ms.gr.B.A.R. 953 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Stihirar pe tot anul.

129. Bibl. Matei Basarab din Slobozia (adus de Iorga)

Ms.gr.B.A.R. 944 Sec. XVII (1697) / Manuscris liturgic. Este un buchet de slujbe
ale Canonului Paraclis, la diferiţi sfinţi.
Ms.gr.B.A.R. 952 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Psaltichie.

130. Bibl. arhim. Antim Slobozeanul

Ms.gr.B.A.R. 952 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Psaltichie.

131. Bibl. Macarie Ieromonahul

Ms.gr.B.A.R. 958 Sec. XIX (1827) / Manuscris liturgic. Psaltichie.

132. Bibl. Anton Pann

Ms.gr.B.A.R. 958 Sec. XIX (1827) / Manuscris liturgic. Psaltichie.

133. Bibl. Hrisafis Dimitrios

Ms.gr.B.A.R. 950 Sec. XVIII / Manuscris liturgic.

134. Bibl. Măn. Stavropoleos.

Ms.gr.B.A.R. 933 Sec. XVII / Tetraevangheliar.

135. Bibl. Nicolae Iorga

Ms.gr.B.A.R. 934 Sec. XIII / File volante dintr-un Tetraevangheliar.

123
136. Bibl. anticar Marcu Pollack.
Ms.gr.B.A.R. 935 Sec. XIII / Tetraevangheliar.
Ms.gr.B.A.R. 1153 Sec. XVII (1690-1695) / Catastif comercial. Hotărâri în
pricini ale negustorilor Companiei greceşti din Sibiu, diferite socoteli băneşti ale acesteia,
însemnări ş.a., scrise în cea mai mare parte de Teodor Palcu.
Ms.gr.B.A.R. 1047 Sec. XVIII / Cartea numită solomonică a înţeleptului profet şi
rege Solomon.
Ms.gr.B.A.R. 1053 Sec. XVIII / Registru comercial (1759-1763) al negustorului
Ianachi Dimitrie din Mehadia.
Ms.gr.B.A.R. 1054 Sec. XVIII / Registru comercial (1760-1769).
Ms.gr.B.A.R. 1055 Sec. XVIII / Registru comercial (1770-1795). Registrul
negustorului Manicatis Safranos.
Ms.gr.B.A.R. 1056 Sec. XVIII / Registru comercial (1783-1793) al negustorului
Manicatis Safranos din Sibiu.
Μs.gr.B.A.R. 1057 Sec. XVIII-XIX (1783-1801) / Registru comercial (1783-
1801) al negustorului Manicatis Safranos din Sibiu: Κατάστιχον διὰ τὸ ὅσον πρᾶγμα
φέρνωμεν ἀπὸ Βεννετίαν, Τριέστι καὶ πόσα ἔξοδα ἀκολουθοῦν καὶ ποιονῶν δίδω ἀπὸ
αὐτὸ ὁμοίως καὶ ἰατρικὰ ἀπὸ Χάλαι καὶ βαμβάκια ἀγορὰ καὶ ἔξοδα Μ.S. Nr. 4 1783 -
Registru de marfă ce aducem din Veneţia, Trieste şi Viena şi cheltuielile pricinuite şi
persoanele cărora le dau din această marfă; deasemenea medicamente din Halle şi
bumbac cumpărare şi cheltuieli. M.S. Nr. 4 1783.
Ms.gr.B.A.R. 994 Sec. XIX (1840) / Medicină.
Ms.gr.B.A.R. 1028 Sec. XIX / Scrieri teologice şi de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 1037 Sec. XIX (1838) / Pomelnic.
Ms.gr.B.A.R. 1048 Sec. XIX / Introducere în magie.
Ms.gr.B.A.R. 1153 Sec. XVII (1690-1695) / Catastif comercial. Hotărâri în
pricini ale negustorilor Companiei greceşti din Sibiu, diferite socoteli băneşti ale acesteia,
însemnări ş.a., scrise în cea mai mare parte de Teodor Palcu, cu o grafie greu lizibilă 67.

67
O. Cicanci, Un codex inedit de la Compagnie de Sibiu, RRH XX, 1981, 4p. 673-679; Despina-Irini
Tsurka-Papastathi, Ἡ ἑλληνικὴ ἐμπορικὴ Κομπανία τοῦ Σιμπίου Τρανσυλβανίας (1636-1848). Ὀργάνωση
καὶ δίκαιο, Thessaloniki, 1994, p. 63-64; Olga Cicanci, Companiile greceşti din Transilvania şi comerţul
european în anii 1636-1746, Bucureşti, Ed. Academiei, 1981.

124
137. Bibl. Wachman
Ms.gr.B.A.R. 959 Sec. XIX / Manuscris liturgic. Psaltichie.

138. Bibl. Ministerul Domeniilor

Ms.gr.B.A.R. 960 Sec. XIX / Manuscris liturgic. Psaltichie.

139. Bibl. Măn. Sfintei Treimi din Bucureşti.

Ms.gr.B.A.R. 966 Sec. XVII / Manuscris hagiografic și patristic. Omilii la diferite
sărbători şi vieţi de sfinţi.

140. Bibl. Centrală (Naţională) a Statului

Ms.gr.B.A.R. 967 Sec. XVII / Manuscris patristic. Omilii la duminicile de peste
an. Chiriacodromion.

141. Bibl. Adm. Casei Bisericii

Ms.gr.B.A.R. 988 Sec. XVIII / Neofit Cavsokalivitul, fragmente din Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 990 Sec. XVIII (1735) / Nomocanon
Ms.gr.B.A.R. 991 Sec. XVIII / Nomocanon. Canoane sinodale și apostolice.
Ms.gr.B.A.R. 998 Sec. XVIII (1780) / Tratat de medicină populară compilat din
mai multe cărţi de medicină, din Galen, Hipocrat şi Meletie călugărul, precum şi din
cărţile altor distinşi învăţaţi medici.
Ms.gr.B.A.R. 1015 Sec. XVIII / Nεοφύτου Ἱεροδιακόνου Πελοπονησίου τοῦ ἐξ
Ἑβραίων Σύνοψις τῶν ἠθικῶν νικομαχείων ἐκ τῆς παραφράσεως Ἀνδρονίκου τοῦ
Περιπατητικοῦ. - A lui Neofit ierodiacon cel din iudaism trecut la creştinism
Prescurtarea eticelor către Nicomah din parafraza lui Andronic Peripateticianul.
Ms.gr.B.A.R. 1016 Sec. XVIII/XIX - Teofil Coridaleu, Fizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1339 Sec. XIX (1848-1850) / Corespondență în limba greacă ale
călugărilor greci din România. II. 1848-1850.

125
 Ms.gr.B.A.R. 964 Sec. XIX / Gherman de Constantinopol mărturisitorul,
Cuvântare la Buna Vestire a preasfintei Născătoare de Dumnezeu, sub formă de dialog.

142. Bibl. anticar Herman Pach. (Bucureşti)

Ms.gr.B.A.R. 969 Sec. XVII / O istorie a împăraţilor Imperiului de Răsărit.
Ms.gr.B.A.R. 999 Sec. XVIII / Tratat de medicină populară.
Ms.gr.B.A.R. 965 Sec. XVIII/XIX - Τοῦ ἐν ἁγίοις πατρὸς ἡμῶν Φιλοθέου
ἀρχιεπισκόπου Κωνσταντινουπόλεως λόγος εἰς τὸ ῥητὸν τοῦ κατὰ Λουκᾶν ἁγίου
εὐαγγελίου. Filotei, arhiepiscopul Constantinopolului, Cuvântare la Sfânta Evanghelie a
lui Luca.
Ms.gr.B.A.R. 999 Sec. XVIII / Tratat de medicină populară.

143. Bibl. Măn. Valea cu hramul Sfintei Treimi

Ms.gr.B.A.R. 969 Sec. XVII / O istorie a împăraţilor Imperiului de Răsărit.

144. Bibl. Alexandru Donici

Ms.gr.B.A.R. 968 Sec. XVII (1687) / Vieţi de împăraţi romani, bizantini,
germani, francezi, etc.

145. Bibl. Toma de la Atena

Ms.gr.B.A.R. 968 Sec. XVII (1687) / Vieţi de împăraţi romani, bizantini,
germani, francezi, etc.

146. Bibl. Stoica Teodorescu

Ms.gr.B.A.R. 970 Sec. XVIII (1704) / O istorie a sultanilor Turciei. În anul 1704,
luna August.
Ms.gr.B.A.R. 1046 Sec. XVIII / Avxentie şi Chiril, Stâlpul defăimător.

147. Bibl. Mihai Fălcoianu

Ms.gr.B.A.R. 970 Sec. XVIII (1704) / O istorie a sultanilor Turciei. În anul
1704, luna August.

126
148. Bibl. C. Bolliac
Ms.gr.B.A.R. 970 Sec. XVIII (1704) / O istorie a sultanilor Turciei. În anul 1704,
luna August.
Ms.gr.B.A.R. 1046 Sec. XVIII / - Literatură bizantină, Sfâşietorul înşelătorilor,
sau stâlpul defăimător al lui Avxentie şi Chiril şi acoliţilor lor.
Ms.gr.B.A.R. 1202 Sec. XVIII (1780-1782) / Miscelaneu de lucrări teologice,
sentințe morale, lucrări liturgice, lucrări filozofice.

149. Bibl. Grigorie Basarab Brâncoveanu

Ms.gr.B.A.R. 1195 Sec. XVIII (1777) / Mihail Fotino, Manual de legi.
Ms.gr.B.A.R. 1208 Sec. XVIII / Miscelaneu. Logică , Fizică., Chir Balanos, Despre
modelul scurt al omiliei bisericești.; Ghenadios Scholarios, Despre deosebirea dintre
păcatele ce se iartă și cele de moarte.
Ms.gr.B.A.R. 1203 Sec. XIX (1807-1809) / Elemente de fizică ale
preaînțeleptului chir Veniamin din Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 1205 Sec. XIX (1805) / Veniamin din Lesbos, Tratat de Fizică,
volumul II, cap. XXXIX-LXVI.
Ms.gr.B.A.R. 1207 Sec. XIX (început) / Tratat de retorică. Cartea I-V.

150. Bibl. Isr. Kuppermann

Ms.gr.B.A.R. 971 Sec. XVIII O istorie a sultanilor ce începe cu sfârşitul domniei
lui Baiazid II şi se termină cu începutul domniei lui Ahmet III.
Ms.gr.B.A.R. 1023 Sec. XVIII (1766) / Manual şcolar. Comentarii la lucrări
teologice şi filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 986 Sec. XVIII/XIX - Νομικὸν πρόχειρον ἐξενεχθὲν ἀπὸ πάντων
τῶν καθολικῶν νομίμων, ἐκκλησιαστικῶν τε, καὶ πολητικῶν παρὰ τοῦ τιμιωτάτου καὶ
λογιωτάτου ἄρχοντος ὑπάτου τῶν φιλοσόφων τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ
πρῴην μεγάλου παχαρνίκου Μιχαὴλ Φωτεινοπούλου Χίου, ὅπερ καὶ μεταφρασθὲν παρὰ
τοῦ αὐτοῦ εἰς ἑλληνικὴν ἁπλῆν διάλεκτον διῃρέθη εἰς τρία βιβλία, Ἀνθολογία βασιλικῶν

127
νόμων καὶ ἐκκλησιαστικῶν κανόνων ὀνομασθέν, καὶ ἐξεδόθη εἰς χρῆσιν παντὸς τοῦ
εὐσεβοῦς συστήματος [...]. - Mihail Fotinopoulos, Manual de legi.

151. Bibl. Ştefan Sihleanu

Ms.gr.B.A.R. 1014 Sec. XVI / Manual şcolar. Tratat de retorică. Cuprinde pasaje
din Aftonios, Aristotel, Ermoghen, etc.
Ms.gr.B.A.R. 972 Sec. XVIII (1795) / Manuscris istoric. Ἱστορία τῆς Δακίας δηλ.
Βλαχίας Μολδαυΐας καὶ Τρανσιλβανίας, συντεθεῖσα παρὰ τοῦ ἄρχοντος σερδάρη
Θεοδώρου Φωτεινοῦ τοῦ ἐκ Χίου 1795 - Teodor Fotino din Hios, Istoria Daciei, adică a
Ţării Româneşti, a Moldovei şi a Transilvaniei, compusă de boierul serdar la 1795.
Ms.gr.B.A.R. 1011 Sec. XVIII / Manual de greacă modernă.
Ms.gr.B.A.R. 1021 Sec. XVIII (1797) / Fragment din Cuvântarea funebră a
Sfântului Grigorie Teologul de Nazianz la Vasile, episcopul Cezareei.
Ms.gr.B.A.R. 1024 Sec. XVIII (1778) / Comentarii la diferite lucrări teologice ale
Sfinţilor Părinţi.
Ms.gr.B.A.R. 1025 Sec. XVIII (dăruit) / Manual şcolar. Comentarii teologice.
Ms.gr.B.A.R. 1031 Sec. XVIII (dăruit) / Miscelaneu. Lucrări istorice și de
gramatică.; elemente de meteorologie, geografie, geologie și teologie.
Ms.gr.B.A.R. 1039 Sec. XVIII / Miscelaneu. - Istoria Conciliului de la Florenţa.
Ms.gr.B.A.R. 1043 Sec. XVIII (1789) / Ἐγκώμιον πρὸς τὴν πανευγενεστάτην καὶ
πανενδοξοτάτην Μπανέσσαν κυρίαν Ἄνναν Δουδάσκαν παρὰ τοῦ παμφιλτάτου αὐτῆς
υἱοῦ παρεσκευασθέντος προσφωνῆσαι αὐτῇ καὶ κωλυθέντος διὰ τὴν πρὸς κύριον
ἐκδημίαν αὐτῆς. - Cuvânt de laudă către preanobila şi preaslăvita Băneasă doamna
doamnă Ana Dudeasca pe care l-a alcătuit preaiubitul ei fiu ca să-l rostească, dar a fost
împiedecat de moartea ei.
Ms.gr.B.A.R. 1022 Sec. XVIII-XIX (1762) / Sf. Grigorie Teologul. Omilii.
Ms.gr.B.A.R. 1012 Sec. XIX / Manual şcolar. Ἑλληνικὰ γυμνάσματα
παραφρασθέντα μὲν εἰς τὸ ἑλληνικὸν ἐκ τῆς ἁπλῆς διαλέκτου ὡς οἷόν τε ὑπὸ Δημητρίου
Ὀρέσκου. Ἐπιθεωρηθέντα δὲ φιλοπόνω σπουδῇ τε καὶ ἀκριβῇ διορθώσει ὑπὸ τοῦ ἐν
ἱερεῦσιν ἐλαχίστου Νεοφύτου Δούκα, ἀρχιδιδασκάλου τῆς ἐν Βουκουρεστίῳ σχολῆς. -
Exerciţii de limbă greacă, traduse în greaca clasică din cea modernă de Dimitrie Orescu.

128
Revizuite şi îndreptate cu sârguincioasa silinţă şi atenţie de cel mai mic între preoţi Neofit
Duca, directorul Şcolii din Bucureşti.
Ms.gr.B.A.R. 1006 Sec. XIX / Expunere clară şi scurtă la a patra carte din
gramatica lui Teodor din Gaza a dascălului şi distinsului între filosofi domnul domn
Evghenie (Voulgaris).
Ms.gr.B.A.R. 1034 Sec. XIX / Miscelaneu. Discursuri funebre, lucrări
hagiografice, note, omilii.
Ms.gr.B.A.R. 1051 Sec. XIX (1831) / Manuscris după tipăritură. Gramatică
greco-turcă a lui Dimitrie Alexandridis, doctor în medicină şi chirurgie, precum şi
oculist, membru corespondent al societăţilor de mineralogie şi de fizică din Iena.
Compusă cât mai complet şi metodic pentru uzul celor ce doresc să înveţe limba turcă.
Cu ajutorul bănesc al preacinstitului negustor domnul domn Murat şi Anastasie Satilmis
din Cezarea. Viena, Austria, din tipografia lui Ioan Bart. Zweck, fostă Vendoti 1822.;
Dicţionar greco-turc, la care s-a adăugat <un dicţionar turco-grec> pentru uzul creştinilor
care locuiesc în Anatolia şi spre completarea multor cuvinte şi fraze, care au fost omise în
Dicţionarul greco-turc. Cu ajutorul bănesc a preacinstitului negustor domnul domn Murat
şi al lui Anastasie Satilmis din Cezarea. Copiat de Antonie Stamatopol în anul 1831.
Tipărit la Viena, Austria, 1812.

152. Βibl. I. D. Rallis

Ms.gr.B.A.R. 974 Sec. XVII / XVIII - Scrisori originale şi copii ale diferiţilor
savanţi şi bărbaţi vestiţi din timpurile din urmă, în limba greacă clasică şi în cea modernă,
către marele logofăt Ioan Cariofil şi către fiii săi Manuil, mare retor, şi Ralli, mare
hartofilax, şi unele răspunsuri ale lor. Precum şi către marele schevofilax Scarlat Rosetti
şi către Chiril al Cizicului, fost patriarh al Constantinopolului, şi către diferite alete
persoane din secolul nostru al XVIII-lea. Lista este aceasta68.

153. Bibl. anticar Iulius Pach

68
Spyridonos Lampros, Νικολάου Κριτίου τοῦ μεγάλου ἐκκλησιάρχου συλλογὴ αὐτογράφων ἐπιστολῶν τοῦ
δεκάτου ἑβδόμου καὶ δεκάτου ὀγδόου αἰῶνος în Νέος Ἑλληνομνήμον 4 (1907), p. 220. Listă reprodusă şi de
Spiridon Lambros (loc. cit., p. 207 - 219).

129
 Ms.gr.B.A.R. 982 Sec. XIX (1818) / Lefurile plătite de casa [răsurilor?!] prin
cămară în modul următor începând din Iunie 1818.
Ms.gr.B.A.R. 1166 Sec. XIX (mijloc) / Psaltichie bilingvă româno-greacă.
Ms.gr.B.A.R. 1171 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie. Heruvice, Chinonice,
ş.a. alcătuite de Petru Efesiul, Gheorghe Cretanul, Ioan Protopsaltul, Grigorie
Lampadarie, Petru Vizantiul, Grigorie Protopsaltul, Ioan Glikys, Petru Emanuil Efesiul,
Petru Lampadarie Peloponesianul, Daniil Protopsaltul, Hurmuz Dascălul, Constantin
Protopsaltul, Daniil Gheorghiu <?>, Iacov Protopsaltul, Petru Peloponesianul, Manuil
Protopsaltul, Nicolae Triandafil din Zemlin.

154. Bibl. Sandulache Sturdza

Ms.gr.B.A.R. 986 Sec. XVIII/XIX - Mihail Fotinopoulos, Manual de legi.

155. Bibl. Averchie ierom. (Mănăstirea Dusicu)

Ms.gr.B.A.R. 991 Sec. XVIII / Drept. Nomocanon.

156. Bibl. ierod. Atanasie

Ms.gr.B.A.R. 990 Sec. XVIII (1735) / Nomocanon.

157. Bibl. Panos Palamaris (Ianina)

Ms.gr.B.A.R. 992 Sec. XVII / Constantin Armenopol, Prescurtare a sfintelor şi
dumnezeieştilor canoane.

158. Bibl. Constantin

Ms.gr.B.A.R. 1000 Sec. XVIII / Ambrosius Marlianus Teatru politic tradus în
greacă de Ioan Avramios.

159. Bibl. ierod. Ioachim (din Chefalonia)

Ms.gr.B.A.R. 1001 Sec. XVIII / Manuscris după tipăritură - Jocurile fanteziei,
traduse în proză din limba italiană în limba greacă modernă de Malachis Iacumis

130
Castrisios. De curând tipărite şi dedicate preanobililor boieri chir Domenic şi chir
Nicolae Cothoneos. Veneţia 1711, în tipografia lui Nocolae Saros.

160. Bibl. Măn. Coşula

Ms.gr.B.A.R. 1008 Sec. XIX / Gramatică.

161. Bibl. Bărboiu din Iaşi

Ms.gr.B.A.R. 1020 Sec. XVIII / Aritmetică alcătuită de profesorul Nicolae după
ce a lui Wolf69.
Ms.gr.B.A.R. 1044 Sec. XVIII / Miscelaneu. Apoftegmele despre regi şi generali
foarte folositoare pentru viaţă. Traducerea lui Ierotei Comnen al Dristrei.
Ms.gr.B.A.R. 1030 Sec. XVIII-XIX / Miscelaneu. Lucrări cu conținut religios,
lucrări istorice, elemente calendaristice.; Din comediile lui Moliѐre.
Ms.gr.B.A.R. 1010 Sec. XIX / Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1027 Sec. XIX / Teologie şi epistolografie. Omilii ale Sfântului
Vasile cel Mare şi Epistolele lui Synesie de Cyrene.

162. Bibl. lt. col. D.A. Papazoglou

Ms.gr.B.A.R. 1155 Sec. XVIII / Miscelaneu. Printre altele lucrări ale lui Niceta de
Heracleea.
Ms.gr.B.A.R. 1116 Sec. XVIII (1743) / Proschinitar, cu Dumnezeu Sfântul,
cuprinzând cu de-amănuntul toate cinstitele şi sfintele locuri de închinăciune ale sfintei
cetăţi Ierusalim şi a toată Palestina, cele dinlăuntru şi din afară, pe unde a umblat Domnul
nostru Iisus Hristos...
Ms.gr.B.A.R. 1121 Sec. XVIII (1795) / Evghenie Vulgaris.
Ms.gr.B.A.R. 1086 Sec. XVIII (sfârşit) / Profeţia fericitului ieromonah
Agatanghel, al monahiceştii stări a marelui Vasile, făcută la Messina Siciliei, în anul
1279...70

69
Aritmetica lui Nicolae Zarzulis, fost profesor la Şcoala domnească de la Iaşi. Alte manuscrise de acelaşi
în Revista Teologică 3 (1885), p. 71-72.
70
V.B. Knos, Histoire de la litterature neo-hellenique. Jusqu΄en 1821, Uppsala, 1962, p. 461 şi urm;
Pashalis M. Kitromilides, Iluminismul neoelen, p. 153-154 ; A. Argyriou, Les exegeses grecques de

131
 Ms.gr.B.A.R. 1089 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Zaira (Voltaire) şi
Racine, Fedra.
Ms.gr.B.A.R. 1093 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Παλαιφάτου περὶ ἀπίστων. - A
lui Palaiphatos, Despre lucruri de necrezut.
Ms.gr.B.A.R. 1095 Sec. XVIII (sfârşit) / Mic tratat medical despre dieta tumorilor
şi despre tot mersul şi simptomele a tot felul de boli.
Ms.gr.B.A.R. 1101 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Printre altele,
câteva reţete medicale71.
Ms.gr.B.A.R. 1162 Sec. XVIII(sfârşit) / Dimitrie Fotakis (Catargi), Eseuri. /
Ἐγκώμιο τοῦ φιλοσόφου, μακαρισμὸς τοῦ ὀρθοδόξου, ψόγος τοῦ ἄθεου, ταλάνισμα τοῦ
δεισιδαίμων. – Dimitrie Catargiu, Eseuri, Laudă filosofului, fericire drept-credinciosului,
reprobare ateului, deplângere superstiţiosului.
Ms.gr.B.A.R. 1170 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Tetraevanghel.
Ms.gr.B.A.R. 1173 Sec. XVIII (sfârşit) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1101 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Printre altele,
câteva reţete medicale.
Ms.gr.B.A.R. 1175 Sec. XVIII / Tetraevanghel.
Ms.gr.B.A.R. 1234 Sec. XVIII (sfârșit) / Cronică bizantino-turcă.
Ms.gr.B.A.R. 1018 Sec. XIX / Filip Ioanu, Metafizica.
Ms.gr.B.A.R. 1107 Sec. XIX (prima jumătate) / Expediţiile lui Cirus, Xenofon,
Cartea I. Capitolul Ι.
Ms.gr.B.A.R. 1108 Sec. XIX / A lui Grigorie din Nazianz, Cuvântare la moartea
marelui Vasile.
Ms.gr.B.A.R. 1109 Sec. XIX (prima jumătate) / Grecia redeşteptată, către
preaiubiţii ei fii72.
Ms.gr.B.A.R. 1114 Sec. XIX (prima jumătate) / Interpretare a primei cuvântări de
înfierare a împăratului Iulian.

l'Apocalypse a l'epoque turque (1453-1821). Esquisse d'une histoire des courants ideologiques au sein du
peuple grec asservi, Thessalonique, 1982, p. 110.
71
Olga Cicanci, Manuscrise medicale greceşti în Biblioteca Academiei Române, în vol. In honorem Paul
Cernovodeanu (Violeta Barbu ed.), In honorem Paul Cernovodeanu, Ed. Kriterion, Bucureşti, f.a., p. 177.
72
Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români din Principate şi cultura greacă 1821-1859, Ed.
Eminescu, Bucureşti, 1979, p. 92.

132
 Ms.gr.B.A.R. 1115 Sec. XIX (prima jumătate) / Molitve şi rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1150 Sec. XIX / Pitagora către Crotona.
Ms.gr.B.A.R. 1160 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Ὁ χαρακτὴρ τῆς
Βλαχίας. Κωμῳδίαν <sic> εἰς μίαν πράξιν. - Firea Ţării Româneşti. Comedie într-un act.
Lipseşte actul al III-lea73.
Ms.gr.B.A.R. 1168 Sec. XIX (post 1851) / Manual practic pentru tot felul de
socoteli la vânzări, cumpărări, măsuri şi greutăţi, cu toate preţurile şi monedele,
cuprinzând şi poştele către diferite părţi ale lumii. Veneţia 1851.
Ms.gr.B.A.R. 1188 Sec. XIX (prima jumătate) / Scrisori după (modelul)
epistolarului lui Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 1232 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Studiu istorico-natural
despre alcătuirea corpurilor.; Studiul apologetic al lui Grigorie Mavrodoglou despre
ciorchine și despre votare., fragment dintr-o scrisoare.; Cuvânt parenetic către colegii de
școală.
Ms.gr.B.A.R. 1233 Sec. XIX (prima jumătate) / Corespondență.
Ms.gr.B.A.R. 1235 Sec. XIX (prima jumătate) / Cuvânt funebru pentru răposatul
patriarh al Constantinopolului Grigorie, rostit la Odesa, în mitropolia rusească a
Mântuitorului [...].
Ms.gr.B.A.R. 1236 Sec. XIX (prima jumătate) / Scrisori ale arhimandritului Chiril
din Patras către episcopul Matei al Mirelor din Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 1238 Sec. XIX (prima jumătate) / Σύντομος ἀρχαιολογία τῆς
Δακίας. Γεωγραφικὴ περιγραφὴ ταύτης, ἐπαρίθμησις καδιληκίων σὺν τοῖς προϊοῦσιν
ἑκάστου. - Friederich Wilhelm Bauer Descrierea Valahiei, București, 1789, (Scurtă arheologie
a Daciei. Descriere geografică a acesteia, enumerarea județelor împreună cu produsele
fiecăruia).
Ms.gr.B.A.R. 1247 Sec. XIX / Evghenie Vulgaris, Catalogul genealogic al
sultanilor otomani.

73
N. Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1901, vol. II, p. 76-77; D. Russo,
Studii şi critice, Bucureşti, 1910, p. 104-105; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Literatura în limba greacă,
p. 148-150; A. Pippidi, Ultima piesă de teatru din epoca fanariotă, în Corneliae Papacostea Danielopolu in
Memoriam, Bucureşti, 1999, p. 123-129; Lia Brad Chisacof, Antologie de literatură greacă din
Principatele Române. Proză şi teatru. Secolele XVIII-XIX. Ediţie bilingvă, Ed. Pegasus Press, Bucureşti,
2003, p. 159-211.

133
 Ms.gr.B.A.R. 1258 Sec. XIX (1811) / Al lui Socrate, Către Demonic74.
Ms.gr.B.A.R. 1259 Sec. XIX (prima jumătate) / Exerciții retorice cu text în
neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 1260 Sec. XIX (prima jumătate, cca. 1820) / Lycurg, Discursul
împotriva lui Leocrates. Fragmente.
Ms.gr.B.A.R. 1262 Sec. XIX (prima jumătate) / Arhieraticon.
Ms.gr.B.A.R. 1267 Sec. XIX (mijloc) / Istorie și biografie. Catalog cronologic al
marilor dragomani și conducători ai Împărăției Otomane (de un anonim).
Ms.gr.B.A.R. 1269 Sec. XIX (început) / Miscelaneu teologic. Comentariu la
Apocalipsă, la Evanghelia de la Matei.; A lui Ioan Damaschin despre cei adormiți întru
credință.
Ms.gr.B.A.R. 1274 Sec. XIX / Omilie.
Ms.gr.B.A.R. 1480 Sec. XIX (1834) / Manuscris după tipăritură .Tαμεῖον
Ἀνθολογίας, ἤτο βίβλος περιέχουσα τὰ ἀναγκαιότερα καὶ ἐκλεκτότερα μαθήματα τῆς
ἐκκλησίαστικῆς ἀκολουθίας, μελοποιθέντα παρὰ διαφόρων ποιητῶν παλαιῶν τε καὶ νέων
καὶ ἐξηγηθέντα κατὰ τόν νέον τρόπον τῆς ἐκκλησιαστικῆς μουσικῆς, παρὰ Γρηγορίου
πρωτοψάλτου καὶ Χουρμουζίου χαρτοφύλακος. Τόμος τέταρτος. Ἐν Βουκουρεστίου,
1834, παρὰ Νικολάου Χ<ατζῆ> Ἰωάννου Θεσσαλονίκης. - Tezaurul Antologiei, adică o
carte care cuprinde cele mai trebuincioase şi mai alese cântări ale rânduielii bisericeşti,
transpuse pe note de către diferiţi scriitori vechi şi noi, interpretate după noua sistemă a
muzicii bisericeşti de către Grigorie protopsaltul şi Hurmuz Hartofilax. Tomul IV.
Bucureşti, copiat de Nicola Hagi Ioan din Salonic.

163. Bibl. B. Pohl (cumpărat)

Ms.gr.B.A.R. 1019 Sec. XIX (1848) / Despre regii care au domnit la Atena de la
Cecrop până la desfiinţarea imperiului.

164. Bibl. Lambros Fotiades

74
H. Hunger, op.cit. (la ms. 1092), I, p. 158-159. Semnalat și de Ariadna Camariano-
Cioran în Les Academies princieres, p. 163, n.86; Al. Duțu, Cărțile de înțelepciune, p.
49-56.

134
 Ms.gr.B.A.R. 1015 Sec. XVIII / Neofit Kavsokalyvitis, Prescurtarea eticelor
către Nicomah din parafraza lui Andronic Peripateticianul.

165. Bibl. Consta Dimitrie Barlogianis din Tricala

Ms.gr.B.A.R. 1034 Sec. XIX / Miscelaneu. Literatură variată, discursuri funebre,
lucrări hagiografice, Note, Omilii.

166. Bibl. General P.V. Năsturel (dăruit)

Ms.gr.B.A.R. 1026 Sec. XVIII (dăruit) / Epistolar. Scrisorile lui Synesie de
Cyrene.

167. Bibl. Constantin din Leros

Ms.gr.B.A.R. 1026 Sec. XVIII (dăruit) / Epistolar. Scrisorile lui Synesie de
Cyrene.

168. Bibl. Scarlat (fiul vornicului Teodosie din Marmara)

Ms.gr.B.A.R. 1030 Sec. XVIII-XIX / Miscelaneu. Lucrări cu conținut religios,
lucrări istorice, elemente calendaristice.; Din comediile lui Moliѐre.

169. Bibl. Dimitrie Ralli

Ms.gr.B.A.R. 1027 Sec. XIX / Miscelaneu. Ale Sfântului Vasile cel Mare, Omilii
şi Synesie de Cyrene, Epistole.

170. Bibl. Măn. Văcăreşti

Ms.gr.B.A.R. 1039 Sec. XVIII / Ἱστορία τοῦ ἐν Φλωρεντίῳ συμβουλίου. - Istoria
Conciliului de la Florenţa75.

75
Este o copie a lucrări cu titlul latinesc (1660) Vera Historia Unionis non Verae inter
Graecos et Latinos. Sive Concilii Florentini Exactissima Narratio Graece Scripta per
Sylvestrum Sguropulum, magnum Ecclesiarcham, atque anum e quinque Crucigeris et
intimis Consiliariis Patriarchae Constantinopolitani qui Concilio interfuit. Transtulit in
Sermonem Latinum, Notasque ad Calcem Libri adjecit, Serenissimi, Sacratissimi,
invictissimeque. Caroli Secundi Magnae Britaniae, Franciae, et Hiberniae Regis,
135
171. Bibl. Paul Peretz
Ms.gr.B.A.R. 1039 Sec. XVIII / Ἱστορία τοῦ ἐν Φλωρεντίῳ συμβουλίου. - Istoria
Conciliului de la Florenţa. Traducerea greacă a lucrării (1660).
Ms.gr.B.A.R. 1046 Sec. XVIII / Sfâşietorul înşelătorilor, sau stâlpul defăimător al
lui Avxentie şi Chiril şi acoliţilor lor.

172. Bibl. Constantinos Economos

Ms.gr.B.A.R. 1042 Sec. XIX (1828) / Proiect pentru o academie teologică pentru
Greci. Atena 1828.

173. Bibl. Vasile Adamachi

Ms.gr.B.A.R. 1058 Sec. XIX /
Ms.gr.B.A.R. 1059 Sec. XIX /
Ms.gr.B.A.R. 1060 Sec. XIX /
Ms.gr.B.A.R. 1061 Sec. XIX /
Ms.gr.B.A.R. 1063 Sec. XIX /
Registru comercial (1804-1830).
Registru comercial.
Registru comercial.
Registru comercial.
Condică de socoteli (1772-1773).

174. Bibl. Mihail Ioan Racoviţă

Ms.gr.B.A.R. 1069 Sec. XVIII (1741-1742) / Istorie. Rapoarte ale
capuchehaialelor domnitorului Constantin Mavrocordat al Moldovei, pe anii 1741-
174276.

175. Bibl. Seminarului Teologic de la Socola

Defensoris Fidei, & Sacellanus domesticus seu ordinarius. Robertus Creyghton, S. Th.
Doctor, et S. Burianae Decanus. Liber e Manuscripto Codice nunc primum in lucem
prodiens, multum expetitus multumque utilis istorum artificia scire desiderantibus et
veritatem amantium e manibus nunquam deponendus. Sect. 3 Cap. 18, Hagae Comitis.
Ex typographia Adriani Vlacq. M.DC.LX. Acesta este exemplarul dăruit de Nicolae
Alexandru Mavrocordat mănăstirii Văcăreşti. Astăzi în posesia Bibliotecii Academiei
Române.
76
Ariadna Camariano-Cioran, Reprezentanţa diplomatică a Moldovei la Constantinopol (30 august 1741 -
decembrie 1742). Rapoartele inedite ale agenţilor lui Constantin Mavrocordat, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1985.

136
 Ms.gr.B.A.R. 1074 Sec. XVIII (sfârşit) / Πίναξ τῆς παρούσης Ἑρμηνείας τῆς
ζωγραφικῆς ἐπιστήμης. - Dionisie din Furna, Tablă a Erminiei de faţă a meşteşugului
zugrăviei77.

176. Bibl. Traian Bratu

Ms.gr.B.A.R. 1090 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Gramatică.;
Epistolele Sfântului Ioan Gură de Aur, către: Marcellinus, Simah prezbiterul, Arabius,
Gamellus, Antemius, Episcopii care vin din apus, Isidor Pelusiotul, Timotei anagnostul,
Eusebiu prezbiterul, Ofelius grămăticul, arhontele Diofantes, Tuba soldatul, Mina
scolasticul, Ghelasios comandantul, Ioan Monahul, Zosimos, Martirios, Cirenios
heghemonul, Senat, Petru arhimandritul, Theon, Seleucos, Martinian, Leontie episcopul,
Cirenios, Orion diaconul, Palladios, Heraclie episcopul, Filoxen magistrul, Teodor
scolasticul, Același, Zosimos prezbiterul, Eutonius diaconul, Zosimos prezbiterul,
Neilamon, Pavel etc. În total sunt 127 de destinatari.; Lucrarea „Timon sau Mizantropul”
a lui Lucian de Samosata.; Poema lui Ficilide.; Nouă studii ale lui Libaniu.

177. Bibl. Ioan Pappa-Hrisosculos Tzimishis

Ms.gr.B.A.R. 1090 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Ms.gr.B.A.R.
1090 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Gramatică.; Epistolele Sfântului Ioan
Gură de Aur, către: Marcellinus, Simah prezbiterul, Arabius, Gamellus, Antemius,
Episcopii care vin din apus, Isidor Pelusiotul, Timotei anagnostul, Eusebiu prezbiterul,
Ofelius grămăticul, arhontele Diofantes, Tuba soldatul, Mina scolasticul, Ghelasios
comandantul, Ioan Monahul, Zosimos, Martirios, Cirenios heghemonul, Senat, Petru
arhimandritul, Theon, Seleucos, Martinian, Leontie episcopul, Cirenios, Orion diaconul,
Palladios, Heraclie episcopul, Filoxen magistrul, Teodor scolasticul, Același, Zosimos
prezbiterul, Eutonius diaconul, Zosimos prezbiterul, Neilamon, Pavel etc. În total sunt
127 de destinatari.; Lucrarea „Timon sau Mizantropul” a lui Lucian de Samosata.; Poema
lui Ficilide.; Nouă studii ale lui Libaniu.

77
Vasile Grecu, Cărţi de pictură bisericească bizantină, Cernăuţi, 1936, p.5.; Dionisie din Furna, Carte de
pictură, în româneşte de Smaranda Bratu Stati şi Şerban Stati. Cuvânt înainte de V. Drăguţ, Studiu
introductiv de Victor Ieronim Stoichiţă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979.

137
178. Bibl. Ştefan anagnostul
Ms.gr.B.A.R. 1090 Sec. XVIII (a doua jumătate) Miscelaneu. Gramatică.;
Epistolele Sfântului Ioan Gură de Aur, către: Marcellinus, Simah prezbiterul, Arabius,
Gamellus, Antemius, Episcopii care vin din apus, Isidor Pelusiotul, Timotei anagnostul,
Eusebiu prezbiterul, Ofelius grămăticul, arhontele Diofantes, Tuba soldatul, Mina
scolasticul, Ghelasios comandantul, Ioan Monahul, Zosimos, Martirios, Cirenios
heghemonul, Senat, Petru arhimandritul, Theon, Seleucos, Martinian, Leontie episcopul,
Cirenios, Orion diaconul, Palladios, Heraclie episcopul, Filoxen magistrul, Teodor
scolasticul, Același, Zosimos prezbiterul, Eutonius diaconul, Zosimos prezbiterul,
Neilamon, Pavel etc. În total sunt 127 de destinatari.; Lucrarea „Timon sau Mizantropul”
a lui Lucian de Samosata.; Poema lui Ficilide.; Nouă studii ale lui Libaniu.

179. Bibl. Căpitan D. Catone

Ms.gr.B.A.R. 1096 Sec. XVII / Psaltichie.

180. Bibl. C.N. Matei

Ms.gr.B.A.R. 1096 Sec. XVII / Psaltichie.

181. Bibl. Epitropiei averilor Sfântului Mormânt

Ms.gr.B.A.R. 1105 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu teologic. Canon de
rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la bântuire de ciumă. Opera lui
Hrisant Monahul, originar dintr-un sat al Cezareei numit Kermiri.

182. Bibl. Constantin Lambropol

Ms.gr.B.A.R. 1119 Sec. XVIII (sfârşit) / Miscelaneu. Voltaire, Tragedia lui
Mohamed sau fanatismul78.

78
Anna Tabaki, La reception du theatre de Voltaire dans le Sud-Est de l Europe (premiere moitie du XIX
siecle) în Voltaire et ses combats, Actes du Congres international Oxford-Paris 1994, vol. II, Oxford, 1997,
p. 1547-1549.

138
183. Bibl. Partenie S. Clinceni (Mitrop. al Moldovei)
Ms.gr.B.A.R. 1125 Sec. XIX (1875-1876) / Manuscris după tipăritură, P.
Pavlidou, Caietul I. Tâlcuire la Isaia, copiat de F.P. Papadopulos, la 1 octombrie 1875.
Ms.gr.B.A.R. 1126 Sec. XIX (1876-1877) / Manuscris după tipăritură - Tâlcuire
la Isaia, cap. VII, de P. Pavlidis, 1876 decembrie 14 Atena. Copiat de Petre S. Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1127 Sec. XIX (1875) / C. Kontogonis, Interpretare la psalmi,
decembrie 5. Copiat de Petre S. Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1128 Sec. XIX (1847) / Manuscris după tipăritură Copie la
Introducere dogmatică de protopopul P. Rompotis, 1874, Atena. Manuscris de diaconul
Petre Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1129 Sec. XIX (1875) / Manuscris după tipăritură Teologie
pastorală de Nichifor Kallogheras. Teologie pastorală, copiat de N. Rigadis. Atena,
1875.
Ms.gr.B.A.R. 1130 Sec. XIX (1875) / Manuscris după tipăritură C. Kontogonis,
Comentariu la prima epistolă către Timotei a studentului Petre Clinceni. Copiat de
Anghel Kanellos. 17 ianuarie 1875. Atena.
Ms.gr.B.A.R. 1133 Sec. XIX (1876) / Manuscris după tipăritură Samuil. Analiza
gramaticală a limbii ebraice. 1876 septembrie 3. Atena. Petre S. Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1134 Sec. XIX (1876-1877) / Manuscris după tipăritură P.
Pavlidou, Tălmăcire la prima carte a lui Samuil, cap. I septembrie 30, Atena. Copiat de
Petre S. Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1135 Sec. XIX (1877) / Nichifor Kalogheras, Introducere în
Simbolică.
Ms.gr.B.A.R. 1136 Sec. XIX (1874-1875) / Manuscris după tipăritură Caietul I
din Tâlcuirea la Evanghelia de la Matei. 1874-1875, 15 septembrie. Atena, 1875 ianuarie
3. Copiat de Petre S. Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1137 Sec. XIX (1874-1875) / Manuscris după tipăritură C.
Kontogonis, Tâlcuire la Evanghelia de la Matei. Copiat de F.P. Papadopoulos. 1874-
1875. Atena.
Ms.gr.B.A.R. 1138 Sec. XIX (1877) / Manuscris după tipăritură P. Rompotis.
Morala.Copiat de diaconul Petre Clinceni. Atena. 1877.

139
 Ms.gr.B.A.R. 1139 Sec. XIX (1874-1875) / P. Pavlidou, Manuscris după
tipăritură Tălmăcire la Psalmii lui David din ebraică copiat de F.P. Papadopoulos.
Atena, 24 septembrie 1874.
Ms.gr.B.A.R. 1140 Sec. XIX (1875-1876) / Ἀνάλυσις εἰς τὸν Ἰσαΐαν ὑπὸ τοῦ
Πέτρου Σ. Κληντσήνη. 1875-1876 Σεπτεμβρ. 16. Ἀθῆναι. - Petre S. Clinceni, Analiză la
Isaia, Atena.
Ms.gr.B.A.R. 1141 Sec. XIX (1873) / Manuscris după tipăritură. - Enciclopedia
Teologiei de Z. Rosi. Copiat de F.P. Papadopoulos. Atena.
Ms.gr.B.A.R. 1142 Sec. XIX (1874-1875) / Caiet de analiză gramaticală ebraică
la psalmi, de Filip P. Papadopulos. Atena, 28 octombrie 1874.
Ms.gr.B.A.R. 1143 Sec. XIX (1873) / Manuscris după tipăritură Caietul I.
Comentariu la Samuil I, de P. Pavlidis. Copiat de F.P. Papadopoulos. 5 aprilie.
Ms.gr.B.A.R. 1144 Sec. XIX (1874) / Comentariu la prima epistolă către
Timotei, de C. Kontogonis. 22 aprilie 1874. Atena.
Ms.gr.B.A.R. 1145 Sec. XIX (1872) / P. Pavlidou, Isaia. Interpretare, împreună
cu analiza gramaticală ebraică, completată şi îndreptată de F.P. Papadopoulos, la 4
octombrie 1872.
Ms.gr.B.A.R. 1146 Sec. XIX (1872-1876) / F. P. Papadopoulos, Observaţii
gramaticale la Samuil I. 9 octombrie.
Ms.gr.B.A.R. 1147 Sec. XIX (1874) / Caietul I. Analiză gramaticală la Geneză,
de F.P. Papadopoulos, la 10 iunie 1874.
Ms.gr.B.A.R. 1148 Sec. XIX (1873-1874) / Comentariu la Geneză, octombrie
1873. Atena. Manuscris de F.P. Papadopoulos.
Ms.gr.B.A.R. 1163 Sec. XIX (a doua jumătate) / Memoriu (al lui Pharmakidis)
explicativ al legilor bisericeşti ale Greciei care deja s-au publicat.

184. Bibl. Bălănescu

Ms.gr. B.A.R. 1154 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Registru comercial.

185. Bibl. E. Şaraga (1892)

Ms.gr. B.A.R. 1154 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Registru comercial.

140
 Ms.gr.B.A.R. 1357 Sec. XIX (început) / Teatru.

186. Bibl. Diac. Filip Popescu

Ms.gr.B.A.R. 1157 Sec. XVIII (1837) / Psaltichie. Cuprinde cântări heruvice,
chinonice, condace şi polielee compuse de mai mulţi protopsalţi renumiţi.

187. Bibl. C. Gane

Ms.gr.B.A.R. 1157 Sec. XVIII (1720) / Ἐπιστολαὶ Ἀλεξάνδρου Μαυροκορδάτου
τοῦ μεγάλου λογοθέτου τῆς Μεγάλης Ἐκκλησίας καὶ γενικοῦ ἑρμηνέως τῆς κραταιᾶς
βασιλείας. - Scrisori ale lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, marele logofăt al Marii
Biserici (mare dragoman) al puternicei împărăţii 79.

188. Bibl. Comunităţii greceşti din Braşov

Ms.gr.B.A.R. 1178 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Carte de slujbe şi rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1179 Sec. XVIII (1796) / Geografie pe scurt, tradusă din limba
franceză în limba noastră simplă. 28 septembrie al 1796-lea an al mântuirii [...].
Geografie prin întrebări şi răspunsuri, pe scurt, cu tălmăcirea şi deosebirea părţilor
uscatului şi mărilor.

189. Bibl. Anticarilor Şaraga

Ms.gr.B.A.R. 1180 Sec. XIX (1815) / Maestru, adică registru general, în care se
înregistrează mai întâi cele ce s-au găsit astăzi la mine şi câte dintr-acestea se vor lichida,
după toate conturile încheiate de mine în celălalt registru asemănător al meu de până
acum şi deci se va înscrie aici fiecare cont pe care-l voi avea începând de azi [...].

190. Bibl. T. Codrescu

79
Theagene Livadas, Ἀλεξάνδρου Μαυροκορδάτου τοῦ ἐξ Αποῤῥήτων, Ἐπιστολαὶ P΄. Ἐκδίδονται ἐπιστασίᾳ
Θ. Λιβαδᾶ, Trieste, 1879 şi anume, 91 de scrisori, la care a adăugat 9 scrisori inedite după un manuscris de
la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a aparţinut lui Georges Mavrocordat (1839-1901); Paul
Cernovodeanu şi Mihail Carataşu, Correspondence diplomatique d'Alexandre Mavrocordato l΄Exaporite,
1676-1703 (I), RESEE, XX, 1(1982), p. 93-98, unde însă ms.gr. 1157 nu este menţionat; Nestor
Camariano, Alexandre Mavrocordato, le grand dragoman. Son activite diplomatique 1673-1709,
Thessalonic, 1970 (Institute for Balkan Studies, 119).

141
 Ms.gr.B.A.R. 1165 Sec. XVIII (sfârşit) / Psaltichie.

191. Bibl. Iordache Golescu

Ms.gr.B.A.R. 1176 Sec. XIX (început) / Gramatica limbii franceze.

192. Bibl. Nicolache din Ianina

Ms.gr.B.A.R. 1170 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Tetraevanghel.

193. Bibl. Epitropiei Sfântului Mormânt

Ms.gr.B.A.R. 1169 Sec. XIX (1836) / Teofil Kairis, Gramatică, 1836 ianuarie 16.

194. Bibl. Mănăstirii Simonopetra (Muntele Athos)

Ms.gr.B.A.R. 1175 Sec. XVIII / Tetraevanghel.

195. Bibl. Gheorghe Potra (dăruiește)

Ms.gr.B.A.R. 1184 Sec. XIX (prima jumătate) / Versuri.

196. Bibl. Maria (amiral) Lupașcu

Ms.gr.B.A.R. 1185 Sec. XIX (prima jumătate) / Vocabular grecesc și greco-
român.

197. Bibl. Alexandru Fotino (dăruiește)

Ms.gr.B.A.R. 1187 Sec. XIX (1855) / Curs de patologie și terapeutică medicală.
Ειδικὸν μέρος τῆς εἰδικῆς νοσολογίας ὑπὸ Γ. Μακκᾶ [...] - Partea specială a patologiei
speciale de Gheorghe Makkas [...].

198. Bibl. D. Anghel

Ms.gr.B.A.R. 1189 Sec. XIX / O traducere franceză și întreceri la sărbătorile
Eladei.

199. Bibl. Bibescu, Palatul Mogoșoaia

142
 Ms.gr.B.A.R. 1195 Sec. XVIII (1777) / Mihail Fotino, Manual de legi.
Ms.gr.B.A.R. 1197 Sec. XVIII / Despre împărăția lui Mohamed și despre cei trei
mari împărați începând cu profetul Daniel și despre chipul lui Nabucodonosor.
Ms.gr.B.A.R. 1198 Sec. XVIII / Tratat de aritmetică practică și teoretică.
Ms.gr.B.A.R. 1200 Sec. XVIII (mijloc) / Fizică veche și nouă adaptată pentru
folosința școlilor.
Ms.gr.B.A.R. 1201 Sec. XVIII / Miscelaneu. Printre altele: Ἐξηγήσεις τῶν τοῦ
Συνεσίου ἐπιστολῶν ἑρμηνευθεῖσαι παρὰ τοῦ ἐν διδασκάλοις ἀρίστου Κυρίου Δανιὴλ
Πατμίου ἐν τῇ κατὰ Πάτμον ἐρχιρατικῇ σχολῇ. - Tâlcuiri la scrisorile lui Synesie
interpretate de către cel mai bun dintre dascăli chir Daniil din Patmos în școala
episcopală din Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 1199 Sec. XVIII (1787) / Tâlcuirile scrisorilor prea înțeleptului
Synesie, interpretate de dascălul Daniil din Patmos Tâlcuire la cuvântarea despre
regalitate a prea înțeleptului Synesie, interpretată de prea învățatul și cel mai bun dascăl
al școlii sfinte din insula Patmos, domnul domn Daniil, prea cinstitul nostru părinte și
profesor.
Ms.gr.B.A.R. 1200 Sec. XVIII (mijloc) / Fizică veche și nouă adaptată pentru
folosința școlilor.
Ms.gr.B.A.R. 1201 Sec. XVIII / Miscelaneu. Printre altele: Tâlcuiri la scrisorile
lui Synesie interpretate de către cel mai bun dintre dascăli chir Daniil din Patmos în
școala episcopală din Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 1202 Sec. XVIII (1780-1782) / Miscelaneu. Lucrări teologice.;
Sentințe morale.; Lucrări liturgice.; Lucrări filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 1204 Sec. XVIII / Din opera lui Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 1206 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Depre bătrânețe. Cap. I-XII80.
Ms.gr.B.A.R. 1208 Sec. XVIII / Miscelaneu. Logică și fizică., Chir Balanos,
despre modelul scurt al omiliei bisericești.; Ghenadios Scholarios, despre deosebirea
dintre păcatele ce se iartă și cele de moarte.

80
Bibliografie: Ariadna Camariano-Cioran, Precizări și identificări privind unele traduceri românești din
greacă (sec. al XVIII-lea) în „Revista de istorie și teorie literară”, 3 (1973), p. 274-278.

143
 Ms.gr.B.A.R. 1209 Sec. XVIII / Miscelaneu. Lucrări teologice (Omilii), liturgice,
Corespondență bisericească și teme de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1210 Sec. XVIII (sfârșit) - XIX (început) / Caiet de școală.
Ms.gr.B.A.R. 1212 Sec. XVIII (1774) / Tratat de teologie.
Ms.gr.B.A.R. 1214 Sec. XVIII (sfârșit) / Introducere la toată metoda logică a lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1215 Sec. XVIII (1729) / Thomas Kempis, De imitatione Christi.
Cărțile I-IV.
Ms.gr.B.A.R. 1216 Sec. XVIII / Rezumatul cărților Bibliei.
Ms.gr.B.A.R. 1217 Sec. XVIII / Manual de medicină pentru orice boală, foarte de
folos pentru cei ce știu și sunt îndemânateci la mântuire, pentru cei ce știu și ce să facă în
locuri unde nu sunt medici.
Ms.gr.B.A.R. 1218 Sec. XVIII / Miscelaneu. Μαξίμου τοῦ Μαργουνίου τοῦ
Κρητός, Ἐπιστολαὶ πρὸς διαφόρους. - Maxim Margunios, Scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1219 Sec. XVIII / Miscelaneu. Introducere în logică.; Despre
sintaxa gramaticii a lui Alexandru Exaporitul.; Teophilor Coridaleu, despre împărțirea
poeticii.; Tâlcuirile la povestirile lui Grigorie Teologul.; Teme de gramatică ale lui
Alexandru Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 1221 Sec. XVIII (1782) / Dumnezeieștile liturghii ale celor între
sfinți părinților noștri Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare și Grigorie Dialogul, sau ale
celor dinainte sfințite, în care se cuprinde toată rânduiala ierodiaconilor și preoților la
Vecernie și la Utrenie.
Ms.gr.B.A.R. 1222 Sec. XVIII (1758) / Miscelaneu. Texte din pateric.; A lui
Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului, istorie din Fiziolog despre animale.
Ms.gr.B.A.R. 1223 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1224 Sec. XVIII (1763) / Miscelaneu. Gramatică.; Liturgică.;
Teologie.
Ms.gr.B.A.R. 1225 Sec. XVIII / Miscelaneu. Despre retorică și arta retoricii.;
Prescurtare din exercițiile lui Aftonie Atenianul, sofistul, prin întrebări.; Despre tipurile
de scrisori.

144
 Ms.gr.B.A.R. 1194 Sec. XVIII-XIX / Istorie a republicii romane, între anii 264 a
Chr. și epoca lui C. Iulius Caesar.
Ms.gr.B.A.R. 1196 Sec. XIX (început) / Manual de legi extras din toate
culegerile universale de legi bisericești și civile, de către prea cinstitul și prea învățatul
arhon, principe al filozofilor al Marii Biserici a lui Hristos, fost mare paharnic, Mihail
Fotinopoulos din Hios, care și tălmăcindu-se de către același în limba grecească, s-a
împărțit în trei cărți, numit Antologia legilor împărătești și a canoanelor bisericești și s-a
dat la lumină pentru obșteasca folosință a toată lumea cea cucernică [...]81.
Ms.gr.B.A.R. 1203 Sec. XIX (1807-1809) / Elemente de fizică ale
preaînțeleptului chir Veniamin din Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 1205 Sec. XIX (1805) / Veniamin din Lesbos, Tratat de Fizică,
volumul II, cap. XXXIX-LXVI.
Ms.gr.B.A.R. 1207 Sec. XIX (început) / Tratat de retorică. Cartea I-V. Lipsește
începutul.
Ms.gr.B.A.R. 1211 Sec. XIX (prima jumătate) / Extrase în proză și versuri, cu
caracter mai ales moral, din autori elini și bizantini.
Ms.gr.B.A.R. 1213 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Expunere la gramatica lui
Teodor Gazis.; Gramatica lui Critias din Brusa și Antonie din Bizanț.
Ms.gr.B.A.R. 1220 Sec. XIX / Miscelaneu. Culegere de diferite scrisori și acte
oficiale.; Despre Grecia și lupta de azi a grecilor de Ioan Shinas.; Cuvântări funebre și la
diferite ocazii festive.; Descriere despre Dacia.; Descriere a întâmplărilor ciudate din
Constantinopol.
Ms.gr.B.A.R. 1226 Sec. XIX / Εἰς ἅπασαν τὴν λογικὴν τοῦ Ἀριστοτέλους
μέθοδον προδιοίκησις ἤτοι εἰσαγωγή. - Introducere la toată metoda logică a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1227 Sec. XIX (prima jumătate) / Despre sintaxă.

200. Bibl. Așezământului Cultural „Nicolae Bălcescu”

Ms.gr.B.A.R. 1228 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

81
Pan. I. Zepos, Μιχαὴλ Φωτεινοπούλου Νομικὸν Πρόχειρον, Atena, 1959, p. 29; Valentin Al. Georgescu,
Contribuții la studiul „trimiriei” și al operei juridice a lui Mihail Fotino, în RA 9 (1966), p. 91-112.

145
201. Bibl. I.I.C. Brătianu
Ms.gr.B.A.R. 1230 Sec. XVIII / Caiet de școală.
Ms.gr.B.A.R. 1228 Sec. XIX(prima jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1229 Sec. XIX (început) / Psaltichie.

202. Bibl. Ștefan D. Grecianu

Ms.gr.B.A.R. 1230 Sec. XVIII / Caiet de școală.
Ms.gr.B.A.R. 1230 Sec. XVIII / Caiet de școală.
Ms.gr.B.A.R. 1229 Sec. XIX (început) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1231 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Tâlcuire la cel de-al
13-lea capitol al Apocalipsului Sfântului Ioan Teologul.; Oracol al Sfântului Tarasie,
patriarhul Constantinopolului.; Oracol al preaînțeleptului Leon.

203. Arhiva familiei Ventura

Ms.gr.B.A.R. 1237 Sec. XIX (prima jumătate) / Poezii lirice neogrecești.
Ms.gr.B.A.R. 1248 Sec. XIX (prima jumătate) / Culegere de cântece.

204. Bibl. Dionisie Romano

Ms.gr.B.A.R. 1239 Sec. XVIII-XIX / Teatru.

205. Bibl. Lucia Șapcaliu

Ms.gr.B.A.R. 1241 Sec. XVIII / Miscelaneu. Fragmente de rugăciuni,
nomocanoane, canoane sinodale și apostolice, scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1399 Sec. XVIII / Miscelaneu. Texte fragmentare din Fizica lui
Aristotel, Dogmatica lui Ioan Damaschin ş.a.; Teme gramaticale, în neogreacă şi elină.;
Scrisoare de mulţumire către preotul Gherasim, diortositor al temelor, din partea celor
care le-au făcut şi răspunsul acestuia.; Culegere de cuvinte alese şi perifraze, după
alfabet. Text în neogreacă şi elină.; Vocabular fără ordine alfabetică-parimii, "vocile"
animalelor şi păsărilor, aticisme culese din cărţi, cele 10 porunci, virtuţile, sfintele taine,
poruncile bisericeşti, faptele de milostenie, fragment de text din Istoria Sfântă a Iudeilor,
despre mana cerească, însemnări la o epistolă a lui Grigorie cel Mare, vârstele oneului.;

146
Întâmplări din timpul păstoririi unor prelaţi ai Bisericii Ortodoxe, contemporani cu
domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu Voievod.; Date biografice ale unor
bărbaţi vestiţi, remarcaţi prin virtute şi învăţătură: Patriarhul Dositei al Ierusalimului,
Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Gheorghe Sugduris.; Tabel de cele şapte sinoade
ecumenice, cu specificarea anului şi locului, numărul participanţilor, chestiunile
discutate, hotărârile luate etc.; Ioan Gură de Aur, despre preoţie. Fragment.

206. Bibl. Macarie din Salonic.

Ms.gr.B.A.R. 1241 Sec. XVIII / Miscelaneu. Fragmente de rugăciuni,
nomocanoane, canoane sinodale și apostolice, scrisori.

207. Bibl. Oficiului parohial greco-catolic din Berivoii Mici

Ms.gr.B.A.R. 1244 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

208. Arhiva Manu

Ms.gr.B.A.R. 1250 Sec. XIX / Poezii ale lui Constantin Manu, zis și Bondi.

209. Arhiva Aristarchi

Ms.gr.B.A.R. 1251 Sec. XVIII / Λόγος ἐγκωμιαστικὸς ἱστορικώτερον
διαλαμβάνων τὸν περιφανῆ βίον τοῦ ὑψηλοτάτου καὶ σοφωτάτου αὐθέντου καὶ ἡγεμόνος
πάσης Οὐγκροβλαχίας, Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Νικολάου Ἀλεξάνδρου βοεβόνδα,
συντεθεὶς παρὰ τῷ ἐν ἐλαχαίστοις Ἰωάννῃ γραμματικῷ καὶ μεγάλῳ πριμικυρίῳ τοῦ
Πατριαρχικοῦ τῆς Μεγάλης Ἐκκλησίας θρόνου. - Cuvânt de laudă, tratând în chip mai
istoric strălucita viață a preaînvățatului și preaînțeleptului domn și stăpânitor a toată
Țara Românească, domnul domn Io Nicolae Alexandru Voievod, alcătuit de cel între cei
mai mici Ioan grămătic și mare primicer al scaunului patriarhicesc al Marii Biserici.

210. Arhiva I. Ghica

Ms.gr.B.A.R. 1257 Sec. XIX (a doua jumătate) / Catalog al manuscriselor în
pergament, care se află în biblioteca sfințitei și împărăteștii mănăstiri a Teologului din
insula Patmos și diferite acte oficiale, precum și diferite însemnări. Cu smerenie, L.Z.

147
 Ms.gr.B.A.R. 1264 Sec. XIX / Συλλογὴ ἱστορικῶν συμβάντων ἐκ τῶν τοῦ
Ζωσίμου ἱστοριῶν [...]. - Cartea populară, Istoriile lui Zosim. Istoria lui Iovian. Anul 363.

211. Arhiva Teodor Codrescu

Ms.gr.B.A.R. 1266 Sec. XIX (mijloc) / Traducerea tratatului de comerț dintre
Înalta Poartă și Franța.

212. Bibl. Gustav Finkelstein

Ms.gr.B.A.R. 1270 Sec. XVII-XVIII / Miscelaneu. Lucrări de Mihail Psellos.;
Cuvânt către Constantin Brâncoveanu.; Scrisoare a patriarhului Hrisant Notara.;
Rânduieli bisericești.; Scrisori ale mai multor personalități bisericești, însemnări și
slujbe.; Cataloage ale patriarhilor Moscovei și ale cărților din Muntele Athos.; Gramate
patriarhale.

213. Bibl. Dimitrie Hagi Papanicolau

Ms.gr.B.A.R. 1305 Sec. XVIII (1728-1732) / Miscelaneu. Expunere de tipurile
epistolare ale lui TeofilCoridaleu.; Tetrastihurile iambice ale lui Teodor Prodromul.; Alte
lucrări ale lui Isidor Pelusiotul, Grigorie de Nazianz, Synesie de Cyrene, Atanasie cel
Mare și modele de scrisori.

214. Bibl. Maria amiral Lupașcu

Ms.gr.B.A.R. 1279 Sec. XIX (mijloc) / Dicționar român-francez-neogrec. Partea
I.
Ms.gr.B.A.R. 1280 Sec. XIX (mijloc) / Dicționar român-francez-neogrec. Partea a
II-a. Este continuarea manuscrisului anterior.

215. Bibl. Metocului Sfântului Mormânt

Ms.gr.B.A.R. 1287 Sec. XVIII (prima jumătate) / Micelaneu.
Ms.gr.B.A.R. 1438 Sec. XIX (prima jumătate) / Matei al Mirelor. Διήγησις
σύντομος περί τε τοῦ Σερμπάνου Βοεβόδα τοῦ καὶ Ράδουλου, παρ΄ἐλπίδα τῆς ἡγεμονίας
ἐκπεσόντος καὶ Ράδουλ Βοεβόδα, υἱοῦ Μίχνα Βοεβόδα ἐν τῆ Οὐγκροβλαχία

148
εἰσελθόντος. - Matei al Mirelor. Povestire pe scurt despre neaşteptata cădere din domnie
a lui Şerban-Vodă zis şi Radu, şi despre venirea în Ţara Românească a lui Radu-
Voievod, fiul lui Mihnea.

216. Bibl. G. Finkelstein

Ms.gr.B.A.R. 1287 Sec. XVIII (prima jumătate) / Micelaneu. Gramate patriarhale
de la diferiți.

217. Bibl. Ștefan Belio, paharnic

Ms.gr.B.A.R. Sec. XIX (1809) / Psaltichie. Ἀναστασιματάριον νέον, σύντομον,
εὔρυθμον καὶ κατὰ νόημα συντεθέν, παρ΄ἐμοῦ Διονυσίου βατάχου τοῦ ἐκ Παλαιῶν
Πατρῶν, τῆς ἐν Πελοποννήσῳ Ἀχαΐας, προτροπὴ τοῦ ἄρχον παχαρνήκου Στεφάνου
Πέλιου πρὸς χάριν τῶν ἐν τῷ τῆς Οὐγγροβλαχίας Βουκουρεστίῳ φιλομοῦσων κατὰ μήνα
σεπτέβριος τοῦ αῶθ ἔτους. - Anastasimatar nou, scurt, armonios și după sens alcătuit de
mine, Dionisie vătaf din Vechile Patrii ael Ahaiei din Peloponez, din îndemnul arhon
paharnicului Ștefan Belio, pentru iubitorii de muze din Bucureștii Țării Românești. În
luna septembrie a anului 1809.

218. Bibl. C. Don.

Ms.gr.B.A.R. 1321 Sec. XVIII (1784) / Psaltichie.

219. Bibl. Constantin Naumescu (contabil)

Ms.gr.B.A.R. 1313 Sec. XVIII (1777) / Meditații asupra Psalmilor 9-12, 43-49,
108-150.

220. Bibl. N. Filipescu Dubău.

Ms.gr.B.A.R. 1344 Sec. XIX (prima jumătate) / Στίχοι ἐγκωμιαστικοὶ περὶ τοῦ
Γυνεκείου. - Versuri de laudă pentru Gyneceu.

221. Bibl. logofătului (de divan) Costea

149
 Ms.gr.B.A.R. 1355 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Însemnări, socoteli şi
încercări de condei.; Socoteli de banii daţi pe anul 1830 pentru arenda moşiilor Belitori,
Dracea şi Ulmeni. Text în lb. română.; Psaltichie. Menţionăm cântări (antifoane,
heruvice, chinonice, irmoase, polielee) compuse de Petre Lambadarie, Daniil, Ioan
Glikys, Gheorghe Criteanul, precum şi un anastasimatar, în versiunea înfrumuseţată de
Hrisafi cel Nou. Notaţia cucuzeliană. F.328v-331v scrise ulterior în notaţie hrisantică.;
Lista domnilor Ţării Româneşti, de la 1241-1812, în lb. română.; Reţete medicale, în lb.
română.

222. Arhiva Mihail Kogălniceanu

Ms.gr.B.A.R. 1357 Sec. XIX (început) / Teatru.

223. Bibl. Doctor Dragomir Demetrescu

Ms.gr.B.A.R. 1387 Sec. XV / Ioan Scărarul, Cuvinte.
Ms.gr.B.A.R. 1395 Sec. XV / Miscelaneu teologic. Scurt tratat teologic. A Sfântului
Ioan Gură de Aur, cuvânt la Buna Vestire.; Despre distrugerea Ierusalimului.; Rânduiala
parastaselor.; Omilii la diferite duminici, facerea lui chir Natanail Beritu.; Omilie a
Sfântului Gherman arhiepiscopul Constantinopolului la Maica Domnului.; Text
hagiografic: Sfântul proroc Naum.; Despre spovedanie.; Apostolul Iacov, povestire
despre nașterea Maicii Domnului.; Omilie a Sfântului Efrem la a Doua venire a lui Iisus
Hristos.; O altă omilie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Buna Vestire.
Ms.gr.B.A.R. 1388 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Miscelaneu
teologic. Lucrări ale Sfântului Grigorie Teologul, Nil pustnicul.: Filotei Monahul.;
Lucrare hagiografică despre viața sfântului Maxim Kavsokalivitul.
Ms.gr.B.A.R. 1390 Sec. XVIII (prima jumătate) / Miscelaneu. Ale lui Chir Teodor
Prodromul, tetrastihuri iambice şi eroice despre cele spuse pe scurt la vestirea naşterii lui
Grigorie Teologul.; Ale lui Callicles, versuri la Cinstita Cruce, împodobită de
porfirogeneta stăpână Ana.; Interpretări la Iliada lui Homer.
Ms.gr.B.A.R. 1392 Sec. XVIII (1792-1794) / Miscelaneu. Cântări bisericești sub
formă de canoane la diferite sărbători bisericești.; Omilii ale Sfinților Părinți ai Bisericii.;
Lucrări filozofice.

150
 Ms.gr.B.A.R. 1393 Sec. XVIII (1784) / Teofan Ceranicus, arhiepiscopul
Tauromeniei. Omilii la Evangheliile duminicale și la sărbătorile de peste tot anul.
Ms.gr.B.A.R. 1394 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Scolii la Dogmatica
Sfântului Ioan Damaschin.; Gheorghe Coressi, despre predestinare și har.; Despre cele
șapte sinoade ecumenice și alte lucrări teologice.
Ms.gr.B.A.R. 1396 Sec. XVIII (început) / Zaharia, nedumeriri și dezlegări.
Ms.gr.B.A.R. 1397 Sec. XVIII (1799-1800) / Miscelaneu. Tălmăcire a lui Daniil
din Patmos ale epistolelor lui Synesie de Cyrene.; Probleme de gramatică.; Lucrări
teologice.; Lucrări hagiografice.
Ms.gr.B.A.R. 1398 Sec. XVIII (1798-1800) / Miscelaneu. Lucrări teologice.;
Lucian de Samosata despre amiciție.; Socrate, cuvânt către Demonic.; Culegere de
scrisori eclesiastice.; Socrate discursul plataic.
Ms.gr.B.A.R. 1387 Sec. XV / Cuvinte. Ioan Scărarul.
Ms.gr.B.A.R. 1388 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu teologic. Lucrări ale
Sfântului Grigorie Teologul, Nil pustnicul.: Filotei Monahul.; Lucrare hagiografică
despre viața sfântului Maxim Kavsokalivitul.

224. Bibl. Veniamin egumenul

Ms.gr.B.A.R. 1390 Sec. XVIII (prima jumătate) / Miscelaneu. Ale lui Chir
Teodor Prodromul, tetrastihuri iambice şi eroice despre cele spuse pe scurt la vestirea
naşterii lui Grigorie Teologul.; Ale lui Callicles, versuri la Cinstita Cruce, împodobită de
porfirogeneta stăpână Ana.

225. Bibl. Centrală din București

Ms.gr.B.A.R. 1387 Sec. XV / Cuvinte. Ioan Scărarul.

Ms.gr.B.A.R. 1388 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu teologic. Lucrări ale
Sfântului Grigorie Teologul, Nil pustnicul, Filotei Monahul.; Lucrare hagiografică despre
viața sfântului Maxim Kavsokalivitul.

151
 Ms.gr.B.A.R. 1389 Sec. XVIII (1756) / Τοῦ σοφωτὰτου κυρίου Θεοφίλου τοῦ
Κορυδαλέως ὑπομνὴματα συνοπτικά, καὶ ζητήματα εἰς τὴν περὶ οὐρανοῦ πραγματείαν. -
Teofil Coridaleu, Comentarii sinoptice şi cercetări la tratatul despre cer.
Ms.gr.B.A.R. 1390 Sec. XVIII (prima jumătate) / Miscelaneu. Ale lui Chir Teodor
Prodromul, tetrastihuri iambice şi eroice despre cele spuse pe scurt la vestirea naşterii lui
Grigorie Teologul.; Ale lui Callicles, versuri la Cinstita Cruce, împodobită de
porfirogeneta stăpână Ana.

226. Bibl. Mănăstirii Dragomirna

Ms.gr.B.A.R. 1387 Sec. XV / Ioan Scărarul, Cuvinte.

227. Bibl. Școlii (Academiei) Domnești din Iași

Ms.gr.B.A.R. 1389 Sec. XVIII (1756) / Τοῦ σοφωτὰτου κυρίου Θεοφίλου τοῦ
Κορυδαλέως ὑπομνὴματα συνοπτικά, καὶ ζητήματα εἰς τὴν περὶ οὐρανοῦ πραγματείαν. –
Teofil Coridaleu, Comentarii sinoptice şi cercetări la tratatul despre cer.

228. Bibl. Calinic Miclescu

Ms.gr.B.A.R. 1382 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Comentarii la Cântarea
Cântărilor.

229. Bibl. Regina Elisabeta a Greciei

Ms.gr.B.A.R. 1371 Sec. XVIII (1734) / Miscelaneu de slujbe religioase.

230. Bibl. Tzigara-Samurcaș

Ms.gr.B.A.R. 1371 Sec. XVIII (1734) / Miscelaneu de slujbe religioase.

231. Bibl. Secției de Muzică

Ms.gr.B.A.R. 1373 Sec. XIX (1823) / Psaltichie.

232 Bibl. Măn. Galata

152
 Ms.gr.B.A.R. 1395 Sec. XV / Miscelaneu teologic. Scurt tratat teologic. A
Sfântului Ioan Gură de Aur, cuvânt la Buna Vestire.; Despre distrugerea Ierusalimului.;
Rânduiala parastaselor.; Omilii la diferite duminici, facerea lui chir Natanail Beritu.;
Omilie a Sfântului Gherman arhiepiscopul Constantinopolului la Maica Domnului.; Text
hagiografic: Sfântul proroc Naum.; Despre spovedanie.; Apostolul Iacov, povestire
despre nașterea Maicii Domnului.; Omilie a Sfântului Efrem la a Doua venire a lui Iisus
Hristos.; O altă omilie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Buna Vestire.

233. Biblioteca Centrală Universitară

Ms.gr.B.A.R. 1395 Sec. XV / Miscelaneu teologic. Scurt tratat teologic. A

Sfântului Ioan Gură de Aur, cuvânt la Buna Vestire.; Despre distrugerea Ierusalimului.;
Rânduiala parastaselor.; Omilii la diferite duminici, facerea lui chir Natanail Beritu.;
Omilie a Sfântului Gherman arhiepiscopul Constantinopolului la Maica Domnului.; Text
hagiografic: Sfântul proroc Naum.; Despre spovedanie.; Apostolul Iacov, povestire
despre nașterea Maicii Domnului.; Omilie a Sfântului Efrem la a Doua venire a lui Iisus
Hristos.; O altă omilie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Buna Vestire.
Ms.gr.B.A.R. 1392 Sec. XVIII (1792-1794) / Miscelaneu. Cântări bisericești sub
formă de canoane la diferite sărbători bisericești.; Omilii ale Sfinților Părinți ai Bisericii.;
Lucrări filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 1393 Sec. XVIII (1784) / Teofan Ceranicus, arhiepiscopul
Tauromeniei. Omilii la Evangheliile duminicale și la sărbătorile de peste tot anul.
Ms.gr.B.A.R. 1394 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Scolii la Dogmatica
Sfântului Ioan Damaschin.; Gheorghe Coressi, Despre predestinare și har.; Despre cele
șapte sinoade ecumenice și alte lucrări teologice.
Ms.gr.B.A.R. 1396 Sec. XVIII (început) / Zaharia, nedumeriri și dezlegări.
Ms.gr.B.A.R. 1397 Sec. XVIII (1799-1800) / Miscelaneu. Tălmăcire a lui Daniil
din Patmos ale epistolelor lui Synesie de Cyrene; Probleme de gramatică.; Lucrări
teologice.; Lucrări hagiografice.

153
 Ms.gr.B.A.R. 1398 Sec. XVIII (1798-1800) / Miscelaneu. Lucrări teologice.;
Lucian din Samosata Despre amiciție; Culegere de scrisori eclesiastice.; Socrate
discursul plataic.

234. Bibl. Mitropoliei Moldovei

Ms.gr.B.A.R. 1392 Sec. XVIII (1792-1794) / Miscelaneu. Cântări bisericești sub
formă de canoane la diferite sărbători bisericești.; Omilii ale Sfinților Părinți ai Bisericii.;
Lucrări filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 1393 Sec. XVIII (1784) / Teofan Ceranicus, arhiepiscopul
Tauromeniei. Omilii la Evangheliile duminicale și la sărbătorile de peste tot anul.
Ms.gr.B.A.R. 1394 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Scolii la Dogmatica
Sfântului Ioan Damaschin.; Gheorghe Coressi, despre predestinare și har.; Despre cele
șapte sinoade ecumenice și alte lucrări teologice.
Ms.gr.B.A.R. 1396 Sec. XVIII (început) / Zaharia, nedumeriri și dezlegări.

235. Biblioteca Ghenadie Enăceanu

Ms.gr.B.A.R. 1410 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

236. Bibl. Nicodim Vatopedinul (din Kefalonia)

Ms.gr.B.A.R. 1407 Sec. XVIII-XIX / Miscelaneu. Teofil Coridaleu, Expunere
despre tipurile epistolare.; Alte lucrări teologice ale Sfinților Părinți.; Discursuri olintiace
ale lui Demostene.; Epistole în traducere neogreacă.

237. Bibl. S. Sihleanu

Ms.gr.B.A.R. 1403 Sec. XIX (prima jumătate) / C. Economos. Discurs funebru la
neuitatul patriarh al Constantinopolului, Grigorie, rostit la Odessa, în mitropolia
rusească Mântuitorul, la 19 iunie 1821.

238. Arhiva Cezar Boliac

154
 Ms.gr.B.A.R. 1403 Sec. XIX (prima jumătate) / C. Economos. Discurs funebru la
neuitatul patriarh al Constantinopolului, Grigorie, rostit la Odessa, în mitropolia
rusească Mântuitorul, la 19 iunie 1821.

239. Bibl. Toma logofătul (din Castoria)

Ms.gr.B.A.R. 1389 Sec. XVIII (1756) / Teofil Coridaleu, Comentarii la cărţile lui
Aristotel despre suflet.

240. Arhiva Arghiropol

Ms.gr.B.A.R. 1412 Sec. XIX (început) / Προγνωστικὸν παντοτινὸν.

241. Βibl. Muzeului Vălenii de Munte

Ms.gr.B.A.R. 1413 Sec. XVII (mijloc) / Fragment liturgic.

242. Bibl. Panaiot Rosseti

Ms.gr.B.A.R. 1420 Sec. XIX (început) / Interpretare la cartea a IV-a a gramaticii
lui Teodor Gaza. Definiţia gramaticii.

243. Bibl. Dimitrie Zamfir Selega

Ms.gr.B.A.R. 1415 Sec. XVIII / Miscelaneu. Teofil Coridaleu, parafraze
scolastice.; Lucrări ale lui Mihail Psellos din Efes.

244. Bibl. Gh. T. Kirileanu

Ms.gr.B.A.R. 1434 Sec. XVIII (sfârșit) / Σύνοψις συλλεχθεῖσα ἐκ τῶν βασιλικῶν
παρὰ τοῦ ἄρχ<οντος> ὑπάτου τῶν φιλ. Kirileanu ο σόφων τῆς τοῦ Χριστοῦ Μεγάλης
Εκκλησίας καὶ μεγάλου παχαρνίκου τῆς Βλαχίας Μιχαὴλ Φωτεινοῦ ἐκ Χίου. - Synopsis
adunată din bazilicale de arhon principele filozofilor al Marii Bisericii a lui Hristos şi
mare paharnic al Ţării Româneşti, Mihail Fotino din Hios.
Ms.gr.B.A.R. 1462 Sec. XVIII (1799) / Neofit Kavsokalivites Ierodiaconul,
Comentarii la gramatica lui Teodor Gazis.

155
 Ms.gr.B.A.R. 1468 Sec. XVIII (prima jumătate) / Miscelaneu. Lucrări liturgice.;
Fragmente de psaltichie.

245. Bibl. Dimitrie Bibescu (logofătul)

Ms.gr.B.A.R. 1434 Sec. XVIII (sfârșit) / Σύνοψις συλλεχθεῖσα ἐκ τῶν βασιλικῶν
παρὰ τοῦ ἄρχ<οντος> ὑπάτου τῶν φιλοσόφων τῆς τοῦ Χριστοῦ Μεγάλης Εκκλησίας καὶ
μεγάλου παχαρνίκου τῆς Βλαχίας Μιχαὴλ Φωτεινοῦ ἐκ Χίου. – Mihail Fotino, Synopsis
adunată din bazilicale de arhon principele filozofilor al Marii Bisericii a lui Hristos.

246. Αrhiva familiei Xenocrat

Ms.gr.B.A.R. 1436 Sec. XIX (prima jumătate) / Dumnezeiasca și sfânta curățire a
sufletului.
Ms.gr.B.A.R. 1437 Sec. XIX (prima jumătate) / Matei al Mirelor. Διήγησις
σύντομος περί τε τοῦ Σερμπάνου Βοεβόδα τοῦ καὶ Ράδουλου, παρ΄ἐλπίδα τῆς ἡγεμονίας
ἐκπεσόντος καὶ Ράδουλ Βοεβόδα, υἱοῦ Μίχνα Βοεβόδα ἐν τῆ Οὐγκροβλαχία
εἰσελθόντος. - Matei al Mirelor, Povestire pe scurt despre neaşteptata cădere din domnie
a lui Şerban-Vodă zis şi Radu, şi despre venirea în Ţara Românească a lui Radu-
Voievod, fiul lui Mihnea.

247. Bibl. Jacobescu

Ms.gr.B.A.R. 1440 Sec. XVIII-XIX / Miscelaneu. Scrisori, documente, discursuri.

248. Bibl. Ghica (beizadelele Grigorie și Gheorghe)

Ms.gr.B.A.R. 1441 Sec. XVIII (1767-1768) / Gramatică turcă, în lb. greacă.

249. Bibl. Hristu Ioan Scutara

Ms.gr.B.A.R. 1442 Sec. XVII (prima jumătate) / Catavasier.

250. Bibl. Ioanichie Ieromonah

Ms.gr.B.A.R. 1442 Sec. XVII (prima jumătate) / Catavasier.

156
251. Bibl. Parisianu
Ms.gr.B.A.R. 1442 Sec. XVII (prima jumătate) / Catavasier.

252. Bibl. Thuliu O. Venera

Ms.gr.B.A.R. 1446 Sec. XVI / Miscelaneu liturgic.

253. Bibl. Scarlat Callimah

Ms.gr.B.A.R. 1448 Sec. XVIII (prima jumătate) / Carte de rugăciuni.

254. Bibl. Dimitrie Holban

Ms.gr.B.A.R. 1448 Sec. XVIII (prima jumătate) / Carte de rugăciuni.

255. Bibl. Ioan Partenie

Ms.gr.B.A.R. 1470 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Slujbe bisericești.; Explicații
la Slujbe bisericești.; Rețete medicale.; Diferite socoteli.; Lucrări teologice.

256. Bibl. Manolache Nicolau

Ms.gr.B.A.R. 1470 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Slujbe bisericești.; Explicații
la Slujbe bisericești.; Rețete medicale.; Diferite socoteli.; Lucrări teologice.

257. Bibl. Stavros din Nicomidia (dascăl)

Ms.gr.B.A.R. 1459 Sec. XIX (început) / Stavros din Nicomidia. Scrieri.

258. Bibl. Nestor Camariano

Ms.gr.B.A.R. 1550 Sec. XVII (1691) / Epistola patriarhului Dositei Notara al
Ierusalimului către clerul şi credincioşii ortodocşi. Constantinopol, 1691. Despre nevoia
de a se strânge ajutoare pentru Sf. Mormânt.
Ms.gr.B.A.R. 1546 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Lucrări filozofice
ale lui Plutarh și Themistie.
Ms.gr.B.A.R. 1547 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Marcianus Ambrosius,
Theatrum politicum. Τομος βος τοῦ πολιτικοῦ θεὰτρου. Εἰς ὃν εἰσὶ κεφάλαια δέκα, μόνον,

157
τὰ δὲ ἓτερα δέκα καφ<άλαι>α ἐν τῷ τόμῳ εὑρίσκεις. -Tomul II al Teatrului politic în care
sunt numai 10 capitole, iar celelalte 10 se află în tomul III.
Ms.gr.B.A.R. 1548 Sec. XVIII (prima jumătate) / Grigorie Teologul, Cuvinte. Cu
interpretări interliniare și numeroase adnotări marginale.
Ms.gr.B.A.R. 1549 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Tâlcuire la antifoanele celor
opt glasuri, făcută de Nichifor Calist Xanthopulos.
Ms.gr.B.A.R. 1551 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Lucrări teologice,
filozofice, istorii.
Ms.gr.B.A.R. 1552 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Vrontologhion,
lucrări științifice (matematică).; Istorii.; Geografie (Ptolemeu).; Prognosticuri ale lunii.
Ms.gr.B.A.R. 1553 Sec. XVIII (post 1776) / Ἐνχειρίδιον περιέχων τὸν
παρακλητικὸν κανόνα εἰς τὸν Τίμιον καὶ Ζωοποιὸν Σταυρόν. Τὰ νῦν πρῶτον ἐκδοθέν,
σπουδῇ μὲν τοῦ πανοσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις κυρίου Χριστοφόρου τοῦ
Ξηροποταμηνοῦ. Δαπάνη δὲ τοῦ τιμιωτάτου κυρίου Θεοδώρου Ροδόλφου ἐκ πόλεως
Μπρασσὸβ τῆς Τρανσυλβανίας. ᾳ ψ ο ς Ἐνετίσην, 1776. Παρὰ Νικολάῳ Γλυκεῖ τῷ ἐξ
Ἰωαννίνων. Con Licenza de’superiori. Manuscris după tipăritură. Manual cuprinzând
canonul de rugăciune la Sfânta şi dătătoarea de viaţă Cruce. Tipărită acum pentru întâia
oară din grija preacuviosului între ieromonahi chir Christofor de la Xeropotam, cu
cheltuiala prea cinstitului domn Theodor Rodolfo din oraşul Braşov al Transilvaniei.
1776, Veneţia. La tipografia Nicolae Glikys din Ianina. Con Licenza de΄superiori.
Ms.gr.B.A.R. 1554 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Lucrări teologice.; Sfaturi
morale (din Filocalie).; Apoftegme ale filozofilor (Plutarh).
Ms.gr.B.A.R. 1459 Sec. XIX (început) / Stavros din Nicomidia. Scrieri.
Ms.gr.B.A.R. 1545 Sec. XVIII (a doua jumătate). Φανάρι Γυναικῶν, τουτὲστι
βιβλίον πολλὰ ὡραιώτατον, περιέχον πολλὰς, καὶ διαφόρους ἱστορίας γυναικείας, καλῶν
τε καὶ κακῶν γυναικῶν, χριστιανῶν τε καὶ ἐθνικῶν. Προσέτι δὲ καὶ διαλόγους, καὶ
λόγους, καὶ ὕμνους, καὶ ἄλλα διάφορα. Παρὰ Κωνσταντίνου Δαπόντε, τοῦ
μετονομασθέντος Καισαρίου, ἀπὸ διαφόρων βιβλίων συλλεχθέντα πάντα,
στιχουργηθέντα, καὶ ἀφέλειαν τῶν ἀναγινωσκόντων. Προσφωνηθέντα δὲ τῷ
πανευγενεστάτω, καὶ εὐκλεεστάτω, καὶ ἐνδοξοτάτω Ἄρχοντι μεγάλῳ μπάνῳ κυρίῳ
Δημητράκῃ Γκίκᾳ. Τόμος δέκατος τρίτος. - Chesarie Daponte, Felinarul femeilor, adică

158
o carte foarte frumoasă, cuprinzând multe şi diverse poveşti despre femei bune şi rele,
creştine şi păgâne, de asemenea şi dialoguri, discursuri, imnuri şi altele culese de
Constantin Daponte, numit apoi Chesarie, puse în versuri şi făcute întru slava lui
Dumnezeu şi pentru plăcerea şi folosul cititorilor, dedicate preanobilului şi
preaislustrului şi preagloriosului arhon mare ban domnul Dumitrache Ghica. Tomul
XIII.
Ms.gr.B.A.R. 1555 Sec. XIX (început) / Manual de logică.
Ms.gr.B.A.R. 1556 Sec. XIX (prima jumătate) / Στοιχεῖα Μεταφυσικῆς τοῦ
σοφωτάτου διδασκάλου κυρίου Βενιαμὶν τοῦ Λεσβίου. - Elemente de metafizică ale
preaînţeleptului dascăl chir Veniamin din Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 1557 Sec. XIX (început) / Documente istorice.
Ms.gr.B.A.R. 1558 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Versuri cu caracter didactic.
Ms.gr.B.A.R. 1560 Sec. XIX (1840) / Athanasios Xodilos, Memorii despre Eterie
şi Revoluţia din 1821.

259. Bibl. Școlii grecești din Sibiu

Ms.gr.B.A.R. 1462 Sec. XVIII (1799) / Neofit Kavsokalivites Ierodiaconul,
Comentarii la gramatica lui Teodor Gazis.

260. Bibl. Fam. Caragea

Ms.gr.B.A.R. 1464 Sec. XVIII / Ἐφημερίδες τοῦ 1775ου μέχρι τοῦ 1808ου,
συλλεχθεῖσαι σποράδην παρὰ Κωνσταντίνου Καρατζᾶ τοῦ Μπάνου. Însemnări zilnice
spicuite de la 1775 până la 1808 de Constantin Caragea Banul.

261. Muzeul Biserica Domnească

Ms.gr.B.A.R. 1465 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

262. Bibl. Macarie Cretanul (proegumen al Lavrei)

Ms.gr.B.A.R. 1472 Sec. XVIII (a doua jumătate-început)/ Miscelaneu teologic.
Rugăciuni.; Lucrări Teologice (Sfântul Thalasie, Simeon Noul Teolog, Sfântul Nil, Iustin
Martirul și filozoful, Sfântul Anastasie, Grigorie de Nissa, Mihail Singhelul, Teodoret

159
Episcopul Cirului, Grigorie Teologul, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Dionisie
Areopagitul și Teodor cel sfințit).; Lexicon teologic.; Învățături ale Sinoadelor
Ecumenice.

263. Bibl. Consistoriului clerical din Moldova

Ms.gr.B.A.R. 1473 Sec. XIX (început) / Tâlcuirea psalmilor, culeasă de la sfinţii
părinţi de către preafericitul patriarh al Ierusalimului, Antim. Psalmii 1-26.

264. Bibl. Gheorghe I. Franghis (Peloponezianul) din Corint

Ms.gr.B.A.R. 1492 Sec. XVIII (1792) / Miscelaneu. Erminii teologice, Lucrări
teologice, Rugăciuni, Lucrări hagiografice, versuri (versurile sibilei Erithrea către
Domnul Iisus Hristos), Slujbe religioase, Epistole.

265. Bibl. Octav Erbiceanu

Ms.gr.B.A.R. 1492 Sec. XVIII (1792) / Miscelaneu. Erminii teologice, Rugăciuni,
Lucrări hagiografice, versuri (versurile sibilei Erithrea către Domnul Iisus Hristos),
Slujbe religioase, Epistole.

266. Bibl. Ierom. Calist (egumenul Comanei)

Ms.gr.B.A.R. 1477 Sec.XVIII / Psaltichie.

267. Bibl. Gherman

Ms.gr.B.A.R. 1482 Sec. XIX (început) Constantin Iconomos, Cuvânt funebru la
răposatul patriarh al Constantinopolului, Grigorie, rostit la Odesa, în mitropolia
rusească a Mântuitorului, la 19 iunie 1821.

268. Bibl. Paul Petrescu

Ms.gr.B.A.R. 1499 Sec. XVIII (început) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1500 Sec. XIX (1815) / Psaltichie.

269. Bibl. I.D. Petrescu

160
 Ms.gr.B.A.R. 1508 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1510 Sec. XVIII (1716) / Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 1500 Sec. XIX (1815) / Psaltichie.

270. Bibl. Ciprian Vlahul

Ms.gr.B.A.R. 1509 Sec. XVIII / Psaltichie.

271. Bibl. Teofan din Trapezunt (Măn. Sf. Gheorghe Peristeriotul)

Ms.gr.B.A.R. 1510 Sec. XVIII (1716) / Irmologhion.

272. Bibl. D. iIoniță (defteriu la Udricani)

Ms.gr.B.A.R. 1501 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie biligvă greco-română.

273. Bibl. Petru Nicolaescu (preot la biserica Stejaru)

Ms.gr.B.A.R. 1501 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie biligvă greco-română.

274. Bibl. Dimitrie Popescu (cântăreț la biserica Stejaru)

Ms.gr.B.A.R. 1501 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie biligvă greco-română.

275. Bibl. Anghel (dascălul)

Ms.gr.B.A.R. 1501 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie biligvă greco-română.

276. Biblioteca Costache Cîntărețu

Ms.gr.B.A.R. 1504 Sec. XIX (început) / Psaltichie biligvă greco-română.

277. Bibl. Ioasaf Sichiotul (din Anatolicon)

Ms.gr.B.A.R. 1506 Sec. XVIII (1770) / Anastasimatar.

278. Bibl. Mănăstirii Themata

Ms.gr.B.A.R. 1506 Sec. XVIII (1770) / Anastasimatar.

161
279. Bibl. ierod. Pană (Măn. Themata)
Ms.gr.B.A.R. 1506 Sec. XVIII (1770) / Anastasimatar.

280. Bibl. Măn. Sfântul Gheorghe din București

Ms.gr.B.A.R. 1511 Sec. XVIII (prima jumătate) / Anastasimatar.

281. Bibl. Nicolăiță logofăt (cămătar)

Ms.gr.B.A.R. 1511 Sec. XVIII (prima jumătate) / Anastasimatar.

282. Bibl. Mihalache-Mihalache

Ms.gr.B.A.R. 1512 Sec. XIX (prima jumătate) / Irmologhion.

283. Bibl. Chiril Singhelul

Ms.gr.B.A.R. 1533 Sec. XVIII / Început cu Dumnezeu cel sfânt al acestei cărţi de
psaltichie foarte scurtă, care cuprinde cele mai necesare cântări de la vecernie, utrenie şi
liturghie. Începutul kekragarelor şi ale dogmaticelor.

284. Bibl. Ion (cântăreț la Mănăstirea Cozia)

Ms.gr.B.A.R. 1519 Sec. XVIII (sfârșit) / Psaltichie. Anastasimatar pe notație
cucuzeliană.

285. Bibl. G. Șapcaliu din Câmpulung

Ms.gr.B.A.R. 1520 Sec. XVII (sfârșit) / Disputa dintre Sf.Isidor Pelusiotul şi
patriarhul Teofil al Alexandriei. Text fragmentar fără început şi sfârşit.
Μs.gr.B.A.R. 1521 Sec. XIX (prima jumătate) / Leacuri pentru diferite boli:
scorbat, gălbinare, fracturi, dureri de inimă, urechi, ochi, dinţi, rinichi, splină, stomac,
trînji, oftică, rîie, damblă, vătămătură, podagvă, chelbe, leac contra beţiei, a setei ş.a.
Μs.gr.B.A.R. 1523 Sec. XIX (mijloc) / August Kotzebu, Quakerii. Οἱ κουάκεροι.
Δράμα εἰς μίαν πρᾶξιν. Μετάφρασις εκ τοῦ Γερμανικοῦ ἐκ τῶν τοῦ Κοτζιμποῦ ὑπὸ
Ἰωάννου Σεργίου παπαδοπούλου τοῦ ἐκ Γούρας τῆς Θεσσαλίας. - August von Kotzebue

162
Quakerii. Dramă într-un act. Traducere din germană, de Ioan Papadopol din Gura
Tesaliei.

286. Βibl. Măn. Valea

Ms.gr.B.A.R. 1520 Sec. XVII (sfârșit) / Disputa dintre Sf.Isidor Pelusiotul şi
patriarhul Teofil al Alexandriei. Text fragmentar fără început şi sfârşit.

287. Bibl. Constantin Vardalahos

Ms.gr.B.A.R. 1525 Sec. XIX (început) / Constantin Vardalahos, Πρῶτα
μαθὴματα διὰ τὰ παιδία καἰ διὰ κάθε ἀρχάριον ἄνθρωπον. - Constantin Vardalahos,
Primele lecţii pentru copii şi pentru orice începător.
Ms.gr.B.A.R. 1529 Sec. XIX (început) / Constantin Vardalahos, Primele planuri
de lecții pentru copii. Vol. I.

288. Βibl. Victor Gomoiu

Ms.gr.B.A.R. 1527 Sec. XVIII (prima jumătate) / Miscelaneu. Geografie.;
Dogmatică ortodoxă.; Epistolar.; Rețete medicale și culinare.; Vocabulare.; Istorii (Tratat
de pace din 1699 semnat de sultanul otomanilor).; Jurnal de călătorii al lui Vasile
Vatatzes.; Despre alcătuirea Psaltirei a lui Theodoret.; Cântări la diferite sărbători
bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 1526 Sec. XIX (prima jumătate) / Manuscris după tipăritură.
Constantin Mihail din Castoria, Dietetica, la care se adaugă şi istoria sinoptică despre
începutul şi progresul ştiinţei medicale şi despre unii bărbaţi care s-au evidenţiat în
aceasta, dintre cei vechi şi noi, alcătuită de Constantin Mihail din Castoria, care a
studiat şi ştiinţa medicală. Tipărită acum întâia oară, cu cheltuiala prietenească, Viena,
1794. Din tipografia lui Iosif Baummeister.

289. Αrhiva Hagi-Popp

Ms.gr.B.A.R. 1534 Sec. XVIII (1781) / Copie de scrisori.

290. Bibl. Grigore Tocilescu

163
 Ms.gr.B.A.R. 1537 Sec. XVIII (sfârșit) / Maxim Margunios. Scrisori.

291. Bibl. Constandis Papantoniu

Ms.gr.B.A.R. 1537 Sec. XVIII (sfârșit) / Maxim Margunios. Scrisori.

292. Bibl. Demostene Russo

Ms.gr.B.A.R. 1560 Sec. XIX (1840) / Athanasios Xodilos, Memorii despre Eterie
şi Revoluţia din 182182.
Ms.gr.B.A.R. 1559 Sec. XX (ante 1938) / Tοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ εὐσεβεστάτου
Αὐθέντου Ἰωάννου Νέγγοε μεγάλου βοεβόδα καὶ αὐτοκρὰτορος Μεγάλης
Οὐγγροβλαχίας, λόγος διδακτικὸσς περὶ ἀγάπης Θεοῦ, πρὸς τὸν ἠγαπημένου αὐτοῦ υἱὸν
Θεοδόσιον καὶ πρός ἑτέρους αὐθέντας καὶ ἄρχοντας, πατριάρχας τε καὶ ἀρχιεπισκόπους
καὶ πλουσίους καὶ πένητας. - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. A
prea luminatului şi cucernicului Domn Ioan Neagoe, mare voievod şi singur stăpânitor al
Marii Ungrovlahii, cuvânt de învăţătură despre iubirea de Dumnezeu către iubitul său fiu
Teodosie şi către alţi domni şi boieri, patriarhi şi arhiepiscopi şi bogaţi şi săraci.

293. Bibl. G.T. Stratulat

Ms.gr.B.A.R. 1567 Sec. XVIII-XIX / Istorie.

II. Colectiile din care manuscrisele au ajuns la Biblioteca Academiei Române:

1. Bibl. Alexandru Papadopol-Callimah:

Ms.gr.B.A.R. 7(4) Sec. XVIII (1765) / Domnia lui Ioan fiul lui Andronic. Cum a
intrat dar Ioan în Constantinopol și s-a încununat împărat și a făcut voia lui Baiazid.
Ms.gr.B.A.R. 94(28) Sec. XVIII / Ἰούστου Λιψίου περὶ εὐσταθείας ἤτοι
καρτερίας. - A lui Iustus Lipsius despre statornicie.

82
Cf. Ἀθανασίου Ξοδίλου. Ἡ Ἑταιρία τῶν φιλικῶν καὶ τὰ πρῶτα συμβάντα τοῦ 1821. Ἀνέκδοτα
ἀπομνημονεύματα προκηρύξεις, γράμματα κ. ἄ. κείμενα. - Athanasios Xodilos. Eteria şi primele
evenimente din 1821. Memorii inedite, proclamaţii, scrisori şi alte texte. Ediţiei îngrijită de L. I. Vranusis şi
N. Camariano.

164
 Ms.gr.B.A.R. 245(53) XVIII / Ἡ εἰκοστὴ τετάρτη Ἰανουαρίου. Ὕμνος
Ἀλεξάνδρῳ Ἰωάννῃ Α΄. Ἡγεμόνι τῶν Ἡνωμένων Πολιτειῶν Ρουμανίας καὶ Μολδαϋίας
[...] - Imn lui Alexandru Ioan întâi domn al Principatelor Unite, al României și al
Moldovei [...].

2. Bibl. Dimitrie A. Sturdza:

Ms.gr.B.A.R 9(42) Sec. XVIII / Περὶ Βλαχίας. Ἡ ῥουμάνα τζάρα ἦν ἡ αὐτὴ μετὰ
τοῦ Ἐρδελίου καὶ τῆς Μολδαβίας. - Mihai Cantacuzino, Despre Valahia. Țara
Românească era aceeași cu Ardealul și Moldova.
Ms.gr.B.A.R. 128(267) XVIII / Ἑρμηνεία εἰς τὸ τέταρτον τῶν εἰς τέσσαρα τῆς
γραμματικῆς τοῦ κυρίου Θεοδώρου Γαζῆ φιλοπονηθεῖσα χάριν τῶν φιλομαθῶν παρὰ
Δανιὴλ μοναχοῦ τοῦ Πατμίου. - Tălmăcire la cartea a patra din cele patru ale gramaticii
domnului Teodor Gazis lucrată pentru doritorii de învățătură de către Daniil călugărul din
Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 234(63) Sec. XVIII / Despre tinerețe sau despre prima vârstă a
omului.
Ms.gr.B.A.R. 248(25) Sec. XVIII / Ismin și Ismenia, Eustathios Makrembolites.
Ms.gr.B.A.R. 292(51) Sec. XVIII (1788) / Orânduirea, după alfabet, a tuturor
chestiunilor cuprinse în sfintele și dumnezeieștile canoane, lucrată și compusă de
preasmeritul întru ieromonahi Matei. Manualul lui Matei Vlastaris.
Ms.gr.B.A.R. 406(79) Sec. XVIII (1780) Slujba Aghiazmei mici (a sfințirii apei
mici).
Ms.gr.B.A.R. 490(764) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări compuse de. Gherman,
Balasie preotul, Dimitrie, Petru Berechet, Gheorghe Cretanul, Iacob protopsaltul, Damian
Vatopedinul și alții.
Ms.gr.B.A.R. 766(342) Sec. XVIII / Rezumatul întregii medicine practice sau
părerile celor mai înţelepţi medici despre boli şi cauzele lor şi despre medicamente.
Ms.gr.B.A.R. 1030 Sec. XVIII-XIX / Miscelaneu. Lucrări cu conținut religios,
lucrări istorice, elemente calendaristice.; Comedii de Moliѐre.
Ms.gr.B.A.R. 929 Sec. XIX / Colecţie de sentinţe morale.
Ms.gr.B.A.R. 1010 Sec. XIX / Gramatică.

165
 Ms.gr.B.A.R. 1027 Sec. XIX / Omilii ale Sfântului Vasile cel Mare şi Epistolele
lui Synesie din Cyrene.

3.Bibl. Constantin Erbiceanu

Ms.gr.B.A.R. 861 Sec. XI / File care au servit drept legătură la o carte. Un
fragment din viaţa şi pătimirile Sfântului Marcu.
Ms.gr.B.A.R. 260(36) Sec. XIV/XV / Florilegiu de sentințe morale extrase din
Sfânta Evanghelie, Părinții Bisericii și autorii clasici.
Ms.gr.B.A.R. 399(338) Sec. XV / Tipic exact al slujbei bisericești adunat din
tipicul Sfântului Sava și din altele diferite, având și capitolele călugărului domnului
Marcu în locul unde este nevoie fiecare, și cu alte câteva însemnări trebuincioase.
Ms.gr.B.A.R. 820 Sec. XVII / Slujba privegherii.
Ms.gr.B.A.R. 824 Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 14(202) Sec. XVIII / Un fragment din istoria editată de frații
Tunusli. Începe cu anul 1460 și se termină cu anul 1689.
Ms.gr.B.A.R. 232(602) Sec. XVIII / Φιλοθέου Πάρεργα83. - Nicolae
Mavrocordat, Răgazurile lui Filotei.
Ms.gr.B.A.R. 798 Sec. XVIII / Colecţie de legi în greaca vulgară.
Ms.gr.B.A.R. 801 Sec. XVIII / Un manual de astronomie.
Ms.gr.B.A.R. 802 Sec. XVIII / Viaţa domnului Ioan Nicolae Petru Mavrogheni şi
alte cuvântări la diferite sărbători religioase.
Ms.gr.B.A.R. 804 Sec. XVIII / Scrisoarea teologică a lui Petru Leclerc ipodiacon
al bisericii din Rouen şi răspunsul unui oarecare Evghenios.
Ms.gr.B.A.R. 807 Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrierea lui Plutarh din Cheronea
despre creşterea copiilor şi drama lui Petru Metastasie Romanul.
Ms.gr.B.A.R. 808 Sec. XVIII / Slujba cuvioasei Matrona Hiopolitissa (7
octombrie) şi a sfântului mucenic Elefterie şi a cuviosului Pavel din Latros (15
decembrie).
Ms.gr.B.A.R. 811 Sec. XVIII / Miscelaneu. Cuprinde un cuvânt despre
cunoaşterea de sine şi Înfruntarea jidovilor de Neofit Kavsokalivitul.

83
vezi Biblioteca lui Anastasie din Rusciuc (n.e.)

166
 Ms.gr.B.A.R. 819 Sec. XVIII (1784) / Psaltichie. Este un catavasier ce conţine
lucrări muzicale de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 830 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1545 Sec. XVIII (a doua jumătate) Φανάρι Γυναικῶν, τουτὲστι
βιβλίον πολλὰ ὡραιώτατον, περιέχον πολλὰς, καὶ διαφόρους ἱστορίας γυναικείας, καλῶν
τε καὶ κακῶν γυναικῶν, χριστιανῶν τε καὶ ἐθνικῶν. Προσέτι δὲ καὶ διαλόγους, καὶ
λόγους, καὶ ὕμνους, καὶ ἄλλα διάφορα. Παρὰ Κωνσταντίνου Δαπόντε, τοῦ
μετονομασθέντος Καισαρίου, ἀπὸ διαφόρων βιβλίων συλλεχθέντα πάντα,
στιχουργηθέντα, καὶ ἀφέλειαν τῶν ἀναγινωσκόντων. Προσφωνηθέντα δὲ τῷ
πανευγενεστάτω, καὶ εὐκλεεστάτω, καὶ ἐνδοξοτάτω Ἄρχοντι μεγάλῳ μπάνῳ κυρίῳ
Δημητράκῃ Γκίκᾳ. Τόμος δέκατος τρίτος. - Chesarie Daponte, Felinarul femeilor, adică
o carte foarte frumoasă, cuprinzând multe şi diverse poveşti despre femei bune şi rele,
creştine şi păgâne, de asemenea şi dialoguri, discursuri, imnuri şi altele culese de
Constantin Daponte, numit apoi Chesarie, puse în versuri şi făcute întru slava lui
Dumnezeu şi pentru plăcerea şi folosul cititorilor, dedicate preanobilului şi
preaislustrului şi preagloriosului arhon mare ban domnul Dumitrache Ghica. Tomul
XIII.
Ms.gr.B.A.R. 803 Sec. XIX / Miscelaneu psaltic.
Ms.gr.B.A.R. 810 Sec. XIX (1821) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 816 Sec. XIX / Colecţie de poezii lirice în neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 817 Sec. XIX / Comedia lui Moliere.
Ms.gr.B.A.R. 818 Sec. XIX / Catagrafia tuturor moşiilor Sfântului Mormânt.
Ms.gr.B.A.R. 821 Sec. XIX / Psaltichie. Slujbele tuturor sfinţilor de pe întreg
anul.
Ms.gr.B.A.R. 825-828 Sec. XIX / Scriere în 4 volume cuprinzând o Istorie
generală a lui Nicolae Polien din Epir. Relatarea începe cu războiul din Troia.
Ms.gr.B.A.R. 866 Sec. XIX / Miscelaneu. Lucrări teologice: Retorica amvonului,
Comentarii la Evanghelia după Marcu și Enciclopedie teologică.
Ms.gr.B.A.R. 908 Sec. XIX / Texte religioase.
Ms.gr.B.A.R. 1326 Sec. XIX (1807) / Naum Râmniceanu, Scrieri.

167
 Ms.gr.B.A.R. 1327 Sec. XIX (1828) / Naum Râmniceanu, Propedia gramaticii;
corespondență.
Ms.gr.B.A.R. 1328 Sec. XIX (1834-1838) / Naum Râmniceanu, Extrase din
Filocalie și note din Sintaxa lui Ștefan Commitas.
Ms.gr.B.A.R. 1329 Sec. XIX (1827-1828) / Naum Râmniceanu, Extrase din
scrierile lui Gură de Aur: Comentarii la Evanghelia de la Ioan și la epistolele Sfântului
apostol Pavel84.
Ms.gr.B.A.R. 1330 Sec. XIX (1826) / Naum Râmniceanu, Extrase din tălmăcirile
lui Gură de Aurul la Evangheliile de la Matei și Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 1331 Sec. XIX (1818-1825) / Naum Râmniceanu, Catastif de
venituri și cheltuieli; extrase din diferiți autori; cuvântări; liste de elevi, însemnări.
Ms.gr.B.A.R. 1332 Sec. XIX (1814-1818) / Naum Râmniceanu, Însemnări,
extrase din Sfinții Părinți, corespondență ș.a.
Ms.gr.B.A.R. 1333 Sec. XIX (1814) / Naum Râmniceanu, Extrase din Ioan
Damaschin, din Catena la Octateuh, tetrastihuri sfătuitoare, zodiac, din Gramatica lui
Teodor Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 1334 Sec. XIX (1829) / Naum Râmniceanu, Extrase din Catena la
Octateuh, din Canoanele Sfinților Apostoli și din cartea Sinodicon.
Ms.gr.B.A.R. 1335 Sec. XIX (1834-1836) / Naum Râmniceanu, Extrase din
Filocalie ș.a.
Ms.gr.B.A.R. 1336 Sec. XIX (1819) / Naum Râmniceanu, Școala a doua a
începătorilor.
Ms.gr.B.A.R. 1337 Sec. XIX (1818) / Naum Râmniceanu, Propedia gramaticii.
Ms.gr.B.A.R. 1341 Sec. XIX (1822-1832) / Naum Râmniceanu, Condica mea de
casă.
Ms.gr.B.A.R. 1346 Sec. XIX (1808) / Naum Râmniceanu, Lexicologie, parimii,
sintaxa verbelor ș.a.
Ms.gr.B.A.R. 1354 Sec. XIX (1819) / Naum Râmniceanu, Școala I a
începătorilor.

84
Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea literară a prostosinghelului Naum Râmniceanu, București,
1900, p. 40-41.

168
4.Bibl. General Pencovici
Ms.gr.B.A.R. 270(650) Sec. XVIII / Παροιμίαι συλλεχθεῖσαι ἀπὸ διαφόρων
βιβλίων ὑπὸ Παρθενίου ἱερομονάχου Κατζιούλη τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων, εἰς χρῆσιν καὶ
ὠφέλειαν τῶν φιλοπόνων σπουδαίων καὶ ἐν Χριστῷ ἡμῶν ἀδελφῶν. - Proverbe culese
din diferite cărți de către ieromonahul Partenie Căciulă (?) din Ianina, spre folosul celor
iubitori de învățătură și a fraților noștri întru Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 33(13) Sec. XVIII/XIX / Copii după diferite scrisori de la diverși.
Partea finală a manuscrisului, cuprinde texte turcești.

5. Bibl. Ioan Kalinderu

Ms.gr.B.A.R. 46(696) Sec. XIX / Conține copii după un număr mare de scrisori
de la un necunoscut către diferiți, din anii 1836 - 1839. Scrisorile au cuprins în special
comercial.

6. Bibl. Episcop Melchisedec Ștefănescu

Ms.gr.B.A.R. 311(94) Sec. XII / Tetraevangheliar. Pergament.
Ms.gr.B.A.R. 150(46) Sec. XVIII / Vichentie Damodos, Tratat de retorică. Ce
este retorica, de unde a fost numită, în ce seamănă și se deosebește de dialectică.
Aplicație la tălmăcirile retorice.
Ms.gr.B.A.R. 386(72) Sec. XVIII Tâlcuire cu întrebări și răspunsuri la sfintele
evanghelii ale Duminicilor întregului an și ale altor câtorva sărbători, după sfântul
Teofilact arhiepiscopul Bulgariei, scurtă alegere pentru ușoara ținere de minte.
Ms.gr.B.A.R. 422(33) Sec. XVIII (1799) / Psaltichie ce conține cântări de: Petru
Lampadarie, Dionisie din Patra, Ioan protopsaltul (Hrisaf cel Nou), Daniil protopsaltul,
Meletie Sinaitul, Atanasie ieromonahul, Dimitriatidis, Serafim Lavriotul, Macarie din
Cipru, Anastasie Rapsaniotis, Iacob protopsaltul și Chiril arhiereul.
Ms.gr.B.A.R. 423(18) Sec. XVIII / Psaltichie ce conține cântări compuse de:
Petru Lampadarie, Ioan Cucuzel, Gheorghe Condopetris, Manuil Hrisaf, Kladas, Xenos
Koronis, Ioan Lampadarios, Arcadichis, Sguropoulos și Iacob protopsaltul.

169
 Ms.gr.B.A.R. 427(100) Sec. XVIII / Psaltichie. Conține cântări de: Petru
Lampadarie, Ioan protopsaltul, Chiril arhiereul, Daniil Lampadarios și Hrisafis.
Ms.gr.B.A.R. 1535 Sec. XVIII (prima jumătate) / Miscelaneu. Lucrări teologice
(Predici).; Rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 507(35) Sec. XIX / Psaltichie greco-română.
Ms.gr.B.A.R. 508(50) Sec. XIX / Psaltichie. Doxastar.

7. Bibl. Ministerul Cultelor

Ms.gr.B.A.R. 1427 Sec. XVII (prima jumătate) / Dumnezeiască liturghie a celui
între sfinţi părintelui nostru Ioan Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 567(105) Sec. XVII/XVIII - Miscelaneu teologic. Pateric.; Despre
sfânta și cinstita rugăciune.
Ms.gr.B.A.R. 149(81) Sec. XVIII / Σύνοψις τέχνης ῥητορικῆς κατὰ πεῦσιν καὶ
ἀπόκρισιν, Ἀλεξάνδρου τοῦ ἐξ Ἀποῤῥήτων. - Rezumatul artei retorice pe întrebări și
răspunsuri, al lui Alexandru Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 156(82) Sec. XVIII / A preaînțeleptului domn Teofil Coridaleu,
care mai târziu prin haina sfântă călugărească s-a numit Teodosie, expunere despre
tipurile epistolare.
Ms.gr.B.A.R. 229(80) Sec. XVIII / Τμῆμα πρῶτον, τὸ ὁποῖον περιέχει τὴν
μυθικὴν διήγησιν τοῦ Στεφανίτου καὶ Ἰχνηλάτου. - Ștefanit și Ihnilat, Secțiunea întâi care
cuprinde povestirea mitică.
Ms.gr.B.A.R. 459(639) Sec. XVIII / Psaltichie. Conține cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 460(640) Sec. XVIII / Psaltichie cu o scurtă introducere la muzica
bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 461(641) Sec. XVIII / Psaltichie. Catavasier cu cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 469(661) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 572(43) Sec. XVIII(1781) / Miscelaneu teologic. Pateric.;
Rugăciune în versuri politice.

170
 Ms.gr.B.A.R. 573(26) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Omilii ale lui Ioan Gură
de Aur la diferite sărbători.; Cuvântări ale lui Gherasim patriarhul Alexandriei (fost al
Castoriei) la diferite chestiuni teologice și sărbători bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 1157 Sec. XVIII (1720) / Ἐπιστολαὶ Ἀλεξάνδρου Μαυροκορδάτου
τοῦ μεγάλου λογοθέτου τῆς Μεγάλης Ἐκκλησίας καὶ γενικοῦ ἑρμηνέως τῆς κραταιᾶς
βασιλείας. – Scrisori ale lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, marele logofăt al Marii
Biserici şi tălmaci general (mare dragoman) al puternicei împărăţii.
Ms.gr.B.A.R. 1366 Sec. XVIII (1707) / Calendar.
Ms.gr.B.A.R. 504(651) Sec. XIX (1831) / Psaltichie. Irmologhion cu cântări de
Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 514(637) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 515(642) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 805 Sec. XIX / Miscelaneu. Ode către greci şi Despre situaţia
Turciei Europene.
Ms.gr.B.A.R. 847 Sec. XIX / Copii de scrisori comerciale dintre anii 1824-1837.
Ms.gr.B.A.R. 848 Sec. XIX / Un registru de socoteli dintre anii 1815-1819 ale
unei Case de Comerţ.
Ms.gr.B.A.R. 1351 Sec. XIX (prima jumătate) / Condica lui Filaret al II-lea,
mitropolitul Ungrovlahiei.
Ms.gr.B.A.R. 1352 Sec. XIX (1818-1830) / Constantin Mihail Manu Vornicul.
Poezii originale și traduceri.
Ms.gr.B.A.R. 1410 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

8. Biblioteca P. Gârboviceanu
Ms.gr.B.A.R. 190(724) Sec. XIX / Ἐπιτομὴ φυσικῆς εἰς βιβλία τρία, ὑπὸ
Νεοφύτου Δούκα. – Neofit Duca, Rezumat de fizică în trei cărți.

9. Bibl. M. Stroescu
Ms.gr.B.A.R. 233(62) Sec. XVIII / Ὁ τῆς ἀπάτης ἀπαλλαγεὶς ἢ τὸ κριτικὸν
Βαλτασὰρ Γρατιανοῦ μεταφρασθὲν ἐκ τῆς γαλλικῆς φωνῆς παρὰ Ἰωάννου Ραλῆ πρώην
μεγάλου στολνίκου τοῦ ἐκ Μιτυλήνης, τόμος πρῶτος, ἐν Ἰασίῳ τῆς Μολδαβίας αψνδ. -

171
Baltazar Grațian, Il Criticon, tradus din franceză de Ion Rali fost mare stolnic, din
Mitilini, volumul întâi, în Iașii Moldovei 1754.

10. Bibl. Ministerul de externe

Ms.gr.B.A.R. 270(650) Sec. XVIII / Παροιμίαι συλλεχθεῖσαι ἀπὸ διαφόρων
βιβλίων ὑπὸ Παρθενίου ἱερομονάχου Κατζιούλη τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων, εἰς χρῆσιν καὶ
ὠφέλειαν τῶν φιλοπόνων σπουδαίων καὶ ἐν Χριστῷ ἡμῶν ἀδελφῶν. - Proverbe culese
din diferite cărți de către ieromonahul Partenie Căciulă(?) din Ianina, spre folosul celor
iubitori de învățătură și a fraților noștri întru Hristos.

11. Bibl. N. Voinov

Ms.gr.B.A.R. 273(20) Sec. XVIII / Mihail Fotino, Colecție de legi.
Ms.gr.B.A.R. 274(21) Sec. XVIII / Mihail Fotino, Colecție de legi.

12. Bibl. Administraţiei Casei Bisericii

Ms.gr.B.A.R. 385(673) Sec. XVIII / Τόμος δεύτερος τῆς ἑρμηνείας τῶν
Δαβιτικῶν ψαλμῶν. - Volumul al doilea al tălmăcirii psalmilor lui David. Manuscrisul
începe de la psalmul 70.
Ms.gr.B.A.R. 462(643) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 942 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Slujba sfântului mucenic
Angheli.
Ms.gr.B.A.R. 950 Sec. XVIII / Manuscris liturgic.
Ms.gr.B.A.R. 955 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Παπαδικὴ νέα περιέχουσα
ἅπαντα τὰ τῶν νέων ποιητῶν διδασκάλων μαθήματα, τοῦ τε κὺρ Ἰωάννου κὺρ Δανιὴλ
καὶ κὺρ Πέτρου σὺν τοῦτοις καὶ ἐτέρων πολῶν. Εἰς τόμους δύω διειρημένη, τόμος βος ἡ
θεία λειτουργία, τυπικά. - Papadichie nouă cuprinzând toate lecţiile compuse de dascălii
noi compozitori: domnii Ioan, Daniil şi Petru, precum şi de mulţi alţii; împărţită în două
volume, volumul 2, sfânta liturghie, tipicalele.
Ms.gr.B.A.R. 956 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 957 Sec. XIX / Manuscris liturgic. Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 958 Sec. XIX (1827) / Manuscris liturgic. Psaltichie.

172
 Ms.gr.B.A.R. 1007 Sec. XIX / Manual şcolar. Interpretare la a patra carte din
gramatica lui Teodor din Gaza.
Ms.gr.B.A.R. 1064 Sec. XIX / Condică de socoteli a lui I.V. (1825).
Ms.gr.B.A.R. 1350 Sec. XIX (1801) / Psaltichie.

13. Biblioteca I. Băjan

Ms.gr.B.A.R. 428(101) Sec. XVIII / Psaltichie greco-română.

14. Dăruit de P. Ionescu

Ms.gr.B.A.R. 505(30) Sec. XIX / Psaltichie. Heruvicar cu lucrări de Petru
Lampadarie și alții.
Ms.gr.B.A.R. 510(107) Sec. XIX / Psaltichie. Cântări de Balasie preotul, Petru
Lampadarie, Petru Berechet și alții.

15. Dumitru C. Olănescu

Ms.gr.B.A.R. 667(114) Sec. XVIII / Miscelaneu. Colecție de canoane bisericești.;
Un tratat de teologie polemică despre natura lui Dumnezeu, în formă de dialog între un
turc și un creștin.

16. Biblioteca C. Porroineanu

Ms.gr.B.A.R. 829 Sec. XIX / Rezumat istoric al istoriei Moldovei.

17. Bibl. D.C. Sturdza-Şcheianu

Ms.gr.B.A.R. 864 Sec. XIX (1821) / Miscelaneu. Lucrări filozofice traduse în
neogreacă.; Lucrări teologice.

18. Bibl. M. Firu învăţător din Oradea

Ms.gr.B.A.R. 907 Sec. XVIII / Însemnări răzleţe despre istoria orientului.

19. Bibl. Lapedatu

Ms.gr.B.A.R. 962 Sec. XVI / Manuscris patristic. Omilii.

173
20. Bibl. Tombazis Mavrocordat
Ms.gr.B.A.R. 974 Sec. XVII / XVIII - Scrisori originale şi copii ale diferiţilor
învățați şi bărbaţi vestiţi din timpurile din urmă, în limba greacă clasică şi în cea
modernă, către marele logofăt Ioan Cariofil şi către fiii săi Manuil, mare retor, şi Ralli,
mare hartofilax, şi unele răspunsuri ale lor. Precum şi către marele schevofilax Scarlat
Rosetti şi către Chiril al Cizicului, fost patriarh al Constantinopolului, şi către diferite
alete persoane din secolul nostru al XVIII-lea.

21. Bibl. Nicolae Docan

Ms.gr.B.A.R. 1159 Sec. XVIII (1742) / Harmenopol, Lexicon alfabetic,
cuprinzând verbele îndeobşte.
Ms.gr.B.A.R. 1161 Sec. XVIII (sfârşit). / Δημητρίου Παναγιωτάκη μεγάλου
λογοθέτη τῆς ἐκλαμπροτάτης αὐθεντίας Οὐγγροβλαχίας ἕκτη διάλεκτος ἑλληνική, ἢ
ῥωμαῖκα ἔντεχνα... πόνημα τυπωθέντα δι΄ἐπιστασίας Γρηγορίου Ἱεροδιακόνου
Δημητριέως. – Dimitrie Panaiotaki (Catargi), Eseuri.. A lui Dimitrie Panaiotachi, mare
logofăt al prea luminatei Domnii a Ţării Româneşti, a şasea conversaţie grecească, sau
limba neogreacă meşteşugită ...85
Ms.gr.B.A.R. 1172 Sec. XIX (început) / Constantin Vardalahos, Curs de etică,
vol. II.
Ms.gr.B.A.R. 983 Sec. XIX / Scrisori şi documente. Τρίτος λογαριασμὸς τοῦ
ὑψηλοτάτου καὶ εὐμενεστάτου ἡμῶν αὐθέντου ἀπὸ α΄Ἰουνίου μέχρι τέλους Νοεμβρίου
τοῦ ἐνεστῶτος ἔτους 1824 - Scrisori și documente, A treia socoteală a preaînălţatului şi
binevoitorului nostru Domn de la 1 Iunie până la sfârşitul lui Noiembrie anul prezent.
1824.
Ms.gr.B.A.R. 984 Sec. XIX / Scrisori şi documente. Τέταρτος λογαριασμὸς τοῦ
ὑψηλοτάτου καὶ εὐμενεστάτου ἡμῶν αὐθέντου ἀπὸ α΄Δεκεμβρίου τοῦ 1824 - Α patra
socoteală a preaînălţatului şi binevoitorului nostru Domn de la 1 Decembrie anul 1824,
până la sfârşitul lui Septembrie anul prezent: 1825.

85
C.Th. Dimaras, ed. Dimitrios Katartzis, Τὰ εὑρισκόμενα, Atena, 1970.

174
 Ms.gr.B.A.R. 985 Sec. XIX / Scrisori şi documente. Ζ΄λογαριασμὸς τοῦ
ὑψηλοτάτου καὶ εὐμενεστάτου ἡμῶν αὐθέντου ἀπὸ α΄Ἰανουαρίου, μέχρι τέλους
Δεκεμβρίου τοῦ 1827 ἔτους - Α şaptea socoteală a preaînălţatului şi binevoitorului nostru
Domn de la 1 Ianuarie până la sfârşitul lui Decembrie anul 1827.
Ms.gr.B.A.R. 1156 Sec. XIX (1837) / Psaltichie. Cuprinde cântări heruvice,
chinonice, condace şi polielee compuse de mai mulţi protopsalţi renumiţi.
Ms.gr.B.A.R. 1158 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Însemnări
personale.; Rhiptologhion.; Selenomanție.; Rețete medicale.

22. Biblioteca Barbu Bellio

Ms.gr.B.A.R. 1100 Sec. XVII (1643) / Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 993 Sec. XVIII / Drept. Δημητρίου Παναγιωτάκη μεγάλου
Κλουτζάρη κατὰ τὸ ᾳψοθ΄ἕτος Δικανικὴ τέχνη, ἡ ὁποία ἀριπρεπῶς προπεφώνηται καὶ
ἡγεμόνι μεγαλοπρεπεστάτῳ πάσης Οὐγγροβλαχίας κυρίῳ κυρίῳ Ἰωάννῃ Ἀλεξάνδρῳ
Κωνσταντίνῳ Μουρούζῃ βοεβόδα. Ἐν ἡγεμονίδι πόλει Βουκουρεστίῳ [...]. – Dimitrie
Catargiu, Artă judecătorească, Α lui Dimitrie Panaghiotachi, mare clucer la anul 1779,
care cu mare respect a fost dedicată şi închinată preaînălţatului, preacredinciosului,
preaînţeleptului şi preamăreţului Domn şi Stăpânitor a toată Ungrovlahia domnul domn
Ioan Alexandru Constantin Muruzi Voievod [...].
Ms.gr.B.A.R. 1041 Sec. XIX (1815) / Îndrumare sigură. Manual cuprinzând
dovezi în apărarea credinţei noastre ortodoxe evanghelice prin criteriul minţii. Precum şi
câteva întrebări şi răspunsuri folositoare; şi despre progresul nesimţit al vieţii noastre,
în versuri. Pe lângă acestea şi o Istorie prescurtată a Bisericii Ortodoxe răsăritene a lui
Hristos şi anume despre conducerea, veniturile, cheltuielile şi puterea sa politică,
precum şi despre mănăstiri. Alcătuit de nobilul şi iubitorul de neam V.L. Gefheris;
revăzut cu grijă şi aprobat de părinţii Bisericii. 1815 Bucureşti.
Ms.gr.B.A.R. 1049 Sec. XIX / Precepte de bună cuviinţă.
Ms.gr.B.A.R. 1072 Sec. XIX (1803-1818) / Catastif de diferite socoteli.
Περίληψις τοῦ λογαριασμοῦ τοῦ ὀϊαρίτου διὰ τὰ ἐντόπια πρόβατα τοῦ καδ<ιλικίου>
Σλὰμ Ριμνίκου, δοθέντα παρὰ τοῦ Χρήστ<ου> Νικολ<άου> σερδάρου ταχσιλδάρου 1803

175
Ἰουνίου 6. Καὶ τῶν καδ<ιλικίων>. - Sumar de socoteala oieritului pentru oile din judeţul
Slam Râmnic şi celelalte judeţe, date de serdarul Hristu Nicolau tahsildar. 1803, iunie 6.
Ms.gr.B.A.R. 1100 Sec. XVII (1643) / Liturghier.

23. Bibl. Artur Gorovei

Ms.gr.B.A.R. 995 Sec. XIX (1852) / Medicină.
Ms.gr.B.A.R. 996 Sec. XIX(1854) / Medicină.
Ms.gr.B.A.R. 1356 Sec. XIX / Psaltichie

24. Bibl. Ionel Petrescu

Ms.gr.B.A.R. 1001 Sec. XVIII / Manuscris după tipăritură, Salomon Gessner,
„Zăbava fanteziei”, tradusă în proză din limba italiană în limba greacă modernă de
Malachis Iacumis Castrisios. De curând tipărite şi dedicate preanobililor boieri chir
Domenic şi chir Nicolae Cothoneos. Veneţia 1711, în tipografia lui Nocolae Saros.

25. Bibl. Stoica Teodorescu

Ms.gr.B.A.R. 1003-1005 Sec. XIX / Prima, a treia şi a patra parte din Noul
Erotocrit.

26. Βibl. G.A. Philippesco

Ms.gr.B.A.R. 1017 Sec. XIX / Manual şcolar. Στοιχεῖα ἡθικῆς τοῦ κυρίου
Βενιαμὴν Λεσβίου. - Elementele de morală ale domnului Veniamin din Lesbos.

27. Bibl. N. Iorga

Ms.gr.B.A.R. 1029 Sec. XVIII (1788) / Miscelaneu. Ὅπερ συνέγραψεν ὁ
πολυΐστωρ κύριος Νικόλαος Σπαθάριος ὁ Μολδοβλάχων ὁ καὶ πρῶτος ἑρμηνευτὴς
πανευδαίμων τῶν Μοσχόβων βασίλειος ὅς καὶ καθ΄ὅρκιρον εἷπα πολλῶν ἀνθρώπων
ἄστεα καὶ νόων ἔγνω καὶ διὰ τὴν ἀγάπην, ἀγάπης περιηγήσεως διῆλθεν οὐρεά τε
σκίοεντα θαλασσάν τε ὀχιένταν ὅπερ περιέχει περὶ τοῦ ἐθνηκοῦ Μωάμεθ καὶ περὶ τοῦ
Πάπα τίς ἐστίν καὶ τίς ἡ βασιλεία αὐτῶν. Νεοστὴ ἐγράφη παρὰ Νικολάου, ἐν ἐτίησιν
1788 ἀπὸ Χριστοῦ. - Opera ce a scris preaînvăţatul chir Nicolae Spătarul Moldovlahul,

176
care a fost primul tălmăcitor al Împărăţiei preafericite a Ruşilor, care ca să întrebuinţez
vorbele lui Omer a cunoscut oraşele şi obiceiurile multor oameni şi pentru iubirea
călătoriei a trecut munţi umbroşi şi mare zgomotoasă. Care tratează despre păgânul
Mahomed şi despre Papa, cine este şi care este imperiul lor. De curând s-a scris de
Nicolae în anul 1788 de la Hristos86.

28. Bibl. Virgil Drăghiceanu

Ms.gr.B.A.R. 1100 Sec. XVII (1643) / Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 1110 Sec. XVII (a doua jumătate) / Miscelaneu de muzică
religioasă.
Ms.gr.B.A.R. 1106 Sec. XVII-XVIII / Miscelaneu teologic. Rugăciunile
Molitfelnicului.
Ms.gr.B.A.R. 1062 Sec. XVIII / Condică de socoteli.
Ms.gr.B.A.R. 1074 Sec. XVIII (sfârşit) / Dionisie din Furna, Erminie, Tablă a
Erminiei de faţă a meşteşugului zugrăviei87.
Ms.gr.B.A.R. 1036 Sec. XIX (1854) / Pomelnicul Mănăstirii Zlătari.

29. Bibl anticar Marcu Pollack.

Ms.gr.B.A.R. 935 Sec. XIII / Pergament. Teologie. Tetraevangheliar.
Ms.gr.B.A.R. 994 Sec. XIX (1840) / Medicină.
Ms.gr.B.A.R. 1028 Sec. XIX / Elemente de teologie şi retorică.
Ms.gr.B.A.R. 1037 Sec. XIX (1838) / Pomelnic.
Ms.gr.B.A.R. 1563 Sec. XIX (1821) / Rugăciuni religioase împotriva turcilor, pe
timpul Eteriei. 1821

30. Bibl. C.N. Mateescu

Ms.gr.B.A.R. 1045 Sec. XVIII / Epigrame din Antologia palatină.

86
E. Legrand, Bibliotheque grecque vulgaire 3, p. 338.; Nicolae Iorga, Nicolae Milescu Oeuvres inedites de
Nicolas Milescu în seria Academie Roumaine, Etudes et recherches, III, Bucharest 1929. An. Gordios
despre Mahomed şi Papa şi Hrisant Notara despre istoria Chinei, v. D. Russo, Studii istorice greco-române,
Bucureşti, 1939, p. 337 - 339.
87
Vasile Grecu, Cărţi de pictură bisericească bizantină, Cernăuţi, 1936, p.5.; Dionisie din Furna, Carte de
pictură, în româneşte de Smaranda Bratu Stati şi Şerban Stati. Cuvânt înainte de V. Drăguţ, Studiu
introductiv de Victor Ieronim Stoichiţă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979.

177
31. Bibl. I. Ţebrea
Ms.gr.B.A.R. 1067 Sec. XIX (1813-1816). / Scrisori comerciale. Copie de scrisori
comerciale din perioada 1813-1816, trimise de Casa de negoţ Ioan Mihail & Co din
Constantinopol la furnizori, clienţi ş.a., din: Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Ismail,
Chişinău, Odesa, Pesta, Adrianopol, Smirna.

32. Bibl. Parohiei Doina din Focşani

Ms.gr.B.A.R. 1073 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Harmenopoulos, Lexicon după
alfabet, pentru verbele care se scriu de obicei tranzitive şi dintre acestea cu ce se
construieşte fiecare şi ce arată şi cu câte prepoziţii se construiesc. La fiecare literă sunt
puse mai întâi verbele intranzitive, iar după acestea cele tranzitive cu genitivul şi apoi
cele cu dativul şi acuzativul şi astfel se împlinesc cele 24 de litere.

33. Bibl. Marcu Beza

Ms.gr.B.A.R. 1182 Sec. XVIII / Θέατρον πολιτικόν, εἰς τὸ ὁποῖον περιέχεται
ἀκριβὴς συμβουλὴ τὶ πρέπει νὰ κάμῃ καὶ ἀπὸ τὶ νὰ ἀπέχῃ ὁ ἡγεμὼν. - Marlianus
Ambrosius, Teatru politic88.
Ms.gr.B.A.R. 1281 Sec. XIX (sfârșit) / Teatru. Ἀλέξανδρος-βόδας ὁ ἀσυνείδητος.
Κωμωδία συντεθεῖσα παρά τινος ἀκατονομάστου ἐν ἔτει αψπε. - Alexandru Vodă cel fără
conștiință. Comedie compusă de un nenumit, în anul 1785.
Ms.gr.B.A.R. 1439 Sec. XIX (prima jumătate) / Caiet de socoteli al generalului
Varlaam, pe anii 1826-1833. Cuprinde: banii încasaţi din arenda moşiilor Copăceni,
Căscioarele, Ulmeni, Boboiţa; diferite sume băneşti trimise generalului din veniturile
moşiilor; cheltuielile făcute la „meremetul” (repararea) unei case, banii plătiţi tâmplarilor,
dulgherilor, şindrilarilor, nisiparilor, zidarilor, lucrătorilor la o vie ş.a.

88
Este scrierea lui Ambrosius Marlianus apărută în original, în limba latină, la Roma, în 1631. Traducerea
în neogreacă a fost atribuită lui Nicolae Mavrocordat și a fost tipărită pentru prima oară la Lipsca, în 1758.
Cf. Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor grecești, vol. II, București, 1940, p. 147. Ariadna
Camariano, Traducerea greacă a „Teatrului politic” atribuită greșit lui Nicolae Mavrocordat și versiunile
românești, RIR XI-XII, 1941-1942, p. 216-261.

178
 Ms.gr.B.A.R. 1186 Sec. XIX-XX / Σημειώσεις χρονολογικαὶ εἰς τοὺς βίους
Ἀλεξάνδρου Νικολάου καὶ Κωνσταντίνου τῶν Μαυροκορδάτων. 1632-1735. - Însemnări
cronologice la viețile lui Alexandru, Nicolae și Constantin Mavrocordat. 1632-173589.

34. Bibl. Elias Șaraga

Ms.gr.B.A.R. 1191 Sec. XVIII-XIX / Miscelaneu. Cuprinde un tratat de poetică și
lucrarea Despre ascuțimea minții, sau despre finețea, verva și eleganța cuvântării după
retori și despre părțile sale.

35. Bibl. Toma Socolescu, arhitect

Ms.gr.B.A.R. 1193 Sec. XVIII (început) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1192 Sec. XIX (mijloc) / Miscelaneu. Versuri, epigrame, exerciții
școlare.

36. Bibl. Maria-Paula Grecianu

Ms.gr.B.A.R. 1229 Sec. XIX (început) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1231 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Tâlcuire la cel de-al
13-lea capitol al Apocalipsului Sfântului Ioan Teologul.; Oracol al Sfântului Tarasie,
patriarhul Constantinopolului.; Oracol al preaînțeleptului Leon.

37. Bibl. Gheorghe Dem. Teodorescu

Ms.gr.B.A.R. 1242 Sec. XVIII / Fabulele lui Esop.

38. Bibl. Constantin Calmuțchi

Ms.gr.B.A.R. 1243 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

39. Bibl. Dionisie Romano

Ms.gr.B.A.R. 1253 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Manual de retorică.;
Nicolae Mavrocordat, Cuvânt împotriva tutunului.; Fragment de scrisoare.

89
Nicolae Iorga, Zece inscripții de mormânt ale Mavrocordaților, AAR, m.s.i., s. III, t. XX, 1938, p. 1-9 și
Al. Elian, Epigrame funerare grecești în epoca fanariotă, SMIM, 1, 1956, p. 333-340.

179
40. Bibl. N. Kretzulescu
Ms.gr.B.A.R. 1263 Sec. XIX (început) / Memoriu.

41. Bibl. Palatului Regal

Ms.gr.B.A.R. 1271 Sec. XIX (?) / Manuscris criptat.

42. Arhivele Statului din Iași

Ms.gr.B.A.R. 1272 Sec. XVIII / Teofil Coridaleu, Comentarii la Fizica lui
Aristotel.

43. Bibl. Gh. Băbuș

Ms.gr.B.A.R. 1303 Sec. XIX (1826) / Scurtă antologie a stihirarului, cuprinzând
toate doxologiile anului, ale sărbătorilor împărătești și ale Maicii Domnului și ale
sfinților sărbătoriți, care a fost așezată pe note de către Petru Lambadarie din Peloponez
după obișnuita rânduială a Marii Biserici. S-a tălmăcit de Grigorie Protopsaltul după
noua sistemă.
Ms.gr.B.A.R. 1309 Sec. XIX (mijloc) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1544 Sec. XIX / Psaltichie.

44. Bibl. Institului Nicolae Iorga

Ms.gr.B.A.R. 1314 Sec. XVII / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 1311 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu liturgic.
Ms.gr.B.A.R. 1313 Sec. XVIII (1777) / Meditații asupra Psalmilor 9-12, 43-49,
108-150.
Ms.gr.B.A.R. 1319 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Epistolar.; Fragmente
morale, de științele naturii și manual de istorie veche.
Ms.gr.B.A.R. 1320 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Ale lui Vatatzes Persica. Cele
ce s-au întâmplat în Persia, în 53 de ani, din 1694 și până în 1747; și sunt în cărți, adică
în 12 părți, între care și întreaga istorie a Șahului Nadir, acesta fiind și scopul final al
scriitorului. Alcătuite și scrise de acest Vasilios Vatatzes, care, ca perieget, a văzut și a

180
cunoscut multe din cele cuprinse în ele: personaje și popoare, orașe și țări, mări și
râuri90.
Ms.gr.B.A.R. 1321 Sec. XVIII (1784) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1497 Sec. XVIII (1714) / Cântări liturgice și rugăciuni diverse.
Ms.gr.B.A.R. 1310 Sec. XIX (1809) / Psaltichie. Ἀναστασιματάριον νέον,
σύντομον, εὔρυθμον καὶ κατὰ νόημα συντεθέν, παρ΄ἐμοῦ Διονυσίου βατάχου τοῦ ἐκ
Παλαιῶν Πατρῶν, τῆς ἐν Πελοποννήσῳ Ἀχαΐας, προτροπὴ τοῦ ἄρχον παχαρνήκου
Στεφάνου Πέλιου πρὸς χάριν τῶν ἐν τῷ τῆς Οὐγγροβλαχίας Βουκουρεστίῳ φιλομοῦσων
κατὰ μήνα σεπτέβριος τοῦ αῶθ ἔτους. - Anastasimatar nou, scurt, armonios și după sens
alcătuit de mine, Dionisie vătaf din Vechiul Patras al Ahaiei din Peloponez, din îndemnul
arhon paharnicului Ștefan Belio, pentru iubitorii de muze din Bucureștii Țării Românești.
În luna septembrie a anului 1809.
Ms.gr.B.A.R. 1312 Sec. XIX (1816-1840) / Însemnări și socoteli gospodărești, în
limba română, pe anii 1839-184091.
Μs.gr.B.A.R. 1315 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Cântări liturgice.;
Socoteli și însemnări gospodărești.; Rețete medicale.

45. Bibl. Șerban Cioculescu

Ms.gr.B.A.R. 1282 Sec. XIX (1820) / Irmologhion cu Dumnezeu cel Sfânt,
cuprinzând irmoasele sărbătorilor împărătești și ale Maicii Domnului și ale sfinților care
se serbează peste tot anul, alcătuit de chir Petru Vizantiul, după ifosul Marii Biserici a
lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 1283 Sec. XIX (mijloc) / Christodoulos Pappazoglou, Istoria
Ghiculeștilor 92.

46. Bibl. Emanuil Ghermer

90
H. Tonnet, Basile Vatatsis le Periegete: la vision du monde d΄un voyageur grec de la premiere moitie du
XVIII-e siecle în Actes du XIV-e Colloque International des Neo-Hellenistes francophones, 18-20 mai
1995, Rennes, Universite de Haute Bretagne, 1997, p. 103-121.
91
D.S. Ghinis și Nik. I. Pantazopoulos (ed.), Νομοκάνων Μανουὴλ νοταρίου τοῦ Μαλαξοῦ, în Νόμος, vol. I
(1982), Salonic, 1985.
92
Cronica Ghiculeștilor. Istoria Moldovei între anii 1695 – 1754. Ediție îngrijită de Nestor Camariano și
Ariadna Camariano-Cioran, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1965.

181
 Ms.gr.B.A.R. 1286 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Metafizică, artă
retorică, lucrări hagiografice și lucrări teologice.
Ms.gr.B.A.R. 1284 Sec. XVIII (1736) / Miscelaneu. Tipic bisericesc.; Catehism.
Ms.gr.B.A.R. 1285 Sec. XIX (prima jumătate) / Μαρτύριον τῆς ἁγίας, ἐνδόξου
καὶ καλλινίκου μεγαλομάρτυρος Εἰρήνης τῆς Πηνελόπης. - Mucenicia sfintei, slăvitei și
biruitoarei mari mucenițe Irina zisă și Penelopa.

47. Bibl. I. Crețu

Ms.gr.B.A.R. 1289 Sec. XVIII (sfârșit) / Culegere de texte filozofice și istorice.
Ms.gr.B.A.R. 1293 Sec. XVIII / Carte liturgică Triod.
Ms.gr.B.A.R. 1292 Sec. XVIII-XIX / Poezii.
Ms.gr.B.A.R. 1288 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Epistolare,
vocabulare, versuri, socoteli, însemnări, exerciții de aritmetică, gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1291 Sec. XIX (mijloc) / K.M. Coumas, Manual de filosofie morală
pentru uzul elevilor începători de la Gimnaziul filologic din Smirna.
Ms.gr.B.A.R. 1296 Sec. XIX (mijloc) / Vocabular francez-grec și francez-român.

48. Bibl. Ecaterina Cioc

Ms.gr.B.A.R. 1294 Sec. XI / Canon de pocăință. Fragment pe pergament 93.
Ms.gr.B.A.R. 1297 Sec. XIX / Caiet de școală.
Ms.gr.B.A.R. 1298 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

49. Bibl. Dan Constantiniu

Ms.gr.B.A.R. 1321 Sec. XVIII (1784) / Psaltichie.

50. Bibl. Mircea Olanian

Ms.gr.B.A.R. 1411 Sec. XVII (1692) / Nomocanon.

93
I. Barnea, Un manuscrit byzantin illustre du XI-e siecle, în RESEE, NR. 3-4, 1963, P. 319-330 și 20
facsimile.; Canon de pocăință cuprinzând povestea sfinților osândiți ai Scării. Ediție facsimilată după
manuscrisul grec 1294 al B.A.R. însoțită de prezentarea manuscrisului în limbile română și engleză.
Coordonator: Gabriela Dumitrescu. Transcrierea textului în limba greacă și traducerea: Ion Andrei
Țârlescu. Editura Excelență prin Cultură, București, 2018.

182
 Ms.gr.B.A.R. 1418 Sec. XVIII (1755) / Teofil Coridaleu, Comentarii la cărţile lui
Aristotel despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 1323 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie greco-română.

51. Bibl. Paul Verona

Ms.gr.B.A.R. 1316 Sec. XVIII (1746) / Nomocanon. Nomocanon, Culegere de
canoane alese și trebuincioase ale sfinților și dumnezeieștilor apostoli și ale sfintelor
sinoade și ale altor preasfinți arhierei și dascăli și de nearale ale fericiților întru pomenire
împărați și de legi sfinte, în neogreacă. Cuprins.

52. Bibl. Al. Mihailide

Ms.gr.B.A.R. 1317 Sec. XVIII (început) / Miscelaneu de comentarii la opera lui
Grigorie Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 1318 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Teofil Coridaleu, Comentariu
sinoptic și cercetare la tratatul Despre cer. Introducere.

53. Bibl. Albert Zwiebel

Ms.gr.B.A.R. 1340 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Istorii, modele epistolare,
sfaturi morale, socoteli.
Ms.gr.B.A.R. 1344 Sec. XIX (prima jumătate) / Στίχοι ἐγκωμιαστικοὶ περὶ τοῦ
Γυνεκείου. - Versuri de laudă pentru Gyneceu.
Ms.gr.B.A.R. 1348 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

54. Bibl. I. Pușcariu

Ms.gr.B.A.R. 1345 Sec. XIX (prima jumătate) / Dicționar.

55. Bibl. Mitrop. Iosif Naniescu

Ms.gr.B.A.R. 1349 Sec. XIX (început) / Cântece de lume.

56. Bibl. B. Pohl (anticar)

183
 Ms.gr.B.A.R. 1364 Sec. XIX (1800-1834) / Miscelaneu. Însemnări, epistolar
neogrecesc, vocabulare, catastife, versuri în lb. română cu caractere grecești.

57. Bibl. I. Callimah

Ms.gr.B.A.R. 1361 Sec. XIX (prima jumătate) / Teatru.

58. Bibl. Lucia Șapcaliu

Ms.gr.B.A.R. 1381 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Cuvântări
funebre.; Epistolar.; Epistole dintre anii 1673 – 1686.
Ms.gr.B.A.R. 1385 Sec. XVIII (1751-1752) / Miscelaneu. Elemnte de gramatică.;
Epistolar.; Lucrări teologice și filozofice.; Versuri în limba română.; Însemnări fără
importanță.

59. Bibl. Familia Burada

Ms.gr.B.A.R. 1372 Sec. XIX / Cântări bisericești.

60. Bibl. Familiei Sadoveanu

Ms.gr.B.A.R. 1375 Sec. XVIII (1751) / Retorică.

61. Bibl. G. Marinescu

Ms.gr.B.A.R. 1429 Sec. XIX (prima jumătate) / Fabule în versuri.

62. Bibl. Romanescu

Ms.gr.B.A.R. 1425 Sec. XVIII (1749-1752) / Miscelaneu. Lucrări teologice.;
Lucrări hagiografice.; Tâlcuire la canoanele celor opt glasuri.
Ms.gr.B.A.R. 1426 Sec. XVIII (mijloc) / Teofil Coridaleu, Comentarii la cărţile
lui Aristotel, despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 1430 Sec. XIX (1840) / Δύω ἀποσπάσματα ἐκ τῶν „Μελετῶν εἰς
τὴν ἱστορίαν τῶν λέξεων”, ὑπὸ Γρηγορίου Γ. Παπαδοπούλου, ἀντιγραφθέντα κατ’αἴτησιν
τῆς Α.Ε τοῦ κυρίου Μ. Γκίκα. Εν Βουκουρεστίω. 1840. - Două extrase din „Studiile la

184
istoria cuvintelor” a lui Grigorie G. Papadopol, transcriere la cererea excelenţei sale
domnului M. Ghica. Bucureşti. 1840.
Ms.gr.B.A.R. 1431 Sec. XIX (1841) / Ο λαμπρὸς σκώληξ. Διήγημα πρὸς χρῆσιν
τῶν παιδίον <sic>, μεταφρασμένον ἐκ τοῦ Γαλλικοῦ ὑπὸ Γεωργίου Γκίκα. 1841. -
Strălucitul vierme. Povestirea pentru folosul copiilor, tradusă din limba franceză de
Gheorghe Ghica. 1841.
Ms.gr.B.A.R. 1432 Sec. XIX (1841) / Σκέψεις περὶ τῆς βελτιώσεως τῆς δημοσίου
ἐκπαιδεύσεως εἰς Βλαχίαν, ὑπὸ Γ.Γ. Παπαδοπούλου. 1841. Εν Βουκουρεστίω Δακίας. -
Cugetări în legătură cu îmbunătăţirea învăţământului public în Ţara Românească, de G.
G. Papadopol. 1841. În Bucureştiul Daciei.

63. Bibl. Lucian Enescu

Ms.gr.B.A.R. 1421 Sec. XVIII (mijloc) / Εκλόγιον ἀποφθεγμάτων καὶ γνωμῶν
καὶ ὑποθηκῶν βασιλέων, στρατηγῶν, φιλοσόφων τε καὶ ῥητόρων. Αφιερωθὲν τῶ
εὐσεβεστάτω, ὑψηλοτάτω καὶ γαληνοτάτω αὐθέντη καὶ ἡγεμόνι πάσης Ουγγροβλαχίας
κυρίω κυρίω Ιωάννη Κωνσταντίνω Βασαράβα βοεβόδα. Οπερ ἐκ διαφόρων βιβλίων
ἑλληνικῶν συνελέξατο ὁ ἐν ἰατροῖς ἐλάχιστοις Ιωάννης ο Κομνηνός. Διατρίβων ἐν
Βουκουρεστίω ἐν ἔτει σωτηρίω... - Ioan Comnen Molybdos, Culegere de apoftegme,
sentinţe şi sfaturi de conduită ale unor împăraţi, strategi, filozofi şi retori, afierosită prea
evlaviosului, preaînălţatului domn şi stăpân a toată Ungrovlahia, domnul domn
Constantin Basarab Voievod, extrase din diferite cărţi greceşti.

64. Bibl. Iulian Șvarț

Ms.gr.B.A.R. 1435 Sec. XIX (început) / Catavasier.

65. Βibl. H. Serafidi

Ms.gr.B.A.R. 1436 Sec. XIX (prima jumătate) / Dumnezeiasca și sfânta curățire a
sufletului.
Ms.gr.B.A.R. 1437 Sec. XIX (prima jumătate) / Matei al Mirelor. Διήγησις
σύντομος περί τε τοῦ Σερμπάνου Βοεβόδα τοῦ καὶ Ράδουλου, παρ’ ἐλπίδα τῆς ἡγεμονίας
ἐκπεσόντος καὶ Ράδουλ Βοεβόδα, υἱοῦ Μίχνα Βοεβόδα ἐν τῆ Οὐγκροβλαχία

185
εἰσελθόντος. - Matei al Mirelor, Povestire pe scurt despre neaşteptata cădere din domnie
a lui Şerban-Vodă zis şi Radu, şi despre venirea în Ţara Românească a lui Radu-
Voievod, fiul lui Mihnea.

66. Bibl. P. Perez

Ms.gr.B.A.R. 1440 Sec. XVIII-XIX / Miscelaneu. Documente istorice, gramatică.

67. Bibl. Institutului de Arheologie

Ms.gr.B.A.R. 1445 Sec. XVII (mijloc) / Miscelaneu. Lucrări teologice
(dogmatice), filocalice, istorice, cuvinte morale, liturgice.
Ms.gr.B.A.R. 1448 Sec. XVIII (prima jumătate) / Carte de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1449 Sec. XVIII (sfârșit) / Omilii ale Sfinților Părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 1447 Sec. XIX (prima jumătate) / Ștefan Commitas, Enciclopedia
ştiinţelor greceşti: Gramatica, Retorica şi Poetica, învăţătura lor cuprinzând o culegere
din cei mai buni scriitori şi poeţi, cu notele necesare, indice de nume proprii şi comune,
apoi lămurirea dificultăţilor şi explicarea cuvintelor. Tomul XII, cuprinzând istoria
dramelor greceşti despre înfiinţarea teatrului grecesc şi cum se învăţau dramele la acesta;
cinci din cele mai bune drame: Prometeu de Eschil, Aias de Sofocle, Hecuba de Euripide,
Ciclopul şi Plutos de Aristofan.
Ms.gr.B.A.R. 1450 Sec. XIX (prima jumătate) / Carte de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1452 Sec. XIX (1816) / Ηrismos, adică profeţia fericitului
ieromonah Agatanghel al monahiceştii stări a Marelui Vasile, descoperită la Messina al
Siciliei, în anul 1279. Publicat acum, pentru prima oară, prin semn divin, la Agathopolis,
în anul mântuirii 1379.
Ms.gr.B.A.R. 1455 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Lucrări hagiografice,
rugăciuni, rețete medicale, teatru, lucrări liturgice (cântările Sfintei Împărtășanii).

68. Bibl. Toma Marin

Ms.gr.B.A.R. 1470 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Lucrări liturgice, rețete
medicale, fragmente de rugăciuni, lucrări istorice (despre sinoadele ecumenice).

186
69. Bibl. Alionte Toader
Ms.gr.B.A.R. 1459 Sec. XIX (început) / Stavros din Nicomidia. Scrieri.
Ms.gr.B.A.R. 1564 Sec. XIX / Epistolar.

70. Bibl. Ilie Constantinescu

Ms.gr.B.A.R. 1460 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Psaltichie-Anastasimatar.

71. Bibl. Ionescu Miltiade

Ms.gr.B.A.R. 1468 Sec. XVIII (prima jumătate) / Miscelaneu. Lucrare liturgică,
fragmente de psaltichie bisericească și ciorne către un dregător.

72. Bibl. Năsturel

Ms.gr.B.A.R. 1471 Sec. XVII / Cervantes Saavedra Miguel, Don Quijote de la
Mancha. Partea a II-a.
Ms.gr.B.A.R. 1495 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Manual epistolar.

73. Bibl. Tudose Constantin

Ms.gr.B.A.R. 1493 Sec. XIX (început) Legiuirea lui Caragea.

74. Bibl. F. Demetrescu

Ms.gr.B.A.R. 1494 Sec. XIX (prima jumătate) / Rețete medicale și gospodărești.

75. Bibl. (arhiva) Tzigara-Samurcaș

Ms.gr.B.A.R. 1478 Sec. XVIII (sfârșit) / Fantomele castelului din munţii Pirinei.
Traducere din franceză în limba noastră vorbită. Vol.I,II şi IV.
Ms.gr.B.A.R. 1496 Sec. XIX (prima jumătate) / Proză și versuri, cu caracter
erotic.

76. Bibl. Onisifor Ghibu

Ms.gr.B.A.R. 1479 Sec. XVIII / Psaltichie.

187
77. Bibl. V. Panopol
Ms.gr.B.A.R. 1481 Sec. XIX (prima jumătate) / Constantin Manu, Despre
Cleante şi Avrocome. Lipseşte sfârşitul. Poem bucolic, în versuri, închinat Afroditei,
tipărit sub titlul: Tὰ κατὰ Κλεάνθην καὶ Ἁβρακόμην. Buda, 1801; retipărit la Trieste în
180294.

78. Bibl. Petre Botez

Ms.gr.B.A.R. 1483 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Lucrări teologice
și hagiografice.

79. Bibl. D. Florescu

Ms.gr.B.A.R. 1484 Sec. XVIII (1798) / Manuscris după tipăritură. Georges
Ogray, Învăţătură practică pentru măsurarea suprafeţei câmpului, pentru întocmirea şi
folosirea hărţilor şi pentru calcularea gradelor, Hanovra, în Tipografia Elveţiană. 1798.

80. Bibl. Eugen Voinescu

Ms.gr.B.A.R. 1485 Sec. XIX (1858-1867) / Eugen Voinescu. Album de versuri,
traduceri şi diverse însemnări.

81. Bibl. C. Bălăcescu

Ms.gr.B.A.R. 1485 Sec. XIX (1858-1867) / Eugen Voinescu. Album de versuri,
traduceri şi diverse însemnări.

82. Bibl. Titu Vasile

Ms.gr.B.A.R. 1487 Sec. XIX (1805) / Κανόνες περὶ τῆς συντάξεως. - Reguli de
sintaxă.

83. Bibl. Marinescu P. Ghica

94
Cf. A Papadopoulos-Vretos, Nεοελληνικὴ φιλολογία, partea a II-a, Atena, 1954, p.119, nr.328; D.Ghinis
şi V.Mexas, Eλληνικὴ Βιβλιογραφία, vol.I, p.17, nr.100.

188
 Ms.gr.B.A.R. 1489 Sec. XIX (început) / Catastif de bani daţi şi primiţi al unei
case de negoţ, pe anii 1810-1814. (Cuprinde încasări şi plăţi făcute în contul unor afaceri
băneşti, vânzări şi cumpărări de mărfuri (bumbac, blănuri, zahăr, cafea etc.) către şi de la
negustori din Bucureşti, Craiova, Giurgiu, Brăila, Galaţi, Târgovişte, Iaşi, Braşov,
Chişinău, Cernăuţi, Constantinopol, Viena, Moscova, Petersburg ş.a.)

84. Bibl. Sachelarie

Ms.gr.B.A.R. 1490 Sec. XVII (1681) / Miscelaneu. Filozofie, Logică, Fizica lui
Aristotel (diferite extrase).

85. Bibl. Paul Petrescu

Ms.gr.B.A.R. 1505 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1506 Sec. XVIII (1770) / Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 1507 Sec. XVIII / Psaltichie. Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 1509 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1510 Sec. XVIII (1716) / Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 1511 Sec. XVIII (prima jumătate) / Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 1501 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie greco-română.
Ms.gr.B.A.R. 1502 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1503 Sec. XIX (început) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1504 Sec. XIX (început) / Psaltichie greco-română.

86. Bibl. I. Alexandrescu Stâlpeni

Ms.gr.B.A.R. 1512 Sec. XIX (prima jumătate) / Irmologhion.

87. Bibl. Ileana Golescu

Ms.gr.B.A.R. 1513 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Ἰωάννου τοῦ Μοισιόδακος
παράφρασις καὶ παραλλαγὴ. Τακουέτιον Γεωμετρίας. - A lui Iosif Moesiodax, parafrază
şi prelucrare la tratatul de Geometrie al lui Tacquet.

88. Bibl. Ileana Spătaru

189
 Ms.gr.B.A.R. 1514 Sec. XVIII (1748) / Miscelaneu. Sentințe morale din diferiți
poeți, fragment de Hristoitie, lucrări liturgice (Canoane la diferite sărbători), teologie
(omilii ale sfinților părinți cu caracter moral).
Ms.gr.B.A.R. 1515 Sec. XVIII (prima jumătate) / Sf.Grigorie de Nazianz. Sfântul
Grigorie Teologul, Prima cuvântare împotriva împăratului Iulian.
Ms.gr.B.A.R. 1516 Sec. XVIII (1776) / Miscelaneu. Cugetări, lucrări liturgice.

89. Bibl. Smaranda Manu

Ms.gr.B.A.R. 1539 Sec. XVIII-XIX / Mihail Gheorghe Manu, Notițe biografice.
Ms.gr.B.A.R. 1540 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Parimii după alfabet.;
Epistolar. Cuprinde modele de scrisori către: feţe bisericeşti, mari dregători, prieteni.;
Anastasia Mihail din Nausa-Macedonia. Teatru regal. Copie după versiunea tipărită la
Amsterdam, 1710 a unei alocuţiuni către ţarul Petru cel Mare al Rusiei, cu prilejul anului
nou. Cuvânt de laudă către Ioan Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, cu
prilejul înscăunării, urmat de un polihroniu.; Fragment teologic.
Ms.gr.B.A.R. 1542 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Comentarii la unele simboluri
liturgice.

90. Bibl. M. Candiani

Ms.gr.B.A.R. 1533 Sec. XVIII / Psaltichie.

91. Βibl. Valeriu Chirculescu

Ms.gr.B.A.R. 1520 Sec. XVII (sfârșit) / Disputa dintre Sf. Isidor Pelusiotul şi
patriarhul Teofil al Alexandriei. Text fragmentar.
Μs.gr.B.A.R. 1521 Sec. XIX (prima jumătate) / Leacuri pentru diferite boli:
scorbut, hepatită, fracturi, dureri de inimă, urechi, ochi, dinţi, rinichi, splină, stomac,
hemoroizi, sifilis, tuberculoză, afecțiuni nervoase, podagvă, alcoolismului a setei ş.a.
Ms.gr.B.A.R. 1522 Sec. XIX (început) / Miscelaneu cuprinzând rețete medicale
pentru diferite boli și exerciții de aritmetică.
Μs.gr.B.A.R. 1523 Sec. XIX (mijloc) / Teatru. August Kotzebue, Quakerii.
Dramă într-un act. Traducere din germană, de Ioan Papadopol din Gura Tesaliei.

190
92. Bibl. Gheorghe Potra
Ms.gr.B.A.R. 1536 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.

93. Bibl. Ștefania Camariano

Ms.gr.B.A.R. 1550 Sec. XVII (1691) / Epistola patriarhului Dositei Notara al
Ierusalimului către clerul şi credincioşii ortodocşi. Constantinopol, 1691. Despre nevoia
de a se strânge ajutoare pentru Sf. Mormânt.
Ms.gr.B.A.R. 1532 Sec. XVIII (1783) / Miscelaneu. Preziceri.; Despre
cutremure.; Calendar.; Despre cercul zodiacal.; Vrontologhion.
Ms.gr.B.A.R. 1545 Sec. XVIII (a doua jumătate). Φανάρι Γυναικῶν, τουτὲστι
βιβλίον πολλὰ ὡραιώτατον, περιέχον πολλὰς, καὶ διαφόρους ἱστορίας γυναικείας, καλῶν
τε καὶ κακῶν γυναικῶν, χριστιανῶν τε καὶ ἐθνικῶν. Προσέτι δὲ καὶ διαλόγους, καὶ
λόγους, καὶ ὕμνους, καὶ ἄλλα διάφορα. Παρὰ Κωνσταντίνου Δαπόντε, τοῦ
μετονομασθέντος Καισαρίου, ἀπὸ διαφόρων βιβλίων συλλεχθέντα πάντα,
στιχουργηθέντα, καὶ ἀφέλειαν τῶν ἀναγινωσκόντων. Προσφωνηθέντα δὲ τῷ
πανευγενεστάτω, καὶ εὐκλεεστάτω, καὶ ἐνδοξοτάτω Ἄρχοντι μεγάλῳ μπάνῳ κυρίῳ
Δημητράκῃ Γκίκᾳ. Τόμος δέκατος τρίτος. - Chesarie Daponte, Felinarul femeilor, adică
o carte foarte frumoasă, cuprinzând multe şi diverse poveşti despre femei bune şi rele,
creştine şi păgâne, de asemenea şi dialoguri, discursuri, imnuri şi altele culese de
Constantin Daponte, numit apoi Chesarie, puse în versuri şi făcute întru slava lui
Dumnezeu şi pentru plăcerea şi folosul cititorilor, dedicate preanobilului şi
preaislustrului şi preagloriosului arhon mare ban domnul Dumitrache Ghica. Tomul
XIII.
Ms.gr.B.A.R. 1546 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu cu prinzând
operele lui Plutarh și ale lui Themistie filozoful.
Ms.gr.B.A.R. 1547 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Ambrosius Marcianus,
Theatrum politicum. Tomul II al Teatrului politic în care sunt numai 10 capitole, iar
celelalte 10 se află în tomul III.
Ms.gr.B.A.R. 1548 Sec. XVIII (prima jumătate) / Grigorie Teologul, Cuvântări
teologice. Cu interpretări interliniare și numeroase adnotări marginale.

191
 Ms.gr.B.A.R. 1549 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Nichifor Calist Xanthopoulos,
Tâlcuire la antifoanele celor opt glasuri.
Ms.gr.B.A.R. 1551 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Lucrări teologice
(Omilii din diferiți Sfinți Părinți ai Bisericii).; Filozofie.; Istorie.
Ms.gr.B.A.R. 1553 Sec. XVIII (post 1776) / Ἐγχειρίδιον περιέχων τὸν
παρακλητικὸν κανόνα εἰς τὸν Τίμιον καὶ Ζωοποιὸν Σταυρόν. Τὰ νῦν πρῶτον ἐκδοθέν,
σπουδῇ μὲν τοῦ πανοσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις κυρίου Χριστοφόρου τοῦ
Ξηροποταμηνοῦ. Δαπάνη δὲ τοῦ τιμιωτάτου κυρίου Θεοδώρου Ροδόλφου ἐκ πόλεως
Μπρασσὸβ τῆς Τρανσυλβανίας. ᾳ ψ ο ς Ἐνετίσην, 1776. Παρὰ Νικολάῳ Γλυκεῖ τῷ ἐξ
Ἰωαννίνων. Con Licenza de’superiori. - Copie după Manual, cuprinzând canonul de
rugăciune la Sfânta şi dătătoarea de viaţă Cruce. Tipărită acum pentru întâia oară din
grija preacuviosului între ieromonahi chir Christofor de la Xeropotam, cu cheltuiala
prea cinstitului domn Theodor Rodolfo din oraşul Braşov al Transilvaniei. 1776, Veneţia.
De către Nicolae Glikys din Ianina. Con Licenza de'superiori.
Ms.gr.B.A.R. 1554 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Religie (Fragmente din
Vechiul Testament).; Lucrări teologice.; Lucrări filocalice.; Filozofie (Plutarh, Socrate).
Ms.gr.B.A.R. 1555 Sec. XIX (început) / Manual de logică.
Ms.gr.B.A.R. 1556 Sec. XIX (prima jumătate) / Στοιχεῖα Μεταφυσικῆς τοῦ
σοφωτάτου διδασκάλου κυρίου Βενιαμὶν τοῦ Λεσβίου. - Elemente de metafizică ale
preaînţeleptului dascăl chir Veniamin din Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 1557 Sec. XIX (început) / Documente istorice. Aproximativ 30 de
documente istorice.
Ms.gr.B.A.R. 1558 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Versuri cu caracter didactic.

94. Bibl. Israel Kuppermann

Ms.gr.B.A.R. 1542 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Comentarii la unele simboluri
liturgice.

95. Bibl. Smaranda Constantinescu

Ms.gr.B.A.R. 1566 Sec. XIX (1833) / Ἀλφαβητάριον νέον, ὑπὸ Δημητρίου
Ἀττικοῦ. 1833. – Dimitrie Attikos, Abecedar nou. 1833.

192
96. Bibl. Zamfira Mihail
Ms.gr.B.A.R. 1569 Sec. XVIII / Psaltichie.

III. Proveniență necunoscută

Ms.gr.B.A.R. 397(121) Sec. XI/XII - Text pe pergament scris pe două coloane.
Scriere neumatică. Texte scripturistice din Vechiul Testament, respectiv Ieremia și Isaia.
Ms.gr.B.A.R. 593(656) Sec. XII/XIII - Miscelaneu. Pergament. Rezumatul
stenogramelor Sinoadelor bisericești și canoanele stabilite la acestea.
Ms.gr.B.A.R. 322(375) Sec. XIII Pergament / Texte scripturistice.
Ms.gr.B.A.R. 323(739) Sec. XIII Pergament / Fragmente de imnuri bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 932 Sec. XIV Pergament / Teologie. Tetraevangheliar.
Ms.gr.B.A.R. 936 Sec. XIV Pergament / Teologie. Tetraevangheliar.
Ms.gr.B.A.R. 222(14) Sec. XIV-XV / Traducerea Metamorfozelor lui Ovidiu,
făcută de Maxim Planudes.
Ms.gr.B.A.R. 338(38) Sec. XIV- XV / Chiril al Alexandriei, Despre treimea cea
de o ființă și ipostatică.
Ms.gr.B.A.R. 1543 Sec. XIV-XV / Tetraevanghel.
Ms.gr.B.A.R. 953 Sec. XV şi XVIII / Manuscris liturgic. Stihirar pe tot anul.
Ms.gr.B.A.R. 327(139) Sec. XVI(1590) Minei pe luna martie.
Ms.gr.B.A.R. 823 Sec. XVI (1542) / Ceaslov.
Ms.gr.B.A.R. 943 Sec. XVI (1570) / Miscelaneu liturgic. Cuprinde părţi din
Molitfelnic, Octoih, Psaltire, Antologhion, Triod, Penticostar şi un Menologiu pe 12 luni.
Ms.gr.B.A.R. 949 Sec. XVI / Manuscris liturgic. Ceaslov.
Ms.gr.B.A.R. 963 Sec. XVI / Manuscris patristic. Lucrări teologice ale Sfântului
Ioan Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 1307 Sec. XVI / Aghiazmatar.
Ms.gr.B.A.R. 562(115) Sec. XVI/XVII - Miscelaneu teologic. Manuscrisul
privește mai multe chestiuni profund teologice, precum schisma Bisericii din 1054 sau
despre primatul papal.

193
 Ms.gr.B.A.R. 564(113) Sec. XVII / Miscelaneu teologic. Slujba Imnului Acatist al
Maicii Domnului și rugăciune la Iisus Hristos a lui Georgios Scholarios.
Ms.gr.B.A.R. 224(37) Sec. XVII (1665) Βιβλίον ὀνομαζόμενον πάλη ἤγουν μάχη
τῶν Τουρκῶν μετὰ τοῦ εὐσεβεστάτου καὶ ἐκλαμπροτάτου μεγάλου αὐθεντὸς καὶ
πριντζίπου τῆς λαμπρωτάτης Βενετίας. - Ioachim din Cipru, Carte numită luptă adică
bătălie a turcilor cu preacuviosul și strălucitul mare stăpân și prinț al strălucitei
Veneții95.
Ms.gr.B.A.R. 401(99) Sec. XVII / Rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 598(394) Sec. XVII / Miscelaneu liturgic.
Ms.gr.B.A.R. 937. Sec. XVII (1682) / Liturghier. Ἡ θεία λειτουργία τοῦ ἐν ἁγίοις
πατρὸς ἡμῶν Ἰωάννου ἀρχϊεπισκόπου Κωνσταντϊνουπόλεως τοῦ Χρυσοστόμου - Sfânta
liturghie a celui între sfinţi părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul
Constantinopolului.
Ms.gr.B.A.R. 938 Sec. XVII (1694) / Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 940 Sec. XVII / Manuscris liturgic. Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 945 Sec. XVII (1688) / Miscelaneu liturgic. Rugăciunile de la
Slujba Vecerniei şi Utreniei.
Ms.gr.B.A.R. 947 Sec. XVII / Molitfelnic.
Ms.gr.B.A.R. 951 Sec. XVII / Cântări bisericeşti.
Ms.gr.B.A.R. 966 Sec. XVII / Omilii la diferite sărbători şi vieţi de sfinţi.
Ms.gr.B.A.R. 992 Sec. XVII / Constantin Armenopol, Prescurtare a sfintelor şi
dumnezeieştilor canoane.
Ms.gr.B.A.R. 1443 Sec. XVII (1651) / Miscelaneu. Teologie dogmatică (Ioan
Damaschin).; Istorie (Despre al V-lea Sinod Ecumenic).; Din ale pioşilor împăraţi Leon şi
Constantin, câteva legi şi novele.
Ms.gr.B.A.R. 1444 Sec. XVII / Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 1474 Sec. XVII (1678) / Carte de rugăciuni.

95
Tassos A. Kaplanis, (ed.), Ioakeim Kyprios’, Struggle: A Narrative Poem on the ‘Cretan War’ of 1645-
1669. Editio Princeps [Texts and Studies in the History of Cyprus LXVII], Nicosia: Cyprus Research
Centre, 2012.

194
 Ms.gr.B.A.R. 1528 Sec. XVII (1693) / Grigorie de Nyssa, Comentarii la titlurile
Psalmilor.
Ms.gr.B.A.R. 419(102) Sec. XVII/XVIII - Introducere la semnele muzicale
(psaltice).
Ms.gr.B.A.R. 630(725) Sec. XVII/XVIII - Miscelaneu. Slujbele palatului.;
Capitolele parenetice ale lui Agapetos diaconul.
Ms.gr.B.A.R. 28(11) Sec. XVIII / Condica unei obști călugărești.
Ms.gr.B.A.R. 29 (84) Sec. XVIII / Ἰωάννου Νικολάου Ἀλεξάνδρου βοεβόδα
Ἡγεμόνος Μολδαβίης ἐπιστολαί τινες πρὸς διαφόρους. - Corespondența lui Nicolae
Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 23(718) Sec. XVIII / Mihail Glykas, Cronică tratând pe scurt
despre cer și pământ, despre lumină și pe scurt despre toate cele făcute de Dumnezeu în
șase zile, și despre zidirea lui Adam și celelalte la rând.
Ms.gr.B.A.R. 92(61) Sec. XVIII / Metafizică alcătuită și adunată din scriitori
vechi și noi de către preaînvățatul domn Vichentie Damodos din Cefalonia, tălmăcită și
împlinită în multe părți, orânduită după cărți, capitole și pagini, ba chiar și explicată
pentru o mai ușoară înțelegere de către smeritul dascăl Samuil Gheorghiadi călugărul
din Atena, 1787 Aprilie 23.
Ms.gr.B.A.R. 118(65) Sec.XVIII (1758) / Retorică îmbrăcată în alb, adică
pregătirile lui Aftoniu culese din latinește și așternute pe grecește prin silința și munca
lui Anastase Papavasilopoulos din Ianina, care locuiește acum în orășelul Tîrnavos al
Tesaliei, făcută pentru școlarii săi începători.
Ms.gr.140(40) Sec. XVIII / Carte de fraze grecești adunate din 73 de scriitori și
rânduite după nume proprii, foarte folositoare și trebuincioasă, nu doar școlarilor
înaintați, ci chiar și profesorilor ajunși la capătul învățăturii, dar care vor urma să scrie
grecește.
Ms.gr.152(687) Sec. XVIII / Vichentie Damodos, Retorica.
Ms.gr.B.A.R. 185(740) Sec. XVIII / Ἐπιτομὴ τῆς γεωμετρίας Βλὼδ ἐκ τῆς
Γάλλων φωνῆς εἰς τὴν Ἐλλάδα μετενεχθεῖσα παρὰ τοῦ σοφολογιωτάτου διδασκάλου
κυρίου Ἰωάννου Φορναίου τοῦ ἐξ Ἀγράφων ἤτοι ὀρεινῆς Θεσσαλίας. - Prescurtare a
geometriei lui Vlod (?) tradusă din limba franceză în cea grecească de către

195
preaînvățatul dascăl, domnul Ioan Demetriadis Phourneas din Agrafa, adică din Thesalia
muntoasă.
Ms.gr.B.A.R. 227(24) Sec. XVIII (1783) / Cuprinde Iliada lui Homer, cântul I și
II până la versul 701 inclusiv.
Ms.gr.B.A.R. 228(60) Sec. XVIII (1785) / Ἀλεξανδροβόδας ὁ ἀσυνείδητος.
Κωμῳδία συντεθεῖσα παρά τινος ἀνωνύμου ἐν ἔτει αψπε: 1785. - Alexandru vodă cel
ticălos. Comedie compusă la anul 178596.
Ms.gr.B.A.R. 235(88) Sec. XVIII / Cartea populară Critil și Andronius, traducere
din Baltasar Gracián y Morales, Il Criticon.
Ms.gr.B.A.R. 244(733) Sec. XVIII / Κομωδία νέα τῆς Βλαχίας ἐπωνομασθεῖσα ἡ
ὑμνολογία τῶν ἰατρῶν εἰς τὸν Ἅιδην, εἰς τρεῖς πράξεις [...] - Comedia nouă a Valahiei,
supranumită imnologia doctorilor în infern, în 3 acte.97
Ms.gr.B.A.R. 251(735) Sec. XVIII / Cartea lui Anghelaki și a lui Cuturlachi.
Ms.gr.B.A.R. 249(104) Sec. XVIII / Jertfa lui Ieftar scris în versuri politice,
cântec la binecuvântata Suzana, al poporului reginei Esther și al bunei mele Iudit. Altă
serie de mici poezii și cântece.
Ms.gr.B.A.R. 293(22) Sec. XVIII / Manualul lui Matei Vlastaris.
Ms.gr.B.A.R. 307(690) Sec. XVIII / Manual de legi și poruncă împărătească către
judecători a preaevlaviosului împărat Iustinian, adică scurt rezumat al poruncilor
împărătești, în limba greacă modernă.
Ms.gr.B.A.R. 309(8) Sec. XVIII / Manuscris după tipăritură .Al lui Constantin
Harmenopoulos, judecător în Salonic, manual numit „hexabiblos”, tradus în limba
modernă. Îndreptat și așezat după ordineqa, caracterul și înțelesul originalului elen, de
către Alexios Spanos din Ianina, care a mai adăugat micul tratat despre căsătorie și
tabla de materii, la îndemnul și cu cheltuiala preasfântului și cuviosului mitropolit de
Heracleea domnul domn Gherasim, cu ale cărui cheltuieli s-a și tipărit acum întâi 1772
Iulie 2.

96
Publicată de Dimitris Spathis, Γεώργιος Ν. Σουτσος, Αλεξανδροβόδας ο ασυνείδητος, Editura Kedros,
Atena, 1995. 457p. și tradusă în română de Lia Brad Chisacof, Antologie de literatură greacă din
Principatele Române, Editura Pegassus Press , București, 2003, pp.159-213.
97
Publicată de Lia Brad Chisacof, Antologie de literatură greacă din Principatele Române, Editura
Pegassus Press , București, 2003, pp.465-517.

196
 Ms.gr.B.A.R. 377(52) Sec. XVIII / Patrusprezece cuvântări referitoare la Nașterea
lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 379(715) Sec. XVIII / Triod cuprinzând 106 de scurte omilii
anonime, având drept titlu un pasaj din Evanghelie.
Ms.gr.B.A.R. 380(716) Sec. XVIII / Continuarea manuscrisului 379(715).
Ms.gr.B.A.R. 412(118) Sec. XVIII / O rugăciune către Maica Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 425(39) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări compuse de Petru
Lampadarie, Petru Vizantie, Ioan protopsaltul, Iacob protopsaltul, Daniil protopsaltul,
Ioan Cucuzel și Ștefan Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 429(106) Sec. XVIII / Psaltichie. Catavasier cu cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 430(119) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 431(120) Sec. XVIII / Psaltichie. Conține cântări anonime.
Ms.gr.B.A.R. 449(367) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion cu cântări psaltice de
Petru Lampadarie Peloponisiul.
Ms.gr.B.A.R. 452(415) Sec. XVIII / Psaltichie conținând cântări de: Xenos
Koronis, Kladas, Foca, Lampadarie, Clement ieromonahul, Hrisafis, Gherman, Balasie
preotul, Petru Berechet, Grigorie Bunea, Constantin Magula, Ioan Cucuzel, Gheorghe din
Rodost, Manuil Arghiropoulos și Ioan Glykis.
Ms.gr.B.A.R. 463(644) Sec. XVIII / Psaltichie. Cântări de Balasie preotul,
Theodulos, Melchisedec și alții.
Ms.gr.B.A.R. 464(645) Sec. XVIII / Psaltichie. Doxastar.
Ms.gr.B.A.R. 465(648) Sec. XVIII / Psaltichie cu o scurtă introducere la muzica
bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 467(657) Sec. XVIII / Psaltichie. Stihirar cu cântări de Gherman
arhiereul Noilor Patrii.
Ms.gr.B.A.R. 471(686) Sec. XVIII / Psaltichie. Irmologhion cu cântări de Balasie
preotul.
Ms.gr.B.A.R. 491(782) Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 574(96) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Diferite slujbe
bisericești.

197
 Ms.gr.B.A.R. 575(103) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Păreri ale Sfinților
Părinți referitoare la Facerea lumii.; Comentarii la Pentateuh.
Ms.gr.B.A.R. 586(633) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic și liturgic. Rugăciuni la
diferite situații.
Ms.gr.B.A.R. 617(176) Sec. XVIII / Miscelaneu. Pergament. Listă a patriarhilor.;
Rugăciuni.; Poezie morală.; Carte de legi bisericești.
Μs.gr.B.A.R. 631(85) Sec. XVIII (1707) / Miscelaneu. Chestiuni gramaticale
foarte complete așternute după metoda dialectică a lui Ilarion Cigala din Cipru.; Artă
metrică.
Ms.gr.B.A.R. 640(44) Sec. XVIII (1761-64) / Miscelaneu. A sfântului Grigorie
Teologul, Fericirea diferitelor vieți.; Anton Vizantie, Hristoitie. Teofil Coridaleu, Despre
tipurile epistolare.
Ms.gr.B.A.R. 645(78) Sec. XVIII (1771) / Miscelaneu.Teofrast, Caractere etice.
Ms.gr.B.A.R. 646(672) Sec. XVIII (1774) / Miscelaneu. Cuvine ale Sfântului
Vasile cel Mare (Cuvânt către tineri.; Cuvânt la Adam).; Literatură diversă (Constantin
Daponte, Lucian de Samosata și Psellos).
Ms.gr.B.A.R. 649(364) Sec. XVIII (1782) / Miscelaneu. Lucrări ale Sfinților
Părinți ai Bisericii. Grigorie Teologul. Cuvânt funebru al acestuia.
Ms.gr.B.A.R. 654(90) Sec. XVIII (1788) / Ecaterina a II-a, adică istoria sinoptică
a imperiului rusesc de la începutul lui până la anul de față.; Despre începutul și înființarea
puternicului imperiu al Rușilor.)
Ms.gr.B.A.R. 655(31) Sec. XVIII (1796) / Miscelaneu istoric.
Ms.gr.B.A.R. 656(64) Sec. XVIII (1798) / Grigorie Teologul, Maximele în
distihuri.
Ms.gr.B.A.R. 657(15) Sec. XVIII (1788-1789) / Miscelaneu. Filozofie
(Themistie filozoful, Socrate, Lucian de Samosata, Plutarh, Hesiod).; ale lui Grigorie
Teologul.; Grigorie Teologul, Dialogurile morale, Despre căile vieții.; Agapet, Retorică.
Ghenadie patriarhul Constantinopolului, Îndrumare către tineri.; Exerciții gramaticale.
Ms.gr.B.A.R. 659(23) Sec. XVIII / Miscelaneu. Secretele lui Apolline în Parnas.;
Un vis al unui oarecare.

198
 Ms.gr.B.A.R. 665(83) Sec. XVIII / Miscelaneu. Diferite liste de sultani, viziri,
domnii Munteniei, domnii Moldovei, o povestire despre Siberia, poezii de dragoste.
Ms.gr.B.A.R. 666(91) Sec. XVIII / Miscelaneu. Carte meteorologică.; Însemnări
despre lună, planete, zodiac.; Despre întrebuințarea astrolabului.
Ms.gr.B.A.R. 668(116) Sec. XVIII / Miscelaneu. Conacurile de la București până
la Constantinopol.; Condica conacurilor de la Moscova la Constantinopol ; Județele
Moldovei).; Catalogul marilor dragomani.; Poezii de dragoste.; Scrisori.; Rețete
medicale.; Însemnări lexicale.
Ms.gr.B.A.R. 700(322) Sec. XVIII / Miscelaneu teologic. Agapet, Capitolele
parenetice.; Lucrări teologice ale mai multor părinți ai Bisericii (A Sfântului Ioan Gură
de Aur despre rugăciune.; A sfântului Vasile cel Mare, Cuvânt la mucenicul Varlaam.; A
Sfântului Teodoret de Cir Despre pronie).
Ms.gr.B.A.R. 739(638) Sec. XVIII / Miscelaneu. Hrisoave, scrisori patriarhale,
hagiografie, discursuri funebre, cuvântări panegirice.
Ms.gr.B.A.R. 742(726) Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrisorile lui Synesie de Cyrene
(a aceluiași despre domnie).; Licophron din Halki.
Ms.gr.B.A.R. 773(731) Sec. XVIII / Colecţie de reţete medicale şi prevestiri
astrologice în greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 782(112) Sec. XVIII / Καλανδάριον τὸ ὁποῖον ἐμεταγλωτίσθη ἀπὸ
τὸ ῥούσικον εἰς βλάχικον καὶ ὕστερον εἰς ῥωμαϊκὸν, τὸ δὲ ῥούσικον ἦτον τιπομένον εἰς
Πρασιοβόν. 1783 Ἰναουαρίου 25. - Calendar, care s-a tradus din ruseşte în româneşte şi
apoi în greceşte, cel rusesc era tipărit la Braşov. 1783 Ianuarie 25.
Ms.gr.B.A.R. 800 Sec. XVIII (1710) / Nomocanon. Colecţia de legi a lui Iacob,
arhimandritul din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 806 Sec. XVIII / Miscelaneu. Scrierea lui Plutarh despre creşterea
copiilor, cuvântări morale din scrierile sfântului Vasile cel Mare şi scrierea lui Themistios
despre prietenie.
Ms.gr.B.A.R. 809 Sec. XVIII / Miscelaneu. Maxim Margounios Scrisori ale
episcopului de Chithira şi o Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 812 Sec. XVIII / Manual de epistolografie.

199
 Ms.gr.B.A.R. 813 Sec. XVIII (1758) / Sfat pentru cei care vor să se preoţească.
Catehism pe întrebări şi răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 815 Sec. XVIII / Interpretare la aforismele lui Hipocrate.
Ms.gr.B.A.R. 822 Sec. XVIII / Catehism. Învăţătură despre slujirea preotului şi
diaconului şi învăţătură despre spovedanie pe întrebări şi răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 831 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 832 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 833 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 834 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 835 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 883 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 884 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 886 Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de pictură şi literatură laică.
Ms.gr.B.A.R. 887 Sec. XVIII (1754) / Începutul şahilor şi arătarea cât timp au stat
şahii. Istorie a şahilor Persiei.
Ms.gr.B.A.R. 888 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 901 Sec. XVIII (1744) / Lucrări teologice de: Sfântul Atanasie cel
Mare şi Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 922 Sec. XVIII / Texte laice.
Ms.gr.B.A.R. 923 Sec. XVIII / Tratat anonim de muzică.
Ms.gr.B.A.R. 924 Sec. XVIII / Texte laice.
Ms.gr.B.A.R. 925 Sec. XVIII / Colecţie de cântece lumeşti pe notaţie psaltică.
Ms.gr.B.A.R. 926 Sec. XVIII / Chesarie Daponte, Oglinda femeilor.
Ms.gr.B.A.R. 939 Sec. XVIII / Manuscris liturgic. Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 941 Sec. XVIII (1797) / Manuscris liturgic. Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 946 Sec. XVIII / Miscelaneu liturgic. Aghiazmatar.
Ms.gr.B.A.R. 989 Sec. XVIII / Nomocanonul lui Malaxos.
Ms.gr.B.A.R. 1000 Sec. XVIII / Θέατρον πολιτικόν, εἰς τὸ ὁποῖον περιέχεται
ἀκριβὴς συμβουλὴ τί πρέπει νὰ κάμῃ, καὶ ἀπὸ τί νὰ ἀπέχῃ ὁ ἡγεμών. Συγγραφὲν

200
λατινιστὶ παρὰ Ἀμβροσίου Μαρλιανοῦ παπιανοῦ, κανονικοῦ λατεράνου καὶ θεολογίας
διδασκάλου. - Τeatru politic98.
Ms.gr.B.A.R. 1032 Sec. XVIII / Miscelaneu. Lucrări teologice.; Oracole.;
Vedenia ieromonahului Mitrofan.
Ms.gr.B.A.R. 1035 Sec. XVIII (1760) / Κατάστιχον τῆς ἁγίας προθέσεως ταύτης
τῆς σεβασμίας καὶ αὐθεντικῆς μονῆς τῆς ἁγίας καὶ ζωαρχικῆς τριάδος τοῦ Ραδουλβόδα,
περἔχον ἔνδον γεγραμμένα τὰ ὀνόματα τῶν ἀοιδήμων κτιτόρων καὶ τῶν λοιπῶν καθεξῆς
εὐσεβῶν ἡγεμόνων, ἀρχιερέων καὶ ἀρχόντων, καὶ κατὰ καιροὺς ἡγουμένων τε μοναχῶν,
καὶ λοιπῶν λαϊκῶν, ὅσοι αὐτοπροαιρέτως ἠλέησαν, ἀφιέρωσαν καὶ ἐγράφθησαν ἐν τῇ
ἁγίᾳ προθέσει, καὶ ἀντεγράφθη διεπιμελείας ἐμοῦ Θεοδοσίου ἱερομονάχου καὶ
καθηγουμένου τῆς αὐθεντικῆς ταύτης μονῆς τοῦ Ράδουλ βόδα [...] - Catastiful
proscomidiarului cinstitei şi domneşti mânăstiri Radu Vodă, având numele răposaţilor
ctitori [...] Teodosie ieromonah şi stareţ al acestei mânăstiri domneşti Radu Vodă [...]
Ms.gr.B.A.R. 1050 Sec. XVIII (1786) / Gramatică arabă numită în dialectul arab
sarf, care cuprinde cinci capitole: sigan, pinan, macsudi, iji, merah.
Ms.gr.B.A.R. 1052 Sec. XVIII (1725) / Κατάλογος τῶν βιβλίων πάντων
ἑλληνικῶν γραικολατινικῶν, λατινικῶν, ιταλικῶν, γαλικῶν καὶ ἄλλων Κωνσταντίνου Μ.
Μαυροκορδάτου τῶν εἰς χρῆσιν αὐτοῦ, χωρὶς τῶν ἐν τῇ μεγάλῃ βιβλιοθήκῃ τοῦ
ὑψηλοτάτου ἡγεμόνος. Ἐν Βουκουρεστίῳ ,αψκε΄ - Catalogul tuturor cărţilor greceşti,
greco-latine, latine, italiene, franceze, etc., ale lui Constantin M. Mavrocordat pentru
uzul lui, în afară de cele din biblioteca cea mare a preaînălţatului Domn. Bucureşti
172599.
Ms.gr.B.A.R. 1083 Sec. XVIII (1795) / Condică de cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1068 Sec. XVIII (1788) / Maestru, adică catastif general, în care se
înregistrează mai întâi acele socoteli neterminate, pe care le am cu unul şi altul; şi după

98
Traducere atribuită lui Nicolae Mavrocordat. A fost publicată pentru prima oară la 1758 cu titlul:
Θέατρον πολιτικὸν μεταγλωττισθὲν ἐκ τῆς λατινικῆς εἰς τὴν ἡμετέραν ἁπλὴν διάλεκτον παρὰ τοῦ
ὑψηλοτάτου καὶ σοφωτάτου αὐθέντου τῆς Οὐγγροβλαχίας Νικολάου τοῦ Μαυροκορδάτου (sic) ... σπουδῇ
δὲ, ἐπιμελείᾳ τε καὶ ἐπιστασίᾳ τοῦ πανοσιολογιωτάτου κυρίου Σεραφείμ τοῦ Πισσιδείου ... παρὰ Ἰωάννῃ
Γόττλοπ Ἐμμανουέλ Πρέϊκτοπφ. Ἐν Λιψίᾳ τῆς Σαξωνίας 1758. / Theatrum politicum in quo quid agendum
sit a principe, & quid cavendum, accurate praescribitur ... auctore Ambrosio Marliano papiense can. rg.
lateran. sac. theologiae professore. Romae typis Francisci Corbeletti 1631.
99
Catalogul publicat de N. Iorga în Pilda bunilor Domni din trecut, Analele Acad. Rom., secţiunea istorică,
seria II, tomul 37 (1914), p. 85-120.

201
aceea se vor înregistra câte socoteli voi avea cu tovărăşia mea; de asemenea şi câte
socoteli ale mele particulare voi avea începând de astăzi.
Ms.gr.B.A.R. 1069 Sec. XVIII (1741-1742) / Rapoarte ale capuchehaialelor
domnitorului Constantin Mavrocordat al Moldovei, pe anii 1741-1742100.
Ms.gr.B.A.R. 1092 Sec. XVIII / Agapet, Expunere a capitolelor parenetice către
împăratul Iustinian.
Μs.gr.B.A.R. 1094 Sec. XVIII (1791) / Socoteală de lichidare a tovărăşiei dintre
Teodor Mustaţă, Dimitrie Papathanasiu şi Grigore Anton Avrami. 31 iulie 1791,
Botoşani.
Ms.gr.B.A.R. 1103 Sec. XVIII (1780) / Evghenie Vulgaris, Mărturisire ortodoxă,
adică expunere a credinţei potrivit cu sfânta, catolicească şi apostolească Biserică
Răsăriteană a lui Hristos.
Μs.gr.B.A.R. 1104 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Vocabular.
Ms.gr.B.A.R. 1118 Sec. XVIII (sfârşit) / Însemnări.
Ms.gr.B.A.R. 1119 Sec. XVIII (sfârşit) / Miscelaneu. Voltaire, Tragedia lui
Mohamed sau fanatismul101.
Ms.gr.B.A.R. 1149 Sec. XVIII / Nomocanon102.
Ms.gr.B.A.R. 1151 Sec. XVIII (1788-1789) / Corespondenţă comercială.
Ms.gr.B.A.R. 1152 Sec. XVIII (1782) / Catastif cuprinzând socoteli necesare la
verificare, adică ale răposatului văr Manolache, din cele vechi şi noi, avute cu fratele meu
Consti şi ale prăvăliei, de asemenea vechi şi noi, încă şi socoteala arămurilor şi altele 103.
Ms.gr. B.A.R. 1164 Sec. XVIII (1784-1788) / Registru comercial.

100
Publicate de Ariadna Camariano-Cioran, Reperezentanța diplomatică a Moldovei la Cosntantinopol,
Rapoartele inedite ale agenților lui Constantin Mavrocordat, Editura Academiei RSR, București, 1985,
307 p.
101
Anna Tabaki, La reception du theatre de Voltaire dans le Sud-Est de l’ Europe (premiere moitie du XIX
siecle) în Voltaire et ses combats. actes du Congres international Oxford-Paris 1994, vol. II, Oxford, 1997,
p. 1547-1549.
102
Gh. Cronţ, Nomocanonul lui Manuil Malaxos în Ţările Române, în Omagiu lui Petre Constantinescu-
Iaşi, Bucureşti, 1965, p. 303-308; Valentin Al. Georgescu, Bizanţul şi instituţiile româneşti până la
mijlocul secolului al XVIII-lea, Ed. Academiei, Bucureşti, 1980, p. 111; R. Constantinescu, Vechiul drept
românesc scris. Repertoriul izvoarelor 1340-1640, Bucureşti, 1984, p. 198; G. Ştrempel, Miniaturi şi
ornamente în manuscrise greceşti ale Bibliotecii Academiei R.S. România, în Buletinul Monumentelor
Istorice, nr. 3, 1971, p. 36-40.
103
Mihail Carataşu, Catalogul bibliotecii unui mare negustor din veacul al XVIII-lea: Grigorie Anton
Avramie, în Studii şi cercetări de bibliologie, XII, 1972, p. 189.

202
 Ms.gr.B.A.R. 1177 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Vocabular. Cuprinde cuvinte
greceşti, grupate pe sensuri, cu echivalentul lor în limba română, rusă, franceză sau latină.
Mai cuprinde dialoguri în limba greacă şi elemente de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1181 Sec. XVIII (sfârșit) / Pseudo-Codinus, Despre demnitarii
palatului din Constantinopol și despre funcțiile Bisericii celei Mari. Fragmente104.
Ms.gr.B.A.R. 1302 Sec. XVIII (prima jumătate) / Rhiptologhion.
Ms.gr.B.A.R. 1304 Sec. XVIII (mijloc) / Miscelaneu. Lucrări liturgice
(Canoanele-cântări ale Sfântului Ioan Damaschin).; Tâlcuiri la Cântările de la
Cincizecime.; Cuvânt al Sfântului Vasile împotriva mânioșilor.
Ms.gr.B.A.R. 1305 Sec. XVIII (1728-1732) / Miscelaneu. Theophil Coridaleu
despre tipurile epistolare.; Teodor Prodromul, Tetrastihuri iambice.; Isidor Pelusiotul,
Epistole.
Ms.gr.B.A.R. 1300 Sec. XVIII (1765) / Miscelaneu de teologie polemică. Βιβλίον
ἀναιρετικὸν κατὰ τῶν κεφαλαίων τῶν ἐν τῷ Κοῤῥᾶν, ἤτοι τοῦ ἐκδοθέντος νόμου παρὰ
τοῦ Μωάμεθ, διῃρημένον εἰς λόγους τέσσαρας καὶ συντεθὲν δὲ παρὰ τοῦ εὐσεβεστάτου
καὶ φιλοχρίστου βασιλέως ἡμῶν κυρίου κυρίου Ιωάννου τοῦ Καντακουζηνοῦ, τοῦ διὰ
τοῦ μοναχικοῦ σχήματος μετονομασθέντος Ἰωάσαφ Μοναχοῦ. - Carte polemică
împotriva capitolelor din Coran, adică a legii date de Mahomed, împărțită în patru
cuvântări și alcătuită de preacucernicul și iubitorul de Hristos împăratul nostru domnul
domn Ioan Cantacuzino, care, îmbrăcând schima monahală și-a schimbat numele în
Ioasaf monahul.
Ms.gr.B.A.R. 1347 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Liturghier grecesc, cu indicații
tipiconale în limba română.
Ms.gr.B.A.R. 1369 Sec. XVIII (sfârșit) / Christian Wolff, Aritemtică. Miscelaneu
de matematică105.
Ms.gr.B.A.R. 1370 Sec. XVIII (prima jumătate) / Teofil Coridaleu, Curs de
filozofie.

104
Codini Curopalatae De officialibus palatii Constantinopolitani et de oficiis magnae ecclesiae liber, rec.
Imm. Bekkeri, Bonnae, 1839, p. 3-6.
105
C. Erbiceanu în Revista Teologică III, Iaşi, 1885, p. 42-44.

203
 Ms.gr.B.A.R. 1378 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Pantazis din Larisa. Anul
1789. Tălmăcire la capitolul al 13-lea al Apocalipsei sfântului Ioan Teologul.; Ştefan din
Alexandria, dascălul ecumenic, Hrismos .; Vocabular de conversaţie greco-latin.
Ms.gr.B.A.R. 1379 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. A lui George
Lekapenos, Despre sintaxa verbelor.; A preaînţeleptului şi preaînvăţatului dascăl, mare
orator şi foarte bun doctor, iar acum exaporit, domn şi sol plenipotenţiar al puternicei
împărăţii a otomanilor domnului domn Alexandru din Constantinopol, Noua Romă.
Despre sintaxa gramaticală după cele opt părţi de cuvânt.;
Ms.gr.B.A.R. 1376 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Teodor din Dristra,Câteva
însemnări la Epistolarul lui Coridale.; Neofit Peloponezianul, Unele consideraţii asupra
epistolelor prea înţeleptului Synesie.; Parafrază în neaogreacă a epistolelor lui Synesie.
Ms.gr.B.A.R. 1382 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Comentarii la Cântarea
Cântărilor. Τext Veterotestamentar.
Ms.gr.B.A.R. 1383 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Teofil Coridaleu. Comentarii
pe scurt la Cartea a III-a a fizicii lui Aristotel106.
Ms.gr.B.A.R. 1384 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Teofil Coridaleu, Comentarii
pe scurt la cele 8 cărți ale fizicii lui Aristotel107.
Ms.gr.B.A.R. 1400 Sec. XVIII (1710) / Teofil Coridaleu, comentarii la Logica lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1401 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Teofil Coridaleu, Comentarii
la Logica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1408 Sec. XVIII (sfârșit) / Miscelaneu. Corespondenţă. Scrisori
către Nicolae Rosetti mare vornic, la Iaşi, Alexandru Rosetti spătar, Ilie Nicolae Rosetti,
Nichifor Theotokis, doamna Moruzi, jalbă către domnitor şi două scrisori în lb. română
(f.45,48) despre hotărnicia moşiei Bârlăbeşti şi procurarea unor manuale de Logică şi
Retorică.; Paragrafe din Aritmetică, Geometrie, Algebră şi Trigonometrie extrase din
lucrarea lui Evghenie Vulgaris cu trimiteri la Elementele lui Euclid.; Rezumat al Logicii
după autori mai noi.; Despre Filozofie în general.
Ms.gr.B.A.R. 1414 Sec. XVIII (1794) / Psaltichie.

106
Cf. E. Legrand, Bibliographie hellénique, XVIII-ѐme siѐcle, tom. II, nr. 956, p. 302 – 303.
107
Idem. p. 302 – 303.

204
 Ms.gr.B.A.R. 1415 Sec. XVIII / Miscelaneu. Theofil Coridaleu, Parafraze
scholastice la cărţile I-III ale Metafizicii lui Aristotel.; Ale preaînţeleptului Mihail Pselos
din Efes, scholii la Metafizica lui Aristotel, începând cu cartea ε (V).
Ms.gr.B.A.R. 1419 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Rezumat al Sfintelor Canoane.
Ms.gr.B.A.R. 1423 Sec. XVIII (1782) / Νichifor Theotokis, Elemente de
Aritmetică.; Interpretare la cartea de logaritmi a lui Gafent, tradusă din limba germană în
limba greacă.; cronologia domnitorilor Moldovei ş.a.Privire generală statistico-geografică
a Monarhiei ereditare a Prusiei.
Ms.gr.B.A.R. 1424 Sec. XVIII (mijloc) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1433 Sec. XVIII (1751) / Miscelaneu. Gheorghe Sugduris,
Introducere la toată metoda logică a lui Aristotel.; A prea înţeleptului domn Teofil
Coridaleu, care mai târziu prin haina sfântă călugărească s-a numit Teodosie, expunere
despre tipurile epistolare.; Laudă către prea măreaţa şi prea cucernica împărăteasă
doamna, doamna Ecaterina a II-a, de smeritul Daniil Monahul din Patmos.; arta retorică
despre răscoale cu unele pasagii din retorica lui Teofil Coridaleu. 3 cărţi. Titlurile
corespund pinaxului (f.447v-448).; Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Rezumat al artei
retorice, pe întrebări şi răspunsuri. 5 cărţi.; Retorica lui Meletie Atenianul, cuprinzând
despre felul cum trebuie scris un discurs>. Cuprinde 11 capitole care corespund cu cele
din pinax (f.449).
Ms.gr.B.A.R. 1441 Sec. XVIII (1767-1768) / Manual de gramatică turcă, în lb.
greacă.
Ms.gr.B.A.R. 1454 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Miscelaneu. Încercări de
condei, socoteli şi însemnări fără importanţă.; Pregătirile retorice ale sofistului Aftonios.;
A preaînţeleptului chir Teofil Coridaleu, Retorică. Introducere în arta retorică.
Ms.gr.B.A.R. 1463 Sec. XVIII (sfârșit) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1467 Sec. XVIII (prima jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1475 Sec. XVIII / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1486 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1488 Sec. XVIII (sfârșit) / Molitve și rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1491 Sec. XVIII / Achillevs Tatios, Erotice.

205
 Ms.gr.B.A.R. 1517 Sec. XVIII (prima jumătate) / Comentarii la unele omilii ale
Sfântului Grigorie Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 1518 Sec. XVIII (prima jumătate) / Verbe eline și familii de cuvinte
derivate din acestea, cu exemplificări prin citate din diverși autori.
Ms.gr.B.A.R. 1519 Sec. XVIII (sfârșit) / Psaltichie. Anastasimatar pe notație
cucuzeliană.
Ms.gr.B.A.R. 1524 Sec. XVIII (a doua jumătate) / Filozofie. Ἀνωνυμου
ἐγχειρίδιον. Τῆς ἀναζησάσης φυσικῆς φιλοσοφίας. Ἐν τὧ ἡ ἀληθὴς τῆς φύσεως ἁρμονία
ἀναπτύσεται, καὶ πλεῖστα τῆς ἀρχαἶαι φιλοσοφίας ἁμαρτὴματα οτά κανόνιον, καὶ ἄλλων
τινῶν ἀποδείξεων, λαμπρῶς φανεροῦται: Ὅπερ μετεστρώθη, ἀπό τῆς λατινίδος, ἐπὶ τήν
ἑλληνίδα διάλεκτον, σπουδῆ, καὶ πόνω, Ἀναστασίου Παπαβασιλοπούλου, τοῦ ἐξ
Ἰωαννίνων, ἐν τῇ κωμοπόλει Τυρνάβω τῆς Θεσσαλίας διατρίβοντος, κατὰ τό ᾳ ψ αον ἔτος
τό σωτήριον μαιμαηκτηρτιῶνος ἑβδόμη ἱσταμενους μηνός. Ἡ ἐμὴ ἐλπίς ἐστιν ἐν τῷ
ἀρνίω. - Manual al unul anonim. Despre problemele filozofiei naturale. Despre cum se
dezvoltă adevărul firesc şi o mulţime de vechi păcate ale filozofiei, după regulă şi ale
altor dovezi după cum strălucit se arată. Aşa cum au fost aşezate din latină în dialectul
elin, cu truda şi cunoaşterea lui Anastasios Papavasilopoulos din Ianina, din satul
Târnava a Tesaliei, la anul mântuirii 1711, luna a şaptea. Nădejdea mea este în Miel
(Hristos).
Ms.gr.B.A.R. 1568 Sec. XVIII / Miscelaneu grec-francez.
Ms.gr.B.A.R. 1088 Sec. XVIII-XIX (1793-1808) / Registru comercial al
negustorului Gheorghe Dimitriu pe anii 1793-1808.
Ms.gr.B.A.R. 494(93) Sec. XVIII/XIX - Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 252(111) Sec. XVIII/XIX - Rugăciune către Dumnezeu, pentru
eliberarea creștinilor din robia turcească.
Ms.gr.B.A.R. 855 Sec. XVIII/XIX (1795?) - Tălmăcirea sau rânduirea tipografiei
care va fi să fie aici.
Ms.gr.B.A.R. 865 Sec. XVIII/XIX – Miscelaneu. Colecție de ghicitori.; Regulile
principale ale cumințeniei.; Socoteli.; Scurt cuvânt despre milostenie.; Extrase din autori
precum Libaniu, Clement din Alexandria, Ioan Gură de Aur, Isidor Pelusiotul, Lucian
etc.

206
 Ms.gr.B.A.R. 973 Sec. XVIII/XIX - Rezumat al înțelegerilor dintre Rusia și
Poarta Otomană, 1792.
Ms.gr.B.A.R. 1088 Sec. XVIII-XIX (1793-1808) / Registru comercial al
negustorului Gheorghe Dimitriu pe anii 1793-1808.
Ms.gr.B.A.R. 1562 Sec. XVIII-XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1567 Sec. XVIII-XIX / Istorie.
Ms.gr.B.A.R. 1091 Sec. XIX (1833) / Partea a III-a a Gramaticii lui Theofil
Kairis, Despre Sintaxă. 1838 aprilie 13. A doua predare, cu exemple pentru clasa mică.
Ms.gr.B.A.R. 256(730) Sec. XIX / Poeziile unui descendent grec din Grecia și
Bulgaria.
Ms.gr.B.A.R. 24(2) Sec. XIX / Περιγραφὴ τῆς Βλαχίας - Emanuil Băleanu,
Descriere a Țării Românești (copie după Theodor Fotino)108.
Ms.gr.B.A.R. 25(3) Sec. XIX / Ὁδοιπορικὸν ἀπὸ Τομπόλσκης μητροπόλεως
Συμπιρίας καὶ ἕως αὐτῶν τῶν ὁρίων τῆς Χῆνας, ἐν τούτῳ δὲ καὶ περὶ γῆς Συμπιρίας καὶ
τῶν ἐν αὐτῇ ποταμῶν. - Nicolae Milescu, Itinerar de la Tobolsk, capitala Siberiei, și
până la hotarele Chinei...1675, 2 mai.
Ms.gr.B.A.R. 26(68) Sec. XIX / Δημητρίου Καντεμὴρ ἡγεμόνος τῆς Μολδαυίας
συμβεβηκότα τῶν ἐν τῇ Βλαχίᾳ Καντακουζηνῶν καὶ Βραγκοβάνων, μεταγλωττισθέντα
μὲν ἐκ τῆς Γερμανικῆς γλώσσης εἰς τὴν ἡμετέραν ἁπλῆν διάλεκτον παρὰ τοῦ λογιωτάτου
κυρίου Γεωργίου Ἰωάννου Ζαβίρα τοῦ ἐκ Σιατίστης 1795 αψυε΄. - A lui Dimitrie
Cantemir Domnul Moldovei întâmplările Cantacuzinilor și Brâncovenilor din Valahia,
traduse din nemțește în limba noastră simplă de către preaînvățatului domn Ioan Zavira
din Seatiște 1795. Copie modernă după un manuscris mai vechi.
Ms.gr.B.A.R. 27(699) Sec. XIX / Miscelaneu istoric, cuprinzând texte grecești și
franceze.
Ms.gr.B.A.R. 34(197) Sec. XIX (1815) / Cuprinde un număr mare de însemnări,
conturi, socoteli și scrisori franceze, germane și grecești, ale unui oarecare D.B.
Ms.gr.B.A.R. 36(231) Sec. XIX (1840-1841). Condica numerarului casei, 1840
Mai 1, București. Grigorie Mihail Mavrides.

108
Nestor Camariano, Un pretins istoric: Emanuil Băleanu , În Revista Istorică Română, XVI, 1946, pp.
142-156, apud Ariadna „ Les Academies...” p. 344.

207
 Ms.gr.B.A.R. 37(734) Sec. XIX (1854) / O scrisoare de rugăminte a lui Gheorghe
Pesakow către K. Tsokas, datată din București 4 Iulie 1854.
Ms.gr.B.A.R. 38(1) Sec. XIX / Catastih al socotelilor veniturilor și cheltuielilor
mănăstirii Cotroceni dintre anii 1802-1810.
Ms.gr.B.A.R. 39(5) Sec. XIX / Registru după 271 de documente, privitoare la
istoria României și mai ales la mănăstirea Cotroceni, a doua jumătate a secolului XVIII și
începutul secolului XIX, până la 1817.
Ms.gr.B.A.R. 40(6) Sec. XIX / Copii după 154 de documente cu rezumatele lor.
Ms.gr.B.A.R. 41(7) Sec. XIX / Copii de scrisori familiale și de afaceri dintre anii
1821-1833.
Ms.gr.B.A.R. 42(9) Sec. XIX / Κατάστιχον ἐν ὧ ἐμπερήἔχει (sic) ἔσωδα τοῦ
ἱεροῦ μοναστηρίου Κοτροτζανίου ἀπὸ ωιδ ᾳωιε ὡς ἔσωθεν φένωνται (sic) - Condică în
care se cuprind veniturile și cheltuielile sfintei Mănăstiri Cotroceni de la 1814 până la
1815.
Ms.gr.B.A.R. 43(157) Sec. XIX / Culegere de poezii; Scrisori de la oameni
distinși.
Ms.gr.B.A.R. 47(702) Sec. XIX / Conține un număr mare de scrisori de la Anton
și Ion Tsiriklianos din Galați către unchiul lor Fotie din Sira și alții. Scrisorile sunt din
anii 1859-1860 și sunt cu conținut comercial.
Ms.gr.B.A.R. 48(717) Sec. XIX / Conține un număr mare de scrisori comerciale
dintre anii 1856-1862 ale familiei Tsiriklianos.
Ms.gr.B.A.R. 49(719) Sec. XIX / Conține un număr mare de scrisori comerciale
ale familiei Tsiriklianos către diferiți dintre anii 1862-1879.
Ms.gr.B.A.R. 50(728) Sec. XIX / Socoteli ale unui anonim din anul 1849.
Ms.gr.B.A.R. 170(628) Sec. XIX (1827) / Tehnologie pe scurt a gramaticii.
Ms.gr.B.A.R. 171(12) Sec. XIX (1834) / Epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 172(109) Sec. XIX / Tratat de gramatică greacă.
Ms.gr.B.A.R. 174(337) Sec. XIX / Tratat de sintaxă.
Ms.gr.B.A.R. 184(676) Sec. XIX (1809) / [...] - Elemente de aritmetică adunate
de P. Govdelas.
Ms.gr.B.A.R. 186(54) Sec. XIX (1817-1818) Elemente de geomterie și fizică.

208
 Ms.gr.B.A.R. 187(92) Sec. XIX (1818) Tratat de Aritmetică, Algebră și
Geometrie.
Ms.gr.B.A.R. 215(737) Sec. XIX / Miscelaneu. Texte ale lui Lysias și Antifon.
Ms.gr.B.A.R. 216(365) Sec. XIX (1850?) / Miscelaneu. Ἐκλογάριον γραικικὸν
εἰς χρῆσιν τῶν πρωτοπείρων τῆς ἁπλῆς διαλέκτου, συλλεχθὲν ὑπὸ Δημητρίου Νικολάου
τοῦ Δαρβάρεως τοῦ ἐκ Κλεισούρας τῆς Μακεδονίας, τύποις δὲ τὸ πέμπτον ἐκδίδοται
δαπάνῃ καὶ ἐπιδιορθώσει φιλογενοῦς τινὸς καὶ φιλομούσου. [...] - Carte grecească cu
bucăți alese, pentru uzul începătorilor limbii simple, adunată de Dimitrie Nicolae
Darvari din Clisura Macedoniei, se tipărește pentru a 5-a oară cu cheltuiala și
îndreptarea unui iubitor de neam și începători [...].
Μs.gr.B.A.R. 217(697) Sec. XIX (1865) / Miscelaneu. Caietul unui elev, în care
se află fragmente și traduceri din Esop, Lucian, Xenofon și Plutarh.
Ms.gr.B.A.R. 218(365) Sec. XIX / Miscelaneu. Reguli și observații gramaticale.
Harmenopoulos, Dicționarul alfabetic.
Ms.gr.B.A.R. 247(200) Sec. XIX / Γαληνοτάτη καὶ ἐκλαμπροτάτη βασίλισσα
κυρία κυρία Ἀφροδίτη, θεὰ καὶ αὐτοκρατόρισα πάσης καλλονῆς. - Preasenină și
preastrălucită regină, doamnă Venus, zeiță și împărăteasă a toată frumusețea. Poem în
greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 497(29) Sec. XIX (1817) / Psaltichie. Cântări de Petru Berechet.
Ms.gr.B.A.R. 501(774) Sec. XIX (1824) / Psaltichie. Doxologii de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 506(32) Sec. XIX / Psaltichie bilingvă greco-română..
Ms.gr.B.A.R. 509(89) Sec. XIX / Psaltichie. Cântări de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 517(659) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 519(679) Sec. XIX / Psaltichie bilingvă greco-română.
Ms.gr.B.A.R. 535(767) Sec. XIX / Psaltichie cu cântări de Dionisie Fotino.
Ms.gr.B.A.R. 536(768) Sec. XIX / Psaltichie. Heruvicar cu cântări de Dionisie
Fotino.
Ms.gr.B.A.R. 537(769) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 538(770) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 539(771) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 540(772) Sec. XIX / Psaltichie.

209
 Ms.gr.B.A.R. 541(773) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 542(775) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 543(776) Sec. XIX / Psaltichie. Doxastar.
Ms.gr.B.A.R. 544(777) Sec. XIX / Psaltichie. Caiete adunate întâmplător.
Ms.gr.B.A.R. 545(778) Sec. XIX / Fragmente de texte psaltice.
Ms.gr.B.A.R. 550(785) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie de diferiți compozitori.
Ms.gr.B.A.R. 555(790) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 558(796) Sec. XIX / Psaltichie. Antologie.
Ms.gr.B.A.R. 592(723) Sec. XIX / Miscelaneu teologic. Copia scrisorii domnului
Matei al Cizicului trimisă domnului Ilarion al Târnovei despre traducerea Sfintelor
Scripturi și răspunsul acestuia.
Ms.gr.B.A.R. 746(55) Sec. XIX (1813) / Miscelaneu.
Ms.gr.B.A.R. 747(16) Sec. XIX (1822) / Miscelaneu. Aritmetică.; Tratat de
morală și psihologie.
Ms.gr.B.A.R. 748(56) Sec. XIX / Miscelaneu. Discursuri morale, cuvântări de
sărbători, cu motto-uri din Evanghelie.; Elemente de metafizică.; Tratat de aritmetică.;
Omilie a Sfântului Vasile cel Mare despre tineri.
Ms.gr.B.A.R. 749(59) Sec. XIX / Miscelaneu. Colecție de poezii neogrecești.;
Lucrare a lui Aristotel despre poetică.
Ms.gr.B.A.R. 750(76) Sec. XIX / Miscelaneu. Colecție de sentințe pe alfabet ale
lui Chrysoloras precum și scrisori de la diferiți scriitori vechi.; Hristoitie.
Ms.gr.B.A.R. 752(108) Sec. XIX / Miscelaneu. Vedenia lui Ieronim Agatanghel.;
O profeție a Sibyllei și una a lui Apolon.
Ms.gr.B.A.R. 753(198) Sec. XIX / Miscelaneu. Un discurs al francmasonilor.;
Serie de poezii în limba greacă.; Scurt fragment dintr-o istorie pe scurt a iudeilor.;
fragment dintr-o tălmăcire a Evangheliei.
Ms.gr.B.A.R. 761(732) Sec. XIX / Miscelaneu. Despre istoria naturală.; Despre
spasmul stomacal.
Ms.gr.B.A.R. 762(736) Sec. XIX / Miscelaneu. Scrieri ale mai multor învățați
antici.

210
 Ms.gr.B.A.R. 789(729) Sec. XIX (1822) / Conţine profeţiile lui Agatanghel în
greaca modernă, precum şi alte câteva mici preziceri şi oracole.
Ms.gr.B.A.R. 797 Sec. XIX / Socotelile casei Domnului Moldovei Ioan Scarlat
Alexandru Calimah Voievod între anii 1812-1819.
Ms.gr.B.A.R. 799 Sec. XIX / Colecţie de scrisori de afaceri între anii 1829-1831 a
casei D.M. şi C-ia din Iaşi.
Ms.gr.B.A.R. 814 Sec. XIX (1814) / Tratat de pictură bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 849 Sec. XIX / Casa adică socoteala numerarului.
Ms.gr.B.A.R. 850 Sec. XIX / Tratat muzical.
Ms.gr.B.A.R. 851 Sec. XIX / Condica de socoteli dintre anii 1815 – 1820 a
marelui postelnic Dumitrache Stathachi din Moldova, conţinând atât socoteli proprii cât
şi ale domnitorului.
Ms.gr.B.A.R. 852 Sec. XIX / Condică de socoteli dintre anii 1818 – 1821 ale unui
necunoscut din Moineşti, Moldova.
Ms.gr.B.A.R. 853 Sec. XIX / Condica moşiei Băseşti.
Ms.gr.B.A.R. 857 Sec. XIX / Condică de socoteli ale lui Andrei Pavlu, dintre anii
1799-1809.
Ms.gr.B.A.R. 858 Sec. XIX / Condică de socoteli dintre anii 1812-1851.
Ms.gr.B.A.R. 859 Sec. XIX / Condica cheltuielilor Smaragdei.
Ms.gr.B.A.R. 860 Sec. XIX / Colecţie de scrisori particulare dintre anii 1811-
1869.
Ms.gr.B.A.R. 885 Sec. XIX / Ἐκφώνησις ἢ κατακραυγὴ τοῦ τῆς Μολδαυΐας λαοῦ
τοὺς μεγαλητέρους ἂρχοντας καὶ ἐναντίον τοῦ ἀρχιεπισκόπου καὶ μητροπολίτου κυρίου
κυρίου Βενιαμήν, σχεδιαθεῖσα εἰς Τζουντζιάβαν ὑπὸ τῆς β΄ καὶ γ τάξεως, ἐν τῷ 1821
ἒτει. - Cuvântarea sau plângerea poporului Moldovei către boierii mari şi împotriva
arhiepiscopului şi mitropolitului D. D. Veniamin, alcătuită la Suceava de către clasa a
doua şi a treia în anul 1821.
Ms.gr.B.A.R. 903 Sec. XIX (1845) / Slujba Canonului Paraclis a Sfintei Ecaterina
de la Muntele Sinai.
Ms.gr.B.A.R. 927 Sec. XIX / Colecţie de cântece lumeşti pe notaţie psaltică.

211
 Ms.gr.B.A.R. 928 Sec. XIX / Ηrismologion adunat din diferite lucrări de kir
Nicolae Parparigos din insula Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 930 Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 948 Sec. XIX / Manuscris liturgic. Molitfelnic.
Ms.gr.B.A.R. 1002 Sec. XIX / O traducere făcută de Z.N. din Constantin-François
de Chasseboeuf, count de Volney, La loi naturelle, ou catechisme du citoyen francais.
Ms.gr.B.A.R. 1009 Sec. XIX (1830) / Manual şcolar. Gramatică cu întrebări şi
răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 1033 Sec. XIX / Miscelaneu. Două scrisori cu conținut politic.;
Copii din ziarul grecesc „Telegraful elen”.
Μs.gr.B.A.R. 1038 Sec. XIX (1870) Paraclis de mulţumire, care se cântă la 25
Martie în cinstea preaputernicului rege al Greciei şi al naţiunii greceşti. Pentru victorie
[...].
Ms.gr.B.A.R. 1040. Reproduceri fotografice (22 buc.) după manuscrisul grecesc
nr. 65 din Biblioteca Universităţii din Leyda, cuprinzând deciziile sinodului de la
Târgovişte (1658)109.
Ms.gr.B.A.R. 1042 Sec. XIX (1828) / Proiectul unei academii teologice. Atena
1828.
Ms.gr.B.A.R. 1058 Sec. XIX / Registru comercial (1804-1830).
Ms.gr.B.A.R. 1059 Sec. XIX / Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1060 Sec. XIX / Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1061 Sec. XIX / Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1063 Sec. XIX / Condică de socoteli (1772-1773).
Ms.gr.B.A.R. 1065 Sec. XIX / Registru de însemnări din 1843.
Ms.gr.B.A.R. 1066 Sec. XIX / Caiet de cheltuieli din 1841.
Ms.gr.B.A.R. 1070 Sec. XIX (1831-1834) / Catastif cuprinzând conturile
negustorului Duca Papacostea din Giurgiu, pe anii 1831-1834.
Ms.gr.B.A.R. 1071 Sec. XIX (1805-1841) / Catastif de cheltuieli ale unui
negustor din Moldova, (1805-1841).
Ms.gr.B.A.R. 1075 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie 110.

109
Nicolae Iorga, Analele Academiei Române, Mem. Secţ. Ist., vol. 38 (1916), p. 471-477.

212
 Ms.gr.B.A.R. 1076 Sec. XIX (1806) / Μέγας Ἀλεξανδρος. Τραγωδία. Ποίημα τοῦ
Ἰωάννου Ρασίνου. Μεταφρασθὲν εἰς τὴν ἡμετέραν διάλεκτον παρὰ τοῦ Γεωργίου
Καββάκου τοῦ Χίου, χάριν διατριβῆς, κατὰ τὸ 1806111. Jean Racine, Tragedia Marelui
Alexandru. Tradusă de Georgios Kavvakis din Hios, 1806.
Ms.gr.B.A.R. 1077 Sec. XIX (1806) / Scoţiana. Comedie adaptată din teatrul lui
Voltaire, în limba noastră, de Georgios Kavvakis Hiotul, în anul 1806 112.
Ms.gr.B.A.R. 1078 Sec. XIX (1806-1811) / Registre ale unor case de negoţ din
Smirna şi Constantinopol, pe anii 1806-1811.
Ms.gr.B.A.R. 1079 Sec. XIX (1826) / Convenţie cu explicația tratatului de la
Bucureşti.
Ms.gr.B.A.R. 1080 Sec. XIX / Rigas Velestinlis, Pierderea onoarei din pricina
dragostei113.
Ms.gr.B.A.R. 1081 Sec. XIX (început) / Rigas Velestinlis. Ucenicul de prăvălie.
Ms.gr.B.A.R. 1084 Sec. XIX (1812) / Scrisoarea lui Pavel Ciciagov către Divanul
Ţării Româneşti, împreună cu textul articolelor Tratatului de Pace Ruso-Turc-semnat la
Bucureşti la 16 mai 1812 - referitoare la Moldova şi Ţara Românească.
Ms.gr.B.A.R. 1085 Sec. XIX (prima jumătate) / Cântece haiduceşti.
Ms.gr.B.A.R. 1087 Sec. XIX (început) / Profeţii. Profeţia celui între sfinţi
părintelui nostru Metodie, arhiepiscopul Patarelor, la cererea cucernicului împărat Leon
cel Mare Înţeleptul, despre cele ce se vor întâmpla la sfârşitul secolului al şaptelea.
Acest Sfânt Metodie, care se prăznuieşte la 15 iunie (după cum scrie autorul sinaxarului),
ne-a lăsat multe scrieri, după cum se arată în a 12-a profeţie a sa. O scrie şi pe aceasta la

110
Gh.C. Ionescu, Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat cu muzica de tradiţie
bizantină în România, Bucureşti, 1994, p. 75; Nicu Moldoveanu, Izvoare ale cântării psaltice în Biserica
Ortodoxă Română, BOR, 92, 1974, 1-2, p. 131.
111
Anna Tabaki, Le theatre neohellenique. Ses composantes sociales, ideologique et esthetiques, These de
doctorat dirigee par Helene Antoniadis-Bibicou, EHESS, Paris, 1995, p. 474, nr.67.
112
Ariadna Camariano, op.cit., p. 116.; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Literatura în limba greacă din
Principatele române (1774-1830), Ed. Minerva, Bucureşti, 1982, p. 49, nr. 4.
113
L. Vranussi, Ἐκδόσεις καὶ χειρόγραφα τοῦ „Σχολείου ντελικάτων ἐραστῶν” în Ὁ Ἐρανιστής, 8, 1970, p.
302-323.; Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit. la ms. 1077, p. 209.; Pashalis M. Kitromilides,
Iluminismul neoelen, (trad. Olga Cicanci; cuvânt înainte de Acad. Răzvan Theodorescu), Ed. Omonia,
Bucureşti, 2005, p. 277-279.

213
cererea împăratului. Manuscrisul mai conţine profeţia lui Mitrofan şi ale lui Leon
Înţeleptul114.
Ms.gr.B.A.R. 1091 Sec. XIX (1833) / Partea a III-a a Gramaticii lui Theofil
Kairis, Despre Sintaxă. 1838 aprilie 13. A doua predare, cu exemple pentru clasa mică.
Ms.gr.B.A.R. 1097 Sec. XIX (1827) / Catastif de cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1098 Sec. XIX (început) / Icoană cuvântătoare a Maicii Domnului
Pantanassa, preasfântă şi pururea fecioară Maria, stăpână a îngerilor, miluieşte pe cei ce
te cheamă şi pe robul tău Teohari115.
Ms.gr.B.A.R. 1099 Sec. XIX (1820) / Condică de cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1102 Sec. XIX (1822) / Catastif de venituri şi cheltuieli, începând
de la 1 ianuarie 1822.
Ms.gr.BA.R. 1111 Sec. XIX / Culegere de poezii patriotice şi lirice.
Ms.gr.B.A.R. 1112 Sec. XIX (1816) / Carte de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1113 Sec. XIX / Curs de istorie elenistică şi romană.
Ms.gr.B.A.R. 1117 Sec. XIX (1852) / Aritmetică elementară de G. Ath.
Gherakis. 1850. S-a simplificat de către dascălul Mihail Athanasiadis. S-a scris de Ioan
Kampanis, la Şcoala greacă din Korthion. 1852.
Ms.gr.B.A.R. 1122 Sec. XIX (început) / Tratatul de Pace Ruso-Turc de la Kuciuk
Kainargi, 1774 iulie 10/21116.
Ms.gr.B.A.R. 1123 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Nicolae Mavrocordat
Despre combaterea tutunului.; O alocuțiune către preasfinșitul Arhiepiscop al Moscovei,
chir Platon; Cuvânt de mulțumire către Maica Domnului rostit în biserică de
Arhiepiscopul de Slavinion și Cherson, Evghenie 117.

114
A. Lolos, Die Apokalypse des Pseudo-Methodius, Meissenheim am Glan, 1976; G. Reinink, Ismael, der
Wildesel in der Wuste. Zur Typologie der Apokalypse des Pseudo-Methodios, BZ, LXXV, 1982, p. 336-
344; Paul J. Alexander, The Byzantine Apocalyptic Tradition, University of California Press, 1985; A.
Timotin, L'eschatologie byzantine: historiographie et perspectives de recherches, RESE, XLI, 1-4, 2003, p.
242; Cyril Mango, The Legend of Leo the Wise în Byzantium and its Image. History and Culture of the
Byzantine Empire and its Heritage, Londra, Variorum, 1984 (XVI), p. 59-93.
115
Chesarie Daponte, Ἐγκόλπιον λογικὸν τουτέστιν ὕμνοι εἰς τὴν πανύμνητον Θεοτόκον ..., Veneţia, 1770,
p. 6-209.
116
D.A. Sturdza şi C.Colescu-Vartic, Acte şi documente relative la Istoria Renaşcerii României, I,
Bucureşti, 1900, p. 125-138.
117
Συλλογὴ ἀνεκδότων συγγραμμάτων τοῦ ἀοιδίμου Εὐγενίου Βουλγάρεως καὶ τινῶν ἄλλων
μεταφρασθέντων ὑπὸ Γεωργίου Αἰνιᾶνος, Ι, Atena, 1838, p. 45-49.

214
 Ms.gr.B.A.R. 1124 Sec. XIX (după 1835) / Către Majestatea Sa Regele Othon al
Greciei. Ianuarie 1835. Proclamaţie. Othon, cu mila lui Dumnezeu, rege al Greciei, către
greci.
Ms.gr.B.A.R. 1167 Sec. XIX (post 1835) / Diferite cântece eroice şi de dragoste.
Ms.gr.B.A.R. 1183 Sec. XIX (1819-1820) / Catastif de diferite socoteli, pe anii
1819-1820.
Ms.gr.B.A.R. 1240 Sec. XIX (prima jumătate) / Poem în versuri. Ἡ πεντάπληγος
ὀδύνη, ἤτοι περὶ τῶν ἐν τῇ Οὐγγροβλαχίᾳ πέντε πληγῶν ἐπὶ Μιχὰλ <sic>
β<οε><β><ο>δ, τῆς φυγῆς, πληγῆς αης , τοῦ σεισμοῦ, πληγῆς βας, τοῦ ἐμπρησμοῦ, πληγῆς
γης, τῆς πλημμύρας, πληγῆς δης, κατὰ τὸ 1805ον ἔτος, τοῦ χειμῶνος, πληγῆς εης, κατὰ τὸ
αὐτὸ ἔτος. - Suferința celor cinci plăgi din Țara Românească sub Mihail Voievod, a
băjeniei, plaga I, a cutremurului, plaga a II-a, a incendiului, plaga a III-a, a inundației,
plaga a IV-a, în anul 1805, a iernii, plaga a V-a, în același an.
Ms.gr.B.A.R. 1245 Sec. XIX / Omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 1246 Sec. XIX / Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1249 Sec. XIX (prima jumătate) / Cartea I. Scrieri politice
amestecate. Partea I. Despre legi și despre natura formelor de guvernare sau comentariu
la primele două cărți din L'esprit des lois.
Ms.gr.B.A.R. 1252 Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1255 Sec. XIX / Ioan Gură de Aur, Omilia la Eutropie.
Ms.gr.B.A.R. 1256 Sec. XIX (prima jumătate) / Expunere a întregii ceremonii la
Domnie nouă.
Ms.gr.B.A.R. 1261 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1268 Sec. XIX (prima jumătate) / Tratat de fizică și astronomie.
Ms.gr.B.A.R. 1273 Sec. XIX / Cuvântări funebre ale lui Constantin, arhidiaconul Marii
Biserici a lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 1275 Sec. XIX / Gramatică neoelenă în paisprezece capitole.

215
 Ms.gr.B.A.R. 1277 Sec. XIX (post 1856) / Prefață la ediția franceză și
germană118.
Ms.gr.B.A.R. 1278 Sec. XIX / Miscelaneu. Viețile mai multor filozofi ai
antichității.
Ms.gr.B.A.R. 1295 Sec. XIX (început) / Dionisie Fotino, Viețile sultanilor 119.
Ms.gr.B.A.R. 1299 Sec. XIX (1833) / Miscelaneu. O alocuțiune rimată.; Slujbele
unor sfinți.
Ms.gr.B.A.R. 1301 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Profeția fericitului
Agatanghel.; Definiții ale filozofiei și împărăției.
Ms.gr.B.A.R. 1306 Sec. XIX (a doua jumătate) / Miscelaneu. Dialoguri.;
Însemnări de gastronomie și geografie., Versuri din Iliada.; Mai multe cugetări sub formă
de epigrame.; Ghicitori în versuri.; Opinii ale unor învățați europeni despre Grecia antică
și modernă.; Rețete medicale.; Probleme de aritmetică.
Ms.gr.B.A.R. 1308 Sec. XIX (a doua jumătate) / Παραινέσεις ἔρχοντος τινὸς
ὑπάτου τῶν φιλοσόφων τῆς τοῦ Χριστοῦ Μεγάλης Ἐκκλησίας καὶ μεγάλου Παχαρνίκου
Βλαχίας Μηχαὴλ Φωτεινοῦ τοῦ ἐκ Χίου, συντεθεῖσα παρ΄αὐτοῦ καὶ ἐκδοθεῖσα πρὸς τὸν
υἱὸν αὐτοῦ [...] - Sfaturi ale unui boier, consul al filozofilor al Marii Biserici a lui Hristos
și mare paharnic al Țării Românești, Mihail Fotino din Hios, scriere alcătuită de acesta
și adresată fiului său [...]120.
Ms.gr.B.A.R. 1324 Sec. XIX (1822) / Teodoretde Cyr, Interpretări la psalmi.
Ms.gr.B.A.R. 1325 Sec. XIX (1815) / Miscelaneu teologic. Prescurtare din ale lui
Zoernicav despre purcederea Sfântului Duh, pentru a dovedi că purcede numai de la
Tatăl.; Epistolă dogmatică a lui Coridaleu către părintele Sofronie Poczaski.
Ms.gr.B.A.R. 1342 Sec. XIX (1821) / Miscelaneu. Două discursuri funebre.

118
Este traducerea prefeței franceze, semnată de Henri Iulia, Paris, 15 iulie 1856, la scrierea lui H. Heine,
De la France, Paris, 1857, edit. Michel Levy. Pentru germană, este traducerea prefeței lui H. Heine la ediția
de mai sus.
119
V. Papacostea, Viețile sultanilor. Scriere inedită a lui Dionisie Fotino, în RIR, tom. IV, 1934, fasc. 1-4,
p. 175-214 și retipărit în volumul Victor Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică (ed.
îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, Studiu introductiv de N.Ș. Tanașoca), Ed. Eminescu,
București, 1983, p. 431-462. Ν. Svoronos, Ὁ Διονύσιος Φωτεινὸς καὶ τὸ ἱστορικὸν αὐτοῦ ἔργον,
„Ἑλληνικά”, Ι, 1938, pp. 133-178.
120
Vezi Mihai Țipău, Domnii fanarioți în Țările Române (1711 – 1821), Editura Omonia, București, 2008.

216
 Ms.gr.B.A.R. 1343 Sec. XIX (prima jumătate) / Claudine Guérin de Tencin.
Mémoires du comte de Comminge, (1735).
Ms.gr.B.A.R. 1358 Sec. XIX (prima jumătate) / Lexic elin-grec, pentru verbe și
substantive.
Ms.gr.B.A.R. 1359 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Sunt observaţii la gramatica
lui Constantin Lascaris referitoare la unele timpuri ale verbelor.; Episcopul Iosif al
Argeşului, cuvântare şi scrisori.; Cuvântare rostită de episcopul Iosif al Argeşului,
înaintea lui Alexandru Ioan Ipsilanti voevod, la Olteniţa, la sosirea acestuia în Ţara
Românească, întru a doua domnie. La sfârşitul documentului un rezumat, în lb. română,
al cuvântării.; 1803 iunie 14. Acelaşi către mitropolitul Macarie al Efesului, despre
alegerea sa în scaunul Mitropoliei Moldovei.; Socoteli, în lb. română, privitoare la
moşiile Dragomireşti de Sus, Dragomireştii din Deal, Dragomireştii din Vale, despre
posluşnicii din Bucureşti ş.a.m.d.; Epistolar. Cuprinde modele de scrisori către domnitor,
prelaţi ş.a.m.d, cu unele apoftegme şi citate din scriitori antici.; 1803 iunie 14. Acelaşi
către mitropolitul Meletie al Heracleei, despre alegerea sa în scaunul mitropoliei
Moldovei.
Ms.gr.B.A.R. 1360 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Versuri în lb. elină,
însemnări şi socoteli gospodăreşti, în lb. română.; Αdunare de multe şi diferite scrisori ale
lui Lambros Fotiade, prim-dascăl la Bucureşti.; Tălmăciri la epistolele preaînţeleptului
Synesie, făcute de Daniil din Patmos.; Socoteli şi însemnări gospodăreşti, în lb. română,
din anii 1814-1815, referitoare la moşiile Larga, Cărbunari, mănăstirea Golgota ş.a.
Ms.gr.B.A.R. 1363 Sec. XIX / Naum Râmniceanu, extrase din interpretările lui
Gură de Aur la epistolele Sfântului Pavel și la Faptele Apostolilor ș.a.m.d.
Ms.gr.B.A.R. 1365 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Proclamarea libertăţii şi
laudă victoriei eroului Bonaparte, rostită la Corfu.; 1785 dec. 28. Sfatul domnesc al
Moldovei dă hrisov prin care statorniceşte modalităţile de înstrăinare de moşii, vii, case
boiereşti şi mănăstireşti, precum şi contractările de căsătorii ale ţiganilor de pe aceste
moşii. (Text în lb. Română).
Ms.gr.B.A.R. 1367 Sec. XIX (1818) / Legiuirea Caragea.
Ms.gr.B.A.R. 1368 Sec. XIX (început) / Cea după logică istorie a filozofiei şi
filozofia morală.

217
 Ms.gr.B.A.R. 1374 Sec. XIX (1819) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1377 Sec. XIX (1801) / Τῶν μαθηματικῶν στοιχείων αἱ πραγματίαι,
αἱ προηγηκώται ἐκ τῶν τοῦ μαθηματικωτάτου, καὶ ἐπιστημονικωτὰτου Οὐόλφ. Χριστ.
Γερμαν οῦν, φιλοπόνω μὲν σπουδῆ Νικολάου Ντερντζέλ, φιλοτίμω δὲ ἀντιγραφῆ καὶ
τάξει τοῦ Κυρίου Ηλίου Νικολ. τοῦ ῥωσσέτου... Εν Μολδαβία τῆς Δακίας εν τῆ ἑλλην.
τῶν ἐπιστημῶν σχολῆ. Ετει ᾳ ω αω. – Τratate introductive în elementele matematice de
ale prea matematicului şi prea învăţatului german Christian Wolff, cu osteneala şi grija
lui Nicolae Cercel, apoi cu osârdia, transcrierea şi punerea în ordinea a domnului Ilie
Nicolae Rosseti. În Moldova Daciei, la Şcoala grecească de ştiinţe, la anul 1801.
Ms.gr.B.A.R. 1380 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Din ale prea înţeleptului
Synesie din Cyrene. Traducerea în neogreacă a scrisorilor 1-79 ale lui Synesie .;
Tălmăcirea cuvântării de solie a lui Libanios, pentru Elena.; Lucian din Samosata, despre
somn sau viaţa lui Lucian.
Ms.gr.B.A.R. 1386 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Parafraze neogreceşti la
cuvântări din opera lui Tucidide.; Cuvântarea locuitorilor din Corfu cerând de la atenieni
ajutor contra conrintenilor.; Tălmăcire în neogreacă la Cartea I a Ciropediei lui Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 1402 Sec. XIX (început) / Thomas Mandacasis 121, Interpretări la
Logica lui Evghenie Vulgaris .
Ms.gr.B.A.R. 1404 Sec. XIX (prima jumătate) / Rezumat la Flavius Iosephus,
Antiquitates Judaicae.
Ms.gr.B.A.R. 1405 Sec. Sec. XIX (prima jumătate) / Documente istorice. Text
referitor la Alexandru Ipsilanti, conducătorul revoluţiei din 1821, lupta poporului grec
pentru neatârnare şi atitudinea marilor puteri; Copie de pe traducerea magzarului
moldovenilor; Listă de prelaţi şi mari dregători fanarioţi, ucişi sau întemniţaţi din porunca
Porţii; ştiri cu caracter politic, economic şi social privind viaţa din Constantinopol,
Chişinău, Ismail ş.a., în urma amnistiei acordate. Discurs funebru la neuitatul patriarh al
Constantinopolului, Grigorie, rostit de C. Economu, la Odesa, în mitropolia rusească
Mântuitorul, la 19 iunie 1821; Nota contelui Nesselrode, secretar al împărăţiei
preaputernicului ţar al tuturor rusiilor, către lordul Stratford, ambasadorul Marii Britanii
la Constantinopol, pe lângă sultanul turc. Petersburg, 6/18 mai 1823.

121
C. Ariadna, Les Academies , p. 560.

218
 Ms.gr.B.A.R. 1406 Sec. XIX (prima jumătate) / Scrisoarea lui I.P.K. Ouikinetou
către împăraţii creştini pentru neatârnarea Greciei. Tradusă în limba noastră vorbită de
Z.M. Au fost adăugate şi două scrisori ale traducătorului precum şi rugămintea Greciei
către împăratul Iosif al II-lea.
Ms.gr.B.A.R. 1409 Sec. XIX (început) / Meşteşugul Logicii şi al Retoricii, în
traduceri mai noi, prima de preaînţeleptul şi preaînvăţatul chir chir Ioan din Furna de la Agrafa,
din Logica în limba latină a lui Johann Gottlieb Heineccius , iar cealaltă tradusă din latineşte în
greceşte de Anastasia Papavasilopoulos din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 1416 Sec. XIX (1830) / Compilație medicală după Santorio Santorio
aparținând medicului Alexandru Constantin Iatrides din Ianina. Manual pentru economia
animalelor şi a oamenilor, despre febre şi reţetarul de la Siena; manuscris îmbogăţit cu diverse
reţete atât pentru medicina internă cât şi pentru chirurgie corpului omenesc; cuprinde şi ghicirea
norocului, două calendare permanente, ciudate şi importante, cuprind şi arată atât schimbările
vremii cât şi întâmplările anului. La Marele Târnovo, în anul 1830 de la naşterea lui Hristos, iar
de la facerea lumii 7338, idictionul 3.
Ms.gr.B.A.R. 1422 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Meteorologie.;
Psaltire. Text fragmentar. Cuprinde psalmii 5-76 din care lipsesc începutul psalmului 5 şi
sfârşitul psalmului 76.
Ms.gr.B.A.R. 1428 Sec. XIX (început) / Miscelaneu. Simbolul de credinţă al
sfântului Atanasie, patriarhul Alexandriei.; Α celui între sfinţi părintelui nostru Chiril
arhiepiscopul Alexandriei, cuvânt la ieşirea sufletului şi pentru cea de a doua venire a lui
Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 1451 Sec. XIX (prima jumătate) / Solomonie, a înţeleptului rege
Solomon.
Ms.gr.B.A.R. 1461 Sec. XIX (prima jumătate) / Sintaxa pe scurt a celor opt părţi
ale cuvântului.
Ms.gr.B.A.R. 1466 Sec. XIX (a doua jumătate) / Epistola Domnului nostru Iisus
Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 1469 Sec. XIX (a doua jumătate) / Diverse însemnări şi calcule
empirice în lb. greacă; în slavonă cu litere greceşti.
Ms.gr.B.A.R. 1476 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1530 Sec. XIX (sfârșit) / Cuvinte de laudă. Encomioane.

219
 Ms.gr.B.A.R. 1531 Sec. XIX (1896) / Miscelaneu. Scrisoare a lui Ieremia
Cacavela către Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti.; Informare istorică a
războiului dus de turci sub zidurile cetăţii Viena, zisă Beci, şi izgonirea acestora de către
oştirea creştină şi victoria ei în 1683.; Povestire în proză şi versuri despre o revoltă din
Constantinopol.; Povestire despre răscoala din Constantinopol împotriva sultanului
Ahmed şi urcarea pe tron a sultanului Mahmud şi distrugerea totală a răsculaţilor.; Laudă
prea înălţatului şi prea cucernicului domn şi stăpân al întregii Ungrovlahii Ioan Scarlat
Ghica voievod.
Ms.gr.B.A.R. 1538 Sec. XIX (început) / Psaltichie în turcește și grecește.
Ms.gr.B.A.R. 1541 Sec. XIX (prima jumătate) / Miscelaneu. Liste cu socoteli,
lucruri vândute şi cumpărate.; Reţete culinare, în special pentru dulciuri.; Comentarii la
anumiţi psalmi.; Tabel cu semnele zodiacale, desenate rudimentar în tuş negru.; Practică
medicală rudimentari, cu nuanţe empirice.
Ms.gr.B.A.R. 1561 Sec. XIX (prima jumătate) / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1456, 1457 și 1458 fragmente de papyrus.

I. Colectii initiale in care s-au aflat manuscrisele. 1. Academiile Domnesti. 2. Colegiul

Sfântul Sava (Biblioteca Colegiului a fost dată în folos. în 1838); 3. Bibl. Iosif Naniescu;
4. Bibl. Melchisedec Ștefănescu; 5. Bibl. Ep. Dionisie al Buzăului; 6. Bibl. Șcheiană;;
7.Stolnicul Constantin Cantacuzino; 8. Cezar Bolliac; 9. Mănăstirea Golia; 10. Ep.
Ghenadie Enăceanu, Episcopul Râmnicului; 11. Mănăstirea Cotroceni; 12. Mănăstirea
Râșca; 13. Mănăstirea Cernica; 14. Mănăstirea Dintr-un lemn; 15. Mănăstirea Ghighiu;
16. Mănăstirea Bisericani; 17. Niculae Popovici; 18. Mănăstirea Dălhăuți; 19. Facultatea
de Teologie; 20. Mănăstirea Vorona; 21. Mănăstirea Țigănești; 22. Grigore Tocilescu; 23.
Muzeul de antichități; 24. Seminarul Central din București; 25. Colecția Wachmann; 26.
Biblioteca Lt. Col. D. Papazoglu; 27. Biserica Bărboiu din Iași; 28. Vasile Adamachi; 29.
Bibl. Seminarului Teologic de la Socola; 30. Prof. Traian Bratu; 31. Epitropia averilor
Sfântului Mormânt; 32. Mitrop. Partenie S. Clinceni; 33. Bibl. (manuscrisele) Bălănescu;
34. Nicolae Docan; 35. Constantin Gane; 36. Theodor Codrescu; 37. Iordache Golescu;
38. Comunitatea greacă din Brașov; 39. Biblioteca Bibescu, Palatul Mogoșoaia, 1951; 40.
I.I.C. Brătianu; 41. Ștefan D. Grecianu; 42. Fam. Ventura; 43. Ep. Dionisie Romano (și

220
donator); 44. Din hârtiile (Bibl.) Fam. Manu; 45. Din hârtiile (Bibl.) Ion (Grigorie?)
Ghica; 46. Biblioteca Metocului Sfantului Mormânt, astăzi B.N.Gr.; 47. Bibl. Dr. Elie
Fotino. Ms.gr.B.A.R. 1295; 48. Institutul de Istorie N. Iorga; 49. Naum Râmniceanu; 50.;
N. Filipescu Dubău; 51. Regina Elisabeta a Greciei; 52. Al. Tzigara-Samurcaș; 53.
Mitrop. Calinic Miclescu; 54. Mitropolia Moldovei; 55. Bibl. Prof. Dr. Drag.
Demetrescu; 56. Fundația Universitară Carol I; 57. Ierod. Macarie (Ieromonahul?!); 58.
Arghiropol; 59. Muzeul Vălenii de Munte; 60. Gh. T. Kirileanu; 61. Fam. Xenocrat; 62.
Ing. P. Perez; 63. Econ. Alexandru Șerban; 64. Institutul de Arheologie; 65. Nestor
Camariano; 66. Constantin Caragea; 67. Muzeul „Biserica Domnească”; 70. Exarhiceasca
Dicasterie (Tribunalul Exarhiei); 71. Legatul Sachelarie; 72. Octav Erbiceanu; 73. I.D.
Petrescu; 74. Mănăstirea Themata; 75. C. Don; 76. G. Șapcaliu din Câmpulung; 77.
Arhiva Hagi-Pop; 78. N. Camariano; 79. Demostene Russo; 80. Eugen Voinescu; 81. C.
Bălăcescu; 82. Titu Vasile; 83. Marinescu P. Ghica; 84. Sachelarie; 85. Paul Petrescu; 86.
I. Alexandrescu Stâlpeni ; 87. Ileana Golescu; 88. Ileana Spătaru; 89. Smaranda Manu;
90. M. Candiani; 91. Valeriu Chirculescu ; 92. Gheorghe Potra; 93. Ștefania Camariano;
94. Israel Kuppermann; 95. Smaranda Constantinescu; 96. Zamfira Mihail.

II. Colectiile din care manuscrisele au ajuns la BAR:

1. Al. Papadopol Callimah; 2. D.A. Sturdza; 3. C. Erbiceanu; 4. Gen. E. Pencovici; 5.
Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice; 6. P. Gârboviceanu; 7. M. Stroescu; 8.
Ministerul de Externe; 9. Nicolae Voinov ; 10. Ion Băjan; 11. P. Ionescu; 12. Pericle
Papahagi; 13. Dumitru C. Ollănescu; 14. Constantin Porroineanu; 15. D. C. Sturdza-
Șcheianu; 16. M. Firu (învățător din Oradea Mare); 17. Cumpărat de la anticarul Isarel
Fogel; 18. Nicolae Iorga; 19. Cumpărat de la anticarul Marcu Pollack; 20. Primit de la
Adm. Casei Bisericii; 21. Adus de N. Iorga de la Mănăstirea lui Matei Basarab (Sfinții
Voievozi) din Slobozia, 1929; 22. Cumpărat de la anticarul Albert Zwiebel; 23.
Ministerul Domeniilor; 24. Al. Lapedatu; 25. Cump. de la anticarul Herman Pach; 26.
Biblioteca Centrală (Universitară) a Statului din București; 27. Alecu Donici; 28. Prof.
Stoica Teodorescu; 29. Anticarul Isr. Kuppermann; 30. Bibl. Ștefan Sihleanu; 31.
Anticarul Iulius Pach (și donator); 32. Nicolae Docan; 33. Barbu B. Bellio 1913; 34.
Artur Gorovei; 35. Hermann Pach; 36. Ionel Petrescu; 37. G. A. Philippesco; 38. B.

221
Pohl.; 39. Petre Virgil Năsturel (dăruit); 40. Virgil Drăghiceanu; 41. Prof. C.N. Mateescu;
42. I. Țebrea; 43. Parohia Doina din Focșani; 44. Căpitanul D. Catone; 45. Elias Șaraga
(1892) și anticarii Șaraga; 46. Ministerul Culturii Naționale (donator 1941); 47. Maria
Golescu; 48. Marcu Beza; 49. George Potra; 50. Maria amiral Lupașcu; 51. Dr. A.
Fotino; 52. Dimitrie Anghel. Donează un ms. pe data de 12 noiembrie 1914 și pe 13
noiembrie moare.; 53. De la Expoziția generală română din 1906 (trimis de d-na general
Ipătescu); 54. Arhitect Toma T. Socolescu; 55. Așezământul Cultural „Nicolae
Bălcescu”; 56. Maria Paula Grecianu; 57. Fam. Șt. D. Grecianu; 58. Lucia Șapcaliu; 59.
Dem. Teodorescu; 60. Constantin Calmuschi; 61. Oficiul parochial Greco-catolic din
Berivoii-Mici; 62. N. Kretzulescu; 63. Gustav Filkenstein; 64. Palatul Regal; 65. Arhivele
Statului din Iași; 66. Șerban Cioculescu; 67. Em. Ghermer; 68. I. Crețu; 69. Ecaterina
Cioc; 70. Preot Grigorie Băbuș; 71. Paul Verona; 72. Al. Mihailide; 73. Dan
Constantiniu; 74. Mircea Olanian (Olarian?!/pictor); 75. I. Callimah; 76. Fam. Burada;
77. Secția de Muzică; 78. Fam. Sadoveanu; 79. Lucian Enescu; 80. Fam. Romanescu; 81.
Iulian Șvarț; 82. H. Sarafidi; 83. Jacobescu; 84. Parisianu; 85. Thliu O. Venera; 86. Fam.
Ghica; 87. Alionte Toader; 88. Ilie Constantinescu; 89. T.G. Kirileanu; 90. Fam. Caragea;
91. Ionescu Miltiade; 92. Toma Marin; 93. Năsturel (Petre?!); 94. Onisifor Ghibu; 95.
Vasile Panopol; 96. Gherman; 97. Petre Botez; 98. D. Florescu; 99. C. Bălăcescu; 100.
Titu Vasile; 101. Marinescu P. Ghica; 102. Sachelarie; 103. Tudose Constantin; 104. F.
Demetrescu; 105. Paul Petrescu; 106. I. Alexandru Stâlpeni; 107. Ileana Golescu; 108.
Ileana Spătaru; 109. Valeriu Chirculescu; 110. Victor Gomoiu; 111. Ștefania Camariano;
112. M. Candiani; 113. Smaranda Manu; 114. Alionte Toader; 115. Smaranda
Constantinescu.

III. Provenienţă necunoscută

222
 Capitolul 2
COPIȘTI DE MANUSCRISE GRECEȘTI

2.1 Educația, cultura și scrierile. Universități antice și centre culturale bizantine

După convertirea lui Constantin cel Mare în urma victoriei sale asupra lui
Maxențiu, noua Romă, Bizanțul, pornea pe un drum al renașterii culturale 122, cu influențe
creștin – orientale, lăsând loc declinului culturii păgâne 123. Natura Egiptului antic urma să
pună la dispoziția copiștilor și scriitorilor bizantini Delta Nilului 124, bogată în papirusul
pe care Pliniu prezbiterul, copiștii și scriitorii din atelierele caligrafice instalate în
grădinile lui Kalpurin Pison din orașul Herculaneum, ori sfinți ca Vasile cel Mare și Ioan
Gură de Aur, urmau să-și aștearnă în scris propriile creații filozofice și teologice125. Noua
Capitală, Bizanțul, nerefăcută în întregime după marile distrugeri aduse de luptele cu
Septimius Sever, devenea centrul politic, economic, cultural și, nu în ultimul rând,
religios al Imperiului, prin Edictul de la Mediolan din anul 311, care favoriza
creștinismul126.
Scrierea textelor biblice pe pergament a început odată cu libertatea religioasă, iar
exportul de papirus egiptean a continuat până în epoca lui Iustinian 127. Cel mai vechi
manuscris pe papirus este o evanghelie care conține în întregime textul pericopelor
scripturistice de la Ioan128. Secolele III și IV, precum și VI și VII sunt recunoscute pentru
fila de pergament de o deosebită calitate, aceasta fiind lucioasă și subțire 129. Împăratul
pergamului, Evmenie al II–lea, în a doua jumătate a sec. al II – lea î.d.Hr., în pofida
ambiției Ptolemeilor Egiptului de a-l împiedica să organizeze o bibliotecă mare conținând

122
A. A. Vasiliev, Istoria Imperiului Bizantin, traducere și note de Ionuț Alexandru Tudorie, Vasile Adrian
Carabă, Sebastian Laurențu Nazâru, Editura Polirom, București, 2010, p. 100.
123
Stelian Brezeanu, Istoria Imperiului Bizantin, Ed. Meronia, București 2007, p. 29.
124
Elpidio Mioni, Introducere în Paleografia greacă, trad. în lb. greacă de Nikolaos M. Panagiotakis, Ed.
Institutului Cultural al Băncii Greciei, Atena 1998, pp. 28 – 29.
125
Panagiotis K. Hristos, Patrologia greacă, Vol. I Introducere, reeditare, Ed. Kyromanos, Tesalonic 2010,
p. 55.
126
A. A. Vasiliev, op. cit., p. 96.
127
Elpidio Mioni, op. cit., pp. 34 – 35.
128
Panagiotis K. Hristos, Patrologia Greacă, p.253; v și Biblioteca Istorică, 2,32.
129
Idem, p. 35.

223
codici pe pergament, a reuşit să pună bazele unui atelier renumit de prelucrare a
pergamentului de unde prețiosul suport de scris din piele de vițel a început să se
răspândească cu o mare ușurință și repeziciune în întreaga lume elenistică 130. Noile
biserici și mănăstiri trebuiau de acum să funcționeze și să-și desfășoare programul
liturgic, oferind astfel viață spirituală credincioșilor liberi din întregul Bizanț. În
consecință, împăratul Constantin cel Mare poruncește episcopului Eusebiu de Cezareea
înzestrarea acestor lăcașuri de cult cu peste cincizeci de manuscrise pe pergament în care
să fie copiate texte religioase precum și populare131 în limba greacă. Doar două
manuscrise ne sunt cunoscute că ar face parte din această familie, anume: Codex
Sinaiticus și Codex Vaticanus.132 Filosoful Proclus (410 – 485), dascăl la Atena, urmează
să predea ultimele lecții de filosofie păgână, făcându-se eforturi ca și cele ale lui Theodor
II Lascaris împăratul, să fie răspândite și să contribuie la consolidarea filosofiei
grecești133. În general, creștinii, neavând cunoștințele bibliografice bogate ale lumii
păgâne, au preferat pentru o perioadă îndeajuns de îndelungată pergamentul, folosindu-l
la scrierile creștine și teologice, ușor de mânuit în adunările lor publice, dar și în
biblioteci134.
Preocupările culturale ale secolelor IV și V sunt focalizate pe captarea și
răspândirea principalei forțe de concentrare a populațiilor eterogene 135. Toți scriitorii
bisericești și apologeții greci din vechea Biserică trec prin școlile de filosofie ale lui
Platon și Aristotel. Aceste „focare” de cultură, care dezvoltau ideile filosofice ale celor
mai mari cărturari ai vremii, se răspândiseră până în Alexandria și Antiohia, Beirut ori
Cezareea Palestinei136. Totuși, din întreg Orientul Mijlociu, doar Alexandria Egiptului
devine într-o mare măsură centrul culturii elenistice. Aceasta, ca o adevărată metropolă a
Orientului, a dăruit Bisericii mari personalități teologice precum Athanasie cel mare,
patriarhul Chiril al Alexandriei, Synesie din Cyrene137, ale căror opere sunt predate peste

130
Panagiotis K. Hristos, op.cit, p.253
131
Ibidem, p. 33.
132
N. Eleopoulos, Biblioteca și atelierul de copiere a mănăstirii Studiu, Atena, 1967, p. 122. v. și M. Vogel
V. Gardthausen, Die Griechischen Schreiber des Mittelalters und der Renaissance, Leipzig, 1909, p. 125.
133
Stelian Brezeanu, op. cit., p. 29.
134
Panagiotis K. Hristos, op. cit., p. 254.
135
A. A. Vasiliev, op. cit., p. 127.
136
Panagiotis K. Hristos, op. cit., pp. 70 – 71.
137
Nicolae Bănescu, Istoria Imperiului Bizantin, Editura Anastasie, București, 2000, p. 390.

224
secole la școlile din București, Patmos, Academia de la Constantinopol etc. Hagiografia
are ca reprezentantă lucrarea Istoria Lausiacă a lui Palladie ori imnurile religioase
compuse de Romanos Melodos, exemple grăitoare ale apogeului culturii bizantine 138.
Sofistica și filosofia, cea din urmă fiind suportul esențial al Teologiei, știință care luase
avânt, nu părăseau încă locul bine meritat pe care l-au ocupat atâtea veacuri139.
Totuși, Bizanțul, nici măcar prin școlile filosofice aduse în discuție mai sus și mai
departe prin cele deschise de gânditorii scolastici precum Panten, Clement și Origen la
Alexandria, dar și Iustin și Ipolit la Roma, nu a putut să-și răspândească întreaga reformă
de elenizare140. Doar clasele superioare educate au fost atinse de elenism, lucru care s-a
întâmplat în sec. al V-lea în Siria. Nu se cunosc scrieri foarte vechi. Cea mai veche
scriere siriacă este o traducere greacă de drept siriaco-roman și se pare că ar fi fost
redactată în partea de nord-est a Siriei141. Retorii și filosofii alegeau Bizanțul și, în special
Constantinopolul, pentru a-și împărtăși ideile lor culturale. Theodor de Gaza sau
Nicephoros Blemmydes alegeau ca loc de predare a propriilor cunoștințe vestita
universitate (425)142 de la Constantinopol, abia deschisă. Africa și Siria erau centre
principale de pregătire a unor dascăli vestiți și scriitori de renume precum Evanthius, așa
cum afirma în Cronica sa Ieronim (360–362 d.Hr.): „Euanthius, cel mai savant
gramatician, a murit la Constantinopol, iar în locul său a fost adus Charisius din
Africa”143. Scrierile bizantine științifice și mai ales cele teologice nu s-au putut despărți
multă vreme de sentimentul creat de operele clasicilor și ale filosofilor păgâni. Până la un
punct, doar filologia avea posibilitatea să se desfășoare și să se extindă pe toată paleta de
scrieri care exista la vremea aceea. Scriitorul bizantin, în special cel bisericesc, este
aproape întotdeauna urmat de umbra filologului. 144
Constantinopolul devine Capitala Imperiului Bizantin145 și începe aderarea la
ideea de înființare a primelor școli teologice, luând astfel ființă Școala Bisericii de la

138
Idem, pp. 393 – 394.
139
Ibidem, pp. 396 – 405.
140
Idem, op. cit. pp. 74 – 75.
141
A. A. Vasiliev, op. cit.,, p. 127.
142
idem, op.cit., p. 137.
143
Chronicon; ed. Migne, Patrologia Latină, XXVII, pp. 689 – 690. Vezi H. Usener, „Vier Lateinische
Grammatiker”, Rheinisches Museum für Philologie, XXIII (1868), 492.
144
Hans-Georg Beck, Bizanțul de o mie de ani, traducere de Dimostenis Kourtovik, Ed. Institutului
Cultural al Băncii Naționale a Greciei, Atena 1990, pp. 150 – 151.
145
A. A. Vasiliev, op. cit., p. 137.

225
Constantinopol, după modelul școlilor filosofice ale lui Platon și Aristotel, unde
„didascalii”, conducătorii de catedre, trebuia să fie obligatoriu teologi, lucru observat
mult mai târziu în secolele XVII – XVIII146. Lucrările Sfinților Ioan Gură de Aur (c. 354–
407), Vasile cel Mare (c. 327–379) și Grigorie de Nazianz (c. 330–390) îmbogățesc
teologia creștină, înlocuind astfel ideile păgâne. Scrierile medicale ale lui Oribasos din
Pergam, medicul lui Iulian Apostatul, alcătuiesc o compilație din scrierile lui Hipocrat și
Galen, redactată în 70 de volume pe pergament de bună calitate 147. Operele lui Thucidide
și Xenofon, Procopius de Cezareea, Agathias de Myrina şi Theophylact Simocatta, cu
influențe clasice păgâne considerabile, dar din care nu lipsește cultura umanistă148, ajung
să fie așternute pe pergament în noul tip de scriere al secolului V, anume scrierea
bizantină. Secolul de cotitură pentru cultura și scrierea greacă din timpul împăratului
Iustinian contribuie definitiv la răspândirea gândirii teologice 149 și umaniste, astfel
înființându-se mai multe catedre de greacă, oratorie gramatică și filosofie, la care predau
31 de profesori, un sistem copiat foarte bine de sistemul educațional ale secolelor XVII –
XVIII din Grecia, Țara Românească și Moldova 150. Scriitorii bizantini, în fața acestei
măreții a scrierilor clasice filosofice, nu și-au pierdut deloc îndrăzneala să scrie și să se
afirme, ci dimpotrivă. Metohites și Georgios Psellos, doi dintre cei mai mari umaniști
bizantini, se mișcă în scrierile lor între doi poli: cel al umanismului promovat de autorii
clasici și cel al celor post-clasici (bizantini - al identificării cu modelul) și cel al
distanțării de acesta, în consecință, scriitorul clasic ajungând într-un context istoric
propriu151. Scriitorii bizantini Psellos și Georgios Ghemistos nu sunt mai puțin clasici
decât Goethe.152
Sistemul educațional din Bizanț, în special cel de predare a clasicilor, rămâne
aproape același pe întreaga durată de existență a Imperiului. 153 În ceea ce privește

146
Panagiotis K. Hristos op. Cit., pp. 75 – 76.
147
Stelian Brezeanu, op. cit., p. 30.
148
Idem, pp. 30 – 31.
149
Panagiotis K. Hristos, op. cit., pp. 74 – 75.
150
A. A. Vasiliev, op. cit., p. 137.
151
Hans-Georg Beck, op. cit., p. 152.
152
Idem, op. cit., p. 152.
153
A. Marcopoulos, Organizarea școlilor în Bizanț în Viața de zi cu zi în Bizanț, p. 327 - Analele Primului
Congres Internațional de Bizantinologie, Centrul de Cercetări Bizantine/E.I.E., Atena, 1989.; H. I Marrou,
Histoire de l’education dans l’antiquité, a 7-a ediție, Paris, p. 431 – 489.

226
învățământul primar, o materie era predată de obicei de un singur profesor 154, catedra
fiind înființată tot de acesta. Întreg sistemul educațional bizantin profita din plin de
perioada de înflorire a atelierelor de copiere a manuscriselor, în special cele teologice 155.
Numeroasele centre literare și alte centre culturale de o mare însemnătate din Siria,
Antiohia ori Berytus156 (Beirutul de azi) din secolul V, adăpostesc renumiți savanți și
teologi cu darul oratoriei, precum Grigorie Teologul și Grigorie de Nyssa 157. Acestea își
vor continua existența nu mai puțin de două secole d. Hr.158. După cum observăm,
libertatea religioasă din întreg Imperiul Bizantin159, precum și circulația formelor de
exprimare în diferitele cercuri culturale 160, au condus la nenumărate scrieri provenite din
atelierele de copiere a manuscriselor161, care mai târziu se vor transforma în uriașe centre
culturale, precum Mănăstirea Studion de la Constantinopol, Muntele Athos sau chiar
Moldova.162
Invazia arabă și iconoclasmul împărțit în două mari perioade ale evoluției sale
(711 – 787 și 813 – 843) au condus la o criză importantă în rândul civilizației bizantine.
Scrierea folosită la Universitatea din Constantinopol, așa-zisa scriptio continua, nu se
mai regăsește în nici unul dintre manuscrisele redactate în perioadele mai sus amintite163.
Codicii Vaticanus 2200, în care se regăsește lucrarea Doctrina Patrum, și mai apoi
Sinaiticus, descoperit de cercetătorul german Tischendorf la Muntele Sinai, urmat de
Vaticanus, sunt cei care reîncep perioada scrierilor redactate în scriptio continua.164
Atelierele de copiere a manuscriselor erau foarte bine organizate la Mănăstirea
Studion din Constantinopol, sub egumenia lui Teodor Studitul (759 – 826),165 având

154
Ann Moffatt, „Science Teachers in the Early Byzantine Empire: Some Statistics”, Bsl 34 (1973) 15, în
Viața de zi cu zi în Bizanț, Analele Primului Congres Internațional de Bizantinologie, Centrul de Cercetări
Bizantine/E.I.E., Atena 1989, p. 327.
155
Uimirea lui Marrou este mare când observă că: „... cette société byzantine, si profondément chrétienne,
qui accorde tant d’importance aux questions proprement religieuses... est restée obstinément fidèle aux
traditions de l’humanisme antique” (Histoire de l’education, p. 486).
156
P. Collinet, Histoire de l’ École de droit de Beyrouth, 305.
157
A. A. Vasiliev op. cit., p. 151.
158
idem, p. 151
159
Nicolae Bănescu, op. cit., 44.
160
A. A. Vasiliev, op. cit., 152.
161
Elpidio Mioni, op. cit., 80.
162
Pr. Ioan Moldoveanu, Contribuții la Istoria relațiilor Țărilor Române cu Muntele Athos (1650 – 1863),
Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, p. 173.
163
Elpidio Mioni, op. cit., pp. 78 – 79.
164
Idem, op. cit., p. 79.
165
Idem, p. 80.

227
copiști avizați în realizarea unor astfel de lucrări, şi au condus la o reformă, ajungându-se
la scrierea biblică, tip de scriere folosit doar pentru manuscrisele biblice 166. Tot atelierele
de copiere ale Mănăstirii Studion sunt responsabile și de „inventarea” scrierii
„Perlschrift” sau mărgăritar167. Activitatea cărturărească a monahilor-copiști din acest
spațiu cultural monastic de o deosebită importanță pentru perioada bizantină a fost,
printre altele, aceea de a copia scrieri teologice precum lucrarea Mărgăritarele Sfântului
Ioan Gură de Aur, o scriere dedicată, dacă-i putem spune așa, acestei opere. O marcă
înregistrată a acestei școli de caligrafie.
Atelierele de caligrafie precum cele de la Mănăstirea Studion, unde se copiau doar
manuscrise teologice168 și de către copiști specializați, cum era Sfântul Platon – monah la
această mănăstire (814) –, au reprezentat pentru umanismul bizantin al secolelor IX–X
cele mai însemnate centre de formare și perfecționare a copiștilor 169. Odată cu evoluția
atelierelor de caligrafie, tot la Constantinopol, sistemul educațional prinde alt contur în
ceea ce privește predarea materiilor. În cadrul cursurilor, printre alte materii sunt
introduse Viața Sfântului Atanasie Atonitul170 și un epistolar al unui „profesor anonim”
care venea de la Londra171. Tot în cadrul școlilor bizantine ale secolului X, observăm
introducerea studiului politicii din vremea respectivă 172. Legătura directă a vieții
educaționale din Bizanț cu viața religioasă, Biserica implicându-se activ în predarea
teologiei, începând cu secolul al XI-lea, se observă și din preocupările caligrafilor de la
Mănăstirea Studion, unde, așa cum am subliniat mai sus, copiau doar manuscrise
teologice, probabil chiar comandate de către școlile existente în acea perioadă 173.
Manuscrise care ar putea aparține Mănăstirii Studion din secolul al IX-lea sunt
Parisinus gr. 2389, manuscris de Matematică, operă a lui Ptolemeu, și Parisinus gr. 2179
(Dioscoride) 174. Copierea lor în aceste centre de caligrafie se făcea cu o deosebită
acuratețe, strictețe și ordine. Instrumentele de scris, inclusiv suportul de scris, erau

166
Ibidem, p. 81.
167
ibidem, p. 90. v. și Hunger H., Studien zur griechischen Paläographie, Wien 1954.
168
Elpidio Mioni, op. cit., p. 84.
169
Idem.
170
Lemerle, Umanisme pp. 257 – 260 și Speck, Kaiserliche Universität pp. 36 – 43, aceștia aducând în
discuție anumite aspecte din viața Sfântului Atanasie cel Mare.
171
Idem, Humanisme pp. 246 – 257.
172
ibidem, Humanisme pp. 256 – 257.
173
Lemerle, Humanisme 141. v și comentariul lui Speck în Kaiserliche Universität 41, notița 24.
174
Elpidio Mioni, op. cit., p. 84.

228
păstrate într-un duct special amenajat. În multe dintre miniaturile păstrate până astăzi se
observă fiole cu cerneală, rigle etc. Când începea munca și trebuia să copieze file dintr-un
manuscris, copistul așeza codexul pe genunchi și originalul pe un analog. 175 Însă aceste
lucruri o să le discutăm mai amănunțit puțin mai jos.
Nici arta nu este prea departe de starea de înflorire pe care cultura și, în general,
literatura greacă teologică le au la începutul secolelor IX–X. Bisericile bizantine existente
pe teritoriul Siriei și Ierusalimului176 se numărau printre capodoperele arhitecturale
bizantine remarcabile ale vremii, 177 printre acestea numărându-se și faimoasa biserică a
Sfântului Simeon Stâlpnicul, construită între regiunile Antiohia și Alep, în regiunea
numită Kalat Seman. Trebuie subliniat aportul monahilor din mănăstiri la redactarea și
copierea de manuscrise, așa cum se întâmpla în cazul Mănăstirii Studion, Bitinia ori
Cezareea Capadociei. Și Mănăstirea Sfântului Simeon este unul din centrele culturale,
care și-a înscris numele pe lista atelierelor de copiere a manuscriselor bizantine și
arabe178. Cunoaștem și situația Sfântului Ioan Damaschin, autorul celebrei dogmatici,
care s-a retras la Mănăstirea bizantină Sfântul Sava din Cezareea Palestinei (754) 179.
Biserica Sfânta Sofia de la Constantinopol, construită în secolul V de către Iustinian, este
mărturie a îndemânării arhitecților bizantini Anthemios și Tralles din Milet. 180 În aceste
centre culturale monastice, precum și în marea Universitate de la Constantinopol,
aflându-ne încă în secolul IX de înflorire a perioadei bizantine, scrierile se făceau pe
papirus, chiar dacă acesta începea încet să dispară de pe ductele copiștilor, înlocuit în
majoritatea cazurilor de pergament 181. Taktikonul sau Tratatul de artă militară scris de
Leon al V-lea Înțeleptul, fost elev al Universității din Constantinopol, precum și al
patriarhului Photios (858-867 / 877-886), închidea cercul de lucrări celebre ale erudiților
vremii182. Exodul de scribi și profesori intelectuali de o înaltă ținută (mai târziu lucru
întâmplat și în Țările Române secolele XVII – XVIII, parcă o tradiție în acest sens) din
alte centre mari culturale, precum Alexandria și Pergam, aducea cu sine și nenumărate

175
Elpidio Mioni, op. cit., p. 96 – 97.
176
A. A. Vasiliev, op. cit., p. 160.
177
Diehl, Manuel d’art byzantin, I, 26.
178
Elpidio Mioni, op. cit., p. 85.
179
Nicolae Bănescu, op. cit., p. 262.
180
A. A. Vasiliev, Istoria Imperiului Bizantin, p. 161, v și Stelian Brezeanu, op. cit., p. 30.
181
Şi Stelian Brezeanu, op. cit., p. 179.
182
Idem, pp. 29 – 31.

229
scrieri pe pergament şi alte materiale, doveditoare ale obișnuinței și ușurinței de a scrie pe
aceste suporturi prețioase183. Trapezuntul va rămâne până în secolele VIII și IX locul de
naștere al unor mari cărturari, cu deosebite preocupări culturale și educaționale, prin
redactări și copieri de manuscrise. În secolul IX, doi dintre aceștia au fost Ioan Xiphilinos
și tânărul Mihail Psellos, cronicarul bizantin de mai târziu, care au reușit reorganizarea
integrală a Universității din Constantinopol184. Vestitul cărturar Photios I, Patriarh al
Constantinopolului, elaborează celebra enciclopedie Bibliotheca lui Photios în care
lucrările teologice, dar și științifice, ocupau locul principal, inclusiv cele ale eruditului
Leon Matematicianul (c. 800 – c. 870).185
Cu privire la tipul de scriere în lumea bizantină (secolele XI – XIV) și, în special
în școlile și universitățile din Constantinopol, am văzut cum a apărut scrierea bizantină cu
unciale, chiar în atelierele de copiere ale Mănăstirii Studion. 186

2.2 Copiștii și scriptoriile în perioada bizantină. Modul de lucru și exigențele

acestora. Biblioteci antice. Personalități bizantine în spatele ductelor

Pătrunzând în atelierele de copiere a manuscriselor, observăm cum scrierea cu

unciale, ca în cazul Codexului Vaticanus Graecus 355, era foarte obositoare pentru
copist. Trecerea la litera mică, asemenea codicilor Sinaiticus și Vat. Gr. 1209, a condus la
înmulțirea textelor biblice scrise 187. Această trecere de la scrierea cu unciale la cea cu
literă mică se oglindește în scrierile destinate bibliotecilor, bisericilor și institutelor.
Codicii scriși cu litere capitale erau la mare căutare în rândul clericilor și, în general, al
slujitorilor bisericii fiindcă se puteau citi ușor, în special în perioada bizantină, când
iluminatul era făcut doar prin mijloace rudimentare, în speță lumânarea. Textele cu acest
tip de scriere ajungeau să mărească dimensiunea codicelui, făcând astfel dificilă
manevrarea sa.188 În schimb, când vorbim de scrierea cu literă mică, dimensiunea
codicelui ajungea să se micșoreze cu mult, însă interveneau anumite probleme de

183
Ibidem, pp. 29 – 31.
184
ibidem, pp. 180 – 181.
185
Idem.
186
Elpidio Mioni, op. cit., p. 84.
187
Panagiotis K. Hristos op. cit., pp. 257 – 259.
188
Idem, op. cit., p. 260.

230
redactare, necesitând astfel multă responsabilitate din partea copiștilor și caligrafilor, ceea
ce ne duce cu gândul la ateliere de caligrafie pentru profesioniști, lucru pe care-l
observăm că dispare treptat după 1453189. În perioada bizantină, odată cu înmulțirea
centrelor monastice și nu numai de copiere a manuscriselor, precum cel de la Studion din
Constantinopol, la un manuscris lucrau mai multe persoane: copistul, care lua parte
efectiv la scrierea manuscrisului, așezarea în pagină, presarea hârtiei pe talerele de lemn
pentru a trasa rândurile pe care trebuia redactat fiecare rând; tahigraful, care dicta
copistului; miniaturistul, adică pictorul care se ocupa de împodobirea cu icoane, letrine și
vigniete zoomorfe ori fitomorfe, și legătorul. Schițarea literei nu era făcută la întâmplare,
ci erau urmate reguli bine stabilite. Într-un fel era schițată litera scrierii ecfonetice ori
neumatice și în alt fel a celei cu unciale 190. Tahigrafii puteau să fie unul sau mai mulți,
după cum ne spun și mărturiile. Opera întinsă a lui Origen, filologul și teologul atât de
controversat pentru teologia ortodoxă și apuseană, a luat naștere datorită unui grup mare
de tahigrafi și copiști angajați și coordonați de Ambrozie, ucenicul acestuia. Origen era
necăjit că ucenicul său nu-l lăsa să se odihnească nici ziua, nici noaptea, nici măcar la ora
mesei, ajungând un prestator de servicii în editarea de manuscrise. 191
Copistul perioadei bizantine nu cunoștea confortul copistului de mai târziu, din
secolul al XVII-lea, iar mesele de lucru nu semănau deloc cu cele de astăzi. Ductele,
mesele de lucru ale caligrafilor se asemănau cu iconostasele de astăzi din biserici.
Scriitorul era așezat pe un scăunel cu picioarele sprijinite pe un suport, lucru arătat clar în
miniaturile care se păstrează astăzi; apoi, acesta așeza pe genunchi codexul din care
copia, iar volumul în care se copia textul era așezat pe analog.192 O astfel de poziţie era
foarte incomodă, după cum mărturisește și Leon din Novara, în secolul al X-lea: Tres
digiti scribunt totum corpusque laborat, adică: Cel care nu știe să scrie nu consideră că
scrisul este o muncă grea; doar trei degete scriu, dar întreg trupul se chinuie. Și în altă
parte tot el spune: Dorsum inclinat, costas in ventrem mergit et omne fastidium corporis
nutrit, în traducere: Îndoaie spatele, își scufundă coastele în burtă și îndură orice fel de

189
Elpidio Mioni, op. cit., pp. 93 – 102.
190
Panagiotis K. Hristos, op. cit., pp. 261 – 268.
191
Idem, p. 270 – 271. v și Dicționarul lui Suida în care se face referire la această chestiune.
192
Idem, op. cit., pp. 93 – 102.

231
chin trupesc. 193 Tot acest chin trupesc conducea la o tensiune asupra caligrafului, iar
urmările finale ale acestui chin erau greșelile din text, ca urmare a oboselii enorme
acumulate mai multe săptămâni, uneori chiar ani. De aceea, la sfârșitul manuscrisului ne
întâlnim mereu cu fraza de a-l ierta pe cel care a scris și a greșit asemenea unui păcătos.
Copiștii erau conștienți de scăparea unor greșeli și suntem convinși că și cei care
comandau o astfel de scriere. Pentru multe secole nu s-a putut face nimic în acest sens.
Un codex nu era vândut scump doar pentru valoarea textului, care, în cazul
textelor clasice era păstrat doar în papirușii demult dispăruți, dacă vorbim de secolele
bizantine IX – XV, ci și pentru munca și efortul logistic, dacă-i putem spune așa, a
întregii echipe. Însemnările din manuscrise ne confirmă faptul că pentru atelierele de
copiere erau alese persoane invalide, inapte de muncă fizică ori bolnăvicioase. Astfel, li
se oferea și lor posibilitatea să lucreze și, totodată, să-și câștige existența.194 Toată această
echipă dispare în secolele iluminismului secolelor XVII–XIX, însă odată cu ea dispar
frumusețea și noblețea acestor opere de artă literare.195
Ateliere de copiere în care activau astfel de autori de manuscrise au existat la
Constantinopol, acolo unde îl găsim și pe Grigorie Teologul salutându-i la plecarea sa de
pe scaunul episcopal pe stenografii care au contribuit la redactarea lucrărilor sale196,
precum şi în Cezareea Capadociei. Acolo era un atelier de copiere organizat de însuși
Vasile cel Mare, așa cum mărturisea în Epistola 33: „... am lucrat cu o echipă de copiști,
tahigrafi și miniaturiști”. Mai târziu, el era nemulțumit de plecarea acestor specialiști,
nemaivând cu cine lucra197. Însă prima editură foarte bine cunoscută, în afară de cele
existente încă din antichitate, rămâne tot atelierul de copiere al lui Ambrozie, ucenicul
lui Origen.198 În secolul al X-lea mai întâlnim atelierul de copiere pe numele lui Areta de
Cezareea, care se pare că era unul particular. Aceste centre culturale, care dădeau naștere
multor opere filologice și teologice de o mare însemnătate pentru clasele de intelectuali,
se înmulțiseră atât de mult încât, din mărturia lui Teodor Prodromos199 din secolul al XII-

193
Ibidem, op. cit., p. 94.
194
Panagiotis K. Hristos, op. cit., pp. 272 – 273.
195
ibidem, Introducere în Paleografia greacă, op. cit. p. 93 – 102.
196
Ibidem, op. cit., p. 271.
197
Ibidem, op. cit., pp. 272 – 273.
198
Ibidem, p. 272.
199
Teodor Prodromitul, Către iubitul Ioan, codex. Vaticanus Graecus 305, fol. 75 ediție de K. Manafi,
Bibliotecile din Constantinopol, Atena, 1972, p. 153.

232
lea, aflăm că funcţionau în multe locuințe particulare, dar și prin bisericile (paraclisele)
palatului. 200 În atelierele bibliografice ale lui Areta se copiau manuscrise de secol II cu
opere ale lui Clement Alexandrinul. 201 Un alt copist cunoscut din lucrările manuscrise
precum Codicele scris în atelierul lui Areta de Cezareea, astăzi Codex Parissianus
Graece 451, este Vaanus, căruia Areta i-a cerut redactarea acestei lucrări cu numele
Stihometria lui Nichifor. Vaanus a redactat manuscrisul, iar Areta a corectat textul și i-a
adăugat notițele marginale, procedură observată mai târziu, în secolele XVII – XVIII.202
Manuscrisele erau vândute pe un preț stabilit la mica înțelegere ori cu precomandă. Se
vindeau scump, datorită timpului și efortului depus la scrierea lor și a materialelor
folosite – cerneluri, penițele de scris special confecționate, pielea și încuietorile metalice
folosite la legătură, suportul de scris (papirusul, hârtia ori pergamentul) greu de fabricat și
de găsit în acea vreme203 -, dar și pentru calitatea miniaturilor, acestea fiind de multe ori
adevărate opere de artă. Miniaturile erau lucrate la comandă, fiind munca cu
preponderență a monahilor. Totul era lucrat în rugăciune și ascultare, după canoanele
monahale și modelul athonit de astăzi: „Roagă-te și muncește”.
Printre personalitățile monahale ale timpurilor bizantine care au fost preocupate
de copierea și împodobirea de manuscrise se numără patriarhii Metodie și Nichifor ai
Constantinopolului. Metodie este autorul unei psaltiri miniate și caligrafiate de el. 204
Lumea bizantină era nerăbdătoare să aibă acces la cultură și informație și să intre în
legătură cu autorii acestor manuscrise, în cazul nostru caligrafii. Răspândirea centrelor de
copiere a manuscriselor pe întreg teritoriul bizantin și în special la Constantinopol, în
locuri publice drept ateliere „profesionale” de copiere, ori case particulare, ca în cazul lui
Areta de Cezareea205, a condus și la numărul mare de manuscrise la care se ajunsese. În
consecință, acestea trebuiau așezate în locuri speciale precum bibliotecile. Faptul că
pergamentul este un suport de scris destul de gros, la care se adaugă dimensiunile mari

200
Ibidem, pp. 273 – 275.
201
Ibidem, p. 274.
202
Panagiotis K. Hristos, Patrologia greacă, p. 275. v. și Codex Parissianus Graece 451 scris de Areta de
Cezareea.
203
Elpidio Mioni, op. cit., pp. 93 – 107.
204
Idem, pp. 276 – 277, v. și Patrologia greacă, vol. 100, Viața lui Metodie patriarhul Constantinopolului,
p. 1253.
205
Teodor Prodromitul, op.cit., p. 153.

233
ale literelor, mai ales când scrierea era făcută cu majuscule 206, a făcut ca aceşti codici să
aibă dimensiuni mari şi să ocupe mult spațiu pe un raft.
Bibliotecile din Bizanț, asemenea celor amintite mai sus, conțineau manuscrise cu
subiecte din cele mai variate. În perioada lui Constantin cel Mare, după edictul de la
Milan207 și libertatea religioasă instaurată de acesta, lucrările teologice începuseră să-și
facă din ce în ce mai mult prezența. Bibliotecile teologice din Bizanț se înmulţiseră.
Dintre lucrările teologice existente în aceste biblioteci menționăm patru serii de
manuscrise: Cărțile Noului Testament, Epistolele Pauline, Cele patru evanghelii și
Faptele Apostolilor.208 Codexurile după scriitor, înserate în aceeași serie a colecției, erau
cele care cuprindeau epistolele lui Origen adunate de Eusebiu de Cezareea 209 și cele cu
textele ale Sfântului Vasile cel Mare organizate de însuși Sfântul Grigorie Teologul. O a
doua serie a acestor codexuri bizantine aranjate după scriitor erau cele ale lui Origen
organizate de Ambrozie, ucenicul acestuia, iar cea de a treia serie a acestei vaste colecții
cuprindea scrierile Părinților Apostolici, Apologeți și altele asemenea. Agathia
Scolasticul210, scriitor din secolul al VII-lea, ne spune că majoritatea librăriilor din bizanț
și, în special, din Constantinopol, în care se vindeau manuscrise erau grupate în piața din
fața intrării împăraților unde se afla și Biblioteca publică.
Este cunoscută existența a două tipuri de biblioteci. Colecțiile mari de mai sus
erau în mod paradoxal aranjate în biblioteci mici211, acestea la rândul lor reprezentând
principala sursă bibliografică pentru bibliotecile mari, inclusiv cea centrală imperială 212.
Mai există o a patra categorie de colecții cuprinzând fragmentar alte colecții, antologii,
texte hagiografice etc. Cărțile eretice erau așezate separat de corpusul principal al
manuscriselor și cărților teologice 213. O mărturie în acest sens este cea a patriarhului
Gherman, care subliniază că manuscrisele și scrierile lui Eusebiu de Cezareea, care aveau
cuprins eretic, nu se păstrau alături de celelalte opere ortodoxe, ci într-o încăpere
specială. În sinodul VI ecumenic din secolul al VII-lea (680 – 681) de la Constantinopol,

206
Panagiotis K. Hristos, Patrologia greacă, pp. 257 – 259.
207
A. A. Vasiliev, Istoria Imperiului Bizantin, p. 96.
208
Panagiotis K. Hristos, Patrologia greacă, p. 280.
209
Idem, p. 280.
210
Ibidem, p. 92; v. și R. Keydell, p. 78. Istorii 2,29.
211
Ibidem, p. 280.
212
Ibidem, p. 280.
213
Ibidem, p. 280.

234
s-a dat pentru întâia oară dispoziția ca scrierile eretice să fie predate episcopiei de
Constantinopol și duse în încăperea unde se păstrează alte lucrări de același conținut.
Dispozițiile au continuat mult mai accentuat prin canonul al VII-lea de la Sinodul VII
Ecumenic de la Niceea (787). Observăm cum aceste împărțiri au condus de fapt la
înmulțirea bibliotecilor, dintr-o bibliotecă vastă ca cea a Bisericii Sfânta Sofia, s-a ajuns,
prin această separare, la una sau mai multe. Dacă era o regulă în acest sens în tot Imperiul
Bizantin, inclusiv pentru bibliotecile particulare, și dacă dispoziția Sinodului VII 214 de la
Niceea din 787 referitor la împărțirea pe criterii de conținut a manuscriselor era una
obligatorie cu aplicabilitate imediată, atunci numărul mare de biblioteci deja existent în
Bizanț și în special la Constantinopol, probabil că s-a dublat ori chiar triplat.
S-a păstrat până astăzi clasificarea volumelor doar după autor, prevăzută în
analele sinoadelor la care am făcut referire mai sus, după cum urmează: Toate analele
precedentelor sinoade ecumenice, operele lui Grigorie Teologul, cele ale lui Grigorie de
Nyssa, Gură de Aur, Chiril al Alexandriei, Leon al Romei, Atanasie cel Mare, Ambrozie
al Mediolanului (operele în greacă și latină), Dionsie Areopagitul, Anastasie al
Antiohiei, Fericitul Augustin (operele în latină), Epifanie al Ciprului, Efrem de Antiohia,
Iustinian, Iustin și operele lui Ioan de Sckythopole.215
Asemenea scriptoriilor particulare, își făcuseră apariția şi foarte multe biblioteci
particulare, în special în primele secole creștine, dar și precreștine. Între acestea,
biblioteca lui Kalpurin Pison din orașul Herculaneum, înghițită în întregime de lava
vulcanului Vezuviu în anul 79 d. Hr., care era extrem de bogată în texte pe pergament și
papirus conținând renumite texte clasice 216 pe care astăzi nu le mai avem în altă parte.
Întreaga colecție, deși 75% carbonizată, se află astăzi depozitată la Biblioteca Națională
din Napoli, în curs de cercetare prin citirea în interiorul sulului manuscris (nu este posbilă
desfășurarea lor), cu aparatură de ultimă generație. 217 În bibliotecile și punctele de
comercializare a manuscriselor (așa-zisele librării bizantine), se organizau anumite
cercuri culturale alcătuite din savanți și oameni de cultură, unde aveau loc discuții

214
Ibidem, pp. 283 – 284.
215
Ibidem, pp. 283 – 284.
216
Elpidio Mioni, Introducere în Paleografia greacă, trad. în lb. greacă de Nikolaos M. Panagiotakis, Ed.
Institutului Cultural al Băncii Greciei, Atena, 1998, pp. 28 – 29.
217
http://www.bnnonline.it/index.php/121/officina-dei-papiri-ercolanesi.

235
elaborate pe diferite teme sociale și spirituale. 218 Secolul al III-lea este recunoscut pentru
numărul foarte mare al bibliotecilor bisericești, existând mărturii despre cel puțin două
biblioteci mari, una la Ierusalim și alta în Cezareea Capadociei. Eusebiu de Cezareea, în
celebra sa lucrare Istoria Bisericească219, ne vorbește despre biblioteca episcopului
Alexandru de la începutul secolului al III-lea. În acea vreme, Dioclețian (c.236 – c.245)
urmărea prin politică distrugerea din temelii a civilizației și ideologiei creștine. Doar o
minune, probabil, a făcut ca această bibliotecă vestită să fie salvată de persecuție.
Cercetările și preocupările bibliografice ale unor mari eleniști și bizantiniști,
asemenea lui H.G. Patrinelis220, A. Vasilev221, E. Eleopoulos222 şi Elpidio Mioni223, au
condus la descoperiri extrem de interesante cu referire la existența bibliotecilor antice și
bizantine. Se cunosc mai multe biblioteci care au deținut un număr impresionant de
manuscrise teologice și științifice. Biblioteca școlii lui Origen, în care ucenicul acestuia,
Ambrozie, a adunat o colecție uriașă de lucrări. O altă bibliotecă a fost cea din Cezareea
Palestinei, înființată de scriitorul bisericesc Pamfil.224 Pe lângă fiecare bibliotecă exista și
un atelier de copiere al manuscriselor, era așa-zisa „editură” a acestor biblioteci
transformate de-a lungul secolelor în adevărate centre de cultură și de răspândire a ideilor
inovatoare. Atelierul bibliotecii din Cezareea Palestinei era organizat de Eusebiu de
Cezareea și de succesorii săi, Acachie și Evzonie. Minunea petrecută în cazul bibliotecii
episcopului Alexandru nu s-a mai repetat, iar acest atelier de copiere și biblioteca sa au
fost șterse de pe fața pământului de invazia arabă.225 Alte biblioteci la fel de importante
au fost renumitele biblioteci din Alexandria, Antiohia, Cezareea Capadociei la care am
făcut referire mai sus, Efes, Heraclia, Tesalonic, Corint, Nicopole, cea din localitatea

218
Panagiotis K. Hristos, Patrologia greacă, p. 276.
219
Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, Traducere, Studiu, Note și Comentarii de Pr. Prof. T.
Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1987, pp. 6 –
20.
220
Patrinelis H. G., Copiști greci ai vremurilor renașcentiste, Revista Arhivei de Istorie medie a Academiei
din Atena, 8 – 9 (1958 – 1959), Atena 1961 pp. 63 – 124.
221
A. A. Vasiliev, op. cit, Traducere și note de Ionuț Alexandru – Tudorie,, Vasile Adrian Carabă,
Sebastian Laurențu Nazâru, Ed. Polirom, București 2010, p. 100.
222
Eleopoulos N., Biblioteca și atelierul de copiere a manuscriselor din Mănăstirea Studion, Atena, 1967,
p. 59.
223
Elpidio Mioni, Introducere în Paleografia greacă, trad. în lb. greacă de Nikolaos M. Panagiotakis, Ed.
Institutului Cultural al Băncii Greciei, Atena 1998.
224
Panagiotis K. Hristos, Patrologia greacă, p. 282.
225
Idem, p. 282.

236
Gortina din Creta ori Rodos226. Arhivarii, sau așa cum mai erau aceștia numiți,
hartofilacși, termen păstrat și în Evul Mediu românesc, se îngrijeau de buna păstrare și
funcționare a acestor biblioteci. Același lucru s-a întâmplat și cu biblioteca bisericii
patriarhale a Bizanțului, Sfânta Sofia sau biserica Înțelepciunii lui Dumnezeu,
hartofilaxul de la vremea aceea, considerând că spațiul este prea mic pentru a păstra
manuscrisele, în special pe cele liturgice folosite de clerici în cult, i-a cerut patriarhului
Serghie (610 – 638) să mute arhiva și biblioteca într-o clădire nouă care i-a purtat numele
predecesorului lui Serghie la tron, anume patriarhul Toma I. Tomaites (607 – 610). Nu
avem prea multe mărturii referitoare la această bibliotecă, motivul fiind acela că mutarea
completă a arhivei de la Sfânta Sofia în altă clădire a întârziat foarte mult, în cele din
urmă schimbarea ne mai având loc227. Singura mărturie, însă destul de evidentă, legată de
existența acestei biblioteci, este cea a lui Georgios Pissides într-un poem închinat acestui
centru cultural de care s-a ocupat personal patriarhul Serghie al Constantinopolului. 228
Dacă manuscrisele bibliotecilor bizantine, inclusiv aceasta la care am făcut
referire mai devreme, și lucrările enumerate nu s-ar fi păstrat datorită numeroaselor
ateliere de copiere și a sârguinței copiștilor monahi și laici, atunci ceea ce am relatat mai
sus ar fi fost doar o simplă listă cu cărți demult pierdute, ar fi dispărut practic pentru
totdeauna în marele incendiu care a cuprins orașul Constantinopol la 791 cu întreg orașul
Tomaita.229 Reînvierea acestor biblioteci, după ocupația Bizanțului de către latini (1204),
când o mare parte din bibliotecile Constantinopolului au fost distruse, s-a făcut abia după
eliberarea orașului de către Mihail Paleologul alături de bibliofilul Grigorie Cipriotul, tot
copist de manuscrise230. În secolul al XIV-lea, Calist Xanthopoulos scrie colecția de
Istorie a Bisericii, având la bază bibliografia manuscrisă existentă în biblioteca
patriarhală, lucru afirmat chiar de el. După căderea Constantinopolului (1454) și
reorganizarea activității culturale și a patriarhiei, s-au depus eforturi pentru reînființarea
unei biblioteci, înlocuind-o pe cea distrusă de turci în zilele de asediu al orașului, toate
volumele fiind adunate de prin colecțiile particulare care mai rămăseseră, biserici ori

226
K. Manafi, Bibliotecile din Constantinopol, Atena 1972, pp. 62 – 148.
227
Idem, p. 282.
228
Leo Sternbach, Georgii Pisidae carmina ineda, Wiener Studien 14, 1892, 55.
229
Panagiotis K. Hristos, op.cit, p. 282.
230
Idem, 284.

237
mănăstiri. 231 Aceste biblioteci au mai fost înființate pe lângă episcopii, cum ar fi cea de la
Alexandria. Biblioteca însuma inclusiv operele lui Origen, organizată și administrată de
Ambrozie ucenicul, copistul și tahigraful acestuia. Școala patriarhiei de Constantinopol
împreună cu biblioteca patriarhală și al cărui catalog alcătuit de Teodor Zigomalas în
secolul al XVI-lea (1565 – 1575) număra peste 150 de manuscrise, însuma și ea nu mai
puțin de 174 de manuscrise. 232 Școala bisericească patriarhală de la Constantinopol,
probabil observând lipsa manualelor pentru elevi la cursuri, pe lângă biblioteca existentă,
care între timp se mutase la Fanar233, mai înființase și un atelier de copiere a
manuscriselor, care avea un personal specializat în copierea de cărți: copiști (caligrafi) și
miniaturiști. Învățământul și, în general, educația în societatea bizantină aveau o structură
deosebit de importantă.234 Bibliotecile despre care am vorbit, înființate la școala lui
Origen ori la Școala patriarhiei de Constantinopol, au jucat indiscutabil un rol extrem de
important în ajutorul cu manuale și alte scrieri pentru bibliografia și uzul elevilor. Centre
culturale și biblioteci ca Alexandria, Atena și Pergamul Antiohiei ajung să fie modele
pentru bibliotecile universitare din Constantinopol, precum și școlilor teologice care
dispuneau și de ateliere de copiere a manuscriselor. Elevii, grupați în începători și
avansați, aveau acces la aceste biblioteci, îmbogățindu-și cunoștințele în toate domeniile.
Concluzia că accentul era pus printre altele pe o educație creștină sănătoasă, în rândul
elevilor, o desprindem în special din separarea cărților cu cuprins eretic aprobată de
Sinodul VII ecumenic, nedorindu-se ca spudeii să aibă acces la acestea, ci, probabil, doar
cu aprobare.235
Ioan Damaschin și Teodor Studitul sunt promotori a muncii de colectare, selectare
și păstrare a colecțiilor de cărți și manuscrise. Teodor Studitul a înființat renumita
bibliotecă de la Mănăstirea Studion, alături de care exista și un atelier de copiere, unde
slujbele și lectura se îmbinau armonios într-un tipic de o înaltă ținută monastică. Obștea
era astfel datoare să participe inclusiv la copierea manuscriselor ca și la lecturarea lor în
biblioteca mănăstirii. În timpul lui Teodor Studitul, îndatoriririle cum ar fi truda de a

231
Idem, 284.
232
Idem, 284.
233
Idem, 284.
234
A. Marcopoulos, Organizarea școlilor în Bizanț în Viața de zi cu zi în Bizanț, p. 327 - Analele Primului
Congres Internațional de Bizantinologie, Centrul de Cercetări Bizantine/E.I.E., Atena, 1989.
235
Panagiotis K. Hristos op. cit, pp. 283 – 288.

238
copia manuscrisele, atenția cu care trebuia să fie tratată fiecare filă a codicelui, fără să fie
murdărită, atenția la scris și la accentele (în greacă cel politonic) care trebuiau așezate cu
precizie, ajunseseră niște reguli sfinte, aproape niște canoane pe care dacă cineva le
încălca urma să facă nu mai puțin de 130 de mătănii, ori să suporte însingurarea pentru
trei zile în chilia sa cu post aspru.236 Ioan Damaschin adunase un număr mare de
manuscrise la Mănăstirea Sfântul Sava din Palestina. 237
Biblioteca de stat de la Constantinopol, așezată pe aleea împăraților, adunase
peste 100.000 de volume din toate domeniile de știință: istorie, teologie, medicină,
filosofie, drept, matematică și fizică. 238 Pe lângă biblioteca de stat, mai apăruseră
biblioteca împăratului și cea a palatului. Printre copiștii monahi și laici trebuie menționați
și copiștii din rândul fețelor imperiale, precum cea a împăratului bizantin Teodosie al II-
lea239 și Leon Înțeleptul. Mărturiile despre aceștia ne sunt lăsate în principal de Nichifor
Calist Xanthopoulos240 (1256 – 1335), care ne spune despre primul că era pasionat de
caligrafie și de scrierile teologice, lucrând doar noaptea, folosind ulei în candelă pentru a-
i lumina pagina de scris. Viața ascetică a împăratului, din câte ne mărturisește cronicarul
Calist, era rânduită după canoane, unul din acestea fiind și caligrafierea manuscriselor
bizantine, împăratul luptându-se cu somnul asemenea monahilor virtuoși. 241 Despre cel
de-al doilea împărat, Leon Înțeleptul, Nichifor Calist ne lasă mărturie următoarele: „Într-
una din zile, Sfântul Vlasie, pe când era singur la palat, a găsit o ușă mică întredeschisă.
Intrând pe acea ușă a văzut undeva în încăpere un caligraf îmbrăcat cu veșmintele
specifice muncii sale de copist pe care l-a întrebat: „Frate, spune-mi, nu cumva l-ai văzut
pe împărat pe la palat?” Sfântul nu l-a recunoscut pe împărat decât în clipa în care i-a
observat sandalele roșii împărătești. Biblioteca imperială deținea, din câte constatăm, un
scriptoriu, în care lucra însuși împăratul. Din mâinile împăratului Vasile al II-lea a ieșit
se pare și manuscrisul miniat denumit chiar Menologhionul lui Vasile. O altă mărturie
deosebit de importantă pentru istoria bibliotecilor și a manuscriselor existente în acestea

236
Idem, pp. 285 – 286.
237
Idem, p. 285.
238
Idem, p. 287.
239
Idem, p. 288.
240
Idem, p. 288.
241
Idem, p. 289.

239
în timpul perioadei bizantine este și cea a lui Constantin Porfirogenetul242, în care aflăm
că Menologiul lui Vasile al II-lea făcea parte din colecția bibliotecii imperiale printre alte
volume de artă militare, inginerie, meteorologie, absolut necesare perioadei respective. 243
Din acea perioadă, au ajuns la noi câteva zeci de mii de manuscrise.
Ca o concluzie a acestei prime părți, după cele afirmate mai sus, subliniem că
perioada de înflorire culturală și educațională din secolele IX–XI în Bizanț începuse
curajos, ajungând la un apogeu de neimaginat. Scriptoriile particulare sau publice,
librăriile, unde cei mai buni dintre caligrafi și miniaturiști își prezentau operele culturale
și artistice, bibliotecile și adunările publice, unde erau dezbătute subiecte de discuție cât
mai variate, oratorii, poeții, savanții, oamenii de știință, literații și negustorii de
manuscrise veniți din toate colțurile lumii Bizantine, din Apus și Răsărit, din Siria și
Cezareea Palestinei formau un mozaic al întregii intelectualități, un ansamblu alcătuit din
elita culturală a lumii bizantine, un amalgam de forme și culori, de gânduri și sentimente
unite, toate fiind cuprinse într-un mare codex social bizantin, cum lumea nu mai văzuse
până atunci, o societate cu adevărat uimitoare a lumii intelectuale de altă dată.

***

Biblioteca Academiei Române deține un fond de 1569 de manuscrise grecești.

Cronologic, acestea încep din secolul X până în secolul al XIX- lea. Cel mai vechi este
alcătuit din două file recto-verso extrase dintr-un Tetraevanghel bizantin încă necercetat
îndeajuns. Perioada de care noi ne ocupăm la capitolul „Copiști de manuscrise grecești”
se întinde pe patru secole, și anume XVI–XIX. În cercetările noastre, am identificat 223
de copiști de manuscrise grecești. Aceștia proveneau din mai multe straturi sociale și din
diferite regiuni ale Sud-Estului Europei, începând din Constantinopol și Grecia până în
Moldova și Țara Românească. Sunt și câteva lucrări care au apărut în Belarus, Rusia
(Moscova) ori Bulgaria. Însă majoritatea manuscriselor grecești sunt scrise în Țările
Române și mai puțin în Moldova. Un număr îndeajuns de însemnat sunt manuscrisele
copiate în Grecia, în special în partea de nord a țării. Un număr important de copiști, mai

242
Idem, p. 289.
243
Idem, 289.

240
ales medici, provin din părțile de nord ale Greciei, anume Ianina, Larisa şi Târnavul
Tesaliei.
Μanuscrisul reprezentativ al secolului al XVI-lea din colecția Bibliotecii
Academiei Române cu nr. de înregistrare B.A.R. 278 (209) este autograful lui Manuil
Malaxos din Nafplio, scris în 1561. Este o carte de legi civile și religioase în 421 de file,
scris îngrijit cu paginație regulată. Autorul manuscrisului s-a născut la Nafplio, fiul al
preotului și iconomului stavrofor Dimitrios din mitropolia de Nafplio și Argos. Manuil
mai avea un frate, pe numele său Nicolae. Cunoaștem că la 1563 ajunge notar în
mitropolia de Teba Viotiei. În acea perioadă, mai exact în 1561, a scris, așa cum spune
chiar el în însemnarea sa, cartea de legi civile sau religioase, Nomocanonul, așa cum este
el cunoscut: „S-a sfârșit această carte cu multă osteneală aici în renumita prea sfânta
mitropolie a Thebei cu șapte porți, care este biserica sfântului, vestitului mare mucenic și
arhidiacon Ștefan, pe când păstorea într-însa frumos și plăcut lui Dumnezeu prea sfântul
și de Dumnezeu cinstitul mitropolit și exarh al întregii Viotiei ținând locul celui din Sida
domnul Ioasaf, cu numele lumesc Macri, a cărui patrie pământească este ostrovul Zante
cel de Dumnezeu păzit; de mine smeritul său slujitor notarul Manuil Malaxos din
Nafplion al Peloponezului în anul 7069 Indiction 4 de la Adam, iar de la întruparea
mântuitoare a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, noul Adam,
1561 Aprilie 30”.
Același Manuil Malaxos este autorul unei Istorii Patriarhale, tradusă, probabil, din
greaca simplă. Un alt Nomocanon „cules din alte diferite canoane însemnate ale
dumnezeieștilor și sfinților Apostoli”, așa cum menționează în însemnarea sa, și alcătuit
spre trebuința Mitropoliei de Teba Eptapilei ori cu Cele șapte porți a fost scris în anul
1562 aprilie 12, la un an de la scrierea Nomocanonului din B.A.R. Alte manuscrise ale
secolului al XVI-lea ale căror autori ne sunt cunoscuți, Ioan, Dorotei, Matei ieromonahul
și Teofan ieromonahul, au ca subiect de referință imne religioase și alte rânduieli
liturgice, precum și o lucrare de cântări psaltice bisericești pe notație cucuzeliană.
Secolul al XVII-lea este și el bogat în manuscrise grecești cu teme din cele mai
variate, dar și cu autori provenind de pe teritoriul Greciei ori Turciei. Școlile care au mai
rezistat și funcționat după căderea Constantinopolului în fatidicul an 1453, în special cele
din nordul Greciei precum Ianina, Larisa ori Târnavul Tesaliei, au importat ori au

241
exportat în Țara Românească, precum și în alte părți ale Sud-Estului Europei, lucrări de o
deosebită importanță, precum și cărturari, colaboratori ori profesori ai acestor focare de
cultură. Dintre subiectele dezbătute în aceste manuscrise le menţionăm pe cele cu
caracter legislativo-bisericesc (Nomocanoanele), cărțile de slujbă – mai ales de cântări
bisericești-, Cărțile de predici, Odele lui Pindar, Evhologiile, Psaltirile și Miscelaneele
teologice. De asemenea, nu lipsesc nici cărțile de istorie, precum Istoria Papilor, cărțile
de geografie, precum manuscrisul lui Mihail Byzantinos în care este prezentat Itinerarul
de la Tobolsk, Capitala Siberiei și până la hotarele Chinei, o traducere făcută la Moscova
în 1693.
Unul dintre manuscrisele reprezentative ale secolului al XVII-lea existente în
Biblioteca Academiei Române este Miscelaneul cu nr. de înregistrare B.A.R 1490,
autograf al lui Georgios Sugdouris preotul, scris la Ianina. Sugduris s-a născut la Ianina,
iar după absolvirea învățământului primar, a plecat la Veneția pentru desăvârșirea
studiilor. Întorcându-se la Ianina, a fost hirotonit preot și numit director al școlii lui
Manuil Iuma, aceasta fiind probabil perioada și locul în care a scris manuscrisul despre
care vorbim. În vremea acestuia, Mitropolia de Ianina era condusă de Mitropolitul
Clement din Hios, un bun cunoscător al dumnezeieștilor Scripturi și al limbii grecești. În
cele din urmă, din cauze nu foarte cunoscute, Sugduris nu mai este în grațiile
Mitropolitului Clement. În 1695, este primit în rândul profesorilor din Ianina, localitatea
sa de origine. Dintre elevii săi, Georgios Sugduris a răspândit ideea teologică conform
căreia substanța dumnezeiască este diferită de energia și de lucrarea dumnezeiască, într-
un mod doar subiectiv și nu real, lucru care a provocat ideile teologice ale teologului
Visarion, discipolul mitropolitului Clement, care spunea că aceste două elemente sunt
diferite între ele în mod real. Astfel, s-a ajuns la convocarea unui Sinod la Constantinopol
pentru a putea fi combătute ideile teologice greșite ale lui Sougduris. Acolo, mitropolitul
Clement îl pârăște pe Sugduris la Patriarhul Dositei al Ierusalimului că acesta nu învață
conform învățăturilor dumnezeieștilor Părinți ai Bisericii Răsăritului. Sugduris moare la
începutul secolului al XVIII–lea. Așa cum spun câțiva filosofi, printre care și Zaveras,
Sugduris era „bărbat învățat și foarte înzestrat cultural, un om de știință al limbilor
greacă, latină și italiană, și un foarte bun cunoscător al filosofiei aristoteliene și al sfintei
teologii... Le-a predat într-un mod excepțional elevilor săi lecțiile de filosofie și teologie”.

242
Alte lucrări ale sale au fost: O prescurtare la gramatică, publicată în 1763, 1781 și 1795,
o Introducere la metoda întregii logici a lui Aristotel, publicată la Viena în 1792.
Miscelaneul lui Georgios Sugduris pe care îl deține B.A.R. face referire, așa cum
menționează chiar autorul la fila 400, la: „[...] Cum trebuie scrisă didactic o cuvântare,
tradusă din limba italiană în limba greacă de preotul Georgios Sugduris din Ianina, și lui
Dumnezeu, fie harul. 1681”.
Trebuie menționat că autorii de manuscrise, copiștii din alte vremuri, nu mai au
rolul bine stabilit pe care l-au jucat în perioada bizantină, așa cum am observat mai sus.
Dascălii școlilor, ca în cazul lui Georgios Sugduris, devin autori de manuscrise scrise
îngrijit și caligrafic, însă de această dată fără să mai fie urmărit un scop comercial, ci unul
didactic. Manuscrisul trebuia să folosească uzului didactic, era necesar ca elevul să-l
poată folosi și citi. Sunt păstrate, totuși, destule elemente de caligrafie, în special în
secolele XV- XVI, care copiau pe cele bizantine și astfel conduceau la o caligrafie și o
paginație frumoasă.
Manuscrisul grecesc 1 (313) din secolul al XVII-lea (1687) este o Istorie a
Papilor (Vitae Pontificum) a lui Platina. Lucrarea a fost redactată de Mihail Macri, așa
cum este menționat la fila 340v: „S-a sfârșit această istorie a lui Platina din porunca prea
cinstitului și vestitului arhon, mare logofăt al Ungrovlahiei, domnul Constantin
Brâncoveanu, de către prea învățatul domn Ieremia Kakavela, care, cinstit și cu credință,
a tradus-o din latinește în limba comună, la 1687 Decemvrie 19. Amintiți-vă de cel ce a
scris, cititorilor, de Mihail Macri din Ianina”. Copistul, redactorul textului manuscrisului,
a fost contemporan cu autorul traducerii cu Ieremia Kakavela. Mihail Macri a fost dascăl
al Școlii din Ianina ale cărei începuturi le cunoaștem în secolul al XVI-lea. De-a lungul
secolelor, școala trece prin mai multe etape de evoluție educațională și culturală. Mihail
Macri este unul dintre dascălii care au predat în cea de a treia etapă a Școlii din Ianina,
etapă al cărei debut (1645) educațional îi este atribuit egumenului și eruditului Epifanie
care venea de la Veneția. Primul dascăl ce a deschis seria profesorilor școlii din Ianina, în
cea de a treia etapă, a fost Spiridon Triantafilos. Macri a mai fost contemporan cu
Georgios Sugduris şi cu Meletie, arhiepiscopul Atenei. În 1675, Școala din Ianina se
reorganizează cu cheltuiala eruditului Emanuil Iuma. Care a fost legătura lui Mihail
Macri, dacă a existat vreuna, cu Ieremia Kakavela, dascăl al Academiei Domnești de la

243
Iași, nu cunoaștem. De asemenea, lucrările de specialitate nu cunosc nici perioada în care
ar fi putut fi redactat manuscrisul de către Macri, presupunem că pe timpul profesoratului
său la Ianina, adică după 1687 până ca Ieremia Kakavela să ajungă dascăl la Iași precum
și după 1690, data la care dascălul Macri din Ianina era încă Notar al Marii Biserici de la
Constantinopol (al Patriarhiei de Constantinopol). Manuscrisul are 344 file, cu scriere
caligrafică ce dă impresia că Macri urmărește pregătirea unei ediții.
Μanuscrisul grecesc 281 (331) din Biblioteca Academiei Române ne poartă în
Macedonia Centrală, mai cu seamă în localitatea Naoussa. Localitatea în care încă se mai
găsesc ruinele Școlii lui Aristotel, cu o istorie a civilizației antice și otomane destul de
zbuciumată. Totuși, până în secolul al XVIII-lea, nu avem foarte multe informații legate
de această regiune. Doar din anul 1705 începem să avem mai multe informații legate de
această localitate, când locuitorii acesteia au format un grup partizan care să lupte
împotriva ocupației otomane. Dacă în secolele XVII și XVIII această regiune era destul
de greu încercată, nici Biserica nu a fost ocolită de această realitate.
Manuscrisul identificat de noi este un Nomocanon și este autograful lui
Gherasim ieromonahul, unul dintre monahii egumeni ai mănăstirii cu hramul Sfinților
Arhangheli Mihail și Gavril, ale cărei ruine încă se mai păstrează și astăzi. Mănăstirea
unde a fost scris Nomocanonul este ctitorie a cuviosului Teofan la sfârșitul secolului al
XVI-lea și a fost cea mai importantă mănăstire, lăcaș de cult, din Naoussa. Dacă așa stau
lucrurile, atunci nu excludem existența la această mănăstire a unui atelier de caligrafie cu
caligrafi desăvârșiți asemenea ieromonahului Gherasim, fost egumen al acestei mănăstiri,
unde cel puțin să-și fi fost conceput nomocanonul. Chiar autorul manuscrisului ne
mărturisește de existența greutăților și încercărilor din acea perioadă și implicit la
mănăstirea sa de metanie și fostă stăreție: „În iarnă și supărări și griji multe s-a scris
această carte adică nomocanonul și arhieresc de mâna mea prea smeritul și păcătosul
ieromonah Gherasim, fost egumen al cinstitei mănăstiri a Naoussei, a prea marilor
Începători de oști, Mihail și Gavril din țara... (?), am scris cu mâna proprie în această
cărticică, ca să fie spre amintire. S-a sfârșit în anul mântuirii 1681 în luna Ianuarie 1”. Nu
avem alte date legate de existența acestei mănăstiri, unde ar fi putut să fie cel puțin
conceput manuscrisul sau alte informații legate de biografia egumenului Gherasim. Poate
că deja la un secol de la punerea pietrei de temelie a mănăstirii, aceasta începea să-și

244
piardă din strălucire sau chiar să nu mai ființeze. De ce se numește pe sine Gherasim
„fost egumen”?
Existenţa academiilor domnești de la București și Iași, însă cu preponderență cea
de la București (sec. XVII-XIX), au rămas drept mărturii grăitoare ale evoluției
iluminismului în Țările Române și Moldova. Imposibilitatea Școlii Patriarhale de a-și mai
continua activitatea educațională în sec. al XVII-lea, lucru provocat de nenumărate
probleme de ordin financiar, a condus la așa-zisul export de profesori, dar și de elevi
către academiile domnești. Profesori însemnați de la Constantinopol și Grecia erau aduși
de domni pentru a preda elevilor adunați în numele culturii europene. Printre acești
dascăli s-a numărat și Ioan Comnen Medicul (1668 – 1719) de la care, în B.A.R., se
păstrează până astăzi un autograf al acestuia. Este vorba de Ms. Gr. 344 (298) din secolul
al XVII-lea (1693) cu 216 file și în care este cuprinsă lucrarea teologică: Metamorfoza
omului vechi și nașterea celui nou, adică carte de pocăință despre cele patru sfârșituri
ale omului, tradusă din limba latină în limba greacă comună de către doctorul Ioan
Comnen, o traducere făcută la Moscova. Manuscrisul autograf are destul de multe
ștersături, fără o paginație regulată și în unele locuri anumite neclarități. Este evident că
autorul se pregătea pentru o editare a acestui manuscris. Textul este o traducere după o
lucrare în limba latină a preotului iezuit Guilielmo Stanihursto: Veteris Hominis per
expensa qvatvor novissima metamorphosis, et novi genesis, ediția Antverpiae 1661.
Înainte de această lucrare, a mai circulat o scriere care se pare că a stat la baza lucrării lui
Stanihurst, Cordiale seu Liber quattor novissimorum, tipărită la Kolonia în 1471, avându-
l ca autor pe Gerardus van Vliedderhoven. A fost la vremea aceea una din cele mai
apreciate lucrări și una dintre scrierile reprezentative ale teologiei apusene a Evului
Mediu. Alături de acest exemplar din Biblioteca Academiei Române, mai avem și alte
exemplare, cum ar fi cel de la Iași III – 125, aflat la Biblioteca Centrală Universitară
„Mihai Eminescu”, datat August 1699, și al cărui copist este Mihail Byzantinul din
București. Alți codici cuprinzând opera lui Ioan Comnen, cópii de secolul al XIX-lea,
sunt următorii codici: Cod. 90 din Biblioteca Stavronichita, Cod. 80 din Biblioteca
Xiropotamu din Muntele Athos, Cod, 506 de la Mănăstirea Vatoped, în care la filele 1r -
2r sunt adăugate câteva epistole dedicate de Ioan Comnen domnitorului Constantin
Brâncoveanu (București, 1699). Codicii 499 de la Mănăstirea Marea Lavră de sec. XVIII,

245
Cod. 84 de la Măn. Cinstitei Cruci de sec. XVIII, Codicele Măn. Sina de sec. XVIII cu
nr. 1728 și 1752 sunt alte exemplare ale acestei ediții în limba greacă. Ioan Comnen și-a
terminat de tradus lucrarea la Moscova, pe când se afla acolo detașat ca medic al Curții
Imperiale, așa cum amintește chiar el într-unul din manuscrisele mai sus amintite.
Motivele care l-au împins la realizarea acestei traduceri sunt expuse în epistola sa
dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu codicele Vatoped 506 la fila 1r.-2r.
Comnen consideră că lucrarea este cu adevărat folositoare sufletului, iar cuprinsul
răspunde la întrebările metafizicii de bază ce și le pune omul din fiecare epocă.
Existența acestei epistole ne poate conduce la ipoteza că această traducere a fost
programată dinainte, urmând să fie publicată cu susținerea financiară a domnitorului
Constantin Brâncoveanu, în perioada în care Comnen era detașat la Moscova (1697 –
1702). În cele din urmă, acest plan nu a mai putut fi pus în aplicare din motive
necunoscute.
Cât despre edițiile acestei lucrări, pe prima o cunoaștem la Veneția cu numele Ușa
pocăinței ori Carte folositoare sufletului cuprinzând cele patru sfârșituri ale omului:
Moartea, Judecata, Iadul și Raiul sau cum se face în chip minunat preschimbarea omului
și nașterea sa din nou. Alcătuită de către un bărbat înțelept, înfrumusețată acum din nou
și diortosită cu multă băgare de seamă cu cheltuiala Schitului Sfântul Dumitru din
Muntele Athos. În cartea de față au mai fost adăugite și alte lucruri minunate și neștiute
până acum, canoanele octoihului ale acestui sfânt Dumitru. Toate acestea au fost pentru
întâia oară publicate cu cheltuiala preacinstitului și iubitorului de Hristos kir Dimitrios
Karițiotul din Peloponez în limba comună greacă spre folosul ortodocșilor, publicată în
anul 1795 de către Nicolae Glykis din Ianina. Alte ediții au continuat să apară în 1806,
1852, 1866 tot la Veneția. Ioan Comnen, în manuscrisul său, a apelat la limba greacă
simplă întâlnită des în uz în vremea aceea. Considerăm că alegerea nu a fost una
întâmplătoare având în vedere că educația și interesele civilizatoare din Țările Române și-
au întors privirea spre învățământul grecesc. După cum bine cunoaștem, locul central este
deținut de scrierile grecești în programele de învățământ ale Academiilor Domnești de la
București şi Iași, precum și de profesorii greci care erau selectați pentru predarea
cursurilor. În limba română cunoaștem două lucrări: una manuscrisă și una tipărită.
Manuscrisul românesc 1407 de sfârșit de secol XVIII, în 265 de file, are următorul titlu:

246
Metamorfoza omului vechi și nașterea celui nou adecă carte de pocăință despre cele
patru sfârșituri ale omului. Este o lucrare scrisă îngrijit și cu paginație regulată, textul cu
cerneală neagră și roșie, frontispicii în peniță la f. 6 și 20, cu legătură veche în piele, cu
chenare și două mici medalioane imprimate pe ambele capete, de la Mănăstirea
Neamțului. În secolul al XIX-lea (1812) apare lucrarea Ușa pocăinții adecă carte foarte
umilitoare, și de suflet preafolositoare, care cuprinde cele patru mai de pre urmă ale
omului, adică: Moartea, Judecata, Iadul și Raiul. Prin care să face minunata schimbare
a omului celui vechi și a celui nou nașterea. S-au tălmăcit de pre limba elino –
grecească, pre limba rumânească în București. Și acum întâiași – dată cu blagosloveniia
și prin mijlocirea Preasfințitului și Preamilostivului Stăpân și Mitropolit a toată
Ungrovlahia Kiriu Kir Dositei. S-au dat în tipariu prin toată cheltuiala dumnealor Kiriu
Kir Constandin Ioan Voghici spre veșnica pomenire, și spre folosul cel de obște al
pravoslavnicilor creștini. S-au tălmăcit această carte și s-au diortosit din cuvânt în
cuvânt cu multă sârguință și luare aminte de Rafail, smeritul monah din sfânta mănăstire
a Neamțului. În privilegiata Tipografie din Brașov de tipograful Ioan Frdirih Herfurt,
1812. În urma unui sondaj amănunțit făcut de noi în timpul pregătirii ediției care urmează
să fie publicată, am observat destul de multe diferențe între manuscris și tipăritură.
Manuscrisul românesc și ediția tipărită se află în lucru și sperăm la o editare a tuturor
acestor texte.
Ioan Comnen s-a născut în Bizanț, clasele primare absolvindu-le la
Constantinopol, după care și-a continuat studiile în medicină și filosofie în Italia, la
Padova (1687–690). După ce poposește câțiva ani la Moscova, unde face și traducerea
manuscrisului de care vorbim, ajunge la Academia din București, unde este elev al
celebrului profesor de retorică și logică Sevastos Kymenites și, totodată, coleg cu Hrysant
Notaras. În 1697, devine medicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. O altă lucrare
importantă a sa este Proschinitariul Sfântului Munte Athos, fiind rodul călătoriilor sale la
Ierusalim, Muntele Sinai și Athos. La scurt timp, intră în monahism cu numele de Ierotei,
iar în 1710 ajunge Mitropolit de Dristra, în același an când editează și lucrarea Scutul
Dogmatic. Moare la București în 1719.
O altă personalitate de marcă a Academiei Domnești de la București și autor al
mai multor manuscrise rămase inedite în Biblioteca Academiei Române este Sevastos

247
Kymenites din Trapezunt (1630–1702). Contemporan cu profesorul Georgios Sugduris
din Ianina, preocupat de modul de alcătuire și de predare a omiliilor, în 1696, scoate un
Miscelaneu, care astăzi, în B.A.R., are nr. de înregistrare Ms. Gr. 615 (75) în 157 de file,
scris îngrijit și ordonat, parcă pregătit pentru a servi în educația elevilor de la Academia
Domnească din București. Nu excludem chiar o eventuală întâlnire sau cel puțin
corespondență între cei doi profesori, unul aflat la Ianina în Grecia, iar altul la București.
Lucrarea prezintă, așa cum spune el, „Modul care învață cum să se compună o omilie,
tradus din limba italiană în limba greacă de Georgios Sougduris preot din Ianina, și lui
Dumnezeu mulțumire. 1691 August 10 la Ianina”. Kymenites preia exact titlul dat de
Sugduris lucrării și-l redă întocmai în copia din 1696.
Despre această personalitate a culturii și educației secolului al XVII-lea se
păstrează foarte multe date biografice. S-a născut la 1630 în Trapezunt și a primit o
educație enciclopedică la Constantinopol și Italia, ajungând un om de știință desăvârșit.
În 1689, a primit funcția de director al Academiei din București. Moare la 6 septembrie
1702, la București. Dintre lucrările sale amintim mai întâi Învățătura Dogmatică a
Preasfintei Biserici Sobornicești de Răsărit, scrisă la Bucureștii Ungrovlahiei, în 1693,
luna septembrie și tipărită mai târziu de Antim Ivireanul. În 1690, publică în ediția
Mărturisirii lui Petru Movilă câteva epigrame închinate domnitorului Constantin
Brâncoveanu. O altă lucrare autograf, păstrată în manuscris la B.A.R cu nr. de
înregistrare Ms. Gr. B.A.R. 134 (461) este Tălmăcire sau Comentariu la gramatica lui
Apollonie.
Lista noastră de copiști îl cuprinde şi pe Teoclit ieromonahul din Sfântul Munte
al Athonului. Ms. Gr. 944 B.A.R este o carte de slujbe în 114 file, pe care acesta o scrie
caligrafic și cu multă atenție. Despre acest Teoclit, monah în Sfântul Munte, cunoaștem
că aparținea obștii Iviron. Era un excelent cunoscător al limbilor greacă și latină, iar anul
de apogeu în scrierile sale a fost 1730, când o altă lucrare de-a sa, scrisă sub formă de
dialog, a apărut cu titlul Lumea și sufletul.
O lucrare importantă a secolului al XVII-lea (1698) este și Ms. Gr. 3 (580), o
traducere făcută din limba latină în limba greacă de Nicolae Spătarul (Milescu) la
Moscova, așa cum menționează chiar acesta: „Această precuvântare a lui Gyllius a fost
tradusă, din limba latină în cea greacă, de mine Nicolae Spătarul în vestita Moscova,

248
făcând plăcerea scumpului prieten domnul Georgios Kastriotes, și să fie spre aducere
aminte. În anul 1698 Iulie 27”. Prin urmare, avem de-a face cu un autograf, o traducere a
capitolului introductiv la Topografia Constantinopolului, cerută din câte se observă de
prietenul acestuia Georgios Kastriotes. Lucrarea are 13 pagini și este scrisă îngrijit. Nu
putem trece mai departe fără să aducem în discuție celebra lucrare a lui Nicolae Milescu
Spătarul, Descrierea Chinei. În legătură cu Ms. Gr. 2 (549), cuprinzând scrierea
Descrierea Chinei, în 216 pagini scrise, a vorbit pe larg Constantin C. Giurescu în studiul
său, Nicolae Milescu Spătarul, contribuțiuni la opera sa literară, comunicare citită în
ședința de la 28 ianuarie 1927 la Academia Română. Despre Nicolae Milescu Spătarul
cunoaștem că s-a născut în Moldova din părinți cu rădăcini în regiunea Laconiei, din
Grecia. Educația sa enciclopedică în limba greacă a primit-o pentru început la
Constantinopol de la discipolul său Gavriil Blasie și, mai târziu, în științele exacte (fizică
și matematică) în Italia. Întorcându-se în Moldova, a fost ridicat la rangul de spătar. A
fost un bun cunoscător al limbii grecești, al latinei și al dialectului iliric, în Moldova
traducând Sfânta și Dumnezeiasca Scriptură folosită des în Biserică. În 1667 se afla la
Stöckolm unde a scris: Steaua Răsăritului luminând Apusul, o lucrare cu multe elemente
de astrologie. Mai târziu, în 1675, împăratul Rusiei, Alexie Mihailovici, nutrind un
respect deosebit pentru Nicolae, l-a numit ambasador al Moscovei, timp în care a scris și
lucrarea Descrierea Chinei. Textul a apărut mai întâi în limba rusă, după care a fost
tradus și în limba greacă.
Nivelul educațional la care ajunseseră cele două Academii Domnești de la Iași şi
București, fluxul continuu de elevi și de profesori, interesul pentru cultură și cunoaștere
în aproape toate ramurile științifice au condus la o circulație sporită a manuscriselor pe
teritoriul Țării Românești și al Moldovei. Unul dintre manuscrisele care au circulat
printre elevii dornici să studieze la Academia Domnească de la București a fost
manuscrisul aflat astăzi în colecția B.A.R cu nr. Ms. Gr. 230 (455), cuprinzând
Răgazurile lui Filotei, binecunoscuta lucrare a lui Nicolae Mavrocordat (1680–1730),
primul domn fanariot al Țării Românești. Lucrarea a fost publicată postum abia la 1800,
la Viena, deși a fost scrisă între anii 1716–1718, pe când s-a aflat în captivitate la
austrieci, în Transilvania. Manuscrisul este redactat de Constantinos Georgios
Zagoritul din Sotira Zagorei. Acest Constantinos își începe parcursul educațional mai

249
întâi în Ianina, după care pleacă pentru desăvârșirea studiilor în Europa, aici presupunând
că a ajuns să studieze și la Academia Domnească din București ori la Iași. Tot aici ar fi
putut să fie scris și manuscrisul în 150 de pagini. Dacă autorul manuscrisului s-a semnat
ca fiind din Sotira Zagorei, o regiune bizantină a Tessaliei și Magneziei de astăzi care și-a
păstrat această denumire până în ce de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, atunci
putem data cu aproximație manuscrisul ca fiind scris după anul 1750, exact perioada de
înflorire a Academiei Domnești din București, când numărul elevilor ajungea la 300,
precum și data până la care regiunea din care provenea Constantinos Georgios s-a
denumit Sotira Zagorei.
În 1749, Constantinos pleacă la Veneția unde a desfășurat o activitate culturală
intensă, îndreptând (diortosind) Manualul de Matematică a lui Balanos. Tot acolo a scris
un Dicționar în patru limbi și a tradus Istoria Mondială, lucru întâmplat în 1759, toate
aceste lucrări devenind de mare folos culturii elenistice de mai târziu în evoluția ei. A
fost, din câte vedem, unul dintre grecii luminați ai secolului al XVIII-lea, lăsându-ne și
nouă manuscrisul mai sus amintit.
Cronologia istorică lăsată în manuscris de Ioan Adam este o altă lucrare de
referință realizată de o personalitate culturală importantă a secolului al XVIII –lea,
înregistrată drept Ms. Gr. 10 (129), păstrat la Biblioteca Academiei Române.
Manuscrisul are 71 de file, o grafie caligrafică și ordonată cu următorul titlu: Pe scurt
faptele, demne de amintire făcute de creștini, mai ales cele din Ungaria și din Ardeal și
din locurile de dincolo, de la nașterea lui Hristos până astăzi, din diferite cronici în
limba noastră simplă de mine prea smeritul Ioan Adam compusă cu îngrijire pentru
cetitorii doritori de știință. Despre autorul manuscrisului istoric cunoaștem că a fost un
savant și un excepțional cunoscător al limbilor greacă și latină și a tradus după originalul
grec lucrarea de Farmacologie a lui Samuil Madais. Despre Ioan Adam avem date exacte
oferite de Dr. Lia Brad Chisacof în lucrarea sa recentă, Meșteșugul Doftoriei, primul
tratat de medicină al secolului al XVIII–lea. Cu acest manuscris istoric îl descoperim pe
Ioan Adam ca fiind un om de știință polivalent.
Νicolae Mavrocordat, o altă personalitate de marcă a literaturii elene a secolului
al XVIII-lea, transcrie, în 1707, o Carte teologică în 145 de file. Textul manuscrisului
grecesc 343 (303) în care se păstrează lucrarea este scris îngrijit, caligrafic, cu paginație

250
regulată, probabil pregătit pentru o eventuală ediție. Autorul manuscrisului s-a născut la
Constantinopol în anul 1670, fiind fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Educația a
primit-o de la tatăl său, ajungând un bun cunoscător al limbilor greacă, latină și turcă.
Între anii 1689–1709, a desfășurat o activitate diplomatică importantă în mai multe state
ale Imperiului Otoman. În 1707, a fost numit domnitor al Moldovei. Acesta, prin
cunoștințele sale de greacă, latină, franceză, italiană, arabă, persană și ale dialectului
otoman, s-a numărat printre învățații de seamă ai secolului al XVIII–lea. A însuflețit
cultura și educația greacă prin corespondenţa susţinută cu diferiți învățați greci şi de alt
neam. Totodată, a deținut și o bogată bibliotecă cu manuscrise și volume tipărite. Una din
lucrările sale extrem de cunoscute la noi este Răgazurile lui Filotheu, publicată pentru
prima dată în 1800 la Viena. La fel este și lucrarea Despre îndatoriri, publicată la
București în 1719, luna decembrie. La Leipzig a fost publicată bilingv (greacă și latină) în
1713.
În secolul al XVIII–lea, una din cele mai însemnate școli cu un nivel educațional
și cultural din cele mai ridicate a fost Școala din Patmos. Dascăli erau atunci Macarie
Kalogheras, ieromonahul Gherasim Bizantinul (canonizați mai târziu de Mitropolia de
Patmos) și monahul Daniel Keramea. Școala din insula grecească Patmos a devenit una
din cele mai importante focare de cultură pe care secolul al XVIII–lea le-a cunoscut. A
fost înființată în 1713 de Macarie Kalogheras, care a fost directorul acestei instituții
timp de 24 de ani. La acea vreme cunoaștem existența Academiilor Domnești de la
București și Iași și, deci, nu excludem venirea din Patmos a elevilor ori a dascălilor
pentru așa-zisele schimburi interacademice și împărtășirea de cunoștințe. De ce spunem
acest lucru? În Biblioteca Academiei Române, Ms. Gr. B.A.R. cu nr. de înregistrare 129
(471) ne atrage atenția prin următoarea însemnare: „Textul este alcătuit de Teodor, iar
comentariul și notele explicative este al dascălului școlii din Patmos”. Este un manuscris
cu grafie îngrijită, în 210 de p., 20 x 14 cm.
Manuscrisul de secol XVIII din Biblioteca Academiei Române ne trimite imediat
la vestitul dascăl și director al acestei Școli, Gherasim din Patmos sau Gherasim
Bizantinul din Ipsomathea, cum a fost numit mai târziu. Gherasim a urmat la cârma
școlii după moartea Sfântului Macarie Kalogheras din 1737, a fost elevul, prietenul și
împreună-nevoitorul său. Despre dascălul Gherasim cunoaștem că a fost doar trei ani

251
director al instituției de învățământ Patmiene, murind în 1740 din cauza mai multor boli
de care suferea, în timpul directoratului său lipsind în nenumărate rânduri de la
conducerea instituției de învățământ. Gherasim a ajuns să predea alături de Macarie la
doar câțiva ani de la înființarea școlii. Timp de cincisprezece ani a fost dascăl al acestei
școli predând gramatică. Manuscrisul în discuție este tot unul de gramatică, Introducere
la gramatică, probabil folosit chiar la predarea cursurilor. Gherasim Bizantinul era
sprijinul și sfetnicul lui Macarie Kalogheras în toate problemele legate de educația și
învățământul Școlii din Patmos. Este autorul mai multor comentarii și însemnări cu
privire la Cartea a IV-a la Gramatica lui Gazi, precum și a altor subiecte legate de
gramatica greacă, cum ar fi lucrarea Despre sintaxa formelor gramaticale. Acestea au
apucat în cele din urmă să vadă lumina tiparului. După moartea lui Gherasim, mulți elevi
au ales să părăsească școala. Nu excludem ca unii dintre aceștia să fi ajuns pe băncile
Academiilor din București și Iași, prin care să fi ajuns la noi și manuscrisul acesta.
Așa cum se menționează în manuscris la fila 1 r., „Textul este alcătuit de Teodor,
iar comentariul (notele explicative) este al dascălului școlii din Patmos”. Însemnarea este
chiar autograful lui Gherasim, așa cum sunt și restul comentariilor marginale, prin
urmare, avem de-a face cu un autograf în toată regula. Teodor este chiar Teodor din
Gaza, scriitor bizantin care a trăit în secolul al XV–lea (1398–1475). Nu cunoaștem, cel
puțin deocamdată, dacă și textul inițial al lucrării gramaticii lui Teodor de Gaza are tot
autograful lui Gherasim. Oricum, comentariile marginale autografe ale lui Gherasim,
dascălul din Patmos, trebuie să fi fost începute în jurul anului 1740 sau chiar în același
an. Acest lucru îl susținem pentru faptul că Gherasim nu mai apucă să-și vadă
manuscrisul gata, oprindu-și comentariile marginale la pagina 146. Se pare că trecerea la
cele veșnice a sfântului canonizat mai târziu de Mitropolia de Patmos, sărbătorit la 7
aprilie, a zădărnicit încheierea manuscrisului, lăsându-ne astăzi din păcate o lucrare
neterminată. Integral rămâne doar textul inițial al lui Teodor de Gaza, care se pare că a
fost redactat integral înainte ca Gherasim să-și înceapă comentariile marginale. Gherasim,
sfântul de mai târziu, rămâne una dintre personalitățile de marcă ale secolului al XVIII–
lea, iar B.A.R se află printre instituțiile posesoare ale operei sale în autograf. Metodele
de predare la Școala din Patmos ar putea să rezolve problema autenticității Ms. Gr. 129
(471) din Biblioteca Academiei Române. Una dintre metodele de predare era cea de

252
hermeneutică sau „psihagogică” și era folosită pe întreaga perioadă elenistică. Prima
dintre metode era aceea a comentariului individual, când fiecare rând al textului propriu-
zis avea câte un comentariu deasupra. O altă metodă de predare era aceea a comentariului
marginal, ca în cazul manuscrisului de față, textul împreună cu comentariul luând forma
unei coloane cu capiteliu. Metoda „capiteliului” este evidentă în manuscrisul nostru.
Un alt reprezentant al „Școlilor neamului” de pe teritoriul Greciei, aparținând
secolului al XVIII–lea (1763), este și Evghenie din Corfu, dascălul școlii din insulă.
Este vorba de Ms. Gr. 1224, în 325 de file, cu un text scris de mai multe mâini, cu
cerneală neagră. Legătura este veche, în piele, cu chenare presate pe ambele coperți. Este
singurul manuscris ce aparține Școlii Ionice din Corfu. Începuturile Școlii din Corfu le
descoperim undeva prin secolele XIV-XV. În secolul al XVII–lea, mai exact în 1656,
școala devine Academie, datorită mulțimii de învățați greci și străini care predau aici
materii dintre cele mai diverse. Însă în 1716, din cauza multor neajunsuri și dificultăți
politice ale insulei, Academia din Corfu își încetează activitatea până în 1732.
Manuscrisul ar fi fost scris între anii 1758–1766, când Nichifor Theotokis a reorganizat
Academia, el fiind originar din Corfu. Theotokis rămâne director al acesteia până în
1766, când părăsește postul plecând la Constantinopol. Din anul 1762, cu un an înainte de
redactarea Miscelaneului de către Evghenie, luase ființă la Academia din Corfu un
Institut public pentru pregătirea elevilor, avându-l ca decan pe preotul Ieremia Kavvadias.
Dacă dascălul Evghenie făcea parte dintre cei care predau la institutul din Corfu, atunci
materiile cuprinse în Miscelaneu ar fi trebuit să fie predate chiar în cadrul institutului.
Din nefericire, nu am găsit numele lui Evghenie înscris în listele existente în lucrările de
specialitate cu privire la învățământul din insula Corfu și, în consecință, nu avem date în
plus despre el.
Lucrările cuprinse în Miscelaneul lui Evghenie nu ne surprind deloc, acestea fiind
pedate şi în alte academii şi şcoli din perioada respectivă. Miscelaneul cuprindea:
Comentariu la Gramatica lui Apollonios, făcut de chir Sevastos Kymenites (despre
Kymenites cunoaștem aportul său în activitatea de dascăl la mai multe școli, inclusiv la
Academia Domnească de la București), Evghenie Vulgaris – Raport despre Pierre
Leclerc, ipodiaconul bisericii din Rouen (Evghenie fiind ucenic al lui Kavvadias și chiar
elev al Academiei din Corfu, originar din insulă), opere ale Sfântului Grigorie Teologul și

253
lista Omiliilor Sfântului Grigorie de Nazianz încheind manuscrisul, subiecte extrem de
cunoscute în special la Școala monastică din Patmos, despre care am discutat mai sus.
O altă personalitate a școlii Patmiene din secolul XVIII–lea, de la care avem
manuscrise autografe păstrate în B.A.R şi lucrări predate de acesta, este Daniel
Keramea. În manuscrisul redactat se pare după 1769 se semnează Daniel monahul din
Patmos. Ms. Gr. 128 (267) este o Introducere la gramatică şi, așa cum ne spune chiar
autorul, este: „Tălmăcire la cartea a patra din cele 4 ale gramaticii domnului Theodor
Gazis lucrată pentru doritorii de învățătură de către Daniel călugărul din Patmos”. Despre
autorul manuscrisului nostru cunoaștem că s-a născut în Patmos și mai întâi a fost ucenic
al lui Gherasim Bizantinul din Ipsomathea, iar mai târziu al lui Vasile și coleg de catedră
cu acesta. După studiile făcute la Școala din Patmos, a plecat la Constantinopol, unde
prin decizia sinodală din 1769 a fost numit dascăl de gramatică, iar printr-o scrisoare de
recomandare dată de Patriarhul Teodosie al II–lea chiar de ziua sa de naștere, a fost trimis
să predea la Școala patmiană. Daniel a fost pentru o lungă durată de timp dascăl, după
care director al școlii, mai cu seamă din 1773 până în 1801, perioadă în care probabil a
fost scris și manuscrisul nostru. Din multele sale manuscrise autografe păstrate în
biblioteca vestitei Mănăstiri „Sfântul Ioan Teologul” din Patmos, aflăm că activitatea sa
didactică a fost una extrem de întinsă și bogată. Renumele Școlii din Patmos a fost
receptat de toate școlile care funcționau în secolul al XVIII–lea, și aici presupunem că și
de Academia Domnească de la București. Nu excludem ca anumiţi elevi de la Școala din
Patmos și profesori, printre care și Daniel Keramea, să fi venit să predea la Academia
Domnească de la București sau Iași ori să fi avut schimburi de experiență. Daniel a avut
parte de un deosebit respect și recunoaștere din partea Greciei, în special din partea
învățaților, hermeneuților și patriarhilor ecumenici ai acelor timpuri. Unii dintre aceștia,
Grigorie al V–lea și Partenie al Alexandriei, au fost chiar elevi ai lui Daniel Keramea.
Autorul manuscrisului ajunge în 1793 exarh peste întreaga activitate administrativă a
Mănăstirii „Sfântul Ioan Teologul” din Patmos. Daniel avea cunoștințe profunde de
greacă și era un deosebit hermeneut al lucrărilor Părinților Bisericii și ai scriitorilor antici.
Opera sa este răspândită prin mai multe biblioteci din Grecia și, după cum observăm, și în
România. Daniel Keramea moare în Patmos în anul 1801. În ultimii șase ani de viață s-a

254
observat totuși o lejeritate și o slăbire în activitatea educațională a Școlii din Patmos.
Urmașul său la conducerea școlii a fost Misail Margarites.
Școlile din spațiul elinofon ocupau un rol deosebit de important în propagarea
educației și culturii elene în acele regiuni. În secolul al XVIII–lea, cunoaștem următoarele
școli cu predare în limba greacă: Școala de la Iași, care a fost înființată pe la mijlocul
secolului al XVII–lea și reorganizată în secolul al XVIII–lea de Hrisant Notara, Patriarhul
Ierusalimului; Școala Patriarhală Mare a Neamului, al cărei director era Sevastos
Kymenites; Școala din Ianina, înființată de Ioaniții Manos (Emanuil) Ghiumas și frații
Maruțis; Școala de la București sau Academia Domnească „Sfântul Sava”, înființată de
Șerban Cantacuzino și reorganizată de Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu,
programa de învățământ fiind organizată de Hrisant Notara, fost elev al Școlii patriarhale
de la Constantinopol; Școala Sotiris din Atena, înființată în 1715, și care cuprindea
probabil doar ciclul mijlociu de studii; Școala de la Ierusalim, înființată în 1731 de
Patriarhul Meletie; Școala Evanghelică de la Smirna, unde a profesat pentru o lungă
perioată de timp cărturarul grec Ierotheos Dendrinos; Școala de la Skopelo, Școala
Mănăstirii Vatoped sau Athoniada; Școlile din Mitiline, Mesolonghi, Târnavul
Tessaliei, Kastoria, Trikala, Patra, Nafplio, Tripolița, Siatista, Mistras, Psarres și
din alte alte regiuni. După un studiu amănunțit pe care l-am făcut în monografiile acestor
școli, am observat că cea mai mare asemănare dintre cataloagele cu materii predate în
acestea există între Școala Monahală din Patmos, Școala Patriarhală de la Constantinopol
și Academia Domnească de la București. Presupunem că factorul-cheie și de legătură
între aceste trei mari centre și focare de cultură a fost vestitul cărturar și profesor
Sevastos Kymenites din Trapezunt. Acesta a fost concomitent profesor în toate aceste trei
școli, având o deosebită influență în alcătuirea Enciclopediei Filologice a lui Ioan
Patussa.
Un alt manuscris din Biblioteca Academiei Române care face referire la una din
materiile predate de dascălul Daniel Keramea la Școala din Patmos, însă din motive care
nu ne sunt cunoscute nu este identificat de savanta Ariadna Camariano-Cioran în lucrarea
Les Academies princieres, p. 150, nr. 16, este Gramatica sau Regulile cazurilor în
declinare, cu nr. de înreg. Ms. Gr. 1090 în 226 de file. După grafie îl înscriem (v. și
Caratașu) între manuscrisele din a doua jumătate a secolului al XVIII–lea (după 1750).

255
Manuscrisul a aparținut lui Ștefan Anagnostul, așa cum citim la fila 1r: „Καὶ τόδε κτῆμα
σύν τοῖς ἄλλοις πέφυκεν ἐμοῦ τοῦ ταπεινοῦ Στεφάνου ἀναγνώστου. 1810
φεβρ<ουαρίου> 19”. – (Și aceasta dimpreună cu altele este a mea, smeritului Ștefan
anagnostul. 1810 februarie 19). Nu știm cu siguranță dacă acesta este și elevul căruia i-a
fost predată materia cuprinsă în manuscris. Observăm că data de 19 februarie 1810 este
cu nouă ani mai târziu de la moartea lui Daniel Keramea.
În 1772, Neofit ierodiaconul Peloponesianul scrie în Brașov un Miscelaneu
teologic în 62 de file. Manuscrisul este păstrat cu cota Ms. Gr. B.A.R. 570 (192). Acest
cărturar de excepție născut în Patra este o figură marcantă a literaturii și educației elene
din Țările Române. Se trăgea dintr-o familie de evrei, acest lucru fiind consemnat și în
miscelaneu: „Neofit ierodiaconul... Cel din evrei”. După ce și-a făcut studiile teologice la
Patmos, la Constantinopol și Ianina, unde a fost elevul lui Evghenios Vulgaris, a intrat în
monahism la schitul Kavsokalivia de la Muntele Athos și a predat ca profesor gramatica
și filosofia la Academia Athonită. În anul 1767 ajunge să fie cooptat ca profesor pentru
Academia Domnească de la București. În 1768, se retrage la Brașov din cauza izbucnirii
războiului. Tot în acest timp, redactează și acest Miscelaneu teologic. Mai târziu își reia
postul de profesor la Academia Domnească din București. Printre elevii săi s-au numărat
nume grele ale iluminismului elen: Lambros Fotiadis, Athanasios Hristopoulos, Daniil
Filippidis etc. Dintre nenumăratele sale scrieri amintim: Introducere la Gramatica lui
Theodoros Gazis (1768), Nomocanonul și Învățătura ortodoxă (1769). Comentariul la
epistolele lui Sinesie de Cyrene nu este o lucrare pe care Neofit Peloponesianul o alege la
întâmplare. Acesta le cunoaștea foarte bine încă de pe vremea când a fost elev al Școlii
din Patmos, după care dascăl al aceleiași școli și al Academiei Domnești de la București.
Epistolele i-au fost deseori predate de Daniel Keramea la Școala din Patmos, traduse și
comentate.
A doua jumătate de secol XVIII este exact perioada în care autorul textelor
predate din manuscris, Daniel Keramea, este dascăl și director al Școlii Patmiene (1773–
1801). Cercetarea manualelor de gramatică din timpul lui Keramea ne conduc la
concluzia că dascălul patmian urmărea metoda hermeneutică cu parafrazări între rânduri.
Scopul dascălilor nu era doar familiarizarea elevului cu limba greacă prin intermediul
gramaticii și al sintacticii, ci și familiarizarea cu ideile și spiritul scriitorilor antici.

256
Metoda prin care este analizat cuvântul din punct de vedere al abordării hermeneutice a
textului ia amploare în perioada lui Daniel Keramea, lucru observat și în manuscrisul
nostru. Erminia textelor grecești era adresată îndeosebi elevilor începători. Analiza
gramaticală era numită de Daniel „tehnica realistă”, în timp ce sintaxa era considerată
„tehnica teoretică”. Profesorul școlii patmiene era de părere că elevii începători trebuia să
exerseze la stadiul de lectură, de scriere și al preocupării față de gramatică, să li se predea
textul potrivit vârstei și dezvoltării lor intelectuale și pe care sunt în putință de a-l
înțelege. Elevii vor trebui să se obișnuiască cu memorarea cuvintelor pe care le învață,
după ce mai întâi le vor înțelege sensul. Așa cum am menționat anterior, textele
manuscrisului sunt în mare parte parafrazate. Această metodă ajuta extrem de mult la o
analiză prin care se dorea identificarea părții cuvântului în katarrevoussa de care aparține
fiecare cuvânt în neobizantină (analiza gramaticală), precum și legătura dintre ele (analiza
sintactică) într-un text simplu și ușor de înțeles. Și după alte proceduri bine stabilite, pe
care nu o să le analizăm aici, se ajunge la metoda definită drept a „exighisi” ori în
realitate „parafrazare”, așa cum vedem în manuscrisul de față. În continuare, după ce
textul era comentat în acest fel, elevii urmau să repete erminia, în timp ce dascălul
formula din nou cu acribie ceea ce elevii săriseră, până când ajungeau să comenteze
textul fără vreun impediment sau întrerupere.
În consecință, manuscrisele autograf ale dascălilor Școlii din Patmos, Gherasim
Bizantinul și Daniel Keramea, existente în B.A.R., sunt o dovadă grăitoare a contribuției
lor la evoluția educațională a elevilor din Academia Domnească de la București. Colecția
aceasta de mărturii culturale provenite de la Școala din Patmos – probabil cu susținerea
lui Sevastos Kymenites ori a discipolilor săi, oricum pe acest culoar cultural care luase
amploare în secolul al XVIII–lea între Constantinopol, București și Patmos –, mai este
completată de alte câteva manuscrise, de data aceasta ale elevilor Școlii Patmiene care au
asistat la cursurile profesorilor amintiți și și-au luat notițe.
Primul manuscris al elevilor descoperiți de noi ca aparținând Școlii Patmiene este
Ms. Gr. B.A.R. 653 (423), scris între anii 1786–1789. Autorul manuscrisului, Simeon
Hagiul (așa cum mărturisește chiar el la fila 723: Simeon Hagiul 1786 August 5.), deși nu
l-am găsit de-a lungul cercetărilor noastre în listele de elevi ori de profesori ai Școlii din
Patmos, fiind probabil încă necunoscut cercetătorilor, îl considerăm, pe bună dreptate,

257
unul dintre elevii merituoși ai acestei școli în condițiile în care el s-a numărat printre ei.
La paginile 1, 323 și 531, elevul ne menționează materia predată și dascălul școlii:
„Traducerea colecției de scrisori a preaînțeleptului Synesios episcopul Cyrinei, făcută de
prea învățatul mare profesor al Școlii din Patmos, domnul domn Daniil din Patmos” sau:
„Traducerea cuvântării despre domnie a preaînțeleptului Synesios, tradusă de
preaînvățatul și bunul profesor al sfintei școli din insula Patmos domnul domn Daniil din
Patmos, preacinstitul părinte și profesor din același oraș”, precum și „Traducerea scrierii
despre amiciție a filosofului Themistios supranumit cel elocvent, făcută de Daniil din
Patmos”. La pagina 319 avem trecută data: 1789 octombrie 27. Într-adevăr, bibliografia
ne arată că profesorul și directorul Daniel Keramea a activat între anii 1773–1801. În
afară de aceste observații, vedem că subiectele predate de profesorul Daniel Keramea
sunt adresate elevilor din ciclul avansat. Acestora li se preda epistolografie, lucrări de
retorică, poezie și istorie. Dintre lucrările predate de Daniel Keramea, în manuscrisul lui
Simeon Hagiul, descoperim epistolele lui Sinesie de Cyrene în mare parte, Socrate cu
Cuvântul său Panatenian, Demostene cu toate cele trei discursuri filipice din patru.
Discursul despre amiciție a lui Themistie apare și el la pagina 531. Iată cum manuscrisul
de mai sus, Gr. B.A.R. 1090, al dascălului Daniel Keramea, și cel al elevului Hagi
Simeon se regăsesc astăzi față în față după mai bine de trei secole de când au fost scrise
în insula Patmos, la școala monastică de acolo. Răspunsul la întrebarea: „Ce caută aceste
manuscrise atât de departe de locul lor de obârșie?” este oferit de Academia Domnească
de la București, de materiile identice predate în ambele școli, de profesorul Sevastos
Kymenites care preda simultan în ambele școli, de elevii școlii Patmiene care, după
închiderea acesteia au plecat probabil să-și continue studiile la București, poate chiar la
îndemnul unor profesori precum lui Kymenites.
Explicațiile legate de existența acestor scrieri pe teritoriul Țărilor Române și
prezenţa lor azi în Biblioteca Academiei Române nu sunt foarte multe.
Lucrările lui Synesie de Cyrene, în special epistolele, erau predate frecvent și în
celelalte școli ale secolului al XVIII-lea, precum cea patriarhală de la Constantinopol sau
Academia Domnească de la București. Din biblioteca celebrei academii se păstrează
manuscrisul cu nr. 596 (646) din sec. al XIV–lea Bombycin, cu Epistolele și operele lui
Synesie. Presupunem că este manualul după care s-a predat în Academie. Scrierea este

258
aproape ștearsă, iar primele file lipsesc. Astăzi facem încercări, în baza edițiilor deja
existente, de a identifica și recupera textul. Motivul principal pentru care dascălii preferau
să predea Epistolele a fost acela că Synesie era considerat ultimul mare autor de epistole
al antichității. În consecință, opera sa era exemplară în predarea epistolografiei.
Cunoaștem despre Daniel Keramea că, printre alte materii, el preda şi retorica. Lucrările
lui Synesie sunt din cele mai retorice și probabil ca dascălul să fi ales predarea lor nu din
întâmplare, ci fiindcă se potriveau foarte bine cu cunoștințele sale. Epistolele sunt un
exercițiu de retorică ce au copleșit nu doar antichitatea, ci și secolele de mai târziu.
Relațiile educaționale și cultural-pedagogice dintre Academia Domnească de la
București și Școala Monastică din Patmos din secolul al XVIII-lea nu ne sunt clar
elucidate de vreun studiu. Însă urmele culturale ale vestitei Şcoli din Patmos se găsesc
astăzi în Biblioteca Academiei Române cu încă trei manuscrise de proveniență Patmiană,
care au aparținut elevilor de acolo.
Primul manuscris pe care îl vom semnala aici este Ms. Gr. 1199 din sec. XVIII
(1787) în 241 de file. Textul este scris de două mâini, cu cerneală neagră, cu un singur
frontispiciu și inițială ornată în culori la fila 1. Lucrarea cuprinde tâlcuiri la Synesie, așa
cum de altfel menționează și autorul: „Au luat sfârșit tâlcuirile la prea înțeleptul Synesios,
de mine ieromonahul Ioachim din Patmos, în anul 1787, luna octombrie 2. În Patmos”.
Așa cum am lămurit mai sus, Daniel Keramea era cel care în a doua jumătate a secolului
al XVIII–lea, între anii 1773–1801, era dascăl și director al școlii Patmiene și preda
Comentarii la lucrările lui Synesie de Cyrene. Manuscrisul este autograful acestui elev
Ioachim, însă neidentificat de noi în lucrările de specialitate.
Un alt copist din secolul al XVIII–lea (1788), Chiril ieromonahul din Leros, în
lucrarea sa Nomocanon sau Carte de legi, păstrată în Ms. Gr. 292 (51), în însemnarea pe
care ne-o lasă la fila 358v, ne introduce în tainele muncii de scriitor al lucrării: „Această
carte de legi s-a sfârșit prin mâna mea prea umilitul și smeritul ieromonah Chiril, care se
trage din insula Leros şi care a fost şi protosinghel al prea fericitului sfânt al Alexandriei
domn domn Gherasim, în anul mântuirii 1788, Iulie în 14, ziua a 6-a (Sâmbătă?) ora 6 a
zilei; s-a scris în tot în 50 de zile”. După un simplu calcul făcut de noi, manuscrisul a fost
început pe 26 Iunie 1788, într-o zi de marți, copistul scriind la el 7 pagini și 16 rânduri pe
zi.

259
 În manuscrisul grecesc 654 (90) din Biblioteca Academiei Române, își face
apariția Dimitrie ori Dimitrache Sturdza, nume stabilit de cercetătoarea Lia Brad
Chisacof în comunicarea cu același titlu. Este vorba de un Miscelaneu redactat de
Dimitrache în 1788. Numele său este legat de arhitectura palatului de la Miclăușeni. Fără
să avem la îndemână vreo monografie în afară de studiul cercetătorului amintit mai sus,
ne-a fost destul de greu să adunăm câteva idei esențiale compilate despre acest cărturar.
Una dintre informațiile cele mai vechi ce au stat la dispoziție cercetărilor a provenit dintr-
o carte de judecată dintre un oarecare Climente și Mănăstirea Lipovățul, însemnare datată
10 februarie 1784. Lucrarea Istoria Vechii Dacii a lui Dionisie Fotino îl consemnează pe
Dimitrache drept colaborator la apariția acesteia. Între anii 1841–1844 ia parte la
reconstrucția mănăstirii Barboiul. În același timp, cercetătoarea Lia Brad Chisacof a făcut
efortul salutar de reconstituire a bibliotecii, identificând următoarele piese: Teatrul politic
a lui A. Marlianus, lucrare achiziționată în 1781 sau Ms. Gr. B.A.R 25 semnat de
Dimitrache, în care sunt cuprinse romanele Ismen și Ismenia și, respectiv, Dafnis și
Chloe. În 1787, este achiziționat pentru biblioteca sa, Ms. Rom. B.A.R. 242. Însemnarea
în limba greacă din volum ne apropie tot mai mult de convingerea că a aparținut
bibliotecii lui Dimitrache. În aceeași zi, Dimitrache mai achiziționează Ms. Rom. B.A.R.
262. La 12 ianuarie 1788, Dimitrache Sturdza copiază o istorie a Rusiei, tradusă din
germană în greacă. Lucrarea, recent apărută la Editura Academiei sub coordonarea
doamnei Lia Brad Chisacof, a fost și ea mai înainte un manuscris ce a aparținut bibliotecii
lui Dimitrache Sturdza. O însemnare de pe un alt manuscris cu fragmente din aceeași
lucrare a condus-o pe elenistă la concluzia că volumul a aparținut într-adevăr bibliotecii
lui Dimitrache. Miscelaneul grecesc semnalat de noi, precum și de elenista mai sus
amintită, și redactată de Dimitrache, are 129 de file. Este vorba de Istoria Rusiei amintită
mai sus, traducere din limba germană. La fol. 1 și 2 avem titlul: „Ecaterina a II–a adică
istoria sinoptică a imperiului rusesc de la începutul lui până la anul de față, totodată și
descrierea Chersonesului tauric și a orașului Cherson, tradusă din limba germană în limba
simplă a grecilor. În anul 1787”. „Despre începutul și înființarea puternicului imperiu al
Rușilor, despre soarta lui neregulată și despre diferitele lui schimbări politice”. La final
este și însemnarea lui Dimitrache: „Cartea de față s-a scris de Dimitrie Sturdza la 1788,
ianuarie 12”, după care urmează iscălitura banului Sturdza.

260
 Așa cum am menționat mai sus, „Școala Neamului” sau Academia Patriarhiei de
la Constantinopol a jucat un rol important în evoluția educațională și culturală a
Academiei de la București și formarea trio-ului București – Patmos – Constantinopol.
Manuscrisele nu sunt singurele care mărturisesc aceste legături strânse între Școala
Patriarhiei de Constantinopol și București, dar și dintre dascălii și elevii acestora.
În colecția Bibliotecii Academiei Române, într-un Miscelaneu înregistrat cu nr.
640 (44) din secolul al XVIII-lea (1764), regăsim lucrarea Hristoitia, autograf al
dascălului patriarhal Anton Vizantie, așa cum ne mărturisește chiar el: „Hristoitie
compusă de preacinstitul, învățatul și distinsul în gramatică, filozofie și orice altă știință,
profesor la școala patriarhală domnul Anton Vizantie. Introducere. La fol. 92 este
menționată data la care a fost scrisă lucrarea 1764 noiembrie 12, București”. Din puținele
date pe care le avem, menționăm că acesta ar fi activat ca profesor de litere la Academia
Patriarhală de la Constantinopol între anii 1680–1718 (1720). Însă în anul 1710 îl găsim
sigur ca profesor de litere. A fost ridicat la rangul de Mare Logofăt (după Alexandru
Mavrocordat). Mai cunoaștem că manualul Hristoitia a fost scris și adresat strict elevilor
săi. Dacă lucrarea a fost compusă la București pentru elevii săi așa cum aflăm din sursele
bibliografice, atunci nu încape îndoială că el a fost unul dintre profesorii Academiei
Domnești. Nu trebuie să uităm că Academia de la București preluase modelul Academiei
Patriarhale de la Constantinopol, lucru făcut și de celelalte școli. În acest sens, dacă
Hristoitia era predată la Constantinopol, ca de altfel multe alte materii similare, atunci era
nevoie de ea și la București. Lucrarea a circulat în manuscris și a fost publicată în 1780,
ulterior, în secolele XVIII și XIX cunoscând mai multe ediții.
Un alt dascăl despre care nu cunoșteam până acum aproape nimic, cel puțin în
bibliografia românească referitoare la cultura elenă în Țările Române, este Georgios
Ypomenas ori Trapezuntul. Numele său apare consemnat în Ms. Gr. 680 (208) din
Biblioteca Academiei Române, care este un Miscelaneu: „Sfârşit şi sfântului Dumnezeu
slavă, la anul 1727 Iunie 8, amintiţi-vă de scriitor, Dionisie ieromonahul Slatiniot de la
Agrafi. Şi am citit această scriere de la dascălul chir Gheorgaki Trapezuntiul la
București, fiind eu dascăl al lui chir Ştefăniţă, fiul prea învăţatului fost mare grămătic chir
Panaghioti din Constantinopol”.

261
 Dascălul de la care monahul Dionisie citește lucrarea, căruia probabil să-i fi fost
chiar și elev, este Georgios Ypomenas sau Trapezuntiul, așa cum îl mai numesc
contemporanii săi. S-a născut la Trapezunt și este trimis cu bursă de Constantin
Brâncoveanu să studieze la Padova. Acolo s-a specializat în medicină și filosofie după
care în 1708 se reîntoarce în Țara Românească pentru a fi numit dascăl la Academia
Domnească. A fost, totodată, numit și medic. Georgios Ypomenas a murit în 1745, iar
bogata sa bibliotecă a dăruit-o locului său de origine, Trapezunt. Dat fiind faptul că
pregătirea lui Georgios Ypomenas din Trapezunt era și una filosofică, doar lucrările
destul de numeroase ale lui Socrate, Platon, Demostene, Tucidide, Lucian de Samosata,
Aristofan, Diogene și Alexandru, care îmbogățesc 75% din miscelaneul nostru, ne-au
condus la ipoteza, de altfel plauzibilă, că Dionisie face referie la Georgios Ypomenas,
care era susținut la studii de Brâncoveanu, și nu la omonimul său, coleg de altfel la
Academia Domnească, Georgios din Trapezunt.
Mai târziu, în anul 1729, același Dionisie ieromonahul Slatiniot de la Agrafi
ajunge să fie elevul lui Georgios Teodor din Trapezunt, omonimul lui Ypomenas.
Dionisie consemnează următoarele în manuscrisul grecesc 709 (406) din B.A.R: „Sfârșit
și lui D-zeu slavă. Și s-a terminat la 1729 Iulie 9; am învățat acest discurs de la
preaînvățatul dascăl domnul domn Gheorghe Teodor din Trapezunt, în București la
sfântul Sava, academia domnească. Aduceți-vă aminte și de mine care am scris,
ieromonahul Dionisie de la Agraf din satul Slatina.” Totodată, ne confirmă că el însuși
era elev al Academiei Domnești Sfântul Sava, iar Georgios Teodor din Trapezunt a fost
dascălul școlii și al acestuia.
Tot în secolul al XVIII–lea îl întâlnim printre autorii de manuscrise ai Bibliotecii
Academiei Române pe Diamant Petalas ori Vryllos din Târnavul Tesaliei. Pe lângă alte
lucrări ale sale în autograf precum Introducere la studiu de logică, scris la București în
1743 - Ms. Gr. 64 (47), Fizica lui Coridaleu, scris la București în 1744 - Ms. Gr. 894, și
Carte despre suflet, scris tot la București în 1745 - Ms. Gr. 66 (255), mai întâlnim încă o
lucrare de-a sa autograf, reprezentativă pentru regiunea Târnavul Larissei Tessaliei de
unde provine Petalas. Εste vorba de Tratatul de medicină păstrat în Ms. Gr. 778 (435)
din Biblioteca Academiei Române și în care se spune că este „averea și osteneala” lui
Diamant Petalas (zis și Vryllos) din Târnovul Larissei, autograf din anul 1746. În

262
perioada ocupației otomane, mai exact în anul 1702, orașul Larisa deține un loc important
în rețeaua educațională printr-una din cele mai renumite focare de cultură Școala din
Târnavul Larissei. Acolo predau dascăli din Târnav, dar și din alte regiuni ale Greciei şi
din alte ţări. Școala din Târnovo, recunoscută drept academie, era renumită pentru
cursurile de medicină, cursuri la care ar fi putut să participe și autorul manuscrisului în
discuție sau chiar să se numere printre dascălii acestei școli. Din nefericire, nu deținem
date exacte cu privire la rolul jucat de Vryllos față de școala din Larisa. Schimburile
inter-educaționale și culturale ar fi putut să-l aducă pe Diamant Petala la București pentru
a se perfecționa sau chiar pentru a preda la Academia Domnească. Tratatul de medicină,
în 216 pagini, cu o scriere caligrafică, îngrijită, pregătit și el parcă pentru o eventuală
ediție, are o legătură directă cu ştiința Medicinei care începuse să ia amploare la școala
din Larisa şi la Academia Domnească din București. Târnavul Larissei mai era locuit în
secolele XVII–XVIII și de o comunitate însemnată de transilvăneni prin care putea să
ajungă foarte ușor manuscrisul nostru în Țările Române, în cazul în care ne întrebăm
despre modul în care ar fi putut ajunge acest manuscris la noi.
Alte două manuscrise provenind din Academia Monastică din Patmos, autografe
ale elevului se pare Anton din Patmos, sunt Ms. Gr. B.A.R. 1397 și Ms. Gr. B.A.R.
1398. În primul manuscris elevul Anton notează următoarele referitoare la data finalizării
manuscrisului și cuprinsul acesteia: „A luat sfârșit de mâna mea, a lui Anton, viața a celui
între sfinți părintelui nostru Grigorie Teologul, la școala greacă din Patmos și care mi s-a
predat de către Daniil Cerameus, dascăl al acestei școli în anul 1800 martie 29”. Este anul
dinaintea morții lui Daniel Keramea, dascăl și director al școlii din Patmos. Programa de
învățământ și metodele de predare ale Școlii din Patmos, precum și ale celorlalte din
secolele XVII – XIX, erau asemănătoare, dacă nu identice, cu acelea din Bizanț. După
materia Gramatică predată, locul al doilea dintre materii era ocupat de textele scrierilor
creștine, în special ale lui Grigorie Teologul, predate ca și în cazul Academiei Domnești
de la București şi Iași, de cel de-al doilea dascăl dintre cei trei existenți. Manuscrisul, din
câte observăm, este redactat în cea de a doua parte a secolului al XVIII-lea, după 1750.
Chiar dacă elevul Anton nu ar fi menționat pe dascălul său așa cum face în manuscris,
totuși, materia predată de acesta – și anume, Comentariile la epistolele lui Synesie de
Cyrene și Viața Sfântului Grigorie Teologul – n-i l-ar fi sugerat fără echivoc pe Daniel

263
Keramea. Lucrările de specialitate ni-l descoperă ca fiind un excelent hermeneut al
operelor Sfinților Părinți ai Bisericii și, după cum vedem, și un bun cunoscător al
hagiografiei, o noutate până acum.
Al doilea manuscris, (Ms. Gr. B.A.R. 1398), care îl are ca autor tot pe elevul
Anton de la Școala din Patmos, nu vine cu noutăți în ceea ce priveşte materiile predate
între anii 1798–1801 de Daniel Keramea: „A celui între sfinţi părintelui nostru Grigorie
Teologul, cuvânt apologetic către cei care au chemat la început şi nu au răspuns după ce a
fost făcut prezbiter”, „Α lui Lucian din Samosata, Toxaris sau amiciţia”, „Tălmăcire a lui
Lucian din Samosata, despre vis, adică viaţa lui Lucian”, „Din epistolele lui Ioan Gură de
Aur. Cuprinde 5 epistole către: Marcellinus, Symachus, Presviter, Anthemios ş.a.m.d.”,
„Din ale Sfântului Isidor Pelusiotul. Cuprinde circa 50 de epistole către: Eusebios,
Presviterul, Ophelios Gramaticul, Diofantes ş.a.m.d.”, „Din ale lui Vasile cel Mare”.
Cuprinde 15 epistole către: Libanios, Olimpios, Antimachos ş.a.m.d.”, „Din ale lui
Aristotel. 5 scrisori către: Alexandru, Filip şi către Aristotel”, „A lui Isocrate, discurs
plataic; tălmăciri de Daniil Cerameus”, acest ultim subiect sugerând deschis pe dascălul
care ar fi predat lui Anton.
Manuscrisul are 735 de file, textul este scris cu cerneală neagră, cu frontispicii
colorate și o miniatură reprezentând un arhiereu între doi diaconi. Legătura este veche, în
piele și deteriorată. Grafia este asemănătoare, dacă nu chiar identică, cu cea a Ms. 1397
aparținând tot elevului Anton din Patmos.
Cu acest volum încheiem seria de manuscrise ce provin de pe băncile Şcolii din
Patmos şi din penița dascălilor de acolo. În același timp, conchidem prin afirmația că
între Academiile Domnești de la București și Iași a existat o legătură intelectuală strânsă,
fie prin schimbul de idei, fie prin cel de elevi și dascăli, legătură materializată prin textele
manuscriselor analizate mai sus.
Manuscrisul grecesc 1452, redactat în secolul XIX (1816) de Ioan Vizantie, grec
la origine, așa cum se semnează el, conține profeția ieromonahului Agatanghel, cum este
stabilit de cercetătorul Andrei Timotin în studiul său cu privire la acest subiect.
Semnătura copistului este următoarea: „Profeția fericitului ieromonah Agatanghel, care a
fost dată la lumină, la Milano, în anul 1555, de preacuviosul părinte și ieromonah al
ordinului Sf. Benedict, Iacov Paleotu’, tălmăcită din limba franceză în limba noastră

264
aplα. S-a transcris în anul 1816 de Ioan Vizantios, grec de origine. În Bucureștii Vlahiei”.
Cu privire la textul prorociei lui Agatanghel, Andrei Timotin analizează întreaga
problematică în lucrarea sa, Profeții bizantine și postbizantine în Țările Române (secolele
XVII–XIX), ediția Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române,
București, 2015, și despre care nu mai este necesar să analizăm aici textul. Însă referitor
la copistul manuscrisului, Ioan Vizantie, doresc să precizez câteva date pe care mi le-a
oferit literatura de specialitate. Acesta a trăit în cea de-a doua jumătate a secolului al
XIX-lea la Constantinopol, a frecventat cursurile de muzică psaltică bisericească la școala
de muzică a lui Teodor Simeon Kontos, iar în 1824 a fost numit Domestic (o treaptă
ierarhică în rândul psalților de muzică bizantină) la catedrala patriarhală de la
Constantinopol. (S. Sava, Ioan Vizantie, Enciclopedia Religiei, vol. IV (1964), col. 90). A
încetat din viață la 20 iulie 1866. Manuscrisul are 20 de file, textul este scris cu cerneală
neagră, cu legătură modernă în pergamoid.
În anul 1819, Dionisie Fotino, poet și erudit, născut în orașul Patra al
Peloponezului și crescut la Constantinopol, la rugămintea logofătului de mai târziu Ștefan
Bellu (Belio), scrie un Anastasimatar, autograf ce se păstrează astăzi în colecția de
manuscrise grecești a Bibliotecii Academiei Române cu nr. 1310. Este o carte de muzică
psaltică pe notație Hrisantică în 92 de file, Anastasimatarul cuprinzând cântările Învierii
Domnului. Textul este scris cu cerneală, având frontispicii în culori. Legătura este veche,
în carton, având cotor și colțuri în piele. Dionisie Fotino se semnează astfel în lucrarea sa:
„Anastasimatar nou, scurt, armonios și după sens alcătuit de mine, Dionisie vătaf din
Vechiul Patras al Ahaiei din Peloponez, din îndemnul arhon paharnicului Ștefan Belio,
pentru iubitorii de muze din Bucureștii Țării Românești. În luna septembrie a anului
1809”. După ce își desăvârșește studiile de muzică bizantină la Constantinopol, autorul
manuscrisului ajunge în 1799 profesor de muzică la „școala de psaltichie”, printre elevii
săi numărându-se Anton Pann. Mai înainte, Fotino fusese elevul eruditului grec Lambros
Fotiadis la Academia Domnească din București. O perioadă de timp a fost și secretar al
domnului Ioan Caragea.
Cine a fost acest Ștefan Bellu ori Belio care îl plătește se pare pe Fotino ca să-i
scrie lucrarea muzicală? Familia sa era de origine din Pela Macedoniei. Născut în 1767 la
Constantinopol, este adus în Țara Românească de unchiul său Zenhon, viitor exarh al

265
Așezămintelor Colțea din București. Primele sale slujbe au fost la strana dreaptă a
Patriarhiei drept cântăreț al acesteia. Aceasta este singura mărturie că Ștefan Bellu ar fi
avut vreo legătura cu muzica psaltică bisericească. Presupunem că urmase și la
Constantinopol cursurile de muzică în cadrul „Școlii Neamului” . În 1812, ajunge sfetnic
și ajutor al lui Ioan Gheorghe Caragea și acolo trebuie să-l fi întâlnit pe Dionisie Fotino,
autorul manuscrisului, cu care a închegat o amiciție strânsă. Tot Ștefan Bellu este ctitorul
primelor curți boierești ale familiei Bellu cu biserica din localitatea Goștinari, judeţul
Giurgiu, care astăzi se află în ruină.
În anul de eliberare al poporului elen de sub ocupația Imperiului Semilunei, anul
de grație 1821, mai exact la trei luni de la această mare faptă istorică a poporului elen,
cărturarul și învățatul grec Constantinos Economu alcătuiește un Discurs funebru la
fericitul întru pomenire patriarh al Constantinopolului Grigorie, rostit la Odessa, la
mitropolia rusească a Mântuitorului, 19 iunie 1821. Textul, în 15 file, se găsește în
manuscrisul grecesc B.A.R. cu nr. 1342, este scris cu cerneală neagră și cu legătură nouă,
în pergamoid. Manuscrisul nu ne spune nimic mai mult despre acest Constantinos
Economos. Doar bibliografia de specialitate dezvăluie mai multe despre autorul
manuscrisului și despre opera sa, în special despre acest discurs.
Constantinos Economos s-a născut în august 1780, în localitatea Țirțanis din
Tesalia, ca fiu al lui Chiriac prezbiterul și econom al episcopiei de Elassona, și al
Anthisei. Primele noțiuni de greacă și latină le-a primit de la învățatul său tată, iar
franceza a dobândit-o de la cărturarul Zissis Kavras, un medic din localitatea Ampelakia.
La vârsta de doisprezece ani a fost prohirisit anagnost (citeț), citindu-și propriile predici
de la amvonul bisericii mitropoliei. La vârsta de douăzeci de ani a fost hirotonit diacon și
preot. După moartea tatălui său a fost ridicat la treapta de preot Iconom al arhiepiscopiei
de Elassonas, iar apoi predicator la vârsta de 25 de ani. Mergea prin orașele și satele
Tesaliei predicând cu darul oratoriei sale cuvântul lui Dumnezeu.
În anul 1806, Eftimios Vlahavas a pus bazele primelor grupări de partizani din
Tesalia împotriva ocupației otomane. Constantinos Economos se alătură partizanilor lui
Vlahavas, însă ajungând la Ianina este închis. Libertatea îi este răscumpărată de un
negustor de sclavi. După o perioadă de încercări prin care autorul manuscrisului trece,
cărturarul elen Korais, unul dintre părinții educației elene din secolul al XIX–lea,

266
desființează școala evanghelică și înființează Liceul Filologic, lucru întâmplat la 1
septembrie 1810. Aici este chemat și C. Economos să predea teologia și filologia greacă.
Fratele său, Ștefanos Economos, preda și el istoria științelor naturii, chimia și limba
latină.
Metoda predării folosite de C. Economos era una foarte clară, la obiect, cu multe
lămuriri și analize, cu numeroase observații și exemplificări. În urma succesului său la
catedra Liceului din Smirna, a devenit cunoscut și dorit ca dascăl de multe alte centre de
cultură ale Greciei. În 1819, patriarhul Grigorie al Constantinopolului, căruia mai târziu îi
închină discursul funebru păstrat în manuscrisul B.A.R., îl cheamă la Constantinopol ca
predicator al cuvântului lui Dumnezeu. Tot în același an, se pare că de teama răzmeriței
ce se crease în Grecia și nu numai acolo, Economos pleacă la Odessa unde, așa cum ne
spun cercetările, ar fi rostit acel vestit discurs funebru (fapt confirmat și de însemnarea
manuscrisului în discuție) la moartea celui dintâi martir al revoluției elene din 1821,
patriarhul Grigorie al Constantinopolului, binefăcătorul său. A mai rostit și alte discursuri
care au fost publicate mai târziu la Berlin. În această serie de discursuri credem că se
încadrează și discursul funebru păstrat în manuscrisul de la B.A.R., discurs din câte se
pare autograf. Chemat mai târziu de împăratul Alexandru la Petrupoli, reușește ca, într-un
timp foarte scurt, să învețe slavona. Economos pleacă în cele din urmă din Rusia, ajunge
în Germania, se întoarce în Italia și, ajungând la Nafplio în 1834 și mai târziu la Atena,
intră în guvernul elen, rămânând în istorie cunoscut ca un mare cărturar, cercetător al
documentelor folositoare țării sale și Bisericii, și un alcătuitor de discursuri rostite în
cinstea eroilor care s-au luptat pentru independența Greciei. Constantinos Economos
moare la Atena la 9 martie 1857, având parte de o înmormântare cu fast, conferindu-i-se
prin decret regal Ordinul „Arhanghelilor Mihail și Gavril.”

CONCLUZII
Deși eterogenitatea manuscriselor grecești din colecția Bibliotecii Academiei
Române este mai mult decât evidentă, proveniența lor fiind foarte variată, putem afirma
că acestea au legătură mai ales cu învățământul din spațiul românesc și din zona sud-est
europeană. Dacă piesele legate de Academiile Domnești de la Iași și București sunt
oarecum binecunoscute, cercetarea ce stă la baza referatului de față ne relevă o legătură

267
puternică a învățământului de limbă greacă din insulele Patmos și Corfu (Cherchira) cu
aceste două academii în sensul unei mobilități a celor care predau sau a discipolilor lor.
Astfel, mâinile distinse în redactarea sau copierea acestor manuscrise sunt cele ale
dascălilor sau ale învățăceilor lor. Corpusul manuscriselor grecești de la B.A.R. cuprinde
și manuscrise literare ai căror autori sunt adeseori binecunoscuţi: Rigas Fereos sau
Atanasie Hristopoulos. Manuscrisele istorice ne relevă la rândul lor personalități
cunoscute, cum este, de pildă, Ioan Adam. Nu în ultimul rând, în bună tradiție bizantină,
într-un Bizanț după Bizanț, recunoaștem printre mâinile acestor manuscrise și pe cea a lui
Nicolae Mavrocordat care traduce un manual pentru fiii săi. Manuscrisele grecești
existente în Biblioteca Academiei Române, prin conținutul și prin posesorii lor, unii
dintre ei chiar autorii acestora, ne conduc la concluzia că a existat un Trio inter-academic
și inter-educațional bine format din cele mai mari academii care au funcționat în secolele
XVII – XIX: Școala Neamului (Academia de la Constantinopol), Academia Monastică
din insula grecească Patmos și Academia Domnească de la București. Nu ne vom opri
aici cu cercetările și studiile noastre, ci vom încerca în continuare să lămurim alte aspecte
„de culise” ale acestor focare culturale seculare.

BIBLIOGRAFIE

1. ΒERINDEI, DAN, Revoluția română din 1821, Editura Academiei Române, București,
1991.
2. BIANU, I., HODOȘ, N., Bibliografia românească veche, tom. IV, Edițiunea
Academiei Române, București, 1944.
3. CARATAȘU, MIHAI, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei
Române, vol. III, partea I. Ediție îngrijită de Emanuela Popescu Mihuț și Tudor Teoteoi,
Editura Omonia, București, 2004.
4. CAMARIANO – CIORAN, ARIADNA, Academiile domnești din București și Iași,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971.
5. CAMARIANO – CIORAN, ARIADNA, L’Epire et les pays roumains, Ioannina, 1984.
6. CAMARIANO – CIORAN, ARIADNA, Les Academies Princieres de Bucarest et
Jassy et leurs professeurs, Tesaloniki, 1974.

268
7. CAMARIANO – CIORAN, ARIADNA, Relații româno – elene. Studii istorice și
filologice (secolele XIV – XIX). Ediție, studiu introductiv, tabel cronologic și note de
Leonidas Rados, Editura Omonia, București, 2008.
8. CHISACOF, LIA BRAD, Biografia lui Dimitrache Sturdza (1746 – 1846).
9. CHISACOF, LIA BRAD, Studiu Filologic: Manuscrisele românești 933 și 4841 din
fondul Bibliotecii Academiei Române. Opinii despre Meșteșugul doftoriei – în lucrarea:
Meșteșugul doftoriei – Primul tratat românesc de medicină, București, Editura
Academiei Române, 2017, 1024.
10. COMNEN, IOAN, Θυρα της Μετανοιας ητοι βιβλος κατανυκτικη, και ψυχωφελεστατη
περιεχουσα τα τεσσαρα εσχατα του ανθρωπου, θανατον, κρισιν, αδην, και παραδεισον,
Παρα Νικολαω Γλυκει τω εξ Ιωαννινων, Εν Ετιησι 1795.
11. ERBICEANU, CONSTANTIN, Bibliografia greacă sau cărțile grecești imprimate în
Principatele Române în epoca fanariotă și dedicate domnitorilor și boierilor români.
Studii literare, București, 1903.
12. FOTEINOS, DIONYSIOS, Ιστορια της παλαι Δακιας, τα νυν Τρανσυλβανιας, Βλαχιας
και Μολδαβιας. Εκ διαφορων παλαιων και νεωτερων συγγραφεων συνερανεισθεισα, τομ.
Α’, Β’, Γ’, Εν Βιεννη της Αουστριας, 1818 – 1819.
13. LAZĂR, ELENA, Cărturari greci în Țările Române (secolele XIV – XIX). Dicționar
biografic. Editura Omonia, București 2009.
14. LAZĂR, ELENA, Literatura neoelenă în România (1837 – 2005). O bibliografie,
Editura Omonia, București, 2005.
15. LEGRAND, EMILE, Bibliographie Hellenique ou Description raisonee des ouvrage
publies en grec par des Grecs au Xve – XVIe siecles, 4 vol., Paris, 1885 – 1906
[Reeditare: Bruxelles, 1963].
16. LITZICA, CONSTANTIN Catalogul manuscriptelor grecești, 2 vol., București, 1909
– 1940 (Biblioteca Academiei Române). I: Întocmit de Constantin Litzica cu 15 stampe
facsimile, 1909 și II: Întocmit de Nestor Camariano, 1940.
17. KARAKAȚANIS, K., ΕVMORFIA, Η Διδασκαλια της θυραθεν γραμματειας στην
Πατμιαδα σχολη κατα το ΙΗ’ αιωνα. Aριστοτελειο Πανεπιστημιο Θεσσαλονικης
Θεολογικη Σχολη / Τμημα Θεολογιας Τομεας παιδαγωγικων (Μεταπτυχιακος κυκλος
σπουδων), Θεσσαλονικη 2010.

269
18. ΚITRIOTIS, DIMITRIOS, MYLONAS IOANNIS, Βιογραφιες Εργογραφιες Ελληνων
Λογοτεχνων, 18η εκδοση συμπληρομενη, Αθηνα, 1999.
19. KONDYLIS, PANAYOTIS, O Νεοελληνικος Διαφωτισμος. Οι φιλοσοφικες ιδεες,
Αθηνα, 1988.
20. MARGARIS, VASILIS, Μεγαλοι Νεοελληνες. Απο το 1400, Αθηνα, 1982.
21. MARGARIS VASILIS, Συγγραφεις και λογοτεχνες των Ιωαννινων. Απο το Δεσποτατο
της Ηπειρου ως τις μερες μας. Ιωαννινα, 1991.
22. PARANIKAS, K., MATHEOS, Σχεδιασμα της εν τω ελληνικω εθνει καταστασεως
των γραμματων απο αλωσεως Κωνσταντινουπολεως (1453 μ.Χ) μεχρι των αρχων της
ενεστωσης (ΙΘ’) εκατονταετηριδος. Αναγνωσθεν εν τω Κ/Πολει Ελληνικω Φιλολογικω
Συλλογω κατα Ιουνιον του 1866. Εν Κωνσταντινουπολει, εκ του τυπογραφειου Α.
Κορομηλα, 1867, p. 216.
23. OBEDEANU, V., Grecii în Țara Românească cu o privire generală asupra stării
culturale până la 1717, București, 1900.
24. DIMITRIOS H. PANTOS, Ιωαννης Κομνηνος (Ιεροθεος Δρυστρας) 1657 – 1719. Ο
βιος, το συγγραφικο εργο και η εκκλησιαστικη και πολιτικη του δραση. Διδακτορικη
διατριβη, Αθηνα 2014.
25. SARDELIS, KOSTAS, Το Συναξαρι του Γενους. Βιογραφιες αντιπροσωπευτικων
μορφων και θεματων της τουρκοκρατιας, 2η εκδοση, Αθηνα, 1974.
26. SATHAS, KONSTANTINOS, Μεσαιωνικη Βιβλιοθηκη, 7 τομοι, Βενετια – Παρισι,
1872 – 1894.
27. SATHAS, KONSTANTINOS, Νεοελληνικη φιλολογια. Βιογραφιαι των εν τοις
γραμμασι διαλαμψαντων Ελληνων, απο της καταλυσεως της βυζαντινης Αυτοκρατοριας
μεχρι της ελληνικης εθνεγερσιας (1453 – 1821), Αθηνα, 1868.
28. STANIHURSTO, GUILIELMO, Veteris Hominis per expensa qvatvor Novissima
Metamorphosis, et novi genesis, Antverpiae, Typis Cornelii Woons sub signe Stellae
aureae 1661.
29. ȚÂRLESCU, ION – ANDREI, Prin odăile trecutului. Monografia curților boierești
„Bellu” din Goștinari, cu biserica. Vol. 1 din colecția „Biserici de pe malurile
argeșului”, Editura Cartea Studențească, București 2015.

270
30. VERGATTI RADU ȘTEFAN Câteva observații asupra academiei domnești
brâncovenești, în vol. BRÂNCOVENEȘTI, Sfinții martiri Brâncoveni. Culegere de
studii, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2014.

271
 Anexă. Lista copiștilor de manuscrise grecești din B.A.R. cronologic 244

244
Au fost consultate următoarele cataloage de manuscrise grecești: Constantin Litzica, Catalogul
manuscriptelor grecești, 2 vol., București, 1909 – 1940 (Biblioteca Academiei Române). I: Întocmit de
Constantin Litzica cu 15 stampe facsimile, 1909 și II: Întocmit de Nestor Camariano, 1940.; Nestor
Camariano, Catalogul manuscriselor grecești, vol. II, Monitorul oficial și imprimeriile statului –
Imprimeria Națională, București, 1940.; Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca
Academiei Române, vol. III, partea I. Ediție îngrijită de Emanuela Popescu Mihuț și Tudor Teoteoi, Editura
Omonia, București, 2004.; Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei
Române, vol. IV, ediție îngrijită de Ion-Andrei Țârlescu (în lucru).

272
Sec. XVI

1. (1542) Ioan - Ceaslov

fol.279v: „Ἔτει ζν ἰνδ. Ιε’ ἡλίου κύκλος κβ’ σελήνης κύκλος δ’. Ἐτελειώθη τὸ παρὸν
ὁρολόγιον διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ ταπεινοῦ καὶ ἁμαρτωλοῦ Ἰωάνην”. - [În anul 7050 (1542)
indiction 15, crugul soarelui 21, crugul lunii 4. S-a sfârşit acest ceaslov prin mâna mea
smeritul şi păcătosul Ioan].

Ms. Gr. 823. Sec. XVI (1542). Hârtie; 281 fol.; 15x10 cm. Legat cu lemn. Cumpărat.

2. (1549) Dorotei - Imne bisericeşti (Minei)

fol.329: „Εἴληφε ὦδε τέρμα τὸ παρὸν βιβλίον, αὐγούστῳ κη ἐπὶ ἔτους ζνζ ἰνδικτιὼν
ζ ἡλίου κύκλος α σελήνης κύκλος η... Θεοῦ τὸ δῶρον καὶ Δωροθέου πόνος”. - [Aici a
căpătat sfârşit cartea de faţă August 28 în anul 7057 indiction 7, crugul soarelui 1, crugul
lunii 8... Darul lui Dumnezeu şi osteneala lui Dorotei].

Ms. Gr. 328 (409). Sec. XVI (1549). Hârtie; 329 fol.; 22x16 cm. Legat cu lemn.
De la Muzeul de Antichităţi.

3. (1561) Manuil Malaxos din Nafplio - Carte de legi civile şi religioase

„Oύτως εὗρον ἐν ἄλλῳ ἀντιγράφῳ μετὰ τὸ προοίμιον: Ἤνυσται αὕτη ἡ βίβλος μετὰ
πολλοῦ μόχθου ἐνταῦθα ἐν τῇ περιφήμῳ ἁγιωτάτῃ μητροπόλει τῶν ἑπταπύλων Θηβῶν,
ἥτις ἐστὶν ὁ ναὸς τοῦ ἁγίου ἐνδόξου πρωτομάρτυρος καὶ ἀρχιδιακόνου Στεφάνου, ἐπὶ τοῦ
καλῶς καὶ θεαρέστως ἐν ταύτῃ ἀρχιερατευόντος πανιερωτάτου καὶ θεοτιμήτου
μητροπολίτου ὑπερτίμου καὶ εξάρχου πάσης Βοιωτίας καὶ τὸν τόπον ἐπέχων τοῦ Σίδης,
κυροῦ Ἰωάσαφ, οὖ τὸ κατὰ κόσμον ἐπίκλιον Μακρῆς εὐγενέστατος, καὶ ἡ ἐπίγειος αὐτοῦ
πατρὶς ἡ θεοφρούρητος νῆσος Ζακίνθου (sic), παρ’ἐμοῦ τοῦ εὐτελοῦς δούλου αὐτοῦ
Μανουὴλ νοταρίου του Μαλαξοῦ τοῦ ἐκ Ναυπλοίου τῆς Πελοπονήσου, ἐν ἔτει

273
ἑπτακισχιλιοστῷ ἐξηκοστῷ ἐννάτῳ ἰνδικτιῶνος τετάρτης ἀπὸ Ἀδάμ, ἀπὸ δὲ τῆς
κοσμωτηρίου κατὰ σάρκα γεννήσεως τοῦ κυρίου καὶ θεοῦ καὶ Σωτῆρος ἡμῶν Ἰησοῦ
Χριστοῦ τοῦ νέου Ἀδὰμ χιλιοστῷ πεντακοσιοστῷ ἐξηκοστῷ πρώτῳ Ἀπριλλίῳ (sic)
τριακοστῇ”. - [S-a sfârşit această carte cu multă osteneală aici în renumita prea sfânta
mitropolie a Thebei cu şapte porţi, care este biserica sfântului, vestitului mare mucenic şi
arhidiacon Ştefan, pe când păstorea într-însa frumos şi plăcut lui Dumnezeu prea sfântul
şi de Dumnezeu cinstitul mitropolit şi exarh al întregii Viotiei ţinând locul celui din Sida
domnul Ioasaf, cu numele lumesc Macri, a cărui patrie pământească este ostrovul Zante
cel de Dumnezeu păzit; de mine smeritul său slujitor notarul Manuil Malaxos din
Nafplion al Peloponezului în anul 7069 Indiction 4 de la Adam, iar de la întruparea
mântuitoare a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, noul Adam,
1561 Aprilie 30].

Ms. Gr. 278 (209). Sec. XVI-XVII (1561) Hârtie; 421 fol.; 31x21 cm. Legat cu
lemn. De la Seminarul Central.

Theba (Grecia)
4. (1570) Matei ieromonah - Miscelaneu liturgic

fol.434r: „Ὁ δ’ ἐκγράψας Ματθαῖος ϊερομόναχος ὁ τάλας. Ἔτει τῷ ,ζοη’ μηνὶ Μαΐω κβ’,
ἡμέρα Δευτέρα”. - [Cel care a copiat este nenorocitul ieromonah Matei. Anul 7078, luna
Mai 22, ziua Luni].

Ms. Gr. 943. Sec. XVI (1570). Hârtie 442 fol.; 14,5x12 cm. Este scris cu negru şi
roşu de mai multe mâini, legat în piele şi lemn. Pe ms. nu este dată provenienţa.

5. (1590) Teofan ieromonahul - Imne bisericeşti (Minei)

fol.201v: „Θεοφάνης ἱερομόναχος ω γράψας το βηβλήον τούτο κατὰ τω ἔτως ζμη

ἔτος μηνὶ μάρτηος καὶ οὐδεὶς τολμήση ἀποξανόση αὐτὸ να έχη τας ἀράς τὸν αγίων
τρηακοσήον δέκα καὶ ὀκτὸν θεοφόρον πατέρων τὸν ἐνηκαία σήνοδον συνελθώντον καὶ

274
ἐμού τὸ αμαρτολοὺ.” - [Teofan ieromonahul cel ce a scris această carte în anul 7098 luna
Martie şi nimeni să nu îndrăznească a o înstrăina, să aibă blestemele sfinţilor 318 părinţi
care au ţinut sobor la Niceea şi ale mele păcătosului].

Ms. Gr. 327 (139). Sec. XVI (1590). Hârtie; 201 fol.; 20x15 cm. Legat cu lemn.

SEC XVI – XVII

1. Dionisie - Psaltichie

fol.218v: „Τὸ παρὸν ἐστὶ ποίημα κὺρ Διονυσίου”. - [Cartea de faţă este opera domnului
Dionisie].

Ms. Gr. 953. Sec. XVΙ - XVII. Hârtie. 348 fol.; 14,5x10 cm. Scris cu negru şi
roşu. Legat în piele şi lemn. Pe ms. nu este dată provenienţa.

Sec. XVII

1. (1610) Macarie Hortațis - Nomocanon

fol. 180: „Ἐτελειώθη τὸ παρὸν νομοκάνονον διὰ χερος ἐμοῦ Μακαρίου τοῦ Χορτάτζει
καὶ νέου μαθητοῦ εἰς τὴν μονὴν τοῦ ἁγίου ἐνδόξου μεγαλομάρτυρος, Γεωργίου τοῦ
Ἀρσάκη. αχι μηνὶ Μαΐου ιθ ἡμέρα Σαββάτω. [Nomocanonul de față s-a sfârșit prin mâna
mea Macarie Hortatzi nou învățăcel în mănăstirea sfântului, vestitului mare mucenic
Gheorghe Arsachi, 1610 luna Mai 19 ziua Sâmbătă]”

Ms. Gr. 279 (688). Sec. XVII (1610). Hârtie; 180 fol.; 21x14 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichități.

275
2. (1624) Iacob ieromonahul (arhiereu în Ungrovlahia) – Psaltichie

fol. 279v: „Ἐγράφη διὰ χειρὸς ἐμοῦ Ἰακώβου ἀρχιερέως ὄντος μου ἐν Μητροπόλει
Οὐγκροβλαχίας κατὰ ζρλβ. [S-a scris de mâna mea, a lui Iacob arhiereul, aflându-mă la
Mitropolia Ungrovlahiei, la 7132 (= 1624)]”.

Ms. Gr. 1096. Sec. XVI (1624); 288f.; 17,5x12 cm.

Țara Românească

3. (1635) Antonie preotul de la Xiropotam - Nomocanon (Carte de legi)

fol.203v: „Τλήμων, ταπεινὸς, εὐτελὴς, ῥακενδύτης Ἀντώνιος γέγραφα τήνδε ὁ θύτης

Ἔτους ζρμγ’ Ἰανουαρίω.”[Nenorocitul, plecatul, neînsemnatul, zdrenţărosul preot
Antonie am scris această carte, anul 7143 (1635) Ianuarie].

Ms. Gr. XVII (1635). Hârtie; 215 fol.; 20x14 cm. Cartonat. De la Seminarul
Central.

4. (1637) Calinic ieromonahul - Miscelaneu

pe scoarţa ultimă: „αχλζ. Ἐγράφη διὰ χειρὸς ἐμοῦ Καλλινίκου ἱερομονάχου τοῦ...” (restul
indescifrabil) - [1637 s-a scris de mâna mea ieromonahul Calinic cel...]

Ms. Gr. 617 (176). Sec. XVIII. Hârtie; 217 fol.; 21x15 cm. Legat cu pergament.

5. (1643) Veniamin ieromonah - Liturghier

fol.60: „Τέλος τῶν προἡγιασμένων. ,ζρνα’. Ἰδίον χειρῶν Βενιαμῖν Ἱερομονάχου”. -

[Sfârşitul liturghiei celor mai înainte sfinţite. 7151 (1643). De propriile mâini ale lui
Veniamin ieromonahul].

276
 Ms. Gr. 1100. Sec. XVII (1643). 62fol.; 20x14,5 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră şi roşie. Frontispicii în roşu, verde şi negru la fol.1 şi 25. Iniţiale ornate. Legătură
veche, în piele cu ornamente presate. Pe coperta anterioară, un medalion central
reprezentând Răstignirea, iar pe coperta posterioară, un alt medalion înfăţişând-o pe
Maica Domnului cu Iisus în braţe, încadrată de îngeri. Donaţia Virgil Drăghiceanu.

6. (1644) Isaia (copist) - Chiriacodromion

fol.333v: „Θεοῦ δῶρον καὶ Ἠσαΐου πόνος, καὶ ὅποιος τὸ ἀποξενόση ἀπὸ τὸ Γόλγοθα νὰ
εἶναι ἀφορισμένος. Ἀὐτοῦ ἐγράφη, αὐτοῦ νὰ εἶναι. Γόλγοθας τοῦ Μετεωρίου”. - [Darul
lui Dumnezeu şi munca lui Isaia, şi cine o va înstrăina de la Golgota să fie afurisit. Acolo
s-a scris, acolo să fie (să rămână); Golgota de la Meteorion]. De altă mână cu cerneală
neagră: „Ἐν ἔτει ζρνβ μηνὶ Αὐγούστω”. - [7152 (=1644) luna August].

Ms. Gr. 372 (230). Sec. XVII (1644). Hârtie; 353 fol. + 3 nenumerotate la
început. 27x19 cm. Cartonat. De la Seminarul Central.

Golgota (mănăstirea?)
7. (1650) Panos Maranghelos - Miscelaneu.

fol.30v: Εγράφη τὸ παρὸν βιβλιάριον, διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ εὐτελοῦς καὶ ἐλαχίστου τῶν
χριστιανῶν, Πὰνου τοῦ κατὰ κόσμον Μαραγγέλου (?) τοῦ ἐκ Πωγωνιανῆς, ἔτει ἀπὸ τῆς
παναχράντου καὶ παναμώμου καὶ πανασπίλου... τεχθέντος παγκοσμίου λυτροτοῦ, α χ ν,
μηνί μαρτίω κ’ εἰς Πωγωννϊανῆ. <=Această cărticică s-a scris de mâna mea, a celui mai
mic şi a celui mai neînsemnat între creştini, Panos Maranghelos, din Pogoniana, la anul
mântuirii 1651, luna (?) martie 20, la Pogoniana>.

Ms. Gr. 1443. 74f.; 18,5x13 cm. Textul este scris de mai multe mâini, cu cerneală
neagră şi rădăcinie. Unele titluri, subtitluri şi iniţiale sunt scrise cu roşu. Iniţialele şi unele

277
titluri de la f. 1v-30v sunt scrise în aur. Frontispicii lucrate în peniţă, cu cerneală roşie la f.
1v,2 şi 31v. Legătură modernă, în pergamoid. Trecut de la Serv. Catalog la Serv.
Manuscrise, la 28 martie 1958.

8. (1651) Panos Maranghelos – Miscelaneu

F.30v.: „Εγράφη τὸ παρὸν βιβλιάριον, διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ εὐτελοῦς καὶ ἐλαχίστου τῶν
χριστιανῶν, Πὰνου τοῦ κατὰ κόσμον Μαραγγέλου (?) τοῦ ἐκ Πωγωνιανῆς, ἔτει ἀπὸ τῆς
παναχράντου καὶ παναμώμου καὶ πανασπίλου... τεχθέντος παγκοσμίου λυτροτοῦ, α χ ν,
μηνί μαρτίω κ’ εἰς Πωγωννϊανῆ”. – [Această cărticică s-a scris de mâna mea, a celui mai
mic şi a celui mai neînsemnat între creştini, Panos Maranghelos, din Pogoniana, la anul
mântuirii 1651, luna (?) martie 20, la Pogoniana].

Μs. Gr. 1443. Sec. XVII (1651). 74 fol.; 18,5x13 cm. Textul este scris de mai
multe mâini, cu cerneală neagră şi rădăcinie. Unele titluri, subtitluri şi iniţiale sunt scrise
cu roşu. Iniţialele şi unele titluri de la f. 1v-30v sunt scrise în aur. Frontispicii lucrate în
peniţă, cu cerneală roşie la f. 1 v,2 şi 31v. Legătură modernă, în pergamoid. Trecut de la
Serv. Catalog la Serv. Manuscrise, la 28 martie 1958.

Pogoniana (Epir)

9. (1652) Ioan Panos - Miscelaneu

fol.124: „Ήδη τέρμα εἴληφεν ἡ βίβλος αύτη ‖ πόνου μὲν μικροῦ ἀλλὰ μεγάλου πόθου ‖
Πανὸς εὐτελοῦς φημὶ τοῦ Ἰωάννου ‖ ὃν εἰς φῶς ἧγεν παμφαὴς Διπολίτζα. αχνβ”. - [A luat
acum sfârşit această carte, dintr-o mică muncă dar dintr-o mare dorinţă a lui Ioan Panos
smeritul, pe care l-a născut renumita Dipolitza. 1652].

Ms. Gr. 613 (292). Sec. XVII (1652). Hârtie; 126 fol.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

278
10. (1652) Ioan Panos - Condica Companiei grecești din Sibiu (1639 - 1777).

fol. 65v și 116r: ἐν ἐτη κυρίου 1655 δηα ψήφου κάλεσις πάντον των πραγματευτάδον
εκλήθηκα αρχηγέτης εγὸ ελαχηστος Πάνος Ἰωάννου [...].

Μs. Gr. 975. Sec. XVII, hârtie, 166f., 30x18 cm., scris de mai multe mâini, legat
în piele (cotorul stricat). Cumpărat la 1932 de la anticarul din București Marcu Pollack.

11. (1652) Νicolaos Armeriotis - Sinoptică a cărţilor Sf. Chiril al Alexandriei, referitoare
la Scriptură

fol.1: „Συνοπτικὴ ἐκλογὴ ἐκ τῶν τοῦ μακαρίου Κυρίλλου, ἀρχιεπισκόπου

Ἀλεξανδρείας θεολογικῶν βιβλίων εἰς τὴν θεόπνευστον γραφὴν, πονηθεῖσα παρὰ
Νικολάου ἐλαχίστου ἐν ἱερεῦσι, τοῦ Ἀρμηριώτου, ὅτι διὰ πάσης τῆς Μωσέως γραφῆς τὸ
τοῦ Χριστοῦ μυστήριον αἰνιγματωδῶς σημαίνεται”. - [Alegere sinoptică din cărţile
teologice privitoare la sf. Scriptură ale fericitului Chiril arhiepiscopul Alexandriei, făcută
de smeritul între preoţi Nicolae Armeriotes, că în toată scriptura lui Moise se arată
simbolic taina lui Christos].
pag.930: „Τὸ παρὸν εἴληφε πέρας κατὰ τὸ αχνβ μηνὶ Ἰουνίῳ κς. Νικόλαος ἐν
ἱερεῦσιν ἐλάχιστος Ἀρμηριώτης ἐξ Ἰωαννίνων πόλεως”. – [Cartea de faţă a luat sfârşit în
anul 1652 luna Iunie 26. Nicolae Armeriotul cel mai smerit dintre preoţi, din oraşul
Ianina].

Μs. Gr. 339 (264). Sec. XVII (1687). Hârtie; 223 fol.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

12. (1658) Dionisie ieromonahul - Carte de legi

fol.378: „Ἐγράφη διὰ χειρὸς Διονυσίου ἱερομονάχου <ἐ>πὶ ἔτους αχνη ἐν μηνὶ
Νοεμβρίω ισ.” - [S-a scris de mâna ieromonahului Dionisie în anul 1658 în luna
Noiembrie 16].

279
 Ms. Gr. 300 (220). Sec. XVII (1658). Hârtie; 382 fol.; 29x20 cm. Legat cu lemn.
Din biblioteca Mitropolitului Iosif Naniescu.

13. (1670) Gheorghe Muselis - Οdele lui Pindar

pag.170: „Ἐτεληόθη τὸ παρὸν ἐκ χειρὸς τοῦ Γεωργίου τοῦ Μουσελῆ (?) 1670
Φευρουαρίου η”. - [Cartea de faţă s-a sfârşit prin mâna lui Gheorghe Museli (?) 1670
Februarie 8].

Ms. Gr. 225 (546). Sec. XVII (1670). Hârtie; 170 pag.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

14. (1678) Anastasie ieromonah (din Belorusia) - Evhologhion (Molitfelnic)

F.57v: „Κατὰ τὸ ᾳ χ ο ηω. δεκεμβρίῳ... Διὰ χειρὸς Ἀναστασίου ἱερομονάχου τοῦ ἐκ

Λευκῆς ῥωσσίας”. – [La 1678 decembrie... scris de mâna ieromonahului Anastasie din
Belorusia].

Ms. Gr. 1474. Sec. XVII (1678). 57fol.; 15x9,5 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră şi roşie. Frontispicii, lucrate în peniţă şi culori, la f.6v,16,24,35v. Legătură veche,
în piele, cu chenare, ornamente şi medalioane centrale imprimate în aur, pe ambele
coperte. Intrat în colecţiile Bibliotecii la 28 ianuarie 1964.

Βelorusia

15. (1679) Dimitrie Surumi - Psaltire

fol.200v: „Χεῖρ ἁμαρτωλοῦ Δημητρίου ἱερέως Σουρούμη. Ἰουλίου κ, αχοθ.” - [Mâna

păcătosului preot Dimitrie Surumi. Iulie 20, 1679]

280
 Ms. Gr. 314 (319). Sec. XVII (1679). Hârtie; 205 fol.; 20x14 cm. Legat cu lemn.
De la Seminarul Central.

16. (1681) Gherasim ieromonahul (egumen al Măn. Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
din Naoussa) – Autograf. - Nomocanon (Carte de legi)

fol.219: „Ἑχυμῶνοι καὶ σύγχισες καὶ φροντίδες πολλαῖς ἐγράφοι τῶ βιβλήον

τούτον ἥγουν τὸ νόμικον καὶ ἁρχιερακὸν ὑπὸ χιρὸς ἑμοῦ τοῦ ἐλαχίστου καὶ ἁμαρτωλοῦ
Γερασίμου ἱερομονάχου καὶ ποτὲ ὑγουμένου τῆς σεβαστήν νάουσαν (?) χῶραν, ἐχάραξα
οἱκείοις χερσὶν ἐν τῶδε βιβλιαδιρῖω, ἵνα ἅγηται ὑπὸ μνήμην. Ἐτελεοιόθη ἐν ἔτοι
σωτηρίω αχπα ἐν μηνὶ Ἱαννουαρίου α’.” - [În iarnă şi supărări şi griji multe s-a scris
această carte adică nomocanonul şi arhieresc de mâna mea prea smeritul şi păcătosul
ieromonah Gherasim, fost egumen al cinstitei mănăstirii a prea marilor Începători de oşti,
Mihail şi Gavriil din ţara... (?), am scris cu mâna proprie în această cărticică, ca să fie
spre amintire. S-a sfârşit în anul mântuirii 1681 în luna Ianuarie 1].

Ms. Gr. 281 (331). Sec. XVII (1681). Hârtie; 223 fol:, 21x15 cm. Legat cu lemn.
De la Seminarul Central.
GRECIA (NAOUSSA)

17. (1681) Gheorghe Sugduris din Ianina - Miscelaneu

fol.400v: „Tέλος τοῦ περὶ πῶς δεῖ ξυγγράφειν διδάσκοντος τρόπου, μετενεχθέντος παρὰ
τῆς τῶν ἰταλῶν πρὸς τὴν τῶν ἑλλήνων φωνήν παρὰ Γεωργίου ἱερέως Σουγδουρῆ τοῦ ἐξ
Ἰωαννίνων καὶ τῷ Θεῷ ἔστω χάρις. 1681. – [Sfârşitul despre cum trebuie scrisă didactic
o cuvântare, tradusă din limba italiană în limba greacă de preotul Gheorghe Sugduris 245
din Ianina, şi lui Dumnezeu, fie harul. 1681].

Ms. Gr. 1490. Sec. XVII (1681) 404 fol.; 21x16 cm. Textul este scris cu cerneală
rădăcinie şi neagră. Cuprinde numeroase adnotări marginale şi interpretări interliniare.

245
şters şi scris deasupra: „Mελετίου μητροπολίτου Ἀθηνῶν”.

281
Legătură veche, în piele, cu chenare şi ornamente imprimate pe ambele coperte şi cotor.
Donat de Sachelarie la 28 octombrie 1964.

Ianina (Grecia)

18. (1682) Gavriil preotul (arhimandrit) - Carte liturgică

fol.21: „Αὔτη ἡ θεία λειτουργία ἐγράφη παρ’εμοῦ τοῦ εὐτελοῦς ἀρχϊμανδρίτου θύτου
Γαβριὴλ καὶ ἀφιέρωσα τῇ ἁγία τριάδη ἐν τῷ μοναστηρίῳ τοῦ Ράνδουλ Βοεβόνδα καὶ ἧτις
ἀποξε<ν>ώσι αὐτὴν ἀποξενώσι αὐτὸν Ἰησοῦς ὁ Θεὸς ἐκ βίβλου ζώντων νὰ ἔχι καὶ τὸ
ἀνάθεμα. Ἐν ἔτι σωτηρίῳ, ,αχπβ’ Αὐγούστου”. - [Această sfântă liturghie s-a scris de
mine neînsemnatul arhimandrit preotul Gavril şi am afierosit-o mănăstirii Sfintei Treimi
Radu Vodă şi cine o va înstrăina Iisus Dumnezeu să-l înstrăineze şi pe el în cartea celor
vii, să aibă şi anatema. În anul mântuirii 1682 August].

Ms. Gr. 937. Sec. XVII (1682 f.21v). Hârtie, 24 fol.; 14x10 cm. Legat în piele,
scris cu negru şi roşu şi cu iniţiale înflorite. Pe ms. nu este dată provenienţa.

Ţara Românească
19. (1684) Alexandru din Trikke - Miscelaneu teologic

fol. 45v: „1684. Ὁ μεταγράψας τὸ παρὸν Ἀλέξανδρος ἐκ Τρίκκης.-1684”. - [Cel ce a

copiat scrierea de faţă este Alexandru din Trikke]

Ms. Gr. 563 (294). Sec. XVII (1684). Hârtie; 93 fol.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Grecia (Trikala)

20. (1687) Mihail Macri - Istoria Papilor (Vitae Pntificum) a lui Platina

282
 fol.340v: „Ἐτελειώθη ἡ παροῦσα ἱστορία τοῦ Πλάτινα διὰ προσταγῆς τοῦ
εὐγενεστάτου καὶ ἐνδοξοτάτου ἄρχοντος μεγάλου λογοθέτου τῆς Οὐγγροβλαχίας κυρίου
Κωνσταντίνου τοῦ Μπραγκωβάνου, παρὰ τοῦ λογιωτάτου κυρίου Ἱερεμίου Κακαβέλλα,
ὅστις ἀδόλως καὶ μετὰ πίστεως τὸ ἐμεταγλώττισεν ἀπὸ τὸ λατινικὸν εἰς κοινὴν φράσιν ἐν
τῷ 1687 Δεκεμβρίου ιθ. Μέμνησθε τοῦ γράψαντος οἱ ἀναγινώσκοντες, Μιχαΐλου τοῦ
Μακρῆ τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων. - S-a sfârşit această istorie a lui Platina din porunca prea
cinstitului şi vestitului arhon mare logofăt al Ungrovlahiei domnul Constantin
Brâncoveanu, de către prea învăţatul domn Ieremia Cacavela, care, cinstit şi cu credinţă,
a tradus-o din latineşte în limba comună, la 1687 Decemvrie 19. Amintiţi-vă de cel ce a
scris, cititorilor, de Mihail Macri din Ianina.”

Ms. Gr. 1 (313) Sec. XVII (1687). Hârtie; 344 fol. plus 5 albe la început
nenumerotate; 21x16 cm. Cartonat. Din biblioteca Seminarului Central.

Ianina (Grecia)

21. (1687) Ioan Mulaimis din Ianina - Istorie

fol.75: „Εἴληφε τέρμα τὸ παρὸν εἰς τοὺς 1687 εἰς Μπουκουρέστι μηνὶ Ἰανουαρίω.
Συγγραφὲν ὑπὸ Ἰωάννου Μουλαΐμη τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων”. - [Cartea de faţă a luat sfârşit la
1687 în Bucureşti în luna Ianuarie. Este scrisă de Ioan Mulaimis din Ianina].

Ms. Gr. 968. Sec. XVII (1687). Hârtie. 75fol.; 21x16 cm. Legat în piele.
Cumpărat de la Al. Donici la 3 mai 1913.

Ianina (Grecia)

22. (1688) Gavril arhimandrit (de la Mănăstirea Sfânta Anastasia) - Carte de rugăciuni

fol.15v: „Ἀφιερώθη, γραφὲν ἰδία χειρί, τὸ παρὸν παρὰ τοῦ πανοσιωτάτου καὶ
αἰδεσιμωτάτου ἀρχιμανδρίτου καὶ πνευματικοῦ κυρίου Γαβριήλ, τοῦ ἐκ τῆς σεβασμίας

283
μονῆς τῆς ἁγίας μεγαλομάρτυρος Ἀναστασίας, ἐν ἔτει σωτηρίῳ ,αχπη’ ἐν μηνὶ Μαρτίω.
Συνδρομὴ κἀμοῦ Παϊσΐου καθηγουμένου τῆς ταύτης τῆς καθ’ ἡμῶν μονῆς τοῦ Ράδουλ
Βόδα τῆς ἁγίας καὶ ζωαρχικῆς Τριάδος”. - [Manuscrisul acesta, s-a afierosit, scris fiind
cu mâna sa proprie, de către prea cuviosul şi prea cucernicul arhimandrit şi duhovnic chir
Gavril din cinstita mănăstire cu hramul sfintei mare mucenice Anastasia, la anul mântuirii
1688, luna Martie. Cu cheltuiala mea, a lui Paisie, egumenul mănăstirii noastre Radu
Vodă cu hramul sfintei şi de viaţă dătătoarei Treimi].

Ms. Gr. 945. Sec. XVII (1688). Hârtie. 16fol.; 15,5x12 cm. Scris cu negru şi roşu
şi cu iniţiale înflorite, legat în piele. Pe ms. nu se dă provenienţa.

Ţara Românească (?)

23. (1692) Galaction (copist) - Νomocanon

fol.139: „Εγράφη διὰ χειρὸς Γαλακτίου... ἐν ἔτει ᾳ χ υ β, μηνὶ φευρουαρίου κζ”. – [S-a
scris de mâna lui Galaction? în anul 1692, luna februarie 27].

Ms. Gr. 1411. Sec. XVII (1692) 139 fol.; 15x10 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Titlurile şi iniţialele cu cerneală roşie. Numeroase iniţiale ornate. Frontispicii
lucrate în peniţă cu cerneală neagră şi roşie, la f.2,16,17v ş.a. Legătură veche în piele, cu
chenare şi ornamente presate pe ambele coperte. Cumpărat de la Olarian, la 7 ianuarie
1956.

24. (1693) Ioan Comnen - Carte teologică

fol.1: „Μεταμόρφωσις τοῦ παλαιοῦ ἀνθρώπου καὶ τοῦ νέου γένεσις ήτοι βίβλος
κατανυκτικὴ περὶ τῶν τεσσάρων τοῦ ἀνθρώπου ἐσχάτων, μεταφρασθεῖσα ἐκ τῆς
λατινίδος εἰς τὴν κοινὴν τῶν Ἑλληνορωμαίων διάλεκτον παρὰ Ἰωάννου Κομνηνοῦ τοῦ
ἰατροῦ”. - [Metamorfoza omului vechi şi naşterea celui nou, adică carte de pocăinţă

284
despre cele patru sfârşituri ale omului, tradusă din limba latină în limba greacă comună
de către doctorul Ioan Comnen].
pe ultima scoarţă: „Ἐγένετο ἡ μετάφρασις ἐν Μοσκβᾷ ἐν ἔτει αχθγ”. -
[Traducerea s-a făcut la Moscova în anul 1693].

Ms. Gr. 344 (298). Sec. XVII/XVIII; 216 fol.; 20x16 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Moscova (Rusia)

25. (1693) Clement (mitropolit) – Grigorie de Nyssa. Cartea I la Titlurile psalmilor.

f.98: „ἐγράφη παρ’ἐμοῦ, τοῦ ταπεινοῦ μητροπολίτου πρώην Ἀδριανουπόλεως

Κλήμεντος, ἐν Οὐγκροβλαχία, κατὰ τὸ ᾳ χ υ γ, μηνὶ αὐγούστου. [S-a scris de mine,
smeritul mitropolit, fost al Adrianopolei, Clement, în Ţara Românească, la 1693 luna
august].

Μs. Gr. 1528. (f.98); 98f.; numerotaţie veche cu cifre arabe: 1-98 (f.1-98);
20,5x15 cm. Textul este scris cu cerneală rădăcinie. Legătură veche, în piele, cu chenare
şi ornamente presate. Pe coperta anterioară, ornamente presate aurite. Legat împreună cu
vol. II 40. 927, reprezentând C.R.V 89 (D2). Din dep. I cărţi. Febr. 1975.

26. (1693) Mihail Byzantinos - Ιtinerar de la Tobolsk capitala Siberiei şi până chiar la
hotarele Chinei.

p. 204: „p. 204: Μετεφράσθη ἐν ἔτει αχμγ ἀπὸ Χριστοῦ γεννήσεως ἐν μηνὶ
Ὀκτωμβρίῳ ἐν μεγίστῃ βασιλευούση πόλει Μοσκβᾶ, προστάξει τοῦ πανοσιωτάτου καὶ
λογιωτάτου ἀγίου ἀρχιμανδρίτου τῆς ἁγίας καὶ χριστοβαδίστου πόλεως Ἱερουσαλὴμ,
παρόντος καὶ αὐτοῦ ἐν τῇ μεγίστη καὶ λαμπρᾷ πόλει ταύτῃ. - [S-a tradus în anul 1693 de
la naşterea lui Hristos în luna Octombrie în prea marele oraş împărătesc Moscova, din
porunca prea cuviosului şi învăţatului sfântului arhimandrit al sfântului şi de Hristos

285
umblatului oraş Ierusalim, fiind şi el de faţă în acest prea mare şi strălucit oraş. (Mihail
Byzantinos-v. mai jos).”
p. 204: „Ἐγράφη τὸ παρὸν διὰ χειρὸς Μιχαὴλ τοῦ Βυζαντίου, διὰ προσταγῆς τοῦ
σοφωτάτου καὶ περιφανοῦς ἐνδόξου ἄρχοντος στολνίκου, κυρίου κυρίου Κωνσταντίνου
τοῦ κλεινοῦ Καντακουζηνοῦ, ἐν τῇ αὐθεντικῆ μονῆ τῆς ἁγίας Τριάδος τοῦ Ράδουλ
βοεβὸδα εἰς Βουκουρέστιον. αχμσ Μαρτίω”. - [Cartea de faţă a fost scrisă de mâna lui
Mihail Byzantinos, din porunca prea înţeleptului şi renumitului arhon stolnic, domnul
domn Constantin Cantacuzino cel vestit, în mănăstirea domnească a sf. Treimi a lui Radu
Vodă, la Bucureşti, 1696 Martie].

Μs. Gr. 2 (549). Sec. XVII (1696). Hârtie; 216 pag. scrise; 21x16 cm. Cartonat.
De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava. A aparţinut cândva
stolnicului Constantin Cantacuzino.
Ţara Românească
Bucureşti (Măn. Radu Vodă)

27. (1694) Leontie ieromonah - Carte liturgică

fol.23v: „Τὸ παρὸν βιβλίον τῆς θείας καὶ ἱερὰς λειτουργίας τοῦ ἐν ἁγίοις πατρὸς ἡμῶν
Ἰωάννου τοῦ Χρυσοστόμου ἐγράφη ὑπὸ χειρὸς ἐμοῦ Λεοντίου ιερομονάχου ἀναξίου καὶ
ἀμαρτωλοῦ ᾳχцδ’ 1694”. - [Cartea de faţă a sfintei liturghii a celui întru sfinţi părintelui
nostru Gură de Aur s-a scris cu mâna mea a nevrednicului şi păcătosului ieromonah
Leontie 1694].

Ms. Gr. 938. Sec. XVII (1694). Hârtie 24fol.; 13x8,5 cm. Legat în piele, scris cu
negru şi roşu şi cu iniţiale înflorite. Pe ms. nu este trecută provenienţa.

28. (1695) Petru - Hagiografie

286
 pag.280: „Ἐτελειώθη τὸ παρὸν ἐν Κωνσταντινουπόλει ἐν ἔτει 1695 κατὰ μήναν
Σεπτέμβριον”. - [S-a sfârşit cartea de faţă în Constantinopol în anul 1695 luna
Septembrie].
pag.281: „Τὸ παρὸν βιβλίον ὑπάρχει κἀμοῦ τοῦ ἐλαχίστου Πέτρου καὶ ὅπιος τὸ
ἀποξενώσει ἄνευ θελήματός μου νὰ έχῃ τὴν ὀργὴν τοῦ τὰ κτίσαντος θεοῦ 1695. Ἀμήν”. -
[Cartea de faţă este a mea, prea smeritul Petru246, şi cine o va înstrăina fără voia mea, să
aibă mânia lui Dumnezeu care le-a zidit pe toate. 1695. Amin].

Ms. Gr. 397 (121). Sec. XVII (1695). Hârtie; 282 pag.; 20x14 cm. Legat cu lemn.
De la Muzeul de Antichităţi.

Constantinopol

29. (1696) Μatei Creţulescu - Miscelaneu

fol.119: „Πόνος Ματθαῖος (sic) Κρετζουλέσκος”. - [Osteneala lui Matei Creţulescu].

fol.128v: „7205 luna Octombrie 1 (=1696). Πόνημα Ματθαίου Κρετζουλέσκου”.
- [Osteneala lui Mateiu Creţulescu].
fol.218v: „Πόνος Ματθαίου Κρετζουλέσκου. Μα(τθαίος) Κρ(ετζουλέσκος) υἱὸς
Πα(δοῦρε)”. - [Osteneala lui Matei Creţulescu. Matei Creţulescu, fiul lui Padure].
fol.311v: „Ματθαίος Κρετζουλέσκος πόνος”. - [Osteneala lui Mateiu Creţulescu].

Ms. Gr. 618 (179). Sec. XVII. Hârtie; 374 fol.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Ţara Românească(?)

30. (1696) Sevastos Kiminitul din Trapezunt- Miscelaneu

246
Credem că Petru nu este numai posesorul manuscrisului ci şi copistul acestuia. Anul 1695 este anul în
care s-a scris ms. dar şi anul în care Petru îl deţinea pe acesta şi astfel coincidenţa ajunge să fie una prea
mare.

287
 fol. 50r: Τέλος τοῦ περὶ πῶς δεῖ ὁμιλίαν συγγράφειν διδάσκοντος τρόπου
μετενεχθέντος παρὰ τῆς τῶν Ἰταλῶν πρὸς τὴν τῶν Ἑλλήνων φωνὴν παρὰ Γεωργίου
ἱερέως Σουγδουρῆ τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων, καὶ τῷ Θεῷ ἔστω χάρις, 1691 Αὐγούστου δεκάτῃ
εἰς Ἰωάννινα. - Sfârșitul modului care învață cum să se compună o omilie, tradus din
limba italiană în limba greacă, de Georgios Sugduris preot din Ianina, și lui Dumnezeu
mulțumire. 1691 August 10 la Ianina.
fol. 50v: Ἐγράφη διὰ χειρὸς τοῦ Χριστοδούλου καὶ αὐταδέλφου Ἀγαπίου, ἐκεῖθεν
δὲ μετεγράφη ἐν τῷ παρόντι διὰ χειρὸς Σεβαστοῦ Τραπεζουντίου τοῦ Κυμινήτου τοῦ
χρηματίσαντος πρώτου διδασκάλου τοῦ ἐν Βουκουρεστίω τῆς Οὐγκροβλαχίας
φροντιστηρίου, ἐν αὐτῷ διατρίβοντος καὶ διδάσκοντος ἐπὶ τῆς ἡγεμονίας τοῦ
εὐσεβεστάτου ἐνδοξοτάτου καὶ μεγαλοπρεπεστάτου αὐθέντος καὶ ἡγεμόνος πάσης
Οὐγκροβλαχίας κυρίου κυρίου Κωνσταντίνου Μπασαράβα τοῦ Μπραγκοβάνου αχμσ
ὀκτωβρίου ια. - S-a scris prin mâna lui Hristodul și a fratelui său Agapios, iar de acolo s-a
transcris aici prin mâna lui Sevastos Kiminitul din Trapezunt, care a fost primul dascăl al
școalei din Bucureștii Ungrovlahiei, locuind și profesând în ea pe timpul
preaevlaviosului, prearenumitului și preastrălucitului stăpân și domn a toată Ungrovlahia
domnului domn Constantin Basarab Brâncoveanul 1696 Octombrie 11.
fol. 147v: Ὁ ἐλάχιστος ἐν σπουδαίοις καὶ σός ποτε χρηματίσας εἰ καὶ εὐτελὴς
ὅμως εἴπω καθηγητὴς, Σεβαστὸς Τραπεζούντιος ὁ Κυμινήτης. αχπζ νοεμβρίου κε΄, ἀπὸ
Τραπεζοῦντος εἰς Κωνσταντινούπολιν. - Preasmeritul între învățați și care ți-a fost
cândva, deși de mic preț, dar oricum profesor, Sevastos Kiminitul din Trapezunt, 1687
Noiembrie 25, de la Trapezunt la Constantinopol.

Ms. Gr. 615 (75). Sec. XVII. Hârtie; 157 fol.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Facultatea de Teologie.

Țara Românească

31. (1696) Ioan logofăt – Teofil Coridaleu. Introducere în filozofie

288
 p.919: „Εἴληφε πέρας ἡ παροῦσα βίβλος κατὰ τὸ αχμζ ἔτος ἀπὸ Χριστοῦ διὰ
χειρὸς Ἰωάννου λογοθέτου γενικοῦ τῆς μεγάλης ἐκκλησίας.” - [A luat sfârşit cartea de
faţă în anul de la Hristos 1697 prin mâna lui Ioan, logofătul general al marei biserici 247].

Ms. Gr. 54 (674). Sec. XVII (1697). Hârtie; 920 pag. 24x17 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Constantinopol (?)

32. (1697) Teoclit ieromonah - Carte de slujbe.

fol.113r: „Eγράφη ἐπὶ ἔτει ,αχцζ’ διὰ χειρὸς Θεοκλήτου εὐτελοῦς τῶν
ἱερομονάχων, ἐν τῷ Ἁγίῳ Ὄρει τῷ Ἄθῳ, διὰ συνδρομῆς καὶ ἐξόδου τοῦ πανοσιωτάτου
προηγουμένου κυροῦ Ἀναστασίου τοῦ Δοχειαρίτου”. - [S-a scris în anul 1697 cu mâna
nevrednicului între ieromonahi Teoclit, în Sfântul Munte al Athos-ului, cu cheltuiala
preacuviosului fost stareţ chir Anastasie Dohiaritul].

Ms. Gr. 944. Sec. XVII (1697). Hârtie. 114f.; 18,5-13 cm. Scris cu negru şi roşu,
împodobit cu câteva chenare, legat peste tot în piele. Pe ms. se află notiţa: Adus de d-l N.
Iorga de la Mănăstirea lui Matei Basarab de la Slobozia, 1929.
Grecia
(M. Dohiariu-Muntele Athos)

33. (1698) Nicolae Spătarul [Μilescu] - Cronică istorică (traducere autograf).

p. 332: „Τὸ παρὸν τοῦ Γυλλίου προοίμιον μετε... μεύθη ἐκ τῆς λατινίδος πρὸς
ἑλληνίδα, παρ’ἐμοῦ Νικολάου τοῦ Σπαθαρίου ἐν τῇ κλεινῇ Μοσχοβίᾳ χαριζόμενος τῷ
ἄκρῳ φίλῳ κυρίῳ Γεωργίῳ τῷ Καστριώτῃ καὶ κείσθω εἰς μνήμην, κατὰ τὸ 1698 Ἰουλίο

247
Mai ales în vechime, Marea Biserică era Sfânta Sofia de la Constantinopol.

289
27”. - [Αceastă precuvântare a lui Gyllius a fost tradusă, din limba latină în cea greacă, de
mine Nicolae Spătarul în vestita Moscova, făcând plăcerea scumpului prieten domnul
Georgios Kastriotes, şi să fie spre aducere aminte. În anul 1698 Iulie 27].

Ms. Gr. 3 (580). Sec. XVII (1698). Hârtie; 332 pag.; 20x16 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Moscova (Rusia)

Sec. XVII – XVIII

1. Atanasie ieromonah - Psaltichie (Antologie)

fol.30v: „Ὀ γράφων ο δήνως ἱερομοναχος αθανάσιος † Ἰερομοναχος”. - [Cel care scrie,

Dinu (?) Ieromonah Atanasie ieromonah].
fol.31: „Ὀ γράφων ο δήνως ἱερομοναχος Ἰερομοναχος”. - [Cel care scrie, Dinu (?)
Ieromonah Atanasie † ieromonah].

Ms. Gr. 1110. Sec. XVII (a doua jumătate). 136fol.; 21x15,5 cm. Textul este scris
cu cerneală neagră. Titlurile şi iniţialele sunt scris cu cerneală roşie. Numeroase file
poartă însemnări fără valoare, încercări de condei şi adnotări marginale. Iniţiale ornate şi
frontispicii la fol.3,10,27v,36 ş.a. Legătură nouă, în pergamoid. Dăruit de Virgil
Drăghiceanu, în anul 1944.

Sec. XVIII

1. (1700) Serafim ieromonahul - Tratatul despre naştere şi moarte

p1: O pecete a copistului: „Σεραφὶμ ἱερομόναχος ἐκ Διονυσίου 1695”. - [Serafim

ieromonahul de la Dionisiu].

290
 p.734: „Εἰς τὸ αψ ἀπὸ Χριστοῦ εἴληφε τέρμα ἡ παροῦσα βίβλος παρ’ἐμοῦ
Σεραφείμ ἱερομονάχου τοῦ Θασίου, ἣν καὶ ἐδιδάχθην παρὰ τοῦ σοφωτάτου κυροῦ
Σεβαστοῦ τοῦ Κυμηνίτου, ἐν τῇ Οὐγκροβλαχία κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον”. - [La anul 1700
de la Hristos a luat sfârşit această carte prin mine Serafim ieromonahul din Thasos, pe
care am şi învăţat-o de la prea înţeleptul domn Sevastos Kiminitul în Ungrovlahia, în luna
Septemvrie].

Ms. Gr. 56 (405). Sec. XVIII (1700). Hârtie; 734 pag. scrise; 21x15 cm. Cartonat.
De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Ţara Românească

2. Ηristofor dascăl - Carte liturgică

fol.: „Δοξα το παρόντος βηβλήον ἐγράφη εἰς τὴν μονῆν του ἐν ἀγίοις πατρὸς ἡμῶν
Ἀθανασίου καὶ ὄποιος τῶ ἀποξενώσει, να τὸν ἔχη ἀντίδικον εἰς τὴν μέλουσαν ζωὴν νὰ
ἒχη καὶ που τους τριακοσίους πατέρας τὴν κατάραν, ἀμήν”.
De altă mână: „Ε τουτο ἀγιασματάριον του ἐχει γραψυ ἡ Χριστώφωρῶς ω
διδάσκαλως ωπου ιταν εις τον αγιον Προδρομων εις σκύτην τον Νιβυρῶν”. - [Slavă,
cartea de faţă s-a scris în mănăstirea celui între sfinţi părintelui nostru Atanasie şi cine o
va înstrăina să-l aibă împotrivă în viaţa viitoare şi să aibă şi blestemul celor trei sute
părinţi, amin.
Acest aghiasmatar a fost scris de dascălul Hristofor care a fost la sfântul Prodrom
la schitul Ivirului].

Ms. Gr. 946. Sec. XVIII. Hârtie. 36fol.; 14x10 cm. Scris cu negru şi roşu. Legat în
piele şi lemn. Pe ms. nu este dată provenienţa.

3. Ignatie ieromonah – Psaltichie

291
fol.416r: „Τέλος καὶ τῷ Θεῷ αἶνος, ἀμήν. Χεὶρ Ἰγνατίου εὐτελοῦς ἱερομονάχου”. –
[Sfârşit şi slavă lui Dumnezeu, amin. S-a scris de smeritul ieromonah Ignatie].

Ms. Gr. 954. Sec. XVIII. Hârtie. 416 fol.; 12,5x10 cm. Scris cu negru şi roşu.
Legat în piele. Cumpărat la 1903 de la anticarul Alb. Zwiebel.

4. Haralambos Morfiades - Psaltichie

pag. 183: „Διὰ χειρὸς Χαραλάμπους τοῦ Μορφιάδου”. - [De mâna lui Haralambos
Morfiades]

Ms. Gr. 451 (412). Sec. XVIII. Hârtie; 184 pag.; 23x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi.

5. Georgios Papahristou - Dicţionar greco-elin

fol.1: „Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις ἐκ τῶν τοῦ Γεωργίου Παπαχρήστου παρ’οὗ καὶ
γέγραπται ἐν Βουκουρεστίω”. - [Şi aceasta împreună cu altele este dintr-ale lui Gheorghe
Papahristu, de către care s-a şi scris în Bucureşti].

Ms. Gr. 161 (385). Sec. XVIII. Hârtie; 552 pag. scrise; 32x22 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Ţara Românească
(Bucureşti)

6. Constantinos Georgios
din Sotira Zagorei - Preocupările lui Filotei

pag.150: „Κωνσταντῖνος Γεωργίου ἐκ Σωτήρας τοῦ Ζαγορᾶ ὁ γράψας”. - [Constantin

Gheorghiu din Sotira Zagorei este scriitorul].

292
 Ms. Gr. 230 (455). Sec. XVIII; Hârtie; 150 pag. scrise; 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Sotira Zagorei
7. Ioan Adam - Cronologie istorică

fol.1r: „Χρονολογία ἱστορικὴ διαλαμβάνουσα ἐν συντομία τὰ ἄξια μνήμης παρὰ

τῶν χριστιανῶν πραχθέντα, μάλιστα τὰ κατὰ τὴν Οὑγκρίαν καὶ Ἐρδελίαν καὶ τοὺς
ἐπέκεινα τόπους, ἀπὸ Χριστοῦ γεννήσεως μέχρι σήμερον, ἐκ διαφόρων χρονογράφων εἰς
τὴν ἡμετέραν ἁπλῆν φράσιν, παρ’ἐμοῦ τοῦ ἐλαχίστου Ἰωάννου Ἀδάμη, πρὸς χάριν τῶν
φιλοφρονούντων ἀναγνώστων (sic) ἐπιμελῶς συντεθεῖσα”. - Cronologie istorică,
cuprinzând pe scurt faptele, demne de amintire făcute de creştini, mai ales cele din
Ungaria şi din Ardeal şi din locurile de dincolo, de la naşterea lui Hristos până astăzi, din
diferite cronici în limba noastră simplă de mine prea smeritul Ioan Adam compusă cu
îngrijire pentru cetitorii doritori de ştiinţă.

Ms. Gr. 10 (129). Sec. XVIII. Hârtie; 71 fol.; 33x21 cm. Cartonat. Din Biblioteca
Episcopului Dionisie de la Buzău.

8. Ştefan din Moldova - Despre sintaxa vorbirii

p.1-2: „Καὶ τόδε πρὸς τοῖς ἄλλοις Στεφάνου Μολδαβίου ὅπερ καὶ τῇ αὐτοῦ χειρὶ
ἐγράφη.” - [Şi aceasta împreună cu altele este a lui Ştefan din Moldova, de a cărui mână a
şi fost scrisă].

Ms. Gr. 124 (470). Sec. XVIII. Hârtie; 318 pag.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Μoldova
9. Ιoan preotul

293
din Bethleem - Miscelaneu

fol.153v: „Ἐγράφη διὰ χειρὸς Ἰωάννου ἱερέως Βηθλεεμίτου”. - [S-a scris de mâna
lui Ioan preotul din Bethleem].

Ms. Gr. 707 (372). Sec. XVIII. Hârtie; 243 fol.; 16x10 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Ιsrael
10. Sevastos din Trapezunt
(Kiminitul) - Comentariu la gramatică

fol. 6v: „Σεβαστοῦ Τραπευουντίου παράφρασεις εἰς τὴν τοῦ Ἀπολλωνίου γραμματικὴν”.
- [A lui Sevastos248 din Trapezunt, tălmăcire la gramatica lui Apollonios].

Ms. Gr. 134 (461). Sec. XVIII. Hârtie; 572 pag.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Trapezunt
11. (1700) Constantinos – Gramatică.

pag. 133: Τέλος τῆς παρούσης γραμματικῆς. αψ. Κωνσταντῖνος ὁ γράψας: μηνὸς ιθ. -
Sfârșitul gramaticii de față. 1700. Scriitorul Constantin. Luna Ianuarie 19.
Ms. Gr. 192 (576). Sec. XVIII. (1700-1717). Hârtie; 196 pag.; 22x16 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

12. (1700 – 1717) Grigorie monahul

(Proto)singhelul Marii Biserici - Carte de gramatică şi geografie

248
v.msse gr.:133 (70) şi 135 (86).

294
pag.191: „Τῇ τοῦ εὐτελοῦς Γρηγορίου μοναχοῦ χειρί, τοῦ τῆς μεγάλης ἐκκλησίας
συγκέλου, ἀντεγράφη κατὰ τὸ αψιζ ἔτος τὸ σωτήριον”. - [S-a transcris prin mâna
neînsemnatului călugăr, Grigorie, singhel al marii biserici, la anul mântuirii 1717].

Ms. Gr. 192 (576). Sec. XVIII. (1700-1717). Hârtie; 196 pag.; 22x16 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Constantinopol (?)

13. (1701) Eustathie din Ianina – Miscelaneu.

fol.78: Ἐτελιώθη τὸ παρὸν χρὸνος εἰς τοῦς χιλίος ἔνα μὲ τοῦς ἐπτακὠσίους σταῖς
οἱκοσιδύω του μηνὸς ἤγουν τοῦ αὐγοῦστου μὲ κόπον καὶ σπουδὴν ἐμοῦ τοῦ Εὐσταθίου
ὑπάρχων γὰρ υἰος τοῦ ἄρχων Θεοδώρου τοῦ Σαφραντζῆ ἐπίκλην του ἐξ Ιωαννίνων καὶ
ἀν ἔχωμε πολλὰ σφαλτὰ ἀς ἔχωμε συγνὼμην. Ὦ ὕψιστε παμβασιλευ καμέ τὸν γεγραφότα
λύσιν πταισμὰτων. Δώρησε τὸν πολλὰ μαρτηκὸτα (?) Ἔῤῥωσθε ἐν Κ<υρί>ω οἱ
ἀναγινὼσκωντες καὶ συγχωρήσατέ μοι. - S-a terminat scrierea de față la una mie șapte
sute unu, la douăzeci și doi ale lunii august, cu truda și grija mea, a lui Eustatie, fiul
arhontelui Teodor zis Sfrangi din Ianina și, dacă avem multe greșeli, să avem iertare. O,
împărate ceresc, fă scriitorului dezlegarea greșelilor, dăruiește-mi multe (?). Voi, cititorii,
fiți sănătoși, întru Domnul și iertați-mă.

Ms. Gr. 1174 (f.78); 84f+72 bis.; 20x16 cm. textul este scris cu cerneală neagră și
roșie. La f. 84v ștampila lui D.A. Pappasoglou. Legătură în pânză și carton. Din
biblioteca lt. col. D.A. Pappasoglou.

14. (1704) Antonios (copist) - Scrierea explicativă a lui Alexandru Exaporitul, la tratatul
lui Aristotel

fol: „Ἐν ἔτει αψδ ἐν μηνὶ ἑκατομβαιῶνι.

Θεοῦ τὸ δῶρον καὶ Ἀντονίου πόνος,

295
 Ὧι χριστὸς μόνος εἴη δόξα καὶ νίκη.
Τὴν εὐχάριστον φωνήν σοι φέρω, Λόγε,
Ἰδὼν ποθεινῶς τέρμα τῶν ἐνηργμένων”.
[În anul 1704 luna Hecatombaion. Darul lui Dumnezeu şi osteneala lui Antonios, căruia
numai Hristos să-i fie slavă şi biruinţă. Îţi aduc, Cuvântule, glas de mulţumire, văzând
capătul dorit al ostenelii].

Ms. Gr. 57 (705). Sec. XVIII (1704). Hârtie; 166 fol; 32x 22 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

15. (1707) Nicolae Mavrocordat - Carte teologică

fol.1: „Καὶ τόδε Νικολάου Μαυροκορδάτου Κωνσταντινοπολίτου τοῦ μεγάλου

λογοθέτου τῆς μεγάλης τοῦ Χριστοῦ ἐκκλησίας καὶ γενικοῦ ἑρμηνέως τῆς ὀθωμανικῆς
βασιλείας. Μετεγράφη ἀπὸ τοῦ ἰδιοχείρου βιβλίου τοῦ συγγραφέως κατὰ τὸ αψζ ἔτος τὸ
σωτήριον”. - [Şi aceasta este a lui Nicolae Mavrocordat din Constantinopol, mare logofăt
al marei biserici al marei biserici a lui Hristos şi dragoman general al împărăţiei otomane.
S-a transcris după cartea scrisă de mâna proprie a autorului, în anul mântuirii 1707].

Ms. Gr. 343 (303). Sec. XVIII (1707). Hârtie; 145 fol.; 20x17 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Ţara Românească

16. (1710) Nectarie ieromonah - Comentarii la Logica lui Aristotel

F.302v.: „Οἱ ἀναγινώσκοντες μέμνητε τοῦ γράψαντος Νεκταρίου Ιερομονάχου τοῦ

Μιτυληναίου. ᾳ ψ ί ιουννίου κη’ ”. – [Cititorilor, amintiţi-vă de cel ce a scris, Nectarie
ieromonahul. 1710 iunie 28].

296
 Ms. Gr. 1400. 1710 (f.302v); 317 fol.; 22x16,5 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. În cuprinsul manuscrisului se întâlnesc numeroase însemnări şi adnotări
marginale. Frontispiciu, lucrat în peniţă cu cerneală neagră şi roşie la f.84. Iniţiale ornate
la f.9,10v,15v ş.a.

17. (1712) Nicolae Ioan din Ianina - Miscelaneu teologic

fol.393: „Μέμνησθε οἱ ἀναγινώσκοντες τοῦ γράψαντος Νικολάου Ἰωάννου ἐκ πόλεως

Ἰωαννίνων αψιβ Νοεμβρίου ις’ ”. - [Amintiţi-vă cititorilor de cel care a scris Nicolae
Ioan din oraşul Ianina, 1712, Noiembrie 16].

Ms. Gr. 568 (253). Sec. XVIII (1712). Hârtie; 472 fol.;+6 albe la început; 22x16
cm. Cartonat. De la Seminarul Central.

Ιanina (Grecia)

18. (1713) Rizos Diazos din Arta - Miscelaneu

pag.321: „Ἐγράφθη διὰ χειρὸς Ρίζου τοῦ ἀπὸ Ἄρτης κατὰ τὸ αψιγ Μαΐου ε’„. - [S-a scris
de mâna lui Rizos din Arta în anul 1713 Mai 5].

Ms. Gr. 633 (181). Sec. XVIII (1713). Hârtie; 515 pag. scrise, 22x16 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

19. (1714) Calist (copist) - Cântări liturgice şi rugăciuni

fol.29v: „Πίημα Καλλίστου. 1714”. – [Scriere a lui Calist. 1714].

Ms. Gr. 1497. Sec. XVIII (1714). 31fol.; 15x10 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Titlurile şi iniţialele sunt scrise cu roşu. De la Institutul de Istorie. Intrat în
colecţiile Bibliotecii la 25 decembrie 1961.

297
20. (1715) Dimitrios Notara - Despre deşertăciunea sfaturilor

p.145: „Δημήτριος Νωταρᾶς ἰατροσοφιστὴς ἐμεταγλώττιζε. Ἐπετέθη κορωνὶς τῷδε ιβ

Αὐγούστου αψιε ἐν Βουκουρεστίω”.-[Dimitrie Notara iatrofilozof a tradus. S-a pus capăt
(?) la 12 August 1715 în Bucureşti].

Ms. Gr. 58 (498). Sec. XVIII (1715); 145 pag. scrise; 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Ţara Românească
(Bucureşti)
21. (1715) Theodor Gheorghiu din Patra - Culegere de sentinţe şi maxime

pe scoarţa finală: „Καὶ τόδε Θεοδώρου Γεωργίου γέγραφε 1715 ἐκ Πατρῶν”. - [Şi
aceasta a scris-o Teodor Gheorghiu din Patras 1715].

Ms. Gr. 257 (463). Sec. XVIII (1715). Hârtie; 174 pag.; 22x16 cm. Cartonat. De
la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Patra (Grecia)

22. (1716) Gherman ieromonah (Olimpiotul) - Psaltichie (Irmologhion)

F.160v: „Ἐγράφη τὸ παρόν διὰ χειρὸς Γερμανοῦ ἱερομονάχου τοῦ ὀλιπιάτη, ἐκ τῆς μονῆς
τῆς Ἁγίας Τριάδος, ὅταν τὸ ἐγραφα δὲν εἴχα διαβάση γραμματικήν τελείως καὶ οἱ
ἀναγινόσκοντες μέμνησθε. 1716 Ἰουνίου θ”. – [S-a scris această carte de mâna lui
Gherman ieromonahul Olimpiotul, de la mănăstirea Sfânta Treime. Când o scriam nu
citisem deloc gramatica şi cititorii să-şi aducă aminte. 1716 iunie 9].

298
 Ms. Gr. 1510. Sec. XVIII (1716). 178fol.; numerotaţie veche cu cifre arabe: 6-
183 (f.1-178v); 22,5x15,5 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Titlurile, iniţialele,
semnele hironomice şi ftoralele sunt scrise cu roşu. Manuscrisul este împodobit cu
numeroase iniţiale ornate, lucrate în peniţă cu cerneală roşie. Legătură artistică, în piele,
cu scoarţe de lemn şi încuietori metalice, cu chenare, ornamente şi medalioane centrale
imprimate pe ambele coperte. Deteriorată la cotor. Ştampilă în roşu a bibliotecii
părintelui I.D. Petrescu la f.1,46,78v ş.a. Cumpărat de la Paul Petrescu la 28 octombrie
1969.

Măn. Sfânta Treime (?)

23. (1717) Grigorie monahul

(Proto)singhelul Marii Biserici - Carte de gramatică şi geografie

pag.191: „Τῇ τοῦ εὐτελοῦς Γρηγορίου μοναχοῦ χειρί, τοῦ τῆς μεγάλης ἐκκλησίας
συγκέλου, ἀντεγράφη κατὰ τὸ αψιζ ἔτος τὸ σωτήριον”. - [S-a transcris prin mâna
neînsemnatului călugăr, Grigorie, singhel al marii biserici, la anul mântuirii 1717].

Ms. Gr. 192 (576). Sec. XVIII. (1700-1717). Hârtie; 196 pag.; 22x16 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Constantinopol (?)

24. Gherasim din Patmos

şi Theodor - Introducere la gramatică. Autograf.

fol.1: „Τό μέν κείμενον Θεοδὸρου, ἡδ’ἑρμηνεία ἐστὶ Γερασίμου τοῦ χρηματίσαντος
διδασκάλοῦ τῆς Πάτμου σχολῆς”. - [Textul este alcătuit de Teodor, iar comentariul
(notele explicative) este al dascălului şcolii din Patmos].

299
 Ms. Gr. 129 (471). Sec. XVIII. Hârtie; 210 pag. scrise; 20x14 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Patmos
25. (1717) Dimitrios Notara – Filozofia etică

p.23: „Βιβλίον α ἢτοι ἠθικὴ φιλοσοφία προελθοῦσα ἐκ τῆς μεγάλης πηγῆς τοῦ μεγάλου
Ἀριστοτέλους τοῦ Σταγειρίτου, ἥτινα συνέθεσεν ὁ κόμης καὶ ἱππεὺς Ἐμμανουὴλ
Θησαυρὸς εὐπατρίδης τοῦ Τουρίνου, τὴν ἐμεταγλώττισε δὲ Δημήτριος Νωταρᾶς
ἰατροφιλόσοφος ὁ Πελοποννήσιος, προστάξει τοῦ μακαριωτάτου καὶ ἁγιωτάτου
πατριάρχου τῶν Ἱεροσολύμων κυρίου Χρυσάνθου τοῦ καὶ πρὸς μητρὸς θείου αὐτοῦ”. -
[Cartea întâia, adică filozofia etică, provenind din marele izvor al marelui Aristotel din
Stagira, pe care a alcătuit-o contele şi cavaleriul Emmanuel Thesaurus nobil din Turin, şi
pe care a tălmăcit-o Dimitrie Notara iatrofilozoful din Peloponez, din porunca prea
fericitului şi prea sfântului patriarh al Ierusalimului domnul Hrisant, care îi era unchi
după mamă.]
p.1065: „Μεθερμηνεύθη ἔτει ἀπὸ Χριστοῦ αψιζ ἐν Βουκουρεστίω τῆς Οὐγγροβλαχίας”. -
[S-a tradus în anul de la Hristos 1717 în Bucureştii Ungrovlahiei].

Ms. Gr. 59 (422). Sec. XVIII (1717). Hârtie; 1065 pag. scrise; 23x17 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Ţara Românească
(Bucureşti)

26. (1719) Lazăr Elefterie Scriba din Trapezunt - Carte teologică

pe scoarţa iniţială: „Ὁ Λάζαρος Σκρίβας Τραπεζούντιος μετέγραψε τὴν βίβλον

μετὰ πολλοῦ κόπου, ἐν ἔτει 1719”. - [Lazăr Scriba din Trapezunt a transcris această carte
cu multă osteneală în anul 1719].

300
 Ms. Gr. 346 (531) Sec. XVIII (1719). Hârtie; 382 pag. 20x14 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi.

Trapezunt

27. (1719) Ierotei (mitropolit) de Silistra - Carte teologică

fol.373: „Τέλος. Ἐν ἔτει αψιθ μηνὶ δεκεμβρίω. Μεταφρασθὲν εἰς διάλεκτον παρὰ
τοῦ μακαρίτου μητροπολίτου ἁγίου Δρύστρας κὺρ Ἱεροθέου”. - [Sfârşit. În anul 1719
luna Dechemvrie. Tradus în limba modernă de răposatul sfânt mitropolit al Silistrei
domnul Ieroteiu].

Ms. Gr. 347 (204). Sec. XVIII (1719). Hârtie; 373 fol. scrise; 20x14 cm. Cartonat.
De la Seminarul Central.
Dârstor (Mitropolia Proilavei) Bulgaria

28. (1719) Panos (copist) fiul lui Hristou - Psaltichie

însemnare de final: „Ἐτούτη ἡ ψαλτικὴ εἴναι τοῦ Πάνου υἱὸς Χρίστου καὶ ὅποιος νὰ τὸ
λάβη νὰ εἷναι ἀφορισμένος ἀπὸ τοὺς δέκα ἑπτὰ πατριάρχας. Τέλος καὶ τῷ Θεῷ δόξα.
Μὴν αὔγουστος 2, 1719. Πάνος υἱὸς Χρίστου”. - [Această psaltichie este a lui Panos fiul
lui Hristou şi cine o va luὰ să fie afurisit de cei 17 patriarhi. Sfârşit şi lui Dumnezeu
slavă. Luna August 2, 1719. Panos fiul lui Hristou].

Ms. Gr. 470 (670). Sec. XVIII. Hârtie; 400 fol.; 10x8 cm. Cartonat. Din biblioteca
Episcopului Ghenadie Enăceanu.

29. (1722) Dionisie ieromonahul Slatiniot, de la Agrafi - Miscelaneu249

249
Vezi şi ms. 709 (406).

301
 fol.538v: „Τέλος τῶν τοῦ Ἀριστοφάνους λόγου (sic) καὶ τῷ σωτῆρι θεῷ δόξα.
Ἐγράφη διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ ταπεινοῦ Διονυσίου ἱερομονάχου εἰς τοὺς αψκβ Μαΐου 13
ἡμέρα τρίτη”. - [Sfârşitul piesei lui Aristofan şi mântuitorului Dumnezeu slavă. S-a scris
de mâna mea smeritul Dionisie ieromonahul la 1722 Mai 13 ziua Marţi].

Ms. Gr. 680 (208). Sec.XVIII (1722-1727). Hârtie; 554 fol.; 23x17 cm. Broşat.
De la Seminarul Central.

30. (1724) Nicolae preotul (sachelarul) din Moschopole - Carte de istorie

fol.357v: „αψκδ Ὀκτομβρίου σ χεὶρ Νικολάου ἱερέως καὶ σακελλαρίου τῆς

Μοσχοπόλεως.”- [1724 Οctombrie 6, mâna lui Nicolae preotul şi sachelarul din
Moshopole].

Ms. Gr. 299 (305). Sec. XVIII (1724). Hârtie; 364 fol.; 22x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Μoscopole (Albania)

31. (1725) Clement ieromonahul - Tratat de logică

p.730: „Εἴληφε τέρμα κατὰ τὸ αψκε αὐγούστου κθ ὑπὸ χειρὸς Κλήμεντος ἱερομονάχου”.
- [A luat sfârşit la 1725 August 29 de mâna ieromonahului Clement].

Ms. Gr. 60 (442). Sec. XVIII (1725). Hârtie; 760 pag.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

32. (1727) Dionisie ieromonahul

Slatiniot, de la Agrafi - Miscelaneu250

250
Vezi şi ms. 709 (406).

302
fol.276v: „Τέλος καὶ τῷ ἁγίῳ Θεῷ δόξα, ἐν ἔτει αψκζ Ἰουνίου η’, μέμνησθε τοῦ
γράψαντος Διονυσίου ἱερομονάχου Σθλατηνιώτου ἐξ Ἀγράφων. Καὶ τὸν ἐδιάβασα τὸν
παρόντα λόγον ἀπο τὸν διδάσκαλον τὸν κὺρ Γεωργάκην Τραπεζούντιον εἰς
Βουκουρέστιον, ὤντας ἐγὼ διδάσκαλος τοῦ κὺρ Στεφανίτζα υἱοῦ τοῦ λογιωτάτου πρωήν
μεγάλου γραμματικοῦ κὺρ Παναγιώτου Κωνσταντινοπολίτου”. - [Sfârşit şi sfântului
Dumnezeu slavă, la anul 1727 Iunie 8, amintiţi-vă de scriitor, Dionisie ieromonahul
Slatiniot de la Agrafi. Şi am citit această scriere de la dascălul chir Gheorgaki
Trapezuntiul la București, fiind eu dascăl al lui chir Ştefăniţă, fiul prea învăţatului fost
mare grămătic chir Panaghioti din Constantinopol].

Ms. Gr. 680 (208). Sec.XVIII (1722-1727). Hârtie; 554 fol.; 23x17 cm. Broşat.
De la Seminarul Central.

33. (1729) Themelis (copistul) - Introducere la metoda logică a lui Aristotel

fol.97v: „αψκθ Σεπτεμβρίου κε ἐτελειώθη ἡ παροῦσα εἰσαγωγὴ διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ
ταπεινοῦ Θεμελῆ, εἰς Ἰωάννινα”. - [1729 Septembrie 25, s-a sfârşit introducerea de faţă
prin mâna mea prea smeritul Themelis, la Ianina].

Ms. Gr. 194 (191). Sec. XVIII (1729). Hârtie; 101 fol.; 16x11 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.
ȚARA ROMÂNEASCĂ (?)

34. (1729) Dionisie ieromonahul Slatiniotul – Miscelaneu

pag. 1018: Τέλος καὶ τῷ Θεῷ δόξα. Καὶ ἐτελειώθη εἰς τοὺς αψκθ Ἰουλίου θ΄, διδαχθεὶς
τὸν παρόντα λόγον παρὰ τοῦ λογιωτάτου διδασκάλου κυρίου κυρίου Γεωργίου
Θεοδώρου Τραπεζουντίου εἰς Βουκουρέστιον εἰς τὸν ἅγιον Σάββαν τὴν αὐθεντικὴν
ακαδημίαν. Μέμνησθε κἀμου τοῦ γράψαντος Διονυσίου ἱερομονάχου ἐξ Ἀγράφων ἐκ
κώμησ Σθλατείνης. - Sfârșit și lui D-zeu slavă. Și s-a terminat la 1729 Iulie 9; am învățat

303
acest discurs de la preaînvățatul dascăl domnul domn Gheorghe Teodor din Trapezunt, în
București la sfântul Sava, academia domnească. Aduceți-vă aminte și de mine care am
scris, ieromonahul Dionisie de la Agraf din satul Slatina.

Ms. Gr. 709 (406). Sec. XVIII. Hârtie; 1366 pag.; 22x17 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichități; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

35. (1730) Gherasim Vlahuldin Creta - Comentarii la fizică

p.29: „Εἰς τὰ ὀκτὼ βιβλία τῆς φυσικῆς ἀκροάσεως παραφράσεις τε καὶ ζητήματα
ἐκδοθέντα παρὰ Γερασίμου ἱερομονάχου Βλάχου τοῦ Κρητός, τοῦ τῶν ἐπιστημῶν κατ’
ἀμφοτέρων (sic) τὰς διαλέκτους κοινοῦ διδασκάλου καὶ τοῦ ἱεροῦ εὐαγγελίου κήρυκος”.
- [Tălmăciri şi cercetări la cele opt cărţi de fizică, date la lumină de ieromonahul
Gherasim Vlahul251din Creta, dascăl al ştiinţelor pe amândouă limbi şi ierochirix al
evangheliei].
p.493: este data 1730.

Ms. Gr. 62 (448)252. Sec. XVIII (1730). Hârtie; 493 pag. scrise; 21x16 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Creta

36. (1732) Antim monahul – Miscelaneu.

la fine, de altă mână decât restul manuscrisului, găsim notița: 1732. Ἐγράφη παρὰ
μοναχοῦ Ἀνθίμου: 1732, s-a scris de monahul Antim.

Ms. Gr. 722 (475). Sec. XVIII. Hârtie; 482 pag.; 22x16 cm. Broșat. De la Muzeul
de Antichități; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

251
v. şi ms. gr. 153 (509); 198 (189); 212 (544); 214 (647).
252
v şi ms. 153 (509).

304
37. (1732) Ioan - Miscelaneu

fol.113v: „Τέλος καὶ τῷ Θεῷ δόξα. Ἀμήν. Ἐγράφθη ὁ τοῦ Γρηγορίου λόγος ὑπὸ χειρὸς
Ἰωάννου τοῦ Νίκου. Ἐν ἔτεισι κατὰ τὸ χιλιστὸν ἑπτακοσιαστὸν εἰκοστὸν ὄγδοον, ἐν μηνὶ
Ἰουλίω 15”. - [Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă. Amin. S-a scris cuvântul lui Grigorie de
mâna lui Ioan al lui Nicu, la anul 1728, luna iulie 15].
fol.102: „Τέλος καὶ τῷ δόξα. Ἀμήν. Ἰωάννης ὁ τοῦ Νίκου καὶ τῶν τοῦ Ἰσιδώρου
ἐπιστολῶν τέλος”. - [Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă. Amin. Ioan al lui Nicu şi sfârşit al
epistolelor lui Isidor].
fol.15: „1731 σεπτεμβ. 2”. - [1731 septembrie 2].
fol.59v: „Τέλος 1732 ἰαννουαρίου 12”. - [Sfârşit. 1732 ianuarie 12].

Ms. Gr. 1305. Sec. XVIII (1728-1732). 224fol.; 21x15 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Iniţiale ornate cu motive zoomorfe la fol.60r-v, 61, 62 ş.a. Frontispiciu
în culori la fol.60. Frontispiciu în peniţă la fol.79. Legătură veche, în piele, cu chenare şi
ornamente presate pe ambele coperţi. Intrat în colecţiile Bibliotecii Academiei Române,
în anul 1952.

38. (1733) Dimitrie – Miscelaneu

fol. 148: Χεὶρ ἔγραψεν μαθητοῦ τοῦ παπᾶ Πέτρη λέγωμαι (sic) τὸν Δημῆτρι υἱὸς τοῦ...
(indesc.). 1733 Νοεμβρίου 8. - A scris mâna elevului preotului Petru, anume Dimitrie fiul
lui... 1733 Noiembrie 8.

Ms. Gr. 302 (306). Sec. XVIII. Hârtie; 173 fol.; 22x14 cm. Legat cu lemn. L-a
legat s-au ori au fost întrebuințate file dintr-o carte grecească tipărită. Din biblioteca
Mitropolitului Iosif Naniescu.
ȚARA ROM.?

39. (1733) Gheorghe Boiagis şi Ianache (surdul), Copişti - Psaltichie

305
pe fol ultima: „Ἤληφε τέλος ἡ παροῦσα ἀσματηκὴ στηχηράριων δι’ ἐμοῦ τοῦ ἁμαρτολοῦ
Ἰανάκης ὁ κουφῶς, καὶ τὸ ἔγραψά το Γηώργης ὁ υἰώς τοῦ Μποηατζῆ μαθητῆς τοῦ
δασκάλου Σερμπάνου ῆς ἔτη ζσμα 1733 γενα: εἰς 29”. - [A luat sfârşit această psaltichie
prin mine păcătosul Ianache Surdul, şi a scris-o Gheorghe fiul lui Boiagi elevul dascălului
Şerban la anul 7241: 1733 Ghenarie 29].

Ms. Gr. 421 (130). Sec. XVIII (1733). Hârtie; 342 fol.; 31x22 cm. Cartonat. Din
biblioteca Episcopului Dionisie de la Buzău.

40. (1734) Anonim – Miscelaneu de slujbe religioase

F.65v. Θεοῦ τὸ δῶρον μὲν, ἀνδρὸς δ’ ἀλιτροῦ, καὶ ἀμονάχου πόνος. Εν ἔτει σ<ωτη>ρίω
α ψ λ δω, κατὰ μῆνα ἰανουάριον. <=Dar al lui Dumnezeu, însă trudă a unui bărbat păcătos
şi amonah. La anul mântuirii 1734, luna ianuarie>.

Ms. Gr. 1371. (1734) (f.56v); 57f.; 30x20 cm.Textul este scris, în cursivă, cu
cerneală neagră şi roşie. Manuscrisul este împodobit cu: o miniatură, în culori,
reprezentând pe Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil, încadrată într-un frontispiciu artistic,
la f.2; numeroase iniţiale ornate şi frontispicii lucrate artistic, în culori; viniete, în peniţă,
cu cerneală roşie, la f.3v, 38v, 56v. Legătură artistică, în piele, cu scoarţe de lemn şi două
încuietori metalice, cu chenare, ornamente şi medalioane centrale, aurite, presate. vA
aparţinut reginei Elisabeta a Greciei, care l-a dăruit lui Al. Tzigara-Samurcaş, la 18
martie 1915 (vezi însemnarea de la f. 1). Cumpărat de la M. Berza, la 25 ianuarie 1955.

41. (1735) Αtanasie ierodiacon - Nomocanon

fol.217v: „Τό του ἱεροδιακόνου Ἀθανασίου 1736 Ὁκτομβρίου 21. Ἀντεγράφει ὁ

παρὼν νόμος εἰς Κατράνιτζαν ὤντας διάκονος τοῦ μακαρίτου θείου μου κὺρ Προχώρου”.
- [Cartea este a ierodiaconului Atanasie 1736 Octombrie 21. Prezenta lege a fost copiată
în Catraniţa, când eram diacon al răposatului meu unchiu chir Prohor].

306
 Ms. Gr. 990. Sec. XVIII (1735). Hârtie. 226 fol.; 19x15 cm. Legătură modernă în
piele. Primit de la Administraţia Casei Bisericii.

Catraniţa

42. (1736) Athanasie Halidas Sarasitis - Manualul lui Vlastaris

fol.82v: „Ὁ ἐν ἱερεῦσιν ἐλάχιστος καὶ σακελλάριος Χαλίδας Ἀθανάσιος ὁ

Σαρασίτης πέλω γραφεὺς τοῦ παρόντος νομίμου Ματθαίου τοῦ Βλάσταρι, ἐν ἔτει
σωτηρίῳ αψμσ Ἰουνίου α.” - [Cel mai smerit dintre preoţi şi sachelar Athanasie Halidas
Sarasitul sunt scriitorul pravilei de faţă a lui Matei Vlastaris în anul mântuirii 1736 Iunie
1].

Ms. Gr. 291 (128). Sec. XVIII (1736). Hârtie; 90 fol.; 36x25 cm. Cartonat. Din
Biblioteca Episcopului Dionisie de la Buzău.

43. (1742) Ioan (primichirios), Notarul Marii Biserici - Tetraevangheliar

pag. 389: „Ἐν ἔτει σωτηρίω αψμβ εἴληφε τέρμα Ἰουνίου ιδ παρ’ Ἰωάννου
πριμικηρίου τοῦ νοταρίου τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας.” - [În anul mântuirii
1742 a luat sfârşit la 14 Iunie prin Ioan primichirios, notarul marii biserici a lui Hristos].

Ms. Gr. 317 (695). Sec. XVIII (1742). Hârtie; 389 pag. scrise; 44x31 cm. Legat
cu piele. De la Seminarul Central.

Constantinopol (?)

44. (1743) Diamant Petala (Vryllos)

din Târnavul Tesaliei - Introducere la studiu de logică

307
fol.347: „Κτῆμα ἐμοῦ τοῦ Διαμάντου Πεταλᾶ τοῦ καὶ Βρύλλου ἐκ Τυρνάβου τῆς
Θετταλίας, πέρας εἴληφες αὕτη ἡ πραγματεία ἐν ἔτει αψμγ ἐν Βουκουρεστίω”. - [Averea
mea Diamant Petala numit şi Vryllos din Târnavul Tesaliei; s-a sfârşit această scriere la
anul 1743 în Bucureşti].

Ms. Gr. 64 (47). Sec. XVIII (1743) Hârtie; 376fol.; 22x16 cm. Cartonat. De la
Facultatea de Teologie.

Ţara Românească
(Bucureşti)

45. (1743) Iosif (copist) - Rugăciuni

fol.37: „Ἐτελειώθη τὸ παρὸν ἔργον δίαχειρὶ Ἰωσὴφ ἐν έτη 1743”. - [S-a sfârşit lucrarea
de faţă de mâna lui Iosif, la anul 1743].

Ms. Gr. 1116. Sec. XVIII (1743). 38fol.; 15x9,5 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră şi roşie. Frontispiciu, în peniţă, la fol.2. Desene, reprezentând palatele lui David,
biserica Sfântului Mormânt ş.a., lucrate în peniţă cu cerneală neagră, la fol.5v,6v,7v ş.a.

46. (1744) Diamant Petalas și Vryllos din Târnav – Fizica lui Coridaleu

Manuscrisul a mai fost în posesia lui Eliade Manasse și a fost scris în București la 1744
de Diamant Petala zis și Bryllos din Târnova (însemnare finală).

Ms. Gr. 894. Sec. XVIII (1744). Hârtie, 454 fol.; 23x17 cm. Cartonat. De la Gr.
G. Tocilescu.

47. (1744) Nicolae Cipriotul – Tratat de logică (rezumat al lui Coridaleu).

308
pag. 231: Χεὶρ Νικολάου Κυπρίου 1744. - Mâna lui Nicolae din Cipru. 1744.
Ms. Gr. 195 (393). Sec. XVIII (1744). Hârtie; 101 fol.; 16x11 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

48. (1745) Diamant Petala (Vryllos) din Târnavul Larissei / Tesaliei - Carte despre suflet

fol.1: „αψμδ: κσ τοῦ Νοεμβρίου ἠρξάμην τοῦ περὶ ψυχῆς”. - [1744 Noemvrie 26 am
început scrierea despre suflet].
fol.277: „Ἐπεραιώθη δὲ ἡ περὶ ψυχῆς πραγματεία μαθήσει ἐν ἔτει σωτηρίω αψμε,
κατὰ τὴν κβ τοῦ Νοεμβρίου μηνὸς, ἐν Βουκουρεστίω. Κτῆμα καὶ πόνος ἐμοῦ Διαμάντου
Πεταλᾶ τοῦ (καὶ Βρύλλου manu recent.) ἐκ Τυρνάβου τῆς Λαρίσσης”. - [Cartea despre
suflet s-a sfârşit de învăţat în anul mântuirii 1745 la 22 ale lunii Noemvrie, în Bucureşti;
averea şi osteneala mea Diamant Petala zis şi Vryllos din Târnovul Larissei].

Ms. Gr. 66 (255). Sec. XVIII (1745) Hârtie; 287 fol.+ 15 albe la început; 23x17
cm. Cartonat. De la Seminarul Central.

Ţara Românească
(Bucureşti)

49. (1745) Matei prostosinghelul de Pogoniana - Carte despre suflet

fol.367v: „Ἐπεραιώθη δὲ ἡ περὶ ψυχῆς παροῦσα πραγματεία μαθήσει ἐν ἔτει σωτηρίω

αψμε κατὰ τὴν κβ τοῦ νοεμβρίου μηνὸς ἐν Βουκουρεστίω. Κτῆμα καὶ πόνος ἐμοῦ
Ματθαίου πρωτοσυγκέλου τοῦ ἐκ Πωγωνιανῆς”. - [Şi s-a sfârşit de învăţat scrierea de
faţă despre suflet în anul mântuirii 1745 în 22 a lunii Noemvrie la Bucureşti. E osteneala
şi averea mea Matei protosinghel de Pogoniana].

Ms. Gr. 65 (48). Sec. XVIII. (1745) Hârtie; 367 fol.; 22x16 cm. Cartonat. De la
Facultatea de Teologie.

309
 Ţara Românească
(Bucureşti)

50. (1746) Diamant Petala (Vryllos) - Tratat de medicină253

pag.1: „Ἐν ἔτει αψμε Νοεμβρίου κς’ ἠρξάμην τῆς βίβλου”.- [În anul 1745 Noiembrie 26
am început această carte].
pag.216: „Ἐπεραιώθη δὲ μαθήσει ἐν ἔτει σωτηρίῳ αψμσ κατὰ τὴν κ’ τοῦ Ἰουνίου
μηνὸς ἐν Βουκουρεστίῳ, κτῆμα καὶ πόνος ἐμοῦ Διαμάντου Πεταλᾶ τοῦ (καὶ Βρύλλου) ἐκ
Τυρνάβου τῆς Λαρίσσης”. - [S-a sfârşit de învăţat în anul mântuirii 1746 la 20 ale lunii
Iunie, în Bucureşti, averea şi osteneala mea Diamant Petala (zis şi Vryllos) din Târnovul
Larissei].

Ms. Gr. 778 (435). Sec. XVIII (1746). Hârtie; 216 pag. scrise; 23x17 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Ţara Românească
(Bucureşti)

51. (1748) Sava - Miscelaneu

F.47v: „În cerneală roşie: Συνεγράφθη ἡ παροῦσα χρηστοήθεια ἐμοί τῷ Σάββα. Ἐν ἔτει ᾳ
ψ μ ηω. Νοεμβρίου ηη”. – [S-a scris hristoitia de faţă de către mine Sava, la anul 1748
noiembrie 8].

Ms. Gr. 1514. Sec. XVIII (1748). 227fol.; 23x17 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră şi cuprinde numeroase adnotări marginale. Frontispicii şi iniţiale ornate, lucrate în
peniţă, cu cerneală neagră la f.48,114,122 ş.a. Legătură modernă, în pergamoid.
Cumpărat de la Ileana Spătaru, în anul 1970 aprilie 20.

253
v şi ms. 894 Camariano, vol. II.

310
52. (1750) Mihail - Introducere la filozofie

fol.294v: „Τέλος τῶν η τῆς φυσικῆς ἀκροάσεως βιβλίων, περαιωθέντων ἐν ἔτει σωτηρίω
αψν αὐγούστου ζ ἐν Βουκουρεστίω τῆς Βλαχίας, ἐν ἡμέραις τοῦ σοφωτάτου διδασκάλου
κυρίου Ἀλεξάνδρου Παππᾶ Ἀναστασίου, ἡγεμονεύοντος τοῦ ὑψηλοτάτου ἡμῶν
αὐθέντου κυρίου κυρίου Γρηγορίου Γκίκα βοεβόδα τοῦ σοφωτάτου, καὶ ἐγράφθη διὰ
χειρὸς ἐμοῦ τοῦ Μιχαήλ”. - [Sfârşitul celor opt cărţi de fizică acroamatică, încheiate în
anul mântuirii 1750 August 7 în Bucureştii Valahiei, în zilele prea înţeleptului dascăl
Alexandru Papa Anastasiu, pe când domnea prea înaltul nostru stăpân domnul domn
Grigorie Ghica Voievod cel prea înţelept, şi s-a scris de mâna mea Mihail].

Ms. Gr. 67 (707). Sec. XVIII (1750). Hârtie; 312 fol.; 32x21 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Ţara Românească
(Bucureştii Valahiei)

53. (1750) Αnghelis (copist) - Nomocanon (Carte de legi)

fol.142: „Ἐγράφη τὸ παρὸν νομικὸν διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ ἁμαρτωλοῦ καὶ ἀμαθοῦς
ὑπὲρ πάντας, ἐν τῇ ἁγιωτάτη ἐπισκοπῇ Μπουζέου τῆς Οὐγκροβλαχίας, ἐπὶ τῆς ἡγεμονίας
τοῦ εὐσεβεστάτου ἡμῶν αὐθέντου κυρίου κυρίου Γρηγορίου Γκίκα βοεβόδα,
ἀρχιερατεύοντος δὲ ἐν τῇ παρούση ἐπισκοπῇ Μπουζέου τοῦ θεοφιλεστάτου καὶ
λογιωτάτου πατρὸς ἡμῶν κυρίου κυρίου Φιλαρέτου τοῦ ἐκ Ζακύνθου, μετὰ δαπάνης
αὐτοῦ εἰς ἀείδιον μνήμην, ἐν ἔτει αψν, ταπεινὸς αὐτοῦ δοῦλος Ἀγγελής.” -
[Nomocanonul de faţă a fost scris prin mâna mea păcătosul şi neînvăţatul între toţi, în
prea sfânta episcopie a Buzăului Ungrovlahiei, pe timpul domniei prea evlaviosului
nostru Domn Domnul Grigorie Ghica Voievod, păstorind în această episcopie a Buzăului
prea iubitul de Dumnezeu şi prea învăţatul nostru părinte domnul Filaret din Zakynthos,
cu cheltuiala lui pentru veşnica lui pomenire, în anul 1750, sluga sa plecată, Anghelis].

311
 Ms. Gr. 286 (177). Sec. XVIII (1750). Hârtie; 142 fol.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Ţara Românească

54. (1751) Paisie (copist) - Miscelaneu

fol.19v: „Eteliose to paron tetradhion, maiu 25, c<η>e essto is enthimisin Idiochiron tu
paissiu”. - [S-a terminat tetradul (caietul) de faţă. Mai 25. Şi să fie spre amintire. Scris de
mâna lui Paisie].
fol.25: „1751 απριλίου 2, eghina egho o paissios o ierodhiaconos tu mamoli o
ierodhiaconos opu eliturghissan thio archieris, o grigorios o evripu, che o mitilinis chir o
anthimos, o thios mu. Che esto is enthimissin”. - [1751 aprilie 2. Eu Paisie am fost făcut
ierodiacon la Mamoli, unde au slujit doi arhierei: Grigorie de Evrip şi chir Antim de
Mitilene, unchiul meu. Şi să fie spre amintire].

Ms. Gr. 1209. Sec. XVIII (1751). 463fol.; 21x16 cm. Textul este scris de mai
multe mâini, cu cerneală neagră şi roşie. Frontispicii în peniţă şi culori la fol.12 şi 105.
Iniţiale ornate la fol.12r-v, 13r-v, 14r-v ş.a. Legătură veche în piele pe scoarţe de lemn, cu
încuietori metalice. Din biblioteca Bibescu-Mogoşoaia, 1951.

Grecia

55. (1752) Filotei ieromonahul-

Peristeriot (?) - Introducere în filozofie

fol.561v: „Τέλος τῶν ὀκτὼ τῆς φυσικῆς ἀκροάσεως βιβλίων, περαιωθήσης (sic)
ἐν ἔτει σωτηρίω αψνβ μουνυχιῶνος ἐνάτη μετὰ εἰκάδα ἐν τῇ μεγάλη κυριακῇ τοῦ ἁγίου
Πάσχα, Ἱσβορίω τῷ χωρίῳ τῆς Βλαχίας, παραδώσει μὲν τοῦ κυρίου διδασκάλου μοι
Γεωργίου τοῦ Λαρισσαίου, γράμματι δὲ μεταγεινιῶνος ὀγδόη, ἐπὶ τοῦ Γρηγορίου Γκῖκα
βοεβόδος (sic) πάσης Οὐγγροβλαχίας, ἀρχιερατεύοντος ἔτι κυρίου Νεοφύτου τοῦ ἐκ

312
Κρίτης (sic): θεῶ δὲ τῷ τρισηλίῳ ἀεὶ ἔστω τε δόξα, ἀμήν”. - [Sfârşitul celor 8 cărţi ale
Fizicei, care a fost sfârşită în anul mântuirii 1752, luna Munychion în 29 (29 Martie?), în
ziua de Duminică Sf. Paşti, în satul Izvor al Valahiei, după învăţătura profesorului meu d-
l Gheorghe din Larisa; iar de scris, la 8 ale lui Metageitnion (8 Iulie?), pe vremea lui
Grigore Ghica Voievod a toată Ungrovlahia, pe când era încă mitropolit domnul Neofit
din Creta: iar prea strălucitului Dumnezeu să-i fie slavă în veci, amin.]
fol.1, citim: Κτῇμα Φιλοθέου ἱερομονάχου Περιστεριώτου. - [Averea lui Filotei
ieromonahul Peristeriot254].

Ms. Gr. 68 (49). Sec. XVIII (1752). Hârtie; 561 fol.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Facultatea de Teologie.

56. (1754) Alexandru (fost mare portar) - Istorie (Despre şahi).

fol.248: „Τὸ παρὸν βιβλίον ἐμεταγλωτίσθει ἀπὸ τούρκικα καὶ ἐγραύθη εἰς ἁπλὴν φράσιν
διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ ταπεινοῦ Ἀλεξάνδρου πρώην μεγάλου πορτάρη, εἰς τοὺς 1754
Μαΐου 10”. - [Această carte a fost tradusă din turcă şi scrisă pe limba cea simplă de mine
smeritul Alexandru, fost mare portar, la anul 1754 Mai 10].

Ms. Gr. 887. Sec. XVIII (1754). Hârtie, 248 fol.; 19x15 cm. Cartonat. Cumpărat.

57. (1755) Theodor Anastasie Kavaliotis, Protoiereul - Tratat de logică

fol.2: „αψνε Ἀνθεστηριῶνος πέμπτη μεσοῦντος. Λογικὴ πραγματεία

συναρμολογηθεῖσα παρὰ τοῦ ἱεροσοφολογιωτάτου πρωτοπαπᾶ Μοσχοπόλεως καὶ
διδασκάλου κυρίου Θεοδώρου Ἀναστασίου Καββαλιώτου καὶ παρ’αὐτοῦ ἐκδοθεῖσα ἐν
τῇ τῆς ἰδίας πατρίδος νεωστὶ ἰδρυθείση σχολῆ”. - [1755 luna Anthesterion (Februarie?) în
15. Tratat de logică compus de prea învăţatul protoiereu al Moschopolei şi profesor

254
Suntem de părere că autorul manuscrisului (copistul) este Filotei ieromonahul Peristeriot, fiindcă grafia
de la fol.1 este aproape identică cu restul manuscrisului. 141 (236); 141 (236); 197 (87).

313
domnul Theodor Anastasie Kavaliotis şi dat la lumină în şcoala de curând înfiinţată în
propria-i patrie.]
fol.99, citim: „Τέλος καὶ τῷ θεῷ δόξα καὶ κράτος, ἐγράφη δι’ἰδίας χειρός αὐτοῦ
τοῦ συναρμολογήσαντος”. - [Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă şi putere; s-a scris de chiar
mâna alcătuitorului.]

Ms. Gr. 70 (210)255. Sec. XVIII (1755). Hârtie; 100 fol.; 28x20 cm. Cartonat. De
la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Moscova

58. (1755) Toma din Castoria - Comentarii la cărţile lui Aristotel

fol.274: „Τέλος τοῦ περὶ ψυχῆς βιβλίον, ἐπεραιώθη δὲ ἐν ἔτει χιλιοστῶ

ἑπτακοσιοστῶ πεντηκοστῶ πέμπτω σωτηριώ δει, γέγραπταί τε, καὶ ἀνέγνωσται ἐμοὶ τῶ
ἐν ἐλαχίστοις τῶν φοιτητῶν, Θωμᾶ τῶ ἐκ Καστορίας ἐκ χώρας Κρεπανῆς”. – [Sfârşitul
cărţii despre suflet; s-a terminat în anul mântuirii 1755; s-a scris şi s-a citit de mine, cel
mai umil între studenţi, Toma din Castoria, din satul Crepani].
fol.2: „Καὶ τόδε Θωμᾶ τοῦ ἐκ Καστορίας, β’ λογοθ’. Αφιερώθη δὲ νῦν τῆ ἐν<sic> Ιασίω
αυθεντικῆ σχολῆ ὑπὸ Αργυρῆς συζύγου αὐτοῦ”. – [Şi aceasta este a lui Toma din
Castoria, al doilea logofăt, iar acum a fost dăruită şcolii domneşti din Iaşi de către
Arghira, soţia acestuia].

Ms. Gr. 1418. Sec. XVIII (1755) 274 fol.; 27x19cm.Textul este scris cu cerneală
neagră. Manuscrisul cuprinde numeroase însemnări marginale. Legătură veche, în piele,
cu chenare şi ornamente presate pe ambele coperte şi cotor.

Crepani

59. (1758) Ioanachi Nicolaidis

255
v şi ms. gr. 144 (312).

314
Postelnicul din Zagura - Carte de învăţături

fol.270: „Ἐτελειώθη τὸ παρὸν ἐν αψνη Μαρτίου ε’ ἡμέρα πέμπτη εἰς Φωξάνι τῆς
Μολδαβίας. Ἐγράφθη διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ ἐλαχίστου Ἰωαννάκη Νικολαΐδη καὶ
ποστελνίκου τοῦ ἐκ Ζαγουρᾶς”. - [S-a sfârşit cartea de faţă la 1758 Martie 5 ziua Joi în
Focşanii Moldovei. S-a scris de mâna mea prea umilul Ioanachi Micolaidis postelnicul
din Zagura].

Ms. Gr. 813. Sec. XVIII (1758). Hârtie; 271 fol.; 21x15 cm. Cartonat. Cumpărat.

Μοldova (Focşani)

60. (1758) Stan Constantin (copist) - Miscelaneu

fol.97v: „Ἡ παροῦσα βίβλος ἐγράφη παρ’ ἐμοῦ Στάνου Κωνσταντίνου, ἐν ἔτει ,αψνηω,
μήνα Ἰουλλίου ζω”. - [Cartea de faţă s-a copiat de mine Stan Constantin, la anul 1758,
luna iulie 7].

Ms. Gr. 1222. Sec. XVIII (1758). 116fol.; paginaţie veche cu cifre arabe: 1-190
(fol.3-97v); 20,5x16 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură veche, în piele.
Din biblioteca Bibescu-Palatul Mogoşoaia.

61. (1759) Agapie Papantonopoulos – Miscelaneu

fol. 123: Ἀγαπιου ἐν ἱεροῖσ μοναχοῖσ, ὧ ἐπίκλην Παππαντονόπουλοσ, χείρ. Ἐν τῷ τῆσ

Κωνσταντινουπόλεωσ Ὀρτάκϊοι ὄντοσ 1759 Σεπτεμβρίου 12, ὠφελείᾳ πάντων. - Mâna
lui Agapios dintre sfinții monahi, cu numele Papantonopoulos, pe când era în Ortiakioi al
Constantinopolului, 1759 Septembrie 12, spre folosul tuturor.

Ms. Gr. 638 (304). Sec. XVIII (1759). Hârtie; 332 fol.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.
.

315
62. (1759) Pascal gramaticul - Miscelaneu

fol.1v: „Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἂλλοις <Πάσχαλης> γραμματικὸς, κατὰ τὸ αψνθ ἱεραρχοῦντος
τοῦ εὐ σεβεστάτου ἐκλαμπροτάτου καὶ σοφωτάτου αὐθέντου κυρίου κυρίου Ἰωάννου
Σκαρλάτου Γγύκα Βοεβόδα καὶ ἡγεμῶν (sic)”. - [Şi aceasta împreună cu altele Pascal
gramaticul, la anul 1759 pe când domnea preaevlaviosul, preastrălucitul şi înţeleptul
stăpân, domnul Ioan Scarlat Ghica Voievod şi domn].

Ms. Gr. 637 (212). Sec. XVIII (1759). Hârtie; 161 fol.; 30x22 cm. Legat cu piele.
De la Seminarul Central.

Moldova

63. (1760) Antonie protopsalt – Catastif

Τὸ παρὸν μνημονευτικὸν κατάστιχον ἀνεγράφει παρ΄ ἐμοῦ τοῦ εὐτελοῦς δούλου <τοῦ>
ὑψιστου Ἀντωνίου τοῦ πρωτοψάλτου, ἐν ἔτει αψξ΄ Ἰουνίου κε΄. - Catastiful de față a fost
copiat de mine smeritul rob al celui de sus Antonie Protopsaltul, în anul 1760, Iunie 25.

Ms. Gr. 1035. Sec. XVIII (1760 f. 1v), hârtie, 28 f., 28x8 cm., scris de mai multe
mâini, legat peste tot cu piele. Pe ms. nu este dată proveniența.

Țara Românească

64. (1761) Paleologu – Miscelaneu

fol. 240: Γέγραπται χειρὶ σῷ φίλῳ Παλαιολόγῳ. - S-a scris de mâna amicului tău
Paleologu.

Ms. Gr. 639 (290). Sec. XVIII (1761). Hârtie; 269 fol.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

316
65. (1762) Constantin Gheuca din Mesia - Tratat de gramatică

pe verso, fol.2: „Ἐκ τῶν τοῦ Κωνσταντίνου Γκέουκα τοῦ ἐκ Μησίας.” - [Dintr-ale lui
Constantin Gheuca din Mesia].
la final: „Γέγραπται δὲ παρ’ἐμοῦ τοῦ ἐκ Μησίας Κωνσταντίνου Γκέουκα, ἒτει τῷ
σωτηρίῳ αψξβ. Ἰουλίου ι.” - [S-a scris de mine Constantin Gheuca din Mesia, în anul
mântuirii 1762, Iulie 10].

Ms. Gr. 119 (384). Sec. XVIII (1762). Hârtie; 461 pag. scrise + 14 fol.
nenumerotate la început; 32x20 cm. Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai
înainte al Colegiului Sf. Sava.

Moesia

66. (1763) Εvghenie din Corfu din Corfu - Miscelaneu

fol.26: „Tὸ παρὸν πόνημα εἶναι τοῦ κὺρ Εὐγενίου διδασκάλου τοῦ ἐκ Κερκύρας.
,αψξγω βοεμβ. Ιη μετεγράφη”. - [Lucrarea de faţă este a lui chir Evghenie, dascălul din
Corfu. S-acopiat în 1763 noiembrie 10].

Ms. Gr. 1224. Sec. XVIII (1763); 325fol.; 20x14,5 cm. Textul este scris de mai
multe mâini, cu cerneală neagră. Iniţiale ornate la fol.107, 108r-v, 109v ş.a. Legătură
veche în piele, cu chenare presate pe ambele coperţi. Din biblioteca Bibescu-Palatul
Mogoşoaia.

Corfu

67. (1763) Iane Dămboviceanu - Psaltichie

fol. 2-17 notiţă în lb. română:

317
 „Această carte psaltică ce să numeşte Stihirariu fost-au a răposatului dumnealui
Iane Dămboviceanu biv vel medelnicer părintelui mieu, însă scrisă cu mâna sa, toată
desăvârşît; dar den viaţa lui fost-au afierosit-o la sfânta mănăstire Hurezii, ca dupe
moartea sa să să dea întru a sa pomenire. Deci acum întâmplându-i-se moarte grabnică,
încă şi fără de grai şi ştiind eu că iaste afierosită la această mai sus numită sfântă
mănăstire ca să nu ascunzu talantul şi să întru subt blestemul părintelui mieu (vecinică fie
pomenirea sa) am dat-o la această sfântă mănăstire pe mâna sfinţiei sale părintelui
egumen şi arhimandrit chirio chir Dionisie ca să fie statornică şi nestrămutată sfintei
mănăstiri şi lui vecinică fie pomenire, iar care după vremi dela egumenul mănăstirei după
vremi va sta de se va cuteza a o înstrăina dela această sfântă mănăstire, să-i fie părtaş
însuşi Hristos la a doua venire şi la înfricoşata judecată, şi am scris cu mâna mea. Iunie 3
zile, leat 1763. Ioan Dămboviceanu postelnic. – Alături de iscălitură se află şi două
peceţi, una a tatălui şi alta a fiului.

Ms. Gr. 450 (379). Sec. XIX. Hârtie; 360 fol. scrise; 32x22 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi.

Hurezi (mănăstire)

68. (1764) Filaret (Arhiepiscopul?) - Caiet de însemnări

pe prima scoarţă: „Σημειωματάριον ἰδιοχείρως χειρόγραφον τοῦ μακαρίου Φιλαρέτου”. -

[Caiet de însemnări scris de mâna proprie a fericitului Filaret 256].

Ms. Gr. 258 (308). Sec. XVIII (1764). Hârtie, 82 fol.; 20x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Ţara Românească

256
Probabil că este caietul de însemnări al Mitropolitului Filaret I al Ungrovlahiei (1753-1760). La fol. 2 se
vede că această culegere a fost începută în anul 1764.

318
69. (1764) Anton Vizantie - Miscelaneu

fol.35: „Χρηστοήθεια συντεθεῖσα παρὰ τοῦ τιμιωτάτου καὶ λογιωτάτου ἀρίστου τε ἔν τε

γραμματικῆ καὶ φιλοσοφία καὶ πάση ἂλλῃ παιδείᾳ διδασκάλου τῆς πατριαρχικῆς σχολῆς
κυρίου κυρίου Ἀντωνίου τοῦ Βυζαντίου. Προοίμιον”. - [Hristoithie compusă de prea
cinstitul, învăţatul şi distinsul în gramatică, filozofie şi orice altă ştiinţă, profesor la şcoala
patriarhală domnul Anton Vizantie. Introducere].
fol.92: „1764 νοεμβρίου 12 Βουκουρέστιον”. - [1764 Noiembrie 12, Bucureşti].

Ms. Gr. 640 (44). Sec. XVIII (1761-64). Hârtie; 258 fol.; 24x17 cm. Cartonat.

Ţara Românească

70. (1764) Gheorghe Ampelakiotis - Miscelaneu

pag.70: „Εἴληφε τέρμα ἐκ χειρὸς Γεωργίου Ἀμπελακιώτου 1764 Σεπτεμβρίου 13”. - [A

luat sfârşit prin mâna lui Gheorghe Ampelakiotis, 1764 Septembrie 13].
Ms. Gr. 641 (473). Sec. XVIII (1764-65). Hârtie; 235 pag. scrise; 22x16 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi.

Αmpelakia Larissei(?!)

71. (1764 – 1765) Ioan – Retorică

pe prima pagină sus: 1764 ωκ: (sic) 12 χεὶρ Ἰωάννου. - 1764 Octombrie 12, mâna lui
Ioan.

Ms. Gr. 121 (613). Sec. XVIII (1764 – 65). Hârtie; 398 pag.; 19x14 cm. Cartonat.
De la Muzeul de Antichități; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

72. (1765) Evghenie Sumeliotul - Gramatică greacă

319
fol.1: „Σὺν τοῖς ἄλλοις καὶ τόδε γράψας Εὐγένιος ἱερομόναχος Σουμελίωτης”. -
[Împreună cu altele a scris-o şi pe aceasta ieromonahul Eugenie Sumeliotul].
fol.2: „Σὺν τοῖς ἄλλοις καὶ τόδε γράψας Εὐγένιος ἱερομόναχος Σουμελίωτης.
1765”. - [Împreună cu altele a scris-o şi pe aceasta ieromonahul Evghenie Sumeliotul.
1765].

Ms. Gr. 200 (321). Sec. XVIII. Hârtie; 57 fol.; 20x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Μănăstirea Sumela

73. (1765) Ioan Diamandis Dimarios

din Ianina - Miscelaneu teologic

fol.1: „Ἐγράφη δὲ διὰ χειρὸς Ἰωάννου Διαμαντῇ ἐξ Ἰωαννίνων 1765 αὐγούστω 18,
Βουκουρέστι”. - [S-a scris de mâna lui Ioan Diamandis Dimarios din Ianina. 1765 august
18, Bucureşti].
fol.50v: „Παρ’ Ἰωάννου Διαμαντῇ Δημαρίου ἐξ Ἰωαννίνων, αὐγού<στου> λη
ἐγράφη ἐν κώμῃ Βουκουρεστίου Κοντζέστι”. - [S-a scris de Ioan Diamandi Dimarios din
Ianina, la 30 august, în comuna Conţeştii Bucureştiului].

Ms. Gr. 1300. Sec. XVIII (1765). 76fol.; 20x14,5 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Foaia de titlu încadrată în chenar lucrat artistic în peniţă, cu cerneală
neagră. Frontispicii, lucrate în peniţă, cu cerneală neagră la fol.5, 17, 32v, 43, 51.
Legătură nouă, în pergamoid. Intrat în colecţiile Bibliotecii Academiei Române, în 1952.
Provenienţă necunoscută.

Ţara Românească
(Conţeşti)

320
74. (1765) Ioan (copist) - Colecţie de proverbe, maxime şi sfaturi morale

pag.194: „Ἀρχιθύτου Δακίης δὴ Γρηγορίοιο μέν εἰμι Κτῆμα, Ἰωάννου δ’ἐκ χερὸς
ἀντεγράφην”. - [Sunt proprietatea lui Grigorie mitropolitul Daciei, şi am fost transcris de
mâna lui Ioan].
pe scoarţa finală: „αψξε Ἰαννουαρίου α”. - [1765 Ianuarie 1].

Ms. Gr. 259 (480). Sec. XVIII (1765). Hârtie; 360 pag. 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

Ţara Românească

75. (1767) Anastasie ieromonahul - Τratat de gramatică

fol.49: „1767 Ἰουλίου 20 ἠρξάμην”. - [1767 Iulie 20 am început].

fol. 189v: „Ἐν ἔτει 1767 Σεπτεμβρίου ιβ Βουκουρέστιον, Ἀναστάσιος
ἱερομόναχος”. - [În anul 1767 Septembrie 12 Bucureşti, ieromonahul Anastasie].

Ms. Gr. 196 (583). Sec. XVIII. (1767). Hârtie; 189 fol. scrise; 16x11 cm.
Cartonat. De la Seminarul Central.

Ţara Românească
(Bucureşti)
76. (1768) Εvghenie ieromonahul (Sumeliotul) - Explicări la cărţile lui Aristotel

fol.1: „Ἐκ τῶν τοῦ Εὐγενίου ἱερομονάχου Σουμελιώτου”. - [Din ale

ieromonahului Eugenie Sumeliotul].
fol.483v: „Καὶ τόδε τυγχάνει γ’ὂν Εὐγενίου ἱερομονάχου τοῦ Σουμελιώτου κτῆμα
σὺν τοῖς ἄλλοις βιβλίοις, λέγω δὴ σὺν τῇ μεθόδῳ Θεοφίλου τοῦ Κορυδαλλέως καὶ τῷ
περὶ φυσικῆς ἀκροάσεως τοῦ αὐτοῦ, καὶ τῇ περὶ ψυχῆς πραγματείᾳ τοῦ αὐτοῦ, τοῖς τε
προγυμνάσμασι τοῦ Ἀφθονίου καὶ τῇ εἰσαγωγῇ τῆς λογικῆς τοῦ Σουγδουρῆ καὶ τῇ

321
Εῦγενίου τοῦ Βουλγάρεως λογικῇ. 1768 Ἀπριλίου πρώτη.” - [Şi aceasta este averea
ieromonahului Eugenie257 Sumeliotul împreună cu celelalte cărţi, şi anume: Metoda
logică a lui Teofil Coridaleu, Fizica acroamatică a aceluiaşi, Scrierea despre suflet a
aceluiaşi, Pregătirile lui Aphthonios, Introducerea la logică a lui Sugduris şi Logica lui
Eugenie Bulgarul. 1768 Aprilie 1].

Ms. Gr. 74 (227). Sec.XVIII. Hârtie; 483 fol.; 27x18 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Mănăstirea Sumela

77. Ioan Diamant din Ianina – Miscelaneu

fol.109: „Ἀντεγράφη παρ’ἐμοῦ Ἰωάννου Διαμάντου τοῦ ἐξ Ἰωαννίνων κατὰ μῆνα τοῦ
αψξη ἔτους Σεπτέμβριον. Ἰωάννης Διαμαντιάδης”. - [S-a transcris de mine Ioan Diamant
din Ianina în luna Septembrie a anului 1768. Ioan Diamantiadis].

Ms. Gr. 642 (584). Sec. XVIII (1768). Hârtie; 131 fol.; 17x11 cm. Cartonat. Din
biblioteca Mitropolitului Iosif Naniescu.

Ianina (Grecia)

78. (1769) Daniel monahul

din Patmos - Introducere la gramatică

fol.1: „Ἑρμηνεία εἰς τὸ τέταρτον τῶν εἰς τέσσαρα τῆς γραμματικῆς τοῦ κυρίου
Θεοδώρου Γαζῆ φιλοπονηθεῖσα χάριν τῶν φιλομαθῶν παρὰ Δανιὴλ μοναχοῦ τοῦ

257
Credem că manuscrisul a fost copiat de acelaşi Evghenie Sumeliotul, cel care dealtfel îl şi deţine, fiindcă
observăm că în notiţa de final, se menţionează ca fiind posesorul acestuia, ceea ce este un lucru neobişnuit.
v. şi ms. gr. 144 (312); 199 (207).

322
Πατμίου”. - [Tălmăcire la cartea a patra din cele 4 ale gramaticii domnului Theodor
Gazis lucrată pentru doritorii de învăţătură de către Daniel călugărul din Patmos 258].

Ms. Gr. 128 (267). Sec. XVIII. Hârtie; 207 fol.+3 nenumerotate la început. 21x15
cm. Cartonat. Dăruit de d-l D. A. Sturdza.

Patmos

79. (1769) Anastasie ieromonahul (Sava) – Miscelaneu

fol. 423v avem însemnarea: Τέλος μὲν αὕτη εἴληφεν διὰ χειρὸς Ἀναστασίου Σάββα τῷ
1769 ἀπριλίου 29: Sfârșitul l-a primit această scriere prin mâna lui Anastasie Sava la
1769 Aprilie în 29.

Ms. Gr. 658 (17). Sec. XVIII. Hârtie; 452 fol.; 24x17 cm. Legat cu piele. De la
Facultatea de Teologie.

80. (1770) Nanu (copist) - Psaltichie (Anastasimatar)

fol.: 103v: „Τέλος τοῦ αναστάσιματαρίου. 1770. Χεὶρ νὰνου Κἀστωριανοῦ”. – [Sfârşitul
anastasimatariului. 1770. Scris de mâna lui Nanu din Castoria].

Ms. Gr. 1506. Sec. XVIII (1770). 123fol.; 16,5x11,5 cm. Textul este scris cu
cerneală rădăcinie. Titlurile, iniţialele, semnele hironomice şi ftoralele sunt scrise cu roşu.
Pecete în fum, a mănăstirii Themata, cu imaginea Fecioarei Maria, având în braţe pe Iisus
Hristos. F.4v,f2, desen în peniţă reprezentând o mănăstire. Legătură în carton cu cotorul
din piele. Cumpărat de la Paul Petrescu la 28 octombrie 1969.

Castoria (Grecia)

v. şi ms. gr. 127 „Introducere la gramatică”, ultima p.: „Ctima Daniil monachu Patmiu gramaticu”. –
258

Averea călugărului Daniil din Patmos, gramaticul.

323
81. (1770) Panaghiotis din Trapezuntul Colhidei - Miscelaneu

fol.56r: „Τέλος καὶ τῷ Θεῷ κλέος. Ἡ παροῦσα ταύτη λευχειμονοῦσα ῥητορικὴ ἐγράφη
πρὸς ἐμοῦ Παναγιώτου ἐν τῇ Κίμπενα φυγάδος ὄντος ὑπὸ τῶν Ὀθωμανῶν, τοῦ ἐκ
Τραπεζοῦντος τῆς ἐν Κολχίδι οὔσης, κατὰ τὸ ἔτος τὸ σωτήριον αψο, καθ’ ὃ τὸ ξανθὸν
γένος κατεπολέμησε τοῖς Ὀθωμανοῖς καὶ νικητικὸν συνάρσει θείᾳ ἀνεδείχθη κατὰ τῶν
ἀπίστων”. - [Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă. Această retorică în alb s-a scris de mine
Panaghiotes, fiind fugar în Câmpina de frica Turcilor, cel din Trapezuntul din Colhida, în
anul mântuirii 1770, când neamul cel bălan s-a luptat cu Turcii şi cu ajutorul divin s-a
arătat biruitor al necredincioşilor].

Ms. Gr. 644 (283). Sec. XVIII (1770). Hârtie; 158 fol.; 22x17 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.
Câmpina

82. (1772) Neofit ierodiaconul (Peloponesianul) - Miscelaneu teologic

fol.60v: „αψοβ γαμηλιῶνος τρίτη μεσοῦντος, ἐν Κορώνη τῆς Τρανσιλβανίας. Νεόφυτος

ἱεροδιάκονος πελοποννήσιος ὁ ἐξ Ἑβραίων”. - [1772 Ianuarie 13, în Braşovul
Transilvaniei, Neofit ierodiaconul peloponesianul, cel din Evrei].

Ms. Gr. 570 (192). Sec. XVIII (1772). Hârtie; 62 fol.; 24x17 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Transilvania (Braşov)

83. (1775) Nicolae Zalomitis - Manual de pictură

pag. 353: „Τέλος καὶ τῷ θεῷ δόξα, ἀμήν. 1775 Ὀκτωμβρίου 4. Νικόλαος Ζαλομήτης”. -
[Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă, amin. 1775 Octombrie 4. Nicolae Zalomit].

324
 Ms. Gr. 796 (446). Sec. XVIII (1775). Hârtie; 353 pag.; scrise; 23x18 cm.
Cartonat. De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al colegiului Sf. Sava.

84. (1777) Mitrofan Vatopedinul din Lernos - Florilegiu de sentinţe morale

fol.216v: în monocondil „Μητροφάνης ἱερομόναχος βατοπεδινὸς ἐκ νήσου Λέρνης”. -

[Mitrofan ieromonahul Vatopedinul, din insula Lernos].
fol.218v: „Μητροφάνης ἱερομόναχος βατοπεδινὸς ἐκ νήσου Λέρνης”. - [Mitrofan
ieromonahul Vatopedinul, din insula Lernos. 1777 ianuarie 15].

Ms. Gr. 260 (36). Sec. XVIII. Hârtie; 218 fol.; 22x14 cm. Legat cu lemn. Dăruit
de d-l C. Erbiceanu; fost al mănăstirii Golia.

Mănăstirea Vatoped

85. (1778) Nicolae Gheorghe Lipănescu,

Ioan şi Luxandra Lipănescu - Teologie

fol.71v: „Πόνος Νικολάου Γεώργα Λιπανέσκουλου”. - [Truda lui Nicolae

Gheorghe Lipănescu].
mai jos: „Πόνος Ἰώνου Λιπανέσκουλου Λουξάνδρα Λιπανιάσκα”. - [Truda lui Ioan
Lipănescu şi Luxandra Lipăneasca].

Ms. Gr. 1024. Sec. XVIII (1778). Hârtie. 203 fol.; 15x10 cm. Din biblioteca lui
Ştefan Sihleanu, dăruit la 1925.

86. (1780) Constantin Theodor Geuca - Μărturisire ortodoxă (Epistolă)

fol.20: „1780. Κωνσταντῖνος Θεοδώρου Γκέουκα. 1780”. - [1780. Constantin Theodor

Gheuca. 1780].

325
 Ms. Gr. 1103. Sec. XVIII (1780). 20fol.; numerotaţie veche, cu cerneală roşie: 1-
20 (fol.1-20). 17x12 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. La fol.1r şi 20r anul 1780
scris cu roşu. La fol.1r: pecete în ceară roşie. Legătură modernă în pergamoid. Fără
indicaţie de provenienţă.

87. (1780 – 1782) Ioan cel mic – Miscelaneu

fol.50 „Τέλος ἐκθέσεως παραινετικῆς Ἀγαπητοῦ διακόνου πρὸς Ἰουστινιανὸν τὸν

καίσαρα... ἔθηκε τέλος χείρ’ Ἰωάννου... ,αψπω ἐν μηνὶ ἀπριλλίω δη”. - [Sfârşitul expunerii
parenetice a diaconului Agapet către împăratul Justinian... s-a terminat de mâna lui Ioan...
1780 luna aprilie 4].
fol.51: „Ἤρξατο σὺν Θεῷ τῆς Χρηστοηθείας ,αψπω Ἰουνίου κβα ἡμ> β’ Ἰωάννης
ὁ Μικρός”. - [A început, cu Dumnezeu, Hristoithia, 1780 iunie 22 ziua luni, Ioan cel
Mic].
fol.103v: „Τέλος καὶ τῷ Θεῷ δόξα. ,αψπω νοεμβρίου κζη. Ιωάννης ο Μικρός”. -
[Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă. 1780 noiembrie 27. Ioan cel Mic].
fol.223v: „Τέλος, εἴληφε χειρὶ Ἰωάννου τοῦ Μικροῦ. ,αψπω Ἰουνίου ιθη”. - [A luat
sfârşit de mâna lui Ioan cel Mic. 1780 iunie 19].
fol.291v: „Τέλος καὶ τῷ Θεῷ δόξα. ,αψπβω αὐγούστου κστη”. - [Sfârşit şi lui
Dumnezeu slavă. 1782 august 26].

Ms. Gr. 1202. Sec. XVIII (1780-1782). 292fol + 1bis.; paginaţie veche, cu cifre
arabe: 33-622 (fol.2-291v); 23x17,50 cm. Textul este scris cu cerneală neagră şi este
însoţit de parafrazare interliniară, în limba greacă modernă. Viniete lucrate naiv în peniţă
şi culori, la fol. 165, 190. Frontispicii şi iniţiale ornate, executate în peniţă şi culori, la fol.
2, 51, 157, 163, 169 ş.a. Legătură originală, în piele pe scoarţe de lemn, cu chenare şi
ornamente presate şi aurite pe ambele capete şi cotor, încuietori de metal. Din biblioteca
Bibescu-Palatul Mogoşoaia, 1951. Fost al lui Cezar Bolliac.

88. (1780-1783) Gheorghe Mavrodis - Miscelaneu

326
pag.140: „Γεώργιος Μαυροδὴς γράψας. αψπ Νοεμβρίου ιγ’ ”. - [Scriitorul este Gheorghe
Mavrodis. 1780 Noiembrie 13].
pag.198: „Γεώργιος Μαυροδὴς γράψας. αψπα Ἰαννουαρίου ιζ’ ”. - [Scriitorul e
Gheorghe Mavrodis. 1781 Ianuarie 17].
pag.548: „Γεώργιος Μαυροδής, ὑφ’ οὗ καὶ ἐτελειώθη. 1782 Δεκεμβρίου 21”. -
[Gheorghe Mavrodis, de care s-a şi terminat. 1782 Decembrie 21].
pag.678: „Γεώργιος Μυροδὴς αψπγ Σεπτεμβρίου ζ’ „. - [Gheorghe Mavrodis
1783 Septembrie 7].

Ms. Gr. 647 (402). Sec. XVIII (1780-83). Hârtie; 786 pag.; 25x18 cm. Cartonat.
De la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

89. (1782) Grigorie (copist) - Liturghier

fol.6-97: „Αἱ θεῖαι λειτουργίαι τῶν ἐν ἁγίοις πατέρων ἡμῶν Ἰωάννου τοῦ Χρυσοστόμου,
Βασιλείου τοῦ Μεγάλου, Γρηγορίου τοῦ Διαλόγου, ἤτοι τῶν προηγιασμένων, ἐν ᾧ
περιέχεται ἅπασα ἡ τῆς ἱεροδιακονῆς καὶ ἱερατικῆς τάξεως, διάταξις, ἔν τε τῷ ἑσπερινῷ
καὶ τῷ ὄρθρω. ,αψος’. Ἑνετίῃσιν. 1776. Παρὰ Νικολάῳ Γλυκεῖ τῷ ἐξ Ἰωαννίνων.
Ἐγράφθη δὲ παρὰ Γρηγορίου, υἱοῦ παπ. Ραδούλου, εἰσ 1782, μαΐου 20, ἐν τῇ Κραϊώβᾳ”.
- [Dumnezeieştile liturghii ale celor între sfinţi părinţilor noştri Ioan Gură de Aur, Vasile
cel Mare şi Grigorie Dialogul, sau ale celor dinainte sfinţite, în care se cuprinde toată
rânduiala cinului ierodiaconesc şi preoţesc la vecernie şi utrenie. 1776. Veneţia. 1776. La
Nicolae Glikys din Ianina. S-a copiat de către Grigorie, fiul lui Popa Radu, la 1782, mai
20, la Craiova].

Ms. Gr. 1221. Sec. XVIII (1782). 97fol.; paginaţie veche cu cifre arabe: 1-183;
23x16 cm. Textul este scris cu cerneală neagră şi roşie. La fol.47 şi 67 v două laviuri,
reprezentându-i pe sf. Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul. Legătură artistică în piele, cu
chenare şi ornamente presate aurite pe ambele capete; pe prima copertă, medalion central
reprezentând Răstignirea, iar pe a doua copertă, medalion central reprezentând imaginea

327
Fecioarei Maria cu Iisus în braţe. Manuscrisul a aparţinut lui Cezar Bolliac. Din
biblioteca Bibescu-Palatul Mogoşoaia, 1951.

Oltenia (Craiova)

90. (1782) Ioan din Vraţa - Miscelaneu

fol.2: „Τὰ νῦν δὲ ἐτεληῶθη διὰ χειρὸς Ἰωάννου ἐκ κομοπόλεως Βράτζας ἐκ τῆς ἐπαρχΐας
τοῦ αγίου Τουρνόβου. 1782 μαρτίου 10”. - [Acum s-au terminat de mâna lui Ioan din
comuna Vraţa, din eparhia mitropolitului de Târnova. 1782 martie 10].

Ms. Gr. 1241. Sec. XVIII (1782). 102fol.; 16,5x11,5 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Frontispiciu lucrat în peniţă cu cerneală neagră, la fol.8. Legătură veche
în piele, cu ornamente artistice-de şcoală slavonă-presate pe ambele coperţi, având
reprezentate, în medalioane, pe coperta anterioară, crucea şi două însemne ale patimilor
(suliţa şi buretele), iar pe coperta posterioară, Sfânta Treime. Cumpărat de la Lucia
Şapcaliu, în 1950.

Vraţa (Bulgaria)
91. (1783) Gheorghe Mavrodis – Miscelaneu

fol. 105: Γεώργειος Μαυροειδής αψπγ Αὐγούστου κε΄. - Gheorghe Mauroeides 1783
August 25.

Ms. Gr. 650 (424). Sec. XVIII (1783). Hârtie; 320 pag.; 24x18 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichități; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

92. (1785) Gheorghe (Ghiță) – Miscelaneu

328
fol. 392: Τέλος τῶν δύω ῥαψωδιῶν περαιωθέντων ἐν ἔτει σωτηρίῳ αψπδ τῇ ...
ὠκτομβρίου (sic) ἡμέρᾳ τετάρτῃ ἐν Βουκουρεστίῳ τῆς Βλαχίας ἐν ἡμέραις τοῦ
σοφωτάτου διδασκάλου κυρίου Θεοδώρου, ἡγεμονεύοντος τοῦ ὑψηλοτάτου ἡμῶν
αὐθέντου κυρίου κυρίου Μηχαὴλ Σούτζου βοεβόδα τοῦ σοφωτάτου, καὶ ἐγράφη διὰ
χειρὸσ Γῆτζα δηλαδὴ Γεωργίου τοῦ ἐκ Βουκουρεστίου. - Sfârșitul celor două rapsodii,
terminate în anul mântuirii 1784 la... (lacună în text) Octombrie ziua Miercuri în
Bucureștii Valahiei, în zilele prea înțeleptului dascăl domnul Teodor, pe când domnea
prea înaltul nostru stăpân domnul domn Mihaiu Șuțu Voievod cel prea înțelept, și a fost
scris de mâna lui Ghiță adică Gheorghe din București.

Ms. Gr. 651 (242). Sec. XVIII (1785). Hârtie; 288 fol.; 23x17 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

București

93. (1784) Hagi Sava din Patmos - Omilii

fol. 466: „Tο παρὸν βιβλίον ἐγράφθη παρ’ἐμοῦ Σάββα προσκυνητοῦ Πατμίου χάριν τοῦ
πανιερωτάτου ἁγίου Εἰρηνουπόλεως κὺρ Σωφρονιου Πατμίου. Εν ἔτει α ψ π δω μαρτίου
26. Χα<τζη> Σάββας Πάτμιος”. – [Cartea de faţă s-a scris de mine Sava închinător din
Patmos, pentru preasfinţitul meu stăpân sfinţit de Irinupolis chir Sofronie din Patmos, în
anul 1784 martie 26. Hagi Sava din Patmos].

Μs. Gr. 1393. Sec. XVIII (1784); 470 fol.; paginaţie veche cu cifre arabe: 1-954 (f.2-
470); 21x15 cm. Textul este scris cu cerneală neagră şi cuprinde numeroase însemnări
marginale. Pecetea Mitropoliei Moldovei la f.3. Ştampila Fundaţiunii Universitare Carol I
din Bucureşti la f.3, 470. Legătură veche, în piele, cu chenare şi ornamente presate. De la
Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, a cărei ştampilă este aplicată, la f.1 şi 470.
Intrat în colecţiile Academiei Române, în anul 1954.

Patmos

329
94. (1785) Dimitrie Catargiu - Opere autografe <<Cunaoște-te pe tine>>

fol. 1: Δημητρίου Παναγιωτάκη μεγάλου λογοθέτη τῆς ἐκλαμπροτάτης αὐθεντίας

Οὐγγροβλαχίας ἕκτη διάλεκτος ἑλληνική, ἢ ῥωμαῖκα ἔντεχνα... πόνημα τυπωθέντα
δι΄ἐπιστασίας Γρηγορίου Ἱεροδιακόνου Δημητριέως. - A lui Dimitrie Panaiotachi, mare
logofăt al prea luminatei Domnii a Țării Românești, a șasea conversație grecească, sau
limba neogracă meșteșugită...lucrare tipărită prin grija lui Grigorie Ierodiaconul din
Dimitriada.

Ms. Gr. 1161. Sec. XVIII (1785). 113f.; paginație veche, cu cifre arabe: 1 – 222 (f.2 –
112v); 23x16,5 cm.

Țara Românească

95. (1785) Dimitrie Catargiu - Opere autografie

Ms. Gr. 1162. Sec. XVIII (1785). 59f.; paginație veche, cu cifre arabe: 1 – 108 (f. 1 – 54
v) 23x17 cm.

Țara Românească

96. (1786) Simeon Hagiul – Miscelaneu

pag.723: „1786 αὐγούστου 5, Χατζῆς Συμεών”. - [1786 August 5, Simeon

Hagiul].

Ms. Gr. 653 (423). Sec. XVIII (1786-9). Hârtie; 850 pag.; 23x16 cm. Cartonat. De
la Muzeul de Antichităţi; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

97. (1787) Ιoachim, ieromonah din Patmos - Literatură

330
fol.148v: „Εἰλήφασι τέρμα αἱ τοῦ σοφωτάτου Συνεσίου ἐξηγήσεις παρ’ἐμοῦ Ἰωακεὶμ
Ἱερομονὰχου Πατμίου. Ἐν ἔτει 1787, ἐν μηνὶ Ὀκτωβρίω 2. Ἐν Πάτμω”. - [Au luat sfârşit
tâlcuirile la prea înţeleptul Synesios, de mine ieromonahul Ioachim din Patmos, în anul
1787, luna octombrie 2. În Patmos].

Μs. Gr. 1199. Sec. XVIII (1787). 241fol.; 23,5x16,5 cm. Textul este scris de două mâini,
cu cerneală neagră. Frontispiciu şi iniţială ornată în culori, la fol.1. Legătură originală în
piele, cu ornamente presate şi medalioane centrale pe ambele coperţi. Din biblioteca
Bibescu, Palatul Mogoşoaia, 1951.

Patmos (Grecia)

98. (1788) Dimitrie Sturdza - Miscelaneu

fol.50v: „Ἐγράφη τὸ παρὸν παρὰ Δημητρίου τοῦ Στούρζα εἰς τοὺς 1788 ἰαν. 12”. -
[Cartea de faţă s-a scris de Dimitrie Sturdza la 1788, Ianuarie 12; urmează apoi iscălitura
banului Sturdza].

Ms. Gr. 654 (90). Sec. XVIII (1788). Hârtie; 129 fol.; 16x11 cm. Cartonat.

99. (1788) Chiril ieromonahul,

din Leros - Nomocanon (Carte de legi)

358v: „Ἐτελειόθη τὸ παρὸν νόμιμον διὰ χειρὸς ἐμοῦ, τοῦ ταπεινοῦ καὶ ἐλαχίστου
Κυρίλλου ἱερομονάχου, τοῦ ἐκ νήσου τῆς Λαίρου (sic) ὀρμωμένου, τοῦ τάχα καὶ
πρωτοσυγκέλλου τοῦ μακαριωτάτου ἁγίου Ἀλεξανδρείας κυρίου κυρίου Γερασίμου,
κατὰ τὸ αψπη ἒτος τὸ σωτήριον Ἰουλίου ιδ ἡμέρα ὥρα ὡσεὶ ἕκτῃ τῆς ἡμέρας ἐγράφη ἐν
ἡμέραις ὅλαις πεντήκοντα.” - [Această carte de legi s-a sfârşit prin mâna mea prea
umilitul şi smeritul ieromonah Chiril, care se trage din insula Leros şi care a fost şi
protosinghel al prea fericitului sfânt al Alexandriei domn domn Gherasim, în anul

331
mântuirii 1788, Iulie în 14, ziua a 6-a (Sâmbătă?) ora 6 a zilei; s-a scris în tot în 50 de
zile].

Ms. Gr. 292 (51). Sec. XVIII (1788). Hârtie; 358 fol.; 22x16 cm. Cartonat. Dăruit
de d-l D. A. Sturdza.

Leros (Grecia)

100. (1788) Nicolae Milescu Spătarul – Miscelaneu. Autograf.

fol. 1r: Ὅπερ συνέγραψεν ὁ πολυΐστωρ κύριος Νικόλαος Σπαθάριος ὁ Μολδοβλάχων ὁ

καὶ πρῶτος ἑρμηνευτὴς πανευδαίμων τῶν Μοσχόβων βασίλειος ὅς καὶ καθ΄ ὅρκιρον εἷπα
πολλῶν ἀνθρώπων ἄστεα καὶ νόων ἔγνω καὶ διὰ τὴν ἀγάπην, ἀγάπης πριηγήσεως διῆλθεν
οὐρεά τε σκίοεντα θαλασσάν τε ὀχιένταν ὅπερ περιέχει περὶ τοῦ ἐθνηκοῦ Μωάμεθ καὶ
περὶ τοῦ Πάπα τίς ἐστίν καὶ τίς ἡ βασιλεία αὐτῶν. Νεοστὴ ἐγράφη παρὰ Νικολάου, ἐν
ἐτίησιν 1788 ἀπὸ Χριστοῦ. - <Opera> ce a scris prea învățatul chir Nicolae Spătarul
Moldovlahul, care a fost primul tălmăcitor al Împărăției prea fericite a Rușilor, care ca să
întrebuințez vorbele lui Omer a cunoscut orașele și obiceiurile multor oameni și pentru
iubirea călătoriei a trecut munți umbroși și mare zgomotoasă. Care tratează despre
păgânul Mahomed și despre Papa, cine este și care este imperiul lor. De curând s-a scris
de Nicolae în anul 1788 de la Hristos.

Ms. Gr. 1029. Sec. XVIII (1788 F. 1). Hârtie. 103 f., 21,5x13,5 cm. Legat în piele.
Pe ms. se află „adus de d-l N. Iorga, 1 Mai 1929”.

101. (1789) Chiril ieromonah al Patrei Peloponezului, din Marea Lavră - Cuvântări

fol.1r-5r (la sfârşit) „Ἐν τῷ ,αψπθ’ Δεκεμβρίου ι’ συνετέθη τὸ παρὸν ὑπ’ ἐμοῦ Κυρίλλου
ἱερομονάχου Πατραίου καὶ Πελοποννησίου καὶ διδασκάλου τοῦ υἱοῦ αὐτῆς, ἀλλ’ οὐκ
ἐξεφωνήθη διὰ τὴν ἐκδημίαν αὐτῆς”. - [La 1789 Decembrie 10, s-a alcătuit aceasta de

332
mine Chiril ieromonah din Patras, Peloponez, profesorul fiului ei, dar nu s-a rostit din
cauza morţii ei].

Ms. Gr. 1043. Sec. XVIII (1789). Hârtie. 156 fol.; 12x8,5 cm. Legat în piele. Din
biblioteca lui Ştefan Sihleanu, dăruit la 1925.

Țara Românească

102. (1792) Constantie monahul - Învăţăturile Sf. Isaac Sirul

pag.686: „1792 ἀπριλίου 30, διὰ χειρὸς τοῦ ἁμαρτωλοῦ Κωνσταντίου μοναχοῦ”. -
[1792 Aprilie 30, de mâna păcătosului monah Constantie].

Ms. Gr. 375 (273). Sec. XVIII (1792). Hârtie; 343 fol. numerotate pe pagini, plus
1 nenumerotat la început şi 1 la fine; 23x17 cm. Cartonat. De la Seminarul Central.

103. (1794) Ştefan Alvanitohoritul - Comentariu la canoanele bisericeşti

fol.333: „Τοῦτο τὸ βιβλίον ἐμοῦ τοῦ Στεφάνου Στογιάνου τζελέπι

Ἀλβανιτοχωρίτου”. - [Această carte este a mea Ştefan Stoian Celebi Alvanitohoritul].
fol.334: „Τοῦτο τὸ βιβλίον τὸ ἀντέγραψα ἐγὼ ὁ Στέφανος Ἀρβανιτοχωρήτης εἰς
τὸν καιρὸν τοῦ πανιερωτάτου ἁγίου δεσπότου κυρίου κὺρ Δοσίθεου ὁ ὢν ἐξ ἀρχῆς
ἐπίσκοπος Μπουζαίου, εἰσελθὼν δὲ ὁ αὐθέντης Ἰωάννου Ἀλεξάνδρου βόδας ἐκ γένους
δὲ Μουροὺζ ἀπεκατέστησεν αὐτὸν μητροπολίτην. 1794 Μαρτίου 7”. - [Această carte am
transcris-o eu Ştefan Alvanitohoritul, pe timpul prea sfântului nostru stăpân domnul
domn Dositeiu, care a fost mai înainte episcopul Buzăului, iar când a intrat domnul Ioan
Alexandru Vodă din neamul Muruzi, l-a făcut mitropolit. 1794 Martie 7].

Ms. Gr. 335 (317). Sec. XVIII. Hârtie; 334 fol.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

333
 Ţara Românească

104. (1794) Ioasaf Ierodiacon de la Agrafa - Psaltichie

fol.209 „Εγράφη διὰ χειρὸς ἐμοῦ τοῦ ταπεινοῦ Ιωἄσαφ, ἰεροδιακόνου, ἐκ τῶν
Αγράφων, ἐκ κόμης Φουρνά. 1794”. – [S-a scris de mâna mea, smeritul Ioasaf Ierodiacon
de la Agrafa, din comuna Furnὰ. 1794].

Ms. Gr. 1414. Sec. XVIII (1794) 209 fol.; 23,5x17cm.Textul este scris cu
cerneală neagră. Titlurile, şi indicaţiile muzicale sunt scrise cu roşu. Manuscrisul este
împodobit cu numeroase iniţiale ornate lucrate în culori. Frontispicii colorate la
f.1,55v,70,78v ş.a. Legătură veche în piele, cu scoarţe de lemn şi încuietori, cu chenare şi
desene ornamentale imprimate în aur pe ambele coperte şi cotor. Cumpărat de la
anticariat, la 20 aprilie 1954.

Agrafa (Com. Furna)

105. (1796) Constantin Ioan - Miscelaneu

pe ultimele două foi: „Αὐτὸς ὁ χειρόγραφος Ἡρωδιανὸς ἐγράφθη παρ’ ἐμοῦ

Κωνσταντίνου Ἰωάννου ἐν τῇ τῆς Μολδαβίας σχολῇ ὢν, ἐν ἐτίησι (sic) 1796 εἰς τῶν (sic)
Ρόμανον”. - [Acest Herodian manuscript a fost scris de mine Constantin Ioan, fiind în
şcoala Moldovei, la anul 1786 la Roman].

Ms. Gr. 655 (31). Sec. XVIII (1796). Hârtie; 148 fol.; 22x16 cm. Cartonat.

106. (1797) Ιoan Gheorghe (anagnostul) - Carte liturgică

fol.15v: „Μαρία ἐμοὶ μόνη καταφυγή, ἐλπὶς σκέπη καὶ θεῖα βοήθεια, σῶσον κἀμὲ
Γεράσιμον ἀρχιμανδρίτην, Μακάριον ἰερομόναχον, καὶ Ἀναστασία, καὶ Ἰωάννη
Ἀναγνῶστη, κόσμου, διαβόλου, καὶ ἐκ σαρκός, καὶ τὸ παρὸν μου πόνημα, ἀποδεξαμένη

334
τὸ εὐτελὲς, δυνάμει τοῦ υἱοῦ σου, κολάσεώς με ῥύσαι ὡς παντοδύναμος βασίλισσα.
Ἰωάννης Γεωργίου”. - [Marie, fi-mi mie scăpare, nădejde, acoperământ şi ajutor
dumnezeiesc, scapă-mă pe mine arhimandritul Gherasim, Macarie ieromonahul, şi
Anastasia, şi Ioan Anagnostul, de lume şi de diavol, şi de pântece, iar această trudă a
mea, dovedindu-se cea mai neînsemnată, prin puterea Fiului tău, scapă-mă ca o prea
puternică împărăteasă de iad. Ιoan Gheorghe].
Dintr-o altă notiţă, tot la f.15v, aflăm că manuscrisul a fost scris la 1797 de Ioan
Gheorghe, care l-a dăruit lui Macarie, protopsalt în oraşul Nijni (Novgorod cel mic).

Ms. Gr. 941. Sec. XVIII (1797). Hârtie. 15fol.; 24x15 cm. Scris cu negru şi roşu.
Cartonat. Pe ms. nu este dată provenienţa.

107. (1797) Gheorghe Medelnicerul - Codice de legi

„Νομικὸν πρόχειρον ἐξενεχθὲν ὑπὸ πάντων τῶν καθολικῶν νομίμων ἐκκλησιαστικῶν τε

καὶ βασιλικῶν παρὰ τοῦ τιμιωτάτου τε καὶ λογιωτάτου ὑπάτου τῶν φιλοσόφων τῆς τοῦ
Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ πρώην μεγάλου παχαρνίκου Μιχαὴλ Φωτεινοπούλου
Χίου, ὅπερ καὶ μεταφρασθὲν εἰς ἑλληνικὴν ἁπλὴν διάλεκτον παρὰ τοῦ αὐτοῦ διῃρέθη εἰς
τρία βιβλία, Ἀνθολογία βασιλικῶν νόμων καὶ ἐκκλησιαστικῶν κανόνων ὀνομασθὲν, καὶ
ἀφιερώθη τῷ ὑψηλοτάτω, ἐκλαμπροτάτῳ καὶ εὐσεβεστάτῳ αὐθέντη καὶ ἡγεμόνι
μεγαλοπρεπεστάτῳ πάσης Οὐγγροβλαχίας κυρίῳ κυρίῳ Ἰωάννῃ Σκαρλάτῳ Γρηγορίου
Γκίκα βοεβόδα ἐν ἔτει σωτηρίῳ αψξσ. Ἀντεγράφη δὲ παρὰ Γεωργίου Μεδελνιτζιάρου
κατὰ τὸ αψμζ ἔτος”. - [Manual de legi259 extras din toate scrierile de legi bisericeşti şi
împărăteşti de către prea strălucitul şi prea învăţatul consul al filozofilor marii biserici a
lui Hristos, care manual fiind tradus de acelaşi în limba simplă, s-a împărţit în trei cărţi,
numindu-se Antologia legilor împărăteşti şi canoanelor bisericeşti şi s-a închinat prea
înaltului şi prea piosului stăpân şi Domn a toată Ungrovlahia Domnului Domn Ioan
Scarlat Grigorie Ghica Voievod, în anul mântuirii 1767. S-a transcris de Gheorghe
Medelnicerul în anul 1797].

259
Este codicele de legi făcut de Mihail Fotino şi dedicat lui Ioan Scarlat Grigorie Ghica Voievod, în anul
1766. Cf. şi ms. nr. 273-274, care cuprind acelaşi codice de legi, compus de Mihai Fotino, însă dedicat lui
Ştefan Racoviţă.

335
 Ms. Gr. 275 (122). Sec. XVIII (1797). Hârtie; 225 fol.; 33x23 cm. Cartonat. Din
biblioteca Episcopului Dionisie de la Buzău.

Ţara Românească

108. (1798 – 1800) Anton din Patmos – Miscelaneu

p.276 Τέλος καὶ τῶ Θεῶ δόξα. ᾳ ψ υ θω ἀπριλίου κςω. Πάτμος. <=Sfârşit şi lui
Dumnezeu slavă. 1799 aprilie>.
p.374 Ετελειώθη ὁ παρὼν λόγος κατὰ α ψ υ ηη, ἐν τῷ σχολῆ τῆς Πάτμου,
γραφεὶς δέ παρ’εμοῦ Αντωνίου, ἀνεψισῶ τοῦ ἁγίου Ρόδου. Αντώνιος α ψ υ ηω.
Ιανουαρίου. Κ.Δ <=S-a terminat discursul de faţă în 1798, la şcoala din Patmos, scris de
mine Anton, nepotul sfinţitului de Rodos. Anton. 1798 ianuarie. C.D.>.
p.735 Τέλος ᾳωω. Εγράφθη δια χειρὸς ἐμοῦ Αντωνίου ἐν τῆ τῆς Πάτμου σχολῆ.
<=Sfârşit. 1800. S-a scris de mâna mea, a lui Anton, la şcoala din Patmos>.

Ms. Gr. 1398. 1798-1800 (p.114,374,735); 735.; 23x16,5 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Frontispicii colorate la p. 41,89,115,279,375 ş.a.m.d Iniţiale ornate,
lucrate în culori, pa p.1,41,115,279,375 ş.a.m.d Miniatură reprezentând un arhiereu între
doi diaconi, la p.1. Ştampila Fundaţiunii Universitare Carol I din Bucureşti, la p.1 şi 375.
Legătură veche, în piele, deteriorată. De la Biblioteca Centrală Universitară din
Bucureşti, a cărei ştampilă este aplicată la p.1 şi 735.

Grecia (Patmos)
109. (1798) Stavrinos Hagis – Miscelaneu

fol. 83: Τέλος τῆς παραβολῆς τοῦ ἀσώτου. Ἐκ χειρὸς κἀμοῦ Σταυρινοῦ Χατζῆ 1798
Ἰουνίου 20 εἴληφε τέρμα. - Sfârșitul parabolei fiului risipitor. A luat sfârșit prin mâna lui
Hagi Stavrinos 1798 Iunie 20.

336
 Ms.Gr.656 (64). Sec. XVIII (1798). Hârtie; 92 fol., 21x15 cm. Broșat. Cumpărat.

110. (1799) Zamfirache Popp - Comentarii la gramatica lui Teodor Gazis

fol.420v: „Τοῦτο τὸ βιβλίον ὑπάρχει τοῦ σχολείου τῶν ἐν Σιμπινίω ῥωμαίων, καὶ ἔγραψα
ἐγὼ ὁ μαθητὴς τοῦ κυρίου Δαμασκηνοῦ τοῦ πανοσιομουσικολοσοφολογιωτὰτου. Ὀ
Ζαφειράκης Πόππ. Ἐν Σιμπινίω τῷ 1799 τῇ 12 τοῦ Ἀπριλλίου μηνός. – [Această carte
aparţine şcolii greceşti din Sibiu; şi am scris eu, elevul lui chir Damaschin, preacuviosul
şi preaînvăţatul dascăl de muzică. Zamfirache Popp. La Sibiu, 1799 în 12 ale lunii
aprilie]”.
Scrib. sit. hic Sampfirius Popp Cibinii, quando erat praeceptor musicus et sapientissimus
Damascenus cujus discipulus sum et ego.

Μs. Gr. 1462. Sec. XVIII (1799) 420fol.; paginaţie veche cu cifre arabe: 1-701
(f.2-347); 23x16,5 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Iniţială ornată, lucrată în
peniţă cu cerneală neagră. Legătură veche, în piele, cu chenar şi ornamente. Cumpărat de
la Gh.Kirileanu la 1 iunie 1960.

Ardeal (Sibiu)

111. (1799 – 1800) Αnton din Patmos - Miscelaneu

p.333: „Eἴληφε τέρμα παρ’ἐμοῦ Αντωνίου. – [S-a terminat de mine, Anton]”.

p.333: „Eἴληφε δὲ τέρμα παρὰ τοῦ Αντωνίου, ἐν ἔτει ᾳ ω α’ Μουνιχιώνος κβ’ ”. – [S-a
terminat de Anton, în anul 1801, Munichion 22].
p.526: „Εν Πάτμω, ᾳωω Ιουλίου αη. Αντώνιος”. – [La Patmos, 1800 iulie 1.
Anton].
p.634: „Εἴληφε τέρμα διὰ χειρὸς ἐμοῦ Αντωνίου, ὁ τοῦ ἁγίου πατρὸς ἡμῶν βίος
Γρηγορίου τοῦ Θεολόγου, ἐν τῆ τῆς Πάτμου σχολῆ τῶν ἑλληνικῶν μαθημὰτων,
παρεδώθη δέ μοι παρὰ Δανιήλ Κεραμέως τοῦ ἐν αὐτω διδάσκοντος κατὰ τὸ αωω ἔτος,
μαρτίου κθη”. – [A luat sfârşit de mâna mea, a lui Anton, viaţa a celui între sfinţi

337
părintelui nostru Grigorie Teologul, la şcoala greacă din Patmos şi care mi s-a predat de
către Daniil Cerameus, dascăl al acestei şcoli în anul 1800 martie 29].
P.7 Biblioteca prof. Dr. Drag. Demetrescu dăruită Fund. Univ. Carol I.
Bucureşti, 27 Febr. 1913.

Ms. Gr. 1397. Sec. XVIII (1799-1800) (p.575,634); 23x15,5cm. Textul este scris
cu cerneală neagră. Frontispicii, în peniţă, cu cerneală neagră, la p. 335 şi 527.
Frontispicii în culori la p. 495,551,575. Iniţialele ornate la p. 497,498,499 ş.a.m.d.

Grecia (Patmos)

112. (1799) Xanthos Enitul

din satul Amigdalia - Psaltichie

fol.474v: „Ἐγράφθη ἡ παροῦσα βίβλος παρ’ ἐμοῦ Ξάνθου Αἰνίτου, τοῦ ἐκ κώμης
Ἀμηγδαλιᾶς 1799 Ἰουλίου πρώτη ἐν Βουκουρεστίου”. - S-a scris cartea de faţă de mine
Xanthos Enitul din satul Amigdalia 1799 Iulie 1 la Bucureşti.

Ms. Gr. 422 (33). Sec. XVIII (1799). Hârtie; 475 fol.; 22x16 cm. Cartonat. Din
biblioteca Episcopului Melchisedec.

Ţara Românească
(Βucureşti)

113. Daniel Ieromonahul (Prof. Școlii din Patmos?!) – Miscelaneu liturgic. (Liturghia
Sfântului Ioan Gură de Aur și Slujba Aghiazmei celei mari).

Ms. Gr. 1427. Sec. XVII (prima jumătate); 47; 20x15cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Titlurile, subtitlurile, indicaţiile tipiconale şi iniţialele sunt scrise cu
roşu. Manuscrisul este împodobit cu frontispicii, iniţiale şi viniete bogat ornamentate cu
motive florale, zoomorfe şi antropomorfe, în culori şi aur. Legătură modernă, în

338
pergamoid. De la Seminarul Central din Bucureşti. Dăruit de Ministerul Cultelor şi Instr.
publice, la 28 mai 1901.

114. Dionisie ieromonahul Slatiniotul – Cuvântare

p. 54: Αὐτὴ ἡ διδαχὴ ἐσυνθέθη (sic) παρὰ τοῦ ἐλλογιμωτάτου ἐν Βουκουρεστίῳ

διδασκάλου κυρίου Γεωργίου Τραπεζουντίου εἰς τὴν θανὴν τῆς δομνίτζας τοῦ
εὐσεβεστάτου αὐθέντου κυρίου Νικολάου βοεβόνδα καὶ ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας
καὶ ἀντιγράφη (sic) ὑπ' ἐμοῦ τοῦ Διονυσίου ἱερομονάχου Σθλατεινιώταυ τοῦ ἐξ
Ἀγράφων. - Această cuvântare a fost compusă de prea învățatul dascăl din București
domnul Gheorghe din Trapezunt la moartea domniței prea evlaviosului domn Nicolae
Voievod stăpân a toată Ungrovlahia și a fost transcrisă de mine ieromonahul Dionisie
Slatiniotul din Agraf.

Ms. Gr. 717 (457). Sec. XVIII. Hârtie; 268 pag.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichități; fost mai înainte al Colegiului Sfântul Sava.

115. Konstas (fiul preotului Anastasie) – Miscelaneu.

p. 399: Κώνστας ὁ τοῦ Ἀναστασίου ἱερέως ἐγράψατο τὸ παρὸν ἐν Ἰωαννίνοις. - Costa

fiul părintelui Anastasie a scris cartea de față la Ianina.

Ms. Gr. 724 (496). Sec. XVIII. Hârtie; 406 pag.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichități.

116. Sec. XVIII. Panaghiotis Constantinopolitul Primichirios. – Literatură.

fol.1: Παναγιώτου Κωνσταντινοπολίτου πριμμικηρίου τε τῆς τοῦ Χριστοῦ

μεγάλης ἐκκλησίας καὶ τρισάκις χρηματίσαντος μεγάλου γραμματικοῦ τῆς
ἐκλαμπροτάτης αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας, ἐκλογαὶ ἐκ τῶν μετὰ πολλῆς ἐπιμελείας

339
ἀναγινωσκομένων αὐτῷ βιβλίων ἀποταμιευθεῖσαι εἰς ἰδίαν χρῆσιν καὶ τῶν φίλων αὐτοῦ.
- A lui Panaghioti Constantinopolitul și primichirios al Marii Biserici a lui Hristos și care
a fost de 3 ori mare grămătic al prea strălucitei domnii a Ungrovlahiei, culegeri din cărțile
citite de dânsul cu multă sârguință, strânse pentru folosul său propriu și al amicilor lui.

Ms. Gr. 265 (281). Sec. XVIII. Hârtie; 372 fol.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

117. Sec. XVIII. Panaghiotis Constantinopolitul Primichirios. – Literatură.

fol.4: Παναγιώτου Κωνσταντινοπολίτου πριμμικηρίου τε τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης

ἐκκλησίας καὶ τρισάκις χρηματίσαντος μεγάλου γραμματικοῦ τῆς ἐκλαμπροτάτης
αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας, ἐκλογαὶ ἐκ τῶν μετὰ πολλῆς ἐπιμελείας ἀναγινωσκομένων
αὐτῷ βιβλίων ἀποταμιευθεῖσαι εἰς ἰδίαν χρῆσιν καὶ τῶν φίλων αὐτοῦ. - A lui Panaghioti
Constantinopolitul și primichirios al Marii Biserici a lui Hristos și care a fost de 3 ori
mare grămătic al prea strălucitei domnii a Ungrovlahiei, culegeri din cărțile citite de
dânsul cu multă sârguință, strânse pentru folosul său propriu și al amicilor lui.

Ms. Gr. 266 (282). Sec. XVIII. Hârtie; 372 fol.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

118. Sec. XVIII. Panagiotis Constantinopolitul. – Literatură.

pag. 5: Ἐκλογαὶ διάφοραι θαυμάσιαι φιλοπονηθεῖσαι καὶ ἐν καιρῷ τῆς μελέτης παρέργως
καὶ ἐπιτροχάδην οὕτως ἰδιοχείρως γραφεῖσαι παρ΄ ἐμοῦ τοῦ ἐλαχίστου Παναγιώτου
Κωνσταντινουπολίτου πριμμικηρίου τε τῆς τοῦ Χριστοῦ μεγάλης ἐκκλησίας καὶ μεγάλου
γραμματικοῦ τρισάκις τῆς πριφήμου αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας, ἐκ τῶν
ἀναγινωσκομένων μοι βιβλίων καὶ ἀποταμιευθεῖσαι εἰς ἰδίαν χρῆσιν καὶ τῶν ἐμῶν φίλων.
- Diverse culegeri minunate strânse în timpul studiului și scrise în treacăt de proprie mână
de mine prea smeritul Panagiotis din Constantinopol primichirios al Marii Biserici a lui

340
Hristos și mare grămătic de trei ori al renumitei domnii a Ungrovlahiei, adunate din
cărțile citite, spre folosul meu și al amicilor.

Ms. Gr. 267 (391). Sec. XVIII. Hârtie; 428 pag.; 28x21 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichități; fost mai înainte al Colegiului Sfântul Sava.

119. Sec. XVIII. Panagiotes (Primichirios?!)

fol. 7: Ἐκλογαὶ θαυμάσιαι φιλοπονηθεῖσαι καὶ ἰδιοχείρως γραφεῖσαι ἐν τῷ καιρῷ τῆς

μελέτης παρέργως παρ΄ ἐμοῦ τοῦ ἐλαχίστου Παναγιώτου. - Culegeri minunate lucrate și
scrise cu propria mână în timpul studiului de mine prea umilitul Panaghiotes.

Ms. Gr. 681 (215). Sec. XVIII. Hârtie; 155 fol.; 32x21 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

120. Sec. XVIII. Ștefan Moldoveanul. – Retorica lui Mihail Singhel.

pag. 1 - 2: Καὶ τόδε πρὸς τοῖς ἄλλοις Στεφάνου Μολδαβίου ὅπερ καὶ τῇ αὐτοῦ χειρὶ
ἐγράφη. - Și aceasta împreună cu altele este a lui Ștefan din Moldova, de a cărui mână a
și fost scrisă.

Ms. Gr. 124 (470). Sec. XVIII. Hârtie; 318 pag.; 21x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichități; fost mai înainte al Colegiului Sf. Sava.

121. Filaret (Arhiepiscopul?) - Caiet de însemnări

pe prima scoarţă: „Σημειωματάριον ἰδιοχείρως χειρόγραφον τοῦ μακαρίου Φιλαρέτου”. -

[Caiet de însemnări scris de mâna proprie a fericitului Filaret 260].

260
Probabil că este caietul de însemnări al Mitropolitului Filaret I al Ungrovlahiei (1753-1760). La fol. 2 se
vede că această culegere a fost începută în anul 1764.

341
 Ms. Gr. 258 (308). Sec. XVIII (1764). Hârtie, 82 fol.; 20x15 cm. Cartonat. De la
Seminarul Central.

Ţara Românească

122. Haralambos Morfiades - Psaltichie

pag. 183: „Διὰ χειρὸς Χαραλάμπους τοῦ Μορφιάδου”. - [De mâna lui Haralambos
Morfiades]

Ms. Gr. 451 (412). Sec. XVIII. Hârtie; 184 pag.; 23x15 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi.

123. Ηristofor dascăl - Carte liturgică

fol.: „Δοξα το παρόντος βηβλήον ἐγράφη εἰς τὴν μονῆν του ἐν ἀγίοις πατρὸς ἡμῶν
Ἀθανασίου καὶ ὄποιος τῶ ἀποξενώσει, να τὸν ἔχη ἀντίδικον εἰς τὴν μέλουσαν ζωὴν νὰ
ἒχη καὶ που τους τριακοσίους πατέρας τὴν κατάραν, ἀμήν”.
De altă mână: „Ε τουτο ἀγιασματάριον του ἐχει γραψυ ἡ Χριστώφωρῶς ω
διδάσκαλως ωπου ιταν εις τον αγιον Προδρομων εις σκύτην τον Νιβυρῶν”. - [Slavă,
cartea de faţă s-a scris în mănăstirea celui între sfinţi părintelui nostru Atanasie şi cine o
va înstrăina să-l aibă împotrivă în viaţa viitoare şi să aibă şi blestemul celor trei sute
părinţi, amin.
Acest aghiasmatar a fost scris de dascălul Hristofor care a fost la sfântul Prodrom
la schitul Ivirului].

Ms. Gr. 946. Sec. XVIII. Hârtie. 36fol.; 14x10 cm. Scris cu negru şi roşu. Legat în
piele şi lemn. Pe ms. nu este dată provenienţa.

124. (1750 după)Ștefan anagnostul (?!) – Miscelaneu. Gramatică. (Cazurile de declinare)

342
 fol. 3 - 4: Κανόνες τῶν πτώσεων, παρὰ Δανιὴλ Πατμίου τοῦ Κεραμέωσ. -
Regulile cazurilor în declinare, de Daniil Kerameus din Patmos.
fol. 79v: Τέλος τοῦ Φωκυλίδου στίχοι. Παραδοθεῖσα παρὰ Δανιὴλ μοναχοῦ
Πατμὶου Κεραμέως.
fol.226 Ὅσπερ ξένοι χαίρουσι ἰδεῖν π<ατ>ρίδα καὶ οἱ θαλαττεύοντεσ ἰδεῖν λιμένα
καὶ οἱ πραγματεύοντες ἰδεῖν τὸ κέρδος, οὕτω καὶ οἱ γράφοντες ἰδεῖν βιβλίου πέρας. Ἡ
μὲν χεὶρ ἡ γράψασα, κρύπτεται τάφῳ, ἡ δ΄ αὕτη βίβλος εἰς χρόνους μένει πλείστους. -
Precum străinii se bucură să-și vadă patria, iar cei care călătoresc pe mare să vadă limanul
și negustorii să vadă câștigul, tot așa și cei ce scriu se bucură să vadă sfârșitul cărții; pe
când mâna care a scris se ascunde în mormânt, această carte rămâne pentru ani mulți.

Ms. Gr. 1090. Sec. XVIII (a doua jumătate); 226fol., 23x16 cm. Textul este scris
cu cerneală neagră. Numeroase inițiale ornate, lucrate în peniță și culori. Frontispiciu, în
pneiță, la fol. 51v. Legătură veche, în piele, cu chenare și ornamente presate. A aparținut
profesorului Traian Bratu, a cărui parafă este aplicată la fol.1, 11, 44 ș.a.

Patmos

SEC. XVIII – XIX

1. Grigorie Schiadopoulos - Teologie (Omilii la Evanghelii)

fol.158r: „Πόνος Γρηγορίου ἱερομονάχου τοῦ Σκιαδοπούλου”.-[Osteneala ieromonahului

Grigorie Schiadopoulos].

Ms. Gr. 965. Sec. XVIII-XIX. Hârtie. 159fol.; 18x12 cm. Scris de mai multe
mâini. Legătură modernă în piele şi carton. Cumpărat la 1919 de la anticarul Herman
Pach din Bucureşti.

SEC. XIX

343
1. Heracles Ioannou (copist) - Manual de filozofie

fol.48v: „Τέλος καὶ τῷ Θεῷ ἂς εἶναι δόξα. Ἡρακλῆς Ἰωάννου”. - [Sfârşit şi lui
Dumnezeu slavă. Heracles Ioannou].

Ms. Gr. 1291. Sec. XIX (mijloc). 49fol.; 17,5x11 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Legătură nouă, în pergamoid. Cumpărat de la I. Creţu, în 1951.

2. (1801) Chesarie (copist) - Psaltichie

fol. 120: „Această psaltichie s-au prescris în sfânta mănăstire Căldăruşani de mine
păcătosul Chesarie la anii 1808 septem. 8”.

Ms. Gr. 1350. Sec. XIX (1801). 120fol.; 13,5x10,5 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră şi roşie. La fol.4v desen lucrat în peniţă, cu cerneală neagră şi roşie,
reprezentând roata (trohos) cu mărturiile ehurilor. Frontispicii, lucrate în peniţă, la fol.
1,5,19v,33v ş.a. Legătură veche în piele, cu chenare şi ornamente presate. De la
mănăstirea Cernica. Dăruit de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, la 4 mai 1902.
Ţara Românească
(Măn. Căldăruşani)

3. (1801) Ilie Nicolae Rosseti - Elemente de matematică

fol. 1-315v: „Τῶν μαθηματικῶν στοιχείων αἱ πραγματίαι, αἱ προηγηκώται ἐκ τῶν

τοῦ μαθηματικωτάτου, καὶ ἐπιστημονικωτὰτου Οὐόλφ. Χριστ. Γερμαν οῦν, φιλοπόνω
μὲν σπουδῆ Νικολάου Ντερντζέλ, φιλοτίμω δὲ ἀντιγραφῆ καὶ τάξει τοῦ Κυρίου Ηλίου
Νικολ. τοῦ ῥωσσέτου... Εν Μολδαβία τῆς Δακίας εν τῆ ἑλλην. τῶν ἐπιστημῶν σχολῆ.
Ετει ᾳ ω αω”. – [Τratate foarte introductive în elementele matematice de ale prea

344
matematicului şi prea învăţatului Wolf Christian German, cu osteneala şi grija lui Nicolae
Cercel, apoi cu osârdia, transcrierea şi punerea în ordinea a domnului Ilie Nicolae
Rosseti. În Moldova Daciei, la Şcoala grecească de ştiinţe, la anul 1801].
Este cunoscuta lucrare a lui Christian Wolf tradusă din latineşte în greceşte de
Nicolae Cercel, profesor la Academia domnească din Iaşi. Manuscrisul a fost descris de
Constantin Erbiceanu în: Revista Teologică, III, Iaşi, 1885, p. 71-71.

Ms. Gr. 1377. Sec. XIX (1801). 315 fol+f.172 bis; 23x18 cm. Textul este scris
îngrijit cu cerneală neagră, fiind însoţit de diverse tabele aritmetice şi figuri geometrice şi
desene trigonometrice lucrate artistic. Legătură veche în carton, cu cotor şi colţuri din
piele. Cumpărat de la anticariat, în 1955.

Moldova

4. (1803) Andreas Ţangarelos Cretanul din Sidonia - Calendar astrologic

fol.45: „Ἐτελειώθη τὸ παρὼν διὰ χηρὸς ἐμοὺ Ἀνδρέου Τζανγκάρελου τοῦ Κριτός ἐκ
Κυδωνήας ἐν μηνὶ Δὲκεμβρίου 20”. - [1ω03 (sic). S-a sfârşit cartea de faţă prin mâna
mea Andreas Tzangarelos Cretanul din Cidonia, în luna Decembrie 20-1803].

Ms. Gr. 788 (569). Sec. XIX (1803). Hârtie; 45 fol.; 20x14 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi.

Creta (Grecia)

5. (1805) Consta Dimitrios Barlogianis din Tricala - Miscelaneu

fol.90r: „Καὶ τόδε ξύν τοῖς ἄλλοις κἀμου τοῦ Κώνστα Δημητρίου Μπαρλογιάννη
Τρικκαλινοῦ, ἐγράφη εἰς τοὺς 1805 Αὐγούστου 26 στὸ μοναστῆρι Μπρανγκοβὲν”. - [Şi
această carte pe lângă altele este a mea a lui Consta Barlogianis din Tricala. S-a scris la
26 August 1805 în mănăstirea Brâncoveni].

345
 Ms. Gr. 1034. Sec. XIX. Hârtie. 90 fol.; 19x16 cm. Scris de mai multe mâini.
Cartonat. Din biblioteca lui Ştefan Sihleanu, dăruit la 1925.
Oltenia
(Măn. Brâncoveni)

6. (1805) Dimitrie Ithakissios - Tratat de fizică

fol.293v: „Tέλος καὶ τῷ Θεῷ δόξα. Ἢρξατο μὲν ἡ παροῦσα φυσικὴ πραγματεῖα κατὰ
τὸ... ἐτελείωσε δὲ κατά τὸ ,αωεον ἒτος τὸ σωτήριον νοεμβρίου γη, ἡμέρα Σάββατον ὑπὸ
τῆς ἀμαθοῦς Χειρὸς Δημητρίου Ἰθακησίου. Ὅσοι τοίνυν κατὰ τύχην ἀναγνώσετε ταύτην
εὔχεσθε ὑπὲρ αὐτοῦ καὶ διορθοῦντες τὰ ἐν αὐτῆ ἐσφαλμένα”. - [Sfârşit şi lui Dumnezeu
slavă, s-a început prezentul tratat de fizică la... şi s-a terminat la anul mântuirii 1805,
noiembrie 3, ziua sâmbătă, de nepriceputa mână a lui Dimitrie Ithakissios. Deci, câţi din
întâmplare veţi citi acesta să vă rugaţi lui Dumnezeu pentru el, îndreptând greşelile].

Ms. Gr. 1205. Sec. XIX (1805); 370 fol.; 22,5x16 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Legătură originală, în piele, cu ornamente presate pe ambele coperţi şi
cotor. Din biblioteca Bibescu-Palatul Mogoşoaia, 1951. Fost al lui Cezar Bolliac.

Grecia

7. (1805) Ioan Zora (copist) - Reguli de sintaxă

fol.1: „Ἰωάννης Ζόρας. 1805 Μαρτίου 23”. – [Ioan Zora, 1805 martie 23].

Ms. Gr. 1487. Sec. XIX (1805) 16fol.; paginaţie veche cu cifre arabe: 71-100 (f.1v-15v);
13x9,5 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Fol.16 ruptă în partea superioară.
Legătură modernă în pergamoid. Cumpărat de la Titu Vasile, la 31 decembrie 1960.

346
8. (1806) Gheorghe Kavvakis261 - Istorie

fol.1: „Μέγας Ἀλέξανδρος. Τραγωδία. Ποίημα τοῦ Ιωάννου Ρασίνου. Μεταφρασθὲν εἰς
τὴν ἡμετέραν διάλεκτον παρὰ τοῦ Γεωργίου Καββάκου τοῦ Χίου, χάριν διατριβῆς, κατὰ
τὸ 1806”. - [Alexandru cel Mare. Tragedie. Operă a lui Jean Racine. Tradusă în limba
noastră, ca să-şi ocupe timpul, de Georgios KavvakisHiotul, în 1806].

Ms. Gr. 1076. Sec. XIX (1806). 22fol.; 32x23 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Marginile filelor sunt restaurate. Legătură nouă, în pânză şi carton.

Insula Hios

9. (1807 – 1809) Dimitrie Ithakissios - Tratat de fizică

fol.245v: „Ἔλαβε τέλος ἡ παροῦσα πραγματεῖα κατὰ τὸ αον αὐτῆς μέρος τῷ ,αωθω τὴν
λην τοῦ ἀπριλίου μηνός, ἐν τῇ περικλεεστὰτη φιλοσοφικῇ ἀκαδημίᾳ παραδοθεῖσα ὑπὸ τοῦ
σοφωτάτου κυρίου Βνειαμὶν τοῦ Λεσβίου. Ὅσοι τοιγαροῦν λάβητε εἰς χεῖρας ταύτην τὴν
βίβλον παρακαλεῖτε τὸν Θεὸν ὑπὲρ τοῦ διδασκάλου καὶ μαθητοῦ αὐτοῦ Δημητρίου
Ἰθακησίου”. - [A luat sfârşit tratatul de faţă pentru partea I a sa, în anul 1809 la 30 ale
lunii aprilie, în renumita Academiei filozofică, fiind predată de preaînţeleptul chir
Veniamin din Lesbos. Aşadar, cîţi veţi lua în mâini această carte rugaţi pe Dumnezeu
pentru dascăl şi elevul acestuia, Dimitrie Ithakisios].

Ms. Gr. 1203. Sec. XIX (1807-1809); paginaţie veche, cu cifre arabe: 1-25;
22,5x16 cm. Textul este scris de mai multe mâini cu cerneală neagră. Frontispiciu în
acuarelă şi iniţială ornată la fol.1. Legătură originală, în piele, cu chenare şi ornamente
presate pe ambele coperţi şi cotor. Din biblioteca Bibescu-Palatul Mogoşoaia, 1951. Fost
al lui Cezar Bolliac.

Grecia

261
v şi ms. 1077.

347
10. (1807) Nicolae Parparigos din Lesbos – Hrismologiu.

Χρησμολόγιον διαφόρων χρησμοδώτων (sic) ἐρανισθὲν ἐκ διαφόρων ὑπομνημάτων παρὰ

τοῦ κυρίου Νικολάου Παρπαρίγου ἐκ νήσου Λέσβου. 1807 Ἰουλίῳ 20. Ἐν Ἰασίῳ τῆς
Μολδαυΐας. - Carte de oracole a mai multor ghicitori adunată din diferite scrieri de către
chir Nicolae Parparigos din insula Lesbos. 1807. Iulie 20. În Iași Moldovei.

Ms. Gr. 928. Sec. XIX. Hârtie; 259 fol., 21x16 cm. Cartonat. Cumpărat.

11. (1808) Chiril arhimandrit (din Patra) – Miscelaneu

fol.36v: „Ἔν ἐτει ,αωη’ ἰουνίου γ’, ἡμέρα τετράδι. Ἐν Χριστῷ δοῦλος ὑμῶν ὁ ἐλάχιστος
ἐν ἀρχιμαδρίταις Κύριλλος Πατρεύς, Πελοποννήσιος ἐκ τῆς ἐν αὐτῇ ἁγίας μονῆς
Λαύρας”. - [În anul 1808 iunie 3, ziua miercuri. Robul vostru întru Hristos cel mai mic
între arhimandriţi, Chiril din Patras, Peloponesianul din sfânta mănăstire Lavra din acest
oraş].

Ms. Gr. 1269. Sec. XIX (1808). 67fol.; 29x19 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Legătură modernă, în pergamoid. Din biblioteca lt.col. D.A. Pappasoglu.

Patras (Grecia)-
-Peloponez

12. (1809) Dionisie Fotino - Psaltichie (Anastasimatar). Autograf.

fol.1: „Ἀναστασιματάριον νέον, σύντομον, εὔρυθμον καὶ κατὰ νόημα συντεθέν, παρ’
ἐμοῦ Διονυσίου βατάχου τοῦ ἐκ Παλαιῶν Πατρῶν, τῆς ἐν Πελοποννήσω Ἀχαΐας,
προτροπὴ τοῦ ἄρχον παχαρνήκου Στεφάνου Πέλιου πρὸς χάριν τῶν ἐν τῷ τῆς
Οὐγγροβλαχίας Βουκουρεστίω φιλομοῦσων κατὰ μήνα σεπτέ<μ>βριος τοῦ αῶθ ἔτους”. -
[Anastasimatar nou, scurt, armonios şi după sens alcătuit de mine, Dionisie vătaf din

348
Vechiul Patras al Ahaiei din Peloponez, din îndemnul arhon paharnicului Ştefan Belio,
pentru iubitorii de muze din Bucureştii Ţării Româneşti. În luna septembrie a anului
1809].
fol.85: „Πολυελεός ψαλόμενος εἰς τὰς Κυριακᾶς τῆς Μεγάλης Τεσσαρακοστῆς,
ποιηθης παρ’ ἐμοῦ Διονυσίου τοῦ ἐκ Παλαιῶν Πατρῶν τῆς ἐν Πελοποννήσῳ Ἀχαίας”. -
[Polieleu ce se cântă în duminicile din Postul Mare, alcătuit de mine, Dionisie din
Vechiul Patras al Ahaiei din Peloponez].
fol.74v: „Tόδε ὑπάρχυ σύνθεμα ἐμοῦ Διονυσίου ἐκ τῶν πατρῶν τῆς πόλεος τοῦ
Πελοποννησίου, ὁπερ πρός χάριν γέγονε τῶν φιλομούσων μόνον, οἱτινες κρίνουσιν
ὀρθῶς καὶ νόημα καὶ τόνον, τὸ ἧχος ἔχυ σύντομον ἐυρύθμους τἀ<ς> σύνθέσεις το μέλος
κατα νόημα με φθορικάς τε θέσυς. Μανθάνυν ἔξεστι λοιπόν, λογίοις καὶ καλωφώνοισ
ἀλλ’ ου τοἰς αμαθέσι δέ αμα καὶ κακόφώνοις. Καὶ ἔστω εἰς μνημόσυνον τοῦ φιλομούσου
ὄντως αἰτίου τε καὶ προτρεπτοῦ, καμυ του κοπι ὄντος”. - [Αceasta este compoziţia mea,
Dionisie din oraşul Patras din Peloponez, ce s-a făcut pentru iubitorii de muze, care
judecă drept şi sensul şi tonul; are ehul scurt, compoziţiile armonioase, melosul după
neumă cu poziţii ftorice. E voie să se înveţe prin urmare de învăţaţi şi calofoni, iar nu de
nepricepuţi şi cacofoni. Şi să fie spre amintirea iubitorului de muze, care a fost şi cauză şi
îndemn şi care merită osteneala].

Ms. Gr. 1310. Sec. XIX (1809). 92fol.; 25,5x16 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Frontispicii în culori la fol.1r-v, 5r-v, 6 ş.a. Legătură veche, în carton, cu cotor şi
colţuri în piele. De la Institutul de Istorie "N. Iorga". Intrat în colecţiile Bibliotecii
Academiei Române, în 1933.

Ţara Românească

13. (1809) Constantinos Kokosiris - Elemente de aritmetică

fol.2: „Στοιχεῖα ἀριθμητικῆς συναρμοσθέντα παρὰ τοῦ σοφολογιωτάτου Δημητρίου Π.

τοῦ Γοβδελᾶ πρὸς χρῆσιν τῶν φιλομαθῶν νέων. αωθ. Ἐγράφθη παρὰ τοῦ κυρίου

349
Κωνσταντίνου Κοκοσίρη ἐν Ἰασίοις”. - [Elemente de aritmetică alcătuite de prea
învăţatul Dimitrie P. Govdela spre folosul tinerilor iubitori de învăţătură. 1809. S-a scris
de domnul Constantin Cocosiris în Iaşi].

Ms. Gr. 184 (676). Sec. XIX (1809). Hârtie; 85 fol.; 22x18 cm. Cartonat.
Cumpărat.

Moldova (Iaşi)

14. (1813) Antonie Stamatopol - Colecţie de epistole

„Ἐγράφη δὲ παρ’ ἐμοῦ Ἀντωνίου Σταματοπούλου τῆ α’Αὐγούστου 1813 ἐν Ποτοσανίω

τῆς Μολδαβίας”. - [S-a scris de către mine Antonie Stamatopol la 1 August 1813 în
Botoşanii Moldovei].

Ms. Gr. 880. Sec. XIX (1813). Hârtie; 157 fol.; 21x15 cm. Cartonat, de la Muzeul
de Antichităţi.

Μοldova (Botoşani)

15. (1814) Nicolae Ioanid Vlahul (logofăt) - Tratat de pictură bisericească

pag.231: „Γέγραπται ἡ παροῦσα ἑρμηνεία τῆς ζωγραφικῆς ὑπ’ ἐμοῦ τοῦ εὐτελοῦς
Νικολάου Ἰωαννίδη Βλάχου τοῦ λογοθέτου ἐν τῷ αωιδ κατὰ μῆνα Φευρουάριον κσ’:
εὔχεσθε γοῦν ὑπὲρ ἐμοῦ πρὸς κύριον”. - [Acest tratat de pictură a fost scris de mine
nevrednicul Nicolae Ioanid Vlahul, logofăt, la 1815 în luna Februarie 26: rugaţi-vă pentru
mine către Domnul].

Ms. Gr. 814. Sec. XIX (1814). Hârtie; 231 pag. scrise; 21x17 cm. Cartonat.
Cumpărat.

350
 Ţara Românească
16. (1814) Emanuil P. Zanlis (din Melenicon) - Miscelaneu

fol.1: Cu cerneală roşie: „1776 μαΐου 2, αρχ. μάθημα”. – [1776 mai 2, am

început lecţia].
fol.38: „1813. Ἐμανουήλου π. Ζανλῆ. Τῇ 2 Ἰουνίου ἄρχισα. Μελένικον”. – [1813.
Emanoil P. Zanli. La 2 iunie am început. Melenicon].
fol.62: „Τέλος. 1814 Μαΐου 25, γέγραπται παρ’ἐμοῦ τοῦ Μανόλη Ζανλῆ εἰς
Μελένοικον γεννηθεὶς τῷ 1801 29 φευρουαρίου, ἤμην τότε 14 ἐτῶν καὶ τόρα μετὰ τόσα
χρόνια καὶ χρόνια εἶμαι εἰς Βρασσοβὸυ καταδιωκόμενος ἀπὸ τοὺς ἀδελφούς μου”. –
[Sfârşit. 1814 mai 25. S-a scris de mine, Manole Zanli, născut la Melenicon, în 1801
februarie 29. Eram atunci de 14 ani şi acum după atâţia şi atâţia ani mă aflu la Braşov
persecutat de fraţii mei].
fol.96v: „Εἰς τὰ 1821 ἀνεχώρησα ἀπὸ τὸ Μελένικον καὶ ἔφθασα μέσον
Βελιγραδίου εἰς Βουκουρέστι, καὶ ἀπ’ἐκεῖ μὲσον Φωξὰνι καὶ τὸ Οϊτίσι ἔφθασα εἰς Σίν
Γιόργι Ἐμμανουὴλ Ζανλῆς”. – [În 1821 am plecat de la Melenicon şi am ajuns, prin
Belgrad, la Bucureşti şi de acolo, prin Focşani şi Oituz, am ajuns la Sângiorz. Emanoil
Zanlis].
F.98 Καὶ αὕτη πρὸς τοῖς ἄλλοις πέφ<ει> κτῆμα Ἐμμανουήλ π. Ζανλῆ ἐκ
πόλεως Μελέ<νικον> ὀνισθὲν ἐν Βρασσοβῷ τῇ 12 Φευρουαρίου <1>827. – [Şi aceasta
pe lângă celelalte este proprietatea lui Emanoil P. Zanli din oraşul Melenicon. Cumpărat
la Braşov, la 12 februarie 1827].

Ms. Gr. 1516. Sec. XIX (1814)-Sec.XIX. 98fol.; paginaţie veche, cu cifre arabe:
1-158 (f.1-78v); 23,5x17cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Titlurile şi iniţialele
sunt scrise cu roşu. Frontispicii lucrate în peniţă cu cerneală neagră şi roşie, la f.1,28,79
ş.a. Legătură modernă, în pergamoid. Cumpărat de la Ileana Spătaru la 9 aprilie 1970.

Μelenicon

17. (1815) Evghenie - Miscelaneu teologic

351
fol.8: „Ἐπιτομὴ τῶν τοῦ Ζοιρνικαβίου ἐν δυσὶ τόμοις περιεχομένων, περὶ τῆς
ἐκπορεύσεως τοῦ Παναγίου Πνεύματος, εἰς ἀποδειξιν μέν, ὅτι ἐκ τοῦ Πατρὸς μόνου
ἐκπορεύεται, κατὰ τὴν ἀρχαίαν τῆς ἐκκλησιίας παράδοσιν. Εἰς ἔλεγχον δὲ τῆς
καινοτομίας τῶν λατίνων, τῶν προστιθέντων εἰς τὸ ἅγιον Σύμβολον τὸ καὶ ἐκ τοῦ υἱοῦ...
Μετεφράσθη δὲ ἐκ τῆς ἑλληνικῆς γλώττης τῆς ὑπὸ τοῦ Κλεινοῦ Εὐγενίου συνταχθείσης,
εἰς τὴν νῦν καθομιλημένην ἁπλοελληνικὴν φράσιν, εἰς κατανόησιν πάντων τῶν
ἀναγινωσκόντων, κατὰ τὸ 1815 σωτήριον ἔτος”. - [Prescurtare din ale lui Zoernicav,
cuprinse în două tomuri, despre purcederea Sfântului Duh, pentru a dovedi că purcede
numai de la Tatăl, potrivit cu vechea tradiţie a bisericii şi pentru combaterea născocirii
latinilor care adaugă la Sfântul Simbol de Credinţă, că purcede şi de la Fiul. S-a tradus
din cea alcătuită în greaca veche de vestitul Evghenie, în greaca simplă, vorbită acum, pe
înţelesul cititorilor, la anul mântuirii 1815].

Ms. Gr. 1325. Sec. XIX (1815). 150fol.; 31,5x21,5 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Legătură nouă, în pergamoid. Cumpărat de la anticariat, în 1955.

18. (1815) Apostol (Konstas din Hios/ Kristalas/ fiul preotului Ioan nomofilaxul din
Hios) – Psaltichie.

fol.8: „Βίβλος μουσικῆς τέχνης περιέχουσα τὴν τάξιν καὶ πᾶσαν τοῦ ἐσπερινοῦ.
Συνετέθη δὲ παρὰ διαφόρων ποιητῶν παλαιῶν τε καὶ νέων, μεταγραφήσα καὶ
διορθωθεῖσα κατὰ κανονικόν δρόμον, ὑπ’εμοῦ, Ἀποστόλου, υἱοῦ τοῦ ποτὲ Ἰωάννου
ἱερέως καὶ νομοφύλακος χίου, Κῶνστα. Ἐν ἔτει σωτηρίου ᾳ ω ι εω, κατὰ μήνα
δεκέμβριον. Ἐν Κωνσταντινουπόλει, ἐν τῇ λεοφόρῳ Ἰεκερπίτε (?)χάνη”. – [Carte despre
tehnica muzicii, cuprinzând rânduiala şi toate ale vecerniei, alcătuită de diferiţi
compozitori vechi şi noi, după tipicul canonic, de către mine, Apostol, fiul răposatului
Ioan Consta, fost preot şi nomofilax de Hios. În anul mântuirii 1815, luna decembrie.
Constantinopol, bulevardul Iekeropitehane].

352
 Ms. Gr. 1500. Sec. XIX (1815). 760fol.; 16,5x11,5 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Titlurile şi neumele sunt scrise cu roşu. Manuscrisul este împodobit cu
numeroase frontispicii, iniţiale ornate şi ornamente lucrate artistic cu cerneală roşie şi aur.
Legătură, în piele, cu chenare, ornamente şi medalioane centrale, imprimate în aur. Din
biblioteca preotului I.D. Petrescu, a cărui ştampilă, în tuş roşu, este aplicată la f.8,9,35
ş.a. Cumpărat de la P. Petrescu, la 28 octombrie 1969.

Constantinopol

19. (1816) Ioan Vizantios - Hrismos

fol.2-19: „Προφητεὶα τοῦ μακαρίου ἱερομονάχου Αγαθαγγέλου. Ητις ἐδώθη εἰς φῶς ἐν
Μεδιολάνω, τῷ 1555, παρὰ τοῦ αἰδεσιμωτάτου πατρὸς καὶ ἱερομονάχου τῆς τοῦ ἁγίου
Βενεδίκτου τάξεως, Ιακώβου καὶ Παλαιῳτου (?), ἐρμηνευθεῖσα ἐκ τῆς γαλλικῆς
διαλέκτου εἰς τὴν πεζὴν ἡμῶν φράσιν. Αντιγράφθη δὲ τῴ 1816 ἒτει παρὰ Ιωὰννου
Βυζαντίου, ῥωμαῖου πατρόθεν. Εν Βουκουρεστίῳ τῆς Βλαχίας”. – [Profeţia fericitului
ieromonah Agatanghel, care a fost dată la lumină, la Milano, în anul 1555, de
preacuviosul părinte şi ieromonah al ordinului Sf. Benedict, Iacov Paleotu (?), tălmăcită
din limba franceză în limba noastră aplὰ. S-a transcris în anul 1816 de Ioan Vizantios,
grec de origine. În Bucureştii Vlahiei].

Ms. Gr. 1452. Sec. XIX (1816). 20 fol.; paginaţie veche cu cifre arabe: 1-39 (f.1-
20); 17,5x12,5 cm.Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură modernă, în pergamoid.
De la Institutul de arheologie. Intrat în colecţiile Bibliotecii Academiei R.P.R, la 5
februarie 1958.

Ţara Românească
(Bucureşti)

20. (1817) Dimitrie (copist) al lui Matei - Psaltichie

353
fol.160v: „Δι’ ἐπιταγῆς τοῦ πανιερωτάτου ἁγιου ἐπισκόπου Μπουζαίου κυρίου
Κωνσταντίου ἔγραψα ἐγω ὁ Δημήτριος Ματθαίου αὐτὴν τὴν παπαδικήν. 1817
Δεκεμβρίου 15 ΔΜΤ (monogram) MAT (monogram)”. - [Din porunca preasfântului
episcop al Buzăului domnul Constantie am scris eu Dimitrie al lui Mateiu această
psaltichie. 1817 Decembrie 15. Dimitrie al lui Mateiu].

Ms. Gr. 497 (29). Sec. XIX (1817). Hârtie; 160 fol.; 23x17 cm. Broşat.

Ţara Românească

21. (1818) Elefterios Ioan Kukuliotis - Carte de algebră

fol. 72: „Τέλος τῆς Ἀλγέβρης τῆς ὑπὸ τοῦ Μετζμποὺρ διδασκάλου τῆς Γερμανίας
συγγραφείσης καὶ παρὰ Ἀθανασίου τοῦ (?) Ψαλίδος <ἐκ> τῆς Λατινίδος μεταφρασθείσης
εἰς παράδοσιν τῶν ἐν τῇ Καπλανικῆ εὑρισκομένων σχολῆ μαθητῶν αὐτοῦ. Ἐτελείωσεν
1818 Αὐγούστου 8, ὁ γράψας Ἐλευθέριος Ἰωάννου Κουκουλιώτης”. - [Sfârşitul Algebrei
compuse de Metzbur profesor din Germania şi traduse din latineşte de către Atanasie
Psalidis pentru predare elevilor săi ce se află în şcoala Caplanică. S-a sfârşit în 1818
August 8, scriitorul Elefterie Ioan Cuculiotis].

Ms. Gr. 187 (92). Sec. XIX (1818). Hârtie; 153 fol.; 18x11 cm. Cartonat.

22. (1818) Naum Râmniceanu - Gramatică

fol.5-76v: „Προπαίδεια γραμματικῆς κατ’ ἐρωταπόκρισιν. Νῦν πρῶτον, ἐπὶ τοῦ

ὑψηλοτάτου καὶ εὐσεβεστάτου αὐθέντου ἡμῶν Ἰωάννου Ἰωάννου Γεωργίου Καρατζᾶ
βοεβόδα καὶ ἡγεμόνος πάσης Μουντενίας Δακίας, ἀρχιεπισκοπεύοντος τοῦ
πανιερωτάτου καὶ θεοπροβλήτου δεσπότου ἡμῶν Μητροπολίτου Κυρίου Κυρίου
Νεκταρίου τοῦ Πελοποννησίου, συντεθεῖσα μὲν καθ’ ἡμᾶς ἑλληνιστί, μεταφρασθεῖσα δὲ
παρὰ τοῦ αὐτοῦ φιλοπόνως καὶ δακιστί, χάριν τῶν πρωτοπείρων νέων τοῦ ἡμετέρου
Δακικοῦ ἔθνους. Τύποις ἐκδοθεῖσα διὰ κοινῆς συνδρομῆς, ἐν τῇ Νέα Τυπογραφία

354
Βουκουρεστίου Δακίας, ἀφιερώθη τοῖς ἀγαπητοῖς ὁμογενέσι δαξί. ,αωιη’ κατὰ
Ἰαννουάριον. Ν<αούμ>”. - [Propedia gramaticii prin întrebări şi răspunsuri. Acum pentru
prima dată, în timpul preaînălţatului şi piosului nostru domn Ioan Ioan Gheorghe Caragea
voievod şi oblăduitor al întregii Muntenii a Daciei, arhiepiscop fiind preasfinţitul şi de
Dumnezeu alesul stăpânul nostru, mitropolit chir chir Nectarie Peloponesianul, scrisă de
noi în greceşte şi tradusă tot de către noi cu sârguinţă şi în româneşte, pentru tinerii
începători ai neamului nostru dac, tipărită prin contribuţie obştească în Noua Tipografie
din Bucureştii Daciei s-a afierosit dragilor conaţionali daci. 1818 în ianuarie. Naum].
fol.78v: „1818. Naum. Προπαίδεια Γραμματικῆ”. - [1818. Naum. Propedia gramaticii. N.
VII].

Ms. Gr. 1337. Sec. XIX (1818). 78fol.; numerotaţie veche, diversă. 19,5x12 cm.
Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură nouă, în pergamoid. Dăruit de Constantin
Erbiceanu la 18/31 martie 1900.

Ţara Românească
(Bucureşti?)

23. (1819) Ιanache - Psaltichie

Int.cop. post.: „S-au scris de mine cel mai jos arătat în episcopia Argeş. Leat
1819. Ianache”.

Ms. Gr. 1374. Sec. XIX (1819). 120 fol; 23,5x17 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Titlurile, iniţialele şi indicaţiile muzicale sunt scrise cu roşu.Legătură veche, în
piele, cu chenare şi ornamente presate, pe ambele coperte şi cotor. Intrat în colecţiile
Bibliotecii Acad. R.S.R, la 10 feb. 1955. Provenienţă necunoscută.

Ţara Românească
(Episcopia de Argeş)

355
24. (1819) Ιeremia ieromonahul - Carte de spovedanie

pag.81: „Ἐγράφη τὸ παρὸν παρ’ἐμοῦ ἀναξίου Ἱερεμίου ἱερομονάχου, εἰς τοὺς αωιθ
Φευρουαρίου 13”. - [Cartea de faţă s-a scris de mine nevrednicul ieromonah Ieremia la
anul 1819 Februarie 13].

Ms. Gr. 395 (579). Sec. XIX (1819). Hârtie; 81 pag. scrise; 22x16 cm. Cartonat.
De la Muzeul de Antichităţi.

25. (1820 -1822) Ioniţă (cântăreţ) - Psaltichie

fol.1: „Acestu irmologhion este al dumnealui Ioniţă cântăreţu însă scris de mâna
dumnealui la leat 1820 avgust 30 şi cine se va afătui ca să-l fure, să-l găsească lepra lui
Iov şi cutremurul lui Cain (?) şi la înfricoşata judecată cu Iuda la un loc să-l osândească şi
anii vieţii cu scârbă să-i petreacă. 1822 fevruarie 18. Ioniţă Stoicescu. Ioniţă Cântăreţu”.
„Scris-am eu acestu Irmologhion cu mâna de pământ, iar mâna fiind de pământ,
va putrezi, iar cel ce va ceti mă va pomeni. Cercare bună. Ioniţă Cântăreţu”.
fol.83v: „Τέλος καὶ τὀυ Θεου δόξα: είς τα 1820 αβγ<ούσ>του 30”. - [Sfârşit şi lui
Dumnezeu slavă. La 1820 august 30].
„Fraţilor vă rog să mă ertaţi la greşalele care voi fi făcut şi vă rogu de obşte să îndreptaţi
cu duhul blândeţei. Ioniţă Stoicescu”.

Ms. Gr. 1282. Sec. XIX (1820). 88fol.; 22,5x17 cm. Textul şi majoritatea
semnelor psaltice (neumelor) sunt scrise cu cerneală neagră. Titlurile, iniţialele,
mărturiile şi unele semne temporale sunt scrise cu cerneală roşie. Iniţiale ornate. Legătură
veche în carton cu cotor şi colţuri de piele, cu ornamente presate. Cumpărat de la Şerban
Cioculescu, în 1952.

26. (1821) C. Economu - Miscelaneu. Discurs funebru 262

262
Publicat pentru prima oară de Nicolae Gusti la Moscova, în 1821, cu traducere rusească.

356
fol. 2-10: „K. Οἰκονόμου, Λόγος ἐπιτάφιος εἰς τὸν ἀοίδιμον Πατριάρχην
Κωνσταντινουπόλεως Γρηγόριον, ἐκφωνηθεὶς ἐν Ὀδησσῷ, ἐν τῇ ῥωσσικῇ μητροπόλει
τοῦ Σωτῆρος. Τῇ 19 Ἰουνίου 1821”. - [C. Economos, Discurs funebru la fericitul întru
pomenire patriarh al Constantinopolului Grigorie, rostit la Odessa, la mitropolia rusească
a Mântuitorului. La 19 iunie 1821].

Ms. Gr. 1342. Sec. XIX (1821). 15fol.; 21x17,5 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Legătură nouă, în pergamoid.
Rusia (Odessa)

27. (1823) Dimitrie Papadopol (din Hios) - Psaltichie

fol.66v.: „Εἴληφε τέλος καὶ τὸ παρὸν δι’ ἐμοῦ τοῦ ἰδίου γραφέως Δημητρίου Χίου τοῦ
Παπαδοπούλου. Εν Κοινοβίω τῆ Θ’ αὐγούστου ᾳ ω κ γ. 1823. Βιβλίον σ ξ β-262”. – [Α
luat sfârşit şi cartea de faţă, prin mine însuşi scriitorul Dimitrie Papadopol din Hios. La
Chişinău, 9 august 1823. Cartea 262].

Ms. Gr. 1373. Sec. XIX (1823). paginaţie veche cu cifre arabe: 4-134; 21x17cm.
Textul este scris cu cerneală neagră. Titlurile, iniţialele, unele indicaţii muzicale şi
pinaxul de sfârşit sunt scrise cu roşu. Frontispiciu lucrat în peniţă cu cerneală roşie, la f.1.
Legătură nouă, în pergamoid. De la Secţia de Muzică.

Moldova (Chişinău)

28. (1823 – 1825) Naum Râmniceanu - Condică de casă

Ext.cop.I „Naum. N.IX. Κώδιξ οἰκιακός μου”. - [Condica mea de casă].

Int.cop.I. „,αωκγω, Ἀπριλλίου ιζ’. μοὶ ἐδόθη παρὰ τοῦ Πανιερωτάτου καὶ
Θεοπροβλήτου Δεσπότου ἡμῶν Μητροπολίτου Πάσης Βλαχίας Δακίας, Κυρίου μοι
Κυρίου Γρηγορίου ἡ Ἡγουμενικὴ ῥάβδος τοῦ Ἱεροῦ, μοναστηρίου τῶν Ἁγίων

357
Ἀποστόλων καὶ σεσημείωταί μοι εἰς ἐνθύμησιν, ἐν Βουκουρεστίω Βλαχίας. Ὁ δὲ
λογοθέτης Ἰωαννίτζας τοῦ Διβανίου ἀνέγνω τὸ αὐθεντικὸν γράμμα τοῦ Ἡγουμενείου
μου, παρόντος καὶ τοῦ Ἁγίου Ἐκκλησιάρχου τῆς Ἱερᾶς Μητροπόλεως Κὺρ Γαβριὴλ,
ἀποοσταλέντος ὑπὸ τοῦ Ἁγίου Μητροπολίτου καὶ ἐξώσθη τοῦ Ηγουμενείου ὁ
προκάτοχός μου κὺρ Συνέσιος Ἀγιορείτης. Ἔγραψα δὲ τῇ ἐμῇ χειρί. Ὁ Πρωτοσύγκελλος
Ναοὺμ, ἡγούμενος Ἀποστολάνος”. - [1823 aprilie 17. Mi s-a dat de către Preasfinţitul şi
de Dumnezeu alesul, stăpânul nostru Mitropolitul a toată Valahia Daciei, Domnul meu
Domn Grigorie, cârja egumenească a sfinţitei mănăstiri a Sfinţilor Apostoli şi s-a
însemnat de mine spre amintire, în Bucureştii Valahiei, iar logofătul de divan Ioniţă a citit
cartea domnească a egumeniei mele, fiind de faţă şi sfinţitul eclesiarh al sfintei
mitropolii, chir Gavriil, trimis de către sfântul mitropolit şi s-a dat afară din egumenie
predecesorul meu, Chir Sinesie Aghioritul. Am scris cu mâna mea. Protosinghelul Naum,
egumen la Sf. Apostoli].
fol.58v: „Τέλος καὶ τῷ Θεῷ δόξα. Εὑρισκόμενος ἐν οἴκω τοῦ ἄρχ. μεγ. βορνίκου
Σκαρλάτου Γραδιστάνου. ,αωκε’. μαΐου κε’, ἐν Βουκουρεστίῳ τῆς ἡμετέρας Βλαχίας.
Ν<αού>μ”. - [Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă. Pe când mă aflam în casa boierului mare
vornic Scarlat Grădişteanu, 1825 mai 25, în Bucureştii Valahiei noastre. Naum].

Ms. Gr. 1341. Sec. XIX (1823-1825). 104fol.; 32x20 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră. Legătură veche în carton, cu cotor şi colţuri de piele. Dăruit de
Constantin Erbiceanu la 18/31 martie 1900.

Ţara Românească
(Bucureşti)

29. (1824) Manole (Băţ?)- Psaltichie (Irmologhion)

fol.338: Această carte ce se numeşte „ἐρμολόγιον καλοφονικὸν” s-au scris de mine cel
mai gios iscălit, în zilile prea înaltului domnu Ioan Sturza Voevod în mănăstirea Precista
din Roman. 1824 Iulii 23. Manole Băţ (?).

358
 Ms. Gr. 500 (623). Sec. XIX (1824). Hârtie; 338 pag.; 17x12 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi.

Μoldova (Roman)

30. (1825) H. Mavrudis - Psaltichie

pag.3: „Ἐκλογὴ μουσικῆς τοῦ δευτέρου τόμου τῆς Ἀνθολογίας. Γραφεῖσα παρὰ
Γεωργίου Χ. Μαυρουδῆ ἐν Βρασοβῶ Τρανσιλβανίας 1825”. - [Culegere muzicală din al
doilea volum al Anthologiei. Scrisă de Gheorghe H. Mavrudis în Braşovul Transilvaniei
1825].

Ms. Gr. 502 (502). Sec. XIX (1825). Hârtie; 300 pag.; 21x16 cm. Cartonat. De la
Muzeul de Antichităţi.

Transilvania (Braşov)

31. (1825) Alexandru H. Polizu - Μiscelaneu

fol.5: „Kαὶ ἔγραψα ἐγω Αλέξανδρος Χ. Πολύζου. 1825 Απρη<λίου>”. - [Şi am scris eu
Alexandru H. Polizu. 1825 aprilie].

Ms. Gr. 1364. Sec. XIX (1800-1834); 74 fol.; + f.2bis; paginaţie veche, cu cifre
arabe: 2-24 (f.2-14); 31x22cm. Textul este scris neângrijit de mai multe mâini, cu
cerneală neagră. Legătură nouă, în pergamoid. Fost mas. rom. 3072. Cumpărat de la
anticarul B. pohl, la 14 februarie 1904.

32. (1825 – 1831) Matache Manuil - Psaltichie

359
 fol. 1: „Acest tom al II-lea cu psaltichie rumânească i grecească este scris de mine
Matache Man. Slăvulescu din leat 1825, precum şi ce n-am putut scrie eu am plătit la
altul şi me-au scris, aflându-mă în Braşov cu d<u>m<nealui> Ioan Mosh, fiind fugiţi de
zavergii şi noi am şăzut ani doi acolo”.
f.int.cop.post: „Această laudă suflete al mieu pre Domnul, glas 6, l-am tonisit eu
cel mai jos iscălit pă rumâneşte după cel grecesc, în vremea când mă aflam la
sf.mănăstire Ciolanu cu preosfinţitul şi de Dumnezeu iubitorul episcop al eparhiei
Buzăului şi ctitor aici la sfânta mănăstire Ciolanu, Kiriu Kir Chesarie. La anul 1831, iulie
22. Şi spre ştiinţă am însemnat Matache Manuil Psaltul”.

Ms. Gr. 1322. Sec. XIX (1825-1831). 238fol.; 22x15,5 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră şi roşie. Frontispiciu lucrat în peniţă, cu cerneală roşie şi neagră la
fol.212. Pecete inelară, în tuş negru, la int.cop.ant. şi post. Legătură în carton, cu cotorul
în piele, ornamente aurite presate pe cotor. Cumpărat de la Dan Constantiniu, în 1955.

Ţara Românească
(Buzău-Măn. Ciolanu)

33. (1826) Νaum Râmniceanu - Manuscris de teologie

fol.1v: „Τόμος Α’, χειρόγραφος, Ἑρμηνεία Χρυσοστόμου εἰς τὸ Ἱερὸν Εὐαγγέλιον κατὰ
Ματθαῖον καὶ Ἱωάννην. Κτῆμα καὶ πόνος ἐμός Ναούμ Πρωτοσυγγέλλου πρώην
Ἀποστολάνου. 1828 ἀπριλλ<ίου>27”. - [Tomul I, manuscris, Tâlcuire a lui Hrisostom la
Sfânta Evanghelie de la Matei şi Ioan. Proprietatea şi osteneala mea a lui Naum
protosinghelul, fost egumen al mănăstirii Sf. Apostoli. 1828 aprilie 27].

Ms. Gr. 1330. Sec. XIX (1826). 144fol.; numerotaţie veche cu cifre arabe: 1-137.
21x18 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură veche în carton, cu cotor şi
colţuri de piele. Dăruit de Constantin Erbiceanu, la 18/31 martie 1900.

Ţara Românească

360
 (Bucureşti)

34. (1827) Dumitrache - Psaltichie

fol. 141v: „1827 iunie 25. Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă. Dumitrache”.

Ms. Gr. 1544. Sec. XIX (1827). 153fol.; 21x15,5 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Titlurile, iniţialele şi semnele sunt scrise cu roşu. Legătură veche, în piele, cu
chenare şi ornamente presate pe ambele coperţi şi cotor. Cumpărat de la Gh. Băbuş, la 12
aprilie 1984.

35. (1827 – 1828) Naum Râmniceanu - Manuscris de teologie

fol.2v: „Τόμος β’. χειρόγραφος, Ἑρμηνεία Χρυσοστόμου, εἰς τὸ κατὰ Ἰωάννην Ἱερὸν
Εὐαγγέλιον καὶ εἰς τὰς Ἐπιστολὰς τοῦ Ἀποστόλου Παύλου. Κτῆμα ἐμόν καὶ πόνος ἐμός
Ναοὺμ πρωτοσύγγελος, πρώην Ἀποστολάνου. 1828 ἀπριλίου 27”. - [Τomul II,
manuscris, Tâlcuirea lui Hrisostom la Sf. Evanghelie de la Ioan şi la epistolele
apostolului <Pavel>. Proprietatea şi strădania mea Naum protosinghel, fost al mănăstirii
Sf. Apostoli. 1828 aprilie 27].
fol.58v: „Ἠρξάμην τῆς ἀναγνώσεως τῆς ἑρμηνείας τοῦ Ἱεροῦ Χρυσοστόμου τῆς
ἐν τῷ β’ τόμω Ἰανν. 17 καὶ Μαΐου 29, ἐν ἡμέρᾳ Σαββάτου καὶ τέλος ἔλαβε, Ὀκτωμβρίου
29 ἐν ἔτει 1827, πάλιν ἐν ἡμέρᾳ Σαββάτου. Ἔστῳ εἰς ἐνθύμησιν. Ν<αούμ>”. - [Începui
citirea Tălmăcirii Sfântului Hrisostom din tomul II la 17 ianuarie şi 27 mai, ziua sâmbătă
şi a luat sfârşit la 29 octombrie 1827, tot în zi de sâmbătă. Şi să fie spre amintire. Naum].
fol.lim.I.:”,αωκςω ἠγοράσθη, κατὰ Ἰανν. Σημειώσεις ἐκ τῶν Χρυσοστόμου
ἑρμηνειῶν εἰς τὰς ἐπιστολὰς Παύλου τοῦ Ἀποστόλου καὶ εἰς τὰς πράξεις Ν<αούμ>”. -
[S-au cumpărat în 1826 la ghenarie, Însemnări din tălmăcirile lui Zlatoust, la scripturile
Apostolului Pavel şi la faptele Apostolilor. Naum].

361
 Ms. Gr. 1329. Sec. XIX (1827-1828). 146fol.; numerotaţie veche cu cifre arabe,
diversă: 21x17,5 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură nouă, în pergamoid.
Dăruit de Constantin Erbiceanu, la 18/31 mai 1900.

36. (1828) Naum Râmniceanu - Miscelaneu teologic

fol.1: „Τόμος Γ΄ χειρόγραφος Ερμ<ηνεία> Χρυσ<οστόμου> εἰς τὰς ἐπιστολὰς Παύλου

τοῦ Αποστόλου. Πόνος ἐμός Ναούμ Πρωτοσύγκελος, πρώην Αποστ<άνου>”. <=Tomul
III manuscris. Tălmăcire a lui Gură de Aur la epistolele Apostolului Pavel. Osteneala
mea. Naum Protosinghel, proin Apostoleanu>.
fol.93 „ᾳ ω κ η’. δεκεμβρίου αη, μετώκησα ἀπό Κοντζέστι τὸ Κάτω, τοῦ Καδιλικίου
Δομποβίτζης, εἰς τὸ Ποτλότζι τοῦ αὐτοῦ Καδιλικίου, ἡμερα Σαββάτω. Καὶ σεσημείωταὶ
μοι εἰς ἀνάμνησιν. Ν<αούμ>”. <=La 1828 decembrie 1, m-am mutat de la Conţeştii de
Jos a judeţului Dâmboviţa, la Potlogii aceluiaşi judeţ, ziua sâmbătă. Şi am însemnat spre
amintire. Naum>.
„ᾳ ω κ δω μαρτίου δη, ἡμέρα Κυριακῆ, ἐμβῆκα μὲ τὰ πράγματὰ μου εἰς τό ἱερὸν
κοινόβιον τῆς Τζερνίκας καὶ εἰς ἐνθύμησιν σεσημείωταί μοι. Ναοὺμ ὁ ἁμαρτολώς”. <=La
1834 martie 4, ziua duminică, am intrat cu lucrurile mele la sfântul cenobiu de la Cernica.
Şi am însemnat pentru aducere aminte. Naum păcătosul>.

Ms. Gr. 1363. Sec. XIX (1828). 94fol.; numerotaţie veche cu cifre arabe: 1-94
(f.1-94); 36,5x22cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură nouă, în pergamoid.

Ţara Românească
(jud. Dâmboviţa şi Măn. Cernica)

37. (1830) Alexandru Constantin Iatrides din Ianina – Manual de medicină.

fol.1-610v: „Εγχειρίδιον τῆς τῶν ζώων καὶ ἀν<θρώπ>ων οἰκονομίας. Σαντούριος

περί πυρετῶν, καὶ ῥετζετάριον τῆς Σιέννης. Χειρόγραφον καὶ πεπλουτισμένον ἀπό

362
διὰφοραις καὶ κάθε λογῆς ῥετζέτας, τόσον ἰατρικῶν παθῶν, ὅσον καὶ χειρουργικῶν
παθῶν τοῦ ἀνθρωπίνου σώματος. Περιέχει καὶ ἐφευρήματα τύχης, μέ δύο καλεντάρια
παντοτινὰ περίεργα καὶ ἀξιόλογα, περιέχοντας καὶ φανερόνωντας τόσον τὰς μεταβολὰς
τοῦ καιροῦ, ὅσον καὶ τὰς περιστάσεις τοῦ χρόνου. Αντιγραφθὲν καὶ καλοπισθὲν παρά
τοῦ αὐτοῦ Αλεξάνδρου Ιατροκωνσταντίνου Ιατρίδη. Εἰς τὸ Μεγάλον Τούρναβον. ᾳ ω λ’:
ἐν ἔτει ἀπὸ Χριστοῦ γεννὴσεως 1830, τὸ δὲ κτίσεως κόσμου 7338, ἰνδικτιὼν γ’ ”. –
[Manual pentru economia animalelor şi a oamenilor. Santorio, despre febre şi reţetarul de
la Siena; manuscris îmbogăţit cu diverse reţete atât pentru medicina internă cât şi pentru
chirurgie corpului omenesc; cuprinde şi ghicirea norocului, două calendare permanente,
curioase şi importante, care conţin şi arată atât schimbările vremii cât şi întâmplările
anului. Transcris şi îmbogăţit de către însuşi doctorul Alexandru Constantin Iatrides din
Ianina, la Marele Târnovo, în anul 1830 de la naşterea lui Hristos, iar de la facerea lumii
7338, idictionul 3].

Ms. Gr. 1416. Sec. XIX (1830). 610 fol.; + f.75bis.; 19x14 cm. Textul este scris
cu cerneală neagră. F.16-44 rupte în partea superioară. Frontispicii, lucrate în peniţă cu
cerneală neagră, la f.86, 132, 139, ş.a. Legătură modernă, în pergamoid. Intrat în
colecţiile Bibliotecii Academiei R.P.R la 11 ianuarie 1956.

Τârnovul Tesaliei (Grecia)

38. (1831) Hristofor din Hios - Psaltichie

pag.744: „Διὰ δαπάνης καὶ ἐτίσεως τοῦ άρχοντος παχαρνίκου Ντίνου προτοψάλτου τῆς
ἁγιωτάτης ἐπισκοπῆς Ρωμάνου ἐν ἔτι 1831 Φρευαρίου 6. Ἐγράφη δὲ διὰ χοιρῶς
Χριστοφόρου Χίου”. - Cu cheltuiala şi după cererea lui arhon paharnicul Dinu
protopsaltul prea sfintei episcopii a Romanului, în anul 1831 Fevruarie 6. S-a scris de
mâna lui Hristofor din Hios.

Ms. Gr. 503 (678). Sec. XIX (1831). Hârtie; 746 pag.; 22x15 cm. Cartonat. De la
mănăstirea Râşca.

363
 Moldova (Roman)

39. (1833) Ioan M. Kampanakis - Manual de gramatică

fol.2: „Συντακτικὸν τοῦ Θ. Καΐρη πρώτου διδασκάλου ὑπὸ Ἰωάννου Μ. Καμπανάκη.

Τήν 32 <sic> Δεκεμβρίου 1833”. - [Sintaxa lui Th. Kairis prim-dascăl, de Ioan M.
Kampanakis. La 32 <sic> decembrie 1833].
fol.32v: „Τέλος τοῦ Συντακτικοῦ τοῦ Θ. Καΐρη. Τὴν 32 Δεκεμβρίου 1833”. -
[Sfârşitul Sintaxei lui Th. Kairis. La 32 <sic> decembrie 1833].

Ms. Gr. 1091. Sec. XIX (1833). 32 fol.; + fol.22 bis.; 20x15 cm. Textul este scris
cu cerneală neagră. Legătură modernă în pergamoid.

40. (1833) Simeon Hristides (copist) - Alocuţiune rimată

fol.13v: „Συμεὼν Χρηστίδης ἐκ Φιλιππουπόλεως ὁ ἀντιγράψας ταύτην, τῇ 9η

Σεπτεμβρίου 1833”. - [Simeon Hristide din Filipopol care a transcris aceasta, la 9
septembrie 1833].

Ms. Gr. 1299. Sec. XIX (1833). 13fol.; 25x17 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră şi roşie. Frontispiciu, lucrat în peniţă cu cerneală neagră şi roşie, la fol.2. Legătură
veche, în piele, cu chenare şi ornamente aurite presate.

41. (1833) Dimitrie Attikos - Abecedar

F.1-37: „Ἀλφαβητάριον νέον, ὑπὸ Δημητρίου Ἀττικοῦ. 1833“ – [Abecedar nou de

Dimitrie Attikos. 1833].

364
 Ms. Gr. 1566. Sec. XIX (1833). 42fol.; 22,5x16 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Legătură în carton, deteriorată. Cumpărat de la Smaranda Constantinescu, la 1
iunie 1988.

42. (1834) Nicola Hagi Ioan din Salonic - Psaltichie

fol.1v: „Tαμεῖον Ἀνθολογίας, ἤτο βίβλος περιέχουσα τὰ ἀναγκαιότερα καὶ ἐκλεκτότερα

μαθήματα τῆς ἐκκλησίαστικῆς ἀκολουθίας, μελοποιθέντα παρὰ διαφόρων ποιητῶν
παλαιῶν τε καὶ νέων καὶ ἐξηγηθέντα κατὰ τόν νέον τρόπον τῆς ἐκκλησιαστικῆς
μουσικῆς, παρὰ Γρηγορίου πρωτοψάλτου καὶ Χουρμουζίου χαρτοφύλακος. Τόμος
τέταρτος. Ἐν Βουκουρεστίου, 1834, παρὰ Νικολάου Χ<ατζῆ> Ἰωάννου Θεσσαλονίκης”.
– [Tezaurul Antologiei, adică o carte care cuprinde cele mai trebuincioase şi mai alese
cântări ale rânduielii bisericeşti, transpuse pe note de către diferiţi scriitori vechi şi noi,
interpretate după noua sistemă a muzicii bisericeşti de către Grigorie protopsaltul şi
Hurmuz hartofilax. Tomul IV. Bucureşti. 1834, de Nicola Hagi Ioan din Salonic].

Ms. Gr. 1480. Sec. XIX (1834); 238fol.; 18x12 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Titlurile, iniţialele, semnele hironomice şi ftoralele sunt scrise cu roşu. Legătură
modernă, în pergamoid. Din colecţia Pappazoglu.

Ţara Românească
(Bucureşti)

43. (1834 – 1838) Naum Râmniceanu263 şi Anastasie Constandas - Texte filocalice

263
(I). C. Erbiceanu, Viaţa şi activitatea protosinghelului Naum Râmniceanu, p. 70. (II). În vremea lui
Naum Râmniceanu a fost tipărită antologia de texte filocalice a lui Nicodim Aghioritul, la Veneţia, în 1782.
Cititorii români de astăzi au la dispoziţie numeroasele volume traduse de D. Stăniloaie, alături de
traducerea românească a volumului concis şi instructiv întocmit de bizantinistul francez J. Gouillard.

365
fol.97: „Însemnări despre olimpiadele din antichitate, despre anul bisect, precum şi o
însemnare din 1834 martie 15 a lui Naum Râmniceanu despre plecarea sa de la
mănăstirea Dealu din Târgovişte şi sosirea sa la Cernica”.
fol.96: „Acestea am însemnat aflându-mă la Cernica, 1834 noemv<rie> 16.
N<aum Râmniceanu>”.
„Τέλος τῶν τοῦ Μεγάλου Ἀντωνίου κεφαλαίων παρὰ τῇ Φιλοκαλία. Εἰς τὸ
κοινόβιον 1837 αὐγ. 29-Τζερνίκας. Ν<αούμ>”. - [Sfârşitul capitolelor Sf. Anton cel
Mare, din Filocalia 1837 august 29, la chinovia de la Cernica. Naum].
fol.96v: „Ἀναστάσιος Κωνσταντᾶς. 1836 κατ’ Αὔγουστον, ἐν Μοναστηρίω
Τζερνίκα”. - [Anastasie Constandas, 1836 luna august, la mănăstirea Cernica].

Ms. Gr. 1328. Sec. XIX (1834-1838). 97fol.; numerotaţie veche, cu cifre arabe: 1-
67. 21x17 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură veche în carton, cu cotor şi
colţuri de piele. Dăruit de C. Erbiceanu, la 18/31 martie 1900.

Ţara Românească
(Măn. Cernica)

I. C. Erbiceanu, Viața și activitatea protosinghelului Naum Râmniceanu, p. 70. În vremea

lui Naum Râmniceanu a fost tipărită antologia de texte filocalice a lui Nicodim
Aghioritul, la Veneția, în 1782. Cititorii români de astăzi au la dispoziție numeroasele
volume traduse de D. Stăniloaie, alături de traducerea românească a volumului concis și
instructiv întocmit de bizantinistul francez J. Gouillard)

44. (1836) Nicolae P. Kairis - Manual de gramatică

fol.2v: „Καὶ τόδε ὑπάρχει Ν. Π. Καΐρηου. 1836”. - [Şi aceasta aparţine lui N. P. Kairis.
1836]. Posesorul semnează şi la fol.98v şi pe coperta posterioară.
fol.98v: „Τέλος τῶν ὀνομάτων ῥημάτων καὶ κανόνων τεχνολογίας. Νικόλαος Π.
Καΐρης”. - [Sfârşitul numelor şi verbelor şi regulilor artei gramaticale. Nicolaie P.
Kairis].

366
 Ms. Gr. 1169. Sec. XIX (1836). 100 fol.; paginaţie veche cu cifre arabe: 1-188;
16x11 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură în pânză şi carton. De la
Epitropia Sfântului Mormânt.

45. (1836) Naum Râmniceanu - Miscelaneu filocalic şi filozofic

fol.35-77: „Ἐντεῦθεν ἀρχίζουν οἱ κα’ λόγοι τοῦ αὐτοῦ κατὰ ἀλφάβητον, ἐν ἑτέρῳ
γραφέντες μοι. 1836 κατ’ αὔγουστον, εἰς Τζερνίκαν. Ν<αούμ>”. - [De aici încep cele 21
de cuvântări ale aceluiaşi, în ordine alfabetică, scris de mine în altă parte. 1836 în august,
la Cernica. Naum].

Ms. Gr. 1335. Sec. XIX (1836). 78fol.; numerotaţie veche cu cifre arabe, diversă;
18,5x12,5 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură veche în carton, cu cotor şi
colţuri de piele. Dăruit de Constantin Erbiceanu, la 18/31 martie 1900.

Ţara Românească
(Măn. Cernica)

46. (1837/1847) Filip Popescu - Psaltichie

fol.192: „Sfârşit şi lui Dumnezeu laudă. La leat anul 1837 mai 17. Filip Popescu”.
fol.1: „Acest tom este a d<iaconu>lui Filip Popescu. Diaconul Filip. 1847 mart.
15 No. 19”.

Ms. Gr. 1156. Sec. XIX (1837). 193fol.; numerotaţie veche cu cifre arabe, cu
greşeli: 1-189. 21x14 cm. Textul este scris cu cerneală neagră şi roşie, în limba greacă, cu
excepţia filelor 191-193, scrise româneşte. Iniţiale ornate. Desen naiv în peniţă şi culori
înfăţişându-i pe sfinţii Grigorie şi Elisabeta, în interiorul coperţii anterioare. Legătură în
carton. Din biblioteca Nicolae Docan.

367
47. (1840) Grigorie G. Papadopol – Studii

fol.1: „ Δύω ἀποσπάσματα ἐκ τῶν „Μελετῶν εἰς τὴν ἱστορίαν τῶν λέξεων”, ὑπὸ
Γρηγορίου Γ. Παπαδοπούλου, ἀντιγραφθέντα κατ’αἴτησιν τῆς Α.Ε τοῦ κυρίου Μ. Γκίκα.
Εν Βουκουρεστίω. 1840”. – [Două extrase din „Studiile la istoria cuvintelor” a lui
Grigorie G. Papadopol, transcriere la cererea excelenţei sale domnului M. Ghica.
Bucureşti. 1840].

Ms. Gr. 1430. Sec. XIX (1840). 9 fol.; 27x18 cm. Textul este scris cu cerneală
neagră. Legătură modernă, în pergamoid. Cumpărat de la Romanescu, la 24 martie 1955.

Ţara Românească
(Bucureşti)

48. (1840 – 1841) G. G. Papadopol – Cugetări

fol.1: „ Σκέψεις περὶ τῆς βελτιώσεως τῆς δημοςίου ἐκπαιδεύσεως εἰς Βλαχίαν,
ὑπὸ Γ.Γ. Παπαδοπούλου. 1841. Εν Βουκουρεστίω Δακίας. – [Cugetări în legătură cu
îmbunătăţirea învăţământului public în Ţara Românească, de G. G. Papadopol. 1841. În
Bucureştiul Daciei].
Fol.1: „Tῆ Αὐτοῦ τῶ Κυρίω Μιχαὴλ Γκικα ὑπουργῶ τῶν ἐσωτερικῶν, προέδρω τῆς
Εφορίας τῶν ἐκπαιδευτικῶν καταστημάτων τῆς ἐπικρατείας, ἱππότη πολλῶν ταγμάτων
κ.τ.λ.-προστάτῃ τῶν καλῶν καὶ φίλω ταῖς Μούσαις, τεκμήριον εὐγνωμοςύνης καὶ
δημοςία ἰδία ὀφειλομένης. Εν Βουκουρεστίω τῇ 31-η Δεκεμβρίου 1840. Γ.Γ.
Παππαδόπουλος”. – [Excelenţei sale domnului Mihail Ghica, ministru de interne,
preşedinte al Eforiei aşezămintelor de învăţământ al Ţării, Cavaler al multor ordine ş.a.
protector al celor buni şi prieten al muzeelor, în semn de recunoştinţă obştească şi
personală. Bucureşti, 31 decembrie 1840. G.G.Papadopol].

Μs. Gr. 1432. 1841 (f.1).; 23x19 cm.Textul este scris cu cerneală neagră.
Legătură modernă, în pergamoid. Cumpărat de la familia Romanescu, la 24 martie 1955.

368
 Ţara Românească
(Bucureşti)

49. (1852) Ioan Kampanis - Manual de aritmetică

fol.1: „Στοιχειώδης Ἀριθμητικὴ ὑπὸ Γ. Ἀθ. Γεράκη. 1850. Ἔγινεν ἁπλουστέρα παρὰ τοῦ
διδασκάλου Μιχ. Ἀθανασιάδου. Ἐγράφη δὲ παρὰ Ἰω. Καμπάνη. Εἰς τὸ ἐν Κορθίω
Ἑλληνικ. Σχολεῖον. 1852”. - [Aritmetică elementară de G. Ath. Gherakis. 1850. S-a
simplificat de către dascălul Mihail Athanasiadis. S-a scris de Ioan Kampanis, la Şcoala
greacă din Korthion. 1852].

Ms. Gr. 1117. Sec. XIX (1852). 50 fol.; paginaţie veche, cu cifre arabe: 1-98
(fol.2-50); 13x9 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură modernă în
pergamoid.

Korthion

50. (1874 – 1875) F. P. Papadopoulos264 - Literatură religioasă

f.1-63: „Ἑρμηνεία εἰς τοὺς Ψαλμοὺς τοῦ Δαυΐδ ἐκ τοῦ ἐβραϊκοῦ, ὑπὸ Π. Παυλίδου.
Χειρόγραφον ὑπὸ Φ. Π. Παπαδοπούλου. Ἀθῆναι τῇ 24 Σεπτεμβρίου 1874”. - [Tălmăcire
la Psalmii lui David din ebraică de P. Pavlides. Manuscris de F. P. Papadopoulos. Atena,
24 septembrie 1874].

Ms. Gr. 1139. Sec. XIX. (1874-1875). 63fol.; 24x18,5 cm. 1875 (f.49).
Manuscrisul este împărţit în IV caiete: I (f.1-19v); II (f.21-27v); III (f.29-47v); IV (f.49-
63). Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură modernă, în pânză şi carton. Din
biblioteca mitropolitului Partenie S. Clinceni al Moldovei. Dăruit Academiei Române, în
aprilie 1921.

264
v. şi ms.: 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148.

369
 Atena (Grecia)

51. (1874 – 1875) C. Kontogonis - Teologie

fol.177 „Ἑρμηνεία εἰς τὸ κατὰ Ματθαῖον Εὐαγγέλιον ὑπὸ τοῦ καθηγητοῦ Κ.

Κοντογόνου. Χειρόγραφον ὑπὸ Φ.Π. Παπαδοπούλου 1874-1875. Ἀθῆναι”. - [Tâlcuire la
Evanghelia de la Matei, de profesorul C. Kontogonis. Manuscris de F.P. Papadopoulos.
1874-1875. Atena]

Ms. Gr. 1137. Sec. XIX (1874-1875). 178 fol.; 24x18,5 cm. Textul este scris cu
cerneală violetă. Legătură modernă, în pânză şi carton. Din biblioteca mitropolitului
Partenie S. Clinceni. Dăruit Academiei Române, în aprilie 1921.

Atena (Grecia)

52. (1875) Nicolae N. Rigadis - Teologie pastorală

fol.239: „Τέλος τῆς ποιμαντορικῆς. Ἐν Ἀθήναις τῇ 5 Ἀπριλίου 1875. Ἔγραψεν ὁ φίλος

Νικόλαος Ν. Ρηγάδης, διὰ τὸν φίλον του Πέτρον Σ. Κληντσίνου, φοιτητοῦ τῆς
Θεολογικῆς σχολῆς, τοῦ ἐν Ἀθήναις Πανεπιστημίου”. - [Sfârşitul Teologiei pastorale.
Atena, 5 aprilie 1875. A scris prietenul Nicolae N. Rigadis pentru prietenul său Petre S.
Clinceni, student al Facultăţii Teologice a Universităţii din Atena].

Ms. Gr. 1129. Sec. XIX (1875). 240f.; numerotaţie veche, cu cifre arabe: 1-485
(f.2-239); 24x18 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură modernă, în carton şi
pânză. Din biblioteca mitropolitului Partenie S. Clinceni. Dăruit Academiei Române în
aprilie 1921.

Atena (Grecia)

370
53. (1875) Αnghelos Kanellos -Teologie

fol.58: „Τῷ Εὐγενεστάτῳ Κυρίῳ Πέτρῳ Κλιντσίνῃ ἐκ Βλαχίας φοιτητῇ τῷ Ἐθνικῷ

Πανεπιστημίῳ τῇς Ἐλλάδος σταθερᾶς φιλίας ὑπόδειγμα. Ὁ γράψας Ἀγγελος Κανέλλος
Ἀθηναῖος. Ἀθήνησι τῇ 17 Ἰανουαρίου 1875”. - [Prea nobilului domn Petru Clinceni din
Vlahia, student al Universităţii Naţionale din Grecia. Dovadă de prietenie trainică. Cel
care a scris Anghel Kanellos, Atenianul. La Atena, în 17 ianuarie 1875].

Ms. Gr. 1130. Sec. XIX (1875).58 fol.; numerotaţie veche, cu cifre arabe: 1-112
(fol.2-57v); 24x18 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Legătură modernă, în carton
pânzat. Din biblioteca mitropolitului Moldovei, Partenie S. Clinceni. Dăruit Academiei
Române, în aprilie, 1921.

Atena (Grecia)

54. (1875 – 1876) Petre S. Clinceni - Literatură religioasă

fol.45: „Τέλος του ακαδημαϊκοῦ έτους 1876. Μαιος 20. Ἐν Ἀθήναις. Πέτρος Σ.
Κληντσένη”. - [Sfârşitul anului academic 1876. Mai 20. Atena. Petre S. Clinceni].

Ms. Gr. 1140. Sec. XIX. (1875-1876). 54fol.; 24x18 cm. Textul este scris cu
cerneală neagră, în limbile ebraică şi greacă, cu unele echivalenţe în latină şi română.
Legătură modernă, în carton pânzat. Din biblioteca mitropolitului Partenie S. Clinceni.
Dăruit Academiei Române, în aprilie 1921.

Αtena (Grecia)

55. (1877) Anghelos Kanellos - Miscelaneu

371
fol.28: „Τέλος τῇ Ἰανουαρίου 1 1875. Ὁ γράψας Ἄγγελος Κανέλλος, διὰ τὸν Κύριον Κ.
Πέτρον Σ. Κληντσίνην, φιλίας τεκμήριον”. - [Sfârşit. 1 ianuarie 1875. A scris Anghel
Kanellos, pentru domnul Petre S. Clinceni, ca dovadă de prietenie].

Ms. Gr. 1138. Sec. XIX. (1877); 38f.; paginaţie veche, în cifre arabe: 1-72 (f.3-
37v); 24x18 cm. Textul este scris cu cerneală neagră. Adnotări marginale, în creion.
Legătură modernă, în carton pânzat. Din biblioteca mitropolitului Partenie S. Clinceni.
Dăruit Academiei Române, în aprilie 1921.

372
 Capitolul 3
TIPOLOGIA MANUSCRISELOR

3.1 Conţintul educativ al manuscriselor greceşti din Biblioteca Academiei Române.

Contactele româno-athonite, apetența voievozilor români Constantin

Brâncoveanu, Mihai Viteazul și Neagoe Basarab pentru cultura greacă și restaurarea ei,
perioada fanariotă care a stăpânit timp de două secole Țările Române, fenomenul cultural
de amploare produs de Academiile Domnești de la București și Iași, toate acestea au
condus la existența astăzi în bibliotecile românești a unei colecții impresionate de
manuscrise grecești cu conținut din cel mai variat.
La Biblioteca Academiei Române există 1567 de manuscrise grecești, la
Biblioteca Națională a României se află 60 de manuscrise grecești şi tot atâtea se
păstrează şi în Biblioteca Sfântului Sinod, în timp ce un număr impresionant de codice
găsim în Biblioteca Universitară din Iași. Culoarele de pătrundere al acestor codice în
Țările Române au avut propria istorie, care a favorizat extinderea culturii și educației
grecești la sud de Dunăre. Manuscrisele grecești din Biblioteca Academiei Române
dovedesc existența unui „învățământ cu adevărat universitar, întru nimic mai prejos de
cel din Italia și Germania timpului”. 265 Pe lângă bibliotecile Academiilor Domnești
bogate în lucrări filozofice, au existat și bibliotecile domnilor fanarioți înțesate de textele
culturii grecești, fie ele traduceri sau lucrări de autor266. Despre această materie, Destutt
de Tracy afirma următoarele: „Nu trebuie să acordăm respect orb tuturor celor scrise de
filozofii vechi... antichitatea nu valorează nimic ca sistem filozofic. În comparație cu
Aristotel, Newton este superior, fiind la curent cu descoperiri ignorate în vremea lui
Aristotel”. Cartea tipărită și în special manuscrisul credem că avea o circulație destul de
mare în mediile culturale formate pe la casele boierilor greci învățându-și odraslele după
tradiția strămoșească, pe lângă Academiile domnești de la București și Iași sau în sânul

265
Constantin Noica, Aristotelismul în Principatele Române în secolul XVII – XVIII. Pentru valorificarea
filozofică a lui Teofil Coridaleu, în „Studii clasice”, IX (1967), p. 75 – 89.
266
Mihai Țipău, Domnii fanarioți în Țările Române (1711 – 1821). Mică enciclopedie.. Editura Omonia,
București, 2004.; v. și Elena Lazăr, Cărturari greci în Țările Române (secolele XIV – XIX). Dicționar
biographic. Editura Omonia, București, 2009.

373
cercurilor de învățați veniți de la Constantinopol sau apus pentru a preda la școlile
românești.
Manuscrise istorice și geografice, Cărți de Școală, Literatură, Drept, Teologie,
Miscelanee și alte codice Varia, stau mărturie fluxului de știință ce a avut loc între
secolele XVII-XIX în Țările Române.267 Dintre toate acestea vom vedea care au fost
titlurile care au preocupat gândirea învățaților greci de pe lângă focarele culturale
menționate, spații cu preponderenţă educaționale în care manuscrisele acestea au circulat.
Când aducem în discuţie varietatea de manuscrise greceşti păstrate în Biblioteca
Academiei Române, trebuie să avem în vedere că Academiile domneşti atingeau nivelul
educaţional al multor centre universitare din vest, în principal al celor din Germania şi
Italia.268 Ştiinţele pozitive ocupau un loc important în academiile domneşti de la
Bucureşti şi Iaşi. Filozofia modernă era una din materiile care suscita un interes major în
rândul elevilor. Referitor la acest lucru, Iosip Mesiodax făcea următoarea afirmaţie în
calitate de director al Academiei din Iaşi: Să înceteze acea ideie preconcepută că numai
ceea ce ne-a dat antichitatea greacă este bun. Europa de astăzi întrece în înţelepciune
pînă şi vechea Eladă. Constantin Vardalahosos nu era departe de părerile lui Mesiodax:
Nu trebuie să acordăm, spunea şi el, respect orb tuturor celor scrise de filozofii vechi ...
antichitatea nu valorează nimic ca sistem filozofic. În comparaţie cu Aristotel, Newton
este superior, fiind la curent cu descoperiri ignorate în vremea lui Aristotel.
Secolul al XVIII-lea este reprezentat în special de tendinţele dispariţiei
feudalismului şi apariţia elementelor burgheze. 269 Chiar dacă această schimbare socială se
va realiza treptat şi greoi, totuşi, cu ajutorul culturii moderne reprezentanţii burgheziei
vor domina feudalismul. Singurele focare de cultură reprezentante ale iluminismului le
vor constitui Academiile din Iaşi şi din Bucureşti. Întreaga regiune balcanică absorbea
din aceste centre educaţional-culturale fenomenul iluminismului care se impunea încetul

267
Constantin Litzica, Catalogul manuscriptelor grecești, Edițiunea Academiei Române (cu 15 stampe
facsimile), București, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, București, 1909.; v. și Mihai Caratașu,
Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei Române, (B.A.R. 1067-1350), vol. III, Ediție
îngrijită de Emanuela Popescu-Mihuț și Tudor Teoteoi cu o prefață de Acad. Gabriel Ștrempel, București,
2004.; Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor grecești, Tomul II, Monitorul Oficial și Imprimeriile
Statului – Imprimeria Națională, București, 1940.; Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din
Biblioteca Academiei Române, (B.A.R. 1350-1567), vol. III, Ediție îngrijită (în lucru) de Ion Andrei
Țârlescu.
268
Constantin Noica, op. cit., pp. 260 – 261.
269
V. A. Urechia, Istoria şcoalelor, vol. I, p. 14.

374
cu încetul în Ţările Române. Multe discipline introduse, redescoperite astăzi de
cercetători în manuscrisele greceşti ale Bibliotecii Academiei Române, au imprimat
învăţământului românesc un caracter variat, ştiinţific şi occidental. Reformele culturale,
care implicau în mod direct procurarea de cărţi şi manuscrise cu subiecte din cele mai
variate, erau sprijinite de mulţi dintre fanarioţi. Exista astfel fenomenul de pătrundere a
noilor idei raţionaliste reprezentante ale unui progres ştiinţific deosebit la acea vreme.
Puţine dintre manualele folosite în Academiile Domneşti erau originale, cele mai multe
fiind tipărite. Profesorii nu căutau o anumită formă de predare a ideilor iluministe, ci era
adoptată orice formă. Manuscrisele greceşti din B.A.R. sunt mărturia elocventă a
nivelului la care ştiinţele au ajuns să fie predate în aceste centre de excelenţă ale
Balcanilor.
În manuscrisele greceşti ale B.A.R. se oglindesc excepţional disciplinele predate
la Academiile domneşti. Observăm cum totul începea cu învăţarea scrisului, cititului şi
socotitului, apoi se continua cu studiul gramatical şi treptat era abordat studiul clasicilor
şi al filozofiei.
Numeroasele manuale de gramatică din colecţia B.A.R. ne vorbesc prin însăşi
conţinutul lor cât de anevoioasă era această muncă. Limba greacă era considerată
instrumentul principal de studiere a culturii şi civilizaţiei antichităţii. Ms.gr.70, 461 şi
1224, aflate odată în posesia elevilor şi profesorilor Academiei domneşti din Bucureşti,
ne prezintă chiar o parafrazare a lui Kymenites la Gramatica lui Apollonios. De
asemenea, manualele lui Constantin Lascaris prezintă anumite prescurtări şi
parafrazări. 270 Un alt succes deosebit îl cunoaşte Gramatica lui Teodor Gazis. Alte
gramatici au mai fost cea a lui Gheorghe Lecapinos, care a circulat în paralel cu cea a lui
Teodor Gazis, a lui Manuil Moshopoulos Περὶ συντάξεως τῶν ρημάτων şi Περὶ τῆς τῶν
ὀνομάτων καὶ ρημάτων συντάξεως. Gramatica lui Ilarion Cigalas (Ms. 85, 486 şi 544) şi
cea a lui Visarion Macris fac şi ele parte din manualele Academiilor după care elevii
primeau cunoştinţele de gramatică. Ms. gr.1213 din B.A.R. ne spune că una dintre
gramaticile folosite de elevii Academiei domneşti de la Bucureşti era şi cea a lui
Alexandru Mavrocordat, care mergea în paralel cu cea a lui Ilarion Cigalas. Din

270
Constantin Lascaris a făcut studii în Italia Renaşterii, după care a rămas profesor la Milano, Neapole şi
Mesina. Gramatica sa a cunoscut în secolul al XVIII-lea nu mai puţin de 14 ediţii având o circulaţie
deosebită în centrele educaţional-culturale ale vremii (n.e.).

375
Gramatica lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul (Γραμματικὴ περὶ συντάξεως), în
Biblioteca Academiei Române, s-a păstrat un număr mare de copii. Antonios Vizantios,
aşa cum îl găsim semnat prin manuscrise, precum şi Critias, s-au numărat printre elevii
care s-au folosit de această gramatică.
Gramatica lui Antonie Catiforos a fost unul din manualele principale folosite la
Academia din Bucureşti. Era, aşa cum afirmau elevii la acea vreme, un manual simplu şi
cuprinzător. Elevii aveau posibilitatea de a elabora ei înşişi propriile manuale de
gramatică folosite mai târziu la predare în Academii. Cunoaştem nu mai puţin de patru
autori de gramatici din rândul elevilor: Ştefan Comitas, Neofit Ducas, Dimitrie Darvaris
şi Constantin Vardalahosos, manualele lor fiind în cele din urmă tipărite în 1829 la
Veneţia. Gramatica lui Gheorghe Hrisogon, şi ea folosită drept instrument de lucru la
Academia din Bucureşti, s-a păstrat în nu mai puţin de nouă manuscrise: Ms. gr. B.A.R.
85, Ms. gr. B.A.R. 184, Ms.gr.B.A.R. 544, Ms. gr. B.A.R. 576, Ms. gr. B.A.R. 600, Ms.
gr. B.A.R. 614, Ms. gr. B.A.R. 616, Ms. gr. B.A.R. 647 şi Ms. gr. B.A.R. 1397.
În cadrul cursului de gramatică, profesorii recurgeau adesea la cursul de literatură
clasică. Astfel, Sentinţele lui Cato, Sentinţele lui Hrysoloras, Versurile de aur ale lui
Pitagora sau Poema parenetică a lui Fochilidis sunt doar câteva exemple de lucrări ale
autorilor clasici, sentinţele lor întregind corpusul manualelor de gramatică. Literatura
clasică era un instrument important în educarea tinerilor, oferindu-le modele de înaltă
ţinută morală şi patriotică. Iliada şi Eneida reprezentau pentru Constantinos Vardalahos
opere nemuritoare. Sentinţele lui Cato erau la mare căutare la Academia din Iaşi, fiind
foarte apreciate. Hrisant Notara trimite chiar la Academie câteva manuale cuprinzând
versiunea greacă a acestora. Numele unor profesori ca Gheorghe din Cipru, Lambros
Fotiades şi Constantin Vardalahosos le regăsim în manuscrisele de la B.A.R. predând
Sentinţele lui Cato, Fabulele lui Esop sau Versurile de Aur ale lui Pitagora. Sentinţele lui
Cato se regăsesc în manuscrisele gr. 14, 167, 406, 451, 472, 511, 692 şi 882, atât în formă
arhaizantă, cât şi în forma neaogreacă. Versurile de aur ale lui Pitagora se regăsesc în
manuscrisele gr. 167, 184, 406 şi 882. Fabulele lui Esop le găsim în manuscrisele gr.
242, 511, 542, 591, 864 şi 1024. Operele lui Xenofon şi ale lui Hesiod au fost manuale
didactice la Academia din Bucureşti, predate de Sevastos Kymenites şi Marcos
Porfiropoulos. Opera lui Hesiod s-a păstrat în manuscrisele gr. 15, 472 şi 692.

376
 Plutarh a fost un alt autor clasic mult predat în cele două academii din Ţările
Române. Graţie conţinutului filozofic, politic, istoric şi moral, opera sa a fost extrem de
apreciată de elevii şi profesorii Academiilor. Lucrarea Vieţile paralele a deschis noi
orizonturi de gândire pentru învăţăcei în ceea ce priveşte viziunea despre omenire şi
normele de convieţuire. Lucrările lui Lucian de Samosata le regăsim în multe manuscrise
greceşti ale B.A.R. Dialogurile morţilor erau predată de Lambros Fotiades, Gheorghe
Hrisogon, Marcos Porfiropoulos, Neofit Kavsokalivitis, Constantin Vardalahosos şi de
alţii. Textele lui Lucian s-au păstrat în manuscrisele gr. 15, 208, 275, 300, 322, 402, 406,
413, 451, 460, 462, 472, 882 şi 1024. De asemenea, Operele lui Pindar erau predate de
profesori precum Lambros Fotiades şi Sevastos Kymenites. Deşi interzise în şcolile
greceşti de către Patriarhia Ecumenică, tragediile lui Sofocle şi Euripide, precum şi
comediile lui Aristofan erau predate la Academiile de la Bucureşti şi Iaşi. Opera Hecuba
de Sofocle, predată de Kymenites, se păstrează în B.A.R. în patru manuscrise: ms.gr. 316,
406, 503 şi 519. Din programa de studiu a Academiei din Bucureşti mai făceau parte
textele istorice ale lui Tucidide, Herodot şi Herodian.
Un alt gen literar extrem de studiat erau Operele parenetice, introduse la
Academia din Bucureşti de Sevastos Kymenites. Dintre acestea au fost alese doar câteva
drept manuale şi chiar traduse în neogreacă pentru a fi mai accesibile elevilor: Discursul
către Nicocles şi Discursul către Demonic ale lui Socrate. Discursurile socratice 271 au
prezentat un mare interes în secolul al XIX-lea.
Capitolele parenetice ale lui Agapet fac parte din colecţia selectă a operelor
bizantine, predate tot de Kymenites. În B.A.R. Capitolele parenetice ale lui Agapet se
păstrează în mai multe manuscrise: Ms.gr. 15, 274, 316, 322, 406, 511, 552, 577, 725,
1092, 1292 şi 1224. Operele parenetice erau considerate de Kymenites mai preţioase
decât aurul, argintul şi nestematele. Operele parenetice au la bază caracterul moral şi
conduc spre deprinderea bunelor moravuri pentru a se comporta în societate. Suntem de
părere că Operele parenetice au fost traduse în neogreacă de Sevastos Kymenites pentru
Constantin Brâncoveanu.

271
Manuscrisele greceşti din B.A.R. în care se mai păstrează operele socratice sunt următoarele: Ms.gr. 15,
185, 208, 274, 275, 316, 406, 423, 451, 460, 462, 503, 672, 871, 1022, 1023, 1027, 1258.

377
 Printre lucrările întâlnite în manuscrisele greceşti ale Bibliotecii Academiei
Române, întâlnim Discursul către împăratul Arcadie despre domnie al lui Synesie,
extrem de căutat şi apreciat printre elevii şi profesorii Academiilor româneşti. Era predat
de profesori precum Sevastos Kymenites, Neofit Kavsokalivitul, Lampros Fotiades şi
Teodor din Târnavo, fiind introduse din 1797 în programa obligatorie a Academiei din
Bucureşti. Acestea se păstrează în ms. gr. B.A.R.: 233, 274, 423, 424, 560, 517, 557, 726,
1027 şi 1288.
Hristoitiile şi enciclopediile erau folosite la academiile bucureşteană şi ieşeană la
cursul de limbă şi literatură. În manuscrisele greceşti ale B.A.R avem câteva copii de
Hristoitii cu interpretare interliniară, acestea fiind: Hristoitia lui Antonie Vizantios -
Ms.gr. 44, 76, 274, 402 şi 672 sunt câteva copii ale acestei ediţii care a cunoscut tiparul
pentru prima oară în 1780 în Enciclopedia lui Patusa.
Enciclopediile erau des folosite în şcolile greceşti ale secolelor XVII şi XVIII şi
în special la Academiile de la Bucureşti şi Iaşi. Acestea erau păstrătoare ale tuturor
operelor antichităţii care interesau la acea vreme: Dialogurile scrise de Lucian,
Memorabilele lui Xenofon, Criston sau despre adevărata glorie scrisă de Platon,
Discursurile lui Socrate, Omiliile lui Ioan Gură de Aur, Grigorie de Nazianz, Vasile cel
Mare şi Atanasie cel Mare. Acelaşi sistem al enciclopediilor era practicat şi în Occident.
Metrica şi poetica sunt subiecte care de asemenea fac parte din colecţia de
manuscrise greceşti a B.A.R. Într-un manual de gramatică, de obicei, exista şi câte un
capitol sau mai multe de metrică şi poetică. Gherasim Vlahula scos şi un tratat de metrică
numit Ἐγχειρίδιον μετρικῆς, mai târziu extrem de întrebuinţat în Academiile domneşti. În
Biblioteca Academiei Române sunt cinci astfel de manuale de metrică (Metrica, Retorica
şi Logica lui Gherasim Vlahul): Ms.gr. 85, 184, 189, 544 şi 647. Anastasie Gordios este
şi el autorul unui tratat de metrică, păstrat astăzi în ms.gr. 450 şi 451.
Poetica, epistolografia şi retorica sunt printre temele reflectate în manuscrisele
greceşti ale Bibliotecii Academiei Române. Sevastos Kymenites şi profesor la Bucureşti
chiar preda după un tratat de poetică alcătuit de el, astăzi păstrat în Ms.gr.B.A.R. 75. La
Iaşi profesor de poetică era cunoscut Georgios Therapianos.
Epistolografia preluată mai târziu şi de şcolile române, contribuia la dezvoltarea
abilităţilor elevului de a compune scrisori. La această materie, regăsită astăzi în

378
manuscrisele greceşti ale B.A.R. cu nr. 316, 334, 184, 880 şi 12, elevul trebuia să se
familiarizeze cu stilul diplomatic protocolar, cu titulaturile demnitarilor, clerici sau
mireni, mai ales dacă doreau să ocupe o funcţie în cadrul cancelariilor domneşti.
Epistolarul lui Coridaleu, cel al lui Gherasim Vlahulşi al lui Darvaris au fost cele mai
folosite drept manuale la epistolografia predată de Gheorghe Hrisogon, Marcos
Porfiropoulos, Alexandru din Târnavo, Chiril Lavriotis, Lambros Fotiades sau Paisie
Lygarides. La cursuri, epistolele lui Synesie de Cyrene erau studiate mai ales de către
elevii mai avansaţi la această disciplină.
Numărul mare de manuale de Retorică păstrate astăzi în B.A.R. ne-a atras atenţia.
Cursurile de retorică sunt recunoscute încă din Antichitatea greco-romană, având o
importanţă deosebită formării personalităţii celor care aspirau la o viaţă politică, clericală
sau diplomatică. Manualul de retorică folosit cu preponderenţă în Academiile domneşti a
fost cel al lui TeofilCoridaleu, care, la rândul său, a cunoscut mai multe copii păstrate
astăzi în Biblioteca Academiei Române. 272 Profesorul de retorică era Sevastos
Kymenites, care folosea la cursul său tratatul de retorică al lui Meletie, profesorul lui
Dimitrie Cantemir. Alte manuale de retorică folosite de cărturarul grec au mai fost cele
ale lui Gherasim Vlahul din Creta, Alexandru Mavrocordat şi cel al lui Aristotel,
parafrazat tot de el. Manuscrisul grec nr. 46 din B.A.R. conţine Tratatul de retorică al
lui Vichentie Damodos, care a cunoscut o largă circulaţie în Ţările Române. Alte texte de
retorică se regăsesc în diferite caiete ale elevilor Academiilor, extrase din Aftonie,
Aristotel sau Hermogen. 273 Mai târziu, cursul de retorică de la Academia bucureşteană a
fost predat de Constantinos Vardalahos, care folosea manualul lui Hermogen, cursul
luând astfel o formă mai modernă. Acesta nu s-a limitat a-i alege pe cei mai buni retori –
D’Alembert, Montesquieu, Voltaire, Marmontel, Pope –, ci vine şi cu un manual alcătuit
de el, fiind, probabil, cel mai bun manual din câte au existat până atunci, având o deosebit
de mare circulaţie și căutare în Ţările Române.
Filozofia neoaristotelică a reprezentat fundamentul învăţământului filozofic din
Academiile domneşti în secolele XVII şi XVIII, prin aceasta fiind transmise ideile
iluministe şi progresiste în Ţările Române. În 1707, Academia bucureşteană introducea în

272
Ms.gr.: 247, 312, 397, 439, 441, 453, 458, 473, 506, 510, 1375 şi 1454.
273
Ms.gr. 244 din 1787, cuprinde tratate de retorică anonime precum şi câteva extrase din Aristotel (n.e.).

379
programa şcolară cursul de filozofie. Manuscrisele greceşti din B.A.R. cu caracter
filozofic, posibile manuale folosite la predarea acestei discipline în Academiile domneşti,
sunt în număr de 61.274
Logica a fost o altă materie prin care tinerii aveau acces la filozofie şi era predată
în Academiile domneşti. În secolul al XVIII-lea, manualul Logicii lui Coridaleu cunoştea
o largă răspândire. Aceasta s-a păstrat în câteva manuscrise din Biblioteca Academiei
Române: Ms. gr. 47, 419, 429, 484, 562 şi 1490. Un alt manuscris de secol XIII, de data
aceasta conţinând Logica lui Nicephoros Blemmydes, este Ms. gr. 10, un codice
interesant și unic, analizat de noi în alt capitol al acestei teze. Logica lui Pachymeres este
cuprinsă în manuscrisul grecesc 539 şi 551. Alte manuale de logică predate la Academiile
domneşti sunt cele ale lui Gherasim Vlahul(Ms. gr. 469) şi Gheorghe Sugduris. 275 Unul
dintre profesorii care au predat Logica la Academia bucureşteană a fost Ştefan Comitas.
Acesta folosea în 1816 manualul de Logică al lui Sugduris, deşi existau alte manuale
mult mai bune decât acesta, spre exemplu, manualul de Logică al lui Vulgaris sau al lui
Baumeister.
Logica lui Vulgaris, o altă lucrare de mare însemnătate cu o largă răspândire în
occident, este recunoscută drept o promotoare a sistemelor filozofice vechi împletite cu
cele noi. Influenţată de curentul lui Christian Wolff, aparţine totuşi lumii moderne în ceea
ce priveşte studiul logicii. Logica lui Vulgaris, predată la Bucureşti, nu aduce cu sine
nimic original şi nici nu are la bază un sistem filozofic la care să fi contribuit autonom
faţă de celelalte sisteme filozofice, în schimb vine cu o expunere critică a gândirii
apusene aparţinând secolului luminilor. Prin acest tip de logică, la Academiile domneşti
s-a reuşit introducerea filozofiei moderne. Ms. gr. 312 conţine o însemnare care ne
vorbeşte de anul în care este posibil ca acest sistem filozofic modern să fi pătruns în
Ţările Române. Manuscrisul 312 i-a aparţinut în 1768 lui Evghenie Sumeliotul, probabil
elev al Academiei domneşti din Bucureşti. 276

274
Ms.gr.: 51(10), 52(468), 53(574), 54(674), 55(539), 56(405), 57(705), 58(498), 59(422), 60(442),
61(555), 62(448), 63(430), 64(47), 65(48), 66(255), 67(707), 68(49), 69(464), 70(210), 71(45), 72(431),
73(522), 74(227), 75(277), 76(280), 77(507), 78(376), 79(420), 80(426), 81(440), 82(419), 83(429),
84(484), 85(180), 86(489), 87(497), 88(563), 89(171), 90(491), 91(515), 92(61), 93(344), 94(28), 95(232),
96(248), 97(302), 98(387), 99(404), 100(407), 101(469), 102(534), 103(478), 104(447), 105(483),
106(485), 107(537), 108(551), 109(604), 110(611), 111(615).
275
Εἰσαγωγὴ λογική, ἤτοι προδιοίκησις εἰς ἅπασαν τὴν λογικὴν μέθοδον τοῦ Ἀριστοτέλους, Viena, 1792.
276
Constantin Litzica, op. cit, pp. 51, 77.

380
 În Ţările Române a circulat, de asemenea, un manual de Logică al lui Anastasie
Kavaliotis. Tot în Ţările Române, predarea Logicii lui Baumeister a reprezentat un real
progres. La rândul ei, logica lui Baumeister, aşa cum se menţionează chiar în manuscris,
a fost alcătuită după metoda lui Wolff, care la rândul său a sistematizat gândirea lui
Leibniz. 277
Învăţământul în Ţările Române, şi în special Academiile domneşti, oferă spaţiu de
pătrundere pentru un alt manual de Logică: Elementa philosophiae rationalis et moralis a
germanului Johann Gottlieb Heineccius. Acesta era profesor de filozofie la Universitatea
din Halle. Ioan Furneos, profesor al Academiei ieşene, a fost traducătorul din latină în
greacă a acestui manual, care mai târziu, în 1808, este tradus din latină în greacă de
boierul Grigorie Brâncoveanu, după această traducere, Eufrosin Potecă făcând o
traducere și în limba română.
Profesorul Veniamin din Lesbos îşi predă cursurile de Logică după manualul lui
Condillac, o lucrare extrem de apreciată de elevii şi de profesorii academiilor de la
Bucureşti şi Iaşi. Prin introducerea acestui manual, s-a trecut la modelul de gândire
raţionalistă de provenienţă franceză. Etienne Bannot Condillac (1715–1780) pune bazele
logicii moderne numit dealtfel mai târziu părintele logicii moderne.
Tratatul de logică alcătuit de Francesco Soave, un discipol al lui Condillac, cu o
largă răspândire în Italia, ajunge şi în Ţările Române. Tratatul cu titlul Instituzioni di
logica, metafizica ed etica, a fost introdus în cele din urmă în toate universităţile.
Traducerea acestei lucrări în limba greacă a fost făcută de Grigorie Constandas şi era
folosit la cursuri mai întâi sub formă de manuscris. Opera lui Soave se consideră a fi una
iluministă, în tratat sistematizându-se gândirea filozofică a secolului luminilor.
Secolul al XVIII-lea este dominat de Fizica neoaristotelică. Printre manuscrisele
greceşti ale Bibliotecii Academiei Române, sunt cele 8 cărţi ale Fizicii lui Aristotel,
comentate de TeofilCoridaleu, manuale folosite la predarea cursurilor de Fizică la
Academiile domneşti. Aceste lucrări au cunoscut tiparul mai târziu la Veneţia, în 1779 şi
1780. Manuscrisele din B.A.R. sunt doar copii.278 Profesorul Sevastos Kymenites a

277
Dan Bădărău, La composante logique de la théorie leibniziene de l΄identité indiscernable, ˶Analele
Universităţii Bucureşti˝, seria, ˶Acta logica˝, anul VII – VIII (1964 – 1965), nr. 7 – 8, pp. 12-30.
278
Ms. gr.49, 171, 180, 216, 376, 405, 420, 426, 430, 440, 459, 474, 491, 515, 539, 674, 705, 707, 854,
856, 868, 894, 1016, 1272, 1383, 1384 şi 1415.

381
predat între anii 1697 şi 1700 acest curs la Bucureşti. Alţi profesori, precum Alexandru
din Târnavo, Manase Eliade, Teodor din Trapezunt sau Teodor de Dristra, s-au aflat în
posesia acestei lucrări pe care o foloseau la predarea fizicii. 279.
O altă lucrare întâlnită des printre manuscrisele greceşti ale B.A.R. este Despre
cer sau cosmografie, lucrare a lui TeofilCoridaleu. Era tot un curs predat la Academiile
domneşti, alcătuit sub forma unui tratat aristotelic, ca parte a fizicii. La bază stă o gândire
avansată pentru acea perioadă, negându-se astfel rolul divinităţii şi introducându-se rolul
cauzalităţii. Lucrarea se păstrează în mai multe manuscrise ale B.A.R., după cum
urmează: Ms.gr. 216, 227, 291, 393, 428, 435, 449, 474, 493, 1318, 1389 şi 1391.
Profesorul care s-a ocupat de predarea acestui curs la Academii a fost Marcos
Porfiropoulos şi a folosit tratatul lui Proclos.
La Academia Domnească din Bucureşti, se preda şi Psihologia, iar cursul era
predat de mai mulţi profesori: Sevastos Kymenites (1701), Teodor de Târnavo (1721),
Alexandru din Târnavo (1745), Teodor din Dristra (1751) şi Manase Eliade (1767). 280
Manualul folosit era Despre suflet al lui TeofilCoridaleu, fiind la bază o lucrare
aristotelică, aproape un „tratat de metafizică care studiază sufletul ca formă a corpului
viu, dar şi o lucrare de biologie”. În acest manual sunt prezentate nu doar teoriile
aristotelice, cât şi alte subiecte extrem de dezbătute în Evul Mediu. În concluzia acestei
lucrări, Coridaleu îşi expune propriile teorii, ajungând la ideea că sufletul nu poate sta
separat de corp, o astfel de teorie fiind considerată progresistă pentru acea vreme.
Lucrarea Despre suflet se păstrează în aproximativ opt manuscrise din Biblioteca
Academiei Române.281
În programa de studiu a Academiilor Domneşti apare şi Metafizica, predată după
propriile însemnări, prin 1702, de Sevastos Kymenites. Metafizica, în varianta aceasta, se
ocupă cu fizica experimentală a sufletului, având la bază patru elemente principale:
materia, forma, cauza şi scopul. Cursul era predat, se pare, după manualul intitulat
Introducere a lui Coridaleu la cartea a V-a a Metafizicii aristotelice, astăzi acest text

279
N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine, în ˶Analele Academiei Române˝, secţiunea istorică, seria II,
tomul XX (1899), pp. 212 – 219.
280
Gheorghe Haritachis, Κατάλογος τῶν χρονολογημένων κωδίκων τῆς πατριαρχικῆς βιβλιοθήκης Καΐρου,
în Ἐπετηρὶς Ἑτ. Βυζαντινών Σπουδῶν, IV (1927), pp. 186 – 187.
281
Ms. gr. 48, 227, 255, 277, 280, 507, 1418 (din 1755) şi 1426.

382
păstrându-se în manuscrisul grecesc 404 al Bibliotecii Academiei Române. Au existat şi
alte manuale de Metafizică folosite la predare în Academiile domneşti.
Morala a fost una din materiile extrem de apreciate şi predate la Academiile
domneşti. Sevastos Kymenites, profesor de morală, traduce în neogreacă Περὶ ἀρετῶν καὶ
κακιῶν. Τextul acestei traduceri se păstrează în B.A.R. în Ms. gr. 179 şi 615. O altă copie
făcută de elevul său, Matei Creţulescu, se păstrează în Ms. gr. 179.
Discipinele din cadrul ştiinţelor pozitive predate la Academiile domneşti erau
considerate Astronomia, Matematica şi Chimia.
Încă de la înfiinţarea celor două academii, Astronomia a constituit unul din
obiectele principale de studiu stabilite în programa de învăţământ. Marcos Porfiropoulos
era profesorul atras de această ştiinţă şi folosea manualele alcătuite de TeofilCoridaleu şi
Nicephoros Blemmydes. Manuscrisele greceşti nr. 91, 144, 184, 493, 538, 548, 557, 629
şi 801, sunt păstrătoare ale diferitelor lucrări de Astronomie, printre care scrierile lui
Ilarion Cigala şi Simeon Seth. La Iaşi însă a fost introdus cursul modern de Astronomie
de către profesorul Iosip Mesiodax, la curent mereu cu noile descoperiri, care a ajuns
astfel să scrie propriul său manual de Astronomie. Colegul său, Daniil Filipides, va preda
după un alt manual, considerat de specialiştii de la aceea vreme mult mai modern şi
anume lucrarea lui Jérome Lalande, un savant cu multă deschidere spre cunoaştere şi spre
cunoştinţele multilaterale, cu o gândire enciclopedică.
Aritmetica lui Glyzunios, apărută pentru prima oară în 1596, a fost manualul care
a deschis seria cursurilor de Matematică la Academia Domnească din Iaşi, avându-l ca
autor pe Nichifor Theotokis, profesor acolo. La baza manualului său stăteau studiile lui
Newton, Leibniz, Wolff, Tacquet, Orlando şi Déchalles, îmbinând astfel ştiinţa veche
euclidiană cu teoriile moderne. 282 O altă lucrare care a circulat foarte mult în Ţările
Române, într-o primă fază sub formă de manuscris, a fost manualul său de matematică,
probabil cel mai bun curs de la acea vreme, la nivelul universităţilor din Occident.
Lucrarea se păstrează în Ms. gr.B.A.R. 396. Mai târziu, între anii 1798–1799, a apărut la
Moscova şi sub formă tipărită în trei volume. Manuscrisul grecesc 1484 din Biblioteca
Academiei Române conţine un studiu interesant şi un manual destul de important pentru

282
Florica Cîmpan, Nichifor Theotokis şi cărţile lui de matematică în ˶Analele ştiinţifice ale Universităţii˝
Al. I. Cuza din Iaşi (seria nouă), secţiunea Matematică, tom. X (1964), fasc. 1.

383
acea vreme de planimetrie: Πρακτικὴ διδασκαλία διὰ τὸ μετρᾶν. Πλανομετρία τοῦ
κάμπου. Ὑπὸ Γεωμέτρου Ὀγρέϊ. Manualul se pare că a fost folosit pentru predarea
geometriei, iar autorul acesteia este George Ogray din Marea Britanie. Traducătorul nu ne
este cunoscut, dar conform lui Constantin Erbiceanu, lucrarea a fost folosită chiar şi
pentru măsurarea pământurilor în ţara noastră timp de mai multă vreme.
Una din materiile introduse în programa de studiu a Academiilor domneşti, cel
mai probabil după reorganizarea făcută de Alexandru Ipsilanti în Academia Domnească
de la Bucureşti, este Chimia. Manualul de chimie al lui Antoine Lavoisier a fost primul
care a fost predat elevilor la Academia din Bucureşti. Teoriile sale erau impuse deja în
toată Europa. Veniamin din Lesbos, îl considera pe Lavoisier un „supraom”, şi a predat la
Bucureşti după manualul acestuia care stabilea la 1787 nomenclatura chimică.
Cursul de Istorie încă nu figura în programa din 1707. Hrisovul lui Ipsilanti
prevedea la 1776 să se predea elemente de istorie şi geografie istorică, în acest fel
instituindu-se cursurile respective. Manuscrisele greceşti cu nr. 208, 383 şi 893 din
B.A.R. certifică faptul că opere precum ale lui Xenofon, Herodot, Tucidide şi Plutarh au
fost predate la cursurile Academiilor domneşti. Profesorul Marcu Porfiropoulos traduce
parte din opera istoricului bizantin Procopie de Cezareea. Academiile domneşti au folosit
la predarea istoriei foarte mult manuale de istorie veche şi universală. Istoria lui Charles
Rollin, o traducere din franceză în neogreacă, se păstrează astăzi într-un singur exemplar
în B.A.R. 283
O altă istorie universală folosită la cursurile Academiilor domneşti a fost
traducerea în neogreacă a lui Zisis Cavras şi Grigorie Constandas: Éléments de l’histoire
générale ancienne et moderne a abatelui Millot. Era un manual foarte bine structurat şi
practic. Millot este mult mai critic decât Rollin, capitolele încheindu-se cu o notă morală.
O altă istorie universală este cea a lui Atanasie Staghiritis, practic, o prescurtare la istoria
lui Domairon. Şi Dimitrie Darvaris elaborează o istorie între 1817 şi 1818.
Despre cursurile de Geografie nu putem spune cu exactitate când au început a fi
predate la Academiile domneşti. Asemenea cursului de istorie, elevii dobândeau
cunoştinţe de geografie în cadrul celorlalte cursuri. O copie a Geografiei lui Ptolemeu,

283
Nicolae Iorga, Ceva mai mult despre viaţa noastră culturală şi literară în secolul al XVIII-lea, în
˶Analele Academiei Române˝, Secţiunea Istorică, seria II, tom. XXVIII (1915 – 1916), p. 796.

384
păstrată în Ms. gr. B.A.R. 493, ne dovedeşte faptul că această lucrare era predată la fel ca
în universităţile apusene şi în Academiile domneşti române. În B.A.R. se mai păstrează
cu nr. 632 şi 536 un Lexicon de nume de ţări şi o selecţie de texte din Geografia lui
Meletie, manual folosit, din câte se pare, la clasele superioare ale academiilor. Un alt
manual a apărut din grija lui Gheorghe Faţeas 284, care traduce acest volum destul de
răspândit în Ţările Române, din italiană în neogreacă. Erau studiate toate continentele,
munţii, râurile, insulele, statele, oraşele şi, în plus de toate acestea, elevii îşi mai puteau
însuşi şi cunoştinţe din Geografia Ţărilor Române.
O geografie al cărei nivel ştiinţific este unul extrem de ridicat este cea tipărită în
1781 de Mesiodax. Acolo el citează lucrările unor savanţi ai vremii şi unii mai vechi,
precum Dampier şi James Kook, exploratori de toate naţionalităţile (inclusiv portughezul
Magellan), precum şi lucrări ale grecilor Strabon, Hrisant Notara şi ale occidentalilor
Varenius şi Ricciali.
Araba, turca, germana, rusa, latina, italiana şi franceza erau Limbile străine
predate la Academiile Domneşti. Prima dintre toate aceste limbi introdusă în programa
academiilor este latina, însă nu cunoaştem cu exactitate anul. În Academia domnească de
la Bucureşti, limba latină a fost introdusă în jurul anului 1740. Ipsilanti, în hrisovul său
din 1776, cerea să se caute un profesor de limbă latină. În 1780, limba latină era predată
la Bucureşti de un oarecare Atanasie. În Moldova, profesorii de limba latină erau de
regulă germani sau polonezi. În 1776, tot hrisovul lui Alexandru Ipsilanti vorbeşte pentru
prima oară de limbile franceză şi italiană.
În 1810, sunt cunoscuţi doar doi profesori de limba franceză pentru Academia
domnească din Bucureşti: Laurençon şi N. Sava Piccolos. Cel de-al doilea a tradus în
greacă opera pedagogică a lui J. J. Rousseau: Émile ou de l΄éducation. Din câte
cunoaştem, în 1810, franceza era cursul său cel mai frecventat, fiind audiat de 54 de
elevi. În 1815, Piccolo părăseşte catedra de limba franceză de la Bucureşti, locul său fiind
luat de Laurençon. Mihail Petru Cochinis era profesor de limba germană, în timp ce
limba rusă era predată de Manuil Vizantios.
Dreptul şi Medicina s-au numărat printre materiile vechi predate la Academiile
domneşti. Manuscrisele greceşti 297, 222 şi 988 din Biblioteca Academiei Române

284
N. Mazere, Evoluţia geografiei l aşcoalele noastre, în ˶Cultura română˝, anul I (1903 – 1904), p. 107.

385
cuprind Nomocanoane, traduceri de Gheorghe Hrisogon şi Neofit Kavsokalivites. Iacob
Stamati, mitropolit al Moldovei, sublinia faptul că este necesară studierea pravilelor
bisericeşti şi civile. Totuşi, abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea dreptul a
început să fie studiat în Academiile domneşti. Din informaţiile care ne-au stat la
dispoziţie, Dreptul a fost predat tot de profesorul de latină, acesta fiind familiarizat cu
termenii juridici folosiţi în codul roman.
Cursurile de Medicină nu au fost neapărat în programa de studiu a Academiilor
domneşti. Nicolae Kerameus, în secolul al XVII-lea, elaborează un Tratat de medicină
înainte de a funcţiona Academia de la Iaşi, prin urmare, nu era vorba de un manual al
acestuia după care s-ar fi predat. Suntem de părere că la Academiile domneşti se predau
doar noţiuni elementare de medicină, profesorul Marcos Porfiropoulos fiind unul dintre
cei mai interesaţi de această ştiinţă, reuşind să facă anumite traduceri în neogreacă după
Aforismele lui Hipocrat şi Galen, după care le preda elevilor săi.

CONCLUZII

Nivelul de predare al ştiinţelor, aşa cum am arătat mai sus, în cadrul programelor
educaţionale oferite de Academiile Domneşti de la Bucureşti şi Iaşi, nu era unul mai
prejos decât al prestigioaselor universităţi din Italia şi Germania acelor vremuri. Pentru
pedarea cursurilor de Filozofie, Logică, Matematică, Fizică, Chimie erau aduşi profesori
vestiţi, precum Sevastos Kymenites, Marcos Porfiropoulos, Mesiodax şi Neofit
Kavsoklaivites, de la vechea Academie Constantinopolitană şi de la alte mari universităţi.
Pentru a avea cele mai bune manuale erau urmărite cele mai performante ediţii ale
acestora şi, se trecea de îndată la traducerea lor în neogreacă, limbă care era mult mai
uşor desluşită de elevii celor două academii. Iluminismul trebuia să pătrundă cu orice
preţ în Ţările Române şi astfel se căutau cele mai bune mijloace culturale şi educaţionale,
pentru a satisface toate gusturile cărturăreşti ale boierilor fanarioţi din acea vreme şi
implicit ale odraslelor lor. Biblioteca Academiei Române, şi astăzi, stă mărturie efortului
uriaş de promovare a culturii occidentale şi greceşti la cel mai înalt nivel în cadrul celor
două academii domneşti de la Iaşi şi de la Bucureşti. Gândirea enciclopedică, vizionară,
deschiderea spre cunoaştere şi ştiinţă, erau elementele cheie şi abilităţile de care trebuia

386
să dispună un candidat la studenţie la oricare din aceste centre culturale din Balcani.
Studentul, la sfârşitul studiilor, era considerat posesorul unui bagaj cultural solid,
enciclopedic, pregătit să răspundă pretenţiilor societăţii româneşti şi internaţionale de la
vremea aceea. Considerăm că mai există încă aspecte necunoscute în ceea ce priveşte
nivelul ştiinţific atins de academiile domneşti la acea vreme, dar cu această lucrare
sperăm să deschidem astfel drumul pentru noi provocări.

387
 ANEXĂ. Lista manuscriselor. Tematic și cronologic285.

285
Au fost consultate următoarele cataloage de manuscrise grecești: Constantin Litzica, Catalogul
manuscriptelor grecești, 2 vol., București, 1909 – 1940 (Biblioteca Academiei Române). I: Întocmit de
Constantin Litzica cu 15 stampe facsimile, 1909.; Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor grecești,
vol. II, Monitorul oficial și imprimeriile statului – Imprimeria Națională, București, 1940.; Mihai Caratașu,
Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei Române, vol. III, partea I. Ediție îngrijită de
Emanuela Popescu Mihuț și Tudor Teoteoi, Editura Omonia, București, 2004.; Mihai Caratașu, Catalogul
manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei Române, vol. IV, ediție îngrijită de Ion-Andrei Țârlescu
(în lucru).

388
1.Lucrări cu conținut educativ.

a. Istorie

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 1(313) Sec. XVII (1687).; 344 fol. / Istoria Papilor.
Ms.gr.B.A.R. 968 Sec. XVII (1687).; 75 fol. / Vieți de împărați romani, bizantini,
germani, francezi, etc.
Ms.gr.B.A.R. 3(580) Sec. XVII (1698).; 332 pag. / Cronică istorică tratând pe scurt
despre cer şi pământ, despre lumină şi în scurt despre toate cele făcute de Dumnezeu în 6
zile, şi despre zidirea lui Adam şi celelalte în rând.
Ms.gr.B.A.R. 4(386) Sec XVII.; 447 pag. / Cronică în greaca vulgară, după izvoare
bizantine, începând cu facerea lumii şi sfârşind cu căderea Constantinopolului sub turci.
Ms.gr.B.A.R. 5(590) Sec. XVII.; 130 pag. / Extrase de texte istorice din diferiţi scriitori
vechi.
Ms.gr.B.A.R. 6(668) Sec. XVII.; 53 fol. / Amintire parţială a Sfântului Munte Athos, aşa
numitele Patria, în proză. Este istoria legendară a muntelui Athos şi mai ales a mănăstirii
Vatoped.
Ms.gr.B.A.R. 969 Sec. XVII.; 40 fol. / O istorie a împăraților Imperiului de Răsărit.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 970 Sec. XVIII (1704).; 80 fol. / Istoria de la început a sultanilor Turciei.
Ms.gr.B.A.R. 7(4) Sec. XVIII (1765).; 191 fol. / Domnia lui Ioan fiul lui Andronic. Cum
a intrat dar Ioan în Constantinopol şi s-a încununat împărat, a făcut voia lui Baiazid.
Cronica merge până la moartea lui Mahomet III (1604). Partea finală se pare a fi în
legătură cu cronica lui Dorotei din Monemvasia.
Ms.gr.B.A.R. 9(42) Sec. XVIII.; 220 fol. / Istoria scrisă de stolnicul Constantin
Cantacuzino şi publicată la 1806 de fraţii Tunusli. Manuscrisul cuprinde toată opera.

389
Ms.gr.B.A.R. 10(129) Sec. XVIII.; 71 fol. / Cronologie istorică, cuprinzând pe scurt
faptele, demne de amintire făcute de creştini, mai ales cele din Ungaria şi din Ardeal şi
din locurile de dincolo, de la naşterea lui Hristos până azi, din diferite cronici în limba
noastră simplă de mine prea smeritul Ioan Adam compusă cu îngrijire pentru cititorii de
ştiinţă.
Ms.gr.B.A.R. 12(174) Sec. XVIII.; 130 fol / Culegere de istorii de la zidirea lumii până la
moartea lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 13(183) Sec. XVIII.; 234 fol. / Cronică universală scrisă în limba greacă
modernă. Este continuarea celei cu Nr. 12(174). Începe cu moartea lui Iisus Hristos şi se
încheie cu anul 1655.
Ms.gr.B.A.R. 14(202) Sec. XVIII.; 67 fol. / Un fragment din istoria editată de fraţii
Tunusli. Începe cu anul 1460 şi se încheie cu anul 1689.
Ms.gr.B.A.R. 15(235) Sec. XVIII.; 182 pag. + 2 fol. / Compilaţie de cronici până la
moartea lui Mihai Viteazul în 1601. Carte care cuprinde câteva istorii însemnate ale celor
mai străluciţi domnitori ai Moldovei şi Ungrovlahiei şi a împărăţiilor şi regatelor de prim
prejur, începând de la anul 6874 (= 1366) de la facerea lumii până la anul 7000 (1492).
Ms.gr.B.A.R. 16(495) Sec. XVIII.; 82 pag. / Foarte adevărată adunare a jurnalelor Budei
adică a Mudaniului până la cucerirea ei.
Ms.gr.B.A.R. 17(516) Sec. XVIII.; 220 pag. / Istoria paralelă pe scurt a domnitorilor
Ungrovlahiei şi Moldovei, de unde, care sunt, şi ce au făcut şi câţi ani a domnit fiecare
din ei; din ordinal preaînaltului şi cuviosului stăpân şi domn, mai înainte al Ungrovlahiei,
iar acum al Moldovei, domnului domn Ioan Constantin Nicolae Voievod tradusă din
limba română în limba noastră simplă de către Lazăr Scriba din Trapezunt, în primul an
al domniei din Moldova, la Iaşi în anul 1734 luna Ianuarie.
Ms.gr.B.A.R. 18(533) Sec. XVIII.; 376 pag. / Antologie istorică, în proză şi versuri,
cuprinzând un foarte mare număr de extrase de prin diferiţi istorici greci, mai ales
bizantini.
Ms.gr.B.A.R. 20(567) Sec. XVIII.; 52 fol. / Constantin Voievod sau scriere de amintiri
dacice. Este tratatul istoric al lui Petru Depasta.

390
Ms.gr.B.A.R. 22(700) Sec. XVIII.; 169 fol. / Cartea întâi cuprinzând antichităţile şi
fundarea Romei şi întâmplările ulterioare ale celor şapte regi vechi până la izgonirea lui
Tarquiniu Superbu.
Ms.gr.B.A.R. 23(718) Sec. XVIII.; 330 pag. / Istorie cronică tratând pe scurt despre cer şi
pământ, despre lumină şi în scurt despre toate cele făcute de Dumnezeu în şase zile, şi
despre zidirea lui Adam şi celelalte la rând. Este cronica bizantinului Mihail Glykas.
Bibliografie: J.P.Migne, Patr.gr., vol. 158, 1 sqq.
Ms.gr.B.A.R. 971 Sec. XVIII.; 25 fol. / Istorie a sultanilor, care începe cu sfârșitul istoriei
sultanului Baiazid II.
Ms.gr.B.A.R. 1069 Sec. XVIII (1741 – 1742).; 249 fol. / Rapoarte ale capuchehaialelor
domnitorului Constantin Mavrocordat al Moldovei, pe anii 1741 – 1742286.
Ms.gr.B.A.R. 887 Sec. XVIII (1754).; 248 fol. / Începutul șahilor și arătarea cât timp au
stat șahii.
Ms.gr.B.A.R. 1362 Sec. XVIII (1774 – 1832).; 62 fol. / Magzar al boierilor Moldovei
către Înalta Poartă.
Ms.gr.B.A.R. 972 Sec. XVIII (1795).; 92 fol. / Istoria Daciei, adică a Țării Românești, a
Moldovei și a Transilvaniei alcătuită de serdarul Teodor Fotino din Hios.
Ms.gr.B.A.R. 1234 Sec. XVIII (sfârșit).; 56 fol. / Cronică bizantino – turcă.
Ms.gr.B.A.R. 1251 Sec. XVIII.; 15 fol. / Cuvânt de laudă, tratând în chip mai istoric
strălucita viață a preaînvățatului și prea înțeleptului domn Io Nicolae Alexandru Voievod.
Ms.gr.B.A.R. 1320 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 267 fol. / Ale lui Vatatzes Persica.
Ms.gr.B.A.R. 893 Sec. XVIII.; 114 fol. / Istoria domniei de după Marcu a lui Herodian.
Ms.gr.B.A.R. 907 Sec. XVIII.; 13 fol. / Câteva însemnări răzlețe din istoria orientului.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 973 Sec. XVIII – XIX.; 24 fol. / Colecție de tratate și manifeste referitoare
la Rusia și Turcia (1774 – 1792).
Ms.gr.B.A.R. 1539 Sec. XVIII-XIX.; 26 fol. / Mihail Gheorghe Manu, notițe biografice.
Ms.gr.B.A.R. 1567 Sec. XVIII – XIX.; 87 fol. / Sinoptică a Istoriei Universale.

Ariadna Camariano – Cioran, Reprezentanța diplomatică a Moldovei la Constantinopol (30 august 1741
286

– decembrie 1742). Rapoartele inedite ale agenților lui Constantin Mavrocordat, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București, 1985.

391
 Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 24(2) Sec. XIX.; 101 fol. / Cuprinde istoria Daciei de la 2000 î.Hr. până la
1204. d.Hr. Urmează o descriere a Ţării Româneşti făcută de Emanoil Băleanu.
Ms.gr.B.A.R. 26(68) Sec. XIX.; 29 fol. / A lui Dimitrie Cantemir Domnul Moldovei
întâmplările Cantacuzinilor şi Brâncovenilor din Valahia, traduse din nemţeşte în limba
noastră simplă de către preaînvăţatul domn Ioan Zavira din Sătişte 1795.; Întâmplările
Cantacuzinilor şi Brâncovenilor din Valahia.
Ms.gr.B.A.R. 27(699) Sec. XIX.; 122 fol. / Miscelaneu istoric.
Ms.gr.B.A.R. 876 Sec. XIX.; 264 pag. / Rezumatul tratatelor vechi și noi ale Rusiei și ale
Porții; s-au mai adăugat și manifestele sau motivările Rusiei și Porții pentru declararea
ultimului război […].
Ms.gr.B.A.R. 1079 Sec. XIX (1826).; 6 fol. / Convenție interpretativă a tratatului de la
București.
Ms.gr.B.A.R. 1124 Sec. XIX (după 1835).; 5 fol. / Proclamație. Othon, cu mila lui
Dumnezeu rege al Greciei, către greci.
Ms.gr.B.A.R. 1019 Sec. XIX (1848).; 29 fol. / Despre regii care au domnit la Atena de la
Cecrop până la desființarea regalității.
Ms.gr.B.A.R. 1113 Sec. XIX.; 37 fol. / Curs de istorie elenistică și romană.
Ms.gr.B.A.R. 1122 Sec. XIX (început).; 12 fol. / Tratatul de pace ruso-turc de Küciuk
Kainargi, 1774 iulie 10/21.
Ms.gr.B.A.R. 1132 Sec. XIX (prima jumătate).; 8 fol. / Instituții otomane.
Ms.gr.B.A.R. 1186 Sec. XIX – XX.; 47 fol. / Însemnări cronologice la viețile lui
Alexandru Nicolae și Constantin Mavrocordat. 1632 – 1735.
Ms.gr.B.A.R. 1194 Sec. XVIII – XIX.; 280 fol. / Istorie romană.
Ms.gr.B.A.R. 1247 Sec. XIX.; 21 fol. / Catalog genealogic al sultanilor otomani.
Ms.gr.B.A.R. 1256 Sec. XIX (prima jumătate).; 4 fol. / Expunere a întregii ceremonii la
domnie nouă.
Ms.gr.B.A.R. 1263 Sec. XIX (început).; 12 fol. / Memoriu referitor la situația economică
și socială a Țării Românești la începutul secolului al XIX-lea.

392
Ms.gr.B.A.R. 1264 Sec. XIX.; 5 fol. / Culegere de evenimente istorice din istoriile lui
Zosim.
Ms.gr.B.A.R. 1266 Sec. XIX (mijloc).; 10 fol. / Traducerea tratatului de comerț dintre
Înalta Poartă și Franța.
Ms.gr.B.A.R. 1267 Sec. XIX (mijloc).; 11 fol. / Istorie. Catalog cronologic al marilor
dragomani și conducători ai Împărăției Otomane, de un anonim.
Ms.gr.B.A.R. 1283 Sec. XIX (mijloc).; 21 fol. / Christodoulos Pappazoglu. Istoria
Ghiculeștilor în versuri.
Ms.gr.B.A.R. 1295 Sec. XIX (început).; 42 fol. / Dionisie Fotino. Viețile sultanilor.
Ms.gr.B.A.R. 1326 Sec. XIX.; 35 fol. / Scrieri istorice de Naum Râmniceanu.
Ms.gr.B.A.R 1367 Sec. XIX (1818).; 80 fol. / Legiuirea lui Caragea.
Ms.gr.B.A.R. 1404 Sec. XIX (prima jumătate).; 12 fol. / Rezumat al Antichităţilor
iudaice ale lui Flavius Iosephus.
Ms.gr.B.A.R. 1438 Sec. XIX (1890).; 22 fol. / Povestire pe scurt despre neaşteptata
cădere din domnie a lui Şerban-Vodă zis şi Radu, şi despre venirea în Ţara Românească a
lui Radu-Voievod, fiul lui Mihnea.
Ms.gr.B.A.R. 1493 Sec. XIX (început).; 183 fol. / Legiuirea lui Caragea.
Ms.gr.B.A.R. 1560 Sec. XIX.; 114 fol. / Xodilos. Revoluţia greacă din 1821.

b. Geografie

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 2(549) Sec. XVII (1696).; 216 pag. / Itinerar de la Tobolsk capitala Siberiei
şi până chiar la hotarele Chinei; tot aici şi despre ţara Siberiei şi râurile din ea.
Ms.gr.B.A.R. 3(580) Sec. XVII (1698).; 332 pag. / A lui Petru Gyllius (Pierre Gilles)
despre topografia Constantinopolului.

Sec. XVIII
Μs.gr.B.A.R. 8(19) Sec. XVIII.; 102 fol. + 2 albe / Arheologia sinoptică a Grecilor,
tradusă din nemţeşte în limba noastră mai simplă de către Gheorghe Constantin
Sachelariu din Cozana Macedoniei.

393
Ms.gr.B.A.R. 11(154) Sec. XVIII.; 256 fol. / Călătoria spătarului Milescu în China.
Manuscris incomplet fiind doar o parte din opera lui mare, Călătoria în Siberia.
Ms.gr.B.A.R. 19(536) Sec. XVIII.; 596 pag. / Florilegiu din cartea geografică de curând
tipărită a preasfântului şi preaînţeleptului mitropolit al Atenei domnul Meletie, adunat cu
multă sârguinţă de către gramaticul domnesc domnul Panaghiotes.
Ms.gr.B.A.R. 21(632) Sec. XVIII.; 104 pag. / Vechi geografi.
Ms.gr.B.A.R. 1179 Sec. XVIII (1796).; 49 fol. / Georgrafie pe scurt.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 25(3) Sec. XIX.; 245 fol. / Itinerar de la Tobolsk, capitala Siberiei, şi până
chiar la hotarele Chinei. Despre ţara Siberiei şi despre râurile ei.
Ms.gr.B.A.R. 1238 Sec. XIX (prima jumătate).; 8 fol. / Scurtă arheologie a Daciei.
Descriere geografică a acesteia.

c. Filozofie

Sec. XIII
Ms.gr.B.A.R. 51 (10) Sec. XIII.; 182 fol. / Logica și fizica lui Blemmydes.

Sec. XV – XVI
Ms.gr.B.A.R. 52(468) Sec. XV/XVI.; 40 pag. / Tratat despre suflet şi puterile lui.

Sec. XVI
Ms.gr.B.A.R. 53(574) Sec. XVI.; / Tratate de filozofie ale lui Nicephoros Blemmydes,
Dimitrie Chomatianos arhiepiscopul Bulgariei şi filozoful Teodor Prodromos.

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 54(674) Sec. XVII(1697).; 920 pag. / Tratatul de filozofie a lui
TeofilCoridaleu.

394
Ms.gr.B.A.R. 55(539) Sec. XVII.; 328 pag. / Logica lui Pachymeres (rezumat la Logica
lui Aristotel) şi Cartea a 7-a despre fizică a lui TeofilCoridaleu.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 56(405) Sec. XVIII(1700).; 734 pag. / Tratatul despre naştere şi pieire.
Ms.gr.B.A.R. 57(705) Sec. XVIII (1704).; 166 fol. / Scrierea explicativă a lui Alexandru
Exaporitul la tratatul lui Aristotel despre naştere şi pieire.
Ms.gr.B.A.R. 58(498) Sec. XVIII (1715).; 145 pag. / O carte despre deşertăciunea
sfaturilor.
Ms.gr.B.A.R. 59(422) Sec. XVIII (1717).; 1065 pag. / Cartea întâia, adică filozofia etică
[…] pe care a tălmăcit-o Dimitrie Notara iatrofilozoful din Peloponez.
Ms.gr.B.A.R. 60(442) Sec. XVIII (1725).; 760 pag. / Tratatul de logică al lui
TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 61(555) Sec. XVIII (1729).; 296 pag. / Reflecţii la scrierea filozofului
despre fizica acroamatică, adică un comentariu la scrierea lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 62(448) Sec. XVIII (1730).; 493 pag. / Tălmăciri şi cercetări la cele opt
cărţi de fizică [...]date lalumină de ierom. Gherasim Vlahuldin Creta.
Ms.gr.B.A.R. 63(430) (1733) Sec. XVIII (1733).; 861 pag. / Cartea întâia a fizicii
preaînţeleptului şi învăţatului domn TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 64(47) Sec. XVIII (1743).; 376 fol. / Introducere la toată disciplina logicii.
Ms.gr.B.A.R. 65(48) Sec. XVIII (1745).; 367 fol. / A preaînvăţatului TeofilCoridaleu
introducere la cartea despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 66(255) Sec. XVIII (1745) 287.; fol. / Introducere la cartea despre suflet a
lui TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 67(707) Sec. XVIII (1750).; 312 fol. / A preaînţeleptului TeofilCoridaleu
introducere la filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 68(49) Sec. XVIII (1752).; 561 fol. / Scrierea lui Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 69(464) Sec. XVIII (1754?).; 544 pag. / A preaînţeleptului exaporitul
explicare a tratatului lui Aristotel despre naştere şi pieire.
Ms.gr.B.A.R. 70(210) Sec. XVIII (1755).; Tratat de logică al profesorului Teodor
Anastasie Cavalliotis.

395
Ms.gr.B.A.R. 1418 Sec. XVIII (1755).; 274 fol. / Ale prea înţeleptului şi învăţatului
Teofil Coridaleu din Atena, comentarii la cărţile lui Aristotel despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 1419 Sec. XVIII (1756).; 361 pag. / Teofil Coridaleu, comentarii sinoptice
și cercetări la tratatul despre cer.
Ms.gr.B.A.R. 71(45) Sec. XVIII.; 266 fol. / Ale preaînţeleptului şi învăţatului domn
Teofil Coridaleu, observări explicative la prima carte a metafizicii lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 72(431) Sec. XVIII.; 248 pag. / Explicaţii şi comentarii la Metafizica lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 73(522) Sec. XVIII.; 252 pag. / TeofilCoridaleu, observaţii explicative la
cartea întâia a metafizicii lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 74(227) Sec. XVIII.; 483 fol. / Lucrări ale lui TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 75(277) Sec. XVIII.; 193 fol. / TeofilCoridaleu. Despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 76(280) Sec. XVIII.; 422 fol. / TeofilCoridaleu. Despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 77(507) Sec. XVIII.; 602 pag. / TeofilCoridaleu. Despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 78(376) Sec. XVIII.; 604 pag. / TeofilCoridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 79(420) Sec. XVIII.; 1039 pag. / TeofilCoridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 80(426) Sec. XVIII.; 818 pag. / TeofilCoridaleu, Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 81(440) Sec. XVIII.; 636 pag. / Introducerea în filozofie a lui
TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 82(419) Sec. XVIII.; 781 pag. / Tratatul de logică al lui Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 83(429) Sec. XVIII.; 746 pag. / TeofilCoridaleu, Expunere pe scurt a
logicii.
Ms.gr.B.A.R. 84(484) Sec. XVIII.; 176 pag. / Expunere pe scurt a logicii a lui
TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 85(180) Sec. XVIII.; 450 fol. / Tratatul de logică a lui Sugduris.
Ms.gr.B.A.R. 86(489) Sec. XVIII.; 290 fol. / Sugduris, Metoda logică a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 87(497) Sec. XVIII.; 160 pag. / Introducere la toată metoda logică a lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 88(653) Sec. XVIII.; 154 pag. / Tratatul de logică al lui Sugduris.
Ms.gr.B.A.R. 89(171) Sec. XVIII.; 195 fol. / Alexandru din Bizanţ, explicări la scrierea
lui Aristotel.

396
Ms.gr.B.A.R. 90(491) Sec. XVIII.; 241 pag. / Comentarii la scrierea lui Aristotel.
Probabil a lui Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 91(515) Sec. XVIII.; 495 pag. / Alexandru din Bizanţ, explicare la scrierea
lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 92(61) Sec. XVIII.; 188 fol.; Metafizică alcătuită şi adunată din scriitori
vechi şi noi de către preaînvăţatul domn Vichentie Damodos din Chefalonia.
Ms.gr.B.A.R. 93(344) Sec. XVIII.; 109 fol. / Tratatul de metafizică a lui Vichentie
Damodos.
Ms.gr.B.A.R. 94(28) Sec. XVIII.; 168 fol. / A lui Justus Lipsius despre statornicie.
Ms.gr.B.A.R. 95(232) Sec. XVIII.; 116 fol. / Metafizica lui Antonie Genovezul.
Ms.gr.B.A.R. 96(248) Sec. XVIII.; 102 fol. / Partea întâi a Metafizicii lui M. Frederic
Christian Baumeister.
Ms.gr.B.A.R. 97(302) Sec. XVIII.; 94 pag. / Introducere la logică a lui Metodie din
Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 98(387) Sec. XVIII.; 87 fol. / Despre datorii. Text de Nicolae Alexandru
Voievod al Ungrovlahiei.
Ms.gr.B.A.R. 99(404) Sec. XVIII.; 642 pag. / Introducere la metafizica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 100(407) Sec. XVIII.; 250 pag. / Tratat de logică.
Ms.gr.B.A.R. 101(469) Sec. XVIII.; 518 pag. / Expunerea metodei logice a ierom.
Gherasim Vlahuldin Creta.
Ms.gr.B.A.R. 102(534) Sec. XVIII.; 440 pag. / Comentariu la cele opt cărţi ale fizicii, de
Gherasim Vlahul din Creta.
Ms.gr.B.A.R. 103(478) Sec. XVIII.; 89 pag. / Despre naştere şi moarte.
Ms.gr.B.A.R. 104(447) Sec. XVIII.; 258 pag. / Fizica lui Blemmydes.
Ms.gr.B.A.R. 105(483) Sec. XVIII.; 254 pag. / Fizica lui Blemmydes.
Ms.gr.B.A.R. 106(485) Sec. XVIII.; 1288 pag. / Compilaţie din textele lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 107(537) Sec. XVIII.; 424 pag. / Tratat de logică după Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 108(551) Sec. XVIII.; 776 pag. / Enciclopedie a filozofiei lui Aristotel,
lucrare a lui Georgios Pachymeres.
Ms.gr.B.A.R. 109(604) Sec. XVIII.; 112 pag. / Tratat despre amiciţie.
Ms.gr.B.A.R. 110(611) Sec. XVIII.; 1136 pag. / Scurte extrase din teatrul politic.

397
Ms.gr.B.A.R. 111(615) Sec. XVIII.; 66 pag. / Traducerea Tratatului lui Aristotel despre
virtuţi şi vicii.
Ms.gr.B.A.R. 882 Sec. XVIII.; 208 fol. / Lucrări ale lui Catonos Romanul, Fochilide,
Pitagora, Evripide, Lucian de Samosata (Dialogurile), Lucian Nigrinos.
Ms.gr.B.A.R. 893 Sec. XVIII.; 114 fol. / Ciropedia lui Xenofon.; Cartea a treia din
Anabasa lui Ciru de Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 1015 Sec. XVIII.; 120 fol. / A lui Neofit ierodiacon cel din iudaism [...]
prescurtare a eticelor către Nicomah din parafraza lui Andronica Peripateticianul.
Ms.gr.B.A.R. 1023 Sec. XVIII (1766).; fol. 391 fol. / Lucrări de: Libaniu, Socrate și
Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 1026 Sec. XVIII.; 350 fol. / Synesie de Cyrene. Scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1199 Sec. XVIII (1787).; 241 fol. / Tâlcuirile scrisorilor preaînțeleptului
Synesie de Cyrene, interpretate de dascălul Daniil din Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 1276 Sec. XVIII (1791).; 10 fol. / Împotriva sofiștilor.
Ms.gr.B.A.R. 1121 Sec. XVIII (1795).; 103 fol. / Evghenie Vulgaris, scrieri teologice și
filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 1204 Sec. XVIII.; 218 fol. / Din opera lui Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 1230 Sec. XVIII.; 248 fol. / Texte din autorii clasici cu interpretări
interliniare.
Ms.gr.B.A.R. 1318 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 156 fol. / Comentariu sinoptic și
cercetare la tratatul „Despre cer” al lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 1391 Sec. XVIII (mijloc).; 319 pag. / Teofil Coridaleu, comentariu sinoptic
și cercetări la tratatul „Despre cer”.
Ms.gr.B.A.R. 1426 Sec. XVIII (mijloc).; 216 fol. / Ale prea înţeleptului şi învăţatului
Teofil Coridaleu atenianul, Comentarii la cărţile lui Aristotel, despre suflet.
Ms.gr.B.A.R. 1524 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 191 fol. / Manual de filozofie.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 1027 Sec. XIX.; 392 fol. / Lucrări de Socrate, Plutarh, Synesie de Cyrene,
Themistie.
Ms.gr.B.A.R. 1107 Sec. XIX (prima jumătate).; 25 fol. / Xenofon. Expedițiile lui Cirus.

398
Ms.gr.B.A.R. 1150 Sec. XIX.; 13 fol. / Pitagora către Crotona.
Ms.gr.B.A.R. 1258 Sec. XIX (1811).; 12 fol. / A lui Socrate, către Demonic.
Ms.gr.B.A.R. 864 Sec. XIX (1821).; 192 fol. / Traducerea neogreacă a discursurilor
olintiace ale lui Demostene.
Ms.gr.B.A.R. 871 Sec. XIX.; 16 fol. / Fragment dintr-un manuscris școlar. Conține o
parte din scrierea lui Socrate către Demonic în traducere neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 1260 Sec. XIX (prima jumătate).; 16 fol. / Lycurg, discursul împotriva lui
Leocrates. Fragmente.
Ms.gr.B.A.R. 1291 Sec. XIX (mijloc).; 49 fol. / Manual de filozofie morală.
Ms.gr.B.A.R. 1308 Sec. XIX (a doua jumătate).; 36 fol. / Sfaturi filozofice ale lui Mihail
Fotino din Hios, adresată fiului său.
Ms.gr.B.A.R. 892 Sec. XIX.; 8 fol. / Traducerea neogreacă a câtorva dialoguri din opera
lui Lucian.

d. Gramatică

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 113(355) Sec. XVII (1682).; 56 fol. / Despre sintaxa gramaticală.
Ms.gr.B.A.R. 114(98) Sec. XVII.; 148 fol. / Tratat de gramatică greacă.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 116(456) Sec. XVIII (1725).; 126 pag. / Gramatica italiană pentru
începători.
Ms.gr.B.A.R. 117(614) Sec. XVIII (1736).; 146 fol. / Alexandru Exaporitul, despre
sintaxa gramaticală.
Ms.gr.B.A.R. 1375 Sec. XVIII (1751).; 202 fol. / Retorică.
Ms.gr.B.A.R. 119(384) Sec. XVIII (1762).; 461 pag. / Tratat întins de gramatică şi
sintaxă greacă.
Ms.gr.B.A.R. 120(293) Sec. XVIII (1764).; 48 fol. / Tratat de gramatică al lui
Harmenopoulos judecătorul Salonicului.

399
Ms.gr.B.A.R. 123(437) Sec. XVIII.; 403 pag. / Gramatică compusă de preaînvățatul și
înțeleptul dascăl domnul Nicodim Mazarraki din orașul Fere al Tesaliei.
Ms.gr.B.A.R. 125(486) Sec. XVIII.; 116 pag. / Știința gramatică, adică principii
gramaticale așternute pe deplin prin metoda dialectică și destinate discuției, din arta
didactică și practică a lui Ilarion Cigala din Cipru, ierodascăl și ierochirix.
Ms.gr.B.A.R. 126(595) Sec. XVIII.; 450 pag. / Arta gramatică a lui Dionisie Tracul. 2.
Sintaxa articolelor prepozitive.
Ms.gr.B.A.R. 127(610) Sec. XVIII.; 320 pag. / Cartea a treia din introducerea gramaticală
în patru cărți, a lui Teodor. 2. La pag. (263), (299), (318 - 320) diverse note gramaticale.
Ms.gr.B.A.R. 128(267) Sec. XVIII.; 207 fol + 3 / Tălmăcire la cartea a patra din cele 4
ale gramaticii domnului Teodor Gazis lucrată pentru doritorii de învățătură de către
Daniil călugărul din Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 129(471) Sec. XVIII.; 210 pag. / A lui Teodor cartea a patra din cele patru
de introducere gramaticală.
Ms.gr.B.A.R. 131(545) Sec. XVIII.; 188 pag. / Teme din gramatica preaînțeleptului
Alexandru, profesor al tuturor științelor, predate de preaînvățatul profesor Gheorghe la
academia domnească din București, pe timpul domniei preaînțeleptului fiu Alexandru
Nicolae Voievod în al cincelea an al suirii pentru a doua oară pe tron. Teme greco-eline.
Ms.gr.B.A.R. 132(600) Sec. XVIII.; 78 fol. / A lui Alexandru dragomanul din Bizanț
despre sintaxa gramaticală după cele opt părți ale vorbirii.
Ms.gr.B.A.R. 133(70) Sec. XVIII.; 76 fol. / Cuprinde tălmăcirea gramaticii grecești
făcută de Sevastos Kymenites, după gramatica lui Apollonios.
Ms.gr.B.A.R. 134(461) Sec. XVIII.; 572 pag. / A lui Sevastos din Trapezunt tălmăcire la
gramatica lui Apollonios.
Ms.gr.B.A.R. 136(58) Sec. XVIII.; 103 fol. / Tratat de gramatică. Scurtă introducere în
limba arabă.
Ms.gr.B.A.R. 137(631) Sec. XVIII.; 288 pag. / Metoda ca să învețe cineva limba italiană,
cuprinzând toată gramatica și un mic vocabular cu destule dialoguri.
Ms.gr.B.A.R. 138(295) Sec. XVIII.; 123 fol. / Tehnologia foarte judecată și alcătuită cu
exactitatea trebuincioasă și cu toată scurtimea, și expunerea întreagă a câtorva reguli de

400
folos, privitoare la cele opt părți ale cuvântului; adunată din multe și lucrată pentru elevii
începători pe întrebări și răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 139(541) Sec. XVIII.; 158 pag. / Despre regulile numelor și verbelor. Nou
tratat de gramatică după diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 142(310) Sec. XVIII.; 518 pag. / Frazeologie greaco-elină.
Ms.gr.B.A.R. 160(296) Sec. XVIII.; 245 fol. / Texte în neogreacă servind drept exerciţii
gramaticale şi stilistice.
Ms.gr.B.A.R. 1441 Sec. XVIII (1767-1768).; 226 fol. / Manual de gramatică turcă, în
limba greacă.
Ms.gr.B.A.R. 902 Sec. XVIII.; 152 fol. / Tratatul de gramatică al lui Sugduris.

Sec.XIX
Ms.gr.B.A.R. 1441 Sec. XVIII (1767-1768).; 226 fol. / Manual de gramatică turcă, în
limba greacă.
Ms.gr.B.A.R. 170(628) Sec. XIX (1801).; 22 fol. / Tehnologie prescurtată a gramaticii.
Ms.gr.B.A.R. 172(109) Sec. XIX.; 91 fol. / Tratat de gramatică. Cuprinde o listă de verbe
şi de substantive neregulate precum şi câteva reguli gramaticale.
Ms.gr.B.A.R. 173(195) Sec. XIX.; 79 fol. / Tratat de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 174(337) Sec. XIX.; 101 pag. / Tratat de sintaxă gramaticală.
Ms.gr.B.A.R. 175(361) Sec. XIX.; 80 fol. / Cartea a doua a metodei gramaticale.
Ms.gr.B.A.R. 176(366) Sec. XIX.; 151 fol. / Tratat de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 177(411) Sec. XIX.; Tratat de sintaxă gramaticală.
Ms.gr.B.A.R. 178(444) Sec. XIX.; Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 891 Sec. XIX (1801).; 184 fol. / Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1346 Sec. XIX (1808).; 49 fol. / Naum Râmniceanu, Lexicologie și sintaxa
verbelor.
Ms.gr.B.A.R. 1333 Sec. XIX (1814).; 24 fol. / Naum Râmniceanu, din gramatica lui
Teodor Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 1337 Sec. XIX (1818).; 78 fol. / Naum Râmniceanu, propedia gramaticii.

401
Ms.gr.B.A.R. 1354 Sec. XIX (1819).; 57 fol. / Naum Râmniceanu, parte a gramaticii
grecești.
Ms.gr.B.A.R. 1327 Sec. XIX (1828).; 74 fol. / Naum Râmniceanu, propedia gramaticii.
Ms.gr.B.A.R. 1009 Sec. XIX (1830).; 14 fol. / Gramatică pe întrebări și răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 896 Sec. XIX (1831).; 65 fol. / Tratat de gramatică neo-greacă.
Ms.gr.B.A.R. 1091 Sec. XIX (1833).; 32 fol. / Partea a III-a a Gramaticii lui Theofil
Kairis, Despre sintaxă.
Ms.gr.B.A.R. 1566 Sec. XIX (1833).; 42 fol. / Abecedar nou de Dimitrie Attikos.
Ms.gr.B.A.R. 1328 Sec. XIX (1834 – 1838).; 97 fol. / Naum Râmniceanu, note din
sintaxa lui Ștefan Commitas.
Ms.gr.B.A.R. 1169 Sec. XIX (1836).; 100 fol. / Gramatică alcătuită de domnul Teofil
Kairis.
Ms.gr.B.A.R. 905 Sec. XIX.; 256 fol. / Gramatica italo - greacă modernă.
Ms.gr.B.A.R. 1006 Sec. XIX.; 98 fol. / Expunere clară și scurtă la a patra carte din
gramatica lui Teodor a dascălului și distinsului între filozofi domnul domn Evghenie.
Ms.gr.B.A.R. 1007 Sec. XIX.; 206 fol. / Gramatica răposatului Exaporitul; Interpretare la
a patra carte din gramatica lui Teodor Gazis.
Ms.gr.B.A.R. 1008 Sec. XIX.; 40 fol. / Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1010 Sec. XIX.; 127 fol. / Gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1146 Sec. XIX (1872 – 1876).; 8 fol. / Observații gramaticale la Samuil I
de F. P. Papadopoulos.
Ms.gr.B.A.R. 1143 Sec. XIX (1873).; Comentariu la cartea de gramatică a lui Samuil I.
Ms.gr.B.A.R. 1147 Sec. XIX (1874).; 14 fol. / Caietul de analiză gramaticală la Geneză a
lui F. P. Papadopoulos.
Ms.gr.B.A.R. 1142 Sec. XIX (1874 – 1875).; 18 fol. / Caiet de analiză gramaticală
ebraică la psalmi.
Ms.gr.B.A.R. 1133 Sec. XIX (1876).; 29 fol. / Samuil. Analiza gramaticală a limbii
ebraice la Samuil.
Ms.gr.B.A.R. 1134 Sec. XIX (1876 – 1877).; 50 fol. / Tălmăcire la prima carte de
gramatică a lui Samuil.
Ms.gr.B.A.R. 1176 Sec. XIX (început).; 166 fol. / Gramatica limbii franceze.

402
Ms.gr.B.A.R. 1227 Sec. XIX (prima jumătate).; 130 fol. / Despre sintaxă.
Ms.gr.B.A.R. 1246 Sec. XIX.; 24 fol. / Gramatică pentru începători.
Ms.gr.B.A.R. 1275 Sec. XIX.; 16 fol. / Gramatică neoelenă.
Ms.gr.B.A.R. 1420 Sec. XIX (început).; 200 fol. / Interpretare la cartea a IV-a a
gramaticii lui Teodor Gazis. Definiţia gramaticii.

e. Retorică
Sec.XVI
Ms.gr.B.A.R. 1014 Sec. XVI.; 89 fol. / Tratat de retorică.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 118(65) Sec. XVIII(1758).; 112 fol. / Retorică. Pregătirile lui Aftonie
culese din latineşte de Anastase Papavasilopoulos din Ianina.
Μs.gr.B.A.R. 121(613) Sec. XVIII (1764 – 65).; 398 pag. / Rezumatul artei retorice, pe
întrebări și răspunsuri, al lui Alexandru Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 122(244) Sec. XVIII (1787).; 87 fol. / Învățătură introductivă la arta
retorică, cu aplicații, împărțită în zece secțiuni. 2. A unui anonim despre retorică.
Ms.gr.B.A.R. 124(470) Sec. XVIII.; 318 pag. / A preaînțeleptului și învățatului nostru
părinte Mihail Singhel învățătură despre sintaxa vorbirii.
Ms.gr.B.A.R. 130(505) Sec. XVIII.; 364 pag. / Începutul, cu Dumnezeu, al întrebărilor
orânduite de preaînțeleptul și învățatul domn Manuil Moschopoulos. Despre prozodie.
Ms.gr.B.A.R. 135(86) Sec. XVIII.; 160 fol. / Caietul de însemnări al lui Sevastos
Kymenites, cum se vede dintr-o scurtă notiță.
Ms.gr.B.A.R. 140(40) Sec. XVIII.; 428 fol. / Carte de fraze grecești adunate din 73 de
scriitori și înșirate după locuri comune, foarte folositoare și trebuincioasă, nu numai
școlarilor înaintați, dar chiar și profesorilor ajunși la capătul învățăturii, dar care vor avea
să scrie grecește.
Ms.gr.B.A.R. 141(236) Sec. XVIII.; 518 pag. / Cuprinde o culegere de expresii culese din
73 de scriitori vechi.
Ms.gr.B.A.R. 143(247) Sec. XVIII.; 234 fol. / Tratatul de retorică al lui TeofilCoridaleu.

403
Ms.gr.B.A.R. 144(312) Sec. XVIII.; 286 fol. / Tratatul de retorică al lui Theophilor
Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 145(397) Sec. XVIII.; 336 pag. / Introducere la arta retorică.
Ms.gr.B.A.R. 146(453) Sec. XVIII.; 267 pag. / Tratatul de retorică al lui TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 147(506) Sec. XVIII.; 188 pag. / Tratatul de retorică al lui TeofilCoridaleu.
Stabilirea câtorva reguli retorice interesând mai ales pe oratorii bisericeşti, pe care
ierodiaconul Macarie le-a tradus din limba latină în greacă.
Ms.gr.B.A.R. 148(458) Sec. XVIII.; 500 pag. / Tratatul de retorică al lui TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 149(81) Sec. XVIII.; 65 fol. / Tratat de retorică al lui Alexandru Exaporitul.
Rezumatul artei retorice, pe întrebări şi răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 150(46) Sec. XVIII.; 406 fol. / Tratatul de retorică al lui Damodos. Ce este
retorica, de unde a fost numită, în ce seamănă şi se deosebeşte de dialectică. Este
Ms.gr.B.A.R. 151(547) Sec. XVIII.; 716 pag. / Tratat de retorică. Retorică compusă de
VichentieDamodos.
Ms.gr.B.A.R. 152(687) Sec. XVIII.; 274 fol. / Retorica lui VichentieDamodos.
Ms.gr.B.A.R. 153(509) Sec. XVIII.; 283 pag. / Scurtă învăţătură a artei retorice, data la
lumină de învăţatul Gheorghe Vlahul din Creta.
Ms.gr.B.A.R. 154(596) Sec. XVIII.; 272 pag. / Expunere a câtorva reguli retorice, pe care
ierodiaconul Macarie le-a tradus din limba latină în greacă.
Ms.gr.B.A.R. 155(400) Sec. XVIII.; 168 pag. / Un tratat anonym de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 1011 Sec. XVIII.; 62 fol. / Teme în greaca modernă și cea clasică.

Sec.XIX
Ms.gr.B.A.R. 866 Sec. XIX.; 153 fol. / Retorica amvonului.
Ms.gr.B.A.R. 1012 Sec. XIX.; 72 fol. / Exerciții de limbă greacă.
Ms.gr.B.A.R. 1028 Sec. XIX.; 129 fol. / Fragmente de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 1207 Sec. XIX (început).; 168 fol. / Tratat de retorică.
Ms.gr.B.A.R. 1259 Sec. XIX (prima jumătate).; 10 fol. / Exerciții retorice.
Ms.gr.B.A.R. 1525 Sec. XIX (început).; 176 fol. / Constantin Vardalahos, Primele lecţii
pentru copii şi pentru orice începător.

404
Ms.gr.B.A.R. 1529 Sec. XIX (început).; 176 fol. Constantin Vardalahos, Primele lecţii
pentru copii şi pentru orice începător.
Ms.gr.B.A.R. 1459 Sec. XIX (început).; 93 fol. / Stavros din Nicomidia. Scrieri.

f. Dicţionare

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 21(632) Sec. XVIII.; 104 pag. / Lexicon de oraşe, ţări şi râuri, cum se
numesc acum şi cum se numeau în vechime.
Ms.gr.BA.R. 161(385) Sec. XVIII.; 552 pag. / Dicţionar greco-elinesc, cu un mare număr
de citate.
Ms.gr.B.A.R. 162(445) Sec. XVIII.; 992 pag. / Dicţionar elinesc şi grecesc alcătuit de
Nicolae Kerameus.
Ms.gr.B.A.R. 163(553) Sec. XVIII.; 146 pag. / Vocabular greco-turc.
Ms.gr.B.A.R. 164(401) Sec. XVIII.; 115 pag. / Vocabular despre materia medical, la
scrierea lui Dioscorides.
Ms.gr.B.A.R. 165(466) Sec. XVIII.; 86 fol. / Vocabular greco-turc.
Ms.gr.B.A.R. 166(526) Sec. XVIII.; 128 pag. / Dicţionar turco-grec.
Ms.gr.B.A.R. 167(558) Sec. XVIII.; 246 pag. / Dicţionar care cuprinde un număr mare de
cuvinte aşezate neordonat, ci înşirate la întâmplare.
Ms.gr.B.A.R. 168(607) Sec. XVIII.; 222 pag. / Dicţionar turco-grec.
Ms.gr.B.A.R. 1104 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 150 fol. / Vocabular. Manuscrisul
cuprinde diferite note lexicale și gramaticale.
Ms.gr.B.A.R. 1118 Sec. XVIII (sfârșit).; 73 fol. / Vocabular în limbile greacă, rusă,
franceză, română și latină.
Ms.gr.B.A.R. 1212 Sec. XVIII (1774).; 469 fol. / Aforisme și scheme retorice.
Ms.gr.B.A.R. 1159 Sec. XVIII (1742).; 159 fol. / Lexicon alfabetic al lui Armenopol,
judecătorul Tesalonicului.
Ms.gr.B.A.R. 1177 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 125 fol. / Vocabular.

405
Ms.gr.B.A.R. 1462 Sec. XVIII (1799).; 420 fol. / Neofit Kavsokalivites Ierodiaconul,
Comentarii la gramatica lui Teodor Gazis.
Ms.gr.B.A.R. 1518 Sec. XVIII (prima jumătate).; 46 fol. / Verbe eline și familii de
cuvinte derivate din acestea.
Ms.gr.B.A.R. 169(251) Sec. XIX (1801).; 328 pag. Colecţie de fraze şi expresii din
scriitori clasici, probabil folosite drept exemple retorice.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 1185 Sec. XIX (prima jumătate).; 362 fol. / Vocabular grecesc și greco –
român.
Ms.gr.B.A.R. 1279 Sec. XIX (mijloc).; 108 fol. / Dicționar român-francez-neogrec.
Ms.gr.B.A.R. 1280 Sec. XIX (mijloc).; 234 fol. / Dicționar român-francez-neogrec.
Ms.gr.B.A.R. 1296 Sec. XIX (mijloc).; 112 fol. / Vocabular francez-grec și francez-
român.
Ms.gr.B.A.R. 1345 Sec. XIX (prima jumătate).; 73 fol. / Dicționar.
Ms.gr.B.A.R. 1358 Sec. XIX (prima jumătate).; Lexic elin-neogrec, pentru verbe și
substantive.
Ms.gr.B.A.R. 1461 Sec. XIX (prima jumătate).; 68 fol. / Sintaxa pe scurt a celor opt părți
ale cuvântului.
Ms.gr.B.A.R. 1487 Sec. XIX (1805).; 16 fol. / Reguli de sintaxă.

2. Epistolografie

a. Lucrări despre tipurile epistolare

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 112(530) Sec. XVII (1666).; 47 fol. / Scurtă metodă cum trebuie compusă
o scrisoare.

406
Ms.gr.B.A.R. 115(603) Sec. XVII.; 67 fol. / Epistolar. Conţine un număr mare de modele
epistolare la diferite ocazii.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 156(82) Sec. XVIII.; Expunere despre tipurile epistolare a lui Teofil
Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 157(711) Sec. XVIII.; Expunere despre tipurile epistolare a lui Teofil
Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 159(67) Sec. XVIII.; Manual epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 1495 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 8 fol. / Manual epistolar.

Sec.XIX
Ms.gr.B.A.R. 880 Sec. XIX (1813).; 157 fol. / Stil epistolar spre folos obștesc.
Ms.gr.B.A.R. 171(628) Sec. XIX (1834).; 24 fol. / Colecţie de scrisori sub forma unui
epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 1564 Sec. XIX (început).; 133 fol. / Epistolar.

b. Documente.

Sec.XVII
Ms.gr.B.A.R. 1153 Sec. XVII (1690 – 1695).; 71 fol. / Catastif de cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1550 Sec. XVII (1691).; 7 fol. / Epistola patriarhului Dositei Notara al
Ierusalimului către clerul şi credincioşii ortodocşi. Constantinopol, 1691. Despre nevoia
de a se strânge ajutoare pentru Sf. Mormânt.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 28(11) Sec. XVIII.; 94 fol. / Condica frăţietăţii. Pomelnic de nume proprii.

407
 Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 39(5) Sec. XIX.; 67 fol. / Registru după 271 de documente cu privire la
istoria noastră şi mai ales la mănăstirea Cotroceni.
Ms.gr.B.A.R. 40(6) Sec. XIX.; 242 fol. / Conţine 154 de copii ale mai multor documente
ce privesc socoteli, acte de chirie a mai multor imobile şi alte treburi administrative şi
organizatorice.
Ms.gr.B.A.R. 45(566) Sec. XIX.; 150 pag. / Pomelnic.
Ms.gr.B.A.R. 853 Sec. XIX.; 79 fol. / Condica moșiei Băsești, pe anul 1820 până la 1821
Aprilie 26.
Ms.gr.B.A.R. 1405 Sec. XIX (prima jumătate).; 43 fol. / Documente istorice.
Ms.gr.B.A.R. 1557 Sec. XIX (început).; 9 fol. / Documente istorice.

c. Socoteli (Condici, catastife, inventare)

Sec. XVII – XVIII

Ms.gr.B.A.R. 975 Sec. XVII – XVIII.; 166 fol. / Condica Companiei grecești din Sibiu
(1639 – 1777).

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 30(194) Sec. XVIII.; 68 fol. / Cuprinde socoteli şi inventare ale mănăstirii
Mărgineni.
Ms.gr.B.A.R. 31(219) Sec. XVIII.; 49 fol. / Catastif cu socoteli încurcate, aparţinând unui
om înstărit din Bucureşti. Socotelile sunt dintre anii 1727 – 1732. Printre însemnările
greceşti se află şi câte una românească.
Ms.gr.B.A.R. 978 Sec. XVIII.; 124 fol. / Condica Companiei grecești din Sibiu (1723 –
1786), cuprinzând procesele judecate și sentințele date de judecătorii Companiei grecești.
Ms.gr.B.A.R. 979 Sec. XVIII.; 37 fol. / Condică de procese a Companiei grecești din
Sibiu (1730 – 1764).
Ms.gr.B.A.R. 980 Sec. XVIII.; 47 fol. / Condică de datorii a Companiei grecești din Sibiu
(1731 – 1761)

408
Ms.gr.B.A.R. 1152 Sec. XVIII (1782).; 54 fol. / Catastif de socoteli.
Ms.gr.B.A.R. 1164 Sec. XVIII (1784 – 1788).; 52 fol. / Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1068 Sec. XVIII (1788).; 102 fol. / Catastif general de socoteli.
Ms.gr.B.A.R. 1094 Sec. XVIII (1791).; 8 fol. / Socoteală de lichidare a tovărășiei.
Ms.gr.B.A.R. 1088 Sec. XVIII (1793 – 1808).; 50 fol. / Registru comercial al
negustorului Gheorghe Dimitriu pe anii 1793 – 1808.
Ms.gr.B.A.R. 1083 Sec. XVIII (1795).; 14 fol. / Caiet de socoteli financiare.
Ms.gr.B.A.R. 1154 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 134 fol. / Registru comercial.4

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 976 Sec. XVIII – XIX.; 245 fol. / Condica Companiei grecești din Sibiu.
Ms.gr.B.A.R. 977 Sec. XVIII – XIX.; 88 fol. / Condica Companiei grecești din Sibiu
(1705 – 1814).

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 857 Sec. XIX (1799 – 1809).; 129 fol. / Condică de socoteli ale unui chir
Andrei Pavlu, dintre anii 1799 – 1809.
Ms.gr.B.A.R. 34(197) Sec. XIX(1815).; 106 fol. / Cuprinde un număr mare de însemnări,
conturi, socoteli şi scrisori franceze, germane şi greceşti ale unui oarecare D. B.
Ms.gr.B.A.R. 35(467) Sec. XIX (1824).; 16 fol. / Socoteli greceşti cu privire la şcoala de
la Sfântul Gheorghe, la episcopia Argeşului şi la moşia Vadu-Lat. Toate sunt din anul
1824.; Textul grecesc, incomplet, după hotărârea mitropolitului Ignatie al Ungrovlahiei
privitor la nişte socoteli ale mănăstirii.
Ms.gr.B.A.R. 38(1) Sec. XIX., 67 fol. / Socoteala veniturilor şi cheltuielilor mănăstirii
Cotroceni dintre anii 1802 – 1810.
Ms.gr.B.A.R. 1072 Sec. XIX (1803 – 1818).; 156 fol. / Catastif de diferite socoteli.
Ms.gr.B.A.R. 1071 Sec. XIX (1805 – 1841).; 134 fol. / Catastif de cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1078 Sec. XIX (1806 - 1811).; 24 fol. / Jurnal al unei case de negoț din
Smirna și Constantinopol, pe anii 1806 – 1811.
Ms.gr.B.A.R. 858 Sec. XIX.; 110 fol. / Condică de socoteli dintre anii 1812 – 1851.

409
Ms.gr.B.A.R. 42(9) Sec. XIX.; 40 fol. / Condică în care se cuprind veniturile şi
cheltuielile Mănăstirii Cotroceni de la 1814 până la 1815.
Ms.gr.B.A.R. 848 Sec. XIX.; 59 fol. / Registru de socoteli dintre anii 1815 – 1819 ale
unei Case de Comerț.
Ms.gr.B.A.R. 851 Sec. XIX.; 157 fol. / Condica de socoteli dintre anii 1815 – 1820 a
marelui postelnic Dumitrache Stathachi din Moldova, conținând atât socoteli particulare
cât și ale domnitorului.
Ms.gr.B.A.R. 1180 Sec. XIX (1815).; 142 fol. / Registru de bunuri.
Ms.gr.B.A.R. 982 Sec. XIX (1818).; 17 fol. / Condică de lefuri.
Ms.gr.B.A.R. 852 Sec. XIX.; 54 fol. / Condică de socoteli dintre anii 1818 – 1821 ale
unui necunoscut din Moldova, de prin părțile Moineștilor.
Ms.gr.B.A.R. 1331 Sec. XIX (1818-1825).; 80 fol. / Naum Râmniceanu, catastif de
venituri și cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1183 Sec. XIX (1819 – 1820).; 19 fol. / Catastif de diferite socoteli, pe anii
1819 – 1820.
Ms.gr.B.A.R. 1099 Sec. XIX (1820).; 12 fol. / Catastif particular de cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1102 Sec. XIX (1822).; 16 fol. / Catastif de venituri și cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1341 Sec. XIX (1822 – 1832).; 104 fol. / Naum Râmniceanu, condica mea
de casă.
Ms.gr.B.A.R. 983 Sec. XIX.; 6 fol. / Condică de cheltuieli. A treia socoteală a
preaînălțatului și binevoitorului nostru domn de la 1 iunie până la sfârșitul lui noiembrie
anul prezent 1824.
Ms.gr.B.A.R. 984 Sec. XIX.; 6 fol. / Condică de chletuieli. A patra socoteală a
preaînălțatului și binevoitorului nostru domn de la 1 decembrie anul 1824, până la
sfârșitul lui septembrie anul prezent: 1825.
Ms.gr.B.A.R. 981 Sec. XIX (1825 – 1834).; 12 fol. / Condica Companiei grecești din
Sibiu.
Ms.gr.B.A.R. 1439 Sec. XIX (prima jumătate).; 48 fol. / Caiet de socoteli al generalului
Varlaam, pe anii 1826-1833.

410
Ms.gr.B.A.R. 985 Sec. XIX.; 7 fol. / Condică. A șaptea socoteală a preaînălțatului și
binevoitorului nostru domn de la 1 ianuarie, până la sfârșitul lui decembrie anul prezent:
1827.
Ms.gr.B.A.R. 1097 Sec. XIX (1827).; Catastif particular de cheltuieli.
Ms.gr.B.A.R. 1120 Sec. XIX (1827 – 1866).; 36 fol. / Catastif de lucruri personale.
Ms.gr.B.A.R. 1070 Sec. XIX (1831 - 1834).; 76 fol. / Catastif de conturi cuprinzând
conturile negustorului Duca Papacostea din Giurgiu, pe anii 1831 – 1834.
Ms.gr.B.A.R. 36(231) Sec. XIX (1840 – 1841).; 90 fol. / Condica numerarului casei,
1840 mai 1, Bucureşti. Grigorie Mihail Mavrides.
Ms.gr.B.A.R. 50(728) Sec. XIX.; 23 fol. / Socoteli ale unui anonim din 1849.
Ms.gr.B.A.R. 849 Sec. XIX.; 37 fol. / Casa adică Socoteala numerarului.
Ms.gr.B.A.R. 859 Sec. XIX.; 42 fol. / Condica cheltuielilor Smarandei.
Ms.gr.B.A.R. 1351 Sec. XIX (prima jumătate).; 181 fol. Condica lui Filaret II,
mitropolitul Ungrovlahiei.
Ms.gr.B.A.R. 1469 Sec. XIX (a doua jumătate).; 49 fol. / Diverse însemnări și calcule
empirice în lb. greacă.
Ms.gr.B.A.R. 1489 Sec. XIX (început).; 91 fol. / Catastif de bani daţi şi primiţi al unei
case de negoţ, pe anii 1810-1814.

d. Scrisori

Sec. XVII – XVIII

Ms.gr.B.A.R. 974 Sec. XVII – XVIII.; / Conține 210 scrisori, înaintea cărora se află o
listă a acestor scrisori alcătuită de marele eclesiarh Critias.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 29(84) Sec. XVIII.; 238 fol. / Câteva scrisori către diferite persoane,
aparţinând lui Ioan Nicolae Alexandru Domnul Moldovei.
Ms.gr.B.A.R. 32(223) Sec. XVIII.; 42 fol. / Mici modele de scrisori fără o anume
însemnătate.

411
Ms.gr.B.A.R. 1157 Sec. XVIII (1720).; 89 fol. / Scrisori ale lui Alexandru Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 117(614) Sec. XVIII (1736).; 146 fol. / Scrisoarea împăratului turcilor
trimisă împăratului Germaniei Leopold.
Ms.gr.B.A.R. 158(288) Sec. XVIII.; 97 fol. / Tipuri de scrisori la diferite ocazii către
diverse persoane.
Ms.gr.B.A.R. 862 Sec. XVIII.; 226 fol. / Scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 874 Sec. XVIII.; 138 fol. și 134 fol. / Extrase și notițe ale lui George Paapa.
Ms.gr.B.A.R. 1103 Sec. XVIII (1780).; 20 fol. / Scrisoarea patriarhului Serafim al
Constantinopolului către ierodiaconul Evghneie Vulgaris, dascălul.
Ms.gr.B.A.R. 1534 Sec. XVIII (1781).; 6 fol. / Copie de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1537 Sec. XVIII (sfârșit).; 48 fol. / Maxim Margunios. Scrisori.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 33(13) Sec. XVIII/XIX.; 64 fol. / Copii după diferite scrisori de la diverşi.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 860 Sec. XIX.; 103 fol. / Colecție de scrisori particulare dintre anii 1811 –
1869.
Ms.gr.B.A.R. 1084 Sec. XIX (1812).; 6 fol. / Scrisoarea lui Pavel Ciciagov către Divanul
Țării Românești.
Ms.gr.B.A.R. 1332 Sec. XIX (1814 – 1818).; 81 fol. / Naum Râmniceanu, corespondență.
Ms.gr.B.A.R. 1067 Sec. XIX (1813 – 1816)., 128 fol. / Scrisori comerciale.
Ms.gr.B.A.R. 34(197) Sec. XIX(1815).; 106 fol. / Cuprinde un număr mare de însemnări,
conturi, socoteli şi scrisori franceze, germane şi greceşti ale unui oarecare D. B.
Ms.gr.B.A.R. 41(7) Sec. XIX.; 113 fol. / Copii după scrisori de familie şi de afaceri
dintre anii 1821 – 1833.
Ms.gr.B.A.R. 847 Sec. XIX.; 234 fol. / Copii de scrisori comerciale dintre anii 1824 –
1837.
Ms.gr.B.A.R. 1327 Sec. XIX (1828).; 74 fol. / Naum Râmniceanu, corespondență.

412
Ms.gr.B.A.R. 869 – 870 Sec. XIX (1835 – 1842).; 182 și 189 fol. / Conțin un număr
foarte mare de extrase și însemnări, făcute de un George Paapa în București.
Ms.gr.B.A.R. 46(696) Sec. XIX.; 228 fol. / Copii după un număr mare de scrisori din anii
1836 – 1839. Scrisorile au cuprins în special comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1338 Sec. XIX (1843 – 1847).; 308 fol. / Corespondențe grecești de ale
călugărilor greci din România I. 1843 – 1847.
Ms.gr.B.A.R. 1339 Sec. XIX (1848 – 1850).; 181 fol. / Corespondențe grecești de ale
călugărilor greci din România. II. 1848 – 1850.
Ms.gr.B.A.R. 37(734) Sec. XIX (1854).; 2 fol. / Scrisoare de rugîminte a lui Gheorghe
Pesakow către K. Tsokas, datată Bucureşti, 4 iulie, 1854.
Ms.gr.B.A.R. 43(157) Sec. XIX.; 45 fol. / Scrisori de la oameni distinşi.
Ms.gr.B.A.R. 44(380) Sec. XIX.; 19 fol. / Câteva scrisori şi documente privitoare la
Τeofil Kairis
Ms.gr.B.A.R. 47(702) Sec. XIX.; 163 fol. / Un număr mare de scrisori de la Anton şi Ion
Tsiriklianos din Galaţi către unchiul Fotie din Sira. Anii 1859 – 1860.
Ms.gr.B.A.R. 48(717) Sec. XIX.; 140 fol. / Conţine un număr mare de scrisori comerciale
ale familiei Tsiriklianos (1862 – 1879).
Ms.gr.B.A.R. 1010 Sec. XIX.; 127 fol. / Modele de scrisori către Domni, Patriarhi și
Mitropoliți.
Ms.gr.B.A.R. 1026 Sec. XVIII.; 350 fol. / Synesie de Cyrene. Scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1188 Sec. XIX (prima jumătate).; 4 fol. / Scrisori după (modelul)
epistolarului lui Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 1233 Sec. XIX (prima jumătate).; 32 fol. / Corespondență. Scrisori ale
mitropolitului de Larisa și ale lui Serghie Macreos către diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 1236 Sec. XIX (prima jumătate).; 8 fol. / Scrisori ale arhimandritului Chiril
din Patras către episcopul Matei ale Mirelor din Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 1338 Sec. XIX (1843 – 1847).; 308 fol. / Corespondențe grecești de ale
călugărilor greci din România I. 1843 – 1847.
Ms.gr.B.A.R. 1339 Sec. XIX (1848 – 1850).; 181 fol. / Corespondențe grecești de ale
călugărilor greci din România. II. 1848 – 1850.

413
Ms.gr.B.A.R. 1353 Sec. XIX (început).; 115 fol. / Condica de corespondență a lui Filaret
al II-lea, mitropolitul Ungrovlahiei.
Ms.gr.B.A.R. 1406 Sec. XIX (prima jumătate).; 12 fol. / Scrisoarea lui I.P.K. Οὐϊκυνέτου
către împăraţii creştini pentru neatârnarea Greciei.

1. Cărți de știință (Matematică, astrologie, medicină, geometrie, fizică, logică,

erminii, cataloage diverse, enciclopedii)

Sec. XVIII

Ms.gr.B.A.R. 1400 Sec. XVIII (1710).; 317 fol. / Teofil Coridaleu, comentarii la logica
lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 894 Sec. XVIII (1744).; 454 fol. / Fizica lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 180(396) Sec. XVIII (1764).; 480 pag. / Elementele euclidiane ale
geometriei, şase cărţi de geometrie plană de la prima până la a şasea, două în spaţiu, a 11-
a şi a 12-a.; aritemtică, teoremele lui Arhimede, trigonometrie şi secţiunile conice de
Nichifor Teotochis.
Ms.gr.B.A.R. 181(434) Sec. XVIII.; 343 pag. / Carte numită despre compasul analogic.
Ms.gr.B.A.R. 182(438) Sec. XVIII.; 154 pag. / Tratat de geometrie. Rezumat al
elementelor lui Euclid.
Ms.gr.B.A.R. 183(620) Sec. XVIII.; 430 pag. / A Pitagoricului Nicomah Gherasim cartea
întâia din introducerea aritemtică în două cărţi.
Ms.gr.B.A.R. 185(740) Sec. XVIII.; 127 fol. / Tratat de geometrie şi de trigonometrie.
Prescurtare a geometrie lui Vlod tradusă din limba franceză în cea grecească de către
preaînvăţatul dascăl, domnul Ioan Forneu din Agraf, adică din Tesalia muntoasă.
Ms.gr.B.A.R. 856 Sec. XVIII.; 357 fol. / Fizica lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 868 Sec. XVIII.; 393 fol. / Fizica lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 998 Sec. XVIII (1780).; 144 fol. / Tratat de medicină populară. Compilație
de texte medicale din Galen, Hipocrat și Meletie călugărul.
Ms.gr.B.A.R. 999 Sec. XVIII.; Tratat de medicină populară.

414
Ms.gr.B.A.R. 1020 Sec. XVIII., 143 fol. / Aritmetică compusă de învățatul profesor chir
Nicolae după cea a lui Wolf.
Ms.gr.B.A.R. 1074 Sec. XVIII (sfârșit).; 235 fol. / Dionisie din Furna, Erminie.
Ms.gr.B.A.R. 1198 Sec. XVIII.; 183 fol. / Tratat de aritmetică practică și teoretică.
Ms.gr.B.A.R. 1200 Sec. XVIII (mijloc).; 189 fol. / Fizică veche și nouă adaptată pentru
folosința școlilor.
Ms.gr.B.A.R. 1214 Sec. XVIII (sfârșit).; 47 fol. / Introducere la toată metoda logică a lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1217 Sec. XVIII.; 194 fol. / Manual de medicină populară.
Ms.gr.B.A.R. 1272 Sec. XVIII.; 422 fol. / Teofil Coridaleu. Comentarii la fizica lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1370 Sec. XVIII (prima jumătate).; 332 fol. / Teofil Coridaleu curs de
filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 1383 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 139 fol. / Teofil Coridaleu, comentariu
pe scurt la cartea a III-a a fizicii lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1384 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 351 fol. / Teofil Coridaleu, comentarii
pe scurt la cele 8 cărți ale fizicii lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1401 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 134 fol. / Teofil Coridaleu, comentarii
la logica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1484 Sec. XVIII (1798).; 131 fol. / Învăţătură practică pentru măsurarea
suprafeţei câmpului, pentru întocmirea şi folosirea hărţilor şi pentru calcularea gradelor,
de Ogray, inginer regal al Marii Britanii.
Ms.gr.B.A.R. 1513 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 183 fol. / A lui Iosif Moesiodax,
parafrază şi prelucrare la tratatul de Geometrie al lui Tacquet.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 1016 Sec. XVIII – XIX.; 92 fol. / Comentariile lui Teofil Coridaleu la
Fizica lui Aristotel.

415
 Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 1377 Sec. XIX (1801).; 315 fol. / Tratate foarte introductive în elementele
matematice ale preametamticului Wolf Christian.
Ms.gr.B.A.R. 1205 Sec. XIX (1805).; 307 fol. / Tratatul de fizică al lui Veniamin din
Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 1203 Sec. XIX (1807 – 1809).; 245 fol. / Elemente de fizică ale lui chir
Veniamin din Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 184(676) Sec. XIX (1809).; 85 fol. / Elemente de aritmetică alcătuite de
preaînvăţatul Dimitrie P. Govdela spre folosul tinerilor iubitori de învăţătură.
Ms.gr.B.A.R. 186(54) Sec. XIX (1817 – 1818).; 193 fol. / Elemente de geometrie şi de
fizică. Despre meteorologie.
Ms.gr.B.A.R. 187(92) Sec. XIX (1818).; 153 fol. / Algebra compusă de Metzbur profesor
din Germania şi tradusă din latineşte de către Atanasie Psalidis.
Ms.gr.B.A.R. 35(467) Sec. XIX (1824).; 16 fol. / Traducerea latină, incompletă, a
tratatului lui Arhimede despre echilibrul planurilor.
Ms.gr.B.A.R. 1013 Sec. XIX (1825).; 22 fol. / Manual elementar pentru fete. Școală sau
expunere pe scurt a metodei de învățare simultană, aplicată la citire, scriere, aritmetică și
la dexteritățile cusutului.
Ms.gr.B.A.R. 1416 Sec. XIX (1830).; 610 fol. / Medicină. Manual pentru economia
animalelor şi a oamenilor.
Ms.gr.B.A.R. 994 Sec. XIX (1840).; 239 fol. / Antropologie.
Ms.gr.B.A.R. 1432 Sec. XIX (1841).; 26 fol. / Cugetări în legătură cu îmbunătăţirea
învăţământului public în Ţara Românească.
Ms.gr.B.A.R. 188(487) Sec. XIX.; 320 pag. / Despre aritmetică şi partea ei practică.
Ms.gr.B.A.R. 189(279) Sec. XIX.; 222 fol. / Fizica lui Ioan Frederic Bucherer.
Ms.gr.B.A.R. 190(724) Sec. XIX.; 95 fol. / Rezumat de fizică în trei cărţi, de Neofit
Duca.
Ms.gr.B.A.R. 191(151) Sec. XIX.; 150 fol. / Tratat anonim de geografie.
Ms.gr.B.A.R. 854 Sec. XIX.; 237 fol. / Tratatul de fizică al lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 1168 Sec. XIX (post 1851).; 81 fol. / Manual cu tabele de calcul.
Ms.gr.B.A.R. 995 Sec. XIX (1852).; 284 fol. / Nosologie specială.

416
Ms.gr.B.A.R. 1117 Sec. XIX (1852).; 50 fol. / Aritmetică elementară de G. Ath.
Gherakis.
Ms.gr.B.A.R. 996 Sec. XIX (1854).; 529 fol. / Nosologie specială și terapeutică de boli
intestinale scrisă de profesorul Gheorghe Maccas.
Ms.gr.B.A.R. 1187 Sec. XIX (1855).; 232 fol. / Curs de patologie și terapeutică medicală.
Ms.gr.B.A.R. 997 Sec. XIX.; 205 fol. / Farmacopee generală a medicului Dionisie Pirros
din Tesalia.
Ms.gr.B.A.R. 1017 Sec. XIX.; 116 fol. / Elementele de etică ale domnului Veniamin din
Lesbos.
Ms.gr.B.A.R. 1018 Sec. XIX.; 136 fol. / Metafizica lui Filip Ioanu.
Ms.gr.B.A.R. 1226 Sec. XIX (început).; 133 fol. / Introducere la toată metoda logică a lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 1257 Sec. XIX (a doua jumătate).; 12 fol. / Catalog al manuscriselor în
pergament, care se află în biblioteca Mănăstirii a Teologului din insula Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 1268 Sec. XIX (prima jumătate).; 314 fol. / Tratat de fizică și astronomie.
Ms.gr.B.A.R. 1271 Sec. XIX (Pergament).; 14 fol. / Manuscris criptat.
Ms.gr.B.A.R. 1368 Sec. XIX (început).; 88 fol. / Cea după logică istorie a filozofiei și
filozofia morală.
Ms.gr.B.A.R. 1368 Sec. XIX (început).; 88 fol. / Cea după logică istorie a filozofiei și
filozofia morală.
Ms.gr.B.A.R. 1402 Sec. XIX (început).; 197 fol. / Interpretări la logica lui Evghenie
Vulgaris.
Ms.gr.B.A.R. 1409 Sec. XIX (început).; 170 fol. / Meșteșugul logicii și al retoricii.
Ms.gr.B.A.R. 1447 Sec. XIX (prima jumătate).; 233 fol. / Enciclopedia ştiinţelor greceşti:
Gramatica, Retorica şi Poetica.
Ms.gr.B.A.R. 1453 Sec. XIX (început).; 265 fol. / Tratatul de medicină al lui Hipocrate,
comentat.
Ms.gr.B.A.R. 1498 Sec. XIX (prima jumătate).; 40 fol. / Rețete culinare.
Ms.gr.B.A.R. 1494 Sec. XIX (prima jumătate).; 17 fol. / Rețete medicale și gospodărești.
Ms.gr.B.A.R. 1521 Sec. XIX (prima jumătate).; 25 fol. / Rețete medicale.

417
Ms.gr.B.A.R. 1526 Sec. XIX (prima jumătate).; 103 fol. / Dietetica, la care se adaugă şi
istoria sinoptică despre începutul şi progresul ştiinţei medicale.
Ms.gr.B.A.R. 1555 Sec. XIX (început).; 125 fol. / Manual de logică.
Ms.gr.B.A.R. 1556 Sec. XIX (prima jumătate).; 159 fol. / Elementele de metafizică ale
lui Veniamin din Lesbos.

4. Literatură, florilegii, proverbe, maxime, poezii

Sec. XIV – XV
Ms.gr.B.A.R. 222(14) Sec. XIV/XV.; 317 fol. / Maxime folositoare ale lui Catone
Romanul pe care le-a tradus din limba latină în greacă Maxim Planudes.
Ms.gr.B.A.R. 260(36) Sec. XIV/XV.; 218 fol. / Florilegiu de sentinţe morale extrase din
pericopele Evanghelice, părinţii Bisericii şi autorii clasici.

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 224(37) Sec. XVII (1665).; 210 fol. / Poemă istorică a lui Ioachim din
Cipru. Carte numită luptă adică bătălie a turcilor cu preacuviosul şi strălucitul mare
stăpân şi prinţ al strălucitei Veneţii.
Ms.gr.B.A.R. 225(546) Sec. XVII (1670).; 170 pag. / Conţine odele lui Pindar, însoţite de
traduceri şi comentarii interliniare şi marginale.
Ms.gr.B.A.R. 226(465) Sec. XVII (1676).; 108 fol. / Scrierea Stephanites şi Ichnilates.
Ms.gr.B.A.R. 261(268) Sec. XVII.; 122 fol. / Conţine un număr de extrase şi rezumate
din diferiţi autori greci şi latini. Lucrarea lui Nicolae Mavrocordat din Constantinopol.
Ms.gr.B.A.R. 992 Sec. XVII., 112 fol. / Despre toate isprăvile femeilor demne de
admirat; Diferite capitole cu întrebări și răspunsuri.
Ms.gr.B.A.R. 1471 Sec. XVII.; 530 fol. / Cervantes Saavedra Miguel, Don Quijote de la
Mancha. Partea a II-a.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 1366 Sec. XVIII (1707).; 20 fol. / Calendar.

418
Ms.gr.B.A.R. 257(463) Sec. XVIII (1715).; 174 pag. / Culegere de sentinţe, maxime şi
cugetări de natură etică.
Ms.gr.B.A.R. 1116 Sec. XVIII (1743).; 38 fol. / Proschinitar cuprinzând cu de amănuntul
toate cinstitele și sfintele locuri din Ierusalim și a toată Palestina.
Ms.gr.B.A.R. 258(308) Sec. XVIII (1764).; 82 fol. / Cuprinde un număr foarte mare de
note şi extrase din diferiţi autori clasici greci.
Ms.gr.B.A.R. 259(480) Sec. XVIII (1765).; 360 pag. / Colecţie de proverbe, maxime şi
sfaturi morale. Este probabil opera lui Alexandru Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 227(24) Sec. XVIII (1783).; 98 fol. / Iliada lui Homer.
Ms.gr.B.A.R. 228(60) Sec. XVIII (1785).; 30 fol. / Alexandru Vodă cel ticălos. Comedie
compusă de un anonim la anul 1785.
Ms.gr.B.A.R. 229(80) Sec. XVIII.; 76 fol. / Povestirea despre Stephanites şi Ichnilates.
Ms.gr.B.A.R. 230(455) Sec. XVIII.; 150 pag. / Filotheou Parerga. Scrierea lui Nicolae
Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 231(550) Sec. XVIII.; 264 pag. / Nicolae Mavrocordat. Filotheou Parerga.
Ms.gr.B.A.R. 232(602) Sec. XVIII.; 157 fol. / Nicolae Mavrocordat. Filotheou Parerga.
Ms.gr.B.A.R. 233(62) Sec. XVIII.; 170 fol. / Critica lui Baltazar Gratian, lucrare tradusă
din franceză de Ion Rali fost mare stolnic din Mitilene.
Ms.gr.B.A.R. 234(63) Sec. XVIII.; 133 fol. / Istorie despre tinereţe sau despre prima
vârstă a omului.
Ms.gr.B.A.R. 235(88) Sec. XVIII.; 246 fol. / Istoria lui Andronic şi Critil.
Ms.gr.B.A.R. 238(605) Sec. XVIII.; 664 pag. / Cartea a doua şi a treia din traducerea
neogreacă a romanului Argenis scrisă de John Barclay.
Ms.gr.B.A.R. 239(488) Sec. XVIII.; 328 pag. / Cartea a patra a romanului Argenis scris
de John Barclay.
Ms.gr.B.A.R. 240(577) Sec. XVIII.; 170 pag. / Capitolele parenetice ale lui Agapetos.
Ms.gr.B.A.R. 241(178) Sec. XVIII.; 427 fol. / Teatrul politic care rânduieşte ce anume
trebuie să facă un domn. Traducere de Nicolae Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 242(265) Sec. XVIII.; 363 fol. / Scrisorile Episcopului Synesie de Cirene.
Traduse şi comentate pe margine.

419
Ms.gr.B.A.R. 248(25) Sec. XVIII.; 146 fol. / Romanul lui Eustathios Makremvolites,
despre Daphnis şi Chloe.
Ms.gr.B.A.R. 249(104) Sec. XVIII.; 80 fol. / Cântece şi poezii.
Ms.gr.B.A.R. 250(591) Sec. XVIII.; 64 fol. / Fabulele lui Esop în traducere neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 251(735) Sec. XVIII.; 14 fol. / Cartea lui Anghelachi şi Cuturlachi.
Ms.gr.B.A.R. 262(145) Sec. XVIII.; 12 fol. / Sfaturile vestitului domn Ioan Nicolae
Alexandru Voievod date fiului său Ioan Constantin Nicolae Voievod.
Ms.gr.B.A.R. 263(494) Sec. XVIII.; 108 pag. / A lui Ioan Nicolae Alexandru Voievod,
manual ce cuprinde păreri şi cugetări despre moravuri şi guvernare.
Ms.gr.B.A.R. 264(625) Sec. XVIII.; 46 fol. / Culegere din diferiţi autori clasici greci.
Ms.gr.B.A.R. 265(281) Sec. XVIII.; 372 fol. / Texte extrase din Sfânta Scriptură,
Rugăciuni, Teofilact al Bulgariei, Chiril al Alexandriei, Polivie, Libaniu, Dionisie de
Halicarnassos etc.
Ms.gr.B.A.R. 266(282) Sec. XVIII.; 231 fol. / Continuare a manuscrisului 264(281).
Extrase din mai mulţi autori.
Ms.gr.B.A.R. 267(391) Sec. XVIII.; 428 pag. / Antologie de texte realizată în timpul
studiului unui anonim.
Ms.gr.B.A.R. 268(481) Sec. XVIII.; 198 pag. / Antologie de texte din scriitori antici.
Ms.gr.B.A.R. 269(586) Sec. XVIII.; 332 pag. / Proverbele greceşti ale lui Zenovie.
Ms.gr.B.A.R. 270(650) Sec. XVIII.; 338 pag. / Proverbe culese din diferite cărţi.
Ms.gr.B.A.R. 271(593) Sec. XVIII.; 66 pag. / Maxime, sfaturi şi sentinţe morale.
Ms.gr.B.A.R. 836 Sec. XVIII (1799).; 43 fol. / Profeții. Printre altele: Profeția sfântului
nostru părinte Metodie arhiepiscopul din Patara despre despre cele ce se vor întâmpla la
sfârșitul secolului al VII-lea, după cererea piosului și înțeleptului împărat Leon cel Mare.
Ms.gr.B.A.R. 922 Sec. XVIII.;15 fol. / Spovedania regelui Franței Ludovic al XIV-lea.;
Descrierea căsătoriei unei nepoate a Țarului, din 1711.
Ms.gr.B.A.R. 924 Sec. XVIII.; 101 fol. / Frumoasa istorie despre Eumenia și Saphiades.;
Trei scrisori fictive cu subiecte erotice.; Versuri către Constantin Voievod.; Versuri
pentru un tânăr pristăvit de aici.
Ms.gr.B.A.R. 925 Sec. XVIII.; 79 fol. / Colecție de cântece lumești însoțite de melodii
scrise cu semne muzicale bisericești.

420
Ms.gr.B.A.R. 926 Sec. XVIII.; 72 fol. / Toaletă adică oglinda femeilor.
Ms.gr.B.A.R. 1000 Sec. XVIII.; 512 fol. / Teatrul politic al lui Nicolae Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 1001 Sec. XVIII., 116 fol. / Jocurile fanteziei.
Ms.gr.B.A.R. 1086 Sec. XVIII (sfârșit).; 15 fol. / Profeția fericitului ieromonah
Agathanghel.
Ms.gr.B.A.R. 1092 Sec. XVIII.; 10 fol. / Expunere a capitolelor parenetice, alcătuită de
Agapet.
Ms.gr.B.A.R. 1093 Sec. XVIII (a doua jumătate).; A lui Palefatos, despre lucruri de
necrezut.
Ms.gr.B.A.R. 1161 Sec. XVIII (sfârșit).; 113 fol. / Dimitrie Panaiotaki (Catargi). Eseuri.
Ms.gr.B.A.R. 1162 Sec. XVIII (sfârșit).; 59 fol. / Dimitrie Panaiotakis (Catargi). Eseuri.
Ms.gr.B.A.R. 1182 Sec. XVIII.; 220 fol. / Marlanus Ambrosius, Teatru politic.
Ms.gr.B.A.R. 1206 Sec. XVIII (a doua jumătate).; Despre bătrânețe.
Ms.gr.B.A.R. 1210 Sec. XVIII (sfârșit) – XIX (început).; 244 fol. / Texte clasice și
bizantine.
Ms.gr.B.A.R. 1242 Sec. XVIII.; 69 fol. / Fabulele lui Esop.
Ms.gr.B.A.R. 1289 Sec. XVIII (sfârșit).; 528 fol. / Chrestomație elină.
Ms.gr.B.A.R. 1292 Sec. XVIII – XIX.; 21 fol. / Poezii.
Ms.gr.B.A.R. 1302 Sec. XVIII (prima jumătate).; 131 fol. / Rhiptologhion.
Ms.gr.B.A.R. 1434 Sec. XVIII (sfârșit).; 114 fol. / Synopsis adunată din bazilicale de
arhon principele filozofilor al Marii Bisericii a lui Hristos şi mare paharnic al Ţării
Româneşti, Mihail Fotino din Hios.
Ms.gr.B.A.R. 1421 Sec. XVIII (mijloc).; 204 fol. / Culegere de apoftegme, sentinţe şi
sfaturi de conduită ale unor împăraţi, strategi, filozofi şi retori.
Ms.gr.B.A.R. 1478 Sec. XVIII (sfârșit).; 64 fol. / Fantomele castelului din munții Pirinei.
Ms.gr.B.A.R. 1545 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 366 fol. / Fanarul femeilor cuprinzând
în sine multe și diverse povești despre femei.
Ms.gr.B.A.R. 1547 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 192 fol. / Marcianus Ambrosius,
Theatrum politicum.

421
 Sec. XVIII – XIX
Ms.gr.B.A.R. 855 Sec. XVIII/XIX (1795).; 15 fol. / Tălmăcirea sau rânduirea tipografiei
care va fi să fie aici.
Ms.gr.B.A.R. 252(111) Sec. XVIII/XIX.; 8 fol. / Rugăciuni amestecate cu tropare
bisericeşti.
Ms.gr.B.A.R. 1239 Sec. XVIII/XIX.; 56 fol. / Teatru.
Ms.gr.B.A.R. 1491 Sec. XVIII.; 164 fol. / Achillevs Tatios, Erotice.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 243(570) Sec. XIX (1805).; 134 pag. / Istoria Contelui de Comenz şi a
Adelaidei.
Ms.gr.B.A.R. 1076 Sec. XIX (1806).; 22 fol. / Alexandru cel Mare. Tragedie. Operă a lui
Jean Racine.
Ms.gr.B.A.R. 1077 Sec. XIX (1806).; 15 fol. / Scoțiana. Comedie adaptată din teatrul lui
Voltaire.
Ms.gr.B.A.R. 1452 Sec. XIX (1816).; 20 fol. / Profeția fericitului ieromonah Agatanghel.
Ms.gr.B.A.R. 1352 Sec. XIX (1818 – 1830).; 169 fol. / Constantin Mihail Manu vornicul,
poezii originale și traduceri.
Ms.gr.B.A.R. 244(733) Sec. XIX (1820).; 14 fol. / Comedia nouă a Valahiei în 3 acte.
Ms.gr.B.A.R. 1167 Sec. XIX (post 1835).; 32 fol. / Diferite cântece eroice și de dragoste.
Ms.gr.B.A.R. 1430 Sec. XIX (1840).; 9 fol. / Două extrase din „Studiile la istoria
cuvintelor” a lui Grigorie G. Papadopol.
Ms.gr.B.A.R. 1431 Sec. XIX (1841).; 6 fol. / Strălucitul vierme.
Ms.gr.B.A.R. 1265 Sec. XIX (1841 – 1842).; 68 fol. / Texte alese, în limba greacă, pentru
exerciții școlare.
Ms.gr.B.A.R. 1277 Sec. XIX (post 1856).; 12 fol. / Prefață la ediția franceză.
Ms.gr.B.A.R. 1485 Sec. XIX (1858 – 1867).; 23 fol. / Thomas Gray. Cimitirul de țară.
Ms.gr.B.A.R. 245(53) Sec. XIX.; 8 fol. / Imn al lui Alexandru Ioan I domn al
Principatelor Unite.

422
Ms.gr.B.A.R. 246(156) Sec. XIX.; 27 fol. / Dialogul dintre suflet şi trup în versuri
iambice.
Ms.gr.B.A.R. 247(200) Sec. XIX.; 30 fol. / O poemă în greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 253(370) Sec. XIX.; 201 fol. / Cântece turceşti şi greceşti însoţite de
melodiile lor.; Carte numită Euterpe, cuprinzând cele mai noi şi cele mai dulci cântece de
lume. Aşezarea pe muzică a fost făcută de Theodor Phokaeos şi Stavrakis Byzantios, cu
îndreptările lui Hurmuz Hartofilaxul.
Ms.gr.B.A.R. 254(589) Sec. XIX.; 126 pag. / Oglinda femeilor. Este o poemă satirică în
greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 255(630) Sec. XIX.; 168 pag. / Manuscris de poeme şi ode.
Ms.gr.B.A.R. 256(730) Sec. XIX.; 16 fol. / Manuscris de poezii.
Ms.gr.B.A.R. 272(117) Sec. XIX.; 35 fol. Antologie de maxime greceşti.
Ms.gr.B.A.R. 881 Sec. XIX (1821).; 21 fol. / Poezii și texte în neogreacă cu privire la
revoluția din 1821.
Ms.gr.B.A.R. 885 Sec. XIX.; 7 fol. / Strigarea sau plângerea poporului Moldovei către
boieri mari și arhiepiscopul și mitropolitul D.D. Veniamin, alcătuită la Suceava [...].
Ms.gr.B.A.R. 895 Sec. XIX.; 43 fol. / Povestire în greaca vulgară spre a arăta necredința
femeilor.
Ms.gr.B.A.R. 927 Sec. XIX.; 86 fol. / Colecție de cântece lumești cu melodii scrise cu
semne muzicale bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 928 Sec. XIX.; 259 fol. / Carte de oracole a mai multor ghicitori adunată
din diferite scrieri de către chir Nicolae.
Ms.gr.B.A.R. 929 Sec. XIX.; 106 fol. / Colecție de sentințe morale.
Ms.gr.B.A.R. 1002 Sec. XIX.; 30 fol. / Legea nturală sau catehismul rațiunii drepte și al
oamenilor cinstiți de Voloney.
Ms.gr.B.A.R. 1003 – 1005 Sec. XIX.; 200 fol. / Erotocritul de Dionisie Fotino (Prima, a
treia și a patra parte).
Ms.gr.B.A.R. 1079 Sec. XIX.; 10 fol. / Rigas Velestinlis. Pierderea onoarei din pricina
dragostei.
Ms.gr.B.A.R. 1081 Sec. XIX (început).; 13 fol. / Rigas Velestinlis. Ucenicul de prăvălie.
Ms.gr.B.A.R. 1082 Sec. XIX (început).; 15 fol. / Rigas Velestinlis. Tânărul provincial.

423
Ms.gr.B.A.R. 1085 Sec. XIX (prima jumătate).; 12 fol. / Kleftika. Cântece haiducești.
Ms.gr.B.A.R. 1987 Sec. XIX (început).; 12 fol. / Profeții.
Ms.gr.B.A.R. 1098 Sec. XIX (început).; 105 fol. / Cuprinde 88 de imnuri închinate
Maicii Domnului, copiată după lucrarea lui Chesarie Daponte.
Ms.gr.B.A.R. 1109 Sec. XIX (prima jumătate).; 10 fol. / Grecia redeșteptată, către
preaiubiții ei fii.
Ms.gr.B.A.R. 1111 Sec. XIX (prima jumătate).; 30 fol. / Culegere de poezii patriotice și
lirice.
Ms.gr.B.A.R. 1114 Sec. XIX (prima jumătate).; 42 fol. / Interpretare a primei cuvântări
de înfierare a împăratului Iulian.
Ms.gr.B.A.R. 1172 Sec. XIX (început).; 204 fol. / Curs de etică al lui Constantin
Vardalahos.
Ms.gr.B.A.R. 1184 Sec. XIX (prima jumătate).; 240 fol. / Versuri.
Ms.gr.B.A.R. 1189 Sec. XIX.; 10 fol. / Întrebări la sărbătorile Elladei.
Ms.gr.B.A.R. 1211 Sec. XIX (prima jumătate).; 123 fol. / Extrase în proză și versuri, cu
caracter moral din autori elini și bizantini: Libaniu, Heliodor, Diodor din Sicilia, Ana
Comnena, Nicetas Choniates, Eustathios Makremvolites, Grigorie Teologul, Manuil
Chrysoloras, Aristotel, Platon, Homer, Georgios Chysokokkes, Constantin Manasses
ș.a.m.d.
Ms.gr.B.A.R. 1237 Sec. XIX (prima jumătate).; 7 fol. / Poezii lirice neogrecești.
Ms.gr.B.A.R. 1240 Sec. XIX (prima jumătate).; 19 fol. / Poem în versuri.
Ms.gr.B.A.R. 1248 Sec. XIX (prima jumătate).; 32 fol. / Culegere de câteva cântece.
Ms.gr.B.A.R. 1250 Sec. XIX.; 35 fol. / Poezii ale lui Constantin Manu.
Ms.gr.B.A.R. 1254 Sec. XIX (prima jumătate).; 12 fol. / Sentințe într-un vers din diferiți
poeți.
Ms.gr.B.A.R. 1281 Sec. XIX (sfârșit).; 83 fol. / Teatru.
Ms.gr.B.A.R. 1297 Sec. XIX.; 29 fol. / Texte morale, clasice.
Ms.gr.B.A.R. 1343 Sec. XIX (prima jumătate).; 17 fol. / Nefericiții îndrăgostiți, contele
de Comminge și Adelaida.
Ms.gr.B.A.R. 1344 Sec. XIX (prima jumătate).; 16 fol. / Versuri de laudă pentru gyneceu.
Ms.gr.B.A.R. 1349 Sec. XIX (început).; 32 fol. / Cântece de lume.

424
Ms.gr.B.A.R. 1357 Sec. XIX (început).; 18 fol. / Teatru.
Ms.gr.B.A.R. 1361 Sec. XIX (prima jumătate).; 40 fol. / Teatru.
Ms.gr.B.A.R. 1412 Sec. XIX (început).; 12 fol. / Prognosticon perpetuu.
Ms.gr.B.A.R. 1417 Sec. XIX (mijloc).; 115 fol. / Pribeagul, poem în trei cântece.
Ms.gr.B.A.R. 1429 Sec. XIX (prima jumătate).; 14 fol. / Fabule în versuri.
Ms.gr.B.A.R. 1464 Sec. XIX (început).; 50 fol. / Ziare spicuite de la 1775 până la 1808
de Constantin Caragea Banul.
Ms.gr.B.A.R. 1481 Sec. XIX (prima jumătate).; 33 fol. / Poem bucolic închinat Afroditei.
Ms.gr.B.A.R. 1496 Sec. XIX (prima jumătate).; 21 fol. / Proză și versuri, cu caracter
erotic.
Ms.gr.B.A.R. 1523 Sec. XIX (mijloc).; 19 fol. / Teatru. August Kotzebu, Quakerii.
Ms.gr.B.A.R.1530 Sec. XIX (sfârșit).; 288 fol. / Cuvinte de laudă (encomioane).

Sec. XX
Ms.gr.B.A.R. 1559 Sec. XX (ante 1938).; 327 fol. / Învățăturile lui Neagoe Basarab către
Fiul său Teodosie.

5. Drept
Sec. XVI – XVII
Ms.gr.B.A.R. 278(209) Sec. XVI/XVII.; 421 pag. / Este Nomocanonul lui Manuil
Malaxos din Teba. (Autograf).

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 279(688) Sec. XVII (1610).; 180 fol. / Nomocanon scris de Macarie
Hortatzis.
Ms.gr.B.A.R. 280(307) Sec. XVII (1613).; 214 fol. / Nomocanonul lui Manuil Malaxos.
Ms.gr.B.A.R. 296(170) Sec. XVII (1635).; 215 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 300(220) Sec. XVII (1658).; 382 fol. / Carte de legi (Nomocanon) în ordine
alfabetică.

425
Ms.gr.B.A.R. 281(331) Sec. XVII (1681).; 223 fol. / Nomocanon scris de Gherasim, fost
egumen al Sfintei Mănăstiri a Arhanghelilor Mihail şi Gavriil.
Ms.gr.B.A.R. 282(126) Sec. XVII.; 184 fol. / Nomocanonul compus de Manuil Malaxos
din Theba.
Ms.gr.B.A.R. 283(598) Sec. XVII.; 400 pag. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 284(609) Sec. XVII.; 344 pag. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 285(727) Sec. XVII.; 450 pag. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 290(206) Sec. XVII.; 206 fol. / Manualul lui Matei Vlastaris (incomplet).
Ms.gr.B.A.R. 297(163) Sec. XVII.; 132 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 298(635) Sec. XVII.; 584 pag. / Pravilă nouă foarte bogată.
Ms.gr.B.A.R. 301(664) Sec. XVII.; 237 fol. / Nomocanon în greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 992 Sec. XVII.; 112 fol. / Prescurtare a sfintelor și dumnezeieștilor canoane
făcută de Constantin Armenopol.
Ms.gr.B.A.R. 1314 Sec. XVII.; 288 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 1411 Sec. XVII (1692).; Nomocanon.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 273 şi 274 (20 şi 21) Sec. XVIII.; Antologie de legi alcătuită de Mihail
Fotino din insula Hios, la porunca lui Ştefan Racoviţă.
Ms.gr.B.A.R. 299(305) Sec. XVIII (1724).; 364 fol. / Nomocanon scris de Partenie al
Pogonianei.
Ms.gr.B.A.R. 990 Sec. XVIII (1735).; 226 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 291(128) Sec. XVIII (1736).; 90 fol. / Orânduirea, după alfabet, a tuturor
chestiunilor cuprinse în sfintele şi dumnezeieştile canoane, lucrată şi compusă de prea
smeritul întru ieromonahi Matei. Este manualul lui Matei Vlastaris.
Ms.gr.B.A.R. 1316 Sec. XVIII (1746).; 186 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 286(177) Sec. XVIII (1750).; 142 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 1195 Sec. XVIII (1777).; 140 fol. / Mihail Fotino, Manual de legi.
Ms.gr.B.A.R. 310(155) Sec. XVIII.; 23 fol. / Artă judiciară a lui Dimitrie Panaghiotache
mare Clucer în anul 1779.

426
Ms.gr.B.A.R. 292(51) Sec. XVIII (1788).; 358 fol. / Orânduirea, după alfabet, a tuturor
chestiunilor cuprinse în sfintele şi dumnezeieştile canoane, lucrată şi compusă de prea
smeritul întru ieromonahi Matei. Este manualul lui Matei Vlastaris.
Ms.gr.B.A.R. 275 (122) Sec. XVIII (1797).; 225 fol. / Manual de legi extras din toate
scrierile de legi bisericeşti şi împărăteşti [...]. Este codicele de legi făcut de Mihail Fotino
şi dedicat lui Ioan Scarlat Grigorie Ghica Voievod.
Ms.gr.B.A.R. 277(378) Sec. XVIII.; 343 pag. / Condica de legi a paharnicului Mihail
Fotino din Hios.
Ms.gr.B.A.R. 287(333) Sec. XVIII.; 176 fol. / Nomocanonul lui Manuil Malaxos din
Theba.
Ms.gr.B.A.R. 288(421) Sec. XVIII.; 324 pag. / Nomocanonul lui Manuil Malaxos din
Theba.
Ms.gr.B.A.R. 289(701) Sec. XVIII.; 256 pag. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 293(22) Sec. XVIII.; 359 fol. / Orânduirea, după alfabet, a tuturor
chestiunilor cuprinse în sfintele şi dumnezeieştile canoane, lucrată şi compusă de prea
smeritul întru ieromonahi Matei. Este manualul lui Matei Vlastaris.
Ms.gr.B.A.R. 294(621) Sec. XVIII.; 668 pag. / Din manualul de legi al lui Matei
Vlastaris.
Ms.gr.B.A.R. 295(222) Sec. XVIII.; 1238 fol. / Prescurtare la Sfintele Canoane. 287.
Originalul lui Neofit Kavsokalivitul288.
Ms.gr.B.A.R. 302(306) Sec. XVIII.; 173 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 303(630) Sec. XVIII.; Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 304(381) Sec. XVIII.; 780 pag. / Nomocanon alfabetic.
Ms.gr.B.A.R. 305(532) Sec. XVIII.; 72 pag. / Legi împărăteşti pentru cei care sfătuiesc şi
care ajută şi care trimit să se facă vreo greşeală.
Ms.gr.B.A.R. 306(654) Sec. XVIII.; 359 fol. / Antologie din diferite tratate de legi.

287
Lucrarea este în pregătire pentru a fi publicată de subsemnatul. (n.e.)
288
Pe fila 1v. este o însemnare a lui Constantin Erbiceanu: Această scriere este originalul lui Neofit
Kavsokalivitul, ce a fost profesor în Academia Sf. Sava din Bucureşti. A scris şi româneşte: ˶Înfruntarea
Jidovilor˝. A murit în Mănăstirea Neamţului.

427
Ms.gr.B.A.R. 307(690) Sec. XVIII.; 60 fol. / Manual de legi şi poruncă împărătească
către judecători a preaevlaviosului împărat Iustinian, adică scurt rezumat al poruncilor lui
împărăteşti, în limba modernă.
Ms.gr.B.A.R. 308(588) Sec. XVIII.; 620 pag. / Antologie de texte de legi civile din
cartea numită Alegere şi adunare din cele 60 de cărţi basilicale.
Ms.gr.B.A.R. 309(8) Sec. XVIII.; 269 fol. / Manual numit Hexabiblos al lui Constantin
Harmenopoulos, judecător în Salonic.
Ms.gr.B.A.R. 988 Sec. XVIII.; 359 fol. / Parte din Nomocanonul lui Neofit
Kavsokalivitul.
Ms.gr.B.A.R. 989 Sec. XVIII.; 100 fol. / Nomocanonul lui Manuil Malaxos.
Ms.gr.B.A.R. 991 Sec. XVIII.; 179 fol. / Nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 993 Sec. XVIII.; 31 fol. / A lui Dimitrie Panaghiotachi, mare clucer la anul
1779, artă judecătorească [...].
Ms.gr.B.A.R. 1149 Sec. XVIII.; 210 fol. / Nomocanon.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 986 Sec. XVIII – XIX.; 296 fol. / Manual de legi scos din toate scrierile
uzuale atât de legi bisericești cât și civile de către [...] Mihail Fotinopoulos din Hios.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 276(131) Sec. XIX.; 207 fol. / Manual de legi, extras din toate scrierile din
legi bisericeşti şi împărăteşti. [...]. Este codicele de legi făcut de Manuil Fotino şi
dedicate lui Ioan Scarlat Grigorie Ghica Voievod. Este o copie după 275.
Ms.gr.B.A.R. 987 Sec. XIX.; 181 fol. / Condica de legi a paharnicului Mihail
Fotinopoulos din Hios.
Ms.gr.B.A.R. 1163 Sec. XIX (a douas jumătate).; 36 fol. / Memoriu al lui Pharmakidis
explicativ al legilor bisericești ale Greciei care deja s-au publicat.
Ms.gr.B.A.R. 1196 Sec. XIX (început).; 409 fol. / Manual de legi.
Ms.gr.B.A.R. 1249 Sec. XIX (prima jumătate).; 18 fol. / Scrieri politice amestecate.
Despre legi și despre natura formelor de guvernare.

428
6. Teologie

a. Manuscrise biblice

Sec. XII
Ms.gr.B.A.R. 311(94) Sec. XII (Pergament).; 330 fol.; / Tetraevanghel.
Ms.gr.B.A.R. 312(665) Sec. XII (Pergament).; 207 fol. / Tetraevanghel.

Sec. XIII
Ms.gr.B.A.R. 934 Sec. XIII (Pergament).; 23 fol. / File din Sfânta Scriptură.
Ms.gr.B.A.R. 935 Sec. XIII (Pergament).; 227 fol. / Tetraevanghel.
Ms.gr.B.A.R. 322(375) Sec. XIII (Pergament).; 8 fol. / Texte scripturistice de la Isaia şi
Ieremia.
Ms.gr.B.A.R. 1175 Sec. XIII.; 261 fol. / Tetraevanghel.

Sec. XIII – XIV

Μs.gr.B.A.R. 313(360) Sec. XIII/XIV.; 160 fol. / Tetraevanghel.

Sec. XIV
Ms.gr.B.A.R. 932 Sec. XIV (Pergament).; 257 fol. / Tetraevanghel.
Ms.gr.B.A.R. 936 Sec. XIV (Pergament).; 86 fol. / Tetraevanghel.

Sec. XIV – XV
Ms.gr.B.A.R. 1543 Sec. XIV/XV.; 270 fol.; Tetraevanghel.

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 314(319) Sec. XVII (1679).; 205 fol. / Psaltire.
Ms.gr.B.A.R. 315(124) Sec. XVII.; 210 fol. / Psaltire. (Incompletă).
Sec. XVIII

429
Ms.gr.B.A.R. 316(694) Sec. XVIII (1742).; 193 fol. / Texte din Vechiul Testament
(Facerea, Exodul, Leviticul, Numeri şi Deuteronom).
Ms.gr.B.A.R. 317(695) Sec. XVIII (1742).; 389 pag. / Tetraevanghel cu comentarii
marginale.
Ms.gr.B.A.R. 318(234) Sec. XVIII.; 409 fol. / Scoliile lui Oekumenikos la Epistolele
Pauline289.
Ms.gr.B.A.R. 319(238) Sec. XVIII.; 102 fol. / Text scripturistic.
Ms.gr.B.A.R. 320(353) Sec. XVIII.; 81 fol. / Antologie de extrase din evanghelie.
Ms.gr.B.A.R. 321(403) Sec. XVIII.; 708 pag. / Antologie de texte din Sfânta Scriptură.
Ms.gr.B.A.R. 1170 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 138 fol. / Tetraevanghel.
Ms.gr.B.A.R. 1216 Sec. XVIII.; 125 fol. / Rezumatul cărților Bibliei.

b. Scriitori bisericești

Sec. XI – XII
Ms.gr.B.A.R. 397(121) Sec. XI/XII (Pergament).; 2 fol. / Texte scripturistice din Vechiul
Testament. Fragmente din profeții Isaia și Ieremia.

Sec. XII – XIII

Ms.gr.B.A.R. 324(261) Sec. XII/XIII (Pergament).; 197 fol. / Slujba Acatistului Maicii
Domnului. Canoane de rugăciune şi de laudă către preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Sec. XIII
Ms.gr.B.A.R. 872 Sec. XIII (Pergament).; 31 fol. / Chiriacodromion.

Sec. XIV
Ms.gr.B.A.R. 387(392) Sec. XIV (Bombycin).; 757 pag. / Comentarii la omiliile
Sfântului Grigorie Teologul. Probabil este lucrarea lui Niceta din Serres.

289
P.G. vol. 118, pp. 1 – 726.; v. şi Krumbacher, p. 131.

430
Ms.gr.B.A.R. 931 Sec. XIV (Pergament).; 343 fol. / Comentarii la psalmii lui David.

Sec. XIV – XV
Ms.gr.B.A.R. 338(38) Sec. XIV/XV.; 357 fol. / A lui Chiril arhiepiscopul Alexandriei
despre treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.
Ms.gr.B.A.R. 388(390) Sec. XIV/XV.; 639 pag. / Comentarii la omiliile Sfântului
Grigorie Teologul (doar 11 comentarii). Probabil lucrarea lui Niceta din Serres.

Sec. XV
Ms.gr.B.A.R. 1387 Sec. XV.; 450 fol. / Ioan Scărarul, Scara.

Sec. XV – XVI
Ms.gr.B.A.R. 381(225) Sec. XV/XVI.; 257 fol. / Exegeza poruncilor lui Iisus Hristos.

Sec. XVI
Ms.gr.B.A.R. 334(263) Sec. XVI.; 534 fol. / Traducerea canoanelor (troparelor) Slujbei
Învierii, alcătuite de Sfântul Ioan Damaschin.
Ms.gr.B.A.R. 962 Sec. XVI.; 56 fol. / Omilii la diferite sărbători.
Ms.gr.B.A.R. 963 Sec. XVI.; 136 fol. / Sentințele morale ale sfântului Gură de Aur.

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 372(230) Sec. XVII (1644).; 333 fol. / Omiliile lui Maxim din Peloponez la
duminicile de peste an. Are în total 53 de omilii.
Ms.gr.B.A.R. 373(710) Sec. XVII(1645).; 246 fol. / Omiliile lui Maxim din Peloponez la
dumincile de peste an.
Ms.gr.B.A.R. 339(264) Sec. XVII (1652).; 471 fol. / Alegere sinoptică din cărţile
teologice cu privire la Sfânta Scriptură ale fericitului Chiril arhiepiscopul Alexandriei.
Ms.gr.B.A.R. 340(260) Sec. XVII(1687).; 223 fol. / Tratat anonim de teologie.
Ms.gr.B.A.R. 341(314) Sec. XVII (1691).; 84 fol. / Copie după Catehismul creştin al lui
Zaharia Gerganos.

431
Ms.gr.B.A.R. 342(528) Sec. XVII.; 416 pag. / Antologie de texte teologice din opera lui
Origen.
Ms.gr.B.A.R. 382(168) Sec. XVII.; 28 fol. / Exegeză la Evanghelia de la Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 383(666) Sec. XVII.; 214 fol. / Rezumat al Sfântului Atanasie cel Mare la
Vechiul Testament. (Incomplet).
Ms.gr.B.A.R. 966 Sec. XVII.; 308 fol. / Omilii.
Ms.gr.B.A.R. 967 Sec. XVII.; 244 fol. / Omilii.
Ms.gr.B.A.R. 889 Sec. XVII.; 447 fol. / Omilii (probabil ale lui Gherasim Vlahul) la
diferite sărbători bisericești de peste an.
Ms.gr.B.A.R. 1528 Sec. XVII (1693).; 98 fol. / Grigorie de Nyssa, Comentariu la titlurile
psalmilor.

Sec. XVII – XVIII

Ms.gr.B.A.R. 344(298) Sec. XVII/XVIII.; 216 fol. / Metamorfoza omului vechi și
nașterea celui nou, adică carte de pocăință despre cele patru sfârșituri ale omului, tradusă
din limba latină în limba greacă de doctorul Ioan Comnen.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 333(343) Sec. XIX., 31 fol. / Icoasele (Acatistul) care se cântă la
sărbătoarea Sfântului Ioan Teologul şi evanghelistul. Lucrarea lui Ioan Eugenicul
hartofilaxul Marii Biserici.
Ms.gr.B.A.R. 335(317) Sec. XVIII.; 334 fol. / Exegeze ale filozofului Teodor Prodromos
la canoanele (troparele) alcătuite de imnografii Cosma şi Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 336(134) Sec. XVIII.; 299 fol. / A filozofului domnul Teodor Prodromos
exegeze la canoanele (troparele) imnografilor şi sfinţilor Cosma şi Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 337(362) Sec. XVIII.; 136 fol. / Exegeze la diferite canoane (tropare)
bisericeşti.
Ms.gr.B.A.R. 343(303) Sec. XVIII (1707).; 145 fol. / Cele trei cărți ale lui Maxim
Margunios despre purcederea Sfântului Duh.
Ms.gr.B.A.R. 1313 Sec. XVIII (1717).; 198 fol. / Meditații asupra psalmilor 9-12, 43-49,
108-150.

432
Ms.gr.B.A.R. 345(573) Sec. XIX.; 374 pag. / Observații cu privire la învățătura Bisericii
Ortodoxe, alcătuite în limba franceză de domnul Alexandru Sturdza.
Ms.gr.B.A.R. 346(531) Sec. XVIII (1719).; 382 pag. / Lucrare teologică a lui Toma
Kempis.
Ms.gr.B.A.R. 347(204) Sec. XVIII (1719).; 373 fol. / Lucrare teologică a lui Toma
Kempis.
Ms.gr.B.A.R. 1215 Sec. XVIII (1729).; 254 fol. / Thomas a Kempis, De imitatione
Christi.
Ms.gr.B.A.R. 901 Sec. XVIII (1744).; 196 fol. / Lucrări ale Sfântului Atanasie cel mare și
Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 348(137) Sec. XVIII (1762).; 304 fol. / Mărturisirea ortodoxă a credinței
Bisericii sobornicești și apostolice de răsărit.
Ms.gr.B.A.R. 1024 Sec. XVIII (1778).; 203 fol. / Lucrări teologice de: Grigorie Teologul,
Ghenadie patriarhul Constantinopolului, Gură de Aur, Vasile cel Mare.
Ms.gr.B.A.R. 349(196) Sec. XVIII.; 250 fol. / Tratat de teologie dogmatică și polemică.
Ms.gr.B.A.R. 350(211) Sec. XVIII.; 244 fol. / Antologie de texte din opera Sfântului
Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 351(287) Sec. XVIII.; 121 fol. / Cestiuni teologice.
Ms.gr.B.A.R. 352(582) Sec. XVIII.; 76 fol. / A lui Ghenadios Scholarios arhiepiscopul
Constantinopolului despre adorarea lui Dumnezeu sau legea evangheliei.
Ms.gr.B.A.R. 353(173) Sec. XVIII.; 141 fol. / Traducerea scrierii lui Toma de Aquino de
către Georgios Scholarios, despre existență și materie.
Ms.gr.B.A.R. 354(226) Sec. XVIII.; 552 fol. / A lui Toma de Aquino, cele patru cărți
împotriva păgânilor.
Ms.gr.B.A.R. 355(708) Sec. XVIII.; 298 fol. / A d-lui Gheorghe Coressi din Hios,
capitole cu cuprins teologic despre Facerea lumii.; Apărarea lui Gheorghe Coressi, carte
către adunarea înțelepților din Anglia.
Ms.gr.B.A.R. 356(713) Sec. XVIII.; 406 fol. / Tratatul teologic al lui Gheorghe Coressi.
Ms.gr.B.A.R. 357(335) Sec. XVIII.; 74 fol. / Răspunsuri la unele întrebări religioase a
unui anonim.

433
Ms.gr.B.A.R. 358(336) Sec. XVIII.; 41 fol. / Tratat religios despre binecuvântarea Maicii
Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 359(706) Sec. XVIII.; 316 pag. / Lucrări teologice ale Sfântului Dionisie
Areopagitul.
Ms.gr.B.A.R. 360(328) Sec. XVIII.; 90 fol. / Capitolul scripturistic Înțelepciunea lui Iisus
Sirah.
Ms.gr.B.A.R. 361(714) Sec. XVIII.; 379 fol. / Ale lui Fotie preasfântul patriarh al
Constantinopolului, Amfilohicele sau cercetare asupra unor cuvinte și chestiuni sfinte
către Amfilohie preacuviosul mitropolit al Cyzicului.
Ms.gr.B.A.R. 362(132) Sec. XVIII.; 227 fol. / Amfilohicele sau discuția legată de
anumite chestiuni sfinte.
Ms.gr.B.A.R. 363(556) Sec. XVIII.; 84 pag. / Răspunsul lui Neofit Patelaros mitropolitul
Cretei contra lui Petrianos.
Ms.gr.B.A.R. 364(398) Sec. XVIII.; 208 fol. / Tratat de teologie dogmatică și polemică.
Ms.gr.B.A.R. 365(127) Sec. XVIII.; 116 fol. / Piatră de scandal adică începutul și cauza
schismei celor două Biserici de Răsărit și Apus.
Ms.gr.B.A.R. 366(324) Sec. XVIII.; 38 fol. / Apărare teologică la punctele importante din
decizia preacinstitului și învățatului abate Nicolae Comnen.
Ms.gr.B.A.R. 367(330) Sec. XVIII.; 120 fol. / Dialogul sfântului părintelui nostru
Greghentios arhiepiscopul orașului Kephro, cu un oarecare evreu numit Erban.
Ms.gr.B.A.R. 368(349) Sec. XVIII.; 279 fol. / Tratat teologic despre Sfântul Duh.
Ms.gr.B.A.R. 369(521) Sec. XVIII.; 88 fol. / Scurt tratat teologic contra iudeilor, al
preafericitului papă al Alexandriei Chiril.
Ms.gr.B.A.R. 370(554) Sec. XVIII.; 636 pag. / Răspuns către Alois papistașul despre
purcederea Sfântului Duh.
Ms.gr.B.A.R. 371(675) Sec. XVIII.; 306 pag. / Carte sinodală cuprinzând cuvântările lui
Paisie, mitropolitul de Gaza, împotriva lui Nicon patriarhul Moscovei.
Ms.gr.B.A.R. 374(245) Sec. XVIII (1784).; 81 fol. / A cuviosului părintelui Petru
Damaschinul, cuvântări rezumative după alfabet. În total sunt 24 de cuvântări.
Ms.gr.B.A.R. 1393 Sec. XVIII (1784).; 470 fol. / Teofan Ceranicus, omilii la evangheliile
duminicale și la sărbătorile de peste tot anul.

434
Ms.gr.B.A.R. 375(273) Sec. XVIII (1792).; 343 fol. / A celui între sfinți părintelui nostru
Isaac Sirul, cuvântări de pustnicie.
Ms.gr.B.A.R. 1121 Sec. XVIII (1795).; 103 fol. / Evghenie Vulgaris, scrieri teologice și
filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 376(712) Sec. XVIII.; 58 fol. / Al doilea discurs al Sfântului Grigorie
(Teologul) împotriva împăratului Iulian.
Ms.gr.B.A.R. 377(52) Sec. XVIII.; 489 fol. / Omilii ale unui anonim la Nașterea lui Iisus
Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 378(135) Sec. XVIII.; 406 fol. / Omilii bisericești în număr de 43.
Ms.gr.B.A.R. 384(703) Sec. XVIII.; 606 pag. / Exegeză la psalmii lui David.
Ms.gr.B.A.R. 385(673) Sec. XVIII.; 150 fol. / Volumul al doilea al exegezei psalmilor
prorocului David.
Ms.gr.B.A.R. 386(72) Sec. XVIII.; 124 fol. / Comentariu cu întrebări și răspunsuri la
Sfintele Evanghelii ale duminicilor de peste an și ale altor sărbători bisericești, de Sfântul
Teofilact arhiepiscopul Bulgariei.
Ms.gr.B.A.R. 389(289) Sec. XVIII.; 145 fol. / Traducerea lui Niceta din Serres la cele 16
omilii ale Sfântului Grigorie Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 390(704) Sec. XVIII.; 439 fol. / Comentariile, probabil ale lui Niceta din
Serres, la cele 16 omilii ale Sfântului Grigorie Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 391(259) Sec.XVIII.; 169 fol. / Comentariu la o omilie a Sfântului Grigorie
Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 392(301) Sec. XVIII.; 111 fol. / Comentariu la o omilie a Sfântului
Grigorie Teologul la Nașterea Domnului.; Comentarii la omilia Sfântului Grigorie
Teologul la Rusalii.
Ms.gr.B.A.R. 393(612) Sec. XVIII.; 127 fol. / Explicarea Sfintei și Dumnezeieștii
Liturghii de Chesarie Dapointe. Tomul I.
Ms.gr.B.A.R. 394(351) Sec. XVIII.; 119 fol. / Sfat pentru cei care doresc să se
preoțească.
Ms.gr.B.A.R. 396(252) Sec. XVIII.; 38 fol. / Carte de închinăciune cuprinzând în
amănunt toate locurile sfinte din sfântul oraș al Ierusalimului.

435
Ms.gr.B.A.R. 862 Sec. XVIII.; 226 fol. / Prima apologie a patriarhului ecumenic chir
Ieremia, către Luterani la Tübingen.
Ms.gr.B.A.R. 1021 Sec. XVIII (1797) / Fragment din cuvântarea funebră a Sfântului
Grigorie Teologul din Nazianz la Sfântul Vasile, episcopul Cezareei.
Ms.gr.B.A.R. 1025 Sec. XVIII., 87 fol. / Lucrări de Vasile cel Mare.
Ms.gr.B.A.R. 886 Sec. XVIII.; 164 fol. / Tratat de pictură bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 897 Sec. XVIII.; 69 fol. / Lucrări ale Sfântului Ioan Damaschin și Atanasie
cel Mare.
Ms.gr.B.A.R. 1382 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 87 fol. / Comentarii la cântarea
cântărilor.
Ms.gr.B.A.R. 1419 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 188 fol. / Rezumat al sfintelor
canoane.
Ms.gr.B.A.R. 1449 Sec. XVIII (sfârșit).; 81 fol. / Cuvinte la diferite sărbători religioase.
Ms.gr.B.A.R. 1396 Sec. XVIII (început).; 91 fol. / Zaharia, nedumeriri și dezlegări.
Ms.gr.B.A.R. 1515 Sec. XVIII (prima jumătate).; 121 fol. / Sfântul Grigorie de Nazianz,
prima cuvântare de înfierare împotriva împăratului Iulian.
Ms.gr.B.A.R. 1516 Sec. XVIII (prima jumătate).; 42 fol. / Comentarii la unele cuvântări
ale Sfântului Grigorie Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 1548 Sec. XVIII (prima jumătate).; 169 fol. / Omilii ale Sfântului Grigorie
Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 1549 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 94 fol. / Tâlcuire la antifoanele celor
opt glasuri, făcută de Nichifor Calist Xanthopulos.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 965 Sec. XVIII/XIX.; 159 fol. / Omiliile lui Filotei (Kokkinos [Focas])
patriarhul Constantinopolului la diferite sărbători. Kokkinos290.
Ms.gr.B.A.R. 1022 Sec. XVIII/XIX (1762).; 219 fol. / Omilii.

Sec. XIX

290
Filothei Kokkinos (Focas) a fost patriarh al Constantinopolului între 1353 – 1355 și 1364 – 1376. Vezi
Ioan Meyendorf, Patriarhul Filothei Kokkinos și Rusia (1364-1376). Studiu despre relațiile bizantino-ruse
în secolul al XIV-lea, traducere Nikos Focas, Editura Domos, Atena, 1988, pp. 232 – 265.

436
Ms.gr.B.A.R. 866 Sec. XIX.; 153 fol. / Interpretările profesorului Condogonis de la
Universitatea din Atena la Evanghelia lui Marcu.; Enciclopedie teologică.
Ms.gr.B.A.R. 964 Sec. XIX.; 31 fol. / A celui întru sfinți părintelui nostru Gherman de
Constantinopol mărturisitorul omilie la Buna Vestire a Preasfintei Născătoarei de
Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 1027 Sec. XIX.; 392 fol. / Lucrări de Sfântul Vasile cel Mare și Grigorie
Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 1028 Sec. XIX.; 129 fol. / Elemente de teologie ca pregătire pentru teologie
dogmatică.
Ms.gr.B.A.R. 1108 Sec. XIX (prima jumătate).; 58 fol. / Omilie a Sfântului Grigorie
Teologul la moartea Sfântului Vasile cel Mare.
Ms.gr.B.A.R. 1333 Sec. XIX (1814).; 24 fol. / Naum Râmniceanu, extrase din Ioan
Damaschin, Catena la Octateuh, tetrastihuri sfătuitoare.
Ms.gr.B.A.R. 1332 Sec. XIX (1814 – 1818).; 81 fol. / Naum Râmniceanu, extrase diN
Sfinții Părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 1336 Sec. XIX (1819).; 43 fol. / Naum Râmniceanu, alegeri din Alfavita
sufletească.
Ms.gr.B.A.R. 1482. Sec. XIX (început).; 10 fol. / Constantin Iconomos, Cuvânt funebru
la răposatul patriarh al Constantinopolului, Grigorie, rostit la Odesa, în mitropolia
rusească a Mântuitorului, la 19 iunie 1821.
Ms.gr.B.A.R. 1324 Sec. XIX (1822).; 389 fol. / Teodoretde Cyr, interpretări la psalmi.
Ms.gr.B.A.R. 1290 Sec. XIX (după 1825).; 51 fol. / Hristoithia sau învățătură de a
dobândi bune obiceiuri.
Ms.gr.B.A.R. 1330 Sec. XIX (1826).; 144 fol. / Naum Râmniceanu, extrase din
tălmăcirile lui Gură de Aur la evangheliile de la Matei și Ioan.
Ms.gr.B.A.R. 1329 Sec. XIX (1827 – 1828).; 146 fol. / Naum Râmniceanu, extrase din
scrierile lui Gură de Aur; Comentarii la Evanghelia de la Ioan și la epistolele Sfântului
apostol Pavel.
Ms.gr.B.A.R. 1363 Sec. XIX (1828).; 94 fol. / Naum Râmniceanu, extrase din tălmăcirile
lui Gură de Aur la epistolele Sfântului Apostol Pavel și la Faptele Apostolilor.

437
Ms.gr.B.A.R. 1334 Sec. XIX (1829).; 76 fol. / Naum Râmniceanu, extrase din Catena la
Octateuh, din Canoanele Sfinților Apostoli și din cartea Sinodicon.
Ms.gr.B.A.R. 1328 Sec. XIX (1834 – 1838).; 97 fol. / Naum Râmniceanu, extrase din
Filocalie.
Ms.gr.B.A.R. 1335 Sec. XIX (1834-1836).; 78 fol. / Naum Râmniceanu, extrase din
Filocalie.
Ms.gr.B.A.R. 1128 Sec. XIX (1847).; 157 fol. / Introducere dogmatică de protopopul P.
Rompotis.
Ms.gr.B.A.R. 1145 Sec. XIX (1872).; 26 fol. / Comentariu la Isaia de P. Pavlidis.
Ms.gr.B.A.R. 1148 Sec. XIX (1873 – 1874).; Comentariu la Geneză, de profesorul P.
Pavlidis.
Ms.gr.B.A.R. 1141 Sec. XIX (1873).; 88 fol. / Enciclopedia Teologie de Z. Rosi.
Ms.gr.B.A.R. 1144 Sec. XIX (1874).; 77 fol. / Comentariu la prima epistolă către
Timotei, de C. Contogonis.
Ms.gr.B.A.R. 1131 Sec. XIX (1874).; 70 fol. / Psalmii, de profesorul P. Pavlidis.
Ms.gr.B.A.R. 1136 Sec. XIX (1874 – 1875).; 189 fol. / Tâlcuire la Evanghelia de la
Matei a profesorului C. Contogonis.
Ms.gr.B.A.R. 1137 Sec. XIX (1874 – 1875).; 178 fol. / Tâlcuire la Evanghelia de la
Matei de profesorul C. Contogonis.
Ms.gr.B.A.R. 1139 Sec. XIX (1874 – 1875).; 103 fol. / Tălmăcire la Psalmii lui David de
P. Pavlides.
Ms.gr.B.A.R. 1140 Sec. XIX (1875 – 1876).; 54 fol. / Analiză la Isaia, de Petre S.
Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1127 Sec. XIX (1875).; 34 fol. / Exegeză la psalmi de C. Contogonis.
Ms.gr.B.A.R. 1129 Sec. XIX (1875).; 240 fol. / Teologie pastorală de Nichifor
Kallogheras.
Ms.gr.B.A.R. 1130 Sec. XIX (1875).; 58 fol. / Comentariu la prima epistolă către Timotei
a d-lui profesor Constantin Kontogonis.
Ms.gr.B.A.R. 1125 Sec. XIX (1875 – 1876).; 100 fol / Caiete cu tălmăciri la Isaia ale lui
Filip P. Papadopoulos.

438
Ms.gr.B.A.R. 1126 Sec. XIX (1876 – 1877).; 29 fol. / Caiet cu tâlcuiri la Isaia. Petre S.
Clinceni.
Ms.gr.B.A.R. 1135 Sec. XIX (1877).; 90 fol. / Introducere în Simbolica teologică a lui
Nichifor Kallogheras.
Ms.gr.B.A.R. 1235 Sec. XIX (prima jumătate).; C. Economos. Cuvânt funebru pentru
răposatul patriarh al Constantinopolului Grigorie, rostit la Odesa.
Ms.gr.B.A.R. 1245 Sec. XIX.; 24 fol. / Omiliile Sfântului Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 1255 Sec. XIX.; 5 fol. / Gură de Aur, discursul pentru Eutropius.
Ms.gr.B.A.R. 1273 Sec. XIX.; 21 fol. / Cuvântări funebre.
Ms.gr.B.A.R. 1274 Sec. XIX.; 8 fol. / Predică.
Ms.gr.B.A.R. 1403 Sec. XIX (prima jumătate).; 8 fol. / C. Economos. Discurs funebru la
neuitatul patriarh al Constantinopolului, Grigorie, rostit la Odessa, în mitropolia rusească
Mântuitorul, la 19 iunie 1821.
Ms.gr.B.A.R. 1451 Sec. XIX (prima jumătate).; 61 fol. / Solomonie, a înțeleptului rege
Solomon.

c. Liturgice

Sec. XI
Ms.gr.B.A.R. 1294 Sec. XI (Pergament).; 10 fol. / Canon de pocăință. Fragment.
Ms.gr.B.A.R. 861 Sec. XI (Pergament).; 2 fol. / Fragment din viața și mucenicia
Sfântului Marcu.

Sec. XIII
Ms.gr.B.A.R. 323(739) Sec. XIII (Pergament).; 2 fol. / Fragmente de tropare bisericeşti.

Sec. XIV – XV
Ms.gr.B.A.R. 326(257) Sec. XIV/XV.; 219 fol. / Minei pe luna februarie.

Sec. XV

439
Ms.gr.B.A.R. 399(338) Sec. XV(1479).; 238 fol. / Tipic al slujbei bisericești adunat din
tipicul Sfântului Sava și din alte tipice diferite.
Ms.gr.B.A.R. 953 Sec. XV și XVIII.; 348 fol. / Stihirar pe tot anul.

Sec. XVI
Ms.gr.B.A.R. 328(409) Sec. XVI (1549).; 329 fol. / Minei pe luna august.
Ms.gr.B.A.R. 943 Sec. XVI (1570).; 442 fol. / Cuprinde părți din Molitfelnic, Octoih,
Psaltire, Triod, Penticostar și un Menologiu pe 12 luni.
Ms.gr.B.A.R. 327(139) Sec. XVI (1590).; 201 fol. / Minei pe luna martie.
Ms.gr.B.A.R. 890 Sec. XVI.; 175 fol. / Evhologiu.
Ms.gr.B.A.R. 949 Sec. XVI.; 125 fol. / Ceaslov. Începutul pavecerniței celei mici, al
utreniei, al tipicelor, al ceasului al nouălea și al vecerniei.
Ms.gr.B.A.R. 1307 Sec. XVI.; 59 fol. / Aghiazmatar.

Sec. XVI – XVII

Ms.gr.B.A.R. 325(256) Sec. XVI/XVII.; 228 fol. / Slujba Acatistului Maicii Domnului.
Este alcătuită de Sfântul Ioan Damaschin.

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 329(340) Sec. XVII.; 279 fol. / Minei pe luna august.
Ms.gr.B.A.R. 417(564) Sec. XVII.; 289 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 418(791) Sec. XVII., 117 fol. / Psaltichie. Este un Irmologhion pe tot anul.
Ms.gr.B.A.R. 1096 Sec. XVII (1624).; 288 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de:
Ioan Cucuzel, Manuil Hrisafi, Constantin protopsaltul din Anchialos, Ioan Glykis, Teodor
Studitul etc.
Ms.gr.B.A.R. 1100 Sec. XVII (1643).; 62 fol. / Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 1474 Sec. XVII (1678).; 57 fol. / Evhologhion.
Ms.gr.B.A.R. 937 Sec. XVII.; (1682).; 24 fol. / Sfânta Liturghie a celui între sfinți
părintelui nostru Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.

440
Ms.gr.B.A.R. 945 Sec. XVII (1688).; 16 fol. / Rugăciuni la slujba vecerniei și utreniei.
Ms.gr.B.A.R. 1413 Sec. XVII (mijloc).; 13 fol. / Fragment liturgic.
Ms.gr.B.A.R. 938 Sec. XVII (1694).; 24 fol. / Sfânta Liturghie a celui între sfinți Gură de
Aur.
Ms.gr.B.A.R. 940 Sec. XVII.; 84 fol. / Liturghiile Sfinților Gură de Aur și Vasile cel
Mare.
Ms.gr.B.A.R. 944 Sec. XVII (1697).; 114 fol. / Mai multe slujbe paraclis ale mai multor
sfinți.
Ms.gr.B.A.R. 947 Sec. XVII.; 50 fol. / Molitflenic mic.
Ms.gr.B.A.R. 951 Sec. XVII.; 20 fol. / Cântarea heruvicului din sfânta liturghie
Ms.gr.B.A.R. 401(99) Sec. XVII.; 55 fol. / Rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1442 Sec. XVII (prima jumătate).; 207 fol. / Catavasier.
Ms.gr.B.A.R. 1444 Sec. XVII.; 86 fol. / Liturghier.
Ms.gr.B.A.R. 966 Sec. XVII.; 308 fol. / Antologie de lucrări hagiografice intercalate cu
omilii ale altor sfinți părinți la diferite sărbători bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 1520 Sec. XVII (sfârșit).; 25 fol. / Disputa dintre Sf.Isidor Pelusiotul şi
patriarhul Teofil al Alexandriei.

Sec. XVII – XVIII

Ms.gr.B.A.R. 419(102) Sec. XVII/XVIII.; 232 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 420(622) Sec. XVII/XVIII.; 150 fol. / Psaltichie cu cântări alcătuite de
Hrisafis și Ioan Glykis.
Ms.gr.B.A.R. 879 Sec. XVII/XVIII.; 352 fol. / Psaltichie.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 379(715) Sec. XVIII.; 219 fol. / Triod bisericesc (carte de cult).
Ms.gr.B.A.R. 380 (716) Sec. XVIII.; 120 fol. / Continuarea cărții triodului.
Ms.gr.B.A.R. 400(57) Sec. XVIII (1685).; 23 fol. / Sfânta Liturghie a Sfântului Gură de
Aur.

441
Ms.gr.B.A.R. 407(601) Sec. XVIII.; 50 fol. Slujba aghiazmei mici și a Sfinților Mihail și
Gavriil.
Ms.gr.B.A.R. 1497 Sec. XVIII (1714).; 31 fol. / Cântări liturgice și rugăciuni diverse.
Ms.gr.B.A.R. 1510 Sec. XVIII (1716).; 178 fol. / Irmologhion calofonic.
Ms.gr.B.A.R. 421(130) Sec. XVIII(1733).; 342 fol. / Psaltichie. Este un Stihirar pe tot
anul, alcătuit de Gherman al Noii Patre.
Ms.gr.B.A.R. 1506 Sec. XVIII (1770).; 123 fol. / Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 1553 Sec. XVIII (post 1776).; 17 fol. / Slujba Paraclis a Sfintei Cruci.
Ms.gr.B.A.R. 402(669) Sec. XVIII(1780).; 55 fol. Rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 403(624) Sec. XVIII.; 40 fol. / Rugăciuni, cântări bisericești (tropare) și
slujbe la diferite sărbători bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 404(627) Sec. XVIII.; 44 fol. / Rugăciuni, cântări bisericești (tropare) și
slujbe la diferite sărbători bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 405(476) Sec. XVIII.; 58 pag. / Slujbe bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 406(79) Sec. XVIII(1780).; 114 fol. / Slujba aghiazmei mici.
Ms.gr.B.A.R. 407(601) Sec. XVIII.; 50 fol. Slujba aghiazmei mici și a Sfinților Mihail și
Gavriil.
Ms.gr.B.A.R. 408(326) Sec. XVIII.; 47 fol. / Slujba sfântului mucenic Ermolae și a
Sfintei Parascheva.
Ms.gr.B.A.R. 412(118) Sec. XVIII.; 24 fol. / Rugăciune la Maica Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 413(327) Sec. XVIII.; 26 fol. / Slujba Sfântului Mucenic Haralambie.
Ms.gr.B.A.R. 414(369) Sec. XVIII.; 47 fol. / Slujba la sărbătoarea Sfintei cruci.
Ms.gr.B.A.R. 410(329) Sec. XVIII.; 22 fol. / Rugăciuni la slujba vecerniei și a aghiazmei
mici.
Ms.gr.B.A.R. 1221 Sec. XVIII (1782).; 97 fol. / Dumnezeieștile liturghii ale Sfinților
Gură de Aur, Vasile cel Mare și Grigorie Dialogul.
Ms.gr.B.A.R. 1321 Sec. XVIII (1784).; 128 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1414 Sec. XVIII (1794).; 209 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 941 Sec. XVIII (1797).; 15 fol. / Liturghia Sfântului Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 422(33) Sec. XVIII(1799).; 475 fol. / Psaltichie cuprinzând cântări alcătuite
de: Petru Lampadarie, Dioniei din Patra, Ioan protopsaltul, Daniil protopsaltul, Meletie

442
Sinaitul, Atanasie ieromonahul, Dimitriadis, Serafim Lavriotul, Macarie din Cipru,
Anastasie Rapsaniotis, Iacov protopsaltul și Chiril arhiereul.
Ms.gr.B.A.R. 423(18). Sec. XVIII; 187 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de.
Petru Lampadarie, Ioan Cucuzel, Gheorghe Contopetris, Manuil Hrisafis, Cladas, Xenos
Coronis, Ioan Lampadarios, Arcadichis, Sguropoulos și Iacov protopsaltul.
Ms.gr.B.A.R. 424(34) Sec. XVIII.; 282 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de:
Daniil protopsaltul, Petru Lampadarie, Grigorie Lampadarie, Ioan protopsaltul, Ioan
Glykis și Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 425(39) Sec. XVIII.; 370 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de:
Petru Lampadarie, Petru Vizantie, Ioan protopsaltul, Iacov Protopsaltul, Daniil
protopsaltul, Ioan Cucuzelis și Ștefan Vizantios.
Ms.gr.B.A.R. 426(41) Sec. XVIII.; 159 fol. / Psaltichie. Cântări fără numele autorilor.
Ms.gr.B.A.R. 427(100) Sec. XVIII.; 176 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de:
Petru Lampadarie, Ioan protopsaltul, Chiril arhiereul, Daniil Lampadarios și Hrisafis.
Ms.gr.B.A.R. 428(101) Sec. XVIII.; Psaltichie greco – română.
Ms.gr.B.A.R. 429(106) Sec. XVIII.; 143 fol. / Psaltichie. Este un catavasier alcătuit de
Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 430(119) Sec. XVIII.; 311 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 431(120) Sec. XVIII.; 75 fol. / Psaltichie conținând cântări anonime.
Ms.gr.B.A.R. 432(136) Sec. XVIII.; 225 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de: Manuil
Hrisafis, Ioan Cucuzelis, Petru Lampadarie, Iacob Cladas, Gheorghe Contopetris, Arcadie monahul, Ioan
Hrisafis, Xenos Coronis și Gheorghe Zguropoulos.
Ms.gr.B.A.R. 433(138) Sec. XVIII.; 194 fol. / Psaltichie conținând cântări anonime.
Ms.gr.B.A.R. 434(142) Sec. XVIII.; 55 fol. / Psaltichie greco – română.
Ms.gr.B.A.R. 435(143) Sec. XVIII.; 36 fol. / Psaltichie de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 436(146) Sec. XVIII.; 109 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 437(147) Sec. XVIII.; 299 fol. / Psaltichie. Este un Stihirar cu compozitori
diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 438(150) Sec. XVIII.; 37 fol. / Psaltichie. Conține cântări de Petru
Berechet și Petru Lampadarie

443
Ms.gr.B.A.R. 439(153) Sec. XVIII.; 101 fol. / Psaltichie. Este un Irmologhion cu o
exegeză a semnelor muzicale.
Ms.gr.B.A.R. 440(152) Sec. XVIII.; 131 fol. / Psaltichie. Anastasimatar de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 441(158) Sec. XVIII.; 312 fol. / Psaltichie al cărei început lipsește.
Ms.gr.B.A.R. 442(159) Sec. XVIII.; 296 fol. / Psaltichie. Stihirar alcătuit de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 443(160) Sec. XVIII.; / 276 pag. / Psaltichie. Este un Irmologhion alcătuite
de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 444(161) Sec. XVIII.; / 86 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 445(218) Sec. XVIII.; 160 fol. / Psaltichie. Irmologhion alcătuit de Petru
Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 446(250) Sec. XVIII.; 225 fol. / Psaltichie. Heruvicar alcătuit de Grigorie
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 447 și 448 Sec. XVIII.; 189 fol. / 103 fol. Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 449(367) Sec. XVIII.; 113 fol. / Psaltichie. Irmologhion cuprinzând cântări
de Petru Lampadarie din Peloponez.
Ms.gr.B.A.R. 451(412) Sec. XVIII.; 184 pag. / Psaltichie conținând cântări de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 452(415) Sec. XVIII.; 364 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări alcătuite de Xenos
Coronis, Cladas, Focaeos, Petru Lampadarie, Clement ieromonahul, Hrisafis, Gherman al Noii Patre,
Balasios, Petru Berechet, Grigore Bunea, Constantin Magulas, Ioan Cucuzel, Gheorghe din Rodosto,
Manuil Arghiropoulos și Ioan Glykis.
Ms.gr.B.A.R. 453(416) Sec. XVIII.; 264 pag. / Psaltichie. Conține cântările lui Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 454(501) Sec. XVIII.; 284 fol. / Psaltichie. Conține cântări de Petru și
Grigorie Lampadarie, Daniel protopsaltul etc.
Ms.gr.B.A.R. 455(599) Sec. XVIII.; 220 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 456(626) Sec. XVIII.; 164 fol. / Psaltichie. Irmologhion alcătuit de
Gherman al Noii Patre.
Ms.gr.B.A.R. 457(634) Sec. XVIII.; 66 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de
diferiți.

444
Ms.gr.B.A.R. 458(636) Sec. XVIII.; 142 pag. / Psaltichie. Catavasier alcătuit de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 459(639) Sec. XVIII.; 164 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de
Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 460(640) Sec. XVIII.; 369 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 461(641) Sec. XVIII.; 476 fol. / Psaltichie. Catavasier alcătuit de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 462(643) Sec. XVIII.; 177 fol. / Psaltichie cuprinzând cântări de diferiți
psalți.
Ms.gr.B.A.R. 463(644) Sec. XVIII.; 113 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de
Balasios, Theodoulos, Melchisedec. etc.
Ms.gr.B.A.R. 464(645) Sec. XVIII.; 120 fol. / Psaltichie. Doxastar cuprinzând cântări
anonime.
Ms.gr.B.A.R. 465(648) Sec. XVIII.; 194 fol. / Psaltichie, cu o scurtă introducere la
muzica bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 466(649) Sec. XVIII.; 175 fol. / Psaltichie, cu o scurtă introducere la
muzica bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 467(657) Sec. XVIII.; 127 fol. / Psaltichie. Este un Irmologhion alcătuit de
mai mulți.
Ms.gr.B.A.R. 468(660) Sec. XVIII.; 202 fol. / Stihirar cuprinzând cântări de Gherman al
Noii Patre, arhiereul.
Ms.gr.B.A.R. 469(661) Sec. XVIII.; 325 fol. / Psaltichie. Anastasimatar cu o scurtă
intrducere la muzica bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 470(670) Sec. XVIII.; 400 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 471(686) Sec. XVIII.; 168 fol. / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 472(691) Sec. XVIII.; 143 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 473(693) Sec. XVIII.; 440 fol. / Psaltichie. Anastasimatar alcătuit de
diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 474(721) Sec. XVIII.; 430 fol. / Psaltichie. Stihirar prelucrat după unul
mai vechi alcătuit de Dionisie din Peloponez.
Ms.gr.B.A.R. 475(742) Sec. XVIII.; 741 fol. / Psaltichie.

445
Ms.gr.B.A.R. 476(746) Sec. XVIII.; 179 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 477(743) Sec. XVIII.; 202 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 478(747) Sec. XVIII.; 160 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 479(745) Sec. XVIII.; 281 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 480(744) Sec. XVIII.; 83 fol. / Psaltichie. Heruvicar alcătuit de mai mulți
psalți.
Ms.gr.B.A.R. 481(748) Sec. XVIII.; 75 fol. / Psaltichie. Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 482(749) Sec. XVIII.; 147 fol. / Psaltichie. Doxastar.
Ms.gr.B.A.R. 483(750) Sec. XVIII.; 113 fol. / Psaltichie. Doxastar.
Ms.gr.B.A.R. 484(751) Sec. XVIII.; 202 fol. / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 485(752) Sec. XVIII.; 111 fol. / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 486(756) Sec. XVIII.; 199 fol. / Psaltichie. Heruvicar compus de mai mulți.
Ms.gr.B.A.R. 487(760) Sec. XVIII.; 638 fol. / Psaltichie cu o scurtă introducere la
muzica bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 488(762) Sec. XVIII., 453 fol. / Psaltichie. Stihirar cu cântări alcătuite de
Gherman al Noii Patre.
Ms.gr.B.A.R. 489(763) Sec. XVIII.; 141 fol. / Psaltichie. Triod alcătuit din cântări
anonime.
Ms.gr.B.A.R. 490(764) Sec. XVIII.; 143 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de
Gherman al Noii Patre, Balasie preotul, Dimitrie, Petru Berechet, Gheorghe Cretanul,
Iacob protopsaltul, Damian vatopedinul, etc.
Ms.gr.B.A.R. 491(782) Sec. XVIII.; 169 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 492(792) Sec. XVIII.; 156 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 493(793) Sec. XVIII.; 123 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 831 Sec. XVIII.; 267 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 832 Sec. XVIII.; 339 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 833 Sec. XVIII.; 141 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 834 Sec. XVIII.; 212 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 835 Sec. XVIII.; 191 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 837 Sec. XVIII.; 214 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 838 Sec. XVIII.; 111 fol. / Psaltichie.

446
Ms.gr.B.A.R. 839 Sec. XVIII.; 126 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 840 Sec. XVIII.; 187 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 841 Sec. XVIII.; 104 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 843 Sec. XVIII.; 203 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 844 Sec. XVIII.; 184 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 846 Sec. XVIII.; 114 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 867 Sec. XVIII.; 585 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 873 Sec. XVIII.; 211 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 883 Sec. XVIII.; 349 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 884 Sec. XVIII.; 131 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 888 Sec. XVIII.; 271 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 898 Sec. XVIII.; 300 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 899 Sec. XVIII.; 426 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 902 Sec. XVIII.; 152 fol. / Scurtă titulatură a slujbelor civile și bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 906 Sec. XVIII.; 143 fol. / Liturghier. Conține textul Liturghiilor Sfinților:
Vasile cel mare și Gură de Aurul.; Rânduiala Sfintei liturghii, care se face astfel în
biserica mare de la Sfântul Munte Athos.
Ms.gr.B.A.R. 923 Sec. XVIII.; 57 fol. / Tratat anonim de muzică.
Ms.gr.B.A.R. 939 Sec. XVIII.; 67 fol. / Liturghiile Sfinților Gură de Aur și Vasile cel
Mare.
Ms.gr.B.A.R. 942 Sec. XVIII.; 19 fol. / Slujba sfântului mucenic Angheli, care a pătimit
la Constantinopol [...] la anul 1680.
Ms.gr.B.A.R. 946 Sec. XVIII.; 36 fol. / Molitflenic mic.
Ms.gr.B.A.R. 1424 Sec. XVIII (mijloc).; 104 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări ale
Irmologhionului compuse de Panaiot dascălul, protopsalt al Marii Biserici, Petre Melodul, Balasie preotul,
Hurmuz, Gherman al Noului Patras, Dimitrie domesticul, Damian ieromonahul, Meletie ieromonahul, chir
Petre, Daniil Lambadarie.
Ms.gr.B.A.R. 950 Sec. XVIII.; 43 fol. / Slujba Acatistului Maicii Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 952 Sec. XVIII.; 69 fol. / Cântările slujbei vecerniei mari.
Ms.gr.B.A.R. 954 Sec. XVIII.; 416 fol. / Psaltichie. Stihirar pe tot anul alcătuit de
Gherman al Noii Patre.

447
Ms.gr.B.A.R. 955 Sec. XVIII.; 365 fol. / Psaltichie. Papadichie nouă cuprinzând toate
lucrările psaltice compuse de dascălii Ioan Daniil și Petru, precum și mulți alții.
Ms.gr.B.A.R. 956 Sec. XVIII.; 292 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de: Petru
Lampadarie din Peloponez, Ioan Cucuzel, Gheorghe Cutopetris, Ioan Cladas, Xenos Coronis, Ioan
Lampadarie, Manuil Hrisafis, Grigorie Panaretos, Arcadichis, Sguropoulos, Ambelochipiotis, Iacob
protopsaltul.
Ms.gr.B.A.R. 1165 Sec. XVIII (sfârșit).; 36 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1173 Sec. XVIII (sfârșit).; 294 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de: Daniil
lambadarie, Ioan protopsaltul, Petru Berechet, Dimitrie din Hios, Gherman al Noii Patre, Damian
ieromonahul, Theodul, Hrisoverghi, manuil Gazis, Ioan Kladas.
Ms.gr.B.A.R. 1178 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 61 fol. / Slujba Paraclisului Sfintei
Cruci.
Ms.gr.B.A.R. 1193 Sec. XVIII (început).; 153 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de: Serghie,
Teofan, Ciprian, Anatolie, Ioan Monahul, Gherman, Leon Maistor, Vizantie, Manuil Hrisafi, Cosma
monahul.
Ms.gr.B.A.R. 1293 Sec. XVIII.; 123 fol. / Triod.
Ms.gr.B.A.R. 1448 Sec. XVIII (prima jumătate).; 138 fol. / Carte de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1460 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 191 fol. / Psaltichie. Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 1463 Sec. XVIII (sfârșit).; 114 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1347 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 121 fol. / Liturghier grecesc.
Ms.gr.B.A.R. 1467 Sec. XVIII (prima jumătate).; 96 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări
alcătuite de arhiereul Atanasie, Petru Berechet, Iovaşcu, Karikis Teofan, Gutas Manuil, Hrisaf cel Nou,
Melchisedec, Teodul monahul, Ioan Cladas, Ioan Glikys, Damian ieromonahul de la Vatoped, Halagioglu,
Manuil Gazi, Ioachim Viziis, Ioan Cucuzel şi anonimi.
Ms.gr.B.A.R. 1475 Sec. XVIII.; 87 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1477 Sec. XVIII.; 214 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1479 Sec. XVIII.; 25 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1486 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 135 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări
(chinonice, heruvice, idiomele, eotinale ş.a.) alcătuite de: Petru Lampadarie, Vizantie, Grigorie
Lampadarie, Daniil dascălul, Daniil protopsaltul, Gheorghe Cretanul, Petru Lampadarie Peloponezianul,
Iacov protopsaltul, Hurmuz, Petru Vizantie Berechet, Ioan Glikys, Grigorie protopsaltul, Ioan protopsaltul
şi anonimi.
Ms.gr.B.A.R. 1488 Sec. XVIII (sfârșit).; 10 fol. / Molitve și rugăciuni.

448
Ms.gr.B.A.R. 1499 Sec. XVIII (început).; 437 fol. / Psaltichie. Stihirar.
Ms.gr.B.A.R. 991 Sec. XVIII.; 179 fol. / fol. (4r – 11v) Texte hagiografice.
Ms.gr.B.A.R. 1505 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 64 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1507 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 75 fol. / Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 1508 Sec. XVIII.; 30 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1509 Sec. XVIII.; 66 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări alcătuite de: Teodulos
Monahul, Manuil Hrisaf, Coronis, Longhinos monahul, Cucuzel cel Nou, Ioan Cladas, Gazis, Gherman al
Noului Patras, Damian ieromonah ş.a.
Ms.gr.B.A.R. 1511 Sec. XVIII (prima jumătate).; 116 fol. / Anastasimtar.
Ms.gr.B.A.R. 1519 Sec. XVIII (sfârșit).; 150 fol. / Psaltichie. Anastasimatar.
Ms.gr.B.A.R. 1533 Sec. XVIII.; 65 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1542 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 11 fol. / Comentarii la unele simboluri
liturgice. Text fragmentar.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 494(93) Sec. XVIII/XIX.; 317 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 495(363) Sec. XVIII/XIX.; 112 fol. / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 496(417) Sec. XVIII/XIX.; 236 pag. / Psaltichie. Irmologhion conținând
cântări compuse de Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 1562 Sec. XVIII /XIX.; 54 fol. / Psaltichie.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 330(499) Sec. XIX.; 213 pag. / Theotocarion. Cuprinde cântări sub formă
de tropare închinate Maicii Domnului.

Ms.gr.B.A.R. 1350 Sec. XIX (1801).; 120 fol. / Psaltichie.

Ms.gr.B.A.R. 415(689) Sec. XIX(1803).; 32 fol. / Slujbe bisericești la Sâmbăta Mare și la
sărbătoarea Maicii Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 331(269) Sec. XIX (1804).; 7 fol. / Antifoanele (cântările) Schimbării la
faţă a Domnului Iisus Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 1310 Sec. XIX (1809).; 92 fol. / Psaltichie. Anastasimatar.

449
Ms.gr.B.A.R. 1500 Sec. XIX (1815).; 760 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1112 Sec. XIX (1816).; 16 fol. / Carte de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 497(29) Sec. XIX (1817).; 160 fol. / Psaltichie conținând cântări compuse
de Petru Berechet.
Ms.gr.B.A.R. 332(271) Sec. XIX.; 30 fol. / Icoasele (Acatistul) care se cântă la
sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Ms.gr.B.A.R. 333(343) Sec. XIX., 31 fol. / Icoasele (Acatistul) care se cântă la
sărbătoarea Sfântului Ioan Teologul şi evanghelistul. Lucrarea lui Ioan Eugenicul
hartofilaxul Marii Biserici.
Ms.gr.B.A.R. 395(579) Sec. XIX (1819).; 81 pag. / Carte de spovedanie.
Ms.gr.B.A.R. 499(754) Sec. XIX(1819).; 224 fol. / Psaltichie. Este continuarea
manuscrisului 498(753).
Ms.gr.B.A.R. 498(753) Sec. XIX(1819).; 265 fol. / Psaltichie conținând cântări alcătuite
de Petru Berechet, armonizate de Grigorie protopsaltul la 1819.
Ms.gr.B.A.R. 1374 Sec. XIX (1819).; 120 fol. / Psaltichie. Irmologhion calofonic.
Ms.gr.B.A.R. 532(761) Sec. XIX (1820).; 110 fol. / Psaltichie. Conține și un tratat de
muzică bisericească pentru metoda hrisantică.
Ms.gr.B.A.R. 1282 Sec. XIX (1820).; 88 fol. / Psaltichie. Irmologhion cuprinzând
irmoasele sărbătorilor împărătești și ale Maicii Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 1373 Sec. XIX (1823).; 66 fol. / Psaltichie. Irmologhion prescurtat.
Ms.gr.B.A.R. 500(623) Sec. XIX (1824).; 338 pag. / Psaltichie. Irmologhion conținând
cântări alcătuite de Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 501(774) Sec. XIX (1824).; 96 fol. / Psaltichie. Doxologii de mai mulți
autori.
Ms.gr.B.A.R. 502(502) Sec. XIX (1825).; 300 pag. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1322 Sec. XIX (1825).; 238 fol. / Psaltichie româno-greacă.
Ms.gr.B.A.R. 1303 Sec. XIX (1826).; 254 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 958 Sec. XIX (1827).; 285 fol. / Psaltichie. Cuprinde lucrări de: Daniil
protopsaltul, Petru Lampadarie, Ioan Glykis, Petru Vizantie, Ioan protopsaltul, Gheorghe Cretanul, Hurmuz
hartofilaxul, Grigorie din Creta și Iacov protopsaltul.

450
Ms.gr.B.A.R. 503(678) Sec. XIX (1831).; 746 pag. / Psaltichie conținând 46 de cântări
alcătuite de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 504(651) Sec. XIX (1831).; 116 fol. / Psaltichie. Irmologhion alcătuit de
Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 1480 Sec. XIX (1834).; 238 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 533(765) Sec. XIX (1836).; 165 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări
bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 1156 Sec. XIX (1837).; 193 fol. / Psaltichie. Conține cântări de Manuil Efesiu,
Petru protopsaltul, Petru din Peloponez, Grigorie Lambadarie, Gheorghe Criteanul, Daniil protopsaltul,
Iacov protopsaltul, Dionisie Fotino etc.
Ms.gr.B.A.R. 1190 Sec. XIX (1839).; 33 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 409(237) Sec. XIX.; 13 fol. / Slujba Sfintei Parascheva.
Ms.gr.B.A.R. 411(149) Sec. XIX.; 44 fol. / Slujba vecerniei și Sfânta Liturghie a lui Gură
de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 416(258) Sec. XIX., 21 fol. / Rugăciuni la diferite împrejurări din viața
omului. Este un Molitfelnic mic.
Ms.gr.B.A.R. 450(379) Sec. XIX.; 360 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 505(30) Sec. XIX.; 79 fol. / Psaltichie. Heruvicar conținând cântări de
Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 506(32) Sec. XIX.; 289 fol. / Psaltichie greco – română.
Ms.gr.B.A.R. 507(35) Sec. XIX.; 116 fol. / Psaltichie greco – română.
Ms.gr.B.A.R. 508(50) Sec. XIX.; 277 fol. / Psaltichie. Doxastar.
Ms.gr.B.A.R. 509(89) Sec. XIX.; 144 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de Petru
Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 510(107) Sec. XIX.; 225 fol. / Psaltichie. Conține cântări alcătuite de
Balasie preotul, Petru Lampadarie, Berechet și alții.
Ms.gr.B.A.R. 511(125) Sec. XIX.; 44 fol. / Psaltichie. La început conține un tratat de
muzică bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 512(133) Sec. XIX.; 86 fol. / Psaltichie. Irmologhion conținând cântări
alcătuite de Petru Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 513(371) Sec. XIX.; 156 fol. / Psaltichie.

451
Ms.gr.B.A.R. 514(637) Sec. XIX.; 153 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 515(642) Sec. XIX.; 342 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 516(658) Sec. XIX.; 129 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 517(659) Sec. XIX.; 198 pag. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 518(677) Sec. XIX.; 337 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 519(679) Sec. XIX.; 213 fol. / Psaltichie greco – română.
Ms.gr.B.A.R. 520(680) Sec. XIX.; 92 fol. / Psaltichie. Heruvicar alcătuit de mai mulți
compozitori psalți.
Ms.gr.B.A.R. 521(681) Sec. XIX.; 264 pag. / Psaltichie. Anastasimatar conținând cântări
de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 522(682) Sec. XIX.; 187 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 523(683) Sec. XIX.; 113 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 524(684) Sec. XIX.; 132 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 525(685) Sec. XIX.; 76 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 526(722) Sec. XIX.; 205 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 527(741) Sec. XIX.; 64 fol. / Psaltichie. Anastasimatar alcătuit de Serdarul
Dionisie Fotino și armonizat de Anton Pann.
Ms.gr.B.A.R. 528(755) Sec. XIX.; 91 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 529(757) Sec. XIX.; 169 fol. / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 530(758) Sec. XIX.; 137 fol. / Psaltichie. Doxologii.
Ms.gr.B.A.R. 531(759) Sec. XIX.; 125 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 534(766) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 535(767) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 536(768) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 537(769) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 538(770) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 539(771) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 540(772) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 541(773) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 542(775) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 543(776) Sec. XIX / Psaltichie.

452
Ms.gr.B.A.R. 544(777) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 545(778) Sec. XIX / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 546(779) Sec. XIX.; 211 fol. / Psaltichie. Antologie greco – română de
cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 547(780) Sec. XIX.; 114 pag. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 548(781) Sec. XIX.; 301 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 549(783) Sec. XIX.; 203 fol. / Psaltichie. Este un Heruvicar conținând
cântări de Petru Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 550(785) Sec. XIX.; 110 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 551(786) Sec. XIX.; 161 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 552(787) Sec. XIX.; 177 fol. / Psaltichie. Irmologhion.
Ms.gr.B.A.R. 553(788) Sec. XIX.; 165 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 554(789) Sec. XIX.; 13 fol. / Psaltichie. Heruvicar.
Ms.gr.B.A.R. 555(790) Sec. XIX.; 191 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 556(794) Sec. XIX.; 423 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 557(795) Sec. XIX.; 119 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 558(796) Sec. XIX.; 299 fol. / Psaltichie. Antologie de cântări bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 842 Sec. XIX.; 142 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 845 Sec. XIX.; 82 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 850 Sec. XIX.; 17 fol. / Tratat muzical cu numele notelor muzicale
bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 863 Sec. XIX.; 176 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 877 Sec. XIX.; 118 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 878 Sec. XIX.; 7 fol. / Slujba Sfintei Pulcheria.
Ms.gr.B.A.R. 900 Sec. XIX.; 230 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 903 Sec. XIX (1845).; 38 fol. / Canonul Paraclis al Sfintei mucenițe
Ecaterina de la Sinai.
Ms.gr.B.A.R. 904 Sec. XIX.; 170 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 930 Sec. XIX.; 242 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 948 Sec. XIX.; 12 fol. / Rânduiala vecerniei, a tăierii artoaselor și a
utreniei.

453
Ms.gr.B.A.R. 957 Sec. XIX.; 321 fol. / Psaltichie. Cuprinde lucrările lui Petru din Efes, Petru
Berechet, Ioan protopsaltul, Hurmuz Hartofilaxul, Grigorie Lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 959 Sec. XIX.; 198 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de: Petru Efesiul, Petru
lampadarie, Daniil protopsaltul, Meletie Sinaitul din Creta, Hurmuz xartofilaxul, Gheorghe din Creta și
Damian Vatopedinul.
Ms.gr.B.A.R. 960 Sec. XIX.; 167 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de: Gherman al Noii
Patre, Vasile preotul nomofilaxul, Petru lampadarie, Ioan Glykis, Ioan protopsaltul, Ioan Cladas, Iacov
protopsaltul, Daniil protopsaltul și Grigorie lampadarie.
Ms.gr.B.A.R. 961 Sec. XIX.; 10 fol. / Scări de muzică bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 1075 Sec. XIX (prima jumătate).; 266 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de:
Ioan protopsaltul Marii Biserici, Daniil protopsaltul, Petru Lambadarie, Gheorghe Cretanul, Hurmuz
protopsaltul, Iacob protopsaltul, Grigorie Lambadarie, Petru Vizantie, Berechet, Hrisaf cel Nou, Hrisaf
Lambadarie.
Ms.gr.B.A.R. 1115 Sec. XIX (prima jumătate).; 54 fol. / Mic molitfelnic.
Ms.gr.B.A.R. 1166 Sec. XIX (mijloc).; 162 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări: Petru
Peloponisiul, Ioan Glykis, Grigorie protopsaltul, Iacov Vizantie.
Ms.gr.B.A.R. 1171 Sec. XIX (prima jumătate).; 272 fol. / Psaltichie. Cuprinde lucrări de:
Gheorghe Cretanul, Ioan protopsaltul, Grigorie lampadarie, Ioan protopsaltul, Grigorie Lambadarie, Petru
Vizantie, Grigorie protopsaltul, Petru din Peloponez etc.
Ms.gr.B.A.R. 1228 Sec. XIX (prima jumătate).; 311 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de:
Petru din Efes, Daniil protopsaltul, Petru din Peloponez, Grigorie Lambadarie, Petru lambadarie, Petru din
Bizanț, Iacov protopsaltul, Daniil dascălul, Daniil din Peloponez, Gheorghe din Creta, Gheorghe Grigoriu,
Hurmuz hartofilaxul, Ioan protopsaltul, Hrisafi cel tânăr, Ioan Glykis, Hristodul Gheorghiu, Grigorie
lambadarie, Vasile din Bizanț.
Ms.gr.B.A.R. 1229 Sec. XIX (început).; 190 fol. / Psaltichie greco – română.
Ms.gr.B.A.R. 1243 Sec. XIX (prima jumătate).; 204 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1244 Sec. XIX (prima jumătate).; 23 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1252 Sec. XIX (prima jumătate).; 15 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1261 Sec. XIX (prima jumătate).; 13 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1262 Sec. XIX (prima jumătate).; 11 fol. / Arhieraticon.
Ms.gr.B.A.R. 1298 Sec. XIX (prima jumătate).; 36 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1309 Sec. XIX (mijloc).; 342 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de: Daniil
protopsaltul, Petre lambadarie din Peloponez, Petru Vizantie, Grigorie lambadarie, Petre Efesiul, Ioan
protopsaltul, Iacob protopsaltul, Ioan Glykis, Daniil protopsaltul, Gheorghe cretanul, Hurmuz, Ioan Cladas.

454
Ms.gr.B.A.R. 1323 Sec. XIX (prima jumătate).; 174 fol. / Psaltichie greco-română.
Ms.gr.B.A.R. 1348 Sec. XIX (prima jumătate).; 324 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1356 Sec. XIX (prima jumătate).; 15 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1372 Sec. XIX (început).; 108 fol. / Cântări bisericești. Irmologhion
calofonic.
Ms.gr.B.A.R. 1410 Sec. XIX (prima jumătate).; 358 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări de:
Daniil protopsaltul, Petru Lambadarie peloponezianul, Petru Vizantie, Grigorie Lambadarie, Ioan
protopsaltul, Iacov protopsaltul, Gheorghe Cretanul, Hurmuz dascălul, Ioan Glikys, Ioan Cladas, Macarie
ieromonahul, Antonie, Ioan Cucuzel şi anonimi.
Ms.gr.B.A.R. 1435 Sec. XIX (început).; 10 fol. / Catavasier.
Ms.gr.B.A.R. 1436 Sec. XIX (prima jumătate).; 6 fol. / Rugăciuni la Taina Spovedaniei.
Dumnezeiasca și sfânta curățire a sufletului.
Ms.gr.B.A.R. 1437 Sec. XIX (prima jumătate).; 5 fol. / Rugăciuni la Taina Spovedaniei.
Dumnezeiasca și sfânta curățire a sufletului.
Ms.gr.B.A.R. 1450 Sec. XIX (prima jumătate).; 53 fol. / Carte de rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 1465 Sec. XIX (prima jumătate).; 518 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări
compuse de: Dionisie, Petru Lampadarie, Grigorie Lampadarie, Ioan Protopsaltul, Daniil Protopsaltul,
Meletie Sinaitul, Hurmuz, Petru Efesiul, Gheorghe Cretanul, Clement ieromonahul din Lesbos, Damian de
la Vatoped, Iacov Protopsaltul, Petru Vizantie, Ioan Cucuzel, Hrisaf, Ioan Glykas, Petru Emanoil Efesiul, şi
anonimi.
Ms.gr.B.A.R. 1466 Sec. XIX (a doua jumătate).; 7 fol. / Epistola Domnului nostru Iisus
Hristos. Este o povestire religioasă.
Ms.gr.B.A.R. 1473 Sec. XIX (început).; 45 fol. / Psaltire cu tâlc.
Ms.gr.B.A.R. 1476 Sec. XIX (prima jumătate).; 283 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1501 Sec. XIX (prima jumătate).; 198 fol. / Psaltichie greco-română.
Cuprinde cântări (heruvice, axioane, condace, canoane, polielee şi chinonice) alcătuite de: Grigorie
Lambadarie, Petru Peloponisiotul, Petru Manuil Efesiul, Petru Vizantie, Petru Lambadarie, Gheorghe
Cretanul, Hurmuz, Daniil Protopsaltul, Iacov Protopsaltul, Ioan Protopsaltul, Ioan Glikys, Macarie
Ieromonahul, Ioan Cladas, Antonie, Hrisaf.
Ms.gr.B.A.R. 1502 Sec. XIX (prima jumătate).; 240 fol. / Psaltichie. Cuprinde heruvice,
chinonice şi axioane compuse de Petru Peloponezianul, Grigorie Protopsaltul, Grigorie Lambadarie, Petru
Efesiul, Petru Vizantie, Petru Lambadarie, Daniil Protopsaltul, Iacov Protopsaltul, Ioan Protopsaltul.

455
Ms.gr.B.A.R. 1503 Sec. XIX (început).; 179 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări (heruvice şi
chinonice) alcătuite de Gheorghe Cretanul, Grigorie Lambadarie, Constantin Protopsaltul, Petru Efesiul,
dascăl la Bucureşti, Grigorie Protopsaltul, Petru Lambadarie Peloponisiul, Ioan Glikys, Ioan Protopsaltul,
Dionisie Serdarul, Antonie, Daniil Protopsaltul, Petru Vizantie, Iacov Protopsaltul, Hurmuz.
Ms.gr.B.A.R. 1504 Sec. XIX (început).; 359 fol. / Psaltichie greco-română. Cuprinde
heruvice, chinonice şi axioane alcătuite de: Daniil Protopsaltul, Petru Lambadarie Peloponisiotul, Petru
Vizantie, Petru Protopsaltul, Grigorie Lambadarie, Iacov Protopsaltul, Petru Peloponisiotul, Gheorghe
Cretanul, Hurmuz, Petru cel Mare Peloponisiotul, Grigorie Protopsaltul, Ioan Cladas, Macarie
Ieromonahul, Grigorie feciorul protopsaltului Ioniţă, Dionisie Peloponisiotul, Anton Pann.
Ms.gr.B.A.R. 1512 Sec. XIX (prima jumătate).; 157 fol. / Irmologhion. Cuprinde cântări
alcătuite de Gherman al Noului Patras, Balasie, preot şi nomofilax, Petru Vizantie, Petru Berechet, Ioan
Protopsaltul, Iacov Protopsaltul, Damian ieromonah de la Vatoped, Meletie Sinaitul, Panaiot Protopsaltul,
Halagioglou, Daniil Protopsaltul, Atanasie patriarhul Ierusalimului, Gheorghe Cretanul, Petru Lampadarie
Peloponezianul, Grigorie Lampadarie şi anonimi.
Ms.gr.B.A.R. 1536 Sec. XIX (prima jumătate).; 161 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1538 Sec. XIX (început).; 18 fol. / Psaltichie turcească și grecească.
Ms.gr.B.A.R. 1561 Sec. XIX (prima jumătate).; 295 fol. / Psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1563 Sec. XIX (prima jumătate).; 10 fol. / Rugăciuni religioase împotriva
turcilor, pe timpul Eteriei. 1821.

d. Hagiografice

Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 398(571) Sec. XVII (1695).; 282 pag. / Viața și petrecerea cuviosului
nostru părinte Vasile cel Nou, alcătuită de Grigorie ucenicul său 291.

Sec. XVIII
Ms.gr.B.A.R. 236(169) Sec. XVIII.; 26 fol. / Povestire mântuitoare de suflet şi minunată.
Viaţa unui sfânt anonim, Anastasie din Callipoli.

291
Βίος Βασιλείου του Νέου. Η ἀποκάλυψη τῆς δευτέρας παρουσίας. Πρόλογος Alice-Mary Talbot.
Εισαγωγή: Βασίλης Κατσαρός. Μετάφραση, σχόλια: Δημήτρης Αποστολίδης, Εκδόσεις Ζήτρος, Ἀθήνα,
2020.; Viața Sfântului Vasile cel Nou, Vămile văzduhului și vederea Înfricoșătoarei Judecăți, Traducere
Laura Enache și Studiu introductiv de Petre Guran, Colecția Teologie Bizantină, Editura Doxologia, Iași,
2020.; vezi și în teza noastră de doctorat la prezentul capitol despre ediția critică a textului (n.e.).

456
Ms.gr.B.A.R. 237(348) Sec. XVIII.; 24 fol. / Povestire mântuitoare de suflet şi minunată.
Viaţa unui sfânt anonim.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 908 Sec. XIX.; 62 fol. / Povestire despre Sfântul Antonie cel mare;
Apocalipsul Preasfintei noastre Stăpâne Născătoare de Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 1285 Sec. XIX (prima jumătate).; 27 fol. / Mucenicia sfintei Irina zisă și
Penelopa.
Ms.gr.B.A.R. 1544 Sec. XIX (1827).; 153 fol. / Psaltichie. Cuprinde cântări alcătuite de
Gherman al Noului Patras, Balasie nomofilaxul, Dimitrie domesticul, Petre Vizantie zis Berechet (Petre
Berechet, Petre Berechet melodul), Gheorghe Cretanul, Iacov protopsaltul, Damian ieromonahul de la
Vatoped, Ioan Protopsaltul, Petre Lambadarie Peloponezianul, Meletie Sinaitul, Panaiot Halagioglu
protopsaltul, Daniil protopsaltul, Atanasie patriarhul Ierusalimului, Balasie Ioan protopsaltul, Grigorie
Lambadarie şi anonimi.

7. Miscelanee

Sec. XIII
Ms.gr.B.A.R. 594(508) Sec. XIII.; 337 pag. / Miscelaneu. Bombicin. Poezii
anonime.; Versuri la sfinții fără de arginți.; Poezie în trimetri iambici.; O serie de scrisori
către diferiți în care sunt tratate diferite chestiuni teologice.
Ms.gr.B.A.R. 595(377) Sec. XIII / Miscelaneu teologic. Pergament. Omilii ale
mai multor scriitori bisericești printre care Ioan Damaschin și Fotie.

Sec. XIV
Ms.gr.B.A.R. 596(646) Sec. XIV.; 702 pag. / Miscelaneu. Bombicin. Scrisori ale
lui Synesie de Cyrene.; Din scrisorile lui Maxim Planudes.
Ms.gr.B.A.R. 387(392) Sec. XIV.; 787 pag. / Miscelaneu. Comentarii la omiliile
sfântului Grigorie Teologul, probabil ale lui Niceta din Serres.

457
 Sec. XIV/XV
Ms.gr.B.A.R. 597(249) Sec. XIV – XV.; 253 fol. / Miscelaneu. Introducere
elementară a dogmelor, după glasul călugărului Ioan Damaschinul către Ioan episcopul
Laodiceei.; A sfântului nostru părinte călugărul și prezbiterul Ioan Damaschin, expunerea
exactă a credinței ortodoxe.
Ms.gr.B.A.R. 599(500) Sec. XIV – XV.; 1007 pag. / Miscelaneu teologic. Omilii
la diferite sărbători bisericești ale mai multor teologi.
Ms.gr.B.A.R. 600(561) Sec. XIV – XV.; 464 pag. / Miscelaneu teologic. Culegere
de pasaje scurte din Vechiul Testament cu diferite comentarii.; Extrase, citate și
comentarii din diferiți părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 388(390) Sec. XIV – XV.; 639 pag. / Miscelaneu teologic.
Unsprezece comentarii la omiliile sfântului Grigorie Teologul, probabil tot ale lui Niceta
din Serres.

Sec. XV
Ms.gr.B.A.R. 559(165) Sec. XV.; 301 fol. / Miscelaneu teologic. A sfântului
nostru părinte Vasile cel Mare arhiepiscopul Cezareei din Capadocia cuvântare despre
cele șase zile.
Ms.gr.B.A.R. 1395 Sec. XV.; 464 pag. / Miscelaneu teologic. Scurt tratat teologic.
A Sfântului Ioan Gură de Aur, cuvânt la Buna Vestire.; Despre distrugerea Ierusalimului.;
Rânduiala parastaselor.; Omilii la diferite duminici, facerea lui chir Natanail Beritu.;
Omilie a Sfântului Gherman arhiepiscopul Constantinopolului la Maica Domnului.; Text
hagiografic: Sfântul proroc Naum.; Despre spovedanie.; Apostolul Iacov, povestire
despre nașterea Maicii Domnului.; Omilie a Sfântului Efrem la a Doua venire a lui Iisus
Hristos.; O altă omilie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Buna Vestire.

Sec. XV-XVI
Ms.gr.B.A.R. 52(468) Sec. XV – XVI.; 40 pag. / Despre suflet și puterile sale.
Ms.gr.B.A.R. 560(318) Sec. XV – XVI.; 461 pag. / Miscelaneu teologic. A
preasfântului nostru părinte Leon arhiepiscopul Rusiei către Latini și către neamurile la
fel cu ei în privința credinței, cuvântare despre azimă și alte felurite capitole.; A lui Ioan

458
Philoponos, că în a treisprezecea zi a fazei lunare anterioare Paștelui s-a făcut cina cea de
taină a Domnului.; A lui Niceta Stithatul, călugărul și starețul mănăstirii Studiților, către
Romani despre azimă și despre postul Sâmbetei și despre căsătoria preoților.;
Convorbirea preafericitului călugăr domnul Ioan Phurnes, starețul de la muntele Ganos,
cu Petru episcopul din Milan despre purcederea Sfântului Duh.; A călugărului Eftimie
Zigabenos douăsprezece capitole, că Sfântul Duh purcede numai de la tatăl, nu și de la
Fiul.
Ms.gr.B.A.R. 601(214) Sec. XV – XVI.; 415 fol. / Miscelaneu teologic. Învățături
la textele sfintei Evanghelii ale postului mare, strămutate din stilul romeic în limba elenă
de către preotul Ioan Plusiadinos.; Culegere de diferite ziceri din Vechiul Testament
despre Sfânta Treime și despre nașterea din om a Fiului lui Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 602(452) Sec. XV – XVI.; 1040 pag. / Miscelaneu. Lucrări ale
Sfântului Atanasie cel Mare și o cuvântare a Mihail Apostol din Bizanț.; Tabloul lui
Cebes din Teba.; Caracterele lui Teofrast.; Cicero dialog despre bătrânețe.; Nemesie de
Emessa, despre natura omului scriere sumară.; Thomas de Aquino, despre existență și
materie.; A preasfântului Scholarios despre cum se deosebesc energiile.; Despre
explicarea oracolelor a lui Mihail Psellos.; Mărturisirea de credință ortodoxă a lui
Atanasie cel Mare patriarhul Alexandriei.; Omilii a mai multor Părinți ai Bisericii.;
Rugăciuni la diverse împrejurări.; Canoane bisericești ale lui Marcu Eugenicul.;
Cuvântări funebre și discursuri religioase.
Ms.gr.B.A.R. 603(492) Sec. XV – XVI.; 336 pag. / Miscelaneu. Gramatica lui
Moschopoulos.; Întrebările pe scurt ale lui Manuil Moschopoulos.; Discuție cu privire la
valoarea filozofiei.; Prolegomene la filozofie și la studiile lui Libaniu.; note fără valoare.

Sec. XVI
Ms.gr.B.A.R. 561(186) Sec. XVI (1558).; 465 fol. / Miscelaneu teologic. Scriere
ascetică a abatelui Ioan egumenul călugărilor din Muntele Sinai, pe care a trimis-o
abatelui Ioan egumenul din Raith […].; Scrisoare către fratele care a cerut să I se trimită
cuvântările găsite ale sfântului părinte Dorotei, împreună cu o laudă a vieții lui pe scurt și
povestirea vieții părintelui Dositei.

459
 Ms.gr.B.A.R. 604(262) Sec. XVI.; 470 fol. / Miscelaneu teologico-filozofic.
Conține o serie de extrase, unele mai mici, altele mai mari, din diferiți scriitori
bisericești.; Cele zece părți generale după Aristotel. Sunt scurte extrase din diferiți
scriitori, privitoare la câte unul din cele zece puncte aristotelice.
Ms.gr.B.A.R. 622(359) Sec. XVI.; 42 fol. / Miscelaneu teologic. Nedumeriri și
lămuriri pe care le-a tălmăcit mintea cea înaltă Grigorie Teologul, pe întrebări și
răspunsuri.; Pasaje din Sfânta Scriptură însoțite de tălmăcirea lor.
Ms.gr.B.A.R. 605(356) Sec. XVI.; 235 fol. / Miscelaneu teologico-istoric. Din
nomocanonul preasfântului Ioan postitorul.; Cronica pe scurt a împăraților, cuprinzând și
pe patriarhii din Ierusalim, din Antiohia, din Alexandria, din Roma și din Constantinopol.

Sec. XVI – XVII

Ms.gr.B.A.R. 608(193) Sec. XVI – XVII.; 178 fol. / Miscelaneu teologico-
gramatical. Canoane bisericești de la diferiți Sfinți Părinți ai Bisericii.; Un glosar grec,
după alfabet.
Ms.gr.B.A.R. 609(346) Sec. XVI – XVII.; 181 fol. / Miscelaneu. Predici ale lui
Albert Marin din Hios, profesor și ierarh.; O scurtă povestire în limba greacă vulgară
despre mucenicia lui Gabriel și Kyrmidoles din Egipt [...].
Ms.gr.B.A.R. 606(123) Sec. XVI – XVII.; 44 fol. / Miscelaneu. Carte de
rugăciuni.; Stil epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 607(140) Sec. XVI – XVII.; 423 fol. / Miscelaneu. Scrierea Dioptra
a lui Filip Solitarul.; A Sfântului Atanasie arhiepiscopul Alexandriei către arhon Antioh.;
Călătoriile Sfântului Ioan Teologul.; Scrierea lui Nicetas intitulată „Prologos”.
Ms.gr.B.A.R. 610(418) Sec. XVI – XVII.; 623 pag. / Miscelaneu. Predici la
diferite sărbători.; Texte hagiografice.
Ms.gr.B.A.R. 611(504) Sec. XVI – XVII.; 682 pag. / Miscelaneu. Carte
medicală.; Oracol.

Sec. XVII

460
 Ms.gr.B.A.R. 1443 Sec. XVII (1651).; 74 fol. / Miscelaneu. Teologie dogmatică
(Ioan Damaschin).; Istorie (Despre al V-lea Sinod Ecumenic).; Din ale pioşilor împăraţi
Leon şi Constantin, câteva legi şi novele.
Ms.gr.B.A.R. 613(292) Sec. XVII(1652).; 126 fol. / Miscelaneu teologico-istoric.
A sfântului nostru părinte Atanasie arhiepiscopul Alexandriei către arhontele Antiochos
despre foarte multe și necesare chestiuni care lipsesc din Sfintele Scripturi și care
trebuiesc cunoscute de toți creștinii.; Descrieri de împărați începând de la Constantin cel
Mare până la împăratul Heraclie.
Ms.gr.B.A.R. 1490 Sec. XVII (1681).; 404 fol. / Miscelaneu. Filozofie, Logică,
Fizica lui Aristotel (diferite extrase).
Ms.gr.B.A.R. 113(355) Sec. XVII (1682).; 56 fol. / Περὶ γραμματικῆς συντάξεως
κατὰ τὰ ὀκτὼ μέρη τοῦ λόγου. - Despre sintaxa gramaticală după cele opt cărți ale
cuvântării. Este un tratat de gramatică scris de Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 563(294) Sec. XVII (1684).; 93 fol. / Miscelaneu teologic.
Cuprinde scholiile lui Nicetas din Serres la omilia lui Grigorie Teologul la Bobotează.;
Cincizeci de capitole ale Dialecticii. Este traducerea latină a Dialecticii lui Ioan
Damaschin.
Ms.gr.B.A.R. 566(663) Sec. XVII.; 127 fol. / Miscelaneu teologic. Cuvântări de
înviere.; Cântări la utrenie alcătuite de Leon preaînțeleptul împărat.; Rugăciune către
preasfânta Născătoare de Dumnezeu.; Canon de rugăciune; Psaltichie.; Minei pe luna
august cuprinzând slujbe la diferite sărbători.
Ms.gr.B.A.R. 945 Sec. XVII (1688).; 16 fol. / Miscelaneu liturgic. Rugăciunile de
la Slujba Vecerniei şi Utreniei.
Ms.gr.B.A.R. 614(205) Sec. XVII(1691?).; 194 fol. / Miscelaneu teologic. Psalmii
lui David traduși în greaca vulgară.; A lui Maxim Margunios din Creta, smeritul episcop
al Cythirei, alte două cărți pe lângă cele trei, despre purcederea Preasfântului Duh.
Ms.gr.B.A.R. 616(167) Sec. XVII.; 224 fol. / Miscelaneu literar. Ale lui Cato
Romanul maxime exhortative în distihuri, pe care le-a tradus din limba latină în limba
greacă călugărul Maxim Planudes.; Cântările Iliadei lui Homer (5 cântări).
Ms.gr.B.A.R. 618(179) Sec. XVII.; 374 fol. / Miscelaneu teologico-literar. Omilii
de la mai mulți Sfinți Părinți ai Bisericii.; Traducere la scrierea scurtă a lui Aristotel

461
despre virtuți și vicii în limba simplă, lucrată de Sevastos Kymenites din Trapezunt și
închinată preaînaltului, preaevlaviosului și preamăritului de Dumnezeu stăpân și domn a
toată Ungrovlahia domnul Ioan Constantin Basarab Voievod, în anul mântuirii 1698.
Ms.gr.B.A.R. 619(229) Sec. XVII.; 353 fol. / Miscelaneu teologic. Adunare de
prin diferite scrieri ale Sfinților Părinți ai Bisericii.; Nomocanonul lui Iacob arhimandritul
din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 620(320) Sec. XVII.; 130 fol. / Miscelaneu liturgic și teologic.
Ms.gr.B.A.R. 621(354) Sec. XVII.; 115 fol. / Miscelaneu teologic. Omilii ale
Sfântului Grigorie Teologul.; Îndemn al Sfântului Grigorie Teologul de întoarcere la
Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 1427 Sec. XVII (prima jumătate).; 47 fol. / Miscelaneu liturgic.
Dumnezeiască liturghie a celui între sfinţi părintelui nostru Ioan Gură de Aur.
Ms.gr.B.A.R. 1445 Sec. XVII (mijloc).; 453 fol. / Miscelaneu. Lucrări teologice
(predici) ale mai multor sfinți părinți ai Bisericii.; Chestiuni de organizare administrativă
a Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 623(490) Sec. XVII.; 1076 pag. / Miscelaneu. Scrisori.; Tratate de
logică.
Ms.gr.B.A.R. 624(493) Sec. XVII.; 540 pag. / Miscelaneu. Omilii.; Descrierea
geografică a lui Ptolemeu.; Lucrare despre paște, despre crugurile soarelui și lunii, despre
îndreptarea anului și multe altele ale lui Ilarion Cigala din Cipru.; Tratate de aritmetică,
geometrie și astronomie.; Din astronomia lui Ilarion Cigala din Cipru.; Note
astronomice.; A lui Simeon Seth despre folosul corpurilor.; Cele patru moduri de
tălmăcire a scripturilor.
Ms.gr.B.A.R. 625(518) Sec. XVII.; 368 pag. / Miscelaneu. Explicare la Cântarea
cântărilor.; Din tezaurele fericitului Chiril al Alexandriei.; Diferite lucrări privind
anumite chestiuni teologice.; Dintr-un tratat despre preoție.
Ms.gr.B.A.R. 626(562) Sec. XVII.; 761 pag. / Miscelaneu. Lucrarea „Săgeată
preaputernică contra ereticilor și ateilor”.; Cinci lucrări teologice ale lui Teofan
mitropolitul Niceei despre lumina taborică.; Cestiuni dogmatice ale unuia Pavel.; Scrierea
teologică a lui Cantacuzino contra islamului.; Introducere la Logică a lui TeofilCoridaleu.

462
 Ms.gr.B.A.R. 598(394) Sec. XVII.; 188 pag. / Miscelaneu. Despre consolarea
filozofică a lui Maxim Planudes.; Alegere din cartea lui Toma de Aquino.; Defințiillr
virtuților a lui Aristotel.; Georgios Gemistos despre virtuți.; Tomaa de Aquino, rezumat
la tratatul său de teologie.
Ms.gr.B.A.R. 620(320) Sec. XVII.; 130 fol. / Miscelaneu liturgic și teologic.
Ms.gr.B.A.R. 615(75) Sec. XVII.; 157 fol. / Miscelaneu. Despre cum trebuie
compusă o omilie.; Istoriile Sfântului Grigorie Teologul.; Lucrare teologică despre taina
Sfintei Împărtășanii (lucrare adresată lui Hrisant Notara).
Ms.gr.B.A.R. 565(358) Sec. XVII.; 43 fol. / Miscelaneu teologic. Conține psalmi
și rugăciuni.; 15 poezii religioase ale lui Nicephoros Blemmydes.; Omilie la Părintele
nostru Teofan cel Nou.
Ms.gr.B.A.R. 1110 Sec. XVII (a doua jumătate).; 136 fol. / Miscelaneu de muzică
religioasă.
Ms.gr.B.A.R. 564(113) Sec. XVII.; 31 fol. / Miscelaneu teologic. Slujba Imnului
Acatist al Maicii Domnului și rugăciune la Iisus Hristos a lui Georgios Scholarios.

Sec. XVII – XVIII

Ms.gr.B.A.R. 629(652) Sec. XVII – XVIII.; 86 fol. / Miscelaneu teologic. Texte
din mai mulți Sfinți Părinți ai Bisericii.; Psalmii slujbei de la miezul nopții, ai sfântului
Ghenadie patriarhul Constantinopolului.
Ms.gr.B.A.R. 628(535) Sec. XVII – XVIII.; 132 fol. / Miscelaneu. Versurile
iambice ale lui Grigorie Teologul.; Temele epistolare ale lui Synesie.
Ms.gr.B.A.R. 627(517) Sec. XVII – XVIII.; 258 pag. / Miscelaneu. A lui Synesie
despre domnie.; Explicarea sinoptică a Sfintei Liturghii.; Diviziunea poeticei a lui
TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 1106 Sec. XVII – XVIII.; 121 fol. / Miscelaneu teologic.
Rugăciunile Molitfelnicului.
Ms.gr.B.A.R. 630(725) Sec. XVII – XVIII.; 218 fol. / Miscelaneu. Slujbele
palatului.; Capitolele parenetice ale lui Agapetos diaconul.

Sec. XVIII

463
 Ms.gr.B.A.R. 632(181) Sec. XVIII (1707).; 200 fol. / Miscelaneu teologico-
istoric. Rugăciuni teoretice și de iubire, numite monoloage, ale fericitului Augustin
episcopul Hipponului.; Cuvântare cuprinzând cele despre zidirea cinstitei case a
preasfintei noastre stăpâne Maicii Domnului izvorul de viață veșnică.
Μs.gr.B.A.R. 631(85) Sec. XVIII (1707).; 281 fol. / Miscelaneu. Gramatică
(Chestiuni gramaticale foarte complete așternute după metoda dialectică a lui Ilarion
Cigala din Cipru).; Artă metrică.; Istorie.
Ms.gr.B.A.R. 192(576) Sec. XVIII (1700 – 1717).; 196 pag. / Miscelaneu. Lucrări
de gramatică și geografie.
Ms.gr.B.A.R. 193(510) Sec. XVIII (1708).; 902 pag. / Miscelaneu. Lucrări ale lui
Teophil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 568(253) Sec. XVIII(1712).; 472 fol. / Miscelaneu teologic. Omilii
ale Sfântului Grigorie Teologul și Atanasie cel Mare, la diferite sărbători bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 633(433) Sec. XVIII (1713).; 515 pag. / Miscelaneu. Gramatica lui
Sevastos Kymenites.; O serie de omilii la diferite sărbători a lui Teofan mitropolitul de
Niceea.; Alte două epistole ale aceluiași.
Ms.gr.B.A.R. 634(662) Sec. XVIII (1725).; 231 fol. / Miscelaneu. Despre
moravuri.; Sentințe morale.; O listă incompletă a împăraților romani.; Reguli ortografice.;
Un cuvânt funebru al lui Hrisant Notara la parastasul domnișei Maria Mavrocordat.;
Scurte extrase, notițe, însemnări și versuri fără legătură între ele.; Poezii morale în greaca
vulgară.
Ms.gr.B.A.R. 703(332) Sec. XVIII (1726).; 77 fol. / Miscelaneu. A lui Niceta zis
și David, tălmăcire la tetrastihurile lui Grigorie Teologul.; Orânduire poetică a lui Ioan
Geometres.; Tipuri de scrisori epistolare.
Ms.gr.B.A.R. 1305 Sec. XVIII (1728 – 1732).; 224 fol. / Miscelaneu. Expunere
de tipurile epistolare ale lui TeofilCoridaleu.; Tetrastihurile iambice ale lui Teodor
Prodromul.; Alte lucrări ale lui Isidor Pelusiotul, Grigorie de Nazianz, Synesie de Cyrene,
Atanasie cel Mare și modele de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1371 Sec. XVIII (1734).; 57 fol. / Miscelaneu de slujbe religioase.
Ms.gr.B.A.R. 635(69) Sec. XVIII (1736).; 60 fol. / Miscelaneu. Lucrări
gramaticale și teologice.

464
 Ms.gr.B.A.R. 1284 Sec. XVIII (1736).; 160 fol. / Miscelaneu. Tipic bisericesc.;
Catehism.
Ms.gr.B.A.R. 636(274) Sec. XVIII (1738).; 463 fol. / Miscelaneu. Antonie din
Bizanț, lucrare numită Hristoethie.; Omilii a mai multor Părinți ai Bisericii.; Synesie de
Cyrene despre domnie.
Ms.gr.B.A.R. 195(393) Sec. XVIII (1744).; 267 pag. / Miscelaneu. Observații
sinoptice și cercetări la tratatul despre cer al lui TeofilCoridaleu.; Scurt tratat de logică.
Ms.gr.B.A.R. 1514 Sec. XVIII (1748).; 227 fol. / Miscelaneu. Sentințe morale din
diferiți poeți, fragment de Hristoitie, lucrări liturgice (Canoane la diferite sărbători),
teologie (omilii ale sfinților părinți cu caracter moral).
Ms.gr.B.A.R. 1425 Sec. XVIII (1749-1752).; 213 fol. / Miscelaneu. Lucrări
teologice.; Lucrări hagiografice.; Tâlcuire la canoanele celor opt glasuri.
Ms.gr.B.A.R. 1433 Sec. XVIII (1751).; 449 fol. / Miscelaneu. Introducere la toată
metoda logică a lui Aristotel, alcătuită de preotul Gheorghe Sugduris, din Ianina.; A prea
înţeleptului domn Teofil Coridaleu, care mai târziu prin haina sfântă călugărească s-a
numit Teodosie, expunere despre tipurile epistolare.; Laudă către prea măreaţa şi prea
cucernica împărăteasă doamna, doamna Ecaterina aII-a, de smeritul Daniil Monahul din
Patmos.; arta retorică despre răscoale cu unele pasagii din retorica lui Teofil Coridaleu. 3
cărţi. Titlurile corespund pinaxului (f.447v-448).; Alexandru Mavrocordat Exaporitul.
Rezumat al artei retorice, pe întrebări şi răspunsuri. 5 cărţi.; Retorica lui Meletie
Atenianul, cuprinzând despre felul cum trebuie scris un discurs>. Cuprinde 11 capitole
care corespund cu cele din pinax (f.449).
Ms.gr.B.A.R. 1385 Sec. XVIII (1751-1752).; 243 fol. / Miscelaneu. Elemnte de
gramatică.; Epistolar.; Lucrări teologice și filozofice.; Versuri în limba română.;
Însemnări fără importanță.
Ms.gr.B.A.R. 569(254) Sec. XVIII(1752).; 144 fol. / Miscelaneu teologic. Manual
despre erezii sau contra anabaptiștilor, alcătuit de Pangratios Demaros ierodiacon din
Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 1222 Sec. XVIII (1758).; 116 fol. / Miscelaneu. Texte din pateric.;
A lui Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului, istorie din Fiziolog despre animale.

465
 Ms.gr.B.A.R. 637(212) Sec. XVIII (1759).; 161 fol. / Miscelaneu. Diferite
cuvântări panegirice ale lui Ioan Avramios și predici la diferite sărbători alcătuite de mai
mulți.
Ms.gr.B.A.R. 638(304) Sec. XVIII (1759).; 332 fol. / Miscelaneu. Predici la
diferite sărbători bisericești, discursuri funebre, rețete medicale și o comedie în versuri
incompletă.
Ms.gr.B.A.R. 639(290) Sec. XVIII (1761).; 269 fol. / Miscelaneu. Diferite lucrări
teologice și scrisori.; Manual pe scurt, cuprinzând în câte feluri se deosebesc oamenii
între ei, și că deosebirile generale dintre ei sunt patru, deosebirea de credință, de limbă,
de moravuri și de viață.; Cuvinte panegerice și poezii.
Ms.gr.B.A.R. 640(44) Sec. XVIII (1761 – 1764).; 258 fol. / Miscelaneu. Teologie
(A sfântului Grigorie Teologul, fericirea diferitelor vieți.; Hristoitie a domnului Anton
Vizantie).; Despre tipurile epistolare ale lui TeofilCoridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 1224 Sec. XVIII (1763).; 325 fol. / Miscelaneu. Gramatică.;
Liturgică.; Teologie.
Ms.gr.B.A.R. 641(473) Sec. XVIII (1764 – 65).; 235 pag. / Miscelaneu. Scrierea
despre poetică a lui Alexandru Spanos.; Retorica lui TeofilCoridaleu.; Introducere la
metoda logică a lui Aristotel de preotul Gheorghe Sugduris din Ianina.; Apologie
ortodoxă a lui Gheorghe Koressios.;
Ms.gr.B.A.R. 196(583) Sec. XVIII (1767).; 189 fol. / Miscelaneu. Tratat de
gramatică (Despre acuzativul absolut).; A lui Toma Magistrul alegere pe alfabet de vorbe
atice.
Ms.gr.B.A.R. 642(584) Sec. XVIII (1768).; 131 fol. / Miscelaneu. Lucrare
hagiografică.; Tratat anonim de gramatică.; Teme greco-elene.; Începutul versurilor
iambice al lui Antonie, logofăt al Marii Biserici a lui Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 197(87) Sec. XVIII 1769).; 140 fol. / Miscelaneu. Lucrări ale lui
Toma D'Aquino.
Ms.gr.B.A.R. 643(73) Sec. XVIII (1769).; 160 fol. / Miscelaneu. O Istorie a
Bisericii Ortodoxe de Răsărit alcătuită de Meletie din Ianina.; Gramatică.; Scrisori.; Stil
epistolar.; Tratat despre encliticele grecești.; Serie de poezii în distihuri.

466
 Ms.gr.B.A.R. 644(283) Sec. XVIII (1770).; 158 fol. / Miscelaneu. Tratat de
retorică.; Manual de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 645(78) Sec. XVIII (1771).; 62 fol. / Miscelaneu. Istorie.; Teofrast,
caractere etice.
Ms.gr.B.A.R. 198(189) Sec. XVIII.; 66 fol. / Miscelaneu. Manual de artă metrică
a ierom. Gherasim VlahulCretanul și lucrarea despre ortografie a lui Teodor de Gaza.
Ms.gr.B.A.R. 199(207) Sec. XVIII.; 243 fol. / Miscelaneu. Epistole (Pahomie
Doxara și TeofilCoridaleu).; Introducere la logica lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 200(321) Sec. XVIII.; 57 fol. / Miscelaneu. Scurte extrase de prin
diferiți scriitori antici în special Xenofon.; Câteva însemnări ale lui Apollonie.
Ms.gr.B.A.R. 201(350) Sec. XVIII.; 53 fol. / Miscelaneu. Tratat de prozodie și
metrică greacă; Metrică în versuri.
Ms.gr.B.A.R. 202(373) Sec. XVIII.; 215 fol. / Miscelaneu. Teme elinești și
neogrecești.; Începuturile Ciropediei lui Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 214(647) Sec. XVIII.; 211 fol. / Miscelaneu. Tratat de gramatică.;
Despre sintaxa gramaticală a lui Alexandru dragomanul din Bizanț.; Manualul de artă
metrică a ieromonahului Gherasim Vlahuldin Creta, profesor și ierochirix.
Ms.gr.B.A.R. 705(345) Sec. XVIII (1771).; 248 fol. / Miscelaneu. Verbele
curente ale Judecătorului Salonicului Harmenopoulos, Istoriile Sfântului Grigorie
Teologul, versurile politice adresate sfântului Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei,
adunare de diferite istorii elinești, lucrarea lui TeofilCoridaleu despre lume și părțile ei,
scrisori de la patriarhi cu diferite ocazii.
Ms.gr.B.A.R. 570(192) Sec. XVIII(1772).; 62 fol. / Miscelaneu teologic. O
polemică referitoare la faptul că doar preoții au voie să slujească în orașe, nu și călugării.;
Despre împărtășirea deasă cu Sfintele Taine.
Ms.gr.B.A.R. 646(672) Sec. XVIII (1774).; 1282 pag. / Miscelaneu. Cuvine ale
Sfântului Vasile cel Mare (Cuvânt către tineri.; Cuvânt la Adam).; Literatură diversă
(Constantin Daponte, Lucian de Samosata și Psellos).
Ms.gr.B.A.R. 571(148) Sec. XVIII(1776).; 222 fol. / Miscelaneu teologic.
Comentarii la Evanghelii alcătuite de Gheorghe Coressi.; Traducere la Cântarea
cântărilor a lui Matei Cantacuzino.

467
 Ms.gr.B.A.R. 1516 Sec. XVIII (1776).; 98 fol. / Miscelaneu. Cugetări, lucrări
liturgice.
Ms.gr.B.A.R. 1202 Sec. XVIII (1780-1782).; 292 fol. / Miscelaneu. Lucrări
teologice.; Sentințe morale.; Lucrări liturgice.; Lucrări filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 647(402) Sec. XVIII (1780 – 83).; 786 pag. / Miscelaneu. Lucrarea
despre tineri a lui Ignatios Schevofilaxul.; Despre manierele elegante (cod de maniere) a
lui Antonios profesor la Constantinopol.; Dialogurile morților ale lui Lucian.; Omilii ale
câtorva sfinți părinți ai Bisericii.; Texte neogrecești cu traducerea lor în greaca veche.;
Temele din gramatica lui Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 572(43) Sec. XVIII(1781).; 90 pag. / Miscelaneu teologic. Pateric.;
Rugăciune în versuri politice.
Ms.gr.B.A.R. 648(427) Sec. XVIII (1782).; 576 pag. / Miscelaneu. Scrisori.;
Hrisovul școlii din București.; Teme eleno-grecești.; Traducerea Iliadei lui Homer de
ierod. Neofit.
Ms.gr.B.A.R. 649(364) Sec. XVIII (1782).; 278 fol. / Miscelaneu. Lucrări ale
Sfinților Părinți ai Bisericii (Grigorie Teologul – Cuvânt funebru al acestuia).
Ms.gr.B.A.R. 1423 Sec. XVIII (1782).; 182 fol. / Miscelaneu. Elemente de
Aritmetică şi Geografie, pe scurt şi armonios alcătuite şi delimitate de preasfinţitul,
preaînţeleptul şi preaînvăţatul chir chir Nichifor Theotokis din Corfu; cu o adăugire
necesară a explicării logaritmilor lui Gafent, geometru practician german, cronologia
domnitorilor Moldovei ş.a.; Νichifor Theotokis, elemente de Aritmetică.; Interpretare la
cartea de logaritmi a lui Gafent, tradusă din limba germană în limba greacă.; Privire
generală statistico-geografică a Monarhiei ereditare a Prusiei.
Ms.gr.B.A.R. 650(424) Sec. XVIII (1783).; 320 pag. / Miscelaneu. Prima
rapsodie a lui Homer.; Grigorie Teologul despre căile vieții.; Teme elino-grecești.
Ms.gr.B.A.R. 672(172) Sec. XVIII (1783 – 1785).; 280 fol. / Miscelaneu.
Exerciții gramaticale.; Despre renunțare și despre tăierea poftelor și cum trebuie să
trăiască cineva viața ascetică, și că pentru acest scop este bine și folositor să se servească
de un conducător experimentat adică de un părinte spiritual spre a învăța virtutea și
munca grea de împlinit a artei ascetice și despre credință către părinții spirituali și despre

468
priveliștea luminii, de care orice suflet fiind luminat înaintează întru dragostea lui
Dumnezeu.
Ms.gr.B.A.R. 1532 Sec. XVIII (1783).; 109 fol. / Miscelaneu. Modele de
preziceri.; Despre cutremure.; Calendar.; Despre cercul zodiacal.; Vrontologhion.
Ms.gr.B.A.R. 651(242) Sec. XVIII (1784) / 392 fol. / Miscelaneu. Explicații la
discursurile lui Demostene.; Traducerea lui Neofit Kavsokalivitul la discursul lui Synesie
de Cyrene despre domnie.; Mai multe predici din Sfinți Părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 1393 Sec. XVIII (1784).; 470 fol. / Teofan Ceranicus, arhiepiscopul
Tauromeniei. Omilii la Evangheliile duminicale și la sărbătorile de peste tot anul.
Ms.gr.B.A.R. 652(182) Sec. XVIII (1785).; 288 fol. / Miscelaneu. Scrisori ale lui
Maxim Margunios (194 de scrisori).; Laude compuse de preaînțeleptul profesor Teodor
de la școala din București.; Epistole ale profesorului Neofit Kavsokalivitul.
Ms.gr.B.A.R. 653(423) Sec. XVIII (1786 – 1789).; 850 pag. / Miscelaneu.
Traducerea colecției de scrisori a lui Synesie de Cyrene făcută de profesorul Daniil din
Patmos.; Traducerea lucrării despre domnie a lui Synesie de Cyrene făcută de profesorul
Daniil din Patmos.; Traducerea lucrării despre amiciție a lui Themistie făcută de Daniil
din Patmos.; Discursul panathenaic al lui Socrate.
Ms.gr.B.A.R. 1029 Sec. XVIII (1788).; 103 fol. / Miscelaneu. - Opera ce a scris
preaînvăţatul chir Nicolae Spătarul Moldovlahul, care a fost primul tălmăcitor al
Împărăţiei preafericite a Ruşilor, care ca să întrebuinţez vorbele lui Omer a cunoscut
oraşele şi obiceiurile multor oameni şi pentru iubirea călătoriei a trecut munţi umbroşi şi
mare zgomotoasă. Care tratează despre păgânul Mahomed şi despre Papa, cine este şi
care este imperiul lor. De curând s-a scris de Nicolae în anul 1788 de la Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 654(90) Sec. XVIII (1788).; 129 fol. / Miscelaneu. Istorie (
Ecaterina a II-a adică istoria sinoptică a imperiului rusesc de la începutul lui până la anul
de față.; Despre începutul și înființarea puternicului imperiu al Rușilor).
Ms.gr.B.A.R. 657(15) Sec. XVIII (1788 – 1789).; 456 fol. / Miscelaneu.
Filozofie (Themistie filozoful, Socrate, Lucian de Samosata, Plutarh, Hesiod).;
Dialogurile morale ale lui Grigorie Teologul.; Grigorie Teologul despre căile vieții.;
Retorica lui Agapetos.; Teologie (Ghenadie patriarhul Constantinopolului, îndrumare
către tineri).; Exerciții gramaticale.

469
 Ms.gr.B.A.R. 576(166) Sec. XVIII.; 95 fol. / Miscelaneu teologic. Ale fericitului
Augustin paralele între cele zece porunci și cele zece plăgi egiptene; cu ce rană este lovit
cel care a călcat o anume poruncă.; Rugăciuni de Marcu Eugenicul mitropolit al
Efesului.; A fericitului Augustin despre cele 12 trepte ale abuzului.
Ms.gr.B.A.R. 577(190) Sec. XVIII.; 236 fol. / Miscelaneu teologic. Capitole
adresate latinilor, alcătuite de Mitropolitul Efesului Marcu Eugenicul.; A preafericitului și
cu adevărat preaînțeleptului domn Nicolae Cavasila, despre viața întru Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 578(213) Sec. XVIII.; 372 fol. / Miscelaneu teologic. Compendiu
pe alfabet a tuturor chestiunilor cuprinse în sfintele și dumnezeieștile canoane, lucrare
muncită și compusă de foarte smeritul între ieromonahi Matei Vlastaris.; Rugăciune a
patriarhului din Constantinopol Neofit pentru iertarea păcatelor unui oarecare Mihai.
Rugăciunea este iscălită de Partenie al Cezareei.
Ms.gr.B.A.R. 580(341) Sec. XVIII.; 121 fol. / Miscelaneu teologic. Testamentul
patriarhului Iacob către cei 12 patriarhi, fii săi, după moarte.; A lui Gavriil ierodiaconul,
fost din neamul Iudeilor, din renumitul Peloponez din Vechea Patras, vestea
testamentelor celor 12 fii ai patriarhului Iacob, tradusă din limba iudaică în cea greacă.
Ms.gr.B.A.R. 581(374) Sec. XVIII.; 205 fol. / Miscelaneu teologic. Slujba Acatist
a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu traduse în limba greacă de către ieromonahul
Meletie Kallona din Creta.; Mărturisirea ortodoxă a Bisericii Sobornicești și Apostolice
de Răsărit.
Ms.gr.B.A.R. 587(667) Sec. XVIII.; 276 fol. / Miscelaneu teologic. Colecție de
canoane bisericești.; Un tratat de teologie polemică despre natura lui Dumnezeu, în formă
de dialog între un turc și un creștin.
Ms.gr.B.A.R. 671(164) Sec. XVIII.; 146 fol. / Miscelaneu istoric. Studiu. Ce
vorbe ar fi spus Mazepa după răscoală și război.; Studiu. Ce vorbe ar fi spus împăratul
Petru Alexievici lui Mazepa.; Convorbirea marelui dragoman Panaghiote creștinul, cu un
oarecare Vani musulmanul.; Istoria domnilor Ungrovlahiei, câți au domnit din timpul
când a venit Radu Voievod numit Negru, care s-a coborât din Ungaria și a venit în
Ungrovlahia cu armate și a gonit pe Tătarii care locuiau în țară și a fost primul domn la
1290 de la pogorârea lui Hristos.

470
 Ms.gr.B.A.R. 673(175) Sec. XVIII.; 148 fol. / Miscelaneu. Un număr foarte mare
de notițe scurte.; O scrisoare a lui Hrisant Notara către domnul Andronache.
Ms.gr.B.A.R. 674(184) Sec. XVIII.; 255 fol. / Miscelaneu. Mai multe lucrări
teologice.; Rețete medicale.; Manual de metrică a lui Gherasim Vlahul din Creta.; Despre
genul epistolar.
Ms.gr.B.A.R. 675(185) Sec. XVIII.; 145 fol. / Miscelaneu istorico-teologic. A lui
Nikokles despre domnie.; Mai multe predici din diferiți Sfinți Părinți.
Ms.gr.B.A.R. 676(187) Sec. XVIII.; 398 fol. / Miscelaneu teologico-filozofic.
Predici ale mai multor Sfinți Părinți ai Bisericii.; Al lui Libaniu sofistul subiectul la
primul discurs olintiac al lui Demostene.
Ms.gr.B.A.R. 677(188) Sec. XVIII.; 313 fol. / Miscelaneu teologico-istoric.
Chestiuni teologice amestecate cu sentințe morale.; Despre puternica împărăție a turcilor
a domnului Alexandru Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 678(199) Sec. XVIII.; 122 fol. / Miscelaneu. Lucrări hagiografice,
teologice, hrisoave și predici moralicești.
Ms.gr.B.A.R. 679(203) Sec. XVIII.; 33 fol. / Miscelaneu. Diferite socoteli fără
valoare și însemnări lexicale (expresii grecești).
Ms.gr.B.A.R. 680(208) Sec. XVIII.; 554 fol. / Miscelaneu. Scrisorile morale ale
lui Teofilact de Samosata, texte din diferiți filozofi, lucrări teologice din diferiți Sfinți
Părinți ai Bisericii, Canoane (cântări) bisericești sub formă de tropare.; Dialogurile
morților ale lui Lucian (câteva).
Ms.gr.B.A.R. 681(215) Sec. XVIII.; 155 fol. / Miscelaneu. Scrieri teologice și
filozofice culese de un oarecare Panagiotes
Ms.gr.B.A.R. 682(216) Sec. XVIII.; 300 fol. / Miscelaneu. Ale preaînțeleptului
domn TeofilCoridaleu explicații sumare și cercetări la scrierea despre cer.; A
preaînțeleptului Exaporit explicare la scrierea lui Aristotel despre naștere și moarte.
Ms.gr.B.A.R. 683(217) Sec. XVIII.; 146 fol. / Miscelaneu. Scrisori ale lui
Alexandru Mavrocordat, Dimitrie Moruzi, Nicolae Șuțu și Beizade Alexandru.
Ms.gr.B.A.R. 684(221) Sec. XVIII.; 95 fol. / Miscelaneu. Glosar elinesc.; O serie
de scrisori către adresanți necunoscuți.

471
 Ms.gr.B.A.R. 685(228) Sec. XVIII.; 216 fol. / Miscelaneu. Discursuri ale
Sfântului Grigorie Teologul.; Trei rapsodii ale lui Homer.
Ms.gr.B.A.R. 686(233) Sec. XVIII.; 392 fol. / Miscelaneu teologico-istoric.
Predici de la mai mulți Părinți ai Bisericii.; A lui Synesie către împăratul Arcadie despre
domnie.; Traducerea omilie lui Vasile cel Mare despre tineri.
Ms.gr.B.A.R. 688(243) Sec. XVIII.; 358 fol. / Miscelaneu teologic. Predici ale
mai multor Sfinți Părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 689(246) Sec. XVIII.; 182 fol. / Miscelaneu. Predici ale Sfântului
Maxim Mărturisitorul.; Introducere la metoda logică a lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 690(266) Sec. XVIII.; 138 fol. / Miscelaneu. Extrase din lucrările
lui Teofilact de Samosata.; Socoteli, însemnări și explicații la slujbe bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 691(272) Sec. XVIII.; 152 fol. / Miscelaneu teologic. Lucrări
teologice ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, Ioan Gură de Aur.; Scrisori ale călugărului
Nil.
Ms.gr.B.A.R. 693(276) Sec. XVIII.; 546 fol. / Miscelaneu. Predici ale Sfântului
Grigorie Teologul, Niceta Stithatul.; Filotei Parerga (incomplet).
Ms.gr.B.A.R. 694(278) Sec. XVIII.; 108 fol. / Miscelaneu. Actul de fondare al
Mănăstirii Maicii Domnului Petritziotissa.; Actul constitutiv al Sinodului duhovnicesc
din porunca împăratului Petru I al Rusiei.
Ms.gr.B.A.R. 695(286) Sec. XVIII.; 123 fol. / Miscelaneu. Comentarii la
scrisorile Pauline.; Apoftegme ale înțelepților păgâni.; Culegere din Economica lui
Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 696(297) Sec. XVIII.; 257 fol. / Miscelaneu. Nomocanon tradus de
Gheorghe din Trapezunt, având o serie de legi și porunci bisericești, făcut din ordinul lui
Nicolae Mavrocordat.
Ms.gr.B.A.R. 697(300) Sec. XVIII.; 116 fol. / Miscelaneu. Distihuri elegiace la
Adormirea Maicii Domnului.; Din scrisorile lui Synesie de Cyrene (incomplet).
Ms.gr.B.A.R. 699(316) Sec. XVIII.; 254 fol. / Miscelaneu. Scrisori ale Sfântului
Vasile cel mare, Isidor Pelusiotul, Teofilact de Samosata, Culegere de istorii ale Sfântului
Grigorie Teologul, versuri pitagoreice.

472
 Ms.gr.B.A.R. 701(323) Sec. XVIII.; 123 fol. / Miscelaneu. Chestiuni teologice.;
Despre lupta lui Gog cu Magog.
Ms.gr.B.A.R. 702(325) Sec. XVIII.; 171 fol. / Miscelaneu. Colecție de teme
elino-grecești.; Cuvântări la diferite sărbători ale lui Constantin Nicolae Voievod către
diferiți.; Modele de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 704(334) Sec. XVIII.; 134 fol. / Miscelaneu. Scrisorile lui Phalaris,
câteva scrisori ale lui Nicolae Alexandru domnul Ungrovlahiei și ale lui Mitriade către
regele Mitriade, nepotul său.; Altă serie de scrisori ale lui Brutus.
Ms.gr.B.A.R. 706(347) Sec. XVIII.; 48 fol. / Miscelaneu. Tratat despre pedeapsa
excomunicării preasfântului Papa Paul al V-lea compus de Fra Paul.; Cuvânt parenetic
compus înțelept, ca să nu dăm crezare calomniilor.
Ms.gr.B.A.R. 707(372) Sec. XVIII.; 243 fol. / Miscelaneu. Georgios Lekapinos
despre sintaxa numelor.; Gramatică pe întrebări și răspunsuri a lui Constantin Laskaris.;
Capetele filozofice ale Sfântului Ioan Damaschin.
Ms.gr.B.A.R. 743(201) Sec. XVIII – XIX.; 119 fol. / Miscelaneu. Predici ale mai
multor Sfinți Părinți ai Bisericii (Andrei Episcopul Cretei, Teofilact al Bulgariei, Ioan
Gură de Aur, Iosif arhiepiscopul Salonicului, Grigorie arhiepiscopul Salonicului, Ioan
mitropolitul Euhaiților, Arcadie din Cipru).
Ms.gr.B.A.R. 53(574) Sec. XVI.; 483 pag. / Miscelaneu. Scurt tratat de logică a
lui Nicephoros Blemmydes.; Explicări la filozofie ale lui Dimitrie Chomatianos.; Teodor
Prodromos filozoful, explicare la cartea a doua a tratatului apodeictic al lui Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 203(383) Sec. XVIII.; 228 pag. / Miscelaneu. Tratat de fizică
compus de dascălul Teodor Anastasie Kavaliotis din Moscopole.; Metafizica compusă de
protoiereul Teodor Anastasie Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 204(389) Sec. XVIII.; 1214 pag. / Miscelaneu. Enciclopedie
generală a tuturor științelor: Gramatică, Retorică, Dialectică, Logică, Fizică, Metafizică,
Teologie, Filozofie practică (Morală), Economie, Politică, Medicină.; Vocabular în trei
limbi, greacă, italiană, arabă.
Μs.gr.B.A.R. 205(425) Sec. XVIII.; 604 pag. Miscelaneu. Metodele gramaticale
ale lui Maxim Planudes.; Reguli gramaticale pe alfabet culese din poeți și logografi.

473
 Ms.gr.B.A.R. 206(441) Sec. XVIII.; 344 pag. / Miscelaneu. Manuscris care
cuprinde subiecte de: Retorică, etică, economie, politică și logică.; Introducere în arta
retorică a lui Coridaleu din Atena.
Ms.gr.B.A.R. 207(443) Sec. XVIII.; 130 pag. / Miscelaneu. Conține un număr
foarte mare de notițe lexicale, grecești, latinești și turcești, precum și o listă de cărți
grecești și latine.
Ms.gr.B.A.R. 208(474) Sec. XVIII.; 901 pag. / Miscelaneu. Rzumat sinoptic al
tratatului despre cer al lui Coridaleu.; Explicare la scrierea lui Aristotel despre naștere și
pieire.
Ms.gr.B.A.R. 209(513) Sec. XVIII.; 330 pag. / Miscelaneu. Conține tratate de
politică, logică și fizică.
Ms.gr.B.A.R. 210(520) Sec. XVIII.; 178 pag. / Miscelaneu. Introducere la metoda
logică a lui Aristotel.; Introducere la aritmetică a lui Nicomah Gherasim.; Primul element
al lui Euclid.
Ms.gr.B.A.R. 211(529) Sec. XVIII.; 178 pag. / Miscelaneu. Retorica, etica și
economia domnitorului.;
Ms.gr.B.A.R. 212 (544) Sec. XVIII.; 472 pag. / Miscelaneu. Regulile gramaticale
ale lui Visarion Macri din Ianina.; Despre sintaxa gramaticală a lui Alexandru din
Constantinopol, mare retor.; Metoda dialectică a lui Ilarion Cigala din Cipru.; Un tratat
anonim de gramatică.; Manualul de artă metrică a ieromonahului Gherasim Vlahuldin
Creta.
Ms.gr.B.A.R. 213 (616) Sec. XVIII.; 141 pag. / Miscelaneu. Sintaxa gramaticală a
lui Alexandru Mavrocordat.; Pildele înțeleptului Solomon și Sofia Sirah.
Ms.gr.B.A.R. 708(395) Sec. XVIII.; 160 pag. / Miscelaneu. Comentariu la
canoanele bisericești a lui Cosma și Ioan făcută de filozoful Teodor Prodromos.;
Fragment dintr-un nomocanon.
Ms.gr.B.A.R. 709(406) Sec. XVIII.; 1366 pag. / Miscelaneu. Capitolele
parenetice ale lui Agapetos, versuri la Focilide, la Pitagora, Sentințele exhortative ale lui
Caton Romanul, Cântări sub formă de canon la diferite sărbători, Hecuba lui Evripide,
patru rapsodii ale lui Homer, Viața Sfântului Lucian, Epistolele lui Synesie de Cyrene cu

474
traducerea lor, Discursul plataic al lui Platon, Dialogurile lui Platon, Omilii ale Sfântului
Grigorie de Nazianz, exerciții de școală.
Ms.gr.B.A.R. 710(408) Sec. XVIII.; 230 fol. / Miscelaneu teologic. Omilii ale
Sfântului Ioan Gură de Aur și ale altor părinți ai Bisericii.
Ms.gr.B.A.R. 711(410) Sec. XVIII.; 126 fol. / Miscelaneu. Omilii la diferite
sărbători bisericești și cuvântări panegirice.
Ms.gr.B.A.R. 712(413) Sec. XVIII.; 211 pag. / Miscelaneu. Modele și tipuri de
scrisori.; Omilii ale Sfântului Grigorie de Nazianz.; Despre visul lui Lucian de Samosata.
Ms.gr.B.A.R. 714(439) Sec. XVIII.; 242 pag.; Miscelaneu. Tratat de retorică al lui
Coridaleu.; Două combateri, una adresată lui Arie și cealaltă lui Alois Andrutzes din
Cipru.
Ms.gr.B.A.R. 715(450) Sec. XVIII.; 208 pag. / Miscelaneu. Manual despre
cantitatea silabelor vorbirii al ierom. Anastasie Gordios.; Calendar.; Tratat teologic al
unui anonim.
Ms.gr.B.A.R. 716(451) Sec. XVIII.; 1184 pag. / Miscelaneu. Teme greco-eline.;
Sentințele parenetice ale lui Caton.; Despre cantitatea silabelor a ierom. Anastasie
Gordios.; Reguli gramaticale ale lui Constantin Laskaris.; Discursuri ale lui Nikokles.;
Teofil Coridaleu despre expunerea tipurilor epistolare.; Scrisorile lui Synesie de Cyrene.;
Omilii bisericești ale mai multor părinți ai Bisericii.; Canoanele Sfântului Ioan
Damaschin.; Un număr mare de epigrame probabil din Antologia palatină.
Ms.gr.B.A.R. 717(457) Sec. XVIII.; 268 pag. / Miscelaneu. Cuprinde: Un discurs
funebru la moartea lui Nicolae Mavrocordat, un tratat de meteorologie al lui Ioannikios
Markoras din Kekryra, o cuvântare a domnului Gheorghe din Trapezunt la moartea
domnișei lui Nicolae voievod, epigramele funerare ale lui Grigorie Teologul la Vasile cel
Mare, epigramele în tetrastihuri ale lui Ioan Geometres.; Retorica domnului.
Ms.gr.B.A.R. 718(459) Sec. XVIII.; 684 pag. / Miscelaneu. Cugetările lui
Alexandru Mavrocordat, scrisoare a Patriarhului Fotie al Constantinopolului.; Tratat
despre astrologia critică.; Șirul reflecțiilor despre fizică.; Revista episodică a ereziilor din
filozofie și despre varietatea dogmelor printre cei vechi.
Ms.gr.B.A.R. 719(460) Sec. XVIII.; 455 pag. / Miscelaneu. Mai multe lucrări ale
lui Lucian de Samosata (Despre vis, Judecata vocalelor, Judecata zeițelor, Timon sau

475
mizantropul, Dialogurile morților).; Versurile iambice ale lui Grigorie Teologul.;
Scrisorile lui Synesie de Cyrene către împăratul Arcadie.; Scurt tratat despre Sfântul Duh.
Ms.gr.B.A.R. 720(462) Sec. XVIII.; 842 pag. / Miscelaneu. Chestiuni de
enciclopedie adunate de prin diferiți profesori de cătrea Emanuil judecătorul.; Omilii ale
Sfântului Grigorie de Nazianz.; Câteva lucrări ale lui Lucian.; Canoane bisericești
(cântări) ale Sfântului Ioan Damaschin al cărui acrostih este în versuri elegiace.
Ms.gr.B.A.R. 721(472) Sec. XVIII.; 254 pag. / Miscelaneu. Plutos al lui
Aristofan.; Tabloul lui Cebes din Teba.; Sentințele parenetice în distihuri ale lui Caton
Romanul.; Discrus funebru al lui Grigorie Teologul la Pulcheria.; Cuvântarea lui
Themistie despre plăcerea de a asculta.
Ms.gr.B.A.R. 722(475) Sec. XVIII.; 482 pag. / Miscelaneu. Tratat teologic cu
privire la întruparea lui Iisus Hristos.; Mai multe cuvântări funebre în număr de nouă ale
unor diferite personalități bisericești și didactice ale vremii (secolul XVIII).; Răspunsuri
la diferite scrisori.; Predici la diferite sărbători bisericești.; Comentarii șa diferite canoane
religioase (cântări).; O erminie la un dicton evanghelic.; Diferite întrebări teologice ale
lui Ioan Cariofil.
Ms.gr.B.A.R. 723(482) Sec. XVIII.; 470 pag. / Miscelaneu. Omilii la diferite
sărbători ale mai multor părinți ai Bisericii.; Antologie din cartea numită „Raiul”.;
Erminii de ordin liturgic și tipiconal.; Imnuri ce se cântă la Născătoarea de Dumnezeu
compuse de retorul Emanuil.
Ms.gr.B.A.R. 724(496) Sec. XVIII.; 406 pag. / Miscelaneu. Predici a unor Sfinți
Părinți ai Bisericii.; Istoriile Sfântului Grigorie teologul la moartea Sfântului Vasile cel
Mare.; Culegere de proverbe grecești și medievale, pe alfabet, culese din diferite cărți
filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 725(503) Sec. XVIII.; 228 pag. / Miscelaneu. Viața scriitorului de
mituri Esop, compusă de Maxim Planudes (Fabulele lui Esop).; Dialogurile zeilor de
Lucian.; Discursul lui Socrate despre pace (Incomplet).; Hecuba lui Evripide.
Ms.gr.B.A.R. 726(511) Sec. XVIII.; 861 pag. / Miscelaneu. Sentințele exhortative
ale lui Caton Romanul.; Miturile lui Esop.; Scrierea Tabloul lui Cebes.; Descrierea
retorică a lui Libaniu.; Apoftegme ale filozofilor culese de Diogenes Laertios.; Omilii ale
Sfântului Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare la diferite sărbători bisericești.; Discurs al

476
lui Libanie despre solie.; Slujbe și canoane bisericești ale Sfântului Ioan Damaschin.;
Diverse notițe, românești și grecești.
Ms.gr.B.A.R. 727(512) Sec. XVIII.; 861 pag. / Miscelaneu. Cinci cuvântări ale lui
Teofan mitropolitul de Niceea.; Propuneri ale aceluiași.; Chestiunile dogmatice ale unuia
Pavel.; Scrisori ale aceluiași despre răbdare.; Tălmăcirea domnului Ioan la al treilea
capitol eclesiastic.; Scrisori ale Sfântului Dionisie Areopagitul, episcopul Atenei.
Ms.gr.B.A.R. 729(538) Sec. XVIII.; 210 pag. / Miscelaneu. Introducerea la
astrologie a lui Paul din Alexandria.; Tratat despre astrologia critică.; Scrierile
astronomice după Ptolemei ale preafericitului arhiepiscop al Ciprului Ilarion Cigala,
despre sferă.; Ale aceluiași despre paște.
Ms.gr.B.A.R. 730(540) Sec. XVIII.; 200 pag. / Miscelaneu. Cartea întâi a lui
Teodoret de Cir despre pronie.; Notițe lexicale și gramaticale.; Predici ale Sfântului Ioan
Gură de Aur și Vasile cel Mare.; Însemnări gramaticale, lexicale, poezii și alte note fără
valoare de diferite mâini.
Ms.gr.B.A.R. 731(542) Sec. XVIII.; 200 pag. / Miscelaneu. Fabulele lui Esop.;
Strofe de patru versuri ale Elenului Gabrios.
Ms.gr.B.A.R. 732(543) Sec. XVIII.; 202 pag. / Miscelaneu. Elemente de retorică.;
Silogismele greșite.; Omilie a lui Ioan Gură de Aur la Adormirea Maicii Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 733(552) Sec. XVIII.; 88 pag. / Miscelaneu. Vocabular gramatic,
istoric și teologic al Octoihului.; Începutul capitolelor parenetice ale lui Agapetos.
Ms.gr.B.A.R. 734(557) Sec. XVIII.; 376 pag. / Miscelaneu. Rezumat despre fizică
a lui Simeon Seth.; A aceluiași despre folosința corpurilor cerești.; Despre univers a lui
Ioan Skylitzes.; Cuvânt panegeric la Constantin Brâncoveanu.; Rezumat al lucrării lui
Synesie de Cyrene despre domnie.; A lui Synesie către împăratul Arcadie.; Lucrare a lui
Teofilact al Bulgariei către principele imperial Constantin.
Ms.gr.B.A.R. 735(575) Sec. XVIII.; 716 pag. / Miscelaneu. Teme greco-eline.;
Culegere de diferite vorbe.; Cheia visurilor pe alfabet a lui Tarasie patriarhul
Constantinopolului.
Ms.gr.B.A.R. 736(581) Sec. XVIII.; 460 pag. / Miscelaneu. Lucrarea „Masa
spirituală” a lui Chesarie Daponte.; Imn către Maica Domnului.; Hrisoavele mănăstirii
Xeropotamos.; Rugăciune a lui Chesarie Daponte când tătarii au călcat Moldova.

477
 Ms.gr.B.A.R. 737(587) Sec. XVIII.; 684 pag. / Miscelaneu. Expunere despre
tipurile epistolare ale lui TeofilCoridaleu.; Scrisoare a aceluiași către Chiril patriarhul
Constantinopolului.; Scrisori ale unor greci.; Scrisori ale lui Maxim Margunios în număr
de 26.; Epistole ale lui Mihail Psellos.; Scrisoarea împăratului Iulian Apostatul către
Vasile cel Mare.; Metodă a cuvântării eclesiastice compusă de Bălan din Ianina.; Mici
capitole cu caracter oratoric.; Mici anecdote, povestiri, însemnări, poezioare în greaca
modernă fără nici o legătură între ele.; Scrisori de la anonimi.; Expresii stilistice utilizate
în scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 738(606) Sec. XVIII.; 456 pag. / Miscelaneu. Caiet de însemnări.;
Un foarte mare număr de scurte extrase din diferiți scriitori precum: Sfântul Mitrofan,
Gheorghe Hrysokokkos, Libaniu, Diodor din Sicilia, Constantin Manasses, un anonim,
Eustatie Macremvolites, Alexandru (istoricul?).; Descrierea mucenicilor.; Mnaual
epistolar cuprinzând modele de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 741(671) Sec. XVIII.; 174 pag. / Miscelaneu. Tratat de geometrie.;
Două slujbe bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 745(414) Sec. XVIII.; 69 pag. / Miscelaneu. Discursuri și scrisori
ale arhimandritului Grigorie.; Grigorie Teologul, cuvântare către Grigorie episcopul de
Nyssa, fratele lui Vasile cel Mare.
Ms.gr.B.A.R. 862 Sec. XVIII.; 226 fol. / Miscelaneu. Scrisori diverse.; Un număr
foarte mare de note, notițe, extrase scrisori, în limba greacă și franceză, fără legătură între
ele.
Ms.gr.B.A.R. 868 Sec. XVIII.; 393 fol. / Miscelaneu. Fizica lui Coridaleu.; Tratat
anonim de metafizică.
Ms.gr.B.A.R. 882 Sec. XVIII.; 208 fol. / Miscelaneu de literatură teologică şi
laică.
Ms.gr.B.A.R. 897 Sec. XVIII.; 69 fol. / Miscelaneu de literatură teologică,
medicală şi laică.
Ms.gr.B.A.R. 594(508) Sec. XIII.; 337 pag. / Miscelaneu. Bombicin. Poezii
anonime.; Versuri la sfinții fără de arginți.; Poezie în trimetri iambici.; O serie de scrisori
către diferiți în care sunt tratate diferite chestiuni teologice.

478
 Ms.gr.B.A.R. 595(377) Sec. XIII.; 702 pag. / Miscelaneu teologic. Pergament.
Omilii ale mai multor scriitori bisericești printre care Ioan Damaschin și Fotie.
Ms.gr.B.A.R. 139 (541) Sec. XVIII.; 158 pag. / Despre regulile numelor și
verbelor; Nou tratat de gramatică scris de diferiți.
Ms.gr.B.A.R. 364(398) Sec. XVIII.; 208 fol. / Tratat de teologie dogmatică și polemică.
Ms.gr.B.A.R. 582(382) Sec. XVIII.; 719 pag. / Miscelaneu teologic. Manuscrisul
cuprinde scrieri teologice și în cea mai mare parte comentarii și explicații la diferite părți
din Vechiul și Noul Testament, scris de Gheorghe Coressi.
Ms.gr.B.A.R. 584(565) Sec. XVIII.; 141 fol. / Miscelaneu teologic.
Chiriacodromion. Învățături la toate Duminecile Postului Mare.
Ms.gr.B.A.R. 585(608) Sec. XVIII.; 250 pag. / Miscelaneu teologic. Cuprinde
slujbe, Evanghelii și rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 713(436) Sec. XVIII.; 79 fol. / Miscelaneu. Glosar greco-turc.;
Lista vizirilor.; Lista patriarhilor de la 1454 – 1757.; Lista sultanilor de la 1299 – 1757.
Ms.gr.B.A.R. 714(439) Sec. XVIII.; 242 pag. / Miscelaneu. Tratat de retorică al
lui Coridaleu.; Două combateri, una adresată lui Arie și cealaltă lui Alois Andrutzes din
Cipru.
Ms.gr.B.A.R. 715(450) Sec. XVIII.; 208 pag. / Miscelaneu. Manual despre
cantitatea silabelor vorbirii al ierom. Anastasie Gordios.; Calendar.; Tratat teologic al
unui anonim.
Ms.gr.B.A.R. 716(451) Sec. XVIII.; 1184 pag. / Miscelaneu. Teme greco-eline.;
Sentințele parenetice ale lui Caton.; Despre cantitatea silabelor a ierom. Anastasie
Gordios.; Reguli gramaticale ale lui Constantin Laskaris.; Discursuri ale lui Nikokles.;
Teofil Coridaleu despre expunerea tipurilor epistolare.; Scrisorile lui Synesie de Cyrene.;
Omilii bisericești ale mai multor părinți ai Bisericii.; Canoanele Sfântului Ioan
Damaschin.; Un număr mare de epigrame probabil din Antologia palatină.
Ms.gr.B.A.R. 717(457) Sec. XVIII.; 268 pag. / Miscelaneu. Cuprinde: Un discurs
funebru la moartea lui Nicolae Mavrocordat, un tratat de meteorologie al lui Ioannikios
Markoras din Kekryra, o cuvântare a domnului Gheorghe din Trapezunt la moartea
domnișei lui Nicolae voievod, epigramele funerare ale lui Grigorie Teologul la Vasile cel
Mare, epigramele în tetrastihuri ale lui Ioan Geometres.; Retorica domnului.

479
 Ms.gr.B.A.R. 718(459) Sec. XVIII.; 684 pag. / Miscelaneu. Cugetările lui
Alexandru Mavrocordat, scrisoare a Patriarhului Fotie al Constantinopolului.; Tratat
despre astrologia critică.; Șirul reflecțiilor despre fizică.; Revista episodică a ereziilor din
filozofie și despre varietatea dogmelor printre cei vechi.
Ms.gr.B.A.R. 719(460) Sec. XVIII.; 455 pag. / Miscelaneu. Mai multe lucrări ale
lui Lucian de Samosata (Despre vis, Judecata vocalelor, Judecata zeițelor, Timon sau
mizantropul, Dialogurile morților).; Versurile iambrice ale lui Grigorie Teologul.;
Scrisorile lui Synesie de Cyrene către împăratul Arcadie.; Scurt trata despre Sfântul Duh.
Ms.gr.B.A.R. 721(472) Sec. XVIII.; 254 pag. / Miscelaneu. Plutos al lui
Aristofan.; Tabloul lui Cebes din Teba.; Sentințele parenetice în distihuri ale lui Caton
Romanul.; Discrus funebru al lui Grigorie Teologul la Pulcheria.; Cuvântarea lui
Themistie despre plăcerea de a asculta.
Ms.gr.B.A.R. 722(475) Sec. XVIII.; 482 pag. / Miscelaneu. Tratat teologic cu
privire la întruparea lui Iisus Hristos.; Mai multe cuvântări funebre în număr de nouă ale
unor diferite personalități bisericești și didactice ale vremii (secolul XVIII).; Răspunsuri
la diferite scrisori.; Predici la diferite sărbători bisericești.; Comentarii șa diferite canoane
religioase (cântări).; O erminie la un dicton evanghelic.; Diferite întrebări teologice ale
lui Ioan Cariofil.
Ms.gr.B.A.R. 725(503) Sec. XVIII.; 228 pag. / Miscelaneu. Viața scriitorului de
mituri Esop, compusă de Maxim Planudes (Fabulele lui Esop).; Dialogurile zeilor de
Lucian.; Discursul lui Socrate despre pace (Incomplet).; Hecuba lui Evripide.
Ms.gr.B.A.R. 726(511) Sec. XVIII.; 861 pag. / Miscelaneu. Sentințele exhortative
ale lui Caton Romanul.; Miturile lui Esop.; Scrierea Tabloul lui Cebes.; Descrierea
retorică a lui Libaniu.; Apoftegme ale filozofilor culese de Diogenes Laertios.; Omilii ale
Sfântului Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare la diferite sărbători bisericești.; Discurs al
lui Libanie despre solie.; Slujbe și canoane bisericești ale Sfântului Ioan Damaschin.;
Diverse notițe, românești și grecești.
Ms.gr.B.A.R. 727(512) Sec. XVIII.; 252 pag. / Miscelaneu. Cinci cuvântări ale lui
Teofan mitropolitul de Niceea.; Propuneri ale aceluiași.; Chestiunile dogmatice ale unuia
Pavel.; Scrisori ale aceluiași despre răbdare.; Tălmăcirea domnului Ioan la al treilea
capitol eclesiastic.; Scrisori ale Sfântului Dionisie Areopagitul, episcopul Atenei.

480
 Ms.gr.B.A.R. 728(519) Sec. XVIII.; 342 pag. / Miscelaneu. Poruncile higienice
ale lui Plutarh, Hecuba lui Evripide, Reguli gramaticale, Diviziunea poeticii a lui
TeofilCoridaleu, Despre metoda logică, extrase dintr-un tratat de fizică, despre
începuturile celor existente după Aristotel, alte notițe gramaticale și lexicale.
Ms.gr.B.A.R. 729(538) Sec. XVIII.; 210 pag. / Miscelaneu. Introducerea la
astrologie a lui Paul din Alexandria.; Tratat despre astrologia critică.; Scrierile
astronomice după Ptolemei ale preafericitului arhiepiscop al Ciprului Ilarion Cigala,
despre sferă.; Ale aceluiași despre paște.
Ms.gr.B.A.R. 730(540) Sec. XVIII.; 200 pag. / Miscelaneu. Cartea întâi a lui
Teodoret de Cir despre pronie.; Notițe lexicale și gramaticale.; Predici ale Sfântului Ioan
Gură de Aur și Vasile cel Mare.; Însemnări gramaticale, lexicale, poezii și alte note fără
valoare de diferite mâini.
Ms.gr.B.A.R. 731(542) Sec. XVIII.; 200 pag. / Miscelaneu. Fabulele lui Esop.;
Strofe de patru versuri ale Elenului Gabrios.
Ms.gr.B.A.R. 732(543) Sec. XVIII.; 202 pag. / Miscelaneu. Miscelaneu. Elemente
de retorică.; Silogismele greșite.; Omilie a lui Ioan Gură de Aur la Adormirea Maicii
Domnului.
Ms.gr.B.A.R. 733(552) Sec. XVIII.; 88 pag. / Miscelaneu. Vocabular gramatic,
istoric și teologic al Octoihului.; Începutul capitolelor parenetice ale lui Agapetos.
Ms.gr.B.A.R. 734(557) Sec. XVIII.; 376 pag. / Miscelaneu. Rezumat despre fizică
a lui Simeon Seth.; A aceluiași despre folosința corpurilor cerești.; Despre univers a lui
Ioan Skylitzes.; Cuvânt panegeric la Constantin Brâncoveanu.; Rezumat al lucrării lui
Synesie de Cyrene despre domnie.; A lui Synesie către împăratul Arcadie.; Lucrare a lui
Teofilact al Bulgariei către principele imperial Constantin.
Ms.gr.B.A.R. 735(575) Sec. XVIII.; 716 pag. / Miscelaneu. Teme greco-eline.;
Culegere de diferite vorbe.; Cheia visurilor pe alfabet a lui Tarasie patriarhul
Constantinopolului.
Ms.gr.B.A.R. 203(383) Sec. XVIII.; 228 pag. / Miscelaneu. Φυσικὴ πραγματεία
συντεθεῖσα παρὰ τοῦ σοφολογιωτάτου διδασκάλου κυρίου Θεοδώρου Ἀναστασίου
Καββαλιώτου τοῦ ἐκ Μοσχοπόλεως, καὶ παρ' αὐτοῦ ἐκδοθεῖσα ἐν τῇ τῆς ἰδίας πατρίδος
νεωστὶ ἱδρυνθείσῃ σχολῇ. - Tratat de fizică compus de preaînvățatul dascăl domnul

481
Teodor Anastasie Kavaliotis din Moscopole și propus de el în școala de curând înființată
a țării sale. Încă un text de metafizică a aceluiași Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 204(389) Sec. XVIII.; 1214 pag. / Miscelaneu. Enciclopedie a
tuturor științelor: Gramatică, Retorică, Dialectică, Logică, Fizică, Metafizică, Teologie,
Filozofie practică, Economie, Politică, Medicină.
Ms.gr.B.A.R. 206(441) Sec. XVIII.; 344 pag. / Miscelaneu. Despre retorică și
etică.
Ms.gr.B.A.R. 207(443) Sec. XVIII.; 130 pag. / Miscelaneu. Un număr foarte mare
de însemnări lexicale, grecești, latine și turcești precum și o listă de cărți grecești și
latinești.
Ms.gr.B.A.R. 208(474) Sec. XVIII.; 901 pag. / Miscelaneu. Rezumatul sinoptic la
tratatul despre cer (scrierea lui Teophil Coridaleu) și Explicare la scrierea lui Aristotel a
dragomanului Alexandru Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 209(513) Sec. XVIII.; 330 pag. / Miscelaneu. Despre politica,
logica și fizica domnitorului.
Ms.gr.B.A.R. 210(520) Sec. XVIII.; 178 pag. / Miscelaneu. Logica lui Aristotel și
aritmeica lui Nicomah Gherasenos.
Ms.gr.B.A.R. 211(529) Sec. XVIII.; 192 pag. / Miscelaneu. Despre retorica și
etica domnitorului. În partea a doua despre economia domnitorului.
Ms.gr.B.A.R. 212 (544) Sec. XVIII.; 472 pag. / Miscelaneu. Tratat de gramatică
din diferiți autori.
Ms.gr.B.A.R. 213 (616) Sec. XVIII.; 141 pag. / Miscelaneu. Despre sintaxa
gramaticală a lui Alexandru Mavrocordat, proverbele lui Solomon și Înțelepciunea Sirah.
Ms.gr.B.A.R. 582(382) Sec. XVIII.; 719 pag. / Miscelaneu teologic. Manuscrisul
cuprinde scrieri teologice și în cea mai mare parte comentarii și explicații la diferite părți
din Vechiul și Noul Testament, scris de Gheorghe Coressi.
Ms.gr.B.A.R. 583(559) Sec. XVIII.; 416 pag. / Miscelaneu teologic. Eortologiu,
cuprinzând slujbele anonime, care se cântă la unul sau mai mulți sfinți de peste an.
Ms.gr.B.A.R. 219(432) Sec. XIX.; 136 pag. / Miscelaneu. Rezumat la logică compus de
Metodie din Ianina.

482
 Ms.gr.B.A.R. 669(141) Sec. XVIII.; 166 fol. / Miscelaneu. Cărticică cuprinzând
câteva rugăciuni folositoare.
Ms.gr.B.A.R. 670(144) Sec. XVIII.; 159 fol. / Miscelaneu. Sfaturile renumitului
stăpân domnul Ioan Nicolae Alexandru Voievod, care s-au dat fiului său domnului Ioan
Constantin Nicolae Voievod.; Conspect al regilor și vizirilor turci, și al domnilor
Ungrovlahiei și Moldovei, de Constantin Ceauș din Ianina.; Din cartea astrologică a lui
Ptolemeu.; Vrontologhion.
Ms.gr.B.A.R. 579(241) Sec. XVIII.; 166 fol. / Miscelaneu teologic. Cuvântare
funebră a sfântului Grigorie teologul episcopul de Nazianz la fratele său Chesarie.; A
preafericitului Teodoret de Cir, despre pronie.
Ms.gr.B.A.R. 588(709) Sec. XVIII.; 34 fol. / Miscelaneu teologic. Conține 19
discursuri religioase în greaca modernă, aproape toate anonime.
Ms.gr.B.A.R. 692(275) Sec. XVIII.; 309 fol. / Miscelaneu. Lucrarea „Despre vis
sau viață” a lui Lucian de Samosata, „Dialogurile morților” a lui Lucian, Omilii ale
Sfântului Ioan Gură de Aur, „Despre bărbatul greoi” a lui Libaniu și al treilea exercițiu
retoric al aceluiași.
Ms.gr.B.A.R. 698(311) Sec. XVIII.; 424 pag. / Miscelaneu teologic. Predici ale
lui Iosif Vryenios la diferite sărbători.; Rugăciuni.; Plângeri pe alfabet ale Sfântului
Simeon Metafrastul.
Ms.gr.B.A.R. 740(653) Sec. XVIII.; 155 fol. / Miscelaneu literar. Cântare despre
jalnica întâmplare a răposatului prea distins Beizadea Gheorghe Muruzi.; Versuri
elogiace.
Ms.gr.B.A.R. 744(368) Sec. XVIII.; 276 fol. / Miscelaneu. Poezii neogrecești.,
Seismologhion.; Despre capitalele Europei.; Traducere în franceză după o gazetă rusească
de la 16 august 1844.754
Ms.gr.B.A.R. 658(17) Sec. XVIII.; 452 fol. / Miscelaneu. Florilegiul lui Ioan
Stobeul.; Epistole.; Reguli retorice.; Exerciții logice.; Tratat de retorică.; Introducere la
metoda lui Aristotel.; Lucrare despre sferă traducerea lui Constantin Stamate Vizantios.
Ms.gr.B.A.R. 660(27) Sec. XVIII.; 86 fol. / Miscelaneu. Maxime.; Din
memorabilele lui Xenofon.

483
 Ms.gr.B.A.R. 661(66) Sec. XVIII.; 58 fol. / Miscelaneu. Texte turcești amestecate
cu texte grecești, fără nici o legătură între ele.
Ms.gr.B.A.R. 662(71) Sec. XVIII.; 167 fol. / Miscelaneu. Gramatică și filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 663(74) Sec. XVIII.; 221 pag. / Miscelaneu. Versuri ale lui Ioan
Comnen la diferite evenimente scripturistice.; Proverbe.; O listă a regilor.; Heroglifele lui
Horos, Apolonul de la Nil.; Istoriile Sfântului Grigorie Teologul.; Lucrări de: Nicephoros
Bryenios, Georgios Akropolites, Leon Allatius, Strabon, Themistios, Psellos, Theofrast,
Hrisostom; Biblioteca lui Fotie cel Mare.; Din excerptele lui Ioan Comnen doctorul.;
Catalogul patriarhilor de Constantinopol.
Ms.gr.B.A.R. 664(77) Sec. XVIII.; 70 fol. / Miscelaneu. Sentințe, consilii și
sfaturi ale celor 7 înțelepți și ale celor care se numără cu dânșii (Sentințele lui Cleobul).;
Povestire a unui filozof Diogene.
Ms.gr.B.A.R. 199(207) Sec. XVIII.; 243 fol. / Miscelaneu. Lucrări ale lui Teophil
Coridaleu și Aristotel.
Ms.gr.B.A.R. 200(321) Sec. XVIII.; 57 fol. / Miscelaneu. Probleme de gramatică
greacă.
Ms.gr.B.A.R. 662(71) Sec. XVIII.; 167 fol. / Miscelaneu. Gramatică și filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 751(97) Sec. XIX.; 96 fol. / Miscelaneu. Geografie și despre anul
politic sau calendar.
Ms.gr.B.A.R. 198(189) Sec. XVIII.; 66 fol. / Miscelaneu. Manual de artă metrică
a ierom. Gherasim VlahulCretanul și lucrarea despre ortografie a lui Teodor de Gaza.
Ms.gr.B.A.R. 202(373) Sec. XVIII.; 215 fol. / Miscelaneu. Din opera filozofului
Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 203(383) Sec. XVIII.; 228 pag. / Miscelaneu. - Tratat de fizică
compus de preaînvățatul dascăl domnul Teodor Anastasie Kavaliotis din Moscopole și
propus de el în școala de curând înființată a țării sale. Încă un text de metafizică a
aceluiași Kavaliotis.
Ms.gr.B.A.R. 212 (544) Sec. XVIII.; 472 pag. / Miscelaneu. Tratat de gramatică
din diferiți autori.

484
 Ms.gr.B.A.R. 687(239) Sec. XVIII.; 225 fol. / Miscelaneu. Liste cu împărați
creștini, patriarhi, istorici bizantini, împărați bizantini cu anii lor de domnie.; Scrierea
despre solie.; Filozofie.; Lucrarea „Plângerea Constantinopolului”.
Ms.gr.B.A.R. 811 Sec. XVIII.; 65 fol. / Miscelaneu. Cuprinde un cuvânt despre
cunoaşterea de sine şi celebrul text Înfruntarea jidovilor de Kavsokalivitul.
Ms.gr.B.A.R. 700(322) Sec. XVIII.; 460 pag. / Miscelaneu. Capitolele parenetice
ale lui Agapetos.; Omilii ale mai multor Părinți ai Bisericii la diferite sărbători.; Lucian
de Samosata „Lauda patriei”.; Cuvântarea despre solie a lui Libaniu.
Ms.gr.B.A.R. 742(726) Sec. XVIII.; 205 fol. / Miscelaneu. Lycophron din Halki;
Epistolele lui Synesie de Cyrene și lucrarea despre domnie.; Discurs funebru al lui
Ambrozie Pamberis la moartea lui Nicolae Velara.
Ms.gr.B.A.R. 1208 Sec. XVIII.; 154 fol. / Miscelaneu. Logică și fizică., Chir
Balanos, despre modelul scurt al omiliei bisericești.; Ghneadios Scholarios, despre
deosebirea dintre păcatele ce se iartă și cele de moarte.
Ms.gr.B.A.R. 1031 Sec. XVIII.; 98 fol. / Miscelaneu. Lucrări istorice și de
gramatică.; Elemente de meteorologie, geografie, geologie și teologie.
Ms.gr.B.A.R. 1155 Sec. XVIII.; 228 fol. / Miscelaneu. Printre altele lucrări ale lui
Niceta de Heracleea.
Ms.gr.B.A.R. 1089 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 75 fol. / Miscelaneu. Printre
alte lucrări întâlnim două piese de teatru: Zaira (Tragedia lui Voltaire) şi Racine, Fedra.
Ms.gr.B.A.R. 1101 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 140 fol. / Miscelaneu. Printre
altele, câteva reţete medicale.
Ms.gr.B.A.R. 1090 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 226 fol. / Miscelaneu.
Gramatică.; Epistolele Sfântului Ioan Gură de Aur, către: Marcellinus, Simah prezbiterul,
Arabius, Gamellus, Antemius, Episcopii care vin din apus, Isidor Pelusiotul, Timotei
anagnostul, Eusebiu prezbiterul, Ofelius grămăticul, arhontele Diofantes, Tuba soldatul,
Mina scolasticul, Ghelasios comandantul, Ioan Monahul, Zosimos, Martirios, Cirenios
heghemonul, Senat, Petru arhimandritul, Theon, Seleucos, Martinian, Leontie episcopul,
Cirenios, Orion diaconul, Palladios, Heraclie episcopul, Filoxen magistrul, Teodor
scolasticul, Același, Zosimos prezbiterul, Eutonius diaconul, Zosimos prezbiterul,

485
Neilamon, Pavel etc. În total sunt 127 de destinatari.; Lucrarea „Timon sau Mizantropul”
a lui Lucian de Samosata.; Poema lui Ficilide.; Nouă studii ale lui Libaniu.
Ms.gr.B.A.R. 1119 Sec. XVIII (sfârşit).; 309 fol. / Miscelaneu. Printre altele
Voltaire. Tragedia lui Mohamed sau fanatismul.
Ms.gr.B.A.R. 1197 Sec. XVIII.; 161 fol. / Miscelaneu. Despre împărăția lui
Mohamed.
Ms.gr.B.A.R. 1201 Sec. XVIII.; 304 fol. / Miscelaneu. Tâlcuiri la scrisorile lui
Synesios interpretate de către cel mai bun dintre dascăli chir Daniil din Patmos în școala
episcopală din Patmos.
Ms.gr.B.A.R. 1208 Sec. XVIII.; 154 fol. / Miscelaneu. Logică și fizică., Chir
Balanos, despre modelul scurt al omiliei bisericești.; Ghneadios Scholarios, despre
deosebirea dintre păcatele ce se iartă și cele de moarte.
Ms.gr.B.A.R. 1209 Sec. XVIII.; 463 fol. / Miscelaneu. Lucrări teologice (Omilii),
liturgice, Corespondență bisericească și teme de gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1218 Sec. XVIII.; 196 fol. / Miscelaneu. - Scrisori către diverși ale
lui Maxim Margunios Cretanul.
Ms.gr.B.A.R. 1219 Sec. XVIII.; 243 fol. / Miscelaneu. Introducere în logică.;
Despre sintaxa gramaticii a lui Alexandru Exaporotul.; Teophilor Coridaleu, despre
împărțirea poeticii.; Tâlcuirile la povestirile lui Grigorie Teologul.; Teme de gramatică
ale lui Alexandru Exaporitul.
Ms.gr.B.A.R. 1223 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 145 fol. / Miscelaneu. Scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1225 Sec. XVIII.; 136 fol. / Miscelaneu. Despre retorică și arta
retoricii.; Prescurtare din exercițiile lui Aftonie Atenianul, sofistul, prin întrebări.; Despre
tipurile de scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1241 Sec. XVIII.; 102 fol. / Miscelaneu. Fragmente de rugăciuni,
nomocanoane, canoane sinodale și apostolice, scrisori.
Ms.gr.B.A.R. 1399 Sec. XVIII.; 149 fol. / Miscelaneu. Texte fragmentare din
Fizica lui Aristotel, Dogmatica lui Ioan Damaschin ş.a.; Teme gramaticale, în neogreacă
şi elină.; Scrisoare de mulţumire către preotul Gherasim, diortositor al temelor, din partea
celor care le-au făcut şi răspunsul acestuia.; Culegere de cuvinte alese şi perifraze, după
alfabet>. Text în neogreacă şi elină.; Vocabular fără ordine alfabetică-parimii, "vocile"

486
animalelor şi păsărilor, aticisme culese din cărţi, cele 10 porunci, virtuţile, sfintele taine,
poruncile bisericeşti, faptele de milostenie, fragment de text din Istoria Sfântă a Iudeilor,
despre mana cerească, însemnări la o epistolă a lui Grigorie cel Mare, vârstele oneului.;
Întâmplări din timpul păstoririi unor prelaţi ai Bisericii Ortodoxe, contemporani cu
domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu Voievod.; Date biografice ale unor
bărbaţi vestiţi, remarcaţi prin virtute şi învăţătură: Patriarhul Dositei al Ierusalimului,
Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Gheorghe Sugduris.; Tabel de cele şapte sinoade
ecumenice, cu specificarea anului şi locului, numărul participanţilor, chestiunile
discutate, hotărârile luate etc.; Ioan Gură de Aur, despre preoţie. Fragment.
Ms.gr.B.A.R. 1388 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 231 fol. / Miscelaneu.
Miscelaneu teologic. Lucrări ale Sfântului Grigorie Teologul, Nil pustnicul.: Filotei
Monahul.; Lucrare hagiografică despre viața sfântului Maxim Kavsokalivitul.
Ms.gr.B.A.R. 1390 Sec. XVIII (prima jumătate).; 135 fol. / Miscelaneu. Ale lui
Chir Teodor Prodromul, τετραστίχουρι iambice şi eroice despre cele spuse pe scurt la
vestirea naşterii lui Grigorie Teologul.; Ale lui Callicles, versuri la Cinstita Cruce,
împodobită de porfirogeneta stăpână Ana.; Tălmăciri la Iliada lui Homer.
Ms.gr.B.A.R. 1492 Sec. XVIII (1792).; 215 fol. / Miscelaneu. Erminii teologice,
Lucrări teologice, Rugăciuni, Lucrări hagiografice, versuri (versurile sibilei Erithrea către
Domnul Iisus Hristos), Slujbe religioase, Epistole.
Ms.gr.B.A.R. 1392 Sec. XVIII (1792 – 1794).; 444 fol. / Miscelaneu. Cântări
bisericești sub formă de canoane la diferite sărbători bisericești.; Omilii ale Sfinților
Părinți ai Bisericii.; Lucrări filozofice.
Ms.gr.B.A.R. 1394 Sec. XVIII (sfârșit).; 152 fol. / Miscelaneu. Scolii la
Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin.; Gheorghe Coressi, despre predestinare și har.;
Despre cele șapte sinoade ecumenice și alte lucrări teologice.
Ms.gr.B.A.R. 1398 Sec. XVIII (1798-1800).; 735 pag. / Miscelaneu. Lucrări
teologice.; Lucian de Samosata despre amiciție.; Socrate, cuvânt către Demonic.;
Culegere de scrisori eclesiastice.; Socrate discursul plataic.
Ms.gr.B.A.R. 836 Sec. XVIII (1799).; 43 fol. / Miscelaneu de vedenii şi profeţii.

487
 Ms.gr.B.A.R. 1397 Sec. XVIII (1799 – 1800).; 575 pag. / Miscelaneu. Tălmăcire
a lui Daniil din Patmos ale epistolelor lui Synesie de Cyrene.; Probleme de gramatică.;
Lucrări teologice.; Lucrări hagiografice.
Ms.gr.B.A.R. 1415 Sec. XVIII.; 311 fol. / Miscelaneu. TeofilCoridaleu, parafraze
scolastice.; Lucrări ale lui Mihail Psellos din Efes.
Ms.gr.B.A.R. 1468 Sec. XVIII (prima jumătate).; 38 fol. / Miscelaneu. Lucrări
liturgice.; Fragmente de psaltichie.
Ms.gr.B.A.R. 1546 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 122 fol. / Miscelaneu. Lucrări
filozofice ale lui Plutarh și Themistie.
Ms.gr.B.A.R. 1551 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 377 fol. / Miscelaneu. Lucrări
teologice, filozofice, istorii.
Ms.gr.B.A.R. 1552 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 132 fol. / Miscelaneu.
Vrontologhion, lucrări științifice (matematică).; Istorii.; Geografie (Ptolemeu).;
Prognosticuri ale lunii.
Ms.gr.B.A.R. 1554 Sec. XVIII (sfârșit).; 286 fol. / Miscelaneu. Lucrări teologice.;
Sfaturi morale (din Filocalie).; Apoftegme ale filozofilor (Plutarh).
Ms.gr.B.A.R. 1472 Sec. XVIII (a doua jumătate - început).; 95 fol. / Miscelaneu
teologic. Rugăciuni.; Lucrări Teologice (Sfântul Thalasie, Simeon Noul Teolog, Sfântul
Nil, Iustin Martirul și filozoful, Sfântul Anastasie, Grigorie de Nissa, Mihail Singhelul,
Teodoret Episcopul Cirului, Grigorie Teologul, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur,
Dionisie Areopagitul și Teodor cel sfințit).; Lexicon teologic.; Învățături ale Sinoadelor
Ecumenice.
Ms.gr.B.A.R. 1527 Sec. XVIII (prima jumătate).; 173 fol. / Miscelaneu.
Geografie.; Dogmatică ortodoxă.; Epistolar.; Rețete medicale și culinare.; Vocabulare.;
Istorii (Tratat de pace din 1699 semnat de sultanul otomanilor).; Jurnal de călătorii al lui
Vasile Vatatzes.; Despre alcătuirea Psaltirei a lui Theodoret.; Cântări la diferite sărbători
bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 807 Sec. XVIII.; 51 fol. / Miscelaneu. Scrierea lui Plutarh din
Cheronea despre creşterea copiilor şi drama lui Petru Metastasie Romanul.
Ms.gr.B.A.R. 811 Sec. XVIII.; 65 fol. / Miscelaneu. Cuprinde un cuvânt despre
cunoaşterea de sine şi celebrul text Înfruntarea jidovilor de Kavsokalivitul.

488
 Ms.gr.B.A.R. 1535 Sec. XVIII (prima jumătate). [(volumen)sul] Miscelaneu.
Lucrări teologice (Predici).; Rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 573(26) Sec. XVIII.; 268 fol. / Miscelaneu teologic. Omilii ale lui
Ioan Gură de Aur la diferite sărbători.; Cuvântări ale lui Gherasim patriarhul Alexandriei
(fost al Castoriei) la diferite chestiuni teologice și sărbători bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 667(114) Sec. XVIII.; 26 fol. / Miscelaneu. Colecție de canoane
bisericești.; Un tratat de teologie polemică despre natura lui Dumnezeu, în formă de
dialog între un turc și un creștin.
Ms.gr.B.A.R. 1073 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 256 fol. / Miscelaneu. Al
pansevastului şi judecătorului Salonicului Harmenopoulos, Lexicon după alfabet, pentru
verbele care se scriu de obicei tranzitive şi dintre acestea cu ce se construieşte fiecare şi
ce arată şi cu câte prepoziţii se construiesc. La fiecare literă sunt puse mai întâi verbele
intranzitive, iar după acestea cele tranzitive cu genitivul şi apoi cele cu dativul şi
acuzativul şi astfel se împlinesc cele 24 de litere.
Ms.gr.B.A.R. 1311 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 143 fol. / Miscelaneu liturgic.
Ms.gr.B.A.R. 1319 Sec. XVIII (sfârșit).; 134 fol. / Miscelaneu. Epistolar.;
Fragmente morale, de științele naturii și manual de istorie veche.
Ms.gr.B.A.R. 1286 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 189 fol. / Miscelaneu.
Metafizică, artă retorică, lucrări hagiografice și lucrări teologice.
Ms.gr.B.A.R. 1317 Sec. XVIII (început).; 388 fol. / Miscelaneu de comentarii la
opera lui Grigorie Teologul.
Ms.gr.B.A.R. 1340 Sec. XVIII (sfârșit).; 144 fol. / Miscelaneu. Istorii, modele
epistolare, sfaturi morale, socoteli.
Ms.gr.B.A.R. 1381 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 147 fol. / Miscelaneu.
Cuvântări funebre.; Epistolar.; Epistole dintre anii 1673 – 1686.
Ms.gr.B.A.R. 1468 Sec. XVIII (prima jumătate).; 38 fol. / Miscelaneu. Lucrare
liturgică, fragmente de psaltichie bisericească și ciorne către un dregător.
Ms.gr.B.A.R. 1483 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 136 fol. / Miscelaneu. Lucrări
teologice și hagiografice.
Ms.gr.B.A.R. 1540 Sec. XVIII (sfârșit).; 228 fol. / Miscelaneu. Parimii după
alfabet.; Epistolar. Cuprinde modele de scrisori către: feţe bisericeşti, mari dregători,

489
prieteni.; Anastasia Mihail din Nausa-Macedonia. Teatru regal. Este o alocuţiune către
ţarul Petru cel Mare al Rusiei, cu prilejul anului nou 1710. Lipseşte sfârşitul. Scriere
tipărită la Amsterdam, 1710.; Cuvânt de laudă către Ioan Alexandru Scarlat Ghica,
domnul Ţării Româneşti, cu prilejul înscăunării, urmat de un polihroniu.; Fragment
teologic.
Ms.gr.B.A.R. 1546 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 122 fol. / Miscelaneu. Lucrări
filozofice (Plutarh și Themistie filozoful).
Ms.gr.B.A.R. 1551 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 377 fol. / Miscelaneu. Lucrări
teologice (Omilii din diferiți Sfinți Părinți ai Bisericii).; Filozofie.; Istorie.
Ms.gr.B.A.R. 1554 Sec. XVIII (sfârșit).; 286 fol. / Miscelaneu. Religie
(Fragmente din Vechiul Testament).; Lucrări teologice.; Lucrări filocalice.; Filozofie
(Plutarh, Socrate).
Ms.gr.B.A.R. 574(96) Sec. XVIII.; 44 fol. / Miscelaneu teologic. Diferite slujbe
bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 575(103) Sec. XVIII.; 261 fol. / Miscelaneu teologic. Păreri ale
Sfinților Părinți referitoare la Facerea lumii.; Comentarii la Pentateuh.
Ms.gr.B.A.R. 586(633) Sec. XVIII.; 190 fol. / Miscelaneu teologic și liturgic.
Manuscrisul cuprinde un număr mare de rugăciuni la diferite situații.
Ms.gr.B.A.R. 617(176) Sec. XVIII.; 217 fol. / Miscelaneu. Pergament. Listă a
patriarhilor.; Rugăciuni.; Poezie morală.; Carte de legi bisericești.
Ms.gr.B.A.R. 655(31) Sec. XVIII (1796).; 148 fol. / Miscelaneu. Istorie.;
Însemnări fără valoare.
Ms.gr.B.A.R. 656(64) Sec. XVIII (1798) / Miscelaneu. Retorică, teologie
(Maximele în distihuri ale lui Grigorie Teologul).
Ms.gr.B.A.R. 659(23) Sec. XVIII.; 117 fol. / Miscelaneu. Secretele lui Apolline în
Parnas.; Un vis al unui oarecare.
Ms.gr.B.A.R. 665(83) Sec. XVIII.; 111 fol. / Miscelaneu. Diferite liste de sultani,
viziri, domnii Munteniei, domnii Moldovei, o povestire despre Siberia, poezii de
dragoste.
Ms.gr.B.A.R. 666(91) Sec. XVIII.; 250 fol. / Miscelaneu. Carte meteorologică.;
Însemnări despre lună, planete, zodiac.; Despre întrebuințarea astrolabului.

490
 Ms.gr.B.A.R. 668(116) Sec. XVIII.; 183 fol. / Miscelaneu. Istorie (Conacurile de
la București până la Constantinopol.; Condica conacurilor de la Moscova la
Constantinopol).; Geografie (Județele Moldovei).; Catalogul marilor dragomani.; Poezii
de dragoste.; Scrisori.; Rețete medicale.; Însemnări lexicale.
Ms.gr.B.A.R. 700(322) Sec. XVIII.; 460 pag. / Miscelaneu teologic. Capitolele
parenetice ale lui Agapetos.; Lucrări teologice ale mai multor părinți ai Bisericii (A
Sfântului Ioan Gură de Aur despre rugăciune.; A sfântului Vasile cel Mare, cuvânt la
mucenicul Varlaam.; A Sfântului Teodoret de Cir despre pronie).
Ms.gr.B.A.R. 739(638) Sec. XVIII.; 276 pag. / Miscelaneu. Hrisoave, scrisori
patriarhale, hagiografie, discursuri funebre, cuvântări panegirice.
Ms.gr.B.A.R. 742(726) Sec. XVIII.; 205 fol. / Miscelaneu. Scrisorile lui Synesie
de Cyrene (a aceluiași despre domnie).; Licophron din Halki.
Ms.gr.B.A.R. 806 Sec. XVIII.; 136 fol. / Miscelaneu. Scrierea lui Plutarh despre
creşterea copiilor, cuvântări morale din scrierile sfântului Vasile cel Mare şi scrierea lui
Themistios despre prietenie.
Ms.gr.B.A.R. 809 Sec. XVIII.; 274 fol. / Miscelaneu. Scrisori ale episcopul de
Chitira Maxim Margounios şi o Introducere în filozofie.
Ms.gr.B.A.R. 886 Sec. XVIII / Miscelaneu. Tratat de pictură şi literatură laică.
Ms.gr.B.A.R. 946 Sec. XVIII.; 36 fol. / Miscelaneu liturgic. Aghiazmatar.
Ms.gr.B.A.R. 1032 Sec. XVIII.; 63 fol. / Miscelaneu. Lucrări teologice.; Oracole.;
Vedenia ieromonahului Mitrofan.
Ms.gr.B.A.R. 1119 Sec. XVIII (sfârşit).; 309 fol. / Miscelaneu. Printre altele
Voltaire. Tragedia lui Mohamed sau fanatismul.
Ms.gr.B.A.R. 1181 Sec. XVIII (sfârșit).; 107 fol. / Miscelaneu. Pseudo-Codinus,
Despre demnitarii palatului din Constantinopol și despre funcțiile Bisericii celei Mari.
Fragmente.
Ms.gr.B.A.R. 1304 Sec. XVIII (mijloc).; 120 fol. / Miscelaneu. Lucrări liturgice
(Canoanele-cântări ale Sfântului Ioan Damaschin).; Tâlcuiri la Cântările de la
Cincizecime.; Cuvânt al Sfântului Vasile împotriva mânioșilor.
Ms.gr.B.A.R. 1369 Sec. XVIII (sfârșit).; 156 fol. / Christian Wolff, Aritemtică.
Miscelaneu de matematică.

491
 Ms.gr.B.A.R. 1378 Sec. XVIII (sfârșit).; 46 fol. / Miscelaneu. Α dascălului
Pantazis din Larisa. Anul 1789. Tălmăcire la capitolul al 13-lea al Apocalipsei sfântului
Ioan Teologul.; Αlt hrismos al lui Ştefan din Alexandria, dascălul ecumenic.; Vocabular
de conversaţie greco-latin.
Ms.gr.B.A.R. 1379 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 96 fol. / Miscelaneu. A lui
George Lekapenos, despre sintaxa verbelor.; A preaînţeleptului şi preaînvăţatului dascăl,
mare orator şi foarte bun doctor, iar acum exaporit, domn şi sol plenipotenţiar al
puternicei împărăţii a otomanilor domnului domn Alexandru din Constantinopol, Noua
Romă. Despre sintaxa gramaticală după cele opt părţi de cuvânt.;
Ms.gr.B.A.R. 1376 Sec. XVIII (sfârșit).; 163 fol. / Miscelaneu. Câteva însemnări
la Epistolarul lui Coridaleu, de către dascălul Şcolii domneşti din Bucureşti, chir Teodor
din Dristra, plecat din viaţă la anul 1788, întru fericita pomenire a acestuia.; Unele
consideraţii asupra epistolelor prea înţeleptului Synesios, de Neofit Peloponezianul, cel
mai bun între învăţaţi şi prea înţelept.; Parafrază în neaogreacă a epistolelor lui Synesios.
Ms.gr.B.A.R. 1415 Sec. XVIII.; 311 fol. / Miscelaneu. Theofil Coridaleu,
parafraze scholastice la cărţile I-III ale Metafizicii lui Aristotel.; Ale preaînţeleptului
Mihail Pselos din Efes, scholii la Metafizica lui Aristotel, începând cu cartea ε (V).
Ms.gr.B.A.R. 1300 Sec. XVIII (1765).; 76 fol. / Miscelaneu de teologie polemică.
Carte polemică împotriva capitolelor din Coran, adică a legii date de Mahomed, împărțită
în patru cuvântări și alcătuită de preacucernicul și iubitorul de Hristos împăratul nostru
domnul domn Ioan Cantacuzino, care, îmbrăcând schima monahală și-a schimbat numele
în Ioasaf monahul.
Ms.gr.B.A.R. 1454 Sec. XVIII (a doua jumătate).; 113 fol. / Miscelaneu. Încercări
de condei, socoteli şi însemnări fără importanţă.; Pregătirile retorice ale sofistului
Aftonios.; A preaînţeleptului chir Teofil Coridaleu, Retorică. Introducere în arta retorică.
Ms.gr.B.A.R. 1568 Sec. XVIII.; 94 fol. / Miscelaneu grec-francez.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 743(201) Sec. XVIII – XIX.; 119 fol. / Miscelaneu. Predici ale mai
multor Sfinți Părinți ai Bisericii (Andrei Episcopul Cretei, Teofilact al Bulgariei, Ioan

492
Gură de Aur, Iosif arhiepiscopul Salonicului, Grigorie arhiepiscopul Salonicului, Ioan
mitropolitul Euhaiților, Arcadie din Cipru).
Ms.gr.B.A.R. 1030 Sec. XVIII-XIX.; 224 fol. / Miscelaneu. Lucrări cu conținut
religios, lucrări istorice, elemente calendaristice.; Din comediile lui Moliѐre.
Ms.gr.B.A.R. 1407 Sec. XVIII – XIX.; 291 fol. / Miscelaneu. A preaînţeleptului
chir Teofil Coridaleu, expunere despre tipurile epistolare.; Alte lucrări teologice ale
Sfinților Părinți.; Discursuri olintiace ale lui Demostene.; Epistole în traducere neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 1191 Sec. XVIII – XIX.; 85 fol. / Miscelaneu. Cuprinde un tratat de
poetică și lucrarea Despre ascuțimea minții, sau despre finețea, verva și eleganța
cuvântării după retori și despre părțile sale.
Ms.gr.B.A.R. 1440 Sec. XVIII – XIX.; 74 fol. / Miscelaneu. Documente istorice,
gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 865 Sec. XVIII – XIX.; 128 fol. / Miscelaneu scris de mai mulţi.

Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 219(432) Sec. XIX.; 136 pag. / Miscelaneu. Manual epistolar.;
Introducere la logică. Este un rezumat de logică compus de Metodie din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 221(619) Sec. XIX.; 104 pag. / Miscelaneu. Abecedar grecesc.
Ms.gr.B.A.R. 757(399) Sec. XIX.; 122 fol. / Miscelaneu. Fizica parțială a lui
Simeon Seth.; Capitolul întâi a Sfântului Grigorie episcopul de Nyssa, în care este și o
fizică parțială despre lume și o povestioară despre cele petrecute la facerea lumii.
Ms.gr.B.A.R. 758(560) Sec. XIX.; 180 pag. / Miscelaneu teologic. Rugăciuni.
Ms.gr.B.A.R. 759(578) Sec. XIX.; 34 pag. / Miscelaneu. Însemnări de fapte din
anii 1825 – 1828.; Rețete medicale.
Ms.gr.B.A.R. 591(618) Sec. XIX.; 126 pag. / Miscelaneu teologic. Proschinitarul
cinstitei și sfintei Mănăstiri patriarhale și stavropighiace Dochariu din Muntele Athos.;
Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Ms.gr.B.A.R. 219(432) Sec. XIX.; 136 pag. / Miscelaneu. Rezumat la logică
compus de Metodie din Ianina.
Ms.gr.B.A.R. 760(720) Sec. XIX.; 479 fol. / Miscelaneu. Proclamațiile principelui
Alexandru Ipsilanti.; Diferite scrisori, firmane împărătești.; Răspunsuri ale unor scrisori.,

493
Traduceri ale unor extrase.; Porunci către diferiți.; Anaforale.; Descrierea luptelor de la
Galați și Sculeni de pe malul drept al Prutului de Iacovachi Rizu.; Telegrame și extrase
din diferite ziare, articole din scrisori ministeriale.; Poezii în românește pentru eteriști.;
Întâlnirea fericiților cu Pluton, Proserpina și ceilalți în câmpiile Elisee.; Răspuns la poezia
cârciumărească a unui dascăl contra mitropolitului Ungrovlahiei în anul 1819.
Ms.gr.B.A.R. 589(162) Sec. XIX.; 24 fol. / Miscelaneu teologic. Extrase din
Psalmi, din părinții Bisericii și alte scrieri religioase.
Ms.gr.B.A.R. 220(585) Sec. XIX.; 201 fol. / Miscelaneu. Text bilingv. Este un
manual școlar cu exemple gramaticale.
Ms.gr.B.A.R. 754(315) Sec. XIX.; 114 pag. / Miscelaneu. A Sfântului Părintelui
Metodie arhiepiscopul Patarei, despre cele ce se vor întâmpla la sfârșitul secolului al VII-
lea.; Vrontologhion.; Tratat de astronomie și astrologie.
Ms.gr.B.A.R. 755(352) Sec. XIX.; 69 fol. / Miscelaneu. Tratat de geografie în
greaca vulgară.; Poem moral în versuri politice.
Ms.gr.B.A.R. 763(738) Sec. XIX.; 61 fol. / Miscelaneu. Cuvântări funebre, tratate
religioase, scrsori și fragmente de scrisori, versuri ale Sfântului Grigorie Teologul către
sine, o notă a Rusiei către Înalta Poartă (fragment).
Ms.gr.B.A.R. 751(97) Sec. XIX.; 96 fol. / Miscelaneu. Geografie și despre anul
politic sau calendar.
Ms.gr.B.A.R. 218(365) Sec. XIX.; 147 fol. / Miscelaneu. Reguli și observații
gramaticale și dicționarul alfabetic al lui Harmenopoulos.
Ms.gr.B.A.R. 590(270) Sec. XIX.; 168 fol. / Miscelaneu teologic. Omilii ale
Sfântului Vasile cel Mare.; Omilie a preafericitului Teodoret de Cir.
Ms.gr.B.A.R. 756(357) Sec. XIX.; 78 fol. / Miscelaneu. Lucrarea lui Plutarh
despre iubirea de bogăție.; Damschin Studitul adunare de prin vechii filozofi.
Ms.gr.B.A.R. 1034 Sec. XIX.; 90 fol. / Miscelaneu. Literatură variată, discursuri
funebre, lucrări hagiografice, Note, Omilii.
Ms.gr.B.A.R. 1160 Sec. XIX (prima jumătate).; 133 fol. / Miscelaneu. Printre
altele piese de teatru precum – „Firea Ţării Româneşti”. Comedie într-un act. Are ca
personaje pe: Dovlecescu, Ciupercescu, ispravnicul Coteţescu, Uţica, umbra lui

494
Văcărescu ş.a.m.d și Comedia Alexandru Vodă cel fără conştiinţă. A fost alcătuită de un
anonim în 1785. Lipseşte actul al III-lea.
Ms.gr.B.A.R. 1232 Sec. XIX (început).; 37 fol. / Miscelaneu. Studiu istorico-
natural despre alcătuirea corpurilor.; Studiul apologetic al lui Grigorie Mavrodoglou
despre ciorchine și despre votare., fragment dintr-o scrisoare.; Cuvânt parenetic către
colegii de școală.
Ms.gr.B.A.R. 1269 Sec. XIX (început).; 67 fol. / Miscelaneu teologic. Comentariu
la Apocalipsă, la Evanghelia de la Matei.; A lui Ioan Damaschin despre cei adormiți întru
credință.
Ms.gr.B.A.R. 1105 Sec. XIX (prima jumătate).; 11 fol. / Miscelaneu teologic.
Canon de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la bântuire de ciumă.
Opera lui Hrisant Monahul, originar dintr-un sat al Cezareei numit Kermiri.
Ms.gr.B.A.R. 1213 Sec. XIX (început).; 148 fol. / Miscelaneu. Expunere la
gramatica lui Teodor Gazis.; Gramatica lui Critias din Brusa și Antonie din Bizanț.
Ms.gr.B.A.R. 1220 Sec. XIX.; 139 fol. / Miscelaneu. Culegere de diferite scrisori
și acte oficiale.; Despre Grecia și lupta de azi a grecilor de Ioan Shinas.; Cuvântări
funebre și la diferite ocazii festive.; Descriere despre Dacia.; Descriere a întâmplărilor
ciudate din Constantinopol.
Ms.gr.B.A.R. 1231 Sec. XIX (prima jumătate).; 38 fol. / Miscelaneu. Tâlcuire la
cel de-al 13-lea capitol al Apocalipsului Sfântului Ioan Teologul.; Oracol al Sfântului
Tarasie, patriarhul Constantinopolului.; Oracol al preaînțeleptului Leon.
Ms.gr.B.A.R. 1355 Sec. XIX (început).; 358 fol. / Miscelaneu. Însemnări, socoteli
şi încercări de condei.; Socoteli de banii daţi pe anul 1830 pentru arenda moşiilor
Belitori, Dracea şi Ulmeni. Text în lb. română.; Psaltichie. Menţionăm cântări (antifoane,
heruvice, chinonice, irmoase, polielee) compuse de Petre Lambadarie, Daniil, Ioan
Glikys, Gheorghe Criteanul, precum şi un anastasimatar, în versiunea înfrumuseţată de
Hrisafi cel Nou. Notaţia cucuzeliană. Lista domnilor Ţării Româneşti, de la 1241-1812, în
lb. română.; Reţete medicale, în lb. română.
Ms.gr.B.A.R. 1470 Sec. XIX (început).; 71 fol. / Miscelaneu. Slujbe bisericești.;
Explicații la Slujbe bisericești.; Rețete medicale.; Diferite socoteli.; Lucrări teologice.

495
 Ms.gr.B.A.R. 1558 Sec. XIX (început).; 7 fol. / Miscelaneu. Versuri cu caracter
didactic.
Ms.gr.B.A.R. 803 Sec. XIX.; 175 fol. / Miscelaneu psaltic.
Ms.gr.B.A.R. 866 Sec. XIX.; 153 fol. / Miscelaneu. Lucrări teologice: Retorica
amvonului, Comentarii la Evanghelia după Marcu și Enciclopedie teologică.
Ms.gr.B.A.R. 805 Sec. XIX.; 10 fol. / Miscelaneu. Ode către greci şi Despre
situaţia Turciei Europene.
Ms.gr.B.A.R. 1158 Sec. XIX (prima jumătate).; 55 fol. / Miscelaneu. Însemnări
personale.; Rhiptologhion.; Selenomanție.; Rețete medicale.
Ms.gr.B.A.R. 1231 Sec. XIX (prima jumătate).; 38 fol. / Miscelaneu. Tâlcuire la
cel de-al 13-lea capitol al Apocalipsului Sfântului Ioan Teologul.; Oracol al Sfântului
Tarasie, patriarhul Constantinopolului.; Oracol al preaînțeleptului Leon.
Ms.gr.B.A.R. 1253 Sec. XIX (prima jumătate).; 15 fol. / Miscelaneu. Manual de
retorică.; Cuvânt împotriva tutunului a lui Nicolae Mavrocordat.; Fragment de scrisoare.
Μs.gr.B.A.R. 1315 Sec. XIX (prima jumătate).; 110 fol. / Miscelaneu. Cântări
liturgice.; Socoteli și însemnări gospodărești.; Rețete medicale.
Ms.gr.B.A.R. 1288 Sec. XIX (prima jumătate).; 73 fol. / Miscelaneu. Epistolare,
vocabulare, versuri, socoteli, însemnări, exerciții de aritmetică, gramatică.
Ms.gr.B.A.R. 1364 Sec. XIX (1800 – 1834).; 74 fol. / Miscelaneu. Însemnări,
epistolar neogrecesc, vocabulare, catastife, versuri în lb. română cu caractere grecești.
Ms.gr.B.A.R. 1455 Sec. XIX (prima jumătate).; 150 fol. / Miscelaneu. Lucrări
hagiografice, rugăciuni, rețete medicale, teatru, lucrări liturgice (cântările Sfintei
Împărtășanii).
Ms.gr.B.A.R. 1470 Sec. XIX (început).; 71 fol. / Miscelaneu. Lucrări liturgice,
rețete medicale, fragmente de rugăciuni, lucrări istorice (despre sinoadele ecumenice).
Ms.gr.B.A.R. 1522 Sec. XIX (început).; 11 fol. / Miscelaneu. Rețete medicale
pentru diferite boli.; Exerciții aritmetice.
Ms.gr.B.A.R. 27(699) Sec. XIX.; 122 fol. / Miscelaneu istoric, cuprinzând texte
grecești și franceze.
Ms.gr.B.A.R. 215(737) Sec. XIX.; 75 fol. / Miscelaneu. Texte ale lui Lysias și
Antifon.

496
 Ms.gr.B.A.R. 218(365) Sec. XIX.; 147 fol. / Miscelaneu. Reguli și observații
gramaticale și dicționarul alfabetic al lui Harmenopoulos.
Ms.gr.B.A.R. 746(55) Sec. XIX (1813).; 236 fol. / Miscelaneu teologic..
Ms.gr.B.A.R. 748(56) Sec. XIX.; 176 fol. / Miscelaneu. Discursuri morale,
cuvântări de sărbători, cu motto-uri din Evanghelie.; Elemente de metafizică.; Tratat de
aritmetică.; Omilie a Sfântului Vasile cel Mare despre tineri.
Ms.gr.B.A.R. 749(59) Sec. XIX.; 132 fol. / Miscelaneu. Colecție de poezii
neogrecești.; Lucrare a lui Aristotel despre poetică.
Ms.gr.B.A.R. 750(76) Sec. XIX.; 84 fol. / Miscelaneu. Colecție de sentințe pe
alfabet ale lui Chrysoloras precum și scrisori de la diferiți scriitori vechi.; Hristoitie.
Ms.gr.B.A.R. 752(108) Sec. XIX.; 23 fol. / Miscelaneu. Vedenia lui Ieronim
Agatanghel.; O profeție a Sibyllei și una a lui Apolon.
Ms.gr.B.A.R. 753(198) Sec. XIX.; 85 fol. / Miscelaneu. Un discurs al
francmasonilor.; Serie de poezii în limba greacă.; Scurt fragment dintr-o istorie pe scurt a
iudeilor.; fragment dintr-o tălmăcire a Evangheliei.
Ms.gr.B.A.R. 761(732) Sec. XIX.; 19 fol. / Miscelaneu. Despre istoria naturală.;
Despre spasmul stomacal.
Ms.gr.B.A.R. 762(736) Sec. XIX.; 33 fol. / Miscelaneu. Scrieri ale mai multor
învățați antici.
Ms.gr.B.A.R. 1033 Sec. XIX.; 16 fol. / Miscelaneu. Două scrisori cu conținut
politic.; Copii din ziarul grecesc „Telegraful elen”.
Ms.gr.B.A.R. 1123 Sec. XIX (început).; 18 fol. / Miscelaneu. Nicolae
Mavrocordat despre combaterea tutunului.; O alocuțiune către preasfinșitul Arhiepiscop
al Moscovei, chir Platon.; Cuvânt de mulțumire la Maica Domnului rostit în biserică de
Arhiepiscopul de Slavinion și Cherson, Evghenie.
Ms.gr.B.A.R. 1278 Sec. XIX.; 19 fol. / Miscelaneu. Viețile mai multor filozofi ai
antichității.
Ms.gr.B.A.R. 1301 Sec. XIX (început).; 68 fol. / Miscelaneu. Profeția fericitului
Agatanghel.; Definiții ale filozofiei și împărăției.
Ms.gr.B.A.R. 1306 Sec. XIX (a doua jumătate).; 229 fol. / Miscelaneu.
Dialoguri.; Însemnări de gastronomie și geografie., Versuri din Iliada.; Mai multe

497
cugetări sub formă de epigrame.; Ghicitori în versuri.; Opinii ale unor învățați europeni
despre Grecia antică și modernă.; Rețete medicale.; Probleme de aritmetică.
Ms.gr.B.A.R. 1325 Sec. XIX (1815).; 150 fol. / Miscelaneu teologic. Prescurtare
din ale lui Zoernicav despre purcederea Sfântului Duh, pentru a dovedi că purcede numai
de la Tatăl.; Epistolă dogmatică a lui Coridaleu către părintele Sofronie Poczaski.
Ms.gr.B.A.R. 1342 Sec. XIX (1821).; 15 fol. / Miscelaneu. Două discursuri
funebre.
Ms.gr.B.A.R. 864 Sec. XIX (1821).; 192 fol. / Miscelaneu. Lucrări filozofice
traduse în neogreacă.; Lucrări teologice.
Ms.gr.B.A.R. 747(16) Sec. XIX (1822).; 124 fol. / Miscelaneu. Aritmetică.; Tratat
de morală și psihologie.
Ms.gr.B.A.R. 1359 Sec. XIX (început).; 159 fol. / Miscelaneu. Sunt observaţii la
gramatica lui Constantin Lascaris referitoare la unele timpuri ale verbelor.; Episcopul
Iosif al Argeşului, cuvântare şi scrisori.; Cuvântare rostită de episcopul Iosif al Argeşului,
înaintea lui Alexandru Ioan Ipsilanti voevod, la Olteniţa, la sosirea acestuia în Ţara
Românească, întru a doua domnie. La sfârşitul documentului un rezumat, în lb. română,
al cuvântării.; 1803 iunie 14. Acelaşi către mitropolitul Macarie al Efesului, despre
alegerea sa în scaunul Mitropoliei Moldovei.; Socoteli, în lb. română, privitoare la
moşiile Dragomireşti de Sus, Dragomireştii din Deal, Dragomireştii din Vale, despre
posluşnicii din Bucureşti ş.a.m.d.; Epistolar. Cuprinde modele de scrisori către domnitor,
prelaţi ş.a.m.d, cu unele apoftegme şi citate din scriitori antici.; 1803 iunie 14. Acelaşi
către mitropolitul Meletie al Heracleei, despre alegerea sa în scaunul mitropoliei
Moldovei.
Ms.gr.B.A.R. 1299 Sec. XIX (1833).; 13 fol. / Miscelaneu. O alocuțiune rimată.;
Slujbele unor sfinți.
Ms.gr.B.A.R. 216(365) Sec. XIX (1850).; 72 fol. / Miscelaneu. Carte grecească
cu bucăți alese, pentru uzul începătorilor limbii simple, adunată de Dimitrie Nicolae
Darvari din Clisura Macedoniei, se tipărește pentru a 5-a oară cu cheltuiala și îndreptarea
unui iubitor de neam și începători [...].

498
 Μs.gr.B.A.R. 217(697) Sec. XIX (1865).; 33 fol. / Miscelaneu. Este caietul unui
elev, în care se află mici fragmente precum și traduceri din Esop, Lucian, Xenofon sau
Plutarh.
Ms.gr.B.A.R. 1360 Sec. XIX (început).; 182 fol. / Miscelaneu. Versuri în lb.
elină, însemnări şi socoteli gospodăreşti, în lb. română.; Αdunare de multe şi diferite
scrisori ale lui Lambru Fotiade, prim-dascăl la Bucureşti.; Tălmăciri la epistolele
preaînţeleptului Synesios, făcute de Daniil din Patmos.; Socoteli şi însemnări
gospodăreşti, în lb. română, din anii 1814-1815, referitoare la moşiile Larga, Cărbunari,
mănăstirea Golgota ş.a.
Ms.gr.B.A.R. 1365 Sec. XIX (început).; 47 fol. / Miscelaneu. Proclamare a
libertăţii şi laudă de triumf a eroului Bonaparte, rostită la Corfu.; 1785 dec. 28. Sfatul
domnesc al Moldovei dă hrisov prin care statorniceşte modalităţile de înstrăinare de
moşii, vii, case boiereşti şi mănăstireşti, precum şi contractările de căsătorii ale ţiganilor
de pe aceste moşii. Text în lb. română.
Ms.gr.B.A.R. 1380 Sec. XIX (început).; 227 fol. / Miscelaneu. Din ale prea
înţeleptului Synesios>. Cuprinde traducerea în neogreacă a scrisorilor 1-79 ale lui
Synesios.; Tălmăcirea cuvântării de solie a lui Libanios, pentru Elena.; Tălmăcire a lui
Lucian din Samosata, despre somn sau viaţa lui Lucian.
Ms.gr.B.A.R. 1386 Sec. XIX (început).; 441 fol. / Miscelaneu. Parafraze
neogreceşti la cuvântări din opera lui Tucidide.; Cuvântarea locuitorilor din Corfu cerând
de la atenieni ajutor contra conrintenilor.; Tălmăcire în neogreacă la Cartea I a Ciropediei
lui Xenofon.
Ms.gr.B.A.R. 1422 Sec. XIX (prima jumătate).; 176 fol. / Miscelaneu.
Meteorologie.; Psaltire. Text fragmentar. Cuprinde psalmii 5-76 din care lipsesc
începutul psalmului 5 şi sfârşitul psalmului 76.
Ms.gr.B.A.R. 1428 Sec. XIX (început).; 8 fol. / Miscelaneu. Simbolul de credinţă
al sfântului Atanasie, patriarhul Alexandriei.; Α celui între sfinţi părintelui nostru Chiril
arhiepiscopul Alexandriei, cuvânt la ieşirea sufletului şi pentru cea de a doua venire a lui
Hristos.
Ms.gr.B.A.R. 1531 Sec. XIX (1896).; 290 fol. / Miscelaneu. Scrisoare a lui
Ieremia Cacavela către Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti.; Informare istorică

499
a războiului dus de turci sub zidurile cetăţii Viena, zisă Beci, şi izgonirea acestora de
către oştirea creştină şi victoria ei în 1683.; Povestire în proză şi versuri despre o revoltă
din Constantinopol.; Povestire despre răscoala din Constantinopol împotriva sultanului
Ahmed şi urcarea pe tron a sultanului Mahmud şi distrugerea totală a răsculaţilor.; Laudă
prea înălţatului şi prea cucernicului domn şi stăpân al întregii Ungrovlahii Ioan Scarlat
Ghica voievod.
Ms.gr.B.A.R. 1541 Sec. XIX (prima jumătate).; 45 fol. / Miscelaneu. Liste cu
socoteli, lucruri vândute şi cumpărate.; Reţete culinare, în special pentru dulciuri.;
Comentarii la anumiţi psalmi.; Tabel cu semnele zodiacale, desenate rudimentar în tuş
negru.; Practică medicală rudimentari, cu nuanţe empirice.
Ms.gr.B.A.R. 805 Sec. XIX.; 10 fol. / Miscelaneu. Ode către greci şi Despre
situaţia Turciei Europene.

8. Varia

Sec. XVI – XVII

Ms.gr.B.A.R. 765(617) Sec. XVI/XVII.; 120 pag. / Varia. Tratat de medicină,
atribuit lui Constantin Porfirogenetul.
Sec. XVII
Ms.gr.B.A.R. 779(291) Sec. XVII.; 103 fol. / Varia. Scurt rezumat şi cercetare la
scrierea despre cer. Introducere.
Ms.gr.B.A.R. 781(572) Sec. XVII.; 508 pag. / Varia. Calendar astrologic.
Ms.gr.B.A.R. 1040. Sec. XVII. / Reproduceri fotografice (22 buc.) după
manuscrisul grecesc nr. 65 din Biblioteca Universităţii din Leyda, cuprinzând deciziile
sinodului de la Târgovişte (1658).

Sec. XVIII

500
 Ms.gr.B.A.R. 767(477) Sec. XVIII.; 47 pag. / Varia. Περὶ ἰχθύων καὶ
ὀστρακοδέρμων. Ἐκ τῶν Ξενοκράτους καὶ ἂλλων διαφόρων. - Despre peşti şi scoici. Din
ale lui Xenocrat şi alţi diferiţi autori.
Ms.gr.B.A.R. 768(479) Sec. XVIII.; 63 pag. / Varia. - Descriere sumară a bolii
idropice, alcătuită duin practică şi teorie de Ioan Mulaimes din Ianina, medic natural.
Ms.gr.B.A.R. 769(523) Sec. XVIII.; 31 pag. / Varia. Despre microcosmos şi
circulaţia lui şi cum se face.
Ms.gr.B.A.R. 770(592) Sec. XVIII.; 511 pag. / Varia. Γαληνοῦ περὶ χρείας
ἀναπνοῆς. - A lui Galen despre nevoia respiraţiei.
Ms.gr.B.A.R. 771(594) Sec. XVIII.; 246 pag. / Varia. - Carte numită medicină
populară tradusă din limba greacă în limba simplă, alcătuită de Simeon Magistrul numit
Set din Antiohia, tradusă din porunca stăpânului Mihail Duca Voievod căruia s-a şi
închinat.
Ms.gr.B.A.R. 772(597) Sec. XVIII.; 382 pag. / Varia. Cuprinde un număr foarte
mare de sfaturi pentru agricultură.
Ms.gr.B.A.R. 780(428) Sec. XVIII(1711).; 165 pag. / Varia. - Comentariu
sinoptic şi cercetări la scrierea despre cer. Este scrierea lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 1052 Sec. XVIII (1725).; 170 fol. / Varia. Catalogul tuturor cărţilor
greceşti, greco-latine, latine, italiene, franceze, etc., ale lui Constantin M. Mavrocordat
pentru uzul lui, în afară de cele din biblioteca cea mare a preaînălţatului Domn. Bucureşti
1725.
Ms.gr.B.A.R. 777(449) Sec. XVIII (1733).; 247 pag. / Varia. Tratatul despre cer
al lui Teofil Coridaleu.
Ms.gr.B.A.R. 778(435) Sec. XVIII(1746).; 216 pag. / Varia. - A preaînţeleptului
Teofil Coridaleu comentariu sinoptic şi cercetări la scrierea despre cer.
Ms.gr.B.A.R. 783(527) Sec. XVIII.; 84 pag. / Varia. Calendar tradus din limba
latină în limba greacă comună.
Ms.gr.B.A.R. 1053 Sec. XVIII.; 8 fol. / Varia. Registru comercial (1759-1763) al
negustorului Ianachi Dimitrie din Mehadia.
Ms.gr.B.A.R. 1035 Sec. XVIII (1760).; 28 fol. / Varia. - Catastiful
proscomidiarului acestei cinstite şi domneşti mânăstiri a sfintei şi de viaţă începătoarei

501
treimi Radu Vodă, având înăuntru trecute numele răposaţilor ctitori, şi la rând ale
evlavioşilor domni, arhierei şi boieri, precum şi numele de pe vremuri ale egumenilor,
monahilor şi mirenilor, câţi de bună voie au miluit, au afierosit şi s-au înscris la cinstita
proscomidie; s-a copiat prin grija mea a lui Teodosie ieromonah şi stareţ al acestei
mânăstiri domneşti Radu Vodă [...].
Ms.gr.B.A.R. 1054 Sec. XVIII.; 74 fol. / Varia. Registru comercial (1760-1769).
Ms.gr.B.A.R. 784(548) Sec. XVIII.; 569 pag. / Varia. Despre numărătoarea
astronomică.
Ms.gr.B.A.R. 1055 Sec. XVIII.; 122 fol. / Varia. Registru comercial (1770-1795).
Registrul negustorului Mnaicatis Safranos.
Ms.gr.B.A.R. 796(446) Sec. XVIII (1775).; 353 pag. / Varia. Manual pentru
pictori cu sfaturi tehnice, pentru pregătirea materialelor şi de execuţie şi tratarea
diferitelor scene religioase.
Ms.gr.B.A.R. 785(629) Sec. XVIII.; 294 pag. / Varia. Este un tratat astronomic şi
calendaristic.
Ms.gr.B.A.R. 767(477) Sec. XVIII.; 47 pag. / Varia. Despre peşti şi scoici. Din
ale lui Xenocrat şi alţi diferiţi autori.
Ms.gr.B.A.R. 768(479) Sec. XVIII.; 63 pag. / Varia. - Descriere sumară a bolii
idropice, alcătuită duin practică şi teorie de Ioan Mulaimes din Ianina, medic natural.
Ms.gr.B.A.R. 769(523) Sec. XVIII.; 31 pag. / Varia. Περὶ τοῦ μικροκόσμου καὶ
τῆς κυκλοφορίας αὐτοῦ καὶ πῶς γίνεται. - Despre microcosmos şi circulaţia lui şi cum se
face.
Ms.gr.B.A.R. 771(594) Sec. XVIII.; 246 pag. / Varia. - Carte numită medicină
populară tradusă din limba greacă în limba simplă, alcătuită de Simeon Magistrul numit
Set din Antiohia, tradusă din porunca stăpânului Mihail Duca Voievod căruia s-a şi
închinat.
Ms.gr.B.A.R. 1047 Sec. XVIII.; 130 fol. / Varia. Solomonichi. - Cartea numită
Solomonichi a înţeleptului profet şi rege Solomon.
Ms.gr.B.A.R. 795(339) Sec. XVIII.; 155 fol. / Varia. Tratat de pictură în limba
greacă vulgară.

502
 Ms.gr.B.A.R. 1056 Sec. XVIII.; 147 fol. / Varia. Registru comercial (1783-1793)
al negustorului Manicatis Safranos din Sibiu.
Ms.gr.B.A.R. 1062 Sec. XVIII.; 22 fol. / Varia. Condică de socoteli.
Ms.gr.B.A.R. 773(731) Sec. XVIII.; 202 fol. / Varia. Colecţie de reţete medicale
şi prevestiri astrologice în greaca modernă.
Ms.gr.B.A.R. 782(112) Sec. XVIII.; 58 fol. / Varia. - Calendar, care s-a tradus din
ruseşte în româneşte şi apoi în greceşte, cel rusesc era tipărit la Braşov. 1783 Ianuarie 25.
Ms.gr.B.A.R. 1050 Sec. XVIII (1786).; 61 fol. / Varia. - Gramatică arabă numită
în dialectul arab sarf, care cuprinde cinci capitole: sigan, pinan, macsudi, iji, merah.
Ms.gr.B.A.R. 1044 Sec. XVIII.; 81 fol. / Varia. Apoftegmele despre regi şi
generali foarte folositoare pentru viaţă. Traducerea lui Ierotei Comnen al Dristrei.
Ms.gr.B.A.R. 1046 Sec. XVIII.; 67 fol. / Varia. Sfâşietorul înşelătorilor, sau
stâlpul defăimător al lui Avxentie şi Chiril şi acoliţilor lor.
Ms.gr.B.A.R. 1039 Sec. XVIII.; 246 fol. / Varia. Ἱστορία τοῦ ἐν Φλωρεντίῳ
συμβουλίου. - Istoria Conciliului de la Florenţa.
Ms.gr.B.A.R. 1043 Sec. XVIII (1789).; 156 fol. / Varia. - Cuvânt de laudă către
preanobila şi preaslăvita Băneasă doamna doamnă Ana Dudeasca pe care l-a alcătuit
preaiubitul ei fiu ca să-l rostească, dar a fost împiedecat de moartea ei.

Sec. XVIII – XIX

Ms.gr.B.A.R. 786(525) Sec. XVIII – XIX.; 122 pag. / Varia. Un calendar
englezesc şi despre schimbarea lucrurilor şi despre război.
Μs.gr.B.A.R. 1057 Sec. XVIII-XIX (1783 – 1801).; 86 fol. / Varia. Registru
comercial (1783-1801) al negustorului Manicatis Safranos din Sibiu. - Registru de marfă
ce aducem din Veneţia, Trieste şi Viena şi cheltuielile pricinuite şi persoanele cărora le
dau din această marfă; deasemenea medicamente din Halle şi bumbac cumpărare şi
cheltuieli. M.S. Nr. 4 1783.
Sec. XIX
Ms.gr.B.A.R. 776(514) Sec. XIX.; 478 pag. / Varia. Manuscris medical. Conţine
aforismele lui Hipocrat, cu traduceri şi explicări în limba neogreacă.
Ms.gr.B.A.R. 787(524) Sec. XIX.; 104 pag. / Varia. Este un calendar astrologic.

503
 Ms.gr.B.A.R. 1063 Sec. XIX / Varia. Condică de socoteli (1772-1773).
Ms.gr.B.A.R. 788(569) Sec. XIX(1803).; 45 fol. / Varia. Calendar.
Ms.gr.B.A.R. 1058 Sec. XIX / Varia. Registru comercial (1804-1830).
Ms.gr.B.A.R. 791(568) Sec. XIX.; 222 pag. / Varia. - Introducere în teoria şi
practica muzicii bisericeşti după noua metodă.
Ms.gr.B.A.R. 790(224) Sec. XIX.; 213 fol. / Varia. Cheia visurilor de patriarhul
Gherman al Noii Patre.
Ms.gr.B.A.R. 792(655) Sec. XIX.; 81 fol. / Varia. - Cartea întâi de muzică
teoretică şi practică. Este un tratat de muzică bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 793(698) Sec. XIX.; 17 fol. / Varia. Este un scurt tratat de muzică
bisericească, cu o serie de diagrame explicative ale scărilor diatonice.
Ms.gr.B.A.R. 794(784) Sec. XIX.; 270 fol. / Varia. Manuscrisul cuprinde un
număr mare de cântece greceşti şi turceşti, cu litere greceşti, şi însoţite de muzica lor, în
notaţie bisericească.
Ms.gr.B.A.R. 1041 Sec. XIX.; 92 fol. / (1815) Varia. - Îndrumare sigură. Manual
cuprinzând dovezi în apărarea credinţei noastre ortodoxe evanghelice prin criteriul minţii.
Precum şi câteva întrebări şi răspunsuri folositoare; şi despre progresul nesimţit al vieţii
noastre, în versuri. Pe lângă acestea şi o Istorie prescurtată a Bisericii Ortodoxe răsăritene
a lui Hristos şi anume despre conducerea, veniturile, cheltuielile şi puterea sa politică,
precum şi despre mănăstiri. Alcătuit de nobilul şi iubitorul de neam V.L. Gefheris;
revăzut cu grijă şi aprobat de părinţi Bisericii. 1815 Bucureşti.
Ms.gr.B.A.R. 789(729) Sec. XIX (1822).; 41 fol. / Varia. Conţine profeţiile lui
Agatanghel în greaca modernă, precum şi alte câteva mici preziceri şi oracole.
Ms.gr.B.A.R. 1064 Sec. XIX.; 91 fol. / Varia. Condică de socoteli a lui I.V.
(1825).
Ms.gr.B.A.R. 775(95) Sec. XIX.; 295 fol. / Varia. Medicină, dintr-ale lui Hipocrat
şi Galen.
Ms.gr.B.A.R. 1042 Sec. XIX (1828).; 96 pag. / Varia. Proiect pentru o academie
teologică pentru Greci. Atena 1828.
Ms.gr.B.A.R. 1051 Sec. XIX (1831).; 231 fol. / Varia. - Gramatică greco-turcă a
lui Dimitrie Alexandridis, doctor în medicină şi chirurgie, precum şi oculist, membru

504
corespondent al societăţilor de mineralogie şi de fizică din Iena. Compusă cât mai
complet şi metodic pentru uzul celor ce doresc să înveţe limba turcă. Cu ajutorul bănesc
al preacinstitului negustor domnul domn Murat şi Anastasie Satilmis din Cezarea. Viena,
Austria, din tipografia lui Ioan Bart. Yweck, fostă Vendoti 1822.
Ms.gr.B.A.R. 1037 Sec. XIX (1838).; 5 fol. / Varia. Pomelnic.
Ms.gr.B.A.R. 1066 Sec. XIX.; 40 fol. / Varia. Caiet de cheltuieli din 1841.
Ms.gr.B.A.R. 1065 Sec. XIX.; 68 fol. / Varia. Registru de însemnări din 1843.
Ms.gr.B.A.R. 1048 Sec. XIX.; 106 fol. / Varia. Introducere în magie.
Ms.gr.B.A.R. 1059 Sec. XIX.; 73 fol. / Varia. Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1060 Sec. XIX.; 183 fol. / Varia. Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1061 Sec. XIX.; 44 fol. / Varia. Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 766(342) Sec. XVIII.; 203 fol. / Varia. - Rezumatul întregii
medicine practice sau părerile celor mai înţelepţi medici despre boli şi cauzele lor şi
despre medicamente.
Ms.gr.B.A.R. 1049 Sec. XIX.; 72 fol. / Varia. Precepte de bună cuviinţă.
Ms.gr.B.A.R. 1036 Sec. XIX.; 19 fol. / Varia.
Μs.gr.B.A.R. 1038 Sec. XIX (1870).; 40 fol. / Varia. - Paraclis de mulţumire, care
se cântă la 25 Martie în cinstea preaputernicului rege al Greciei şi al naţiunii greceşti.
Pentru victorie [...].
Ms.gr.B.A.R. 1059 Sec. XIX.; 73 fol. / Varia. Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1060 Sec. XIX.; 183 fol. / Varia. Registru comercial.
Ms.gr.B.A.R. 1061 Sec. XIX.; 44 fol. / Varia. Registru comercial.

505
3.2 Tehnica ediției aplicată în manuscrisele grecești din Biblioteca Academiei
Române. Scurte considerații.

Deseori, cercetătorii în domeniul criticii textelor s-au confruntat cu lipsa

manuscriselor originale, fie că sunt latinești, grecești sau în alte limbi. Aici intervine
studiul pe diferitele texte existente care au derivat din original și analiza critică a acestora
prin comparație, scopul fiind acela de a ajunge la un text cât mai apropiat de original
(constitutio textus). Sigur că fiecare text în parte are propriile caracteristici din punct de
vedere filologic, literar și istoric. Grija specialistului este de a cerceta cu minuțiozitate
materialul pe care îl are la dispoziție în bibliotecile din întreaga lume și izvoarele
(recensio) referitoare la acesta, dar şi de a reconstitui cât mai fidel textul raportat la
original (examinatio). Presupunerile și ipotezele (divinatio) au rolul lor în restabilirea
textului și de a completa cuvintele sau chiar frazele lipsă din text (corruptela).
În cazul adunării și clasificării izvoarelor avem nevoie de cel mai vechi codice, de
unicul codice, am putea spune (codex unicus), în care se află cel mai bun text posibil.
Dispariția codicelui original, însă, ne conduce la munca enormă de colectare a tuturor
izvoarelor existente. Există și situații când un izvor nu are o așa mare importanță ca
mărturie atunci când acesta depinde absolut de original şi, în concluzie, un astfel de izvor
trebuie eliminat (eliminatio codicum descriptorum). Dintr-un original trebuie știut că au
izvorât două sau mai multe copii. În aceste copii, mai mult sau mai puțin, de la caz la caz,
apar îngemănări cu textul original atât cât cunoaștem despre el.
Originalul din care au izvorât aceste îngemănări se numește arhetip. Textul acesta
este alcătuit îndeosebi din toate greșelile care s-au făcut de-a lungul timpului de către
copiști sau tipografi, după ce deja mai multe ramuri și-au făcut apariția odată cu dispariția
originalului. De aceea analistul, odată cu cercetarea tuturor textelor existente, provenite
din arhetip, este condus din ce în ce mai mult de original, reconstituindu-l cât se poate de
fidel. Denumirea de arhetip, nu trebuie atribuită cumva altor texte care eventual vor face
legătura dintre original și izvoarele existente.
Fiecare copist s-a folosit de un singur model, puțini fiind cei care s-au folosit de
mai multe modele atunci când au copiat textul și mai mult sau mai puțin conștient s-au
îndepărtat de lucrarea pe care au avut-o în față, în foarte multe cazuri prin greșeli chiar

506
personale. De aici putem să depistăm fără îndoieli relația dintre izvoare, să restabilim
exactitatea textului în toate locurile lipsă redând textul fără să alegem din mai multe
variante (variae lectiones). Cea mai mare dezordine între aceste texte existente în sutele
de mii de manuscrise grecești și latine, iar în partea de est a Europei între cele slave, o
regăsim în textele clasicilor până acum neajungându-se încă la un numitor comun în ce
privesc originalele sau cel puțin vreo ediție critică amplă a acestora. Această dezordine ne
conduce la deziluzia de a mai reuși vreodată să aliniem toate aceste scrieri pentru a
ajunge la textul arhetip.
Procedura de colectare și clasificare a izvoarelor (recensio) de regulă îl conduce
pe cercetător la codicele original (codex unicus), la arhetipul alcătuit din adunarea
izvoarelor secundare, garantul textului arhetip. Aici intervine discuția amplă aceea că ele
trebuie să coincidă din punctul de vedere al exactității textului.
Prin analizarea izvoarelor existente transmise de-a lungul timpului, pentru a putea
observa asemănările și diferențele față de codicele original, rezultă mai multe variante.
Fie ajungem la concluzia că putem restabili un text excepțional din punct de vedere al
acribiei și al asemănării față de textul original, un text mediu spre bun raportat la textul
original și un text inaccectabil, chiar mai rău decât alte variante existente. Sigur că, puține
sunt criteriile care ne pot conduce la concluzia evidentă că un text este original sau nu
după ce am analizat absolut toate izvoarele existente. Dacă este să facem referire strict la
text, aici facem apel și la cunoștințele lingvistice, istorice și în general culturale ale
copistului. Filologul trebuie să recurgă și la ajutorul altor ramuri științifice, chiar tehnice
în cazul manuscriselor cu caracter științific. Teologia, Chimia, Medicina în cazul
manuscriselor medicale sau hagiografia în cazul manuscrisului nostru pe care o să-l
prezentăm fragmentar mai jos, sunt doare câteva dintre științele la care trebuie să apeleze
filologul. Acesta este singurul responsabil de a depune eforturi, uneori uriașe, de a
restabili originalitatea textelor pe care le are în vedere.
În cazul textelor lacunare (lacunae), filologul trebuie să facă presupuneri
(divinatio), care nu de puține ori conduce la corecturi, uneori satisfăcătoare, alteori deloc,
toate acestea producând deteriorarea și mai mult a textului și la îndepărtarea de original.
Presupunerile au ca procedură îndreptarea unei anomalii filologice a copistului. Însă acest
lucru lasă loc de îndoieli în ce privește restabilirea textului. Trebuie să observăm cumva

507
dacă la această anomalie s-a ajuns din necunoștința acestuia. Nu putem crede totuși că
autorul textului a produs intenționat această anomalie. De obicei, anomaliile apar din
dorința copistului de a spune sau transmite ceva neobișnuit și astfel modul său de
exprimare a ajuns să fie insuficient de clar. În orice caz, încercarea filologului de a
identifica și apoi de a clasifica greșelile joacă desigur un anume rol în reorganizarea
textului analizat, dar nu unul prioritar. S-a observat, totuși, că cele mai multe greșeli au
existat în perioada de transmitere a textelor, de circulație a acestora între original și
ultimul text datat cronologic. Greșelile copiștilor nu au redat întotdeauna o imagine clară
și evidentă a tradiției unui text. Nu putem nega că acestea joacă în anumite cazuri
propriul rol în stabilirea originalității textului, dar mereu unul secundar. În acest caz al
greșelilor, ar trebui realizate anumite clasificări pe secole, tipurile de scriere, contextul
istoric și genul lucrărilor pentru a putea avea o imagine clară a acestui subiect, edițiile
critice neputând nici astăzi, din nefericire, să dezbată aceste lucruri.
Un alt subiect care a preocupat pe filologi a fost și cel al intervențiilor pe text și al
modificării sensului frazei. Este un subiect pe cât de delicat, pe atât de controversat,
amintindu-ne de istoria plastografiei a nenumărate opere. Ar fi de interes pentru cineva să
se ocupe intens de această temă. Iarăși, clarificarea datei arhetipului este una de interes
major pentru cercetători. Acesta trebuie considerat ca fiind cel mai vechi față de alte
izvoare existente.
În procesul de pregătire a unei ediții critice trebuie urmați anumiți pași extrem de
importanți pentru a putea da naștere unei lucrări cu caracter științific de înalt nivel:
1. Cuvântul înainte trebuie să facă referire la izvoarele descoperite pe parcursul
cercetării bibliotecilor;
2. Trebuie să indice înrudirea între acestea din punct de vedere filologic, făcându-
se referire și la anumite greșeli caracteristice identificate;
3. Arhetipul trebuie prezentat din punct de vedere al calității sale și înrudirea
acestuia cu izvoarele ulterioare lui din punct de vedere cronologic;
4. Aducerea în discuție a problemelor referitoare la accent și dialect;
5. Adausurile și lipsurile în text aduse de copist sau de alte mâini ulterioare;
6. Distincția între [] [] {} / < > trebuie să fie clară, fiecare având o amprentă
diferită asupra textului.

508
 La subsolul textului trebuie să apară următoarele dacă se impune:
1. Orice fel de îndepărtare de la textul arhetipului;
2. Diferitele greșeli de copiere și alte lucruri care au fost eliminate de copist
pentru a scoate în evidență care părți ale textului, cuvinte sau fraze nu se bazează pe
arhetip;
3. Alte variante ale frazelor, dar a căror eliminare nu se impune;
4. Tipurile de grafie, atunci când textul este scris de una sau mai multe mâini;
5. Îndoielile legate de autenticitatea textului.
Aparatul critic (apparatus criticus) de mai sus apare la subsolul textului mai mult
din motive tehnice, problemele întâmpinate de tipografii fiind unele obiective cu privire
la tipărirea textului.
Când avem de-a face cu modificări ce apar în textele provenite din izvoarele de
tradiție, atunci acestea trebuie menționate pe aceeași pagină, în acoladă, alături de text.
Acest lucru ne poate conduce la concluzia că arhetipul a fost înlocuit cu un alt izvor mai
vechi dar necunoscut.
Pentru a identifica în cele din urmă textul original al lucrării, filologul trebuie să
se aplece îndeosebi inclusiv pe ștersăturile care apar într-un text, diferitele nuanțe de
culoare ale cernelurilor, suportul de scris (hârtie, pergament, hârtie bombycin etc.), fiind
nevoie, deci, și de o abordare codicologică a manuscrisului. Chiar și în cele mai citite
texte, cercetătorul ar putea găsi amănunte extrem de prețioase pe care predecesorii săi nu
le-au observat și astfel va putea ajunge la clarificarea imaginii textului. Manuscrisul de la
Cairo în care se găsesc câteva texte din lucrarea lui Menandru, Aspis to Epitrepontes, ar
fi doar unul din multele exemple care arată că filologul poate merge și mai departe cu
cercetarea pe text în baza tipurilor de scriere prezentate de primul editor.
În general, trebuie să încercăm să nu excludem nici un izvor al textului în
cercetările noastre, pentru a putea alcătui o ediție critică bună. În același timp, este
necesară argumentarea cu privire la legăturile acestor izvoare cu textul original, și acest
lucru mai înainte de a începe să fie cercetate toate greșelile care apar în acestea. Când
avem un număr mare de ediții-manuscris ale acestor texte și de foarte mare întindere,
există posibilitatea să depunem un efort considerabil cu privire la „asambalarea” lor din
punct de vedere filologic și astfel am putea risca, în cazul unei viitoare publicări a ediției

509
critice, să nu avem un rezultat favorabil în ce privește textul. Prin urmare, ca mod de
lucru, va trebui de multe ori să facem schimbări pe text cu referire la apartanența acestuia
la unele eventuale izvoare care-l precedă. Referitor la acest mod de lucru și la schimbările
care ar trebui făcute provizoriu legat de greșelile ce trebuiesc clasificate și mai apoi în
urma comparării înserate, exemplul cel mai elocvent ar fi textele Bibliotecii lui Fotie din
care doar unul ar părea că se apropie foarte mult de original. Printre alte texte care încă
nu au fost analizate sub formă de ediție critică, este și un manuscris ce conține textele lui
Strabon, aparținând familiei de manuscrise din secolul XIII, acesta aflându-se astăzi în
biblioteca Mănăstirii grecești Vatoped de la Muntele Athos.
Un alt caz, care poate conduce la interpretări eronate ale textului și doar
coincidențele pot conduce la „reasamblarea” corectă a acestuia, este cel al manuscriselor
distruse de starea proastă de conservare de-a lungul timpului. Unul dintre nenumăratele
exemple pe care le-am putea da aici este cel al papirusului lucrărilor lui Kalimachos la
pasajul referitor la Kerkida, cercetat întâi de filologul C. Diehl și mai apoi revizuit și
corectat de Urlich von Wilamowitz-Moellendorff în prima sa ediție, unde cuvântul και
Μετάδως apare eronat καταγαθαμεταιδως. Din cauza deteriorării excesive a textului,
cuvântul αγαθα apare separat de text și astfel a produs inevitabil confuzia.
O altă situație extrem de neplăcută cu care se poate confrunta un filolog în
realizarea unei ediții critice este cea a textelor falsificate. Epistolele lui Platon,
Cuvântările Epitafice ale lui Demostene sau Lysimach, după o perioadă îndelungată de
considerare a lor drept falsuri, au ajuns, prin multiple cercetări argumentate, să fie
recunoscute drept originale.
Intervențiile pe text ale copiștilor sunt aspecte care trebuie, de asemenea, atent
cercetate și evaluate de filolog. Acestea pot fi explicate doar din punctul de vedere al
neatenției autorului textului în momentul copierii acestuia de pe un exemplar cu scriere
miunusculă. Îndeajuns de multe litere precum β, η, κ, μ pot fi confundate cu alte litere.
Cazul confuziei acestor patru litere a fost des întâlnit în mai multe manuscrise.
Greșelile întâlnite (errores significativi) de filolog în izvoarele pe care le are la
dispoziție joacă un rol important, decisiv chiar în relația dintre texte. Cercetările de până
acum au încercat să meargă pe urma acestora, identificând modul în care au apărut aceste
greșeli și eventual cum pot fi înlăturate. Relația dintre izvoarele textelor pe care le are în

510
vedere un filolog cu privire la realizarea unei ediții critice nu poate fi dovedită imediat.
Ceea ce se poate dovedi într-un timp relativ scurt și direct este dacă un text este
independent față de altul raportat la un al treilea text existent sau mai multe, ceea ce se
poate realiza printr-o analiză corectă și atentă a greșelilor apărute în toate. Aceste greșeli
au fost denumite de filologie (errores separativi). Exemplul cel mai elocvent al acestor
greșeli care au condus decisiv la separarea textului de altele, declarându-l ca independent
de acestea, este Codex Lavrentianus 32,9 în care se găsește opera lui Sofocle, Idipod
tiranul, codice care aparține secolului al XI-lea. Putem dovedi că două texte sunt
asemănătoare în cazul în care B și C sunt comparate cu un alt treilea text din același secol
A. Greșelile de legătură (errores coniunctivi) joacă un rol principal în separarea textelor.
Aceste două tipuri de greșeli, errores separativi și errores coniunctivi, le găsim în special
în textele de mare întindere cum este cel menționat al lui Sofocle. Astfel, calculul ar fi
următorul: Dintre trei sau mai multe manuscrise pe care le avem la dispoziție conținând
același text, am putea dovedi textul corect cât mai apropiat de original, greșelile care apar
în A și B, dacă nu apar în C, pot dovedi originalitatea textului C. Greșelile din A și C scot
în evidență codicele B și greșelile din B și C pot scoate în evidență originalitatea textului
A. În cazul în care avem convingerea în urma cercetărilor că A este mai vechi decât B sau
C, atunci nu mai avem nevoie de analiza greșelilor şi, în consecință, suntem absolviți de o
astfel de muncă, în cele mai multe cazuri destul de migăloasă. Ori de câte ori găsim o
greșeală în B care nu apare în A, în schimb nici o greșeală din A nu există în B, în cazul
în care textele sunt de mare întindere, atunci cu siguranță trebuie să ne îndreptăm atenția
la prima situație, și anume, cea a textului B. Această concluzie, în special în cazul
textelor clasicilor, este temeiul pentru afirmația că cel mai vechi manuscris aste arhetipul
tuturor celorlalte. În cazul textelor de o mai mică întindere, este puțin probabil să întâlnim
astfel de situații.
Trebuie subliniat că în perioada medievală foarte rar au fost copiate trei
manuscrise după același exemplar, în special în cazul textelor care nu erau citite foarte
des. Am putea da exemplul manuscriselor științifice față de cele liturgice sau
hagiografice folosite des în mănăstiri sau în cultul liturgic. O a doua chestiune este că nu
foarte multe din aceste exemplare folosite la copierea textelor s-au mai păstrat până în
zilele noastre. În cazul textelor citite des exista posibilitatea, prin adăugiri nenumărate și

511
greșeli, să apară dezordinea aceasta, conducându-l pe filolog la dificultatea de a mai
descoperi arhetipul.
Referitor la expresia „familia manuscriselor” trebuie spus că în organizarea
riguroasă a textelor din punct de vedere cronologic, a greșelilor și a tuturor celorlalte
analize expuse mai sus, acesta nu poate fi folosit foarte des. Singurul reper principal în
realizarea unei ediții critice este raportarea la arhetip prin cercetarea unui număr de
manuscrise ulterior acestuia din punct de vedere cronologic. Termenul de „familie a
manuscriselor” poate fi folosit atunci când relația dintre manuscrise rămâne absolut
necunoscută. Prin urmare, alegem un codice reprezentant al „familiei” din care face parte,
excluzând ulterior oricare alt izvor care, printr-o oarecare greșeală de legătură, ar putea
dovedi că totuși nu face parte din familia acestuia.
În concluzie, afirmăm că realizarea unei ediții critice este o activitate extrem de
complexă și cu încă multe ecuații necunoscute filologului, oricât ar fi acesta de
experimentat. Sunt extrem de multe procedee, din câte am văzut mai sus, existând pași
foarte importanți care trebuie urmați de specialist cu acribie. Fără aceste repere bine
urmărite o ediție critică nu ar putea fi dusă la bun sfârșit și ulterior folosită drept
instrument de lucru pentru generațiile viitoare de filologi.

BIBLIOGRAFIE

1 ALLEN, T. W., Notes on Abbreviations in Greek Manuscripts, Oxford, 1889.

2. ATSALOS, E., La terminologie du livre – manuscrit à l’ époque Byzantine,
Thessaloniki, 1971.
3. BELL. H. I, Egypt from Alexander the Great to the Arab conquest, Oxford, 1948.
BLASS, F., ἄρθρο του μὲ τὸν τίτλο <<Κritik>> δημοσιεύτηκε στὸ ἐγχειρίδιο τοῦ Ι. 4.
VON, MUELLER, Handbuch der klassischen Altertumswissenschaft, 1892, pp. 249-289.
5. BOECKH, A., Enzyklopedie und Methodologie der philologischen Wissenschaften,
1877, pp. 179-209.
6. CANART, P., Scribes Grecs de la Renaissance, Scriptorium, XVII (1963), pp. 56-82.
7. CERETELI, G., Ricerche sulla maiuscola biblica, Firenze, 1967.
8. CLARK, A. C., Recent developments in textual criticism, Oxford, 1914.

512
9. CLARK, A. C., The descent of Manuscripts, Oxford, 1969.
10. DAIN, A., Les Manuscrits, Paris, 1949 și 1964.
11. DAIN, A., Paléographie greque (Encuclopédie de la Pléiade), Paris, 1961, pp. 532-
52.
12. DEVREESSE, R., Introduction à l’ étude des manuscrits grecs, Paris, 1954.
13. ΕΛΕΟΠΟΥΛΟΥ, ΧΡ., Ἡ Βιβλιοθήκη καὶ τὸ βιβλιογραφικὸν ἐργαστήριον τῆς Μονῆς
τῶν Στουδίου, Ἀθῆναι, 1967.
14. FROGER, J., La critique des textes et son automatisation, Paris, 1968.
15. GARDTHAUSEN, V., Griechische Palaeographie, Leipzig, Vol. I: 1911, Vol. II,
1913.
16. HALL, F. W., A Companion to Classical Texts, Oxford, 1913.
17. HUNGER, H., Studien zur griechschen Palaeographie. Wien, 1954.
18. HUNGER, H., Geschichte der Textueberlieferung, Zurich, Vol. I, 1961.
19. KANTOROWICZ, H., Einfuehrung in die Textkritik, Leipzig, 1921.
20. KENYON, F. G., The Palaeography of Greek Papyri, Oxford, 1899.
21. KENYON, F. G., Books and readers in Ancient Greece and Rome, Oxford, 1932 și
1951.
22. MΑΝΑΦΗ, Κ., Αἱ ἐν Κωνσταντινουπόλει Βιβλιοθῆκαι, Ἀθῆναι, 1972.
23. MONTFAUCON, B., De Palaeographis Graeca, Paris, (6+1), 1708.
24. PASQUALI, G., Storia della tradizione e critica del testo, Firenze, 1962.
25.ΠΑΤΡΙΝΕΛΙ, ΧΡΗΣΤΟ, Ἕλληνες κωδικογράφοι τῶν χρόνων τῆς Ἀναγεννήσεως
(Ἐπετηρίδα Μεσαιωνικοῦ Ἀρχείου VIII-IX, 1958-1959, pp. 63-124), Ἀθῆναι, 1961.
26. PINNER, H. L., The world of books in classical antiquity, Leiden, 1948.
27. RIAD, H., / Abd el-Kadr Selim, The Cairo codex of Menander. A photographic
edition, University of London, Institute of Classical Studies, London, 1979.
28. SCHUBART, W., Griechische Palaeographie, München, 1925.
29. ΣΙΓΑΛΑ, Α.,Ἱστορία τῆς ἑλληνικῆς γραφῆς, Θεσσαλονίκη, 1934.
30. SKEAT, T. C., The use of Dictation in Ancient Book-Production, („Proceedings of
the 31. British Academy” XLII), London, 1956, pp. 179-208.
32. THOMPSON, E. M., A Handbook of Greek and Latin Palaeography, Oxford, 1903.

513
33. THOMPSON, E. M., An Introduction to Greek and Latin Palaeography, Oxford,
1912.
34. TURNER, E. G., Greek Manuscripts of the ancient world, Oxford, 1971.
35. TURNER, E. G., Athenian books in the fifth and fourth centuries B. C., London,
1952.
36. WEST, M. L., Textual Criticism and editorial tehnique, Stuttgart (Teubner), 1973.
37. WILSON, M. G., The libraries of the Byzantine World, „Greek, Roman and
Byzantine Studies”, VIII (1967), pp. 53-80.

3.3 Istoria textului „Vieții Sfântului Vasile cel Nou”

O singură ediție ar putea satisface tradiția textelor unei opere scrise, fie că este în
limba de origine a acestui text, greacă, fie că este în limba română sau în altă limbă.
Singurul izvor scris, manuscrisul de secol XVI de la Moscova, microfilmat de
Universitatea Americană Dumbarton Oaks la începutul secolului, ar putea fi textul ideal
pentru a fi analizat și mai apoi publicat satisfăcând astfel pe deplin pretențiile lingvistice
și istorice a lucrării Viaţa Sfântului Vasile cel Nou. De curând, la o distanță de timp
extrem de scurtă, au apărut câte o ediție în limba greacă și în limba română, folosind
textul publicat bilingv acum ceva timp de cercetătoarea Alice-Mary Talbot de la aceeaşi
universitate. Textul în limba greacă 292 a fost tradus în demotikă de bunul meu amic și
profesor avocatul Dimitrios Apostolides, iar textul în limba română 293 a apărut la Iași, la
renumita de acum editură Doxologia a Mitropoliei.
Despre textul Viaţa Sfântului Vasile cel Nou, afirmăm că este unul destul de
neobișnuit. Nenumăratele ediții din diferite perioade de timp ne împinge să afirmăm acest
lucru. Observând cele aproximativ 100.000 de cuvinte cuprinse în manuscrisul de la
Moscova, am putea spune răspicat faptul că este unul dintre cele mai întinse texte

292
Βίος Βασιλείου του Νέου. Η Αποκάληψη της δευτέρα παρουσίας. (Πρόλογος: Alice-Mary Talbot,
Εισαγωγή: Βασίλης Κατσαρός, Μετάφραση, σχόλια: Δημήτρης Αποστολίδης), Eκδόσεις Ζήτρος,
Θεσσαλονίκη, 2019.
293
Viața Sfântului Vasile cel Nou, Vămile văzduhului și vederea Înfricoșătoarei Judecăți, Traducere Laura
Enache și Studiu introductiv de Petre Guran, Colecția Teologie Bizantină, Editura Doxologia, Iași, 2020.

514
hagiografice.294 Ediția codicelui de la Moscova este reprezentată de două mari vedenii
care apar în text. În prima este descrisă călătoria unei sclave cu numele Teodora,
dovedindu-se mai târziu a fi femeia care l-a îngrijit pe Grigorie, alcătuitorul vieții
Sfântului Vasile și ucenicul acestuia. A doua vedenie prezintă cum Grigorie este călăuzit
de un înger la Ierusalimul cel Nou și vede pregătirile pentru a Doua Venire a lui
Hristos.295 Grigorie, cel care a alcătuit textul, din câte înțelegem, a fost un mirean
caracterizat de credință asemenea altor semeni de-ai săi. Își petrecuse timpul mergând în
pelerinaj pe la mai multe biserici din Constantinopol, fiind închinat din tinerețe sfinților
Ștefan și Vasile cel Mare.296 Nu este cunoscută cu exactitate perioada în care a fost
redactat manuscrisul la Moscova, însă anumite indicii destul de vagi ne conduc la secolul
al XI-lea. 297
Din categoria textelor bizantine de o deosebită frumusețe literară se numără și
textul Vieții Sfântului Vasile cel Nou (1).298 Acest text hagiografic, încă necunoscut
îndeajuns, este regăsit astăzi în peste 35 de manuscrise (2) 299, fie că este scris în greaca
arhaică, fie că este în greaca nouă300 În secolele XIX-XX s-au făcut nenumărate încercări
de restabilire a unui text final al acestei lucrări hagiografice interesante de tradiție
bizantină. Cercetătorul rus A.N. Veselovskii este unul dintre pionierii acestei încercări de
publicare a textului nostru.
Alte ediții, mai vechi de secolul XIV 301, și pe care le-a editat S.G. Vilinskii, au
apărut în Bulgaria. Un codice din Biblioteca Națională a Serbiei, la Belgrad, conținând
Viața Sfântului Vasile cel Nou, datează și el din secolul al XIV-lea, acesta fiind editat în

294
Alice-Mary Talbot, Introducere la ediția: Βίος Βασιλείου του Νέου. Η Αποκάληψη της δευτέρα
παρουσίας. (Πρόλογος: Alice-Mary Talbot, Εισαγωγή: Βασίλης Κατσαρός, Μετάφραση, σχόλια:
Δημήτρης Αποστολίδης), Eκδόσεις Ζήτρος, Θεσσαλονίκη, 2019.
295
Idem, pp. 16-17.
296
Ibidem, p. 17.
297
Ibidem, pp. 17-18.
298
R. Aigrain, L΄hagiographie, ses sources, ses méthodes, son histoire, Paris 1953.; H. Delehaye, Les
passions des martyrs et les genres litteraires, Paris, 1966. Vezi și Historiography and Legende, edition
S.N. Lieu-D. Monsterraf, [Routledge 1998].
299
Χριστίνα Αγγελίδη, Ο Βίος του Οσίου Βασιλείου του Νέου. διδ. διατριβή, Ιωάννινα 1980, σ. 11-12.
300
idem. Mai poate fi adăugat și Codex Marcianus gr. II, 25.; vezi F. Halkin, Analecta Bollandiana 99
(1981) 438 și Ms. Gr. B.A.R. 398 (571), sec. XVII (1695), 281 fol. în: Constantin Litzica, Catalogul
manuscriptelor grecești, Editura Aacademiei Române-Cu 15 Stampe Facsimile-București, Inst. de Arte,
Carol Göbl, 1909, p. 206.
301
S. G. Vilinskii, Zhitie, p. 174, 177.; Χριστίνα Αγγελίδη, op.cit. nota 4, p.7.

515
cele din urmă de St. Novakovic 302. Totuși, cea mai importantă contribuție în ceea ce
privește istoria tuturor manuscriselor în care este cuprins textul nostru este cea a
cercetătoarei elene Christina Angelides 303. În Teza sa de doctorat, Angelides a transcris
textele mai multor izvoare principale ale lucrării, identificând astfel opt familii ale
acestuia. Cinci famili304 ale textului în limba greacă arhaică și alte trei familii 305 ale limbii
neobizantine. În comparație, totuși, cu Vilinskii care a identificat trei familii, și cu
Germaine Da Costa Louillet, care a identificat alte patru familii, aceasta vine cu o familie
în plus de texte.306
Teza de doctorat a cercetătoarei Christina Angelides vine să răspundă la
nenumăratele întrebări și nedumeriri legate de istoria textului Vieții Sfântului Vasile cel
Nou. Lucrarea sa identifică și cercetează analitic fiecare manuscris existent al textului
nostru, aducându-ne date destul de argumentate despre autor, Grigorie, locul și epoca în
care a fost redactat textul, relația dintre Sfântul Vasile și mediul social în care a trăit,
precum și diversele probleme ale lumii constantinopolitane de secol X, în care se
presupune că ar fi fost redactat. Alți cercetători care au încercat să contribuie esențial la
analiza acestui important text hagiografic bizantin au fost: L. Ryden307, P. Magdalino, A.
Timotin308 și Al. Kazhdan309. Filologul român M. Stanciu-Istrate310 a fost preocupat în
special de limba textului. Bulgarul filolog Ilias Evangelos 311 a insistat foarte mult pe
tradiția manuscriselor bulgare.

302
Χριστίνα Αγγελίδη, op.cit. nota 7. Tot aici avem și bibliografia referitoare la subiect.
303
Χριστίνα Αγγελίδη, op.cit, nota 5.; v. și Ηλία Γ. Ευαγγέλου, Λόγια και απόκρυφη βουλγαρική γραμματεία
στον ύστερο μεσαίωνα: H περίπτωση του Βίου του Βασιλείου του Νέου, Θεσσαλονίκη 2007. Al aceluiași:
„The Bulgarian Translation of the Vita of St. Basil the New According to Manuscript 20N in the Monastery
of Sinai”, Scripta and Escripta 7 (2009) 181-251.
304
Χριστίνα Αγγελίδη, op.cit, pp. 32-43.
305
Χριστίνα Αγγελίδη, op.cit, pp. 43-45.
306
S. G. Vilinskii, op.cit., pp. 50-52.
307
L. Rydén, The Life of St. Basil the Younger and the Date of the Life of St. Andreas Salos, în Ocean:
Essays presented to Ihor Ševčenko on His Sixtieth Birthday by His Colleagues and Students, Harvard
Ukrainian Studies 7 (1983), 666-586.; de același: Fiction and Reality in the Hagiographer΄s Self-
Representation, Travaux et Mémoires 14 (2002), pp. 547-552.
308
A. Timotin, Byzantine Visionary Account of the Other World: A Reconsideration în Byzantine Narrative
Papers in Honor of Roger Scott, ediție de J. Burke ș.a.m.d., Melbourne 2006, p. 404-420.; v. de același și:
R. Beaton-C. Roueché, London 2003, p. 3-34.
309
Al. Kazhdan, A History of Byzantine Literature (850-1000), ediție Chr. Angelidi, Atena 2006, p. 185-
191.
310
M. Stanciu-Istrate, Viața Sfântului Vasile cel Nou și vămile văzduhului, București 2004.
311
Ηλία Γ. Ευαγγέλου, op.cit., nota 10.

516
 Ediția publicată de Denis F. Sullivan, Alice-Mary Talbot, St. Mc. Grath, apărută
după „Codex Mosquensis Synodalis Gr. 249 (Vladimir 402)” 312, este cea mai bună ediție
în limba greacă de până astăzi a textului codicelui de la Moscova, fiind cel mai complet
din toate edițiile cunoscute, amintite de noi mai sus. Talbot nu a redat doar textul în limba
greacă, apărut fragmentar în diferite ediții, ci i-a făcut și o traducere în limba engleză,
venind în ajutorul cercetătorilor anglofoni. 313 Textul editat de Mary Talbot314 face ca
Viața Sfântului Vasile cel Nou să fie receptată la nivel internațional într-un mod în care
nu mai avusese loc. Ediția critică a acesteia pune la dispoziția filologilor o descriere
completă a personalității scriitorului Grigorie 315, se referă la stilul scriiturii acestuia,
abordând astfel în toată frumusețea lui expresia lingvistică pe baza izvoarelor textului 316.
În baza informațiilor istorice lansate de diverși specialiști în domeniu referitoare la acest
text de o deosebită frumusețe și totodată importanță pentru filologia bizantină, Alice
Talbot și colaboratoarea sa, Stamatina Mc. Grath, dezvoltă un dialog cu părerile
cercetătorilor amintiți. Astfel, începe să se înfățișeze o descriere a societății
constantinopolitane din secolul al X-lea, epoca în care se presupune că a fost scris acest
text bizantin 317
. Societatea bizantină apare descrisă destul de bine în analizele unor
specialiștii-filologi precum J.-C. Larchet. Prin intermediul acesteia putem observa clar
lumea minunată a vedeniilor Teodorei, care nu este decât o slujnică a lui Vasile cel Nou,
precum și cea a lui Grigorie, percepțiile și ideile lor fiind redate în amănunt. 318
Despre Sfântul Vasile cel Nou, personajul principal al textului, putem afirma că
nu de puține ori apare ca un „sfânt popular”, făcând parte din tagma mirenilor. Întreaga sa
viață se desfășoară la vremea tinereții umblând pe cărările Muntelui Olimp, cercetându-i

312
Nadezhda Kavrus-Hoffmann, „Codex Mosquensis Synodalis Gr. 249” (Vladimir 402): Codicological,
Palaeographic, and Historical Description”, în The Life of Saint Basil The Younger, pp. 56-58 și
bibliografia.
313
The Life of Saint Basil the Younger. Critical Edition and Annotated Translation of Moscow Version,
edition Denis F. Sullivan, Alice-Mary Talbot, Stamatina Mc. Grath [Dumbarton Oaks Studies XLV],
Washington, D.C. 2014.
314
The Life, op.cit., pp. 7-15.
315
The Life, op.cit., pp. 24-27.
316
The Life, op.cit., pp. 24-27.
317
The Life, op.cit. pp. 31-35.
318
J.-C. Larchet, La vie aprѐs le mort selon la tradition orthodoxe, Paris 2001.; v. și P. Magdalino, „The
Year 1000 in Byzantium” în Byzantium in the Year 1000, edition P. Magdalino, Leiden, 2003.; Ihor
Ševčenko, „Unpublished Byzantine Texts on the End of the World about the Year 1000 A.D.”, Travaux et
Mémoires 14 (2002) 562-577.

517
pe părinții asceți ce viețuiesc acolo.319 După sosirea sa la Constantinopol, nu înainte de a
fi acuzat de spionaj, este torturat de un oarecare Samonas și aruncat în Marea Marmara
lângă Evdomon.320 Evdomon era cunoscută în Istoria Statului Bizantin drept o regiune în
care armata bizantină își efectua antrenamentele. Relatarea vieții acestuia se continuă cu
intrarea în cele din urmă în Constantinopol, de unde se puteau vedea zidurile înalte de
apărare, loc în care este întâmpinat de o familie, pe numele lor Ioan și Elena, Sfântul
Vasile fiind găzduit în locuința acestora.321 Vestea că un călugăr ca el tămăduiește
trupurile și sufletele celor care-l vizitează ajunge și la Constantin Barbarul322 care îl
găzduiește într-una din locuințele sale de lângă Sfânta Sofia și biserica Sfinților
Arhangheli Mihail și Gavriil. 323 În felul acesta, Sfântul Vasile cel Nou intră în contact cu
lumea aristocrată a Constantinopolului, dar continuă să primească în spre sfătuire oameni
și din păturile sociale defavorizate. Vasile ajunge să viziteze și palatul fiicelor lui
Romanos I, acesta fiind așezat în regiunea Bodrum Camii, care există şi azi. 324
Locuințele aristocraților care îi erau oferite pentru a locui temporar sau atunci
când se afla în vizită la aceștia aveau ceva deosebit de interesant pentru tânărul Vasile. El
observase mulțimea de servanți, portari, ospătari, iconomi care își aduceau serviciile lor
stăpânilor casei. 325 Nu lipseau din viața sfântului minunile la adresa celor care veneau la
el și îi cereau ajutorul, oferindu-le sfaturi de suflet sau tămăduirea trupurilor. Și aici vom
aminti de minunea întâmplată chiar lui când a scăpat de atacul unui leu flămând 326 sau
cazul când a fost scăpat de delfini aducându-l pe uscat.327 Vasile mai fusese înzestrat de

319
Referitor la persoana lui Σαμωνά v. L. Rydén, „The Portrait of the Arab Samonas in Byzantine
Literature”, GraecoArabica 3 (1984) 101-108.
320
K.I. Ἀμαντος, Ιστορία του Βυζαντινού Κράτους 867-1204, μ.Χ, τμ. Β΄, Αθήνα 1957, σ. 147 και σημ. 1-4.
321
Sfântul Vasile l-a întâlnit pe Ioan și l-a vindecat. În felul acesta a ajuns să se găsească în locuința
familiei.
322
V. Christides, Arabs as „Barbaroi” before the Rise of Islam, Balkan Studies 10.2 (1969) 316-324. Și
Samona era tot arab. Sfântul Vasile este găzduit definitiv în locuința lui Constantin Barbarul și în funcție de
acest aspect este invitat mergând să viziteze și alte familii de persoane din societatea înaltă. (Partea I, 26.)
323
R. Janin, Constantinople byzantine, nota 66.340.; E. Dagron, Emperor and Priest: The Imperial Office
in Byzantium, Cambridge 2003, p. 198 și nota 24.; v. și The Life of St. Basil the Younger, p. 33, nota 90.
324
W. Müller-Wiener, Bildlexikon zur Topographie Instabuls, Tübingen, 1977, pp. 103-107.; O. C. Mango,
a identificat palatul lui Romanos cu anexele Mănăstirii Myreleos în The Life of St. Andrew the Fool
Reconsidered, „Rivista di Studi Bizantini i Slavi 2 (1982) 303-304.; A. Berger, Untersuchungen zu den
Patria Konstantinupoleos, Bonn, 1988, p. 589”.; v. și The Life of St. Basil the Younger, p. 34 și nota 91.
Referitor la palatul lui Romanos I, studiile indică faptul că acesta se găsea pe axul Porții Sfântului Ștefan
localizată în regiunea portului lui Elefterie în W. Müller-Wiener, op.cit. pp. 60-61.
325
Χρ. Αγγελίδη, Δούλοι στην Κωνσταντινούπολη τον 10 αι., Σύμμεικτα 6 (1985), σσ. 35-51.
326
Viața, op.cit., Partea I, 8.
327
Viața, op.cit., 9.

518
pronia divină cu darul prorociei și al înainte-vederii. Sfântul prevăzuse atacul ungurilor și
al rușilor asupra cetății Constantinopolului, dar în același timp prezisese și eșecul
planurilor lor militare.328 Tot el a prevăzut nașterea împăratului Romanos al II-lea329 și
propria sa moart.330 Calităţile sale de tămăduitor îl fac foarte cunoscut în cetatea
Constantinopolului. Cultivă relaţii de prietenie cu oameni din toate păturile sociale
cărora, fără să amâne în vreun fel, îi vindecă sufleteşte şi trupeşte. Minunile sfântului
Vasile fac în aşa fel încât societatea să-l aduleze. În felul acesta, la momentul morţii sale
întâmplate imediat după sărbătoarea Bunei Vestiri, ceremonie organizată de Constantin
Barbarul, credincioşii aleargă să ia câte o bucăţică din veşmintele sale. 331 După mai multe
divergenţe şi discuţii aprinse cu privire la locul îngropării sale, este înhumat la
Mănăstirea Chartularie.332 Chiar dacă Sfântul Vasile a săvârşit diferite minuni după
moartea sa, iar mormântul său izvorăşte arome asemănătoare mirului, totuşi, Biserica a
rămas reticientă la propunerea de canonizare a acestuia. 333
Referitor la autorul textului Vieții Sfântului Vasile cel Nou, afirmăm despre el că
este un personaj enigmatic. De altfel, şi Sfântul rămâne un personaj cu încă multe
necunoscute legate de biografia sa.334 Însă în realitate, eroul textului este chiar scriitorul
şi anume Grigorie335, după cum acesta se autointitulează. Despre el ne spune că de tânăr a
avut părinte duhovnic un eunuc pe nume Epifanie 336, când, la recomandările unui prieten
de-al său Ioan, îl întâlneşte pe Vasile, căruia îi rămâne ucenic. Sfântul Vasile îl
tămăduieşte la un moment dat de gastroenterită337, aşa cum mărturiseşte însuşi Grigorie.

328
Χρ. Αγγελίδη, Ο Βίος..., ΣΣ. 146-164.; v. și P. Antonopoulos, Byzantium, the Magyar Raids and Their
Consequences, in Byzantinoslavica 54 (1993) 254-267, J. Shepard, Byzantine Writers on the Hungarian in
the Ninth and Tenth Centuries, in Annual of Medieval Studies at CEU 10(2004) 100-101.; vezi și The Life
of St. Basil the Younger, p. 29-30.; v. și Αικατερίνη Χριστοφιλοπούλου, Βυζαντινή Ιστορία, Β2, σ. 98 ΄και
σημ. 3.
329
The Life, Partea I, 28.
330
The Life, Partea VI, 5.
331
The Life, Partea VI, 19.
332
Mărturia referitoare la existența Mănăstirii Chartularie este nemaiîntâlnită.
333
Άγιοσ Νικόλαος, μτφρ. Χ. Στεργιούλης, εισαγωγή Β. Κατσαρός, (Βυζαντινοί Συγγραφείς 19),
Θεσσαλονίκη 2017, σ. 35 σημ. 17. Rusul pelerin Antonie din Novgorod ne aduce la cunoștință faptul că a
întâlnit mormântul lui Vasile cel Nou (The Life of St. Basil the Younger, p. 15 și nota 46.)
334
L. Rydén în The Life of St. Basil the Younger, pp. 571-577 și P. Magdalino în What we Heard in the
Lives of the Saints, pp. 89-91, se îndoiesc de existența Sfântului Vasile cel Nou.
335
L. Rydén observă că în două treimi din text se face simțită prezența însăși a scriitorului vieții. L. Rydén
în The Life of St. Basil the Younger, pp. 571-577.
336
The Life of St. Basil the Younger, se fac referiri la Mănăstirea Maximina, necunoscând astăzi cu
exactitate locul în care era.
337
Βίος Βασιλείου του Νέου, Η Αποκάληψη της δευτέρα παρουσίας. nota 71.

519
 Sfântul Vasile îi propune să meargă să pustnicească într-unul din munţii
Nicomidiei, însă acest lucru, din câte se pare, nu a fost realizabil. Preferă să rămână
călugăr de lume în Constantinopol alături de un alt frate de monahism, Iulian 338, undeva
lângă Piaţa Voos339. Cu toate că Grigorie era un bun creştin, mergea în pelerinaj pe la
toate lăcaşurile de cult din Constantinopol340 având o evlavie deosebită faţă de Sfântul
Ştefan. Din câte mărturiseşte el însuşi, totuşi, la un moment dat, gustă şi din desfătările
lumeşti. Merge la hipodrom şi ajunge să fie ispitit de o femeie 341 care se numea
Meletina342. Aceasta îl ademeneşte cu practici oculte, dar tot Sfântul Vasile este cel care-l
scapă de vrăjile ei343. Grigorie era înzestrat de la Dumnezeu cu harul vedeniilor. Chiar
dacă nu a luat parte la slujba înmormântării dascălului său, iar Sfântul Vasile îi vesteşte
mai dinainte sfârşitul, totuşi, Grigorie, află de moartea lui Vasile abia la trei zile după
Paşte.344 Ne rămâne următoarea întrebare legată de personalitatea acestui Grigorie: Cine
este oare, este doar un personaj închipuit de vreun scriitor bizantin iscusit? Cercetările pot
continua.
Slujnica Teodora este întâlnită pentru întâia oară în textul nostru în locuinţa lui
Constantin Barbarul, în continuar ocupându-se spre a-i sluji Sfântului Vasile. Aceasta îi
va relata lui Grigorie despre rătăcirea sufletului ei după moarte345 şi cum vămile măsoară
în balanţe păcatele oamenilor care stau la Judecata de Apoi. În societatea bizantină, ideea
unei judecăţi a sufletului care trece prin diferite vămi este adânc înrădăcinată în conştiinţa
oamenilor. Scriitorii creştini dar şi gnosticii 346 vorbesc în lucrările lor despre aceste vămi
înfricoşătoare. Sufletele care au trăit în fapte bune şi virtute sunt însoţite de îngeri, iar
cele care au trăit în păcate şi în fapte neruşinate sunt însoţite în lumea de jos de către
demoni. 347 În vedenia Teodorei, apare Grigorie care, la rândul său este condus de un

338
The Life, op. cit. p. 34.
339
A. Berger, Κωνσταντινούπολη, σσ. 97-98, 120-121, αρ. 13.
340
The Life of St. Basil the Younger, Partea I, 49.
341
The Life of St. Basil the Younger, Partea I, 51-52.
342
The Life of St. Basil the Younger op.cit., 53.
343
The Life of St. Basil the Younger op.cit., 54, 57.
344
The Life of St. Basil the Younger op.cit., 109.
345
The Life of St. Basil the Younger, Partea a II-a, 5-6.
346
R. Stichel, Studien zum Verhältnis von Text und Bild spät und nachbyzantinischen
Vergänlichkeitsdarstellungen, Wien, 1971.; v. și G. Every, Toll Gates on the Air Way, in Eastern Churches
Review 8 (1976) 139-151.
347
The Life of St. Basil the Younger, pp. 39-42.

520
înger la locuinţa lui Vasile. 348 Acolo o întâlneşte pe Teodora, căreia îi povesteşte cum a
reuşit să treacă de demonii cei negri avându-i însoţitori pe îngeri. 349 La vămile cele
înfricoşătoare, Teodora trece de toate vămile în afară de vama adulterului. 350 Îngerii au
găsit că aceasta nu a fost vreodată căsătorită. În cele din urmă, această vamă este
răscumpărată cu aur duhovnicesc de la Vasile. 351 De acolo pleacă direct spre porţile
Raiului, iar mai departe la tronul Domnului. 352 De la tronul Domnului, însoţită de doi
îngeri, merge la lăcaşurile sfinţilor şi în cele din urmă la cele ale patriarhilor . 353 Călătoria
la iad pentru Teodora, acolo unde vede toate chinurile amare ale păcătoşilor 354, se
dovedeşte a fi una înfricoşătoare. La sfârşitul visului scriitorului, Teodora îl însoţeşte în
cele din urmă pe Vasile în grădina cu pomi fructiferi. 355
Datele istorice ale lucrării de faţă ne indică primul deceniu de guvernare a
nepotului lui Vasile I, Constantin al VII-lea Porfirogenetul, până în 944, anul în care a
murit Sfântul Vasile cel Nou. Faptul că personajul principal al textului, Vasile cel Nou,
face referire la împăratul Vasile I şi la uciderea lui Mihail al III-lea ne conduce la
concluzia că perioada în care acesta a trăit a fost prima decadă a împărăţiei lui Leon al
VI-lea (896) (175)356 până la împărăţia lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul, inclusiv
cea a lui Romanos I Lekapenos (920-944).357 Un alt fapt istoric, demn de luat în seamă în
ce priveşte data scrierii acestui text, este evenimentul pe care sfântul le proroceşte atacul
ungurilor asupra Balcanilor şi ajungerea lor până în Tracia. Schimbul de prizonieri cu
bizantinii, în urma acordului cu aceştia la anul 943358 este tot o dată istorică pe care o
luăm în considerare. O altă prorocie ce trebuie consemnată în acest context este cea a
atacului ruşilor asupra bizantinilor, care au ajuns în frunte cu comandantul lor, Igor, până
pe malurile Bosforului, jefuind şi ucigând toţi locuitorii 359. Teofan, comandantul oştilor
bizantine, reuşeşte cu ajutorul focului bizantin să oprească oştirile ruseşti, primind titlul

348
The Life of St. Basil the Younger, Partea II-a, 3-5.
349
The Life, op.cit., 7.
350
The Life, op.cit., 33.
351
The Life, op.cit, 36 – 38.
352
The Life, op.cit., 41 – 42.
353
The Life, op.cit., 43 – 44.
354
The Life, op.cit. 45.
355
The Life, op.cit., 52 – 53.
356
The Life, op.cit., 58.
357
The Life, Partea I., op.cit., 3.
358
Χρ. Αγγελίδη, Ο Βίος, op.cit., pp. 165 – 169.
359
Χρ. Αγγελίδη, Ο Βίος, op.cit., pp. 141 – 164.; v. și The Life of Saint Basil the Younger, pp. 29 – 30.

521
de Parakimomenos360. Prin urmare, datele oferite de prorociile lui Vasile cel Nou ne
transmit faptul că scriitorul vieţii lui Vasile ia parte la viaţa socială a epocii sale şi
reuşeşte în lucrarea sa să înfăţişeze aceste evenimente în propria manieră scriitoricească.
Din informaţiile furnizate de text, observăm cunoştinţele topografice deosebite pe
care le deţine scriitorul, în speţă Grigorie, despre Constantinopol. Lucrul acesta
întâmplându-se la mijlocul secolului al X-lea. Hipodromul, palatul, pieţele centrale
(Fora), porţile cetăţii cu porturile, mănăstirile cele mai cunoscute ale Constantinopolului
precum Mănăstirea Avramiţilor, Mănăstirea Vlaherne, Sfânta Anastasia, Mănăstirea
Maicii Domnului Odeghetria, Marele Palat, Forumul de lângă Piaţa Voos aflată lângă
râul Lykos, geamii, portul lui Iulian lângă palatul Sfintei Sofia 361, toate aceste locuri,
astăzi unele dintre ele dispărute din nefericire, subliniază faptul că Grigorie le-a cunoscut
extrem de bine. Doar în secolul al X-lea ar fi putut toate aceste repere topografice să
existe, de aceea datăm acest text ca fiind de secol X. Autorul textului aduce la cunoştinţa
noastră şi alte lăcaşuri de cult şi repere topografice precum: Paraclisul Sfântului Ştefan,
ocrotitorul acestuia, cel al Sfintei Paraschiva, biserica Sfântului Polieuct 362, ridicată de
Juliana Anicia, soţia lui Areovind, lângă biserica Sfintei Anastasia, biserica Sfinţilor
Arhangheli363 construită de împăratul Vasile I Macedoneanul, Poarta Sfintei Varvara sau
Poarta Sfântului Ştefan lângă Portul lui Elefterie. Cercetătorii filologi şi arheologii nu au
nici o urmă de îndoială cu privire la aceste repere topografice din textul Vieţii Sfântului
Vasile cel Nou, cunoştinţele despre aceste locuri şi în general despre acest spaţiu fiind
pentru autor extrem de familiare. Un alt indiciu că scriitorul cunoştea extrem de bine
Constantinopolul şi împrejurimile sunt şi amănuntele pe care ni le oferă despre interiorul
Marelui Palat 364 sau Noua Biserică, ridicată de Vasile I, pe care a împodobit-o cu un
minunat mozaic.365

360
K.I. Ἀμαντος, Ιστορία, op. cit., σ. 94.
361
The Life, op.cit., pp. 31 – 39.
362
v. A. Berger, Constantinople, p. 108.; L. Rydén, „A Note of Some Réference to the Church of St.
Anastasia in Constantinople in the 10th century”, Byzantion 44 (1974), 198 – 201.
363
K.I. Ἀμαντος, Ιστορία, op. cit., σ. 31 – 32.
364
Chronographiae quae Theophanis Continuati nomine fertur liber quo Vita Basilii imperatoris
amplectitur, ed. I. Ševčenko, Berlin, 2001, cap. 9. 2 – 3.
365
C. Mango, The Art of the Byzantine Empire 312 – 1453, Sources and Documents, New Jersey 1972, s.
194. (a doua ediție University of Toronto Press, Toronto-Buffalo-London, 1986).

522
 În concluzie, Viaţa Sfântului Vasile cel Nou este un tip de relatare aparte faţă de
alte texte hagiografice cunoscute în literatura de specialitate. Tipul de exprimare este unul
laicomonahal, dacă îl putem denumi astfel. 366 Ryden şi Paul Magdalino se îndoiesc,
totuşi, de existenţa reală a scriitorului Grigorie. Scriitorul care ia numele de Grigorie
redactează această minunată opera hagiografică spre bucuria şi desfătarea ascultătorilor,
textul fiind probabil citit în trapezele mănăstirilor sau în clasele de predare ale
bizantinilor. Este o lucrare moral-religioasă (psichofeles), având ca scop îndreptarea etică
a ascultătorilor.367 Nu cunoaştem dacă în Constantinopol existau astfel de grupuri de laici
predispuşi la o viaţă monahală fără să facă parte din vreo obşte mănăstirească cu
îndatoriri duhovniceşti şi ascultări. Toate relatările sale, majoritatea închipuiri, sunt
aşezate într-o anumită ordine care au scopul de a educa moral şi spiritual. Judecata de
apoi, vămile văzduhului, îngerii, demonii, toate îşi au izvor în scrierile Sfinţilor Părinţi,
texte la care suntem convinşi că recurgea şi scriitorul Grigorie. Origen, Chiril al
Alexandriei, Atanasie cel Mare, Eusebiu de Cezareea, Gură de Aur şi Evagrie Ponticul au
fost pentru autorul textului la care ne referim scriitorii bisericeşti cei mai căutaţi de el
pentru a-şi culege ideile teologice. Influenţe au existat şi din partea textelor hagiografice:
Viaţa Sfântului Andrei cel nebun după Hristos, Viaţa Sfântului Grighentie, Ioan cel
Milostiv sau Grigorie Akragantinos 368. Viaţa Sfântului Vasile cel Nou, cu toate că mai
sunt destul de multe necunoscute referitoare la perioada în care a fost scris şi locul de
redactare, rămâne un text hagiografic bizantin de referinţă, un îndrumar moral şi spiritual
pentru cel care îl citeşte şi astăzi, după atâtea secole, în plus, putând fiind savurat de
iubitorii filologiei bizantine în toată splendoarea acestuia. 369

366
E. Patlagean, Sainteté et pouvoir, în The Byzantine Saint, ediție S. Hackel, Birmingham, 1981, pp. 88 –
105. L. Rydén, Fiction and Reality., op.cit.,pp. 547 – 552.
367
St. Efthymiadis, The Byzantine Hagiographer and his Audience in the Ninth and Tenth Centuries, în
Metaphrasis: Redactions and Audiences in Middle Byzantine Hagiography, ediție C. Høgel, Oslo, 1996,
pp. 59 – 80.; The Life, op.cit., pp 19 – 24.
368
Χρ. Αγγελίδη, Ο Βίος, op.cit., pp. 96 – 111.
369
I. Ševčenko, Levels of Style in Byzantine prose, Jahrbuch der Österreichischen Byzantinisfia 31:1
(1981) pp. 289 – 312.

523
3.3.1 Ediție critică Ms.gr. B.A.R. (Codex Buchurestiensis) 571 / Codex Mosquensis
Synodalis Gr. 249 (Vladimir 402)370

[p.3] Βίος καὶ πολιτεία τοῦ ὁσίου π<ατ>ρ<ὸ>ς ἡμῶν Βασιλείου τοῦ Νέου // συγγραφεῖς
παρὰ Γρηγορίου ταπεινοῦ, καὶ φιλο-//χρίστου μαθητή τοῦ. Εὐλόγησον πάτερ.

1. Ο ἁγιώτατος καὶ τῶν προφητῶν περισσότερος // ὁ θεῖος λέγω Δαβὶδ, ἐκήρυξε καὶ
εἶπεν: „Εἰς μνη-//μόσυνον αἰώνιον ἔσται δίκαιος”, δείχνοντας // καὶ λέγοντας, ὅτι αἱ
ἀγαθο ἐργεῖ αι, καὶ τιμαὶ // τῶν ἁγίων, μάλιστα καὶ τὰ ὀνόματα, ποτὲ δὲν //
ἀλησμονοῦνται. Τὰ δὲ λόγια καὶ ἒργα τοῦ Θ<εο>ῦ // ἔστοντας νὰ δείχνωνται καὶ νὰ
φανερὼνονται // ἀπὸ τοὶς σοφοὶς, κατὰ καιροὶς, διά ὄφελος πισ-//των, τῶν ἀν<θρώπ>ων.
Καὶ οὕτο διατὶ εἶχαν μέρος // καὶ τῆς σοφίας, καὶ γλυκήτητα εἰς το λέγειν τὰ // ἔγραψαν,
καὶ τὰ ὡμίλησαν, με τὰς δικαιοσύ-//νην. Ἐγὼ δὲ ὁποῦ εἶμαι μικρὰ σταλαγματαία // καὶ
βρίση ἂνυδρος, καὶ βορβορὼδης λάκκος // καὶ οὐδενὸς λόγου ἄξιος πῶς νὰ ἀποτολμὴ-
//σω νὰ ἄνοίξω τὸ στόμα μου, περὶ τοιούτου // μεγάλου, καὶ ἁγιωτάτου π<ατ>ρός, νὰ
διηγηθῶ περὶ [p.4] τῶν φρικτῶν θαυμάτων αὐτοῦ, καὶ δέν εἰξεύρω // τί νά καμῳ; Καὶ διὰ
τοῦτο λοιπὸν ἤθελα, να σιωπή-//σῳ, πλὴν φοβούμενος, τὴν κατάκρισιν τοῦ κρύ-//ψαντος
τό τάλαντον μὲ τὸ νὰ κρύψω τὴν χάριν // ὁποῦ μοῦ ἐχάρισεν, ὁ Θ<εό>ς ὡς γνήσιον
δοῦλον του βά-//νῳ αὐτὸ ἔμπροσθεν εἰς τοὶς τραπεζίτας.Ἤγουν // εἰς τοὶς καλοὶς
ἀκροατὰς, δι΄ ἀν αυτό πολυπλασιὰ-//σω, καὶ νὰ φανερόσω τό χάρισμα εἰς πολοὺς // καὶ
ἀλλους, εἰς ἐμένα ἐὰν τὸ κρύψω, ἤχωσω αὐτὸ // τὸ χάρισμα, δι΄ἀυτής σιωπῆς ὑπό κάτω
τῆς γῆς. Εἰ-//δε ἀρχήσῳ, νὰ ὀμιλῶ, καὶ νὰ διηγοῦμαι, ή φοβοῦ-//μαι μήπως φέρω εἰς τοῦ
λόγον μου, κατηγορίαν, πα-//ρὰ ἔπαινον, ἐπὶ χιριζόμενος τοὶ αὔτα, πράγματα // ἐγὼ ὁ
μιδενὸς λόγου ἄξιος. Καὶ ἐἂν καθῶς λέγει ὁ Σο-//λομῶν, μερικοὶ τινὲς, τὶς σοφοὶς καὶ
φονίκοις // τὶς ἔχουν, διὰ κακοὶς ἀγνοίς, τὶ δὲν ἤθελαν // εἰπῇς περι ἐμοῦ τοῦ εὐτελοὶς;
Ὅμως ἠξεύρω // καλὰ, ὅτι πᾶσα φιλόθεος ψυχῆ θέλη μου σιμ-//παθήση, εἰς τὴν
βαρβαρότητα, καὶ ἀμάθειαν // μου. Διότι δὲν πρέπει νὰ ἀφήσῳ ἀνεκδιή-//γητον, καὶ

Τhe Life of Saint Basil the Younger. Critical Edition and Annotated Translation of Moscow Version, ed.
370

Denis F. Sullivan, Alice – Mary Talbot, Stamatina Ms. Grath [Dumbarton Oaks Studies XLV], Washington
D.C., 2014.

524
ἀφανέρωτον τήν ἐντολήν τοῦ // π<ατ>ρ<ό>ς, καὶ ὅσοι θέλουν μὲ κατηγορὴσει, ὁ // Θεὸς
νὰ τοὺς συγωχρήσι371.
2. Τὸ λοιπὸν θέλω ἀρχίσι ἀπ΄ἐδῶ τῆν ὁμιλίας τῆς διηγήσεως, [p.5] ἐλπίζων ή
θαῤῥῶντας, εἰς τὰς εὐχὰς σας // ἐπιδή καὶ εἰς τὸν Θ<εό>ν, περητὸν εἶναι νὰ λέγει τινὰς //
ὅσον ὐμπορῆ, ἄλλ΄ ο δέ ἤθελε δυνηθῆ, νὰ εἰπῇ κατὰ-//λεπτῷς τὰς ἀρετὰς καὶ τὰ
κατορθώματα τοῦ θεί-//ου π<ατ>ρ<ό>ς, πόσον μάλλον, ὁ ἀμαθῆς ἐγὼ καὶ ἀπαίδευ-//τος.
Πῶς νὰ εἶναι λοιπὸν ἡ γέννησις τοῦ ἁγίου // τοῦτου, καὶ εἰς ποῖον τόπον ἐγγενήθη καὶ ἀν
ετρά-//φη, καὶ πῶς ἔμεινε μοναχὸς, δέν ἠμπορῶ μητέ ἠ-//ξεύρω τί να εἰπῶ. Διὸτι δὲν μοῦ
τὸ ἐφανέρωσεν // ποτὲ τινὰς, ἀλλ΄ οὔτε ἐκεῖνος μοῦ εἶπε ποτὲ τί-//ποτες, διὰ λόγου του,
ἔστοντας νὰ σπουδάζει ποία // τότε νὰ κρύπτῃ τὰ καλά του ἔργα, διὰ τὴν ταπεί-//νωσιν,
τὴν ὁποία τὴν εἶχεν διὰ πολλὴν καὶ θαυ-//μαστὴν, πλὴν ἀν καλὰ καὶ ἦτον [35]τέτοιας
λογῆς. Ὅ-//μως δὲν ἐδυνήθη, νὰ κρυφθή καὶ νὰ ἀλησμονηθὴ // φανερώνοντας ὁ Θ<εό>ς
τοῦ δοῦλον του, ὡς τὸ λέγει καὶ // ὁ προφήτης ἐκ προσώπου τοῦ Θ<εο>ῦ, ὅτι τοὺς δο-
//ξαζοντὰς με θέλω τιμήσει372.
3. Ἀσ ἀρχήσω λοιπὸν τὴν διἤγησιν. Ὁ Βασιλεύς Βασί-//λειος, ὁ Μακεδῶν εἴχε
τέσσαρας υἱούς. Κων-//σταντίνον, Λέοντα, Στέφανον καὶ Ἀλέξανδρον. // Καὶ ὁ μὲν
Κωνσταντίνος ἀπὲθανεν, ἀκόμη // νέος, ὁ δέ Στέφανος ἔγεινε π<ατ>ριἄρχης Κωνσταν-
/τινουπόλεως, ὁ ὀποῖος ἧτον ἄν<θρωπ>ος ἐνάρετος καὶ ἃγιος [p.6]. Πλὴν εἰς ὀλίγον
καιρὸν ὑπηρέτησεν τὴν // ἀρχιεροσύνην, διότι δεχόμενος συχνά καθάρισα // ἀπὸ τούς
ϊατροὺς, διὰ κάποιαν καῦσιν τῆς καρδίαν // ὁποῦ τὸν ἐπείραζεν ἐκ νεότητός του. Ἐπεῖρεν
// ὁ στομαχός του ψύχραν ἀπὸ τὰ καθάρισα, καὶ ἐλθῶν // εἰς μεγάλην ἀσθένιαν
ἀπέθανεν. Ὁ δε πατὴρ αὐ-//τοῦ Βασίλειος, φωνείσας Μιχαὴλ τού πρὸ αὐτοῦ // βασιλὲα,
καὶ ἐβασίλευσεν, ὁ ὀποῖος καὶ ἐκεῖ ὁποῦ // ἐψυχομαχοῦσεν ἒλεγεν: Τί σοῦ ἒκαμα ἤ τι σε //
ἀδίκησα, ὦ Βασίλειε, καὶ μὲ ἐφόνεισες ἒτζι ἀ-//λύπητα; Καὶ οὗτως ἐξομολογοῦμενος
ἀνεπάυθη // ἀφήνωντας εἰς τὴν Βασειλείαν του διὰδόχοις // Λέοντα καὶ Ἀλέξανδρον τούς
ὑιούς αὐτοῦ373.

Μ. 1 <καὶ μερικὴ θαυμάτων διήγησις>. Μ 1 <ὁ θειότατος καὶ προφητικώτατος> Μ 1 <ἔλεξε φάσκων>
371

<ὑποφαίνων ὡς ἀνεξάλειπτα τὰ σήμαντρα>

372
Μ.2 <καὶ Σολομών δέ ὁ σοφώτατος παραπλήσια τῷ γεγεννηκότι>. Μ 2. <οὔτε γὰρ αὐτὸς ἔτι τῷ βίῳ
περιῶν δῆλον ἑαυτὸν τινι πεποίηκεν> Μ 2. <ἀλλ΄ οὐδὲ ἕτερον τινα ἠδυνήθην ἐφευρεῖν>.
373
Μ.3 <ο Βασίλειος ο βασιλιάς, ο αποκαλούμενος Μακεδόνας> Μ. 3 <δεχόμενος διὰ τὸ ἱκανῶς
ψυχρᾶναι τὸν στόμαχον αὐτοῦ> Μ. 3 <τελευτήσαντος δὲ Βασιλείου τοῦ πατρὸς αὐτοῦ> Μ. 3 <τί σοι
ἔπραξα ἢ τί σε ἠδίκησα> Μ. 3 <καὶ ἐπὶ τούτοις ἐξαγορεύων ὑπεξῆλθε τὸν βίον>.

525
4. Εἰς δὲ τούς // δέκα χρόνους, τῆς βασιλείας αὐτῶν, ἐστέμ-//φθησαν παρ΄ ἀυτών εἰς
τὴν ἀνατολὴν δύο μαγι-//στριανοὶ. Διὰ κάποια ὑπηρεσία πέρνωντας δὲ ἀπό // κάποιον
ὂρος δύσκολο περιπάτητον, ἒτυχε καὶ // ηὕραν τόν ἄγιον τοῦτον, τοῦ ὁποῖου τό σχῆμα ἦ-
//τὸν πολλὰ ἄγριον, ὡς τῶν ζώων ὁποῦ τρέφονται // εἱς τὰ ὄρη, καὶ ἐνόμισ<αν> πῶς εἶναι
κατὰστατηθῆς374.
5. Καὶ ἔτζη δραμόντες μετὰ τῶν ἀλόγων, τοὺ ἐπί-//ασαν στρεφόμενοι δὲ εἰς τὴν
πόλιν, τόν ἤφε-//ραν μαζήν τους. Τόν ὁποῖον ἒστοντας νὰ τὸν // φέρουν, ὀμπρὸς εἰς τοὺς
βασιλεῖς, τόν ἐπαράδωσαν [p.7] εἰς κάποιον Σαμωνᾶν ἀριανὸν ὁποῦ // ἦτον ἀπὸ τὸ γένος
τῶν πατρικίων, διὰ νὰ τῶν // ἐξετάζη νὰ μάθη παρ΄ ἀυτοῦ τίς καὶ ποῖος ἄν<θρωπ>ος //
καὶ ἀπὸ ποῖον τόπον εἶναι καὶ πῶς ὁνομάζεται. Ὁ δὲ Σαμωνὰς φέρνωντας τον εἰς τό σπίτι
του, ἐ-//κάθισε με πολλὴν ἀλαζωνία, διότι ἦτον νέος // καὶ ὑπερήφανος, καὶ επαίρε τον
εἰς τόν πλοῦτον. // Καὶ παρευθὶς ὥρισε νὰ φέρουν τόν ἅγιον ὀμπρός // του. Ὡς δὲ ἥλθεν,
ἔστεκε μέ βλέμ<μ>α, θαρετὸν. // Καὶ ἐπειδή δὲν ἐγονάτησεν ἁυτόν προσκυνήσι κα-//θῶς
ἧτον συνήθια νὰ κάμνουν, είς τάς ἐξουσια-//στὰς καὶ βασιλεῖς, ὠργίσθη κατὰ πολλύ ὁ
Σαμωνᾶς, καὶ // λέγι του: „Εἰτε ποῖος εἶσαι ἐσὺ, καὶ ἀπὸ ποῦ, καὶ πῶς // ονομάζεσαι”. Ὁ
δὲ ἅγιος δέν ἀποκρίθη, μόνον ἔ-//στεκεν ἥσυχος καὶ τόν ἔβλεπε μὲ ϊλαρὸιν βλέμ<μ>α. //
Καὶ ὁ Σαμωνᾶς πάλιν, τοῦ εἶπε: „Εἰπὲ μας λοι-//πὸν ποῖος εἶσαι, διότι ἐκεῖνοι ὁποῦ σὲ
ἤφεραν // λέγουν πῶς εἶσαι καταστατηθῆς”. Λέγει του ὁ // ἃγιος: „Ἀμὴ ἐσὺ ποῖος εἶσαι
καὶ ἀπὸ ποῦ”. Ὁ δὲ Σα-//μωνᾶς εἶπεν: „Ἡμεῖς ἐσένα ἐρωτοῦμεν νὰ μᾶς // εἰπῆς ποῖος
εἶσαι, διὰ λόγου μου, δὲ ας μὴν σοῦ // μέλει ποῖος εἶμαι. Πλὴν ἀν ἀγαπᾶς νὰ μάθῃς // καὶ
τοῦτο ἐγὼ εἰμὶ Σαμωνὰς, ὁ πατρίκιος καὶ ὑποτε-//τογμένος εἰς τούς βασιλεῖς τῶν
ῥωμαίων. Εἰπε λοιπὸν [p.8] τώρα καὶ ἐσὺ τίς, καὶ πόθεν εἶσαι καὶ τί τέχνην // ἡξεύρεις”.
Λέγει του ὁ ἅγιος „ξένος ἀν<θρωπο>σ εἶμαι, ἀπ΄ἐ-/εκεῖνοις ὁποῦ κατοικοῦν εἰς τὴν γὴν”.
Ο δέ Σα-/μωνᾶς εἶπε: „καλὰ καὶ ἀληθινὰ λέγουν, δια λόγου / πῶς εἶσαι κατάσκοπος, καὶ
κατάστατεῖς τὴν βασι-/λείαν τῶν ῥωμαίων”. Ὁ δέ ἅγιος τίποτε δέν ἀπεκρί-/νε τον. Ἄν
καλὰ καὶ οἰ παραστεκάμενοι τὸν ἀνὰ-//γκαζαν, να εἶπῇ ποῖος εἶναι. Ὅμως ἔστεκεστω-
//τόντας. Ὁ δέ Σαμωνᾶς, ὣρισε νὰ τόν ῥαβδίσουν // μὲ χλορὰ ῥαβδιὰ καστάνων, καὶ με
νεύρα ξηρὰ // βοδίων. Ἔπειτα νὰ φέρουν, καὶ ἄλλα τινὰ φ-//ριγανα κολαστήρια, μη πώς
καί βλεπωντάς τα // ἢθελε φοβηθὴ, νὰ εἶπῆ ποῖος εἶναι καὶ ἀπο-// ποῦ. Καὶ ὡς εἶδεν οὒτε

374
Μ. 4 <τῷ δεκάτῳ οὖν ἔτει τῆς αὐτοκρατορίας Λέοντος>.

526
μὲ τ΄ἀυτὰ δέν κλίνει // ὣρισε νὰ τὸν ξαπλώσουν εἰς τὴν γὴν, καὶ νὰ τὸν // δέρνουν
ἀνηλεῶς, λέγωντας ὁ κύρηξ: „Εἰπὲ // ποῖος εἶσαι, νὰ ἐλευθερωθῆς ἀπὸ τὰς πληγὰς // καὶ
ἀπὸ τὰς πολλὰς βασάνους”. Ὁ δὲ ὄσιος ποσώς δε // ἀπεκρινέ τον, ἀλλ΄ὐπέμεινεν
ἀνδρεῖως ἕως ὁ-//ποῦ δὲν ἒμεινεν εἰς αὐτὸν δύναμις ζωῆς. Ὁ // ὁποῖος ἀν καλὰ καὶ ἥτον,
ὡς νεκρὸς ἂψυχος. Ὅμως // τὸν ἐπεῖραν καὶ τόν ἐῤῥιψαν, εἰς τήν φιλακήν θα-//ῤῥοῦντες,
νὰ ἀποθάνη375.
6. Τὴν δέ ἐπάυριον // πάλιν ἐκάθισε τό θηρίον ἐκείνο τό ἀνήμερον // ἐπιθρόνον
ὑψηλοῦ, καὶ ὥρισεν ὅτι ἀνίσως, καὶ ζή // ἀκόμη, νὰ τὸν σηκώσουν νὰ τὸν φέρουν ὀμπρός
του. Δέ ἐλθον-[p.9]τες δὲ οἰ στρατιῶται, τὸν ἥυραν ὁποῦ ἔστεκεν // ἔξω ἀπὸ τὴν φιλακὴν
γερὸς, καὶ κληδαρίαις τῆς // φιλακῆς, ἂβλαβαις καὶ θαυμάζοντες τὸν ἐρωτοῦσαν // νὰ
τούς εἰπὶ πῶς εὐγίκεν. Ὁ δὲ μακάριος εἰπῶν αὐτοῖς // τὴν ἀλλήθειαν. Ὑπήγενε μαζή τους,
νὰ παρασταθῆ εἰς τὸν // Σαμωνᾶν. Μερικοί δὲ ἀπὸ τούς ὑπηρέτας ἐκείνους, ἔ-//τρεξαν
καὶ εἶπον τῳ Σαμωνᾶ ἐκεῖνο ὁποῦ ἐσυνέ-//βῃ. Ἀκοῦσας δὲ ἐκεῖνος τοίοὕτον θαῦμα ἐ-
//θαύμασε πολλύ. Ὅμως ἐλογίαζε πῶς νὰ εἶναι μάγος // ὁ ἅγιος. Καὶ λέγει πρὸς αὐτὸν
ἔμπροσθεν πάντων ἐ-//κεῖνων ὁποῦ ἦσαν ἐκεῖ τὰς μαγίας αὐτὰς ὁ-//ποῦ κάμνης γλήγορα
θέλω [...] τὰς ἐλέξει ἐγὼ. // Καὶ ὣρισε νὰ τὸν δὲρ-//νουν χωρὶς καμίαν λύπην ἕως οὐ νὰ
εἶπῆ, τὶς καὶ ἀ-//πο ποῦ εἶναι. Καὶ τόσον τόν ἔδειραν, ὅτι ἐτζακή-//σθησαν ἕξι ῥαυδία. Ὁ
δέ μακάριος τοσῶς δὲν ἀπεκρί-//θη. Θαυμάζοντες δὲ πάντες, εἰς τὴν πολήν σι-//ωπὴν τοῦ
ἁγίου, καὶ ἐκπληττόμενοι, εἶπεν ὁ // Σαμωνᾶς, ἔχει νὰ καυχάται, καὶ νὰ λέγει, ὃτι τούς //
ἐνίκησα μὲ τήν σιωπήν μου πλὴν ἐγὼ νὰ μήν // τόν ἀφήσῳ, νὰ καυχάται εἰς ἡμᾶς. Ναὶ
[μὰ τὴν // ὑγίαν τῶν βασιλέων?!]. Καὶ ὅρισε νά τόν κτιπῄσοῦν ὃ-//λην, τὴν εὐδομάδα,
ἀπὸ τριακοσίας ῥαυδίας // μετά τριακοσίων ῥαύδων, αὐτὸς δέ ὐπέμεινεν / ἀνδρίως τὰς
πλήγας καὶ τὰς θλίψεις, κρύπτωντας // τήν ἀρετὴν [p. 10] του. Ὅμως ὅλην του τὴν
ἀπερασμένην // ζωὴν, εὐρείσκετον, εἰς ἐρήμοις τόπους περιπατῶν-//τας ξυπόλητος καὶ
γυμνὸς. Καὶ ἀν καλὰ ἥλθεν εἰς με-//γάλας θλίψεις, ὅμως δὲν ἡθέλησε νὰ φανερώ-//σῃ τὴν
ἀρετὴν του, διὰ τὸν εἰπόντα, ὅτι ἀς μὴν // ἠξεύρῃ ἡ ἀριστερὰ σου τι ποιεῖ ἡ δεξιὰ σου,
διὸτι // εἶ τις φανερὼνι τὴν ἀρετήν του. Καὶ τό καλόν ὁ-//ποῦ κάμνη λαμβάνει τὸν μισθόν
του ἀπὸ τοὺς ἀν-//θρώπους, καὶ χάνει τὴν ἂνω δόξαν, ἤγουν τῶν ἀ-//γγέλων, καὶ

375
Μ. 5 <οἵ καὶ παρευθὺς προστάττουσι τῷ παρακοιμωμένῳ αὐτῶν τοὒνομα Σαμωνᾶ, ἐξ Ἀγαρηνῶν> Μ. 5
<ὁ δὲ Σαμωνᾶς ἀπελθὼν εἰς τὸν λεγόμενον Νέον Οἶκον> Μ. 5 <ὀ δὲ παραστὰς οὑκ ἀπένειμεν αὐτῷ τὴν
προσήκουσαν τιμὴν> Μ. 5 <ἀνάγγειλον ἡμῖν, ὦ δυστυχέστατον γερόντιον> Μ. 5 <ἐγὼ εἰμὶ Σαμωνᾶς
πατρίκιος καὶ παρακοιμώμενος τῶν σήμερον κατεχόντων τὰ σκῆπτρα Ρωμαίων αὐτοκρατόρων> Μ. 5
<θυμομαχήσας οὖν ὁ Σαμωνᾶς προστάσσει ἀχθῆναι ἔμπροσθεν αὐτοῦ ράβδους>.

527
ἀρχαγγέλλων. Εἴ τις δὲ κρύπτει τὴν ἀρε-//τὴν του καὶ ποῖος εἶναι μάλιστα δὲ καὶ ἀν
σιωπᾶ // ὃταν τόν δέρνουν, ὅτι οὕτος λογίζεται εἰς τὸν // δίκαιον κριτὴν, ὡς μάρτυρας.
Ὥσπερ καὶ ό μακάρι-//ος οὗτος376.
7. Τὸ λοιπὸν ὡς ἐπέρασεν ἡ ἐ-//βδομάδα ἐκείνη, εἰς τήν ὁποίος ἒπαθε πολλὰ //
λυπηρὰ πράγματα ὁ ἅγιος, καὶ τὰ ὑπέμεινεν εὐ-//χαρίστως. Πάλιν ἐκάθισεν, ἐπὶ θρόνου
ἐκεῖ-//νος ὁ κατάρατος καὶ ὣρισε νὰ τὸν φέρουν ὀμπρός του // καὶ ἔστοντας νὰ τόν
φέρουν, τὸν ἀγριοκοίταξεν ὁ Σὰ-//μωνᾶς, διότι ἧτον εὐνοῦχος καὶ φυσικᾶ ὄργιλος //
ἀλλ΄ο δὲ καὶ διά νὰ ἐντραπῆ ἐκεῖνος ὁποῦ ἢσαν // ἐκεῖ, ἐθυμώθη πολλύ. Καὶ ὥρισε νὰ
φέρουν σχι-//νίον νὰ δέσουν τα χέρια του, ἒπειτα νὰ τὸ τυλί-//ξουν τρυγήρου εἰς τὰς
πλευράς του, καὶ εἰς τὸ δεξιὸν [p. 11] του ποδάρι καὶ νὰ τόν κρεμάσουν, ἅνω κάτῳ // εἰς
τό ξύλον, ἕως οὕ νὰ μαρτυρήσῃ ποῖος εἶναι καὶ ἀ-//πο ποῦ. Πάντες, δὲ ὅσοι ἤκουσαν τήν
τιμωρίαν // ὁποῦ ὣρισε νὰ κάμουν εἰς τόν ἅγιον, λυποῦνταν // καὶ τὸν ἐκατηγοροῦσαν,
κρυφίως μέσα εἰς τὸν λο-//γισμον τους. Ὁ δὲ Σαμωνὰς βουλῶσας το σπίτι εκεῖ-//νο ὁποῦ
ἥτον ὅ ἅγιος //, μὲ το δακτυλίδη του, ἐπαρὴγγειλε τοῖς ὑπηρέταις, νὰ τόν κρεμάσουν //
καθῶς τοὶς ἔδειξεν, ἄνελεημονήτως. Ὅταν δὲ // ἀπὲρασαν τρεῖς ἡμέραις ἐπῆγεν ἐκεῖ καὶ
ἄνοιξε // τὰς πόρτας τῆς φυλακῆς, καὶ ἀλλῶν αὐτὸν καθῶς // τὸν ἄφησεν, ἐθαύμασεν εἰς
τήν ἰλαρότητα // τοῦ προσώπου του, ὅτι δὲν ἔπαθεν, οὐδενὰ κακὸν. // Ἔστοντας δὲ νὰ
σημώσῃ, εἶπε πρός αὐτὸν: „Κἃν // τώρα εἰπὲ μοι ποῖος εἶσαι καὶ ἀπὸ ποῦ καὶ νὰ σὲ //
κατεβὰσω ἀπὸ τὸ ξύλον τῆς βασάνου τάυτης”. Ὁ // δὲ ἅγιος δὲν τοῦ ἀπεκρίθη. Τότε
ὥρησεν ὁ Σαμω-//νὰς, νὰ τὸν κατεβάσουν, καὶ ὡς τὸν ἔλυσαν ἔγινεν // ὑγιεῆς καὶ
φαίνετον ὡσαν νὰ μὴν ἐβασανίσθη // ποσῶς. Καὶ πάντες θαυμάσαντες ἐξεπλάγησαν / εἰς
τοῦτο. Ὁ δὲ Σαμωνὰς πάλιν ἒλεγεν: „Δέν // σὰς ἔλεγα ἐγὼ ὅτι μάγος εἶναι, διότι μὴτε //
το ποδάρι του δέν ἐβλάβη ποσῶς. Ὅμως ἐγὼ // θέλω ἐλέξει τὰς μαγίας του377”. Καὶ λέγει:
8. „Kαλέστατοι μοι ἐκεῖ-[p. 12] νον ὁπου τρέφει τὰ θηρία”. Ὁ ὁποί<ος> // ἔστοντας
νὰ ἔλθη ἔμπροσθεν τοῦ Σαμωνᾶ, λέγει // του: „Τὴν ἂυριον ἐτοιμασῶν μοι τὸν
ἀγριώτατον // λέοντα, καὶ μήν τόν δώσεις τίποτας νὰ φάγη καὶ // θέλομεν ἰδὴ ἀν τὸν
νικήση καὶ αὐτὸν μὲ τὴν μαγείαν του”. /

376
Μ. 6 <ἀπελθόντες δὲ οἱ ἀπεσταλμένοι - ὢ τῶν θαυμασίων Σου, Χριστὲ Βασιλεῦ!> Μ. 6 <εἰς ὀργὴν οὖν
ἀκατάσχετον ἐλθὼν ὁ ἀπόγονος τῆς Ἄγαρ>. Μ. 6 <ἰδοὺ λέγειν ἔχει οὗτος ὁ ἀλιτήριος ὅτι νενίκηκα τούτους
ἐν τῇ ἐμῇ σιωπῇ> Μ. 6 <τοῦ μόνου ἀληθινοῦ Θεοῦ ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ τὴν δόξαν ἐπιποθεῖ>.
377
Μ. 7 <ὁ δὲ Σαμωνᾶς αἰσχυνθεὶς διὰ τοὺς παρεστῶτας> Μ 7. <μὰ τὸν αὐτοκράτορα, ἐπαοιδὸς ἐστὶν
οὗτοσ!>.

528
 Τὸ λοιπὸν ἔστοντας νὰ δράμουν πολλοὶ ἐπὶ τὴν // ἅυριον ἡμέραν εἰς τὸ θέατρον,
ἤ φοραν τό θηρίον // τό ὁποῖον ἐβρυχὰτον ἀπὸ τὴν πεῖναν, καὶ ἒῤῥι-//ψαν, τὸν ἅγιον, διὰ
νὰ τόν φάγι. Καὶ ὡς τὸν ἴδε τό // λεοντάρι ἐτρόμαξε, καὶ ὑπήγεν ἡσυχως πρὸς τὸν // ἅγιον
καὶ ἐκυλίετον, εἰς τὰ ποδάρια του ὡσαν νὰ // ἣτον ἣμερον. Οἰ δὶ ἄν<θρωπ>οι ὡς εἶδαν τό
τοτιοὖτον παρὰ-//δοξον θαῦμα ἔκραξαν τό, „Κύριε ἐλέησον” // καὶ ὃλοι μετὰ μεγάλης
φωνῆς ἐβόησαν λέγοντες „ἀπόλυσον ἀυτόν ὅτι ἀδίκως τόν συκωφαντοῦν”378. //
9. Ὁ δὲ μιαρὸς ἐκείνος Σαμωνᾶς ποσῶς δὲν τό ἒυα-//λεν εἰς τὸν νοῦν του πὼς ὁ ὅσιος
οὖτος ἦτον ἐκλε-//κτὸς δοῦλος τοῦ Θ<εο>ῦ. Ἀλλὰ ἀκομὴ ἦτον τετυ-//φλωμένος, εἰς τὴν
καρδίαν, ἀν καλὰ καὶ ἒ-//βλεπεν τὸν ἅγιον ὁποῦ ἐβαστα τὸν λέωντα // ἀπὸ τὸ ἀφθὶ, καὶ
ἔλεγεν πρὸς τόν λαόν: „Ἴδετε // τό ἀρνίον”. Ὅμως ὁ τρισάθλιος ἐκεῖνος ὥ-//ρισε νὰ τόν
ρίψουν τὴν νύκτα, ἐκεῖνην εἰς // τὴν θάλασσαν, τό ὁποῖον τὸν ἔκαμαν οἰ δοῦ-//λοι του
τρίτην ὥραν τῆς νυκτὸς. Πλῆν ἀ-//ψευδεῖς εἶναι ὁ εἶπων, [p. 13] ὅτι ἂν περάσης μέσον
τῆσ θαλλάσησ / δέν θέλησ, καταποντισθῆ, οὐδέ οἰ ποταμοὶ θέ-//λουν, δυνηθῆ νὰ σαὶ
πάρουν, καὶ ὁ Κ<ύριο>ς θέλει // φυλάξει τούς ἅγιους αὐτοῦ. Διὰ τοῦτο παρεὐθὶς //
ἐλθόντες δύο δέλφινες, τόν ἐπεῖραν εἰς τὴν // ῥάχην τους, καὶ τοὺ εὔγαλαν εἰς τὸν
αἰγιαλον // εἰς τόπον λεγόμενον τοῦ Εβδόμου. Καὶ τότε // με θέλημα Θ<εο>ῦ ἐλύθησαν
καὶ τὰ δεσμᾶ ἀ-//πὸ τὰ χέρια, καὶ ἀπὸ τὰ ποδάρια του379.
10. Καὶ πα-//ρευθεῖς τὸ [πουρνὸν?], ἐσηκώθη ἀπὸ τὸν αἰγιαλὸν // καὶ ἐδιάβη εἰς τήν
πόλιν. Ἔστόντας δὲ νὰ εἶ-//ναι σφαλισμένη ἀκόμη ἠ χρυσή πόρτα, ἐ-//κάθησεν, ὁλίγον
ἒξω, ὥστε νὰ ἀνοίξη. Κα-//θεζομένου δὲ τοῦ ἁγίου, ἧλθε καὶ κάποιος ἀσθε-//νῆς καὶ
ἐκάθησε [εμάτου/δίπλα του], νὰ ἀνασταθῆ ὀ-//λίγον, ὁ ὁποῖος ἔτρεμεν ἀπὸ τὸ ῥίγος ὁπου
// εἴχε. Καὶ ὁς τόν ἴδεν, ὁ ἅγιος πῶς ἦτον κιν-//δυνεμένος, σπλαγχνισθεῖς εἰς ἐκεῖνον, //
ἔβαλε τό χέρι του ἀπάνο του, καὶ παρακα-//λούντας τόν Θ<εό>ν, τὸν ϊάτρευσεν. Ἰδῶν δὲ
// ἐκεῖνος ὃτι οὗτως εὐκόλως ἰατρεύθη ἐ-//θαύμασεν, εἰς τὸ παράδοξον τοῦ θαῦματος. //
Καὶ πεσῶν εἰς τούς πόδας αὐτοῦ, τὸν ἐπα-//ρακάλεσεν δεόμενος νὰ ὐπείγει εἰς τό σπίτι
του [p. 14] λέγων ὅτι: „Ἂν καλὰ καὶ δέν εἶμαι ἄξιος νὰ δε-//χθῶ τοιῦτον ἅγιον, εἰς τό
σπήτι μου, ὅμως // παρακαλῶ σε μή μου καταφρονήσης”. Ὁ δὲ ὅσιος // τοῦ ἢκουσε καὶ
ἐπήγε μαζή του χαρούμενος. Φ-//θάσαντες δὲ εἰς τό σπίτι ὥρα τοῦ γεύματος εἶ-//πεν ὁ

378
Μ. 8 <οικονομίῳ ἔχων ὁ βασιλεὺς φοβερώτατον λέοντα> Μ. 8 <θεασάμενος αὐτὸν γέγονε καὶ
προσελθὼν ἠρέμα πρὸ τῶν ποδῶν αὐτοῦ ὡς ἀρνίον>.
379
Μ. 9 <ὁ δέ ἀνήμερος θήρ ἐκείνος> Μ. 9 <παντελῶς γὰρ εἰσῆλθεν εἰς τὴν καρδίαν αὐτοῦ ὁ Διάβολος>
Μ. 9 <οὐδὲ νῦν ἀπέστη τὸ σύνολον ἀπὸ τοῦ θεράποντος Αὐτοῦ καὶ πατρὸς ἡμῶν Βασιλείου>.

529
ἄν<θρωπ>ος ἐκεῖνος πρὸς τὴν γυναίκα του, νὰ βά-//λη τράπεζαν. Καὶ εὐλογήσας ὁ ἅγιος
ἒτρωγαν εὐ-//χαριστοῦντες τον Θ<εό>ν. Τρώγοντες δὲ, ἐδηγήτον // ὀ ἄν<θρωπ>ος
ἐκείνος πρὸς τὴν γυναίκα του πῶς τὸν // ϊάτρευσεν, ὁ ὅσιος μόνον μὲ τὸ ὃνομα τοῦ
Χ<ριστο>ῦ // καὶ μὲ τὴν ἀπόθεσιν τῶν χεῖρων αὐτοῦ. Ἡ ὀποία // ἀκούσασα, τὸν
εὐλαβήθη πολλὰ, διότι ἦτον // εὐλαβῆς καὶ ἀγαποῦσε τὸν Θ<εό>ν, ἡγάπα δὲ καὶ // τό
μοναχικόν τάγμα πολλή. Περισσότερον δὲ ἐχαί-//ρε τον πῶς ἐκατεδέχθη ὁ ἅγιος νὰ ἔλθη,
εἰς τὸ // σπήτι της. Καὶ τὸν ἐπαρακαλοῦσαν νὰ τοὺσ εἰπῇ // πόθεν καὶ ἀπο ποῦ εἶναι, καὶ
ποῦ θέλει νὰ πηγαίνει380.
11. Ὁ δὲ ἁγιος εἲπε, τό μέν πόθεν εἶμαι νὰ τὸ εἰπῶ // δὲν κάμνη χρεία. Θέλω δὲ νὰ
πηγαίνω χάριν // εὐχῆς εἰς τήν μονὴν τῆς Ἀχειροποιήτου τὴν // ὁποίαν δὲν τὴν ἱστόρεισε
τινὰσ. Μόνον αὕτη ἡ // Θ<εοτό>κος ἐτύπωσε τὸν χαρακτήρα της, καὶ στέκεται // ἕως τὴν
σήμερον, εἰς τήν ὁποίαν γίνονται σημεῖα θεϊ-//κᾶ, εἰς ἐκεῖνους ὁποῦ τρέχουν μετά
πίστεως. Καὶ [p. 15] ἐπειδὴ τὸν ἐπαρακάλεσαν νὰ τοὺς εἰπῆ ποῖος // εἶναι, λέγει τους:
„Ἐγὼ εἶμαι ἐκεῖνος, ὁποῦ ἔ-//ῤῥιψεν ἐχθὲς, ὀ Σαμωνᾶς, εἰς τήν θάλασσαν. Ὁ // δέ
Κ<ύριο>ς μοῦ, τὸν ὁποῖον λατρεύω ἐκ νεοτητός // μου, μὲ ἐφύλαξεν ἀβλαβῆ μὲ τρόπους
ὁ-//ποῦ εἰξέρει αὐτὸς”. Καὶ τοὺς ἐδιηγήθη ὅλας τὰς // βασάνοις, ὁποῦ τοῦ ἒκαμεν ὁ
σκληρὸς καὶ ἄ-//δικος Σαμωνᾶς, τὰ ὀποῖα ἠκούσθησαν εἰς ὅ-//λην τὴν πόλην. Καὶ ἐκείνοι
τὸν ἐπαρακαλοῦσαν // ἀν τοῦ ἀρέσει, νὰ είναι μαζὴ τούς εἰς ὃλην τους // τὴν ζωὴν, καὶ τὸ
[ἔστερξεν?] ὅ ἃγιος. Ἐκεῖνοι // δὲ τοῦ ἡτοίμασαν λύχνον, καὶ κελίον χω-//ριστὸν εἰς τὸ
οποῖον, ἐλειτούργει τῷ Θ<ε>ῷ. Ὁ-//μῶς τὶς δύνατε νὰ εϊπῃ τὰ δάκρυα, ὁποῦ ἔ-//χυσεν
ὅλην τήν νύκτα στεκάμενος εἰς προσευ-//ὴν καὶ τὰς γονυκλισίας, καὶ τὴν ὁλονύκτι-//ον
ἀγρυπνίαν ὁποῦ ἕκαμνε. Διότι εὒκολώτερα // ἤθελαν δαμάση οἱ ὕστμοι τοὶς ἀκοιμήτοις //
ἀστέρας παρὰ τά βλέφαρα τοῦ ἁγίου381.
12. Τοσοῦτον // δὲ ἤτον πραότατος, καὶ ἀόργητος ὅτι // ἥθελε τὸν παρομοιάσει τινᾶς,
ὥσπερ ἀλλος // Μωυσῆν ἠ Δαβίδ, καὶ ἄπλαστος ὡς ὁ Ιακώβ // καὶ ἂκακος ὡς ὁ Ιώβ, καὶ
ἐλεήμων ὡς ὁ Ἀβρα-//άμ καὶ ἀκτήμων κατὰ πολλὴ [καὶ] ἐκατοικοῦσε λοιπὸν [p. 16] εἰς
τό σπήτι, τοῦ ἀν<θρώπ>ου, ὁ ὁποῖος ὀνομὰ-//ζετον Ἰωάννης. Καὶ εἰς ὁλίγας ἄρχισαν νὰ
πη-//γαίνουν πολλὴ πρὸς αὐτὸν, οἱ ὀποῖοι ἔφερναν καὶ καὶ // ἀσθενείς καὶ τοὺς ιάτρευε μὲ
εὐχὴν μὸνον, καὶ με τό νά // θέτει τὰ χέρια του ἀπάνω τους. Καὶ ἄλλους ἰατρευε ψυχι-

380
Μ. 10 <τὴν λεγομένην Χρυσίαν> Μ. 10 <ῥίγει καὶ πυρετῷ σφοδρῷ>
381
Μ. 11 <ἔνθα καὶ ἐπισκέψις τελοῦνται πᾶσι τοῖς μετὰ πίστεως προσερχομένοις> Μ. 11 <μετὰ γοῦν τὸ
ἐπιστρέψαι τὸν ὅσιον ἀπὸ τὴν μονὴν> Μ. 11 <ἐγὼ εἰμί, τεκνία μου, ὅνπερ Σαμωνᾶς>.

530
//κῶς, οἱ ὁποῖοι διὰ τοῦτο ἐπήγαιναν πρὸς αὐτὸν // διατὶ τοὺς ὁδηγεί να σωθοῦν, καὶ
καθεκάστην ἐ-//πρόκοπταν με ταῖς νουθεσίαις του382.
13. Ἔχοντας // δὲ καὶ προορατικὸν χάρισμα, ἢλεγχε πολλοὺς // εἰς τὰς ἁμαρτίας,
ὁποῦ ἒκαμναν, καὶ τοὺς // πόρνους καὶ μοιχοὶς ἐσωφρόνιζεν. Ὁμοίως // καὶ τοὺς
ἀσπλαγχνους καὶ ἀνελεήμονας τοὺς ἐπα-//ρακινοῦσεν, εἰς ἐλεημοσύνην μὲ τὰς νου-
//θεσίας του. Τοὺς δὲ μάγους καὶ μάντις τοὺς ἐ-//δίωχνε μὲ τό ραύδι, μήπως φοβηθοῦν //
καὶ παῦσουν ἀπὸ τὰ ἄπρεπα καμώματα. // Καὶ ὅλοι τοῦτοι εἶχαν πολὴν εὐλάβειαν εἰς //
αὐτὸν. Τοὺς δὲ ἀπίστους ἔφευγε παντελῶς // καὶ τοὺς ὠνόμαζεν ὄφεις καὶ γεννήματα ἐχι-
//δνῶν. Τοὺς δὲ ἐναρέτους πολλὰ ἐτίμα καὶ // ὅταν ἐπήγαιναν πρὸς αὐτὸν, τοὺς ἐδεχέτον
// μὲ βλέμμα ϊλαρὸν καὶ ὁμιλίαν γλυκειὰν, καὶ τοὺς // ἐκάθεζε δίπλα του.
Τό λοιπὸν βλέπωντας ἁμαρτίας τῶν ἒρχομένων [p. 17] πρὸς αὐτὸν, μέ τό
προορατικὸν κα-//θῶς το προείπαμεν, εὔκολα τοὺς ἰάτρευε. Ἀλλὰ καὶ τῶν ἐναρέτων τὰς
πράξεις καλλῶς // ἐγνώριζε καὶ ὅλους ὅσοι ἐπίγεναν εἰς αὐτὸν // ἣξευρε τὰς πράξεις
αὐτῶν. Διότι τοιοῦτον // χάρισμα τοῦ ἐχάρισεν, ο Θεὸς, ὅτι πάντες τὸν ο-//νόμαζαν νέον
Σαμουὴλ383.

3.3.2 Textul „Vieții Sfântului Vasile cel Nou”, în manuscrisele românești ale
Bibliotecii Academiei Române

Ms.Rom.B.A.R. 1536 Sec. XVIII (1776). (f. 120); 127 f.; paginaţie veche cu cifre
chirilice: 1 – 228 (f. 7 – 120v); 34 x 22 cm. Miscelaneu. 1. F. 88 – 120: Vedeniile sf.
Grigorii, ucenicul sf. Vasile cel Nou..; Ms.Rom. B.A.R. 1596 Sec. XVIII (a doua
jumătate); 172 f., numerotaţie veche cu cifre chirilice 1 – 37 (f. 1 – 37); 22,5 x 17 cm.
Miscelaneu. F. 1: Preaminunatile şi înfricoşatile şi marile videnii, care videnii au arătat
Domnul Dumnezeu fericitului Grigorie preaiubitului ucenic al preacuviosului, marelui
întru sfinţii părinţi şi mult pătimitoriului şi răbdătoriului de chinuri şi făcătoriului de
minuni Vasile cel Nou.; Ms.Rom.1817 Sec. XVIII (început – 1789); 274 f., numerotaţie
veche cu cifre arabe, cu omisiuni şi lipsuri: 15 – 286 (f. 10. – 274); 20,5 x 15 cm. 1. F. 1

382
Μ. 12 <παρὰ τῷ ἱερεῖ Μαδιάμα> Μ. 12 <καὶ οὕτω μεθ΄ἡμέρας τινὰς ἰώμενος ἀπέλυσεν αὐτούς>.
383
Μ. 13 <πολλοὺς οὖν πόρνους, μοιχούς, ἐπιόρκους, φαρμάκους, ἀδίκους καὶ πλεονέκτας>

531
– 70v: Vămile văzduhului. Lipseşte începutul, primele file fiind deteriorate. Însemnare F.
71: ˶Această sfîntă şi dumnezeiască carte, ce să coprinde întru sineş viiaţa preacuviosului
părintelui nostru Vasile cel Nou şi învăţătura a dooă de muncile maicii focului şi de viiaţa
de veci şi de fericita viiaţa veacului ce va să fie şi de plata sfinţilor [...]˝.; Ms.Rom.2338
Sec. XVIII (1751) f. 122v; 354 f.; 21 x 15,5 cm. Miscelaneu. F. 187 – 280: Vămile
văzduhului. Poveste de minunile preacuviosului părintelui nostru Vasile cel Nou de la
Ţarigrad.; Ms.Rom.2463 Sec. XVIII (prima jumătate); 295 f.; numerotaţie veche cu cifre
chirilice diversă; 20 x 16,5 cm. Miscelaneu de literatură monahală. Însemnări: F. 183:
˶Scrisu-s-au aceste minuni a preasfintei de Dumnedzău Născătoare şi pururea Fecioarei
Mariei, adecă şi viaţa sfîntului şi preacuviosului părintelui nostru Vasile cel Nou [...]˝.;
Ms.Rom. 3148 Sec. XVIII (prima jumătate); 184 f. + f. 139 bis; numerotaţie veche cu
cifre chirilice diversă; 21 x 15 cm. Miscelaneu de literatură monahală. F. 145 – 184v:
Viaţa şi petrecere şi spunere minunilor a preacuviosului părintelui nostru Vasile cel Nou,
scris de Grigorie călugărul şi ucenicul său. Lipseşte sfârşitul.; Ms.Rom.3327 Sec. XVIII
(a doua jumătate); 115 f. + f. 43 bis; 22,5 x 16,5 cm. Miscelaneu. F. 1 – 83: Viiaţa şi
petrecerea şi spunerea minunilor a preacuvios părintelui nostru Vasile cel Nou, scrise de
Grigorie călugărul şi ucenicul lui. Eshatologie.; Ms.Rom.3604 Sec. XVIII (sfârşit); 112
f.; 20,5 x 15 cm. F. 1: Viiaţa şi spunerea minunilor preacuviosului părintelui nostru
Vasile cel Nou, scrisă de Grigorie călugărul, ucenicul lui, cuvânt de folos celor ce vor
vrea să citească.; Ms.Rom.3644 Sec. XIX (1811) f.3; 297 f., numerotaţie veche cu cifre
arabe: 2 – 280 (f. 5 – 283); 34,5 x 22 cm. Miscelaneu de literatură monahală. F. 183v –
229: Viiaţa preacuviosului Vasile cel Nou, scrisă de Grigori ucenicul lui ... a căruia
pominire săvârşind în luna lui martii în 26 de zile. Ms.Rom.4866 Sec. XVIII (1799) f.
125v: 275 f. + 156 şi 183 bis, numerotaţie veche cu cifre chirilice cu omisiuni: 1 – 205 (f.
7 – 203); 22,5 x 18,5 cm. Miscelaneu. F. 6 – 28v: Începutul cu ajutoriu lui Dumnezeu a
Vămilor celor din văzduh, la care merg sufletele dacă es din trup […]. F. 132 – 190:
Uimirea sau videnia sfîntului Grigorie, cea mai presus de fire, ucenicul sfîntului
părintelui nostrum Vasile cel Nou, a căruia pomenire e în martie 26 de zile.;
Ms.Rom.5385 Sec. XVIII (1769) f. 144; 154 f.; numerotaţie veche şi paginaţie cu cifre
chirilice, diverse; 35 x 23,5 cm. Miscelaneu. F. 104 – 107v: Îndoire gîndurilor a sfîntului
Grigorie, ucenicul preacuviosului părintelui nostrum Vasile cel Nou, a căruia pomenire

532
să săvârşaşte mart 27, pentru jidovi, de cred bine şi oare pute-or să să mîntuiască sau că
or merge în iad, în muncile cele vecinice. Această istorie s-au scos din mineile cele mar
ice să chiamă censtită. F. 144 – 154v: Vămile văzduhului. Text fragm., fără sfârşit.;
Ms.Rom.5668 Sec. XIX (1807) f. 2v, 99; 99 f.; paginaţie veche cu cifre arabe, diversă;
21,5 x 17,5 cm. Miscelaneu. F. 35 – 99: Eshatologie. Uimirea sau videniia cea mai
presus de fire a sfîntului Grigorie, ucenicul sfîntului părintelui nostrum Vasile cel Nou, a
căruia pomenire să face în martie 25 de zile.

3.3.3 Fragment. Ms.Rom.3604 Sec. XVIII

[fol. 1r] Viiaţa şi spunerea minunilor preacuviosului părintelui nostru Vasile cel Nou,
scrisă de Grigorie călugărul, ucenicul lui, cuvânt de folos celor ce vor vrea să citească
<cu Vămile văzduhului>384

A neajunsului D<u>mnezeu preanunăiobirea sa de oameni și bunătate, care toate

le tocmește și prea înțelepcione și nepovestită ceale cuevnite cătră mîntuirea sufletelor și
spre defăimarea lucrurilor celor pămîntești, și iarăși spre dorirea de binele celui veacinic,
în multe feliori de vreami aducîndu-ne pre noi prin ogodnicii săi, au arătat vreamile
ceaste de apoi întru împărțitoarea tuturor cetăților în Rîmul cel Nou adică în Țarigrad.
[fol. 1v]. Să spunem acum începutul cuvîntului carele ne zace înainte, al
purtătoriolui de D<u>mnezeu părintelui nostru, și marele între postnici, și preaslăvitului
întru minuni preacuviosului Vasile, și de unde au fost, și din cea părți s-au născut, nici
însuși el fiind în viață nimănui n-au arătat, nici altnimenea dintru cei după dînsul nu ne-au
spus noao. Însă știm că au fost întru anii împăratului Vasile Machedon, întru al zecelea an
al împărăției lui, fură trimiși oareșcarii boiari de la împăratul ca să meargă în Asia pentru
oareșcare lucruri, carii trecînd preste un munte oarecarele ne lesne de trecut, aflară prea
preacuviosul Vasile, și lor l-i să părea a fi iscoadă. Și prinzîndu-l pre el îl aduseră în
Țarigrad legat, și dîndu-și seama trimișii pentru ceale ce era trimiși, răspunzînd ziseră la
arătare, și spuseră de preacuviosul Vasile. Și îndată porunci împăratul [2r]

384
Ștrempel, Gabriel, Catalogul Manuscriselor Românești B.A.R., vol. III, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1987, p. 188.

533
parachimonariol său căruia îi era numele Samon, turc fiind de rudă, și cu dregătoria
Patrichiei avînd mare cinste de la împăratul. Acestuia, îi porunci împăratul ca să afle prea
cu adevărat ceale ce sînt de sfîntul Vasile, adecă, cine iaste, și de unde vine, și ce-i iaste
lucrul lui. Iară Samon șăzînd la scaunul lui cel de judecată, chiemă pre sfîntul și îi părea
că i să va închina lui dacă va veni precum iaste obiceaiol celor ce vin cătră judecătoriol și
cătră putearnici. Iară dacă văzu pre preacuviosul fără de teamere întrînd și neplecat stînd,
și nici măcar puțină privire nedîndu-i, nu suferi de aceasta Samon, ci grăi cătră
preacuviosul cu mînie: „Spune noao, o, necredincioase bătrînule cine ești, și de unde ai
venit, și cum îți iaste numele și ce iaste lucrul tău?”. Iară preacuviosul nu-i deate lui nici
un răspuns. Și îndată Samon cu urgie [fol. 2v] zise: „Spune curînd cine ești? Pentru că cei
ce te-au adus pre tine aici ca pre un hoț și ca pre o iscoadă te deateră”. Rîspunse lui
preacuviosul: „Așa drept, dar tu cine ești, și de unde ești?” Iară Samon zise: „Eu acum
pre tine te întreb cine ești și de unde ești. Iară încă de vei vrea să știi cine sînt eu,eu sînt
Samon Patrichie și parachimonariol celui ce împărățește astăzi. Spune iarăși tu cine
ești?”. Răspunse lui preacuviosul: „Eu sînt om strein și unul din cei ce lăcuiesc pre
pămînt”. Iară Samon zise: „Dar au nu grăesc bine cei ce te-au adus, cum că ești iscoadă?”
Și de aceasta nu răspunse sf<î>ntul nimica. Și aprinzîndu-să de mînie Samon, porunci să-
l bată pre el cu vine de bou fără de milă. Și atîta îl zdrobiră pre el cu bătăile precum ar fi
mai mort și așa îl aruncară pre el în temniță. Iară a doao zi șăzînd Samon iar la un loc
înalt, porunci să aducă pre sf<î>ntul [fol. 3r.] [...]

534
 Capitolul 4
DATĂRI OBSCURE ȘI IMPLICITE

4.1. Manuscrisul Gr. B.A.R. BUCHURESTIENSIS 10: Logica și Fizica lui

Nicephoros Blemmydes. Problema datării textului.

În 1896, bizantinistul german August Heisenberg publica pentru întâia oară

lucrarea sa Nicephori Blemmydae Curriculum Vitae et Carmina.385 El aducea în atenţia
cercetării şi prima listă a manuscriselor existente în diferite biblioteci din lume conţinând
lucrările filozofului bizantin. Deşi bizantinistul a fost dintotdeauna considerat unul cu
extrem de multă acribie a informaţiilor furnizate mai ales din sfera filologiei spaţiului
bizantin, am observat că în listă nu apare manuscrisul de la Bucureşti B.A.R. nr. 10. Nu
este de mirare fiindcă la acea vreme, filologul Constantin Litzica, cel care s-a ocupat
pentru prima dată de catalogarea manuscriselor greceşti din Biblioteca Academiei
Române, încă nu debutase în această minuţioasă lucrare. Abia în 1909 codexul
bucureştean cu numărul de înregistrare 10 apare menţionat în catalogul lui Litzica,
alăturându-se astăzi listei lui Heisenberg.
În urma analizei noastre din punct de vedere codicologic în special, am constatat
că manuscrisul Buchurestiensis 10 se dovedeşte a fi unul deosebit de valoros, poate chiar
cel mai valoros din întreaga colecţie identificată de Heisenberg. Pergamentul care a fost
întrebuinţat la scriere şi tipul de scriere neumatică folosită la redactarea textului clasează
acest codice în secolul al XIII-lea. Heisenberg identifică în lista sa două codexuri dar cu
dată incertă, menţionându-le ca fiind de secol XIII, respectiv XIII/XIV. Codicii la care
face referire sunt Codice Laurensis Graecus plut LXXXVII 16 (sec. XIII) şi Codice
Palatino Graecus 306 (sec. XIII/XIV).
Textul codicelui bucureştean, din nefericire, nu este unul complet, din el lipsind
12 capitole şi jumătate, însă importanţa sa constă în completarea care o aduce vastei
colecţii de manuscrise cuprinzând textul filozofului bizantin. În acelaşi timp, clasează
Biblioteca Academiei Române, care este păstrătoarea acestei extrem de valoroase ediţii,

385
August Heisenberg, Nicephori Blemmydae Curriculum Vitae et Carmina, Lipsiae IN AEDIBUS B.G.
TEUBNERI MDCCCXCVI.

535
printre cele mai importante biblioteci din lume, codicele nefiind atât de cunoscut pe cât ar
fi trebuit până astăzi.
Din câte ne spune Litzica în catalogul său din 1909, codicele a ajuns la Biblioteca
Academiei Române prin biblioteca Şcheiană, deja menţionată de noi în capitolul referitor
la proprietarii de manuscrise din România. Exemplarul mai este menţionat şi în Catalogul
Manuscriselor şi Cărţilor de şcoală existente în Biblioteca Academiei Domneşti „Sfântul
Sava” de la Bucureşti (1686? – 1714).
O să subliniem câteva aspecte legate de problema datării textului filozofului
bizantin Nicephoros Blemmydes. Din cercetările efectuate de noi în ediţiile de până
acum, nu am identificat încă autorul vreunui studiu care să aducă în discuţie data la care
au fost scrise lucrările Epitome Logica şi Epitome Phisica, cuprinse în acest codex.
În ediţia codicelui nostru Buchurestiensis 10, la fila 160 v, am întâlnit o notiţă
marginală făcută de o mână mult mai târzie decât a textului iniţial. Singurul specialist
preocupat de datare, dar în linii destul de generale şi fără să aibă vreun argument sau vreo
explicaţie câtuşi de scurtă, a fost Heisenberg. Transmite informaţia că lucrarea ar fi fost
scrisă în 1252. Fila menţionată mai sus ne trimite la o însemnare marginală în speţă data
[σ ψ ξ ς] [6766]. Pentru foarte mulţi dintre noi şi dintre cei care mai înaintea noastră au
văzut manuscrisul, această însemnare marginală fără vreo altă informaţie adăugită
probabil că nu spune nimic şi în consecinţă o putem trece cu vederea. Totuşi, însemnarea
marginală face referire la ceea ce Nicephoros Blemmydes afirma în manuscrisul său: [...]
Τοιαύτης καὶ ἡμεῖς σεληνιακῆς Ἐκλείψεως ἅπαξ αὐτόπται γεγόναμεν, κατὰ μῆνα Μάϊον
γεγοιυίας περὶ ὥραν ἑβδόμην νυκτὸς. Ὠκτωκαίδεκα ἡμέραι τοῦ Μαΐου παρήλθωσαν.
Ἰνδικτιὼν διέτρεχε πρώτη, τὸ ἔτος, ἔκτον πρὸς τῷ ἑξηκοστῷ καὶ ἑπτακοσιοστῷ καὶ
ἑξακισχιλιοστῷ [...]. Tαύτην ἰδόντες τὴν Ἔκλειψιν, ἐθαυμάσαμεν [...].
„La o astfel de eclipsă de lună am fost şi noi martori, în luna Mai, în jurul
ceasului al şaptelea din noapte. Trecuseră optsprezece zile din luna mai386. Era în prima
zi a Indictionului la anul 6766 [1258]. Văzând o astfel de eclipsă ne-am minunat.” A fost
oare cineva cu multe secole înaintea noastră interesat de data scrierii textului de față sau a
fost interesat cumva de fenomenele astrologice în principal de eclipsele care aveau loc la
acea vreme? De ce a adăugat în spațiul marginal această însemnare deosebit de valoroasă.

386
Adică eclipsa a avut pe data de 18 mai.

536
Cumva pentru a atrage atenția viitorilor cititori sau proprietari ai codicelui? Nu vom
putea afla probabil niciodată, însă anul consemnat separat în spaţiul marginal generos al
textului ne-a descoperit, dacă nu cu exactitate, totuşi, foarte aproape de realitate, data la
care Nicephoros Blemmydes îşi redacta lucrarea: anul 1258. Anul menţionat de
Blemmydes este cel de la facerea lumii (văleatul). Prin scăderea din văleat 387 se ajunge la
data menţionată mai sus de noi, cu o eroare de şase ani faţă de calculul făcut de
bizantinistul Heisenberg, şi anume, 1252.
Având în vedere că în anul 1258 Blemmydes a fost martorul acelei eclipse şi ca
atare o menţionează în lucrarea sa, putem afirma cu tărie că lucrarea sa Epitome Logica
[Scurtă introducere la Logică] era deja finalizată la data eclipsei sau, cel puţin, era în curs
de redactare a acesteia. Oricum ar sta lucrurile, ne punem totuşi întrebarea care a fost
motivul pentru care astăzi încă nu s-au făcut studii cu privire la datarea lucrării în discuţie
a lui Nicephoros Blemmydes şi de ce o afirmaţie atât de preţioasă a acestuia a fost prea
uşor trecută cu vederea de specialişti? Pentru paleografi nu este o noutate când astfel de
eclipse sau fenomene naturale ne ajută la datarea manuscriselor şi implicit a textelor.
Astăzi, dar cu modestie totuşi, corectăm data propusă de Heisenberg referitoare la
scrierea textului Logicii şi Fizicii de către Nicephoros Blemmydes: Post 1257.

a. Nicephoros Blemmydes. Date biografice. Câteva aspecte despre aportul său în

educaţie

Nicephoros Blemmydes se trăgea dintr-o familie de oameni înstăriţi. Ca dascăl l-a

avut pe cel de mai târziu mitropolit al Efesului, Monasteriotis. La sfârşitul studiilor sale,
Blemmydes s-a mutat cu familia la Niceea. Acolo l-a avut ca mentor în cel de-al doilea
ciclu al studiilor sale pe Dimitrios Karykes, cel care mai târziu avea să-i fie oponent al
ideilor sale. La vârsta de doar 23 de ani uceniceşte lângă râul Skamandros alături de
eremitul Prodromos, nu înainte de a-şi desăvârşi cunoştinţele în medicină. 388 Lângă
Prodromos îşi adânceşte cunoştinţele în ştiinţele exacte şi în filozofia aristotelică. În 1240

387
Marcel-Dumitru Ciucă, Ştiinţele auxiliare ale istoriei, Cap: Calcule pentru transformarea văleatului în
anii erei noastre, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2012, pp 114–115.
388
Καβαλλάρη Μαρίνα, Ο Νικηφόρος Βλεμμύδης και η συμβολή του στην παιδεία στo κράτος της Νίκαιας,
Διπλωματική Εργασία, Ιωάννινα, 2019.

537
se îngrijeşte de înfiinţarea şcolii monastice, având sprijin imperial. În 1223, este ridicat la
Patriarhia Ecumenică de către Patriarhul Gherman al II–lea la treapta de anagnost, fiind
considerat cel dintâi dintre filozofii acelei perioade. În 1234, ia parte la discuţiile cu
latinii, care avea ca scop unirea celor două Biserici. Discuţiile au eşuat. Anul 1241 aduce
pentru Blemmydes noi succese educaţionale înfiinţând aproape de Efes o şcoală
monastică atât pentru monahi cât şi pentru elevii laici. Deşi au existat la adresa sa mai
multe încercări de defăimare fiind învinuit la însuşi împăratul, acesta a reuşit de fiecare
data să depăşească aceste clipe de cumpănă.389
Cea mai importantă perioadă a activităţii sale culturale s-a dovedit a fi aceea când
începe să-şi alcătuiască o importantă bibliotecă. Primeşte ajutor financiar chiar de la
împărat, reuşind în călătoriile sale să strângă numeroase manuscrise aparţinând în special
antichităţii clasice. Încrederea neclintită pe care împăratul Ioan al III-lea Vatatzes o avea
în Blemmydes l-a făcut să-i ceară cărturarului bizantin să-l educe pe însuşi fiul său, pe
Teodor al II-lea Laskaris, urmaşul la tron.
Dintre lucrările lui Blemmydes aducem la cunoştinţă pe cea amintită de noi mai
sus şi anume Ἐπιτομὴ Λογικῆς şi Ἐπιτομὴ Φυσικῆς.390
Căderea Constantinopolului a adus cu sine invazia latinilor, care s-au împrăştiat
pe toată suprafaţa fostului Imperiu Bizantin. În afară de intenţia acestora de a impune
propria dogmă şi modul de viaţă, lucru întâmplat şi la Sfintele Locuri de la Ierusalim şi în
Antiohia, aceştia aduceau cu ei şi modul de administrare feudal. În Niceea condusă de
Teodor I Laskaris, Trapezuntul de Alexie şi David Comnen, s-a reuşit păstrarea vechilor
tradiţii bizantine şi civilizaţia existentă în aceste teritorii.
În această stare de exil a trăit şi Nicephoros Blemmydes considerat unul dintre cei
mai importanţi învăţaţi ai Niceei. 391 Blemmydes s-a născut la Constantinopol în jurul
anului 1197 şi a murit în jurul lui 1271 la Mănăstirea Sfântul Grigorie Taumaturgul de
lângă Efes392. Cărturarul bizantin nu a trait doar în perioada de cucerire a

389
Ιdem, p. 16.
390
Ms.gr.B.A.R. 10.
391
Beck Hans – George, Kirche und theologische Literatur im Byzantinischen Reich, ed. C. H. Beck΄sche
Verlagsbuchhandlung München 1959, p. 671.
392
Goulia Antonia, Katsiampoura Gianna, The Scholar – Monk and the Aristotle: Nikephore Blemmydis,
Epitome Physica (Ο Μοναχός Διδάσκαλος και ο Αριστοτέλης: Νικηφόρος Βλεμμύδης, Ἐπιτομὴ Φυσικῆς)»,
έκδ. International Conference «Science and Religion Proceedings», Institute of Historical Research, Athens
(3 -5 September 2015), σ. 110.

538
Constantinopolului de către Cruciaţi în 1204, ci a trăit şi în perioada de părăsire a acestuia
de către Mihail al VIII-lea Paleologul, ultimul împărat al Niceei şi primul al Imperiului
Bizantin renăscut.393 După căderea Constantinopolului în mâinile Cruciaţilor, Blemmydes
a refuzat să se întoarcă la locul de baştină, singura sa dorinţă fiind de a rămâne la ctitoria
sa, mănăstirea ridicată de el la Imathia în Efes. Trebuie spus că nu sunt destule informaţii
referitoare la viaţa vestitului cărturar. În singura lucrare a acestuia, Διήγησις Μερική, în
care prezintă unele informaţii legate de viaţa sa şi recunoscută de bizantinistul A.
Heisenberg drept o lucrare hagiografică, se numeşte încă de la început ctitor al Mănăstirii
Sfântul Grigorie Taumaturgul. 394 J.A. Munitiz395 spune despre Blemmydes că a dorit prin
această scriere să scoată în evidenţă caracterul sacramental, în schimb K. Krumbacher
spune că este o lucrare autopanegirică. Oricine lecturează textul lucrării lui Blemmydes
amintite mai sus va observa că scrierea este una de o monumentală sinceritate a autorului.
Lucrarea aduce informaţii importante încă de la începutul ei, atât despre autor cât şi
despre opera sa. Titlul: Νικηφόρου μοναστοῦ καὶ πρεσβυτέρου τοῦ κτήτορος περὶ τῶν
κατ’αὐτὸν διήγησις μερικὴ λόγος πρῶτος μηνὶ Μαΐῳ ἰνδικτιῶνος ἑβδόμης ἔτους
ἑξακισχιλιοστοῦ ἑπτακοσιοστοῦ ἑβδομηκοστοῦ δευτέρου – Nicephoros monahul şi
prezbiterul ctitorul, povestire despre acesta, 1 mai, indiction, 6772 (de la zidirea lumii)
ceea ce înseamnă anul 1264. 396 Scriitorul încă de la începutul lucrării sale lămureşte
motivul pentru care a luat această decizie: După ce am trait şaizeci şi şase de ani de la
naşterea mea, am decis să-mi amintesc câteva din cele ce s-au petrecut în viaţa mea şi să
clădesc un stâlp de mărturisire […] Să fie această lucrare spre recunoştinţa faţă de
colaboratorii mei şi faţă de Dumnezeu.397

393
Χρήστου Π. Κωνσταντίνος, Ο «Βασιλικὸς Ἀνδριάς» ὁ ἰδεώδης Μονάρχης κατὰ τὸ Νικηφόρο Βλεμμύδη,
έκδ. Εθνικό Κέντρο Τεκμηρίωσης, Θεσσαλονίκη 1993.; Γεωργούλης Δ. Κωνσταντίνος, Ιστορία της
Ελληνικής Φιλοσοφίας, τόμος Β’, έκδ. Δημ. Ν. Παπαδήμα, Αθήνα 1975, σ. 788.
394
Βλεμμύδης Νικηφόρος, Nicephori Blemmydae, Curriculum vitae et carmina, ed. A. Heisenberg,
Teubner), Lipsiae, 1896.
395
Munitiz Joseph, Nicephori Blemmydae Autobiographia, Sive curriculum vitae, Epistula Universalior,
ed. University Press, Brepols Turnhout, 1984.
396
Munitiz Joseph A., "Hagiographical Autobiography in 13th century", în BSl, vol. 53 (1992), p. 245.;
Munitiz, «Hagiographical Autobiography».
397
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α’, Cap. 1, p. 3.1-13: ˶Ἓξ ἔτη διηνυκὼς ἐπὶ δεκάκις ἓξ ἐκ γενέσεως, μνείαν
εἱλόμην ποιήσασθαί τινων ἐν βίῳ συνηντηκότων μοι (τῶν γὰρ ἁπάντων οὐκ ἀναγκαῖον ἀλλ’οὐδ’ ἐξόν), καὶ
στήλην ὁμολογίας εἰς τὸν βοηθὸν καὶ σώστην ἐγεῖραι καὶ κηδεμόνα καὶ κτίστην, τὸν κραταιόν, τὸν σοφόν,
τὸν ἀγαθόν ὧν τε προηγουμένως εὖ ἐπεπόνθειν καὶ ὧν ἑπομένως, ἐκ κλύδωνος διασεσωσμένος καὶ
καταποντισμοῦ καὶ χάους ἀπωλείας, ὁρωμένης καὶ νοουμένης. Εἴη δ’ ἂν τὸ σπούδασμα καὶ τοῖς σὺν ἐμοί
(πολύν δ’ αὐτῶν πεποίημαι λόγον), τῆς τε πρὸς Θεὸν εὐγνωμοσύνης ὑπόθεσις, καὶ τοῦ προὐργιαίτερον

539
 Din puţinele date biografice pe care le avem lăsate de Blemmydes şi de
cercetătorii care s-au preocupat de personalitatea cărturarului bizantin, acesta nu a fost
îndeajuns de mulţumit de educaţia pe care a primit-o odată la palat. Cunoştinţele nu ar fi
fost suficiente. Educaţia primită de Blemmydes, pe timpul împăratului Teodor I Laskaris,
se baza în special pe operele laice, pe lucrările lui Homer şi altor poeţi şi retori ai
antichităţii greceşti. În afară de aceştia, Blemmydes mai primise lecţii din lucrările lui
Aftonie, Tehnica retoricii de Ermoghen şi Logica lui Aristotel398. În acest sens, însetat de
învăţătură, a dorit în plus să înveţe medicina alături de tatăl său. 399
În Autobiografia sa, Nicephoros Blemmydes îl întâlnește pe iubitul său dascăl, aşa
cum spune el, pe Prodromos. Se cunosc foarte puţine date despre el. Dar se pare că
Prodromos era de loc din Constantinopol şi ar fi fost ucenic al lui Constantinos Kaloithes,
fost profesor la Şcoala Patriarhală400 pe timpul păstoririi Patriarhului Ioan Kamateros
(1198–1206). Prodromos şi-ar fi părăsit locul de origine tot din cauza latinilor. Astfel, a
trecut Bosforul şi în 1220 s-a aşezat ca eremit în regiunea Troadei401, lângă râul
Skamandros. Prodromos preda aritmetica, geometria, astronomia, logica lui Aristotel şi
fizica. Aici, Blemmydes a început să deprindă cele mai importanţe noţiuni de logică şi
fizică402, mai târziu rezultatul văzându-se în celebra lucrare cuprinsă în manuscrisul
Buchurestiensis 10 din Biblioteca Academiei Române. În şcoala sa, nu este exclus ca
Prodromos să fi deţinut şi o importantă bibliotecă403. În rândurile Autobiografiei sale,
Blemmydes lasă lesne de înţeles greutăţile şi necazurile prin care a trecut în decursul
vieţii sale, dar mai ales în perioada ocupaţiei cruciaţilor. 404 De asemenea, ne spune despre

τιθέναι καὶ τροφῆς καὶ πνοῆς καὶ ζωῆς, τὸ πρὸς αὐτὸν ἀτενίζειν, ὑφήγησις, ἀλλὰ δὴ καὶ οἱονεί τις
προφυλακή, καὶ πρὸς πόνους χρησίμους ἐπάλειψις˝.
398
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α΄, Cap. 4, p. 4.1-6.
399
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α΄, Cap. 5, pp.. 4-5.1-5: ˶Μείζονος δ’ ἐπὶ λόγους / ἐφιέμενος ἐπιδόσεως,
οὐκ εἶχον τὸν ἡγησόμενον· ἐφ’ ᾧ καὶ τοῖς αὐτοῖς ἐνεστρεφόμην, ἅμα καὶ ἰατρικῆς ἐπιμελόμενος λογικῶς τε
καὶ πρακτικῶς (πατρικὴ γὰρ ἄσκησις ἡ τέχνη κἀμοὶ σύντροφος), ἄχρις ἐτῶν ἑπτὰ περατώσεως˝.
400
Constantinides C. N., Higher Education in Byzantium in the thirteenth and early fourteenth centuries
(1204 – ca. 1310), έκδ. Κέντρο Επιστημονικών Ερευνών, Nicosia, 1982, pp. 7 – 8.
401
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α΄, Cap. 6, p. 5.5-6.
402
Constantinides C. N., op.cit., pp. 7 – 9.
403
Constantinides C. N, op.cit., p. 137.
404
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α΄, Cap.. 6, p. 6.8-21: „μηδὲν τῶν ἐκ τοῦ κρατοῦντος τοῖς αὐτὸν
διαδιδράσκουσιν ὑπολογισάμενοι, πρὸς ὃν ἐζητοῦμεν ὀξέως φερόμεθα, μήτε τῆς ὁδοῦ μακρᾶς οὔσης καὶ
κινδυνώδους, μήτε τῆς τῶν ἄρχειν ἐκεῖσε λαχόντων ἀξυμφυλίας (οὐ γὰρ ὑπὸ τὰ τῶν Ἑλλήνων τωτότε
σκῆπτρα ἡ Σκάμανδρος) δεδυνημένων τὴν ὁρμὴν ἐπισχεῖν· ἀλλ’ ἐξ ἑτέρας ἐπικρατείας, εἰς ἑτέραν ἐχθράν,
τῶν ὁρίων ἐκατέρωθεν πῶς ἂν παραστήσαιμι φρουρουμένων, ἵνα μή τις ἐντεῦθεν ἐκεῖ, μήτ’ ἐκεῖθεν ἐνταῦθα
διέρχεσθαι δύνοιτο, τὰς ἀβάτους διωδευκότες ὥσπερ οὐκ οἴδαμεν, ἀφικνούμεθα, βλέποντες ἄνω, καὶ τὴν ἐξ

540
dorinţa sa de a rămâne cât mai mult alături de Prodromos dascălul său iubit. Referitor la
lucrarea Introducere la Fizică şi Logică, Blemmydes în Autobiografia sa vorbeşte despre
faptul că nu s-ar fi ocupat îndeajuns de mult de ştiinţa fizicii fiindcă ajunsese la o vârstă
înaintată pentru a studia această ştiinţă dificilă, în schimb, ne mărturiseşte că a trebuit
singur să citească manualele de fizică. 405
La vârsta de 37 de ani, în anul 1235, Nicephoros Blemmydes a fost tuns în
monahism406, intrând în obştea mănăstirii aflate în munţii Latros. În anul 1236, a fost
hirotonit preot407, iar după numai cinci ani s-a aşezat la şcoala monastică şi a înfiinţat
Mănăstirea Sfântul Grigorie Taumaturgul de lângă Efes, al cărei ctitor se autoproclamă şi
în autobiografia amintită.
Blemmydes ajunsese extrem de cunoscut pentru activităţile sale culturale şi
administrative, cele din urmă observate îndeosebi la ctitoria sa. Prin urmare, în 1240 i s-a
propus tronul Mitropoliei de Efes, iar în 1255 tronul Patriarhiei Ecumenice 408
. Părerea
lui Blemmydes despre Biserică era una diferită de cea a împăraţilor. Cărturarul bizantin
ştia că aceştia vor să controleze Biserica, dar el era convins că Biserica trebuie să activeze
independent, indiferent de epocă. Nicephoros Blemmydes a refuzat de două ori
propunerea de a ajunge Patriarh al Constantinopolului, convingerile sale influenţând
profund decizia.409 Însă cea mai mare dorinţă a sa era de a nu-şi părăsi ctitoria şi implicit
viaţa simplă monahală.

ὔψους ὁδήγησιν καὶ προάσπισιν ἐκκαλούμενοι, καὶ πᾶσαν φρουρὰν ὑπερβάντες, καὶ πάντα κίνδυνον
διαδράντες ἐκ τοῦ κατευθύνοντός τε καὶ σώζοντος καταλαμβάνομεν ἐκεῖνον εἰς ὃν ἐσπεύδομεν”.
405
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α΄, Cap. 9, p. 7.1-8: „Ταύτην ὡς ἐνεχώρει τὴν θεωρίαν ἀκριβασάμενος,
τῇ συλλογιστικῇ προσταλαιπωρῶ, καὶ ταύτῃ προσηκόντως ἐγγυμνασάμενος (ἦν γὰρ καὶ τὴν συλλογιστικὴν / ὁ
καθηγητὴς ὥσπερ δὴ καὶ τὴν γραμμικὴν ἐμπειρότατος), ἐπὶ τὴν φυσικὴν χωρῶ· καὶ ταύτῃ προσενδιατρίψας
οὐκ ἄχρι τέλους (ἤδη γὰρ προβαίνειν εἶχον), καὶ τοῖς ἐξηγηταῖς μόνοις χρώμενος ποδηγοῖς, παλινδρομῶ
πρὸς τὸ Νύμφαιον, τὸν ὅμοιον τρόπον, κινδύνου παντὸς ἀπείρατος”; v. şi Cοnstantinides, Higher
Education, p. 8.
406
Τατάκης Βασίλειος Ν., Byzantine Philosophy, μτφρ. Νικόλας Μουταφάκης, έκδ. Hackett Publishing
Company Inc., Cambridge, 2003, p. 191.
407
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α’, Cap. 37, p. 21.6-14: „Κἄπειτα τὸ τέλειον ἐσάπαξ σχῆμα δεχόμεθα, μήτε
βαθμοὺς μεμαθηκότες μοναχικῆς, μήτε κατὰ τὴν καινοποίησιν μεταποιησάμενοι τοὔνομα· μεθ’ ἡμέρας ὀκτώ,
τὸ τῆς ἱερωσύνης χρίσμα καὶ εἰς ἡμᾶς, τὸν αὐτὸν ἔχοντας ἀρχιποίμενα καὶ τῆς μοναχικῆς καὶ τῆς ἱερατικῆς
τελεσιουργόν, τῆς μὲν ἐν τῷ ὑπερώῳ τοῦ Σωτῆρος ναῷ τὴν ἱερὰν θυσίαν καὶ ἀναίμακτον αὐτουργήσαντα, τῆς
δὲ τῆς ἱερατικῆς ἐν τῷ μεγάλῳ, τῷ καὶ τὸν ἀποστολικὸν τύμβον καὶ τὸν θρόνον συμπεριέχοντι”.
408
Τατάκης Βασίλειος Ν, op.cit., p. 191.
409
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α’, Cap. 75, pp. 37-38.1–15: „Τότ’ ἐγὼ βίαν ἐφ’ἡμέραις συχναῖς
ὑφιστάμενος, ἦς οὐκ ἔχω ῥαδίως διασαφῆσαι καὶ παραστῆσαι τὸ μέγεθος, καὶ τὸ τοῖς ἱεραρχικοῖς ἔργοις
ἀντίξουν ὑποστελλόμενος, αἰτῶ σύμβολον ἐκ Θεοῦ· τό δ’ ἦν, εἰ περὶ τῆς εἰς Θεὸν τιμῆς ἀκούσαιμι τοῦ
βιαζομένου κἂν γοῦν ἐσάπαξ εἰπόντος, ὡς ὑποδῦναι με χρῆναι τὸν τῆς ἱεραρχίας ζυγὸν διὰ τὴν θείαν τιμήν,

541
 Principalul aport în ce priveşte viaţa bisericească a fost acela din 15 ianuarie
1234, ziua când s-au început discuţiile sinodale referitoare la unirea celor două Biserici.
Din nefericire, nu s-a ajuns la nici un rezultat.410 Totul s-a datorat duşmăniei şi rivalităţii
excesive de ambele părţi. Papa Grigorie al IX-lea a trimis printre alţi reprezentanţi ai săi
doi monahi dominicani şi alţi doi franciscani, unul dintre ei ştiind foarte bine să
vorbească limba greacă. 411
Activitatea administrativă şi spirituală a lui Blemmydes s-a reflectat îndeosebi la
Mănăstirea Sfântul Grigorie Taumaturgul. Aici funcţiona şi o şcoală organizată în baza
principiilor pedagogice ale ctitorului. 412 Prin prisma activităţilor sale culturale şi
educaţionale deosebite, i se dusese vestea de om foarte cultivat, în regiunea Niceei fiind
considerat şi dascăl al statului, fapt pentru care i-a atras prieteni, dar şi duşmani. 413 Unul
dintre rivalii săi a fost Dimitrios Karykis, cu toate că Blemmydes îl ajutase în problema
discuţiilor cu papistaşii trimişi în 1234. 414 Alţi doi rivali ai ideilor culturale şi principiilor
pedagogice au fost Pepagomenos, episcopul de mai târziu al Nicomidiei şi medic al
împăratului Ioan al III-lea Vatatzes, şi Chalamas, episcopul de mai târziu al Cizicului.

καθυποκύψαι τῇ βίᾳ, καὶ πεισθῆναι Θεῷ καὶ πρὸς κινδύνους ἕλκοντι προφανεῖς· εἰ δ’ οὖν, κἄν τι με δέῃ καὶ
τῶν ἀνηκέστων παθεῖν, τέλειον τὴν χειροτονίαν ἀπείπασθαι, καὶ τὴν κλῆσιν καὶ τοὺς ἀγῶνας φυγεῖν, εἰ διὰ
ματαιότητας εἶεν καὶ μανίας ψευδεῖς. Τί γὰρ ἕτερον τὸ πολλῶν καταδυναστεύειν καὶ προκαθῆσθαι,
περιστοιχίζεσθαί τε καὶ προπέμπεσθαι, καὶ κροτεῖσθαι καὶ κατευφημεῖσθαι καὶ προϋπαντᾶσθαι καὶ
ὑπεραίρεσθαι, καὶ ὅσα πρὸς σωτηρίαν ἀσυντελῆ?”.; Cap. 77, pp.. 38-39.1–19: „Ὡς δ’ οὐκ εἶχεν ἡμᾶς ὡς
ἠβούλετο κατανεύοντας, πάλιν πιθανολογίαι, καὶ πάλιν ὑποσχέσεις, ἀνθρώπινα τὰ πάντα, πρὸς ἃ καὶ πρώην
ἐφέρετο, μνεία δὲ Θεοῦ τιμῆς, οὐδαμοῦ, μόνον ἐκ τῶν κάτω περὶ τὰ κάτω στροφή, καὶ οὐδὲν εἰσαγόμενον
ὑπὲρ αἴσθησιν· τοιαῦτα γὰρ ἅπερ ἔφασκε πρός με, καταπείσειν ἐντεῦθεν οἰόμενος τὸν οὐκ ἔχω πῶς εἰπεῖν
ἀγνοούμενον· Οἶδας ὅτι σὲ μόνον ἐπελέξαντο πατριάρχην πᾶσα τῶν ἀρχιερέων ἡ σύνοδος· ἄσμενοι τὴν
ἐπιλογὴν ὁ κλῆρος ἐδέξαντο, καὶ τὸ μονάζον καὶ ὁ λαός· τὸ στρατιωτικὸν καὶ ὅσοι τῶν ἐν τέλει, σὲ παντὸς
ἑτέρου προκρίνουσιν· ἐμοί δ’ ὅσον τὸ ἐθέλειν πατριάρχην εἶναι σε, τί χρὴ καὶ λέγειν; Αὐτὸς γινώσκεις, αὐτὰ
τὰ πρὰγματα μαρτυρεῖ, καὶ δὴ καὶ αὖθις καθυπισχνοῦμαι, τοσαύτην εἰς σὲ ποιήσεσθαι καὶ τοιαύτην τιμήν,
ὅσην καὶ οἵαν οὐδεὶς βασιλέων εἰς οὐδένα πατριάρχην ἐποιήσατο πώποτε. Τίνα γοῦν ἔχει λόγον τό ἀπειθές
σοι καὶ διατί ἐστι;» Ταῦτ’ ἔλεγε, καὶ προσέπιπτεν ἕως ἰχνῶν, αἰτούμενος τὸν πρὸς ὃν οἱ λόγοι, μὴ
ἀναβάλλεσθαι καὶ εἰσέτι, δέξασθαί δε τηνικαῦτα τὸ χρίσμα χωρὶς μελλήσεως”.
410
Angold Michael, ˶Greeks and Latins after 1204: The Perspective of Exile” Latins and Greeks in the
Eastern Mediterranean after 1204˝, ed. Benjamin Arbel, Bernard Hamilton and David Jacoby, Franc Cass
& Co Ltd, ( London 1989), p. 69.
411
Plakidas - Deseille, Ἀνατολική καί Δυτική Χριστιανοσύνη, trad. Σωτήρης Γουνέλας, έκδ. Ἁρμός, Ἀθήνα,
2004, p. 33.
412
Constantinides C. N, op.cit., pp. 23 – 25.; v. şi Galatariotou Catia, The Making of a Saint, The Life,
Times and Sanctifation of Neophytos the Recluse, ed. Cambridge University Press, Cambridge, 1999, p.
161.
413
Χρήστου Π. Κωνσταντίνος, op.cit. p. 29.
414
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, A’, Cap. 14, p. 9.1-7: ˶Δύο δὲ τῶν ὅλων οἱ σκαιότατοί τε καὶ ἀναιδέστατοι
(τῷ μὲν Πεπαγωμένος ἐπώνυμον, ὃς ἐν ὑστέρῳ καὶ Νικομηδείας προήδρευσε, τῷ δὲ Χαλαμᾶς ὃς Κυζίκου)
πάντας ἀνέσειον καὶ ἀνεκύκων, καὶ τοὺς αὐτῶν συσπουδαστὰς εἰς τοῦτ’ αὐτὸ παρεκίνουν θρασύτερον, τὴν
τῆς ἐργολαβίας νωχελίαν ὁπότ’ ἐνεδίδουν κατονειδίζοντες, καὶ πρὸς τὴν πρόθεσιν ἐποτρύνοντες.˝

542
 În Autobiografia sa, Blemmydes face referire în mai multe locuri la viaţa grea pe
care în acele vremuri o ducea cineva care trăia ca monah. Aduce la cunoştinţă şi cele
patru tentative de omor la adresa sa, dintre care un accident mortal şi o boală foarte grea
la care căzuse. Dar, aşa cum subliniază, pe toate le-a trecut cu ajutorul lui Dumnezeu. Din
punctul de vedere al acestuia, în spatele tuturor acestor nenorociri stătea diavolul care
căuta de fiecare data mijloacele pentru a-l răni.
O altă tentativă de omor la adresa sa este prezentată în Autobiografie în modul
următor. Marchesina, amanta împăratului Ioan al III-lea Vatatzes, a mers în vizită la
biserica mănăstirii sale. Cu ea, a adus intenţionat şi simbolurile împărăteşti, iar însoţitorii
acesteia depăşeau cu mult numărul unei gărzi pentru împărăteasă. Blemmydes, cunoscând
faptele sale imorale, a întrerupt Sfânta Liturghie şi a mers în persoană să o oprească pe
Marchesina să intre în lăcaşul de cult. De asemenea, preotului i-a cerut să rămână în altar
şi să nu scoată un cuvânt. Desigur că reacţia oamenilor din garda Marchesinei a fost
aceea, firească de altfel, să ia apărarea acesteia. Unul dintre ostaşi a vrut să scoată sabia
din teacă şi să-l înjunghie pe Blemmydes. Dar, din pronie divină, aşa cum mărturiseşte el
însuşi, sabia s-a blocat în teacă şi a scăpat teafăr şi nevătămat. Astfel, Marchesina a plecat
de la biserică umilită şi înlăcrimată.415 După acest eveniment atacurile la adresa lui
Nicephoros Blemmydes au continuat, Marchesina Fringa cerând cu insistenţă împăratului
Ioan al III-lea Vatatzes să-l pedepsească pe cărturar pentru comportamentul faţă de ea,
argumentând că acesta ar fi fost doar un mag şi din cauza vrăjitoriilor sale nu ar fi ieşit
sabia din teaca gărzii de corp a Marchesinei. 416 Desigur că împăratul nu a dorit să-l
pedepsească, dimpotrivă, îl considera un om drept şi plin de înţelepciune, dar a fost
nevoit să întrerupă orice fel de legătură cu el. Într-o epistolă a sa, numită Epistolă
Preasobornicească, Blemmydes se scuza atât în faţa împăratului, cât şi a poporului,
prezentând motivele întemeiate pentru care s-a comportat în felul acesta faţă de
Marchesina Fringa.417 În epistola sa apologetică subliniază faptul că ar fi preferat să

415
Χρήστου Π. Κωνσταντίνος, op.cit., p. 32.
416
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α’, Cap. 89, p. 44.1-29.
417
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερικὴ, pp. 91-94. Χρήστου, Βασιλικὸς Ἀνδριάς, p. 32.

543
moară, dacă ar fi trebuit să se întâmple, decât să dea sfânta pâine în mâinile unei
imorale.418
Opera didactică a lui Nicephoros Blemmydes se desfășura într-o perioadă de
înflorire culturală. Artele și științele exacte își aveau locul bine stabilit în centrele
educaționale ale Niceei. Printre cei care au luat parte la această evoluție cultural-
educațională s-a numărat și Ioan al III-lea Vatatzes (1222–1254). Alături de soția sa,
Irina, a înființat biblioteci419 și școli. 420 Ioan Vatatzes l-a ales pe Nicephoros Blemmydes
să se ocupe de planul său măreț de revoluționare a educației. Misiunea pe care i-a
încredințat-o Vatatzes lui Blemmydes a fost aceea de a colecționa manuscrise ale
antichității clasice.421 Astfel, cărturarul bizantin a început o serie de călătorii de colectare
a manuscriselor, aceste „expediții” culturale, dacă le putem numi astfel, având loc în
perioada imediat următoare intrării sale în monahism (1233–1240).422 Dintre primele și
principalele călătorii ale lui Blemmydes o consemnăm pe cea din Insula Rodos în
1233.423 Au urmat călătorii în Efes și la Locurile Sfinte. 424 Blemmydes a rămas o
perioadă bună de timp în Rodos. Mergând la o mănăstire construită în secolul al X-lea din
munții Artamites, a descoperit acolo o bibliotecă extrem de bogată în manuscrise și
papyrus cu lucrări nemaiîntâlnite până atunci. Biblioteca mai fusese vizitată și de alți
cercetători.425 Blemmydes, în Autobiografia sa, mărturisește că a găsit manuscrise atât de
interesante încât a rămas peste noapte în bibliotecă să le citească și să le descopere. Mai
mult decât atât, monahii mănăstirii cunoșteau foarte multe în legătură cu acele lucrări și
cu autorii lor.426

418
Μηλιαράκης Αντώνιος, Ιστορία του Βασιλείου της Νίκαιας και του Δεσποτάτου της Ηπείρου, επιμέλεια
Ήρκος Ρ. Αποστολίδης, έκδ. Ιονική Τράπεζα, Αθήνα 1994, p. 363.
419
Χρήστου Π. Κωνσταντίνος, op.cit., p. 29.
420
Constantinides C. N, op.cit., p. 134.
421
Χρήστου Π. Κωνσταντίνος, op.cit., p. 29.
422
Angold Michael, op.cit. 134.
423
Μηλιαράκης Αντώνιος, op.cit., 261.
424
Steven Runciman, A History of the Crusades: The First Crusade and the Foundation of the Kingdom of
Jerusalem, Cambridge University Press, Cambridge, 1951, pp. 140 – 144.
425
Hunger Herbert, Βυζαντινή Λογοτεχνία: η λόγια κοσμική γραμματεία των Βυζαντινών, τόμος Γ’, έκδ.
ΜΙΕΤ, Αθήνα 1987, σ. 258.
426
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Β΄, Cap. 22, p. 56.6–13: „Ἔν τινι περιφανεστέρᾳ μονῇ τῶν ἐκεῖ περὶ τὸν
Ἀρταμύτην (ὄρος τοῦτο Ῥόδιον) ἱδρυμένῃ προσοικιζόμεθα· βίβλων ἐν ταύτῃ πληθὺς εὐγενῶν, τά τ’ ἐγγὺς
αὐτῆς καὶ περὶ αὐτήν, ἀθόρυβα πάντη καὶ δέους ἀμέθεκτα· τούτοις καὶ νύκτα καὶ μεθημέραν ἐνδιατρίβοντες,
καὶ τῇ τῶν βίβλων ἀναγνώσει, καὶ τοῖς ἄλλοις ὅσα μονασταῖς οἰκεῖα, κατὰ προαίρεσιν προσανέχοντες,
δύσεργον ἔχομεν ἐξειπεῖν ὅσης θυμηδίας ἐνεφορούμεθα”.

544
 Cărturarul a ajuns mai apoi în regiuni din cele mai îndepărtate al Imperiului,
precum Macedonia, Tessalia, Lesbor şi Samos. Aceasta se întâmpla în jurul anilor 1238,
1239.427 Nicephoros Blemmydes a ajuns şi în Muntele Athos, unde a stat aproape un an
de zile căutând în bibliotecile mănăstirilor înțesate de codici cele mai valoroase lucrări
ale antichității clasice. În orice regiune ar fi mers în căutare de manuscrise, Blemmydes a
primit ajutorul monahilor și a guvernatorilor locali. Cărturarul vorbește în Autobiografia
sa despre faptul că erau atât de multe cărțile pe care le-a adus cu el din toate colțurile
lumii încât nu puteau fi nici numărate, nici catalogate, multora dintre ele neștiindu-le
titlul. 428
După întoarcerea sa în Niceea, împăratul Ioan al III-lea Vatatzes îi trimitea des
epistole în care îl informa despre ceea ce s-a mai întâmplat în capitală în perioada cât el a
fost plecat și în același timp îl felicita pentru aportul pe care îl aducea culturii și educației
prin mulțimea de manuscrise pe care le strânsese. Printre altele l-a informat că
arhiepiscopia Ahridei a rămas fără păstor.429
La școlile înființate la Niceea, Blemmydes preda filozofia, astronomia, teologia,
aritmetica lui Nicomah și geometria lui Euclid. 430 Pe lângă încercările lui Blemmydes de
a dezvolta educația și învățământul în Niceea, împăratul Ioan al III-lea Vatatzes făcea și
el eforturi de căutare a manuscriselor, de înființare a unor biblioteci și a unor școli. Planul
său era de a înființa o școală superioară la Niceea, asemănătoare cu „Școala Patriarhală”.
Împăratul a văzut în Blemmydes persoana potrivită pentru acest plan educațional, astfel
că patriarhul Manuil al II-lea (1243–1253) i-a propus postul de director al acestei școli.
Blemmydes însă a refuzat propunerea, argumentând că este monah și nu-și poate încălca

427
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερικὴ, Α’, Cap. 57, p. 30.4-9: ˶ὅθεν τὸ κεκριμένον ἐμπεδοῦντες ἡμεῖς, τὴν τοῦ
Θαυματουργοῦ λιπόντες, ἐν ᾖ καὶ τὸ προσοικεῖν ἡμῖν καὶ τὸ κῦρος, οὕτω τοῦ προϊσταμένου τάξαντος ἐν ζωῇ
μετὰ τοὺς κινδύνους ἐκείνους καὶ τὴν σφαγήν, ἐπὶ τὸ Πυθαγόρου σπήλαιον πρὸς Σάμον ἀπαίρομεν·˝.
428
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α΄, Cap. 64, pp. 33.3–4: ˶(δυσμέτρητοι δ’ αὗται γε καὶ δυσπόριστοι, καί
τινες πολλοῖς τῶν ἐν λόγοις βεβιωκότων ἠγνοημέναι καὶ τὰ ὀνόματα)˝.
429
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α’, Cap. 64, pp. 33.5–11: ˶μεμνήμεθα νόστου, συνεπείγοντος εἰς τοῦτο καὶ
τοῦ βασιλέως δι’ ἐπιστολιμαίων ἐπιταγῶν, καὶ ταῦθ’ ὁπόσαις ἀκραιφνοῦς ἐνδείξεσιν ἀγαπήσεως, ὁπόσαις
τῶν ἐς χρῆσιν ὀχετηγίαις εἰσρεούσαις ἀένναον, ὁπόσαις τιμῶν ἐπιδόσεσι, πρὸς δὲ καὶ τῇ τῆς Ἀχρίδος
προεδρίᾳ (προσεχῶς γὰρ ἔτυχε τὸν ἑαυτῆς ἀπο βεβληκυῖα ποιμένα) κατασχεῖν πειρωμένων ἡμᾶς τῶν ἐκεῖ.˝.
430
Constantinides C. N, op.cit., p. 156.

545
jurămintele. Funcția aceasta este pentru dascălii mireni și nu pentru oamenii de
Biserică.431
La puțin timp de la acest eveniment, în jurul anului 1240, Ioan al III-lea Vatatzes
a văzut în persoana lui Nicephoros Blemmydes omul potrivit pentru a-i educa fiul, pe
Teodor al II-lea Laskaris (1222-1254), urmașul la tronul imperial. 432 Metoda de învățare
aleasă de Blemmydes era una destul de curioasă și inedită la vremea aceea. Era ceea ce
noi numim astăzi „on-line”, metodă de învățare de la distanță. Însă totul se petrecea prin
epistole. Teodor trimitea epistole dascălului său cu întrebările dorite și acesta la rândul
său răspundea. Se păstrează 48 de epistole ale lui Teodor și 33 ale lui Blemmydes. Din
această corespondență poate observa cineva esența metodei de predare a lui Blemmydes
și disciplinele care pe acesta îl interesau cel mai mult. Materiile descoperite în aceste
epistole că ar fi fost obiect al discuției dintre cei doi făceau referire la filozofie, teologie,
fizică și matematică.
Materia de bază a lui Nicephoros Blemmydes predată viitorului moștenitor al
tronului imperial era filozofia. Pe lângă această materie îndrăgită din câte am observat
atât de mult de Blemmydes, acesta mai preda și retorica, teologia, fizica, matematica și
medicina. 433
Activitatea scriitoricească a lui Nicephoros Blemmydes a fost una intensă și
diversă. Științele la care acesta a făcut referire în profunzime, au fost printre altele
filozofia, fizica sau logica. Două dintre cele mai importante lucrări pe care acesta le-a
scris și le regăsim de multe ori împreună în majoritatea manuscriselor de pretutindeni din
bibliotecile din lume sunt Epitome Logikis și Epitome Fisikis (Scurtă prescurtare la
Fizică și Logică). Cercetători ai operelor lui Blemmydes afirmă în mod greşit că aceste

431
Λάσκαρις, Epistulae, Appendix III, Nr.. XXXIII, σ. 326.5-13: „ἐν τοσούτῳ δὲ καὶ τὸ τῆς ἡμῶν
μετακλήσεως ἀπόρρητον κατεμάθομεν, ὅτι πρὸς τὸ καθηγεῖσθαι τῆς κοσμικῆς λογοπαιδείας ἑλκόμεθα καὶ μὴ
ἐνδιδόντες ἐπιτιμώμεθα. τεθαυμάκαμεν οὖν πῶς τοῦ μὴ ἀναγκαστῶς λόγος οὐδείς, καὶ πῶς οἱ κόσμον
φυγόντες καὶ τὴν αὐτοῦ σοφίαν τὴν καταργουμένην ἀποσεισάμενοι πάλιν βιάζονται πρὸς ἐπιστροφὴν ὧν
πεφεύγασι καὶ οἰκοδομὴν ὧνπερ καταλελύκασι. καίτοι γε τοὐναντίον ἐχρῆν καὶ ἀντεχομένους ἀποσπᾶσθαι
τῆς ματαιότητος καὶ πείθεσθαι μὴ ἀσυνθετεῖν εἰς / Θεόν, ἀλλὰ τηρεῖν τὸ ἐπάγγελμα” (Γιαρένης Ηλίας, Η
Συγκρότηση και η εδραίωση της αυτοκρατορίας της Νίκαιας: ο Αυτοκράτορας Θεόδωρος Α’ Κομνηνός
Λάσκαρης, έκδ. Εθνικό Ίδρυμα Ερευνών, Ινστιτούτο Βυζαντινών Ερευνών, Αθήνα 2008).
432
Βλεμμύδης, Διήγησις Μερική, Α’, Cap. 69, p. 35.8 -14: „Καὶ ὁ μὲν οὕτω κέκρικε, τηρῶν κἀν τῷ τέλει τὴν
εἰς ἡμᾶς στοργὴν καὶ φιλίωσιν· ὁ δέ τινα προκρίνει Μεθόδιον, μεθ’ ὅν, τὸν τοῦ ἀνακτορικοῦ κλήρου πρῶτον
ἐν ἱερεῦσι, καὶ ἐν ἀρχιερεῦσι πρῶτον προβάλλεται, καὶ ἡμᾶς εἰς τὴν αὐτοῦ παιδαγωγίαν ἐκλέγεται, τὸν αὐτὸν
τιθεὶς ἄγοντα καὶ ἀγόμενον, μᾶλλον δὲ κατὰ τὸ ἄγειν ἀγόμενον”.
433
Λάσκαρις, Εpistulae, Appendix III, Nr. XLV p. 62.66-68: „Γαληνὸν καὶ Ἱπποκράτην καὶ τοὺς συνόπτας
σωματικῶς εἰσάξῃς αὐτοῖς. ἀνοηταίνοντες γὰρ ἐν ἐμοὶ τὴν ἰατρικὴν δοκιμάζουσι”.

546
două lucrări au fost scrise imediat după ce el s-a reîntors din călătoriile sale de șapte ani
cu scopul descoperirii de manuscrise. Am văzut foarte clar mai sus cum eclipsa de lună
din 1258, la care a fost martor însuși cărturarul, ne dezvăluie anul în care erau elaborate
sau chiar finalizate aceste două lucrări. Totul se întâmpla la aproximativ două decenii
distanță de când acesta se întorsese din călătoriile sale culturale. Și nu este exclus ca
mulțimea de informații științifice descoperite în manuscrise să-l fi ajutat concret să
elaboreze aceste două lucrări, și ele de o înaltă ținută științifică. De asemenea,
Blemmydes a mai scris lucrări cu un conţinut geografic, cum este Geografia sinoptică, şi
lucrări cu teme teologice, precum: Despre purcederea Sfântului Duh, Despre virtute și
nevoință, Despre trup, Despre suflet, Epistolă preasobornicească, Elogiu adus
Evanghelistului Ioan.434 Activitatea sa științifică s-a distins și în medicină. Principala sa
lucrare este Despre medicină în care se semnează după cum urmează: τοῦ σοφωτάτου καὶ
λογιωτάτου κυροῦ Νικηφόρου τοῦ Βλεμίδου εἴδησις τῶν ἰατρικῶν μέτρων. Alte lucrări ale
sale sunt: Κανὼν εἰς τὰς κρίσεις τῶν αἱμάτων τῆς φλεβοτομίας τῶν ἀσθενῶν și Κανὼν εἰς
τὰς κρίσεις τῶν ὑαλίων τῶν δεκατριῶν, τῶν θεωρουμένων ἐπὶ ταῖς τῶν ἀνθρώπων
ἀσθενείαις, ἀλλά δὴ καὶ εἰς τὰς διαγνώσεις καὶ θεραπείας αὐτῶν πάνυ ἀναγκαιότατα.
Manuscrisul Buchurestiensis 10 din Biblioteca Academiei Române conţine
textul Fizicii şi Logicii lui Nicephoros Blemmydes, care a fost scris, aşa cum am afirmat
mai sus în urma analizei făcute, în jurul anului 1258.
Logica, adusă în atenţia omenirii pentru prima oară de Aristotel, este ştiinţa care
se ocupă cu logaritmii logici. Din câte am văzut în bibliografia cercetată de noi,
Blemmydes era un foarte bun cunoscător al filozofiei aristotelice.
Lucrarea Epitome Logikis (Prescurtare la Logică) este alcătuită din 40 de
capitole. Manuscrisului de la Bucureşti îi lipsesc douăzeci şi unu de capitole. Capitolele,
din limba greacă, sunt următoarele: Περὶ ὅρου, Περὶ διαιρέσεως, Περὶ πείρας, ἐμπειρίας,
τέχνης καὶ ἐπιστήμης˙ ἐν ᾧ περὶ τῶν δυνάμεων τῆς ψυχῆς, Τίνες εἰσὶν οἱ τῆς φιλοσοφίας
ὁρισμοί, Περὶ ἐπινοίας, Περὶ αἱρέσεως˙ τίς ἡ κατὰ τὴν φιλοσοφίαν αἵρεσις,Τίς ἡ τῆς
φιλοσοφίας διαίρεσις, Περὶ συνωνύμων, ἑτερωνύμων, ἑτέρων ὁμωνύμων τε καὶ
πολυωνύμων καὶ παρωνύμων, Περὶ τῶν πέντε φωνῶν, Περὶ γένους καὶ εἴδους, ἐν ᾧ καὶ
περὶ σχέσεως, Περὶ γενῶν καὶ εἰδῶν, ἐν ᾧ καὶ περὶ ἀτόμων, Περὶ διαφορᾶς καὶ

434
Angold Michael, op.cit. p. 789.

547
συμβεβηκότος, Περὶ ἰδίου· ἐν ᾧ καὶ περὶ κοινοῦ, Περὶ κατηγοριῶν, Ἔτι περὶ κατηγοριῶν,
Περὶ τῶν κατηγορουμένων· ἐν ᾧ καὶ περὶ τοῦ ἐν τινι, Περὶ ἑνὸς, ταυτοῦ καὶ ἑτέρου· ἐν ᾧ
καὶ περὶ ὑποστάσεως, Περὶ προτέρου καὶ ὑστέρου καὶ περὶ τοῦ ἄμα, Περὶ οὐσίας, Ἔτι περὶ
οὐσίας, Περὶ ποσοῦ, ἐν ᾧ καὶ περὶ κινήσεως, Περὶ ποιοῦ καὶ ποιότητος, Περὶ τῶν πρός τι,
Περὶ τοῦ ποιεῖν καὶ πάσχειν καὶ ἔχειν, Περὶ τῶν ἀντικειμένων, Περὶ ὀνόματος καὶ ῥήματος,
Περὶ λόγου καὶ προτάσεων, Περὶ τῶν ἐν ταῖς προτάσεσι θεωρουμένων ὑλῶν, καὶ περὶ
προσδιορισμῶν, Περὶ ἀπροσδιορίστων προτάσεων, Περὶ καταφάσεως καὶ ἀποφάσεως,
Περὶ συλλογισμοῦ καὶ ἀντιστροφῆς, Περὶ τῶν τριῶν σχημάτων, Περὶ τοῦ πρώτου
σχήματος, Περὶ τοῦ δευτέρου σχήματος καὶ τρίτου, Περὶ τῆς τοῦ δευτέρου καὶ τρίτου
σχήματος ἀναγωγῆς εἰς τὸ πρῶτον σχῆμα, καὶ περὶ τῆς εἰς ἀδύνατον ἀπαγωγῆς, Περὶ τῶν
ὑποθετικῶν συλλογισμῶν, Περὶ τῶν παρὰ τὴν λέξιν σοφισμάτων, Περὶ τῶν ἐκτὸς τῆς
λέξεως σοφισμάτων, 74 Περὶ ἐλέγχου, καὶ ὅτι πάντες οἱ παραλογισμοὶ εἰς τὴν τοῦ ἐλέγχου
ἄγνοιαν ἀνάγονται, Περὶ προτάσεων καὶ συλλογισμῶν.
În lucrarea sa, Epitome Logikis, Blemmydes face referire la mai multe subiecte,
însă o atenţie deosebită o acordă anumitor puncte, cum ar fi: Definirea sensului de
termen, al sensului de filozofie, aceasta fiind cea mai importantă dintre ştiinţe, descrie
modul cum omul poate să ajungă la cunoaşterea cea mai înaltă, analizează care sunt
algoritmii şi vorbeşte despre firea omului.
În ce priveşte analiza sensului de termen, ideile lui Blemmydes se identifică cu
ideile lui Aristotel.435 Sensul îl vede ca pe o încercare reală a omului de a trasa anumite
caracteristici clare unei situaţii, context sau fenomen care se petrece. Un alt subiect care îl
interesează în mod special pe Blemmydes este termenul de filozofie. Din punctul său de
vedere, filozofia înseamnă cunoaşterea creaţiei, a tuturor făpturilor precum şi firea
acestora. Blemmydes afirmă că filozoful cercetează moartea, firea sufletului pe care îl
consideră nemuritor. De asemenea, face referire direct la Platon şi Aristotel care
susţineau acelaşi lucru.436 Singura diferenţă dintre Blemmydes şi filozofii menţionaţi este
aceea că el susţine că sufletul se aseamănă lui Dumnezeu şi astfel reuşeşte să introducă în
învăţătura creştină acest subiect.437 Blemmydes spune că filozofia se împarte în diferite

435
J. P. Migne, Patrologia Graeca, Nicephori Blemmide, Logica, PG, 142 (Paris, 1865), col. 697-700.
436
Πλάτων, «Πολιτεία», Νεοελληνική απόδοση Ιωάννης Γρυπάρης, επιμέλεια Ευάγγελος Παπανούτσος,
τόμος Α΄, έκδ. Ι. Ζαχαρόπουλος, Αθήνα 1990, σσ. 310-317.
437
Idem, σσ. 310 – 317.

548
ramuri. Astfel fiecare filozof are punctul propriu de vedere atunci când îşi dezvoltă teoria
şi trage propriile concluzii. Pornind de la teoriile lui Platon, Aristotel, Heraclit şi
Parmenide, Blemmydes reuşeşte să împartă filozofia în mai multe ramuri. Filozofii
amintiţi au reuşit în antichitate să înfiinţeze cele mai importante şcoli filozofice. Singurul
punct în care filozoful şi teologul bizantin este de acord cu filozofii clasici este acela că el
însuşi crede că Dumnezeu este bun şi toţi sunt luminaţi de acelaşi soare, în cazul lui
Blemmydes, Dumnezeu. Continuând să analizeze ştiinţa filozofiei, cărturarul consideră
că scopul acesteia este acela de distingere între bine şi rău, între adevăr şi minciună.
Blemmydes în lucrarea sa, Epitome Logikis, susţine că filozofia este cea mai importantă
dintre toate ştiinţele, scopul acesteia fiind de căutare şi de găsire a cunoaşterii şi a
adevărului. Face referire deseori în lucrarea sa despre cum omul poate ajunge la
cunoaşterea absolută şi la adevăr. Unele din ideile sale se identifică bine cu ideile lui
Platon din lucrări precum Politeia.
Un rol important în lucrarea lui Nicephoros Blemmydes Epitome Logikis îl joacă
silogismele. Identifică patru silogisme. În cele din urmă, cărturarul bizantin încearcă să
înţeleagă care este motivul pentru care oamenii ajung la gânduri/silogisme. Un alt subiect
pe care Blemmydes îl dezbate pe larg în lucrare este omul şi firea sa. Este un subiect care
deţine cel mai mult spaţiu de dezbatere din întreaga lucrare. Conform acestuia, omul are
fire dublă, adică se împarte în suflet şi trup. Cu aceste două elemente face parte şi din
lumea materială, dar şi din lumea spirituală. Omul ca trup este stricăcios, dar ca suflet
este nemuritor.438 După părerea sa, omul este o făptură socială, aici asemănându-se
gândirii aristotelice. Din cele afirmate mai sus, putem trage concluzia că Nicephoros
Blemmydes a fost influenţat de teoriile lui Aristotel şi Platon. Blemmydes nu este doar un
transmiţător al ideilor acestora, ci merge mai departe formulând chiar propriile idei.
Încearcă la un moment să construiască o punte între filozofia aristotelică şi credinţa
creştină.
În cercurile de învăţaţi din perioada bizantină şi de mai târziu, după căderea
Imperiului Bizantin în Apus, lucrarea lui Blemmydes Epitome Logikis era foarte căutată
şi discutată. Acest lucru este dovedit şi de mulţimea de manuscrise – o listă o publicăm şi

438
Ιbidem, σσ. 317 – 318.

549
noi în această teză – cu lucrările marelui cărturar, care se găsesc în diferite biblioteci din
Estul şi din Vestul Europei.
Epitome fizikis este cea de a doua lucrare de mare importanţă a cărturarului
bizantin, precum şi cea de a doua înserată în codicele de la Bucureşti. Aici, Blemmydes
încearcă să scoată în evidenţă cunoştinţele sale în materie de fizică. Şi aici, teoriile lui
Aristotel joacă un rol extrem de important.
Lucrarea aceasta este de o întindere mult mai mică decât prima. A fost scrisă pe la
anul 1260. Se împarte în 32 de capitole, după cum urmează: Περὶ φυσικῶν ἀρχῶν καὶ
αἰτίων, Περὶ τῆς ὕλης καὶ τοῦ εἴδους καὶ τῆς στερήσεως, Περὶ αἰτίων καὶ αἰτιατῶν· ἐν ᾧ
καὶ περὶ τῆς τύχης καὶ αὐτομάτου, Περὶ κινήσεως καὶ ἠρεμίας, ἐν ᾧ καὶ περὶ ἐντελεχείας
καὶ τοῦ δυνάμει καὶ ἐνεργείᾳ, Περὶ γενέσεως καὶ φθορᾶς, Περὶ φύσεως, Ἔτι περὶ φύσεως,
Περὶ τόπου καὶ χρόνου, Περὶ ἀπείρου, Περὶ στοιχείων, Περὶ τῶν φαινομένων φλογῶν
καιομένων· περὶ τὸν οὐρανὸν καὶ τῶν καλουμένων αἰγῶν καὶ δᾳδῶν καὶ διαθεόντων
ἀστέρων, Περὶ κομητῶν καὶ τοῦ γαλαξίου κύκλου, Περὶ ὄμβρου, χαλάζης, χιόνος, δρόσου
καὶ πάχνης, Περὶ πηγῶν καὶ ποταμῶν, Περὶ θαλάσσης, Περὶ ἀνέμων καὶ τῶν λοιπῶν
πνευμάτων, Περὶ σεισμοῦ, Περὶ βροντῆς καὶ ἀστραπῆς, ἐκ νεφίου τε καὶ τυφῶνος καὶ
πρηστῆρος καὶ κεραυνοῦ, Περὶ τῶν ἐν τῷ οὐρανῷ φαινομένων φασμάτων, Περὶ ἅλω, καὶ
πρῶτον περὶ ὁράσεως, Περὶ ἴριδος, Περὶ ῥάβδων καὶ παρηλίων, ἔτι δὲ καὶ περὶ τῶν ἐν τῇ
γῇ μεταλλευτῶν καὶ ὀρυκτῶν, Περὶ οὐρανοῦ καὶ ὅτι οὐκ ἔστιν ὁ κόσμος ἀΐδιος, Περὶ
αἰθέρος καὶ ἀστέρων, Περὶ ἡλίου, Περὶ σελήνης, Περὶ γῆς καὶ τῶν ταύτης ζωνῶν, ὅτι ἡ γῆ
κέντρου λόγον ἐπέχει πρὸς τὴν οὐράνιον σφαῖραν, ἀλλὰ καὶ πρὸς αὐτὴν τὴν ἡλιακήν, Περὶ
ἡμερῶν καὶ νυκτῶν καὶ τῶν τεσσάρων τοῦ ἔτους ὡρῶν, Περὶ οἰκήσεων, Περὶ κενοῦ,
Ἀπόσπασμα ἐκ τῆς εἰς τὸν η’ ψαλμὸν ἐξηγήσεως.
Aici Blemmydes vorbeşte despre principiile naturale care susţin lumea şi cauzele
acestora. Ajunge într-un final la concluzia că relaţia dintre acestea două este una direct şi
strâns legată.439 Scriitorul bizantin analizează firea materiei şi pe Cel ce a creat-o.
Blemmydes vorbeşte despre cauzele fenomenelor şi despre efectele lor, idei care se
identifică în întregime cu cele ale lui Aristotel. În alt capitol scriitorul este preocupat de
linişte şi de mişcare. Conform lui Aristotel, chiar dacă aceste două sensuri ar putea fi în
antiteză, totuşi la un moment dat pot merge laolaltă. Naşterea şi stricăciunea de după

439
Βλεμμύδης, Ἐπιτομὴ Φυσικῆς, PG 142, col. 691-700.

550
moarte sunt alte două subiecte analizate în lucrarea Epitome fizikis. Blemmydes caută
răspunsuri la întrebarea cum a luat fiinţă lumea?, precum şi sensul la stricăciune şi
moarte. De asemenea, este interesat de cele patru elemente care joacă un rol important în
timpul putrezirii corpului uman: pământul, apa, focul şi aerul. Nicephoros Blemmydes, în
cel de-al unsprezecelea capitol al lucrării sale, este intens preocupat de elementele care
există în natură, cum ar fi pământul, apa, aerul şi focul. Foarte interesant este cum
încearcă să prezinte anumite fenomene naturale şi cauzele lor şi cum explică motivul
pentru care o stea cade. În încercarea sa – putem spune reuşită dacă ne raportăm la
lucrările contemporanilor săi – de a cerceta natura cometelor şi galaxiilor, foloseşte
silogisme matematice ajungând la concluzii asemănătoare celor care susţin astăzi
ştiinţa. 440 Râurile şi punctele de unde acestea izvorăsc, precum şi curgerea acestora, sunt
alte subiecte de interes ale lui Blemmydes în capitolul Despre izvoare şi râuri. Marea,
vânturile, cutremurele de pământ sunt şi ele analizate în lucrarea sa. La capitolul
seismologie, dacă îl putem numi aşa pentru vremea cărturarului, acesta cercetează
cutremurele ajungând la concluzii nu departe de acelea ale seismologiei de astăzi.
Cutremurele de pământ se produc din cauza aerului şi focului care încearcă să iasă la
suprafaţă. Cutremurele care se produc pe fundul mărilor, ridică valuri care pot aduce
cutremurul la mal, concluzia fiind asemănătoare celei de astăzi în cazul tsunamiului (Val
la mal. / lb. japoneză). Erminiile pe care acesta le dă fiecărui fenomen în parte coincid cu
cele ale lui Aristotel, dar şi cu cele din zilele noastre. Metalele precum fierul, aurul sau
argintul au fost şi ele subiecte de un înalt interes pentru cărturar. Subiectele Despre stele,
despre soare sau lună sunt extrem de interesant expuse şi analizate coincizând cu părerile
aristotelice. În capitolul Despre lună scriitorul face referire la provenienţa acesteia.
Concluziile sunt asemănătoare cu ştiinţa contemporană. O referire la Eratostene, anume
că pământul nu este centrul galaxiei, este făcută la capitolul Despre pământ şi locul
acestuia în galaxie. Blemmydes adoptă ideea lui Aristotel potrivit căreia pământul este
centrul universului.
În capitolul douăzeci şi nouă, Περὶ ἡμερῶν καὶ νυκτῶν καὶ τῶν τεσσάρων τοῦ
ἔτους ὡρῶν (Despre zile şi nopţi şi cele douăzeci şi patru de ore), Blemmydes analizează
ce este ziua şi ce este noaptea. Se referiră la durata zilei şi a nopţii în funcţie de

440
Idem, col. 1033-1040.

551
anotimpuri, într-un capitol precedent explicând amănunţit ce se întâmplă cu anotimpurile.
În ultimul său capitol, Blemmydes analizează Psalmul al 8-lea şi în baza unei analize
conchide că stelele, soarele, lumina şi în general toate din acest univers sunt creaţia lui
Dumnezeu.441
Din cele expuse mai sus, nu încape îndoială că Nicephoros Blemmydes a fost
influenţat profund de teoriile aristotelice. În ambele lucrări, atât în Epitome Logikis, cât şi
în Epitome Fizikis, sunt oglindite extrem de clar sensurile aristotelice foarte bine înţelese
de Blemmydes. Însă cărturarul bizantin nu-i lasă ultimul cuvânt lui Aristotel. Vine în
antiteză cu acesta şi îşi formulează în cele din urmă propriile idei şi concluzii.
Nicephoros Blemmydes (Νικηφόρος Βλεμμύδης) rămâne una dintre
personalităţile importante ale literaturii bizantine ştiinţifice. Scrierile sale în general şi în
special cele prezentate de noi în această teză de doctorat au concluzii nu departe de cele
ale cercetării ştiinţifice de astăzi, mai ales cele legate de univers şi de cutremure.
Manuscrisul Buchurestiensis 10 din secolul al XIII-lea este contemporan cu autorul
textelor. Credem că manuscrisul a făcut parte dintr-o colecţie mult mai mare de scrieri
ştiinţifice aparţinând probabil vreunei personalităţi. Biblioteca din care provine trebuie să
fi fost a unei instituţii precum Patriarhia Ecumenică sau chiar o şcoală dintre cele la care
preda Blemmydes. Dar de ce să excludem şi că ar fi unul din autografele lui Nicephoros
Blemmydes atâta timp cât este contemporan cu autorul textelor? Rămân încă necunoscute
legate de textele celebrului cărturar din Niceea şi implicit legate de manuscrisul
BUCHURESTIENSIS 10.

Lista manuscriselor greceşti cu textul Scurtă introducere în logică cunoscută la nivel

internaţional442

1. Codex Buchurestiensis Graecus 10 Saec. – XIII

2. Codex Laurensis Graecus plut. LXXXVII 16 Saec. – XIII ?
3. Codex Palatino Graecus 306 Saec. XIII/XIV
4. Codex Barocensis Graecus 133 Saec. – XIV

Idem, col. 1303 – 1320.

441

Listă extrasă din: August Heisenberg, Nicephori Blemmydae Curriculum Vitae et Carmina, Lipsiae IN
442

AEDIBUS B.G. TEUBNERI MDCCCXCVI.

552
5. Codex Oxoniensis Coll. B. Mar. Magd. Graecus 16 Saec. – XIV
6. Codex Monacensis Graecus 225 – Saec. XIV (v. p. XXVI)
7. Codex Monacensis Graecus 516 – Saec. XIV
8. Codex Monacensis Graecus 563 – Saec. XIV
9. Codex Dresda Graecus 532 – XIV
10. Codex Bremmen Graecus C8 – XIV
11. Codex Marcianus Graecus 264 Saec. – XIV
12. Codex Matritensis Graecus 59 Saec. – XIV/XV
13. Codex Monacensis Graecus 520 – Saec. XV
14. Codex Monacensis Graecus 543 – Saec. XV
15. Codex Mosquensis Graecus 494 Saec. – XV
16. Codex Mosquensis Graecus 496 Saec. – XV
17. Codex Borbonensis Graecus III D 14 Saec. – XV
18. Codex Borbonensis Graecus III E 27 Saec. – XV
19. Codex Regalo Suecensis et Pii PP II Graecus 114 Saec. – XV
20. Codex Laurensis Graecus plut. LXXXI 8 Saec. – XV
21. Codex Marcianus Graecus 333 Saec. – XV
22. Codex Scoriacensis Graecus Χ – Ι – 10 Saec. – XV
23. Codex Parisinus Supplementum Graecus 238 Saec. – XV
24. Codex Baroccensis Graecus 83 Saec. – XV
25. Codex Baroccensis Graecus 106 Saec. – XV
26. Codex Monacensis Graecus 180 – Saeculum XV/XVI
27. Codex Parisinus Supplementum Graecus 524 Saec. – XVI
28. Codex Scoriacensis Graecus X – II – 2 Saec. – XVI
29. Codex Scoriacensis Graecus Ω – IV – 31 Saec. – XVI
30. Codex Marcianus Graecus 528 Saec. – XVI
31. Codex Nanianus Graecus 256 Saec. – XVI
32. Codex Taurensis Graecus 262 c I 16 Saec. – XVI
33. Codex Scoriacensis Graecus R – III – 24 Saec. – XVI
34. Codex Scoriacensis Graecus Φ – ΙΙ – 7 Saec. – XVI
35. Codex Parisinus Graecus 1998 Saec. – XVI
36. Codex Parisinus Graecus 1999 Saec. – XVI
37. Codex Parisinus Graecus 2000 Saec. – XVI
38. Codex Parisinus Graecus 2001 Saec. – XVI

553
39. Codex Parisinus Graecus 2099 Saec. – XVI
40. Codex Parisinus Graecus 2100 Saec. – XVI
41. Codex Parisinus Graecus 2102 Saec. – XVI
42. Codex Parisinus Graecus 2103 Saec. – XVI
43. Codex Parisinus Graecus 2104 Saec. – XVI
44. Codex Vindobonensis Historiae Graecus 28
45.Codex Vindobonensis Philosophicus Graecus 99
46. Codex Vindobonensis Philosophicus Graecus 188
47. Codex Vindobonensis Philosophicus Graecus 266
48. Codex Vindobonensis Philosophicus Graecus 325
49. Codex Vindobonensis Philosophicus Graecus 338
50. Codex Vindobonensis Supplementum Graecus 111
51. Codex Mosquensis Graecus 428 Saec. – XVII
52. Codex Mosquensis Graecus 444 Saec. – XVII
53. Codex Mosquensis Graecus 497 Saec. – XVII
54. Codex Hierosolyma Graecus 480 Saec. – XVII
55. Codex Hierosolyma Graecus 532 Saec. – XVII (?)
56. Codex Hierosolyma Graecus II 533 Saec. – XVII
57. Codex Hierosolyma Graecus I 412 Saec. – XVIII
58. Codex Athonensis Graecus 343 Saec. – XVIII
59. Codex Athonensis Graecus 2322 Saec. – XVIII
60. Codex Athonensis Graecus 3874 Saec. – XVIII
61. Codex Atheniensis Graecus 1174 Saec. – XVIII
62. Codex Patmiacensis Graecus 405 Saec. – XVIII
63. Codex Ambrosianus Graecus (Montfaucon bibl. bibl. I 494)

4.2 Manuscrisul Gr. B.A.R. 1387. Un text filocalic de proveniență athonită la

Mănăstirea Dragomirna. Ιzvor al textelor filocalice?

Un alt manuscris pe care dorim să-l prezentăm în teza noastră de doctorat este Ms.
gr. B.A.R. 1387 de secol XV. Atenția ne-a fost atrasă de însemnarea cu cerneală neagră
în limba greacă de la fila 3r. : To παρὸν βηβλίον εἴναι τῆς ἀγίας μοναστήρης
Δραγομήρνας, καὶ ὄπιος ἀποτολμὶσι να το πάρι νὰ ἐχη μερὴδα με τῆν ἀγία Τριάδος...

554
ἀμῆν. <=Cartea de faţă este a Sfintei mănăstiri Dragomirna şi cine va îndrăzni s-o ia să
aibă parte cu Sfânta Treime... amin>. Colecția de manuscrise grecești a Bibliotecii
Academiei deține și alte manuscrise cu conținut filocalic. Însă numele Mănăstirii
Dragomirna este cel care se leagă de cel mai important moment românesc, cultural și
educațional numit de specialiștii în domeniu: Paisianism.
Pentru a așeza acest codice în contextul istoric căruia îi aparține și pentru a stabili
legăturile cu personajele și lucrările lor din acea perioadă, trebuie să aducem în discuție
pe larg fenomenul „Paisianismului”, rolul pe care acesta l-a jucat la Dragomirna în
secolul al XVII-lea și al XVIII-lea și să amintim bibliotecile care ar fi putut, la vremea
aceea, să fie furnizoarele unor astfel de texte filocalice satisfăcând astfel pe deplin
pretențiile lingvistice ale traducătorilor de limbă greacă și slavă.
Dar până la abordarea fenomenului paisian ca atare, trebuie să facem o scurtă
diagnoză a biografiei starețului Paisie Velicikovski, părintele fenomenului mai sus
menționat, (1722–1794) conturând o serie de calități ale acestui cărturar deosebit din
veacul al XVIII-lea.
S-a născut la Poltava, în Ucraina, la 21 decembrie 1722, tatăl său fiind protopopul
Bisericii Adormiri Maicii Domnului, iar mama sa, Irina, devenită ulterior monahie într-o
mănăstire în apropiere de Poltava, închinată tot Maicii Domnului. Apetența pentru viața
monahală și-o desăvârșește prin desele vizite la schiturile și mănăstirile de lângă Kiev
unde se călugăreşte. Paisie se reîntoarce la Kiev și, temându-se de conflictele religioase
destul de frecvente atunci în Ucraina din cauza ocupației poloneze, pleacă spre Moldova
împreună cu prietenul său Alexie. Acolo avea să provoace cele mai importante
transformări culturale în istoria monahismului românesc și a literaturii filocalice.
După ajungerea în Țările Române și peregrinarea pe la mai multe schituri, precum
Trăisteni şi Dălhăuți, refuzând totodată propunerea de a se muta la Mănăstirea Poiana
Mărului și după ce în doar patru ani și-a desăvârșit cunoștințele de limbă română, tânărul
Paisie se îndreaptă spre Muntele Athos. În acea perioadă este cunoscut fluxul de monahi
athoniți în ambele sensuri. Paisie evita, de asemenea, și hirotonia întru preot, iar plecarea
sa la Athos era un prilej bun de a-și realiza visul monahal.
În vara anului 1746, pe data de 4 iulie, ajunge la Muntele Athos și se așază în
apropierea Mănăstirii Pantocrator, acolo existând câteva mici obști de asceți slavi.

555
Întâlnirea din 1750 cu starețul Vasile de la Poiana Mărului, și el pelerin la Muntele
Athos, îl face să ia hotărârea de a intra în monahism, primind numele de Paisie. În
continuare, începe să-și alcătuiască o obște, primul ucenic devenindu-i monahul Visarion.
Obștea, alcătuită din monahi români și slavi, ajunge la numărul de doisprezece vieţuitori.
Lipsa unui preot duhovnic a acestora îl convinge să primească hirotonia, lucrul petrecut
în anul 1758, hirotonia primind-o de la episcopul Grigorie Râșca. Avea deja vârsta de
treizeci de ani, ceea ce însemană că respecta şi regula canonică. De-a lungul a
șaptesprezece ani de viețuire la Muntele Athos, starețul Paisie a alcătuit o obște mult prea
numeroasă pentru a fi așezată la Mănăstirea Pantocrator și astfel a luat hotărârea de a se
reîntoarce în Moldova şi de a se instala la Mănăstirea Dragomirna. Mitropolitul Gavriil
Calimachi (1760 –1786) de la Iași și voievodul Grigore Calimachi (1761–1764) scutesc
așezământul monahal de toate impozitele și, împreună cu toate proprietățile pe care le
avea, îl pun la dispoziția tânărului monah Paisie. Credem că din biblioteca Mănăstirii
Pantocrator, Paisie a adus cu el în Moldova mai multe manuscrise, printre care și cel
amintit mai sus.
La Dragomirna, Paisie înființează o școală de traducători, continuată mai târziu la
Mănăstirea Neamț. Paisie îşi desăvârșise în Muntele Athos și limba greacă, probabil
această dorinţă a întemeierii unei şcoli de traducători răsărind în sufletul său încă de pe
atunci. După războiul ruso-turc (1768–1774), Dragomirna rămâne în teritoriile
Habsburgice, Bucovina fiind cedată de Imperiul Otoman Austriei. Paisie, împreună cu
obştea sa care avea de acum peste 300 de călugări, este nevoit să plece la Mănăstirea
Secu și de acolo, neputând rămâne prea mult timp din cauza mai multor probleme de
ordin administrativ, să se mute, la propunerea Mitropolitului Gavriil, la Mănăstirea
Neamț. Așezământul monahal nemțean va reprezenta pentru fenomenul paisian perioada
de apogeu privind traducerile de literatură filocalică.
Revenind la Mănăstirea Dragomirna, primul centru cultural înființat de Sfântul
Paisie Velicicovski și locul căruia îi aprține și manuscrisul nostru, sublinem că după
primirea acolo a schimei mari oferită de prietenul său Alexie în compania căruia plecase
de la Kiev, Paisie a început organizarea monahismului. A pus bazele unui „așezământ” cu
aprobarea mitropolitului după modelul regulilor Sfinților Teodor Studitul, Nil Sorski și
Vasile cel Mare. La biserică slujbele se desfășurau alternativ în limbile română și slavă.

556
Sărăcia și ascultarea erau obiectivele principale în viața monahilor de acolo pentru a
atinge curăția sufletului și desăvârșirea duhovnicească, toate conducând spre mântuire.
„Rugăciunea lui Iisus” nu trebuia să lipsească din obiceiul zilnic al monahilor. La
reuniunile din timpul iernii, instaurate de Sfântul Paisie, unde participa toată comunitatea,
se formase obiceiul să se citească din textele patristice adunate în biblioteca mănăstirii,
folosite de un mic grup de monahi români buni cunoscători ai limbii grecești. Nu
excludem ca și manuscrisul nostru, Gr. B.A.R. 1387, să fi fost folosit la aceste adunări și
totodată pentru efectuarea de traduceri în limba română după el. Aducerea acestui
manuscris de la Muntele Athos era semnul începerii unei astfel de activități cărturărești și
de traducere a textelor filocalice care urma să aibă loc în mica școală formată de Paisie.
Stareţul Velicicovski și-a desăvârșit cunoștințele de limbă greacă alături de Macarie
Dascălul, fost elev al Academiei Domnești de la București, numărându-se printre primii
care au intrat în obștea părintelui ucrainean.
Referitor la fenomenul numit Paisianism, se cerea ca acesta să fie înscris ca un
moment aparte în orice viitoare istorie a Europei. Paisianismul este o adevărată Renaștere
creștină în secolul lui Voltaire. Paisianismul s-a angajat la un parcus luminos de două
secole a culturii filocalice și în general patristice. A atins apogeul încă din clipa nașterii
sale. Fenomenul paisian este recunoscut ca o renaștere creștină în perioada când luminile
enciclopediste și voltairiene sunt simțite din ce în ce mai mult. Pentru prima oară
literatura patristică și mistică a ortodoxiei româneşti cunoaște o organizare sistematică,
deplină, în privinţa unor traduceri nemaiîntâlnite până atunci.
În întreaga Ortodoxie, limba greacă era suverană. Paisie și ucenicii săi traducători
nu au rupt legătura nici cu limba slavă, chiar dacă și aceasta, nu era o limbă vorbită de
popor, ci o limbă „moartă”. La Dragomirna a luat ființă prima filocalie pentru români,
poporul nostru fiind primul dintre toate popoarele ortodoxe care vor avea o compilație de
texte filocalice în propria lor limbă.
Filocalia de la Dragomirna, cum mai este numită de specialiști, ia ființă la doar
șase ani de la așezarea lui Paisie Velicicovski cu obștea sa acolo. Finalizată în 1769 de
traducătorul Rafail Monahul și păstrată astăzi în Ms. Rom. B.A.R. 2597, ajunge să fie
principalul punct de referință în traducerile textelor filocalice pe pământ românesc. În
anii ΄70 ai veacului trecut, cercetătorii străini erau de părere că Filocalia rusească în cinci

557
volume a lui Teofan Zăvorâtul era prima filocalie tradusă din limba greacă, ceea ce
Filocalia de la Dragomirna a infirmat acest lucru. Astfel, ortodoxia românească se
dovedește a fi prima care a pornit marele curent filocalic preluat mai târziu de întreaga
ortodoxie.
Referindu-ne la istoria traducerilor patristice și filocalice în limbile moderne, ca o
primă observație principală a întregului fenomen, afirmăm că Filocalia Românească este
reprezentată de două trăsături esențiale: Precede ediția venețiană din 1782 în ce privește
numărul mare de texte și autori și folosește o limbă vorbită pe teritoriul românesc în
secolul al XVIII-lea, oferind astfel cititorilor posibilitatea să înțeleagă textele filocalice
așa cum sunt ele în limbile greacă sau slavonă.
Traducătorul primei compilații de texte filocalice existente astăzi în Ms. Rom.
B.A.R. 2597, Rafail Monahul, recunoscut copist din obștea lui Paisie Velicicovski, a
ajuns la Mănăstirea Dragomirna de la Mănăstirea Horezu. Textul acestui manuscris a fost
finalizat, așa cum este consemnat pe ultimele file, la 4 mai 1769. În aceeași perioadă ar fi
trebuit să fie folosit pentru traducerile sale și Ms. gr. B.A.R. 2597 ajuns în mâinile sale
prin intermediul sfântului Paisie întors de la Athos sau prin ucenicii săi.
Traducerea românească a lui Rafail Monahul este de format 30,5 x 20,5 cm, 313
file (626 pagini), cu o scriere elegantă, paginație regulată și începe cu lucrarea Capetele
Sfântului Simeon Noul Teolog. Alte lucrări cuprinse în traducerea sa sunt cele ale lui
Varsanufie, Vasile cel Mare, Ava Dorothei, Grigorie Sinaitul, Nil Sorski, Sfântul Simeon
Arhiepiscopul Solunului (Tesalonicului), Filotei Sinaitul, Nil Sinaitul, Cartea Avei Isaia.
În cuprinsul traducerii lui Rafail nu am putut identifica lucrarea Scara a Sfântului Ioan
Sinaitul. Presupunem că au fost mai multe intenții ale obștii paisiene atunci când au adus
cu ei de la Athos acest manuscris: fie au dorit îmbogățirea bibliotecii cu manuscrise
având conținut filocalic, fie au dorit doar să-l folosească la citirile din cadrul întrunirilor
de iarnă, având pentru mai târziu în intenție înserarea lucrării (sau parte din aceasta)
Sfântului Ioan Sinaitul în compilație. Ms.gr.B.A.R. 2597 conține în schimb și lucrările
Avvei Amona, capitol care în traducerea lui Rafail Monahul există la fila 231 r. Nu este
exclus ca manuscrisul să fie procurat doar pentru acest text. O să aducem în paralel
fragmente din ambele texte având astfel o primă imagine asupra acestora și încercând să

558
deschidem alte drumuri pentru cercetarea acestor opere literare monumentale din istoria
filocaliei românești:

Τήρει σε αυτὸν ἀκριβῶς, ἵνα ὡς μέγαν sineţi a fi oareşce, au că ai îndreptat

θάυμαστον καὶ ἀπώλειαν ψϋχῆς καὶ κόλασιν bunătăţile, au că mai bun eşti decât cineva;
αἰώνιον, ἵνα μϊσήσης καὶ βδελλύξης τελείως au măcar că potrivă eşti cuiva, şi pre toată
πᾶσαν φιλιδονίαν καὶ πᾶσαν φϊλοδοξίαν καὶ pofta spurcată şi dulceaţă a trupului, să o
τὸ θέλειν δόξας ἢ τιμάς, καὶ ἐπαίνοις παρὰ urăşti, şi până la puţin oareşce sârguieşte a o
ἀνθρῶπον, ἠ τὸ λογίζεσθαι ἑαυτόν είναι dezlega. Aşijderea şi a căuta cu ochii nefiind
μέγαν ἢ ὄτϊ κατόρθωσα τιν άρετὴν, ἢ ὄτι treaba să te fereşti, iar dacă nu bagi seama
κάλλιον ἐιμὶ τινός καὶ παῦσαν αἰσχραν de aceste mici, după puţină vreme întru cele
ἐπιθυμίαν καὶ σαρκικὴν ἡδονήν, ἔως mari vei cădea.
ἐλαχίστου τινός, δίωξον ἀλλὸ σοῦ. Ωσαύτος Ms.Rom. B.A.R. 2597-Filocalia de
καὶ τὸ κατανοῆσαι ἄνθρωπον, μὴ ὀίσης la Dragomirna (1769), f. 231r
χρείας, ἢ τὸ ἄψασθαι ἑτέρου σώματος, μὴ
οὔσης ἀνάγκης. Η εἰπεῖν τινί, ποῦ ἐστι τό δε,
ἢ γέγγειν μικρὸν, μὴ ὀίσης χρείας, ἴνα
τηρῶν καὶ ἀφανιζόμενος ἑμαυτὸν ἐν τῖς
ἐλαχίστοις, ἵνα μὴ ἐμπέσης εις βαρύ. Μὴ δὲ
ὄλως εκ πειρασθείς καὶ μὴ κατα φονῶν τῶν
μϊκρῶν, κατὰ μικρὸν, ἐμπέσης ἐις μεγάλην
σϊμφορᾶν.
Μs.gr.B.A.R. 1387-Scara Sfântului
Ioan Sinaitul / f. 439v-440r. Din biblioteca
Mănăstirii Dragomirna

Caută pre tine cu deadinsul, ca întru acest

chip să urăşti ca pre moartea cea mare şi
pierzare a sufletului, şi ca pre munca
veşnică, şi desăvârşit să-ţi fie ţie urâciune de
toată iubirea măririi, ca să pofteşti mărire şi
cinste, şi laudă de la oameni, şi a socoti pre

559
 Οricare ar fi fost motivul pentru care Ms. Gr. B.A.R. 1387 a ajuns la Mănăstirea
Dragomirna, activitatea de traducere a textelor filocalice începută acolo de Paisie
Velicicovski necesita cu siguranță cercetarea și prelucrarea a sute de texte patristice și
filocalice. Prin urmare, bibliografia cât mai diversificată era una dintre prioritățile
principale ale celor care procurau astfel de manuscrise. Aici una din îndatoririle de
traducător din limba greacă o avea și Rafail Monahul venit de la Mănăstirea Hurezi.
Până la recunoașterea internațională a Filocaliei de la Dragomirna, succes la care
s-a ajuns și prin eforturile profesorului dr. Dan Zamfirescu, moștenirea patristică își găsea
pentru întâia oară locul cuvenit în monumentala culegere de texte filocalice a lui Nicodim
Aghioritul din 1782. Poziția de participant concret al Bisericii Ortodoxe Române la
fenomenul de restaurare a acestei moșteniri patristice și în mod special a traducerilor
filocalice este recunoscută de Kallistos Ware, în amplul său studiu, Dictionnaire de
spiritualité ascétique et mystique, volumul XII, 1, coll. 1336-1352, în care sublinia
aportul profesorului Dumitru Stăniloaie care tipărea între 1947 – 1979 cele opt volume.
Până acum patru decenii și mai bine, specialiștii considerau că prima traducere a
Filocaliei într-o limbă europeană vorbită era versiunea lui Teofan Zăvorâtul în limba
rusă, în 1877. După cercetarea amănunțită a manuscriselor românești de secol XVIII,
realitatea ne-a arătat că prima selecție de texte filocalice a fost realizată așa cum am
afirmat mai sus la Dragomirna prin efortul sistematic al lui Paisie Velicicovski și o seamă
de traducători excepționali unul din ei fiind Rafail monahul de la Hurezi. Selecțiile de
texte ale lui Nicodim Aghioritul și Macarie din Corint nu au reușit vreodată să egaleze
fenomenul traducerilor paisiene, acest laborator al cunoașterii textelor filocalice.
În Europa Occidentală traducerile patristice și filocalice din limba greacă au fost
realizate marea majoritate în limba latină și nu într-o limbă vorbită. În schimb, în Europa
răsăriteană putem vorbi chiar de două curente care au contribuit esențial la adunarea de
texte filocalice și patristice într-un mod sistematic și traducerea lor, chiar și în limba
română. Acestea sunt curentul isihast (secolele XIV-XVI) și neo-isihasmul secolului al
XVIII-lea, reprezentanți importanți ai acestuia fiind Paisie Velicicovski și urmașii săi
Macarie din Corint și Nicodim Aghioritul.
Deși obștea sfântului Paisie Velicicovski era alcătuită din monahi și de origine
slavă care erau se pare la un moment dat majoritari, precum și română, eleniștii erau prin

555
excelență românii. Paisie afirma ca de la ei s-a desăvârșit în tainele limbii grecești
începând a traduce din românește în slavonește și din grecește în românește. Se vedeau
astfel zorii unui fenomen luminos care așeza Ortodoxia românească la începutul acestuia
prin traduceri în limba română a unor serii de texte filocalice și patristice inedite până la
acea vreme. În Manuscrisul rom B.A.R. 1827 din anul 1771, B.A.R. 3008 din 1772,
B.A.R. 3.222 din 1772, se regăsesc opere ale lui Nicetas Stethatos, Diadoh al Foticeii,
Petru Damaschin sau Ioan Carpatiul. În alte manuscrise aparținând colecției Patriarhiei
Române, precum 45 din 1779 sau 147 din 1776, descoperim lucrări care au apărut traduse
în Europa occidentală sau cea răsăriteană mult mai târziu: Textele Sfântului Antonie cel
Mare, Isihie Sinaitul, Filotei Sinaitul, Grigorie Sinaitul, Macarie Egipteanul sau Talasie
Libianul.
Preluând ștafeta de la Vasile de la Poiana Mărului, care adusese în atenția
iubitorilor de texte filocalice pe Nil Sorski și ajunsese în Țara Românească în perioada
apogeului culturii române din perioada lui Constantin Brâncoveanu, Paisie Velicicovski
s-a dovedit a fi sinteza întregului proces de identificare, selectare și traducere a textelor
filocalice și patristice. C.D. Hainsworth afirma despre Paisie Sfântul Paisie Velicicovski
găsise în Țările Române locul prielnic pentru începerea și mai apoi desfășurarea
fenomenului de traduceri ale filocaliei. Când a ajuns pe pământ românesc, exista deja o
tradiție cărturărească veche, Academii Domnești, cu tineri dornici de învățătură, aici
flacăra spiritualității ortodoxe și bizantine arzând neîntrerupt. Paisie, prin capacitățile sale
intelectuale și de bun organizator al unor „școli” de traducători precum cea de la
Mănăstirea Dragomirna apoi cea de la Mănăstirea Neamț, a ajuns să creeze o punte de
legătură a acestor tradiții deja existente în Țările Române cu munca sa filologică uriașă
editorială. Prin aceste activități ale sale editoriale, Paisie Velicicovski a oferit monahilor
ortodocși răsăriteni puterea de a înțelege în limba maternă scopul mântuirii și
instrumentele duhovnicești cu care aceasta se poate dobândi. Fericitul Paisie a reînviat
spiritul isihast și puterea existentă în scrierile filocalice și patristice traduse de obștea sa.
În aceste centre culturale, adevărate laboroatoare ale cercetării sufletului prin litera
filocalică și patristică, a fost adus și manuscrisul grecesc cu nr. 1387, păstrat astăzi la
Biblioteca Academiei Române. Cartea manuscrisă a contribuit, fără îndoială, la
fundamentul cultural al școlii de traducători însuflețite și de energia spirituală și munca

556
fără de osteneală a obștii paisiene. Paisianismul, prin vocația sa pentru cultură și educație
spirituală, s-a dovedit a fi fenomenul continuator al eforturilor predecesorilor cărturari
români, care au stat la cârma acestei corăbii a desăvârșirii prin litera scrisă și mai târziu
tipărită. Paisianismul rămâne în esență un fenomen dedicat filologiei și culturii.

Bibliografie.

1.CARATAŞU, MIHAI, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei

Române (volum în lucru).
2.CETFERIKOF, S, Paisie starețul mănăstirii Neamțu din Moldova, traducere de
Nicodim Patriarhul României, ediția II, București, 1943.
3.CIOBANU, ȘTEFAN, Istoria literaturii române vechi, vol. I, București, 1947.
4.FECIORU, DUMITRU, Bibliografia traducerilor în românește din literatura
patristică. Volumul I, Fascicola I: Epoca de la 1691 până la 1833, București, 1937.
5.ICĂ, IOAN (jr) diacon, Paisie de la Neamț. Autobiografia și Viețile unui stareț urmate
de Așezăminte și alte texte, Ediția a III-a adăugită, Studiu introductiv pr. Elia Citterio,
Editura Deisis, Sibiu, 2015.
6. IORGA, NICOLAE, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, vol.
II, ed. I, Vălenii de Munte, 1909, ed. II, București, 1932.
7.PĂCURARIU, MIRCEA (Pr. Prof. Dr.) Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. I,
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2014
(reeditare).
8.PELIN, VALENTINA, Paisianismul în contextul cultural și spiritual sud-est și est
european (secolele XVIII-XIX), Carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului
Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Editura Doxologia, Iași, 2017.
9.PIRARD, MARCEL, Le Starec Paisij Veličkovski (1722-1794). La tradition
philologico-ascetique en Russie et en Europe Orientale, în „Messager de l΄Exarchat du
Patriarche Russe en Europe Occidentale”, 21, 1973, nr. 81-82.
10.RACCANELLO, D., La preghiera di Gesù negli scritti di Basilio di Poianana
Mărului, Alesaandria, 1986.

557
11.STĂNILOAE, DUMITRU, Pr. Prof. (traducere), Filocalia sau culegere din scrierile
sfinților părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, Vol. IX (Scara
Sfântului Ioan Scărarul și Învățăturile lui Ava Dorotei), Editura Institutului Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1980.
12.ȘTREMPEL, GABRIEL, Catalogul Manuscriselor Românești B.A.R., vol. II, 1601-
3100, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
13.ȘTREMPEL, GABRIEL, Catalogul Manuscriselor Românești B.A.R., vol. III, 3101-
4413, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
14.ȘTREMPEL, GABRIEL, Catalogul Manuscriselor Românești B.A.R., vol. IV, 4414-
5920, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
15.ȘTREMPEL, GABRIEL, Catalogul Manuscriselor Românești B.A.R., vol. I, 1-1600,
Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
16.TAHIAOS, A.E, Paisie Velicicovski și școala lui ascetico-filologică, Tesalonic, 1964
(traducere de Preot Constantin Țuțuianu).
17.VORNICESCU, NESTOR, Primele scrieri patristice în literatura noastră. Sec. IV-
XVI, editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1984.
18.ZAMFIRESCU, DAN, Manuscrise slave cu traduceri din Sfântul Simeon Noul
Teolog, „Ortodoxia”, anul XI, nr. 4.
19.ZAMFIRESCU, DAN, Paisianismul. Un moment românesc în istoria spiritualității
europene. (volum alcătuit în întâmpinarea primului congres ecumenic internațional
„Paisie Velicicovski și mișcarea/moștenirea sa spirituală” Italia, Magnano, 20 – 23
septembrie 1995), Editura Roza Vânturilor, București, 1996.
20.ZĂVOIANU, CORNELIU, Rugăciunea lui Iisus în Imperiul Bizantin. Răspândirea ei
în Peninsula Balcanică și în Țările Române, în „Glasul Bisericii”, XL, 1981, nr. 11-12.

558
4.3. Manuscrisul Miscelaneu Gr.B.A.R. 1287 și circulația acestuia. Autografe inedite
ale lui Hrisant Notara

Manuscrisul în discuție a fost identificat, analizat și catalogat în cercetările sale de

filologul Atanasios Papadopoulos Kerameus la sfârșitul secolului al XIX-lea. În catalogul
pe care acesta l-a pregătit referitor la manuscrisele grecești din Biblioteca Patriarhiei de
Ierusalim și în care a cuprins și manuscrisul nr. 1287, existent astăzi în Biblioteca
Academiei Române, i-a dat nr. 827 la vremea aceea. Descrierea amănunțită a codicelui a
fost publicată ulterior de același autor în volumul al V-lea cu titlul Biblioteca
Ierusalimiteană, volum de studii care a apărut în 1915 la Petrupoli, abia după moartea lui
Papadopoulos Kerameus petrecută în 1912. 443
Papadopoulos-Kerameus vorbește în același studiu și despre două texte ale unor
scrisori de recomandare aparținând patriarhului de Ierusalim Hrisant Notara. Subiectul
este legat de susținerea financiară a unor studenți care urmau să plece de la
Constantinopol pentru a studia într-o țară străină. Mai târziu, Penelope Stathis a revenit în
cercetările sale legate de acest codice, afirmând următoarele: Τὰ συστατικὰ αὐτὰ
γράμματα περιλαμβάνονται στὸν κ[ώδικα] ΜΠΤ 827, ὁ ὁποῖος ὅμως δὲν ἀνευρέθη444.
[Αceste două epistole sunt cuprinse în codicele MPT (Metocul Preasfântului Mormânt),
dar nu au fost găsite]. Penelope Stathis afirma în cunoștință de cauză că acest manuscris
se află de mulți ani în posesia Bibliotecii Academiei Române. 445
Aceeași cercetătoare identifică anumite însemnări privitoare la posesie, însemnări
semnalate în cercetările sale de Papadopoulos Kerameus, cum ar fi cea a lui Ierotei
Taboritul, însemnare aflată la subsolul filei α’: Ἐκ τῶν τῆς βιβλιοθήκης τοῦ Παναγίου
Τάφου. Ὁ Θαβωρίου Ἱερόθεος = [Din cele ale bibliotecii Preasfântului Mormânt. Ierotei
Taboritul]. La fila 1a identifică o altă însemnare a directorului Școlii Teologice din Halki,

443
A. Παπαδόπουλος-Κεραμεύς, Ἱεροσολυμτικὴ Βιβλιοθήκη, τ. 5, Πετρούπολη 1915, ππ. 301-308. Aici,
autorul articolului, face referire la nenumăratele sale dificultăți de a cataloga Biblioteca Sfântului Mormânt
aparținând Patriarhiei de Ierusalim (Πετρύπολη 1899, σ α’ – γ’).
444
Πηνελόπη Στάθη, Χρύσανθος, Νοταράς πατριάρχης Ἱεροσολύμων. Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ
Διαφωτισμοῦ, Ἀθήνα 1999, σ. 241 σημ. 255.
445
Δέσποινα Τσούρκα-Παπαστάθη, Τό χειρόγραφο τῆς Ρουμάνικης Βιβλιοθήκης τῆς Ἄκαδημίας, 1287,
Ἐκδοση Πουρναράς, Ἀθηνα, 2005, 12-16.

559
arhimandritul G. Grigora. În aceasta, Grigora vorbește de soarta pe care a avut-o acest
manuscris în timpul anilor în care a stat la cârma acestei instituții.
Αstăzi, manuscrisul se află în arhiva Bibliotecii Academiei Române cu numărul
1287. Cuprinsul acestuia, redat în întregime atât de Papadopoulos Kerameus, cât şi de
elenistul român Mihai Caratașu, se referă la toate însemnările pe care cercetătorul grec le-
a identificat acum un secol, pe când manuscrisul se afla în Biblioteca Metocului
Preasfântului Mormânt la Constantinopol și ulterior în Biblioteca Patriarhiei de Ierusalim.
De-a lungul timpului, codicele, ieşind din posesia cercetătorilor greci, aceștia au
avut îndoieli cu privire la originalitatea acestui codice și nu cumva ceea ce deține astăzi
Biblioteca Academiei Române să fie o copie a celui descris acum mai bine de un secol de
Kermaues. Însă aceste îndoieli au fost îndepărtate de eticheta încă existentă pe manuscris
în care era menționat vechiul număr de înregistrare și anume „828”. În perioada în care
Kerameus a făcut catalogarea manuscrisului, numărul acestuia a scăzut cu o cifră
devenind „827”, lucru care se mai observă și astăzi prin corectarea acesteia. 446
Întrebarea care se pune acum este: Cum acest codice a plecat de la Constantinopol
și a ajuns la București? Din câte am găsit în cercetările efectuate de noi, „peripețiile”
manuscrisului nu au început odată cu aducerea sa la București. Au mai fost unele
evenimente anterioare acestei călătorii, despre care o să vorbim în cele ce urmează.
Papadopoulos-Kerameus ne spune că manuscrisul a fost redactat în primul sfert
de veac al secolului al XVIII-lea.447 Considerăm, în urma analizei amănunțite făcute de
noi, că această afirmație este una cât se poate de corectă și nici un text din acesta nu poate
fi datat mai târziu de 1730. După toate probabilitățile, deși extrem de clar nu se specifică
nicăieri, ctitorul acestui codice ar trebui să fie Patriarhul Ierusalimului Hrisant Notara,
care a murit la începutul anului 1731 pe data de 7 februarie. Trebuie subliniat faptul că
din cele 39 de texte448, numai puțin de șase poartă numele lui Hrisant Notara, adică un
procent de 15%. Restul textelor ar trebui să fie subiecte care l-au interesat și preocupat pe
vestitul cărturar grec. În cele ce urmează, o să ne aplecăm asupra unui singur text care
poartă numele lui Hrisant Notara.

446
A. Papadopoulos-Kerameus, Tabelul vechilor și noilor numere de înregistrare ale manuscriselor din
Biblioteca Metocului Preasfântului Mormânt, Biblioteca Ierusalimiteană, op. cit., p. 555.
447
Papadopoulos-Kerameus, op.cit, p. 301.
448
Papadopoulos-Kerameus face referire la 38 de texte trecând cu vederea unul care se află la fila 8 (9
conform noii numerotări a manuscrisului).

560
 La fila 74 (verso), scris de mână și după toate probabilitățile autograf al acestuia,
găsim textul unei epistole inedite până astăzi adresate profesorului său de la Universitatea
din Padova, Nicolaos Papadopoulos Comnen. Acesta din urmă era cretan la origine, în
1672 a ajuns iezuit și în 1688 profesor al catedrei de drept canonic în cadrul universității
italiene din Padova. Scrisoarea, datată în 1 aprilie 1728 și redactată la București,
menționează următoarele: „Ὁ γηραιὸς πατριάρχης Ἱεροσολύμων Χρύσανθος τῷ νεάζοντι
σοφωτάτῳ καὶ αἰδεσιμωτάτῳ ἀββᾷ κυρίῳ Νικολάῳ Κομνηνῷ Παπαδοπούλῳ, χαίρειν καὶ
ὑγιαίνειν”.
Νe-au atras atenția cuvintele γηραιὸς πατριάρχης (patriarhul cel bătrân). Nu era
tocmai așa. Acesta era mai tânăr cu cel puțin zece ani decât profesorul său. 449 Subliniem
faptul că Notara se adresa preotului care trecuse la iezuiți în urmă cu 56 de ani, cuprinsul
epistolei arătând bucurie și adâncă prietenie față de adresant. Să citim puțin finalul
acestei epistole: „Ἔρρωσο θεολογικώτατε μετὰ ὀρθοῦ φρονήματος καὶ ὀρθοδοξίας,
ἀείποτε ὑποτιθέμενος ὅτι μία καὶ μόνη ἀρχὴ καὶ αἰτία ἐν τῇ θείᾳ καὶ προσκυνητῇ τριάδι,
ἤτοι υἱοῦ καὶ πν(εύματο)ς ὁ ἀναίτιος καὶ ἄναρχος πατήρ. Ἀπὸ Βουκουρεστίου, 1728 -
ἀπριλλίου 1 - κατὰ τὸ ὀρθόδοξον”.
Din aceste rânduri, ne convingem că ctitorul acestui manuscris a fost însuși
Hrisant Notara și în consecință manuscrisul s-a aflat în posesia Bibliotecii Metocului
Sfântului Mormânt încă de pe vremea acestuia. Penelope Stathis face afirmația că atunci
când vorbim despre cărturarul Hrisant Notara și biblioteca sa, trebuie să facem neapărat
referire la Biblioteca Metocului Preasfântului Mormânt de la Ierusalim, astăzi Biblioteca
Patriarhiei de Ierusalim. Această bibliotecă era extrem de bogată cu cărțile personale și
arhiva vestitului Patriarh. 450 Încă din anii păstoririi sale la Ierusalim, cărturarul grec s-a
aflat în posesia acestui codice, până la moartea sa întâmplată în 1731.
Ierotei Taboritul, care își găsește numele înscris într-una din însemnările acestui
codice, afirmând că manuscrisul se află în posesia Bibliotecii Metocului (Ἐκ τῶν τῆς
βιβλιοθήκης τοῦ Παναγίου Τάφου. Ὁ Θαβωρίου Ἱερόθεος.), trebuie să-l fi găsit tot acolo,

449
Nu ne este cunoscut anul exact al nașterii lui Hrisant Notara. După părerea noastră aceasta ar fi în jurul
anului 1660; v. și Penelope Stathis, Χρύσανθος Νοταρὰς..., σ. 229. Din informațiile găsite de noi, Nikolaos
Papadopoulos Comnen s-a născut în 1651. Referitor la relația celor doi vezi: Βασιλικὴ Μπόμπου-Σταμάτη,
Οἱ „Ἐπιστολιμαῖες Πραγματεῖες” τοῦ Νικόλαου Παπαδόπουλου Κομνηνοῦ πρὸς τὸν Χρύσανθος Νοταρά,
Ἀθήνα 2003, σσ. 11-14.
450
Πηνελόπη Στάθη, op.cit., p. 229.

561
în biblioteca patriarhului. Acesta, întorcându-se în 1839 dintr-o călătorie de mai mulți ani
în Rusia, începe eforturile de ordonare a Bibliotecii Metocului. 451 Această însemnare nu
este datată, însă alte însemnări care se regăsesc în arhiva Bibliotecii Patriarhiei de
Ierusalim, și care aparțin tot lui Ierotei, conțin anul 1840.452
După două decenii, mai exact în 1860, manuscrisul a fost împrumutat de
cărturarul mitropolit de Serres, Meletios Teofilides. Acesta, din nefericire, a trecut la cele
veșnice fără să mai apuce să înapoieze codicele.
Despre Meletie Teofilides cunoaștem că a fost o personalitate culturală importantă
a veacului său. S-a născut la Tesalonic în 1802 în familia Teofilides, a primit schima
monahală în 1847 și a ajuns diacon la Patriarhia de Constantinopol. Din activitatea sa
pastorală ca ierarh cunoaștem că a fost mitropolit de Silivria după care, în 1861, a trecut
la păstorirea unei alte regiuni importante ca mărime, Mitropolia de Serres, unde de altfel
își va găsi și obștescul sfârșit în 1867. 453 Din preocupările sale editoriale, mai cunoaștem
că în 1847 a publicat un Manual epistolar la Tipografia Patriarhiei de Constantinopol.454
După moartea lui Meletie, manuscrisul acesta ajunge în posesia lui Neofit
Tessaliotul, director al Școlii Teologice din Halki, practic, codicele se reîntoarce la
Constantinopol pe rafturile bibliotecii celebrei academii. Legat de istoria codicelui, o
însemnare din 1891 a lui Neofit ne aduce la cunoștință istoria acestei lucrări. Însemnarea
se află la fila 1r a manuscrisului, după cum urmează: Τόδε τὸ χειρόγραφον εὑρέθη ἐν τοῖς
βιβλίοις τοῦ μακαρίτου μητροπολίτου Σερρῶν Μελετίου τοῦ ἀπὸ Σηλυβρίας καὶ συντάκτου
τοῦ γνωστοῦ Ἐκκλησιαστικοῦ Ἐπιστολαρίου.455 Τούτου ἀποθανόντος εὑρέθη τὸ

451
Despre Ierotei cunoaștem că în 1850 va fi ales patriarh de Antiohia; v. și articolul din Μεγάλη Ἑλληνικὴ
Ἐγκυκλοπαιδεία avândul ca autor pe Manuil Ghedeon. (τ. 12, Ἀθήνα 1930, σ. 874).
452
Ms. 2 al Metocului Preasfântului Mormânt datat 1840; Δ. Γ. Ἀποστολόπουλος - Π. Δ. Μιχαηλάρης,Ἡ
Νομικὴ Συναγωγὴ τοῦ Δοσιθέου. Μία πηγὴ καὶ ἕνα τεκμήριο, Ἀ, Ἀθήνα 1987, σ. 42.
453
Πέτρος Παπαγεωργίου, Αἱ Σέρραι καὶ τὰ προάστεια, τὰ περὶ τὰς Σέρρας καὶ ἡ μονὴ Ἰωάννου τοῦ
Προδρόμου, Byzantinische Zeitschrift (1894), 274: „Ὁ ἐκ (Θεσσαλονίκης) Μελέτιος ἐγένετο Σερρῶν ἀπὸ
Σηλυβρίας καὶ ἀπέθανεν ἔτει 1867 ἐτῶν 62 κατὰ τὴν ἐπιγραφὴν τοῦ τάφου, ὅστις ἔκειτο ἐν τῷ ἐξωνάρθηκη
τοῦ ἔτει 1890 καέντος μητροπολιτικοῦ ναοῦ τοῦ ἁγίου Δημητρίου ἐν Θεσσαλονίκη”; v. și Πέτρος Θ. Πέννας,
Ἱστορία τῶν Σερρῶν ἀπὸ τῆς Ἁλώσεως αὐτῶν ὑπὸ τῶν Τούρκων μέχρι τῆς ἀπελευθερώσεώς των ὑπὸ τῶν
Ἑλλήνων, 1383 - 1913, Ἀθήνα 1966, σ. 473.
454
Δημητρίου Γκίνης - Βαλλάντης Μέξας, Ἑλληνικὴ Βιβλιογραφία 1800-1863, τ. 2, Ἀθήνα 1941, σ. 147,
ἀρ. 4523.
455
„Ἐγχειρίδιον ἐπιστολῶν ἐκδοθὲν ὑπὸ τοῦ ἀρχιδιακόνου κ. Μελετίου Οἰκ. Θεοφιλίδου τοῦ ἐκ
Θεσσαλονίκης προστασίᾳ τοῦ εὐκλεῶς Πατριαρχεύοντος Παναγιωτάτου Οἰκουμενικοῦ Πατριάρχου Κυρίου
Κυρίου Ἀνθίμου καὶ συνδρομῇ τοῦ Πανοσιωτάτου Ἁγίου Καθηγουμένου τοῦ κατὰ τὸ ἁγιώνυμον ὄρος
σεβασμίου Πατριαρχικοῦ καὶ σταυροπηγιακοῦ Ἱεροῦ κοινοβίου τοῦ Ἐσφιγμένου κ. Ἀγαθαγγέλου. Ἐκ τῆς

562
χειρόγραφον παρὰ Νεοφύτῳ ἱεροδιακόνῳ τῷ Θεσσαλῷ, ὑποτρόφῳ τοῦ μακαρίτου ἐν τῇ
κατὰ Χάλκην Ἱερᾷ Θεολογικῇ Σχολῇ. Λαβὼν δὲ παρὰ τούτου τὸ εἰρημένον χειρόγραφον
πρὸς ἀνάγνωσιν καὶ ἰδὼν ὅτι ἀνήκει εἰς τὴν βιβλιοθήκην τοῦ κατὰ Φανάριον
Ἁγιοταφιτικοῦ Μετοχίου ἠρνήθην τὴν ἀπόδοσιν, ἐφ’ ᾧ καὶ ἀποστέλλω αὐτὸ τῷ
πανοσιολογιωτάτῳ ἀρχιμανδρίτῃ κ. Γερμανῷ Ἀποστολάτῳ, ἐπιτρόπῳ τοῦ πατριάρχου
Ἱεροσολύμων, ὅπως ἐναποθέσῃ ἐν τῇ εἰρημένῃ βιβλιοθήκῃ. Ἐν τῇ κατὰ Χάλκην Θεολογικῇ
Σχολῇ τῇ 7 Αὐγούστου 1891. Ὁ διευθυντης τῆς Θεολογικῆς Σχολῆς, ἀρχιμανδρίτης Γ.
Γρηγορᾶς. - Acest manuscris s-a găsit între cărțile răposatului mitropolit de Serres
Meletie din Silivria, autorul cunoscutului Epistolar Eclesiastic. După moartea acestuia,
manuscrisul s-a găsit la Neofit ierodiaconul Tessaliotul, bursier al răposatului la Școala
Teologică din Halki. Luând de la acesta amintitul manuscris ca să-l citesc și văzând că
aparține bibliotecii Metohului Sfântului Mormânt din Fanar, am refuzat să-l restitui și de
aceea îl trimit preacuviosului și preaînvățatului arhimandrit d. Gherman Apostolatos,
epitropul patriarhului Ierusalimului, ca să-l depună la numita bibliotecă. La Școala
Teologică din Halki, 7 august 1891. Directorul Școlii Teologice, arhimandrit G.
Gregoras.
De aici aflăm că în acest fel, codicele, s-a reîntors acolo de unde a plecat odată și
anume în Biblioteca Metocului Preasfântului Mormânt de la Constantinopol și acolo unde
fost descoperit la sfârșitul sec. al XIX–lea de cărturarul grec Papadopoulos-Kerameus.
După revenirea codicelui în biblioteca amintită, a urmat o perioadă neidentificată de noi
în cercetările noastre, dar pe care vom încerca în următoarele rânduri să o descoperim.
Din registrele Bibliotecii Academiei Române, instituție care posedă astăzi manuscrisul în
cauză cu nr. de înregistrare 1287, aflăm totuși foarte puține lucruri legate de modul cum
miscelaneul a ajuns la București și în cele din urmă în arhivele B.A.R. O însemnare de
achiziție ne spune că manuscrisul a intrat în colecția B.A.R. în 1951, în urma unei vânzări
făcute către aceasta de un vestit anticar din Iași, G. Finkelstein. Întrebarea rămâne: Cum a
fost posibil ca acest codice să ajungă în mâinile anticarului din Iași? Nu ne rămâne decât
să continuăm cercetările legate de acest subiect extrem de fascinant din câte am văzut și
să găsim mai multe date istorice care să ne dezvăluie enigma în cauză.

Πατριαρχικῆς τοῦ Γένους Τυπογραφίας. 1847”. Alte exemplare ale acestei lucrări se mai află în Biblioteca
Națională a Greciei și în alte biblioteci ale Mănăstirilor de la Muntele Athos.; v și Θωμὰς – Ι.
Παπαδόπουλος, Βιβλιοθῆκες Ἁγίου Ὄρους. Παλαιὰ ἑλληνικὰ ἔντυπα, Ἀθήνα 2000, σ. 422.

563
4.4 Ms. Gr.B.A.R. 974 și problemele de paternitate ale acestuia. Kritias sau Nicolae
Caragea este proprietarul codicelui?

Pentru lucrarea de față am avut acces la extrem de multă bibliografie străină, și

aici fac referire în primul rând la cea grecească, precum și la unele informații de ordin
istoric din Occident. În decursul analizelor noastre privind istoria textelor și în special al
paternității lor, ne-am oprit asupra unui personaj interesant al secolului al XVIII-lea:
marele eclesiarh Kritias, menţionat în manuscrisul 974 456 al Bibliotecii Academiei
Române. Pe durata cercetărilor noastre am ajuns la unele concluzii, care, cel puțin
deocamdată, vin să-l contrazică pe cărturarul grec Spyridonos Lampros. Acesta, în 1907,
publica în revista Neos Ellenomnemnon457 din anul 1907 un studiu referitor la marele
eclesiarh Kritias și la colecția de scrisori din secolele XVII – XVIII, pe care acesta ar fi
păstrat-o în arhiva sa personală. Lampros adusese în atenția cercetătorilor un codice
prețios găsit de el la Atena în biblioteca lui Ioannis Rallis. Într-adevăr, este un codice
deosebit de important, conține zeci de scrisori ale unor greci importanți din secolele XVII
– XVIII, însă nicăieri în acest codice nu este menționat că însuși Kritias, marele eclesiarh
al Patriarhiei de Constantinopol, ar fi fost autorul colecției. Spyridonos Lambros
încercase prin anumite argumente mai mult de ordin intern să dovedească faptul că
această prețioasă colecție este alcătuită de însuși Kritias. Să vedem dacă așa stau
lucrurile.
La doar câțiva ani mai târziu codicele, prin amabilitatea lui Tombazis
Mavrocordato, ajunge în posesia Bibliotecii Academiei Române, unde se păstrează și
astăzi.458 În 1940, elenistul Nestor Camariano îl descrie în totalitate și îl publică în
catalogul menționat mai sus. Nici Camariano nu a respins teoria lui Spyridonos Lampros,
potrivit căreia doar Kritias ar fi putut să adune o asemenea colecție valoroasă de epistole

456
Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor grecești, vol. II, Monitorul oficial și imprimeriile statului –
Imprimeria Națională, București, 1940, p. 24. Ms.gr.B.A.R. 974, Sec. XVII și XVIII, hârtie, colecție de
scrisori în număr de 210: Νικολάου Κριτίου τοῦ μεγάλου ἐκκλησιάρχου συλλογὴ αὐτογράφων ἐπιστολῶν τοῦ
δεκάτου ἑβδόμου καὶ δεκάτου ὀγδόου αἰῶνος.
457
Nέoς Ἑλληνομνήμων 4 (1907), σσ. 206 - 224.
458
Manuscrisul a fost în posesia lui I.D. Rallis din mâinile căruia a intrat în posesia lui Tombazis
Mavrocordato, care l-a dăruit Academiei Române prin mijlocirea Ministrului României de atunci la Atena
N. Filodor (Analele Acad. Rom., ser. II, tom. 39, 1916 – 1919, p. 190). cf. Nestor Camariano, Catalogul,...
op.cit. p. 73.

564
în propria arhivă, menționându-l pe savantul elen în catalogul său. Din câte cunoaștem
până astăzi, toți cercetătorii, indiferent că sunt greci, români sau de altă naționalitate,
vorbesc despre acest manuscris ca aparținând lui Kritias. Trebuie să mai spunem că în
Biblioteca Patriarhiei de Constantinopol se mai găsește un alt manuscris, care într-adevăr
aparține Marelui eclesiarh Kritias, deci în acest sens trebuie să fim atenți a nu se crea
cumva vreo confuzie. Încercăm prin argumentele ce vor urma, întemeiate pe mai multe
studii și informații pe care le-am selectat în urma cercetărilor efectuate, să explicăm că
acest codice nu aparține lui Kritias, ci altui învățat fanariot și mare colecționar de
manuscrise, Nicolae Caragea.
Încă de la bun început trebuie să analizăm puțin argumentul principal al lui
Spyridonos Lampros care l-a condus la o asemenea concluzie legată de paternitatea
codicelui 974 din B.A.R. Codicele cuprinde la început o listă de nume cu cei care se află
în respectivele corespondențe, așezate într-o ordine aritmetică. Lampros nu face altceva
decât să publice această listă și pe deasupra să ne dezvăluie locul și perioada în care a fost
scrisă fiecare epistolă. În continuare, o să facem strict referire la principalul argument
care l-a condus la menționată: „Ἐκ... τοῦ ἀριθμοῦ 201 τοῦ ἀνωτέρου Πίνακος
διδασκόμεθα τίς ὁ συναπαρτίσας τὴν πολύτιμον ταύτην συλλογήν” [De... la cea cu numărul
201 al taBellului de mai sus aflăm cine este cel care a strâns această prețioasă colecție].
Dacă citim însemnarea epistolei cu nr. 201 așa cum ne indică Lampros, aflăm
următoarele: „Κριτίου τοῦ μεγάλου ἐκκλησιάρχου καὶ διδασκάλου πρὸς τὸν Καισαρείας
Νεόφυτον ἀποκριτικὴ καὶ δηλωτικὴ εἰδήσεων διὰ χειρός μου”. Privind cu atenție la
ultimele trei litere publicate de Lampros, acesta le îngroașă pentru a atrage atenția asupra
argumentului intern care ar conduce la dezvăluirea identității celui care a legat
manuscrisul, adică Nikolaos Kritias. Să vedem ce ne mai spune Lampros în continuare,
susținându-și argumentația conform căreia colecția de epistole a fost alcătuită de marele
eclesiarh Kritias: „Ἀλλ΄ ἡ ἐπιστολὴ αὕτη [ἡ μὲ τὸν ἀριθμὸ 201] εἶναι αὐτόγραφος τοῦ
Κριτίου, γραφεῖσα τῷ 1748 [-1742], καθ΄ ἂ καὶ ἡ ἑπομένη ὑπ΄ἀρ 2020, γραφεῖσα τῷ 1756
[=1748]. Καὶ φαίνεται μὲν ἀληθῶς ἡ ἐπιμελημένη γραφὴ τοῦ Πίνακος ἐκ πρώτης ὄψεως
διάφορός πως τῆς κατ΄ ἔπειξεν γραφῆς τῶν δύο ἐπιστολῶν, ἀλλ΄ οὐδεὶς δισταγμὸς χωρεί
περὶ τῆς μαρτυρίας τοῦ γράψαντος τὸν Πίνακα, ὅτι εἶναι αὐτὸς ὁ Νικόλαος Κριτίας ὅστις,
ἐπωφελούμενος τὸ ἀξίωμα αὑτοῦ ὡς μεγάλου ἐκκλησιάρχου, εὐλόγως ἠδύνατο νὰ

565
συγκροτήση τὴν συλλογὴν ταύτην, ἅτε μέγα δυνάμενος ἐν τῷ πατριαρχείῳ”. [Deci epistola
aceasta cu nr. 201 este autograful lui Kritias, scrisă în 1748 (-1742) precum și următoarea
cu nr. 202 scrisă în 1756 (-1748)]459. Se observă cu adevărat că acest tabel de la începutul
codicelui cu lucrările a avut parte de o scriere îngrijită și încă de la prima vedere se
aseamănă cu cele două epistole. Astfel, fără nici o ezitare afirmăm despre cel ce a scris
taBellul că este însuși Nikolaos Kritias, acesta folosindu-se de treapta de mare eclesiarh,
pe bună dreptate fiindu-i cu putință să adune această colecție de epistole având o funcție
importantă în patriarhie. De aici se observă că Spyridonos Lampros în argumentația sa a
pus accentul pe scrierea taBellului și a celor două scrisori, mai departe afirmând că cel
care a colecționat aceste epistole a fost însuși marele eclesiarh al patriarhiei de
Constantinopol, Nikolaos Kritias.
Următoarea întrebare care s-ar putea pune este dacă epistola 201 în care Nikolaos
Kritias se adresează lui Neofit al Cezareei este scrisă în întregime de mâna sa. Răspunsul
este unul negativ. Din sursele istoriografice existente și analizate de specialiștii și mai cu
seamă biografii lui Kritias, constatăm că acesta doar se semna cu titulatura care i se
dăduse adăugându-și numele: τῆς ὑμετέρας θεοσεβεστάτης πανιερότητος, ὅλως εἰς τοὺς
ὁρισμούς, ὁ μέγας ἐκκλησιάρχης Κριτίας.. Τextul scrisorii este al altcuiva. Acestea ar fi
singurele sale fraze autograf din epistolă. Însă există și excepții. Epistola cu nr. 202,
adresată marelui postelnic Dumitrașcu, într-adevăr este scrisă de mâna lui Nikolaos
Kritias, eclesiarhul de Constantinopol.
La o analiză amănunțită a epistolei din codicele 974, ne dăm seama cu ușurință că
prima epistolă la care am făcut referire este scrisă de două mâini. Grafiile sunt diferite. La
prima epistolă materialul de lucru am putea spune că lipsește, totuși, scrierea neputând-o
observa decât din cele trei fraze existente, ceea ce este destul de puțin pentru o expertiză
amănunțită. Legat de grafie, părțile superioare ale literelor sunt diferit arcuite față de cum
le face Kritias, litera [μ] este uşor înclinată spre stânga, așa cum de altfel se întâmplă și
cu partea superioară a literei [ρ], lucruri pe care nu le observăm în tipul de scriere al lui
Nikolaos Kritias. Căutând în taBellul numelor cu autorii epistolelor (emitenți sau

459
Chiar dacă în tabelul publicat de el Spyridonos Lampros datează corect epistolele, aici le datează
greșit: scrie 1748 în loc de 1742 și 1756 în loc de 1748. Vezi și care a publicat cele două epistole și cu
facsimil. Ἑλένη-Νίκη Ἀγγελομάτη - Τσουγκαράκη, „Νικόλαος Κριτίας. Βιογραφικὰ καὶ ἐργογραφικά”,
Μεσαιωνικὰ καὶ Νέα Ἑλληνικὰ, Εκδ. Πουρναρας, 1984. σσ. 339-341 καὶ πίνακες μη ΄- ν΄.

566
destinatari), am analizat și literele [μ] și [ρ] de acolo. Astfel, pentru a putea să-l
identificăm pe cel care a colecționat scrisorile și totodată care a alcătuit și taBellul de
nume, trebuie să-l identificăm mai întâi de toate pe cel care a scris textul epistolei
semnate de Kritias.
Toate sursele bibliografice și documentele pe care le-am avut la dispoziție au
făcut trimitere la Nicolae Caragea. Lui trebuie să-i aparțină grafia epistolei și cea a
taBellului. Cărturarul avea obiceiul de a alcătui astfel de liste așezate înaintea lucrărilor
pe care le avea în propria bibliotecă.460 Mai există încă un argument care vine să sprijine
ideea că manuscrisul aparține lui Caragea și nu profesorului său Kritias de la școala din
Constantinopol.
Dacă ne uităm cu atenție epistola este datată: 4 iulie 1732. Ar fi putut exista în
același loc și la aceeași dată ambele persoane pe care le avem în discuție? Să vedem.
Nikolaos Kritias era grămătic al Patriarhiei de Constantinopol cu mult timp înainte de
această dată. Începând cu anul 1732, documentele ne spun că acesta primește titulatura de
mare eclesiarh al patriarhiei. 461 Τot la acea dată, Nicolae Caragea are o titulatură mai
mică decât cea a fostului său profesor Kritias, aceea de logofăt general, primită încă din
1731.462 Din câte se poate observa, sunt mai mult ca probabile existența simultană a celor
doi în același loc – Patriarhia Ecumenică de Constantinopol –și serviciile pe care Nicolae
Caragea le aducea ca logofăt marelui eclesiarh pe atunci Nikolaos Kritias, luând desigur
în considerare și faptul că Nicolae Caragea a fost și elev al lui Kritias, așa cum am
menționat mai sus.463 Logofătul Caragea, în timpul când completa taBellul cu persoanele

460
În mai toate manuscrisele considerate de cercetări că ar fi provenit din biblioteca lui Nicolae Caragea,
există acest obicei de a fi adăugată o listă a cuprinsului.
461
Ἑλένη-Νίκη Ἀγγελομάτη - Τσουγκαράκη, „Νικόλαος Κριτίας. Βιογραφικὰ καὶ ἐργογραφικά”,
Μεσαιωνικὰ καὶ Νέα Ἑλληνικὰ (1984), 281 – 402.; 2 (1986), 197 – 303. Foarte utile sunt și documentele
publicate de Vangelis Skuvaras în: Βαγγέλη Σκουβαρᾶ, „Νικόλαος Κριτίας Προυσαεύς. Τὸ στόμα τῆς
συνόδου (Συμβολὴ στὴ βιογραφία του)”, Μικρασιατικὰ Χρονικὰ 9 (1961), σσ. 53 - 112.
462
Documentele ne spun că Nicolae Caragea cu această titulatură semenează o scrisoare patriarhală din 11
ianuarie 1731. vezi. Χ.Γ. Πατρινέλησ, „Πατριαρχικὰ γράμματα καὶ ἄλλα ἔγγραφα καὶ σημειώματα τοῦ ισ΄-
ιη΄ αἰῶνος ἐκ τοῦ Κώδικος τοῦ Ἱέρακος – Ἐθνική Βιβλιοθήκη Ἑλλάδος – 1474”, Επετηρὶς τοῦ
Μεσαιωνικοῦ Ἀρχείου 12 (1962), 142.
463
Însăși epistola trimisă de Kritias lui Nicolae Caragea ne oferă această informație. Cercetătoarea elenă H.
Fileta a publicat textul acestei scrisori în Χ. Φιλητά, „Χειρόγραφα”, Πανδώρα 9 (1858-1859), 443-444
(vezi și Χ.Γ. Πατρινέλης, „Πατριαρχικὰ γράμματα...”, op. cit., 143). Din câte cunoaștem, manuscrisul
cercetat de H.G. Patrinelis a fost în posesia lui Spyridonos Lampros cu numărul de înreg. 24. (v. descrierea
făcută de Lampros în „Κατάλογος τῶν κωδίκων τῶν ἐν Ἀθήναις Βιβλιοθηκῶν πλὴν τῆς Ἐθνικῆς. Δ΄
Κώδικες τῆς Βιβλιοθήκης Σπυρίδωνος Π. Λάμπρου”, Νέος Ἑλληνομνήμων 17 (1923), 401-414). Textul
epistolei este la fol. 48r-49r. Noua descriere a fost făcută în momentul în care colecția de carte și

567
care au corespondat în epistolele adunate în manuscrisul B.A.R. 974, la una dintre
epistole subliniază următoarele: „Κριτίου τοῦ μεγάλου ἐκκλησιάρχου καὶ διδασκάλου
πρὸσ τὸν Καισαρείασ Νεόφυτον ἀποκριτικὴ καὶ δηλωτικὴ εἰδήσεων [γεγραμμένη] διὰ
χειρόσ μου”. [Epistolă a lui Kritias marele eclesiarh și dascăl, trimisă drept răspuns lui
Neofit al Cezareei și dezvăluitoare de știri (scrisă) de mâna mea].
Dorința lui Spyridonos Lampros de a dovedi că manuscrisul 974 aparține lui
Nikolaos Kritias nu face decât să ateste că acest volum prețios de epistole aparține totuși
lui Nicolae Caragea. Cărturarul elen indică un alt codice464 în care Kritias alcătuise tabele
de nume și titluri frumos împodobite cu vigniete, în felul acesta subliniind „tendința
spiritului marelui eclesiarh de a împodobi manuscrise precum cel prezentat de față” 465.
Argumentul adus de Spyridonos Lampros pentru a susține ideea că manuscrisul aparține
învățatului eclesiarh Kritias este unul nefondat. Datele pe care le-am oferit legate de
paternitatea codicelui 974 din B.A.R., acelea că într-adevăr codicele a aparținut lui
Nicolae Caragea, credem că sunt îndeajuns de mulțumitoare. Și despre Nicolae Caragea
am putea spune că a fost un iubitor de frumos și de rânduială, atunci când era vorba de
manuscrise și documente, în conformitate cu acea clasă socială a cărturarilor vremii sale.
Unele date noi pe care eventual le-am putea descoperi pe viitor, legate de traseul
codicelui din biblioteca lui Nicolae Caragea până în Biblioteca Academiei Române, ar
putea aduce mai multă lumină în legătură cu istoria acestui prețios manuscris.
Analizând epistolele cuprinse în codicele 974, observăm că anul 1761 reprezintă
un terminus ante quem, în acest an fiind datată ultima epistolă din volum. Pe lângă
pasiunea de bibliofil a lui Nicolae Caragea, codicele se pare că a fost alcătuit pentru încă
un motiv interesant și special totodată. Cercetările referitoare la Nicolae Caragea ne spun
că atunci când a ajuns în posesia arhivei familiei Cariofil, a luat din câte se pare decizia

manuscrise a lui Spyridonos Lampros a ajuns în posesia Departamentului de Studii Bizantine și de

Filologie Neogreacă a Universității din Atena (vezi Γ.Θ. Ζώρας - Φ.Κ. Μπουμπουλίδης, Κατάλογος
χειρογράφων κωδίκων Σπουδαστηρίου Βυζαντινῆς καὶ Νεοελληνικῆς Φιλολογίας τοῦ Πανεπιστημίου
Ἀθηνῶν, Ἀθήνα 1964, σ. 46 - 63.)
464
Codicele frumos împodobit şi adus în discuție de Lampros, este cel cu nr. 270 din biblioteca Mănăstirii
Sfântul Pantelimon din Muntele Athos, purtând numele de Pinakologos. În acesta sunt păstrate liste a mai
multor lucrări printre altele și „Πίναξ τῶν ἐν τῷ τοῦ Βαλσαμῶνος συγγράμματι περιεχομένων
ἀξιομνημονεύτων κατὰ στοιχεῖον διὰ χειρὸς τοῦ μεγάλου ἐκκλησιάρχου Κριτίου”. Acest codice care așa
cum afirmă Lampros „este după toate probabilitățile al lui Nikolaos Kritias” (op. cit.), a fost descris tot de
el în cel de-al doilea volum al lucrării sale Κατάλογος τῶν ἐν ταῖς βιβλιοθήκαις τοῦ Ἁγίου Ὄρους
ἑλληνικῶν κωδίκων, Cambridge, 1900, p. 346.
465
Νέοσ Ἑλληνομνήμων..., σς. 220 – 221.

568
de a alcătui un manuscris epistolar. 466 Pentru început a strâns un grup de tipuri epistolare
continuând cu alte epistole din arhiva familiei Cariofil, într-un final adăugând material
arhivistic, de obicei epistolele vremii și imnuri bisericești sau altele. Ajungând se pare la
un volum mic de material arhivistic, a decis ca în volum să adauge și epistole de întindere
mult mai mare decât cele pe care le alesese inițial. La codice a adăugat astfel, având în
vedere număr foarte mare de epistole și un tabel cu numele destinatarilor, respectiv
expeditorilor scrisorilor. Trebuie menționat că manuscrisul 974 din Biblioteca Academiei
Române este al doilea volum dintr-o serie de trei codici alcătuiți de Nicolae Caragea, cel
de-al treilea volum cuprinzând epistole selectate de el din diferite izvoare.
Manuscrisul se găsește în Biblioteca Academiei Române încă din al doilea
deceniu al secolului al XX-lea.467 Cele două manuscrise inițiale în care se află cele mai
importante epistole din arhiva familiei Cariofil au avut soartă diferită. Primul codice de
epistole al lui Nicolae Caragea a avut ca prim proprietar biblioteca Mănăstirii Athonite
Esfigmenu încă din secolul al XIX-lea, iar cel care l-a descoperit a fost cercetătorul elen
Minoides Minas în 1841, care îl și descrie amănunțit. Următorul proprietar, după aproape
42 de ani, mai exact în 1883, este Manuil Ghedeon care locuia la Constantinopol, iar în
cele din urmă, codicele ajunge la Biblioteca Națională a Franței, la data de 21 februarie
1885.468
Cel de-al doilea manuscris care ne interesează în studiul de față a fost descoperit
de Spyridonos Lampros la începutul secolului al XX-lea în Atena în biblioteca lui D.
Rallis. Codicele oferă în continuare informații referitoare la proprietarii pe care acesta i-a
avut. Spyridonos Lampros citește în manuscris însemnarea: Ὁ Αἰγίνησ. Τὰ λοιπὰ [εἶναι
δυσξύμβλητα] - † Al Eghinei, restul sunt indescifrabile, ne spune cercetătorul elen469.
Acum putem să completăm ceea ce la începutul secolului al XX-lea nu a putut citi
Spyridonos Lampros, însă avem nevoie de datele istorice ale unui alt codice care a avut

466
Mahi Pezes - Apostolopoulos ne aduce informația cum că o arhivă personală se transformă în manuscris
de corespondență în: Μάχης Παΐζη - Ἀποστολοπούλου, „Ἕνα ἰδιωτικὸ ἀρχεῖο ἀλληλογραφίας μετατρέπεται
σὲ ἐπιστολάριο. Μία περίπτωση τοῦ 18ου αἰώνα”, susținută la Simpozionului științific cu subiectul
„Νεοελληνικὴ Ἐπιστολογραφία (16ος – 19ος αἰώνας)” organizat în martie 2003 la Centrul de Istorie Medie
și al Neoelenismului al Academiei din Atena, publicate ulterior în Volumele Simpozionului din 2004.
467
Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor grecești, ... op.cit., p. 73.
468
Referitor la proprietarii codicelui de la Paris, vezi studiul menționat la nota 425. Μάχης Παΐζη -
Ἀποστολοπούλου, „Ἕνα ἰδιωτικὸ ἀρχεῖο, op. cit., p. 123.
469
Νέοσ Ἑλληνομνήμων..., σ. 206.

569
aproximativ același traseu de la Constantinopol la Atena, făcând în felul acesta un
paralelism între cele două istorii. Codicele pe care ne dorim să-l aducem în discuție este
Nomocanonul lui Nicolae Caragea, care a făcut şi el aceeași oprire în biblioteca familiei
Rallis. 470 De asemenea, acest codice cuprinde însemnarea proprietarului: „ὁ Αἰγίνης καὶ
Ὕδρας Γεράσιμος”. Prin urmare, credem că restul cuvintelor pe care Spyridonos
Lampros le considera indescifrabile și nu le putea citi trebuie să fi fost următoarele:
„Ὕδρας Γεράσιμος”. Episcopul de Eghina și Hydra, Gherasim, era unul din ctitorii
manuscrisului, iar semnătura în monocondil trebuie să fi fost cea posesorului anterior al
codicelui. Observăm că totuși episcopul Gherasim nu semnează ca episcop de Hydra și
Spețes, așa cum astăzi ar fi fost un lucru firesc pentru orice ierarh al acelei eparhii, ci
semnează ca fiind episcop de Eghina și Hydra. Motivul se datorează perioadei de dinainte
de proclamarea autocefaliei Bisericii Greciei. În consecință, dacă așa stau lucrurile,
perioada când episcopul ar fi trebuit să aibă în posesia sa cele două manuscrise - pe cel de
la București cât și pe cel de la Paris - trebuie să fi fost cea cuprinsă între 1813-1833,
perioadă în care a fost mitropolit al acestei eparhii, așa cum este menționat în semnătura
sa de pe codice. 471 Din câte se observă, este greu să-i identificăm pe posesorii
intermediari472 ai acestui codice. Rămâne întrebarea: Cum a ajuns acest prețios manuscris
de la Biblioteca Academiei Române, cu nr. 974, dar și cel de la Muntele Athos, de pe
rafturile bibliotecii lui Nicolae Caragea, mort la sfârșitul secolului al XVIII-lea473, în
posesia Episcopului Gherasim de Eghina și Hydra, cel mai devreme în 1813? Parcursul
ulterior al codicelui ne este cunoscut. Gherasim al Eghinei și Hydrei moștenește ambele
manuscrise graţie înrudirii cu familia Rallis. Spyridon Lampros cercetează manuscrisul
974 B.A.R. în biblioteca membră a aceleiași familii; bizantinistul Zachariae von
Lingenthal, de asemenea, cercetează codicele în aceeași bibliotecă înrudită cu Rallis, cu
câteva decenii înainte identificând material de foarte mare interes în celălalt manuscris

470
Δ. Γ. Ἀποστολόπουλος - Π. Δ. Μιχαηλάρης - Μάχη Παΐζη, „Ἕνα περιώνυμο νομικὸ χειρόγραφο ποὺ
ἐλάνθανε: τὸ <<χειρόγραφον Γ. τοῦ Γερασίμου Ἀργολίδος>>. Ἕνας ἄγνωστος κώδικα τοῦ Νικολάου
Καρατζᾶ”, Ἑλληνικὰ 45 (1995), σσ. 85 - 109.
471
Δ. Γ. Ἀποστολόπουλος - Π. Δ. Μιχαηλάρης - Μάχη Παΐζη, „Ἕνα περιώνυμο νομικὸ χειρόγραφο...”, op.
cit.,σ. 101-102.
472
Pe coperta de interior Nomocanonului de la Athos al lui Nicolae Caragea, am identificat un singur nume
în posesia căruia trebuie să fi fost codicele: „Νικόλαος Πανάκης Ὡρολογᾶς” în Δ. Γ. Ἀποστολόπουλος - Π.
Δ. Μιχαηλάρης - Μάχη Παΐζη, „Ἕνα περιώνυμο νομικὸ χειρόγραφο...”, op. cit.,σσ. 101-102.
473
Referitor la datarea morții lui Nicolae Caragea, vezi lucrarea: Μάχης Παΐζη - Ἀποστολοπούλου,
„Δημήτριος Ραμαδάνης, ἕνας ἱστοριογράφος τοῦ 18ου αἰώνα σὲ ἀφάνεια”, Ὁ Ἐρανιστὴς 20 (1995), p. 24.

570
aflat astăzi la Paris, Nomocanonul lui Nicolae Caragea.474 Parcursul paralel al celor două
manuscrise ale lui Nicolae Caragea se opreşte aici, fiecare luând propriul drum de aici
încolo spre următoarea bibliotecă-proprietar. Codicele 974 din B.A.R. ajunge în cele din
urmă la Tombazis Mavrocordat.475 Acesta, cu mijlocirea lui N. Filodor, ambasador al
României la Atena, donează manuscrisul Bibliotecii Academiei Române mai înainte de
anul 1920. 476 În 1944, la Atena, Evloghie Kourila cumpără celălalt manuscris, pentru ca,
în cele din urmă, în anul 1991, să ajungă la Departamentul de Studii Moderne a
Universității din Ianina.477
Cel de-al treilea codice, cuprinzând cópii făcute de Nicolae Caragea după diferite
surse documentare și istorice, a cunoscut și el anumite opriri. Neofit Hiotul, într-o
epistolă de-a sa către revista Pandora, spune că a intrat în posesia a două manuscrise,
unul dintre ele fiind BUCHURESTIENSIS 974, care ne interesează pe noi aici. 478 Nu
excludem nici ipoteza care ne spune că Neofit, care a fost ales mitropolit în anul
precedent epistolei sale, ar fi găsit manuscrisul în Hios după stabilirea sa definitivă în
insulă ca ierarh. Din bibliografia existentă, Neofit ajunge în 1865 mitropolit la Derkon, în
Turcia, și în 1872 o să dăruiască manuscrisul Asociației Grecești de Filologie din
Constantinopol, primind numărul de înregistrare 10.479 În continuare, codicele cu
epistolele ajunge în Biblioteca Societății Turcești de Istorie (Türk Tarih Kurumu) unde se

474
K.E. Zachariae von Lingenthal, „Mitteilungen über eine Handschrift des Gerasimos Byzantios, Bischofs
von Aegina und Hydra”, Monatsberichte der königlich – preussichen Akademie der Wissenschaften zu
Berlin aus dem Jahre 1880, Berlin, 1881, pp. 79 – 81.
475
Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor... op.cit., 73.
476
Idem, p. 73.
477
Δ. Γ. Ἀποστολόπουλος - Π. Δ. Μιχαηλάρης - Μάχη Παΐζη, „Ἕνα περιώνυμο νομικὸ χειρόγραφο...”, op.
cit.,σ. 85 ș.a.m.d.
478
„Περί τινων χειρογράφων”, Πανδώρα 8 (1857), 305. Neofit, în epistola sa trimisă revistei Pandora nu
vorbește de autorul manuscriselor.; vezi și Αθανάσιος Παπαδόπουλος-Κεραμεύς, „Συμβολαὶ εἰς τὴν
ἱστορίαν τῆς Νεοελληνικῆς Φιλολογίας”, Ὁ ἐν Κωνσταντινουπόλει Ἑλληνικοὺς Φιλολογικὸς Σύλλογος 17
(1882-1883), 50. „Περί τινων χειρογράφων”, Πανδώρα 8 (1857), 305. Neofit, în epistola sa trimisă revistei
Pandora nu vorbește de autorul manuscriselor.; vezi și Αθανάσιος Παπαδόπουλος-Κεραμεύς, „Συμβολαὶ εἰς
τὴν ἱστορίαν τῆς Νεοελληνικῆς Φιλολογίας”, Ὁ ἐν Κωνσταντινουπόλει Ἑλληνικοὺς Φιλολογικὸς Σύλλογος
17 (1882-1883), 50. Din descrierea făcută de Kerameus reiese încă de la bun început ce conține
manuscrisul : [„Ἐπιστολαὶ διαφόρων μεταγενεστέρων Ἑλλήν(ω)ν σοφῶν, ἀπὸ τοῦ ,αφ΄ Σωτηρίου ἔτους
ἕως τοῦ ,αψνα΄”] - (Epistole ale diferiților înțelepți greci mai noi, începând de la anul Mântuirii 1751). Pe
lângă această informația, Kerameus publică și însemnarea de la începutul codicelui.
479
Aθ. Παπαδόπουλος-Κεραμεύς, „Κατάλογος τῶν ἐν τῷ Ἑλληνικῷ Φιλολογικῷ Συλλόγῳ χειρογράφων
βιβλίων”, Ὁ ἐν Κωνσταντινουπόλει Ἑλληνικὸς Φιλολογικὸς Σύλλογος. Ἀρχαιολογικὴ Ἐπιτροπή.
Παράρτημα τοῦ Κ΄- ΚΒ΄ τόμου, Κωνσταντινούπολη 1892, σ. 82-95.

571
găsește încă din 1932, când au fost mutate toate manuscrisele Asociației Grecești de
Filologie.480
În secolul al XIX-lea, cercetările în bibliotecile insulei Hios au scos la iveală și
alți codici care proveneau din biblioteca cărturarului Nicolae Caragea. 481 De la Manuil
Ghedeon482 aflăm de un alt codice identificat de el, anume Rimada (Catastrofa), autor
fiind Varnava al Ciprului. Textul prezintă incendiul din 1696 care a distrus cartierul
Galata din Constantinopol. 483 Ghedeon ne spune că acest codice provine tot din biblioteca
lui Nicolae Caragea, după însemnări, și că ultimul proprietar care ar fi publicat la fel ca
Ghedeon fragmente din el ar fi fost K.N. Kanellakis484 din insula Hios. Rămân de analizat
în continuare manuscrisele care au aparținut odată lui Nicolae Caragea, a cărui istorie este
strâns legată de Țările Române.485 Nu ne rămâne decât să „gustăm” din satisfacția de a
identifica primul manuscris din biblioteca lui Nicolae Caragea, autor al majorității
epistolelor cuprinse în acesta, al cărui proprietar este Biblioteca Academiei Române: Ms.
gr. 974.

480
Paul Moraux, Bibliotheque de la Société Turque d΄Histoire. Catalogue des manuscrits grecs (Fonds du
Syllogos), Ankara, 1964, p. XVIII – XIX, 23 – 25 și 206 – 207.
481
Γ.Κ. Παπάζογλου, „Νέα ἄγνωστα χειρόγραφα τοῦ λόγιου Φαναριώτη Νικολάου Καρατζᾶ”, în Φωνῆς 1
(2000/2001), pp. 16 - 18 καὶ 27.
482
Mανουήλ Γεδεών, „Ἐκκλησίαι βυζαντιναὶ ἐξακριβούμεναι, κυρίως δὲ ἡ Θεοτόκος τῶν Κύρου”,
Ἐκκλησιαστικὴ Ἀλήθεια 20 (1900), 27 σημ. 4.
483
Μάχης Παΐζη - Ἀποστολοπούλου, „Βαρνάβας ὁ Κύπριος καὶ ἡ πυρκαγιὰ τοῦ 1696 στὴν
Κωνσταντινούπολη”, Ὁ Ἐρανιστὴς 23 (2001), 26 – 29.; vezi și: Ἀγαμέμνων Τσελίκας, Τὰ βυζαντινὰ καὶ
μεταβυζαντινὰ χειρόγραφα τῆς Βιβλιοθήκης τῆς Χίου „Ὁ Κοραής”, Ἀθήνα, 1984, σ. 7 - 9 καὶ 65.
484
Mανουήλ Γεδεών, „Ἐκκλησίαι βυζαντιναὶ ... op.cit. 27, σημ. 4.
485
Νicolae Caragea (Constantinopol 1737–Constantinopol 1783), a fost un scriitor și traducător la Poarta
Otomană. Între anii 1782 – 1783 a fost domn al Țării Românești. Se trage dintr-o familie de dregători, tatăl
său fiind hatman în Moldova. Unul din marii profesori pe care i-a avut la Școala Patriarhiei de
Constantinopol, a fost eruditul Nikolaos Kritias și marele eclesiarh al Patriarhiei de Constantinopol.
Nicolae Caragea era un bun cunoscător de limbi străine. A jucat un rol important în războiul ruso – turc
(1768 – 1774) fiind luat chiar prizonier. La București are rolul cultural major de a înființa o tipografie cu
ajutorul mitropolitului Grigorie al II-lea. A tradus o serie de opere importante ale vremii sale și nu numai.
Aici aducem la cunoștință traducerile din Voltaire în 4 volume de o deosebită acuratețe (Essai sur les
moeurs et l΄esprit des nations), o istorie a Imperiului Otoman de Giovanni Sagredo precum și lucrarea
Despre moravurile Porții, cunoscute de el însuși pe când a fost dragoman.

572
4.5 Antologie de texte

1. Codex Buchurestiensis B.A.R. 10. Nicephoros Blemmydes.

ΚΕΦ. ΚΑ [21] (fol. 1r) κβ’. [...] τὰς ἀντικειμένας, ὠς ἐκ θερμότητο <ς> εἰς
ψυχρότητα, κἀκ μέλανος εἰς λευκ<όν>. Ἐπὶ δὲ τῆς κατὰ τόπον μεταβολῆς ἐκ τῶν
ἀντικειμένων τόπων, εἰς τοὺς ἀντικειμένους, ἤγουν ἄνωθεν κάτω καὶ κάτωθεν ἄνω, κἄπὶ
τῶν ἄλλων ὁμοίως.
κγ’. Ἐπεὶ ταῦθ’οὕτως ἔχει, καθὸς μὲν ἔκ τινος ἠ κίνησις τῇ πρὸ αὐτῆς ἠρεμίᾳ
λέγοιτ΄ἂν ἀντικεῖσθαι. Καθὸ δὲ εἴς εἴς τι, τῇ μετ’αὐτήν καθὸ δ’οὐκ ἀχρόνως ἐπιτελεῖται,
ἀλλὸ καὶ ἠ δοκοῦσα ἀθρουστάτη μεταβολὴ ὡς ἠ πῆξις τοῦ γάλακτος ἐν χρόνῳ γίνεται
κατὰ τοῦτο συνεπομένη ἔχει τάχα καὶ ἠρεμίαν νοουμένην τινά ἐξ ὑφέσεως εἰς ἐπίτασιν
προοδεύουσα, κἀκ τοῦ ἦττονεἰς τὸ μᾶλλον φερομένη μέχρις ἂν.
κδ’. Ταῖς δὲ καθέκαστα κινήσεσι<ν> αἱ καθέκαστα κινήσεις, καὶ αἱ καθέκαστα
ἠρεμίαι καταλλήλως ἀντίκεινται.
κε’. Τῇ γενέσει, ὡς μὲν γενέσει, ἡ φθορά ὡς δὲ κινήσει. Ἠ κατ’αὐτὴν ἠρεμία. Τῆ
αὐξήσει ἠ μείωσις, καὶ ἠ κατ’αὔξησιν (fol. 1v) ἠρεμία. Οὐδὲ γὰρ εἰς ἄπειρον αὔξεται τὸ
ἀυξόμενον, ἢ τὸ μειούμενον μειοῦται ἀεί, τῇ κατὰ τόπον μεταβολῃ, ὡς μὲν κινήσει, ἠ
κατὰ τόπον ἠρεμία ὡς δὲ κατὰ τόπον μεταβολή, οἷον τῇ ἐπὶ τὰ κάτω ἠ ἐπὶ τὰ ἄνω, καὶ τῇ
ἐπὶ τὰ ἄνω, ἠ ἐπὶ τὰ κάτω, τῆ εἰς δεξιὰ ἠ εἰς ἀριστερὰ ἠ εἰς δεξιά. Τῇ ἐπὶ τὰ ἔσω, τουτέστι
τῆ ἐπὶ τὰ ἔμπροσθεν, ἠ ἐπὶ τὰ ἔξω, τὰ ὄπισθεν, καὶ ἀνάπαλιν. Μόνῃ δὲ τῇ οὐ<ραν>ίῳ
κινήσει οὐκ ἔστιν ἐναντία τις κίνησις, εἰ μή τις τὰς ἐξ ἀνατολῶν εἰς δυσμὰς, καὶ πάλιν ἐκ
δυσμῶν εἰς ἀνατολὰς περιόδους τῆς σφαίρας ἐναντίας εἶναι κινήσεις βιάσοιτο. Καὶ ἡ
ἀλλοίωσις δὲ, ὠς μὲν μεταβολὴ κατὰ τὸ ποιὸν, ἐναντίαν ἕξει τὴν εἰς τοὺναντίον τοῦ
ποιοῦ μεταβολήν, ὡς ἠ λεύκανσις τὴν μέλανσιν καὶ ἡ ψύξις τὴν θέρμανσιν, ὡς κίνησις δὲ
πρὸς τὴν κατὰ τὸ ποιὸν ἠρεμίαν ἐναντιωθήσεται.
κσ’. Περὶ κινήσεως δὲ καὶ ἠρεμίας ἐξεταστικώτερον ἐν τῷ δευτέρῳ βιβλίῳ κατὰ
τὸ τέταρτον κεφάλαιον, καί γε τὸ πέμπτον ὑπομνσθήσεται.
ΚΕΦ. ΚΒ [22]. α’. Ποιότης ἐστὶ, καθ’ἢν ποιοί τινες (εἶναι) λέγονται.
β’. Ποιὸν δὲ λέγεται μὲν καὶ αὐτὴ ἠ ποιότης. Λέγεται δὲ καὶ τὸ ἐπιδεδεγμένον τὴν
ποιότητα, τουτέστιν, αὐτὸ τὸ πεποιωμ <ένον>.

573
 γ’. Διαιρεῖται δὲ ἡ ποιότης, εἰς ἕξιν καὶ (fol. 2r) διάθεσιν εἰς δύναμιν καὶ ἀδυναμί
<αν> εἰς πάθος καὶ παθητικὴν ποιότητα καὶ εἰς σχῆμα καὶ μορφήν.
δ’. Ἕξεως μὲν οὖν καὶ διαθέσεως ὄνομα κοινὸν ἡ διάθεσις. Διαιρεῖται γὰρ ἡ
διάθεσι εἴς τε τὴν ἕξιν καὶ εἰς τὴν ὁμωνύμως τῷ κοινῷ καλουμένην διάθεσιν.
ε’.Αἳ καὶ διαφέρουσιν ἀλλήλων, τῷ τ<ὴν> μὲν ἤτοι τὴν ἕξιν πολυχρόνιον καὶ
δυσκίνητον εἶναι, τὴν δὲ, τὴν διάθεσιν, ὀλιγοχρόνι <ον> καὶ εὐκίνητον. Ἡ μὲν γὰρ
διάθεσις οἷον ἕξις ἐστὶν ἀπαγής. Ἡ δ’ἕξις πεπηγυῖα διάθεσις, καὶ δυσμόχλευτος.
σ’. Ἕξις τοιγαρουν ἐστι ποιότης δυσαπάλλακτος, [τελειωτικὴ ἢ καὶ κακωτικὴ τοῦ
ὑποκειμένου]. Τελειωτικὴ μὲν, ὡς ἐπιστήμη καὶ ἀρετη, καὶ ἀσφαλὴς ὑγίεια, κακωτική δε,
ὡς ὁ ἑκτικὸς πυρετός. Αὐτίκα γὰρ ἡ ἐπιστήμη οὐκ ἂν ἀποβληθείη χωρἳς μεγάλης
μεταβολῆς, εἴθ’ ὑπὸ νόσου γεγονυίας, εἴθ ὑπὸ συνεχοῦς ῥᾳθυμίας, εἴθ’ ὑπό τινος ἄλλου
τοιούτου αἰτίου. Τὸν αὐτὸν τρόπον καὶ ἀρετὴ, σωφροσύνη, δικαιοσίνη καὶ ἄλλη πᾶσα,
οὐκ ἔστιν εὐαπόβλητος, οὐδ’εὐκίνητος.

2.Ms.Gr.B.A.R. 1387. Manuscrisul grecesc de la Dragomirna izvor al

filocaliilor românești paisiene?!

[fol.2r] Ἐπϊστολὴ τοῦ ἀββᾶ Ἰωάννου, ἡγουμένου τῆς Ραϊθοῦ, πρὸς Ἰωάννην
ἀξϊάκουστον τοῦ Σϊναίον Ὄροις ἡγούμενον, τὸν καὶ της ἐν ταῦθα κλΐμακος.
Τῶ ὑπερφϋεστάτω καὶ ϊσαγγέλω π<ατ>ρὶ πατέρων καὶ διδασκάλω τῶ ὑπερ λίαν,
ὁ ἁμαρτωλός Ἰῶάννης, τῆς Ραϊθοῦ ἡγούμενος ἐν Κ<υρί>ω χαίρ<αιτε>.
Ἡμεῖς οἱ ευτελεῖς οἴδαμεν ἀκριβῶς τὴν θεάρεστόν σου ὑπακοὴν τὴν
κατακεκοσμημένην διὰ πολλῶν ἀρετῶν, ἣνδεικνύεις μάλϊστα ἐκεῖ πλείονα, ὅπου πρέπει
νὰ ἀυξήσης διὰ κέρδοις τὸ τάλαντον ὅσοι ἔδωκεν ὁ Θ<εό>ς, ἤγουν τὸ χάρϊσμα τῆς
δϊδασκαλΐας. Καὶ δία τοῦτο γράφομεν πρὸς σὲ, τὴν παροῦσαν ταπεινὴν ἐπϊστολήν,
ἐνθυμηθέντες τὴν γραφὴν, ὅτϊ λέγει, ἐπερώτησον τὸν π<ατέ>ρα σου καὶ ἀναγγελεῖ σοι
[fol.2v] τοὶς πρεσβυτέρους σου, καὶ ἐροῦσί σοι δϊα τοῦτο ὡς καθολϊκὸν πάντων
π<ατέ>ρα, καὶ γεροντότερον πάρα πάντας καὶ εἰς τὴν ἂσκησϊν καὶ εἰς τὴν φρόνησϊν, καὶ
ὡς διδάσκαλον ἄρϊστον. Διὰ τῆς γραφῆς ἡμῶν ταύτης παρακαλοῦμεν τελειότητά σου, νὰ
γράψης πρὸς ἡμᾶς τοὺς ἀναθελεῖς, ἅπερ εἶδετε ἐν τῶ ὄρει τοῦ Σϊνᾶ θεοπτικῶς, ὡσὰν τὸν
παλαιὸν ἐκεῖνον Μωϋσῆν καὶ νὰ μας ἀποστείλλης ὡς πλάκας θεογράφοις εἰς

574
δϊδασκαλίαν τοῦ νέου Ἰ<ησραὴ>λ. Ἤγουν τῶν μοναχῶν, οἵ τϊνες ἐξέρχονται τῶρα ἀπὸ
τῶν νοιτῶν αἰγυπτίων, ἤγουν τῶν σκοτεινῶν παθῶν καὶ δαιμόνων καὶ τῆς θαλλάσσης τοῦ
βΐου οἴτοι τῆς ταραχῆς τοῦ κόσμου. [...] Καὶ ἔπεισας πολλοίς ἐξελθεῖν ἐκ του κόσμου,
καὶ τῶρα παρακαλοῦμεν, μηδέν μας παρακούσης, ἀ μὴ ἔκθες φανερὰ ὅσα πρέπουσϊν εἰς
τὴν [fol. 3r] καλογερϊκὴν πολϊτείαν, καὶ φέρουσϊν εἰς σ<ωτηρίαν. Διότϊ εἶσαι μέγας
δϊδάσκαλος πάντων τῶν μοναχῶν καὶ μηδὲν φανοῦσι κολακεία ἅπερ λέγομεν, ἡξεύρης
γὰρ ὠ ϊερά κεφαλὴ, ὅτϊ ἀμέτοχοι ἐσμεν ἡμεῖς τῆς κολακείας. Ἀμὴ ἐκεῖνο λέγομεν ὅπερ
ἔνϊ ὁμολογούμενον καὶ βλέποσϊ καὶ νοοῦντο πάντες, ὅτϊ τοιῦτος θεάρχεις οἷον λέγομεν.
Δία τοῦτο θαρροθμεν ἐν Κ<υρί>ῶ, ταχέως νὰ δεξώμεθα καὶ νὰ ἀσπασώμεθα, τὰ τίμϊά
σου γράμματα. Ἅπερ μέλλουσϊ καθοδηγεῖν ἀπλανῶς τοὶς ἀκολουθοῦντας ὀπίσω αὐτῶν
ἀληθϊνά. Καὶ ἀναβϊβάζειν αὐτοὶς ὡσὰν σκάλα ἀβλαβεῖς μέχρϊ τῶν θϋρῶν τοῦ ὀυ<ρανο>ῦ
διαβαίνοντας ἀκωλύτως τὰ πνεύματα τῆς πονηρίας καὶ τοὶς κοσμοκράτορας τοῦ σκότους
καὶ τοὺς ἄρχοντας τοῦ ἀέρος. Ἐὰν γὰρ ὁ Ἰακὼβ ὑπάρχων βοσκός προβάτων εἷ δε
τοιάυτην φοβερὰν ὀπτασίαν ἐν τῆ κλίμακϊ, πολλῶ μᾶλλον ὁ ποιμὴν τῶν ἀν<θρώπ>ων, νὰ
ὑποδείξη ἀνάβασϊν [fol.3v] πρὸς τὸν Θ<εό>ν, οὐχ ὁπτασΐαν μόνον, ἀλλὰ καὶ ἔργω καὶ
ἀληθεία. Ὑγίαι μἐ εν Κ<υρί>ω τϊνϊ ὡ ταυτα π<άτε>ε. Ταύτην τὴν ἐπϊστολὴν δεξάμενος ὁ
Ἰωάννης ὁ τῆς κλίμακος, ἀντέγραψε ταῦτα.
Ἰωάννης Ἰῶάννη χαίρειν.
Ἐπεδεξάμην ὡς πρέπυσαν τῶ σεμνῶ σοῦ καὶ ἀπαθεῖ βίω καὶ τῆ καθαρᾶ καὶ
τεταπεινωμένην σου καρδία, ἥν περ πρὸς ἡμᾶς τοὶς πτωχοὶς καὶ πένητας τῶν ἀρετῶν
ἀπέστειλας τϊμίαν σου γραφὴν, μᾶλλον δὲ ἐπϊταγὴν καὶ ὑπὲρ τὴν ἐδικήν μας δύναμϊν
κέλευσϊν. Καὶ ὄντος πολλὴν εἶχε ταπείνωσϊν τὸ γράμμα σου, ὅτϊ παρ΄ ἡμῶν τῶν
ἀπαίδευτων καὶ ἔργω καὶ λόγω ἀμαθῶν, ἐζήτεις λόγον διδασκαλείας, συνήθϊσε γὰρ ἡ
ψυχή σου πάντοτε νὰ μας δεικνύεις τύπον ταπεινοφροσύνης δι΄ ἑαυτῆς, πλὴν ἂν οὐδὲν
ἐφοβούμην, μήπως πέσω εἰς παρακοὴν καὶ τὴν μ<ητέ>ρα πασῶν τῶν ἀρετῶν ἀπορρίψω
ὑπακοὴν, οὐκ έμελλον πολεμήσειν νὰ γράφω τὰ ὑπὲρ τὴν ἐμὴν δύναμϊν. [fol.4r] Ἔπρεπε
γὰρ π<άτε>ρ περὶ τοιούτων δϊδασκαλίαν νὰ ἐρωτήσης τοὶς γϊνώσκοντας. Ἐγὼ γὰρ εἰς
τάξϊν μαθητῶν εἶμαι, ἀλλ΄ επειδὴ οἱ θεοφόροι π<ατέρε>ς, καὶ τῆς ἀληθϊνῆς γνώσεως
μαθηταὶ, ἐκείνην λέγουσϊ τελείαν ὑποταγὴν, τὸ νὰ ὑπακούσω καν εὶς ἐκείνους που
ὁρΐζουσι, καὶ εἰς τὰ ὑπερ δύναμϊν. Ἰδοὺ εὐσεβῶς ἤγουν μετὰ ἀγαθοῦ σκοποῦ, μετὰ
ταπεινώσεως ἐπϊχειρῶς τὰ ὑπὲρ ἐμέ, ουχὶ νὰ χρησϊμεύσω εἰς τίποτε καὶ νὰ σοι δείξω

575
πράγματα, ὁποῦ οὐδὲν τὸ ἠξεύρεις καὶ πλέον ἡμῶν ὦ θεία κορυφὴ. Καγὼ γὰρ καὶ πάντες
ὅσοι φρονούν, πληροφορούμεθα ὅτι ὁ ὀφθαλμὸς τῆς διανοίας σου ἔνϊ καθαρὸς καὶ
ἐμετόχος πλάνης γεώδοις καὶ σκοτεινῆς τῶν παθῶν ἐπϊχύσεως. Καὶ βλέπει πάντοτε
ἀνεμποδίστως τὸ θεῖον φῶς, καὶ ὑπ΄αὐτοῦ φωτίζεται, ἀλλὰ τὸν ἐκ τῆς παρακοῆς θανάτον
φοβούμενος, καὶ ὑπο αὐτοῦ ὥσπερ εἰς τὸ νὰ ὑπακούω ἀναγκαζόμενος, πρὸς τὸν ἅγϊόν
σου ὁρϊσμὸν [...]
[fol.436r] Ἐκ τῶν διδακαλιῶν τοῦ ἀββᾶ Ἀμμωνά.
Τέσσαρα πράγματα εισι καὶ ἐὰν ἓν ἐξ΄αὐτῶν ἔχη ὁ ἄν<θρωπ>ος, οὔτε μετανοῆσαι
δύναται, οὔτε τὴν ἐυχὴν αὐτοῦ δέχεται ὁ Θ<εό>ς.
(α΄) Πρώτη ἡ ὑπερηφανία, ὅτε λογίζεται ὁ μοναχὸς, ὅτι καλῶσ ζῆ. (β΄) Καὶ ὅτι ἡ
διαγωγή αὐτοῦ, ἀρέσκει τῶ Θ<ε>ῶ ἀν<θρώπ>οις. (γ΄) Καὶ ὅτι πολλοὶ οἰκοδομοῦνται ἐπὶ
τῆ συντυχία αὐτοῦ. (δ΄) Καὶ ὅτι τέως τῶν πολλῶν ἁμαρτιῶν ἀπηλλάγη, ἀναχωρήσας ἐν
ἐρήμω. Ἐἂν ταῦτα λογίζεται ὁ ἄν<θρωπ>ος, οὐκ οἰκεῖ ἐν αὐτῶ ὁ Θ<εό>ς, ἀλλὰ μᾶλλον
χρὴ τὸν μοναχὸν ἵνα κρίνει ἑαυτὸν ὑπὲρ τὰ ἄλογα, καὶ ἔχειν ὅτι οὐκ αρέσκει τὸ ἔργον
αὐτοῦ τῶ Θ<ε>ῶ. Εἴρηται γὰρ διὰ τοῦ προφήτου, ὅτι πᾶσα δικαιοσύνη ἀν<θρώπ>ου, ὡς
ράκος ἀποκαθημένη, καὶ ἀκαθαρτωτέρα ἐστὶ καὶ τῶν ἀλογῶν καὶ τῶν πετεινῶν, καὶ οὐ
προσδέχεται τὴν [fol.436v] εὐχὴν αὐτοῦ ὁ Θ<εό>ς. Τὰ γὰρ ἄλογα καὶ τὰ κϋνάρια, καὶ τὰ
πετεινά, οὐδέποτε ἥμαρτον εἰς Θ<εό>ν, οὐδὲ εἰς κρίσιν ἔρχονται. Ὅθεν πρόδηλον, ὅτι ὁ
ἁμαρτωλὸς ἐλεινότερός ἐστι καὶ τῶν κτηνῶν. Συνέφερε γὰρ αὐτῶ εἰ ὡς τὰ ἄλογα, μὴ δὲ
ἐκ νεκρῶν ἀναστῆ, μηδὲ εἰς κρίσιν ἔλθη. Τὰ γὰρ ἄλογα, οὐ καταλαλοῦσιν, οὐχ
ϋπερηφανεύονται, ἀλλὰ καὶ ἀγαπῶσι τοὶς τρέφονται αὐτά. Ὁ δὲ ἄν<θρωπ>ος, οὐκ ἀγαπά
ὡς ὤφειλε τὸν πλάσαντα καὶ τρέφοντα αὐτόν Θ<εό>ν. Δεύτερον, ἐὰν ἔχει μνησικακίαν
καταοιουδήποτε ἀν<θρώπ>ου, ἐὰν καὶ αὐτὸν τὸν ὀφθαλμὸν αὐτοῦ ἐτύφλωσε, καὶ
μνησικακῆ αὐτῶ, ἡ εὐχὴ αὐτοῦ κατάρα γίνεται, καὶ οὐκ ἔχει μέρος ἐλέους, ἢ συγχώρησιν
παρὰ Θ<εο>ῦ. Τρίτον, ἐὰν κατακρίνη ἄν<θρωπ>όν ἁμαρτάνοντα, καὶ αὐτὸς
κατακεκριμένος ἐστί, κἂν σημεία ποιῆ καὶ τέρατα. Εἶπε γὰρ ὁ Κ<ύριο>ς ἡμῶν Ἰ<ησού>ς
Χ<ριστό>ς: „Mὴ κρίνετε, καὶ οὐ μὴ [fol.437r] κριθῆτε.” Χρὴ οὖν τὸν χριστιανὸν μὴ
κρίναι ἄν<θρωπ>ον. Οὐδὲ γὰρ ὁ Π<ατὴ>ρ κρίνει οὐδένα, ἀλλὰ τὴν κρίσιν πᾶσαν δέδωκε
τῶ Ὑιῶ, ὥστε ὁ κρίνων πρὸτοῦ Χ<ριστο>ῦ, ἀντίχριστός ἐστι. Διότι πολλοὶ σήμερον
ὄντες λησταί καὶ πόρνοι, καὶ αὔριον ἐγένοντο ὅσιοι καὶ δίκαιοι, καὶ τὰς μὲν ἁμαρτίας
αὐτῶν, εἴδομεν, τὴν δὲ μετάνοιαν αὐτῶν καὶ ἐξομολόγησιν οὐκ εἴδομεν. Τέταρτον ἐστϊν,

576
ἐὰν μὴ ἔχει τίς ἀγάπην χωρὶς γὰρ αὐτῆς ὡς λέγει ὁ ἀπόστολος: „Κἂν ταῖς γλώσσαις τῶν
ἀγγέλων λαλήσωμεν, κἂν πᾶσαν τὴν πίστιν ἔχομεν, ὥστε ὅρη μεταστήσωμεν, κἂν εἰς
πτωχοὶς πάντα ὅσα ἔχωμεν δώσωμεν, κἂν τὸ σῶμα εἰς μαρτύριον δώσωμεν, οὐδὲν
ὀφελούμεθα, ἀλλ΄ίσως ἐρεῖται”. Πῶς γὰρ δυνατὸν πάντα τὰ ὑπάρχοντα αὐτοῦ δοῦναι
πτωχοῖς, μὴ ἔχειν ἀγάπην. Ἡ γὰρ ἡ ἐλεημοσύνην ἐστὶν ἡ ἂγάπη, οὐκ ἔστιν ἡ ἐλεημοσύνη
τελεία ἀγάπη, [fol.437v] ἀλλὰ μέρος ἀγάπης. Πολλοὶ γὰρ ἄλλοις μὲν διδόασιν
ἐλεημοσύνην, ἄλλοις δὲ ἀδικοῦσιν, ἄλλοι δὲ ξενοδοχοῦσι, καὶ πρὸς ἄλλους
μνησικακοῦσιν. Ἄλλους σκέπυσιν, ἑτέρους λοιδωροῦσι, ξένους σϋμπαθοῦσι, τοὺς δὲ
ἰδίους μισοῦσιν. Οὐκ ἔστιν αὕτη ἀγάπη οὐκ ἔστιν. Ἡ δὲ ἀγάπη ἡ τελεία, οὐδένα μησεῖ,
οὐδενά λοιδωρεῖ, οὐδένα κατακρένει, οὐδενά λυπεῖ, οὐδένα βλάπτεται. Οὐ πιστόν, οὐδὲ
ἄπιστων, οὐ ξένον, οὐκ ἁμαρτωλόν, οὐ πόρνον, οὔτε ἀκάθαρτον, ἀλλὰ μᾶλλον τοὶς
ἁμαρτωλοὶς, καὶ ἀσθενοῖς, καὶ ἀμελεῖς ἀγαπᾶ. Καὶ ὑπὲρ αὐτῶν εὔχεται, καὶ πενθεῖ καὶ
κλαίει, καὶ πλείω τῶν ἄλλων, τοῖς ἁμαρτωλοῖς συμπάσχει, μιμούμενος τὸν Κ<ύριο>ν
ἡμῶν Ἰ<ησοῦ>ν Χ<ριστὸ>ν. Ὃς τοὶς ἁμαρτωλοίς ἐκάλεσσεν ἐσθίων καὶ πίνων
μετ΄αὐτῶν. Δια τοῦτο ὑποδεικνύων τίς ἐστιν ἡ ἀγάπη καὶ ἀληθής, ἐδίδαξε λέγων:
[fol.438r] „Γίνεσθε ἀγαθοὶ καὶ οἰκτίρμονες, ὡς ὁ Π<ατή>ρ ἡμῶν ὁ ο<υράν>ιος. Ὥσπερ
γὰρ ἐκεῖνος βρέχει ἐπὶ πονηροὶς καὶ δικαίοις”. Καὶ τὸν ἥλιον αὐτοῦ ἀνατέλει ἐπὶ δικαίους
καὶ ἀδίκοις, οὕτως ὀφείλη καὶ ὁ ἐν ἀληθεία ἀγάπην ἔχων, πάντας ἀγαπάει, πάντας ἐλεῖ,
ὑπὲρ πάντων, εὕχεται. Ἐστὶ γὰρ τινὲς ἐλεημοσύνην ποιοῦντες, καὶ εἰς ἐκείνην μόνην
θαροῦντες, καὶ πολλά ἅμαρτήματα ποιοῦντες, καὶ πολλοὶς μϊσοῦντες, καὶ τὸ σῶμα
μολύνοντες, καὶ ἑαυτοὶς πλανῶσιν, ἐλπίζοντες εις μόνην τὴν ἐλεημοσύνην, ἣν
ὀφείλουσιν ποιεῖν. Τήρεισε αυτον ἀκριβῶς ὡς θαρρὼν καὶ πιστεύων, ὅτι ὁ Κ<ύριο>ς
ἡμῶν Ἰ<ησού>ς Χ<ριστό>ς, Θ<εό>ς ὤν, καὶ ἀδιήγητον ἔχων δόξαν καὶ μεγαλοσύνην,
τύπος ἡμῖν γενόμενος, ἵνα ἐπακολουθήσωμεν τοῖς ἴχνεσιν Αὐτοῦ. [...]

3.Ms.Gr.B.A.R.1287. Autografele inedite ale lui Hrisant Notara.

Scrisoare a lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului către „preaînțeleptul și preacuviosul

avva” Nicolae Comnen Papadopoulos, cu urări de sănătate. București, 1728 aprilie 1.

577
 [fol. 74v] Ὁ γηραίος πατριάρχης Ιεροσολύμων Χρύσανθος τῷ νεάζοντι σοφωτάτῳ καὶ
αἰδεσιμωτάτω ἀββᾶ κυρίῳ Νικολάῳ Κομνηνῷ Παπαδοπούλῳ χαίρειν καὶ ὑγιαίνειν.

Βραχεία φθέγγονται οἱ ἀθεμονῆτες καὶ λυπούμενοι <sic> μὲν οὖκ ἐσμὲν ἡμεῖς, ὁ
δὲ λυπῶν αὐτὸς, ἐπει περ ἀποστερεῖς ἡμᾶς ἤδη ἐν τοσούτοις ἔτεσι τῶν ποθεινοτάτων σου
γραμμάτων, ὧν οὐδέν ἄλλο ἡμῖν θυμηδέστερον τῶν ἀπό τοῦ πατζαβίου ἀγωγίμων. Εἰ οὖν
βραχέα φθεγγόμεθα διὰ τῆς ἐπιστολῆς, οὐχ ῆμεῖς ἀλλ΄αἴτιος ἂν εἴης. Δύγγνωθι καὶ
διατέλει ὑγιὴς καὶ μακροβιότητι περιπόθητε ἄθ΄ἡμῆ σοφώτατε καὶ ἀξιάγαστε καθηγητὰ
καὶ διδάσκαλε, μετὰ ἐπιτάσεως τοῦ πρὸς ἡμᾶς αὐτῆς φίλτρου. Εἰ γὰρ ἡ φιλία ὡς ποιότης
οὖσα ψυχῆς ἄυξεσθαι καὶ ἐπιτείνεσθαι πέφυκε, δίκαιον ἄρα καὶ θεοφιλὲς τοῖς ὡς ἀληθῶς
φιλοῦσι τε καὶ ἀντιφιλουμένοις ἀεί ἐπίτασιν ἐπ΄ἀθιτάσει φίλτρου ἐγγίνεσθαι, καὶ
προστίθεσθαι, τῷ θείῳ πειθομένοις ἀποστόλω, τῶν μέν ὄπισθεν ἐπιλανθάνεσθαι, τοῖς
δ΄ἔμπροσθεν ἐπεκτείνεσθαι ἀποφαινομένου.Ἔῤῥωσω θεολογικώτατε μετὰ ὀρθοῦ
φρονήματος καὶ ὀρθοδοξίας, ἀείποτε ὑποτιθέμενος ὅτι μία καὶ μόνη ἀρχὴ καὶ αἰτία ἐν τῇ
θεία καὶ προσκυνητῇ Τριάδι, ἤτοι Ὑιοῦ καὶ Π<νεύματο>ς ὁ ἀναίτιος καὶ ἄναρχος Πατὴρ.

Ἀπό Βουκουρεστίου
1728 - ἀπριλλίου 1 - κατὰ τὸ Δ΄ὀρθόδοξον

Gramată patriarhală, a lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului, de recomandare pentru

iatrofilosoful Leonard Perdikari Dimitriovici din Nauplion, care pleacă într-o călătorie.
Constantinopol, decembrie 1729.

[fol. 78v-79r] Χρύσανθος, Συστατικόν τοῦ πρὸς ἀλλοδαπήν ἀποδημοῦντος τοῦ

γνωσθῆναι.

Τοῖς ἁπανταχοῦ ἐντευξομένοις τῷ παρόντι τῆ ἡμῶν μετριότητος γράμματι,

εὐσεβεστάτοις, ἐκλαμπροτάτοις, καὶ περιβλέπτοις ἡγεμόσι, καὶ τοπάρχαις, εὐγενεστάτοις
τε, καὶ ἐνδοξοτάτοις ἄρχουσι, καὶ παντί τῷ χριστωνύμῳ πληρώματι, τὴν πρός Θεοῦ
Πατρός, καὶ Σωτῆρος ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ πλουσίαν χαίριν, δηνεκῆ εἰρήνην, καὶ
ἄφθονον ἔλεος, τὴν τε ἀπό τοῦ Παναγίου καὶ Ζωοδόχου Τάφου βοήθειαν, ἐπίσκεψιν, καὶ

578
τόν ἁγιασμόν ἐπ΄ευχόμενοι, τὴν παρ΄ἡμῶν ἀποστολικήν εὐχήν, πνευματικήν εὐλογίαν,
καὶ πατρικήν ἀποστολικὴν εὐχήν, πνευματικήν εὐλογίαν, καὶ πατρικήν ἐκ παρούσας πρός
ρήσιν ἀπονέμομεν. Καὶ τό παρόν τῆ ἡμῶν μετριότητος πατριαρχικόν γράμμα
ἐπιφερόμενος ἐξοχώτατος ἰατροφιλόσοφος κύριος Λεονάρδος Περδηκάρης Δημητριοβίτζ
ὑπάρχων ἐκ πατρίδος μέν τῆς περιφανοῦς Πελοποννήσου (τῆς καὶ τῆς ἡμῶν μετριότητος)
γέννημα δέ καὶ θρέμμα ἐντίμων, εὐγενῶν, καὶ εὐσεβῶν γονέων τῶν ἐκ πόλεως Ναυπλίου.
Ἐξ οὗ περ ἀποδημήσας, καὶ εἰς φροντιστήρια, καὶ ἀναδημίασει κλείνας ἀπελθών, ἐκεῖσε
τε τοῖς εὐδοκιμωτάτοις τῶν περί λόγους, σπουδήν τε καὶ ἰατρικήν συγγενόμεν,
δι΄ἐπιμελείας αὐτοῦ λιπαρᾶς, καὶ ἀσκήσεως ἐγκρατής οὐκ ὀλίγων ἐλευθέρων
μαθημάτων, παιδεύσεών τε καὶ ἐπιστημῶν, καὶ εἰδήμων διαφόρον γλωσσῶν
ἀπεκατέστη, ἐν ἐπιθυμία δέ καὶ ἐφέσει ἐλθών τοῦ ἀπελθεῖν καὶ εἰς ἑτέρους τόπους,
πόλεις τε καὶ γένη ἀνθρώπων περιηγήσεως, καὶ ἱστορίας [...]. Ἐδεήθη ἡ αὐτοῦ ἐξοχότης
καὶ ἐγγράφου ἐμμαρτύρου συστάσεως παρὰ τῆν ἡμῶν μετριότητος, καὶ δή τοιοῦτου οὔτα
μαρτυροῦντες συνιστῶμεν πᾶσι τοῖς ἐντευξομένοις, καὶ πρός τούτοις, ὅτι διατελεῖ
γνήσιον, καὶ καθολικόν τέκνον τῆς τοῦ Χριστοῦ ἀνατολικῆς ἁγίας Ἐκκλησίας, ὡς
βαπτισθείς δηλονότι, ὀρθοδόξως, καὶ εὐσεβῶς κατὰ τό ἔθος τῆς αὐτῆς Ἐκκλησίας.
Αὐξηνθείς τε ἐκ πρώτης τοῦ τῇν εὐσεβεῖ ἀνατροφῇ, καὶ φυλάτι των ἀπαραμείωτα, καὶ
ἀπαραγχάρακτα τά τε ἔγγραφα, καὶ ἄγραφα ἤθη τε καὶ ἔθη τῆς αὐτῆς σύν τοῖς θείοις, καὶ
εὐσεβέσι τῶν δογμάτων. Ὅθεν τοιοῦτον ἀναμφισβητήτως καὶ λέγεσθαι, καὶ γινώσκεσθαι
πρός πάντων. Εἰς δέ ἔνδειξιν ἀσφαλῆ ἐξεδόθη τῇ αὐτοῦ ἐξοχότητι καὶ τό παρόν τῆν ἡμῶν
μετριότητος πατριαρχικὸν συστατικόν αὐτοῦ γράμμα.

α ψ κ θ (1729) κατά μῆνα Δεκέμβριον

ἐκ Κωνσταντινούπολει.

Gramată patriarhală, a lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului, de recomandare pentru

Ioanachi, fiul lui Chiritzi Constantin din Constantinopol, care pleacă pentru studii în
străinătate. Constantinopol, aprilie 1724.

[fol. 82r] Συστατικὼν πρὸς τοὺς ἀποδημοῦντες ἐν ἀλλοδαπή.

579
 Τῆς μετριότης ημῶν διὰ τοῦ παρόντος αὐτῆς πατριαρχικοῦ γράμματος δηλοποιεῖ
ὅτι ὁ ἐπιφέρει τὸ παρόν ἡμετέρον πατριαρχικὸν γράμμα εὐγενέστατος κὺρ Ἰωαννάκης,
ὑιὸς τοῦ τιμιωτάτου ἄρχοντος, καὶ προσκυνητοῦ δε ἁγίου Ζωοδόχου Τάφου Κυρίτζη
Κωνσταντίνου, ὑπάρχει ἐκ π<ατ>ρίδος μεν τῆς περιφανοὺς Κωνσταντινουπόλει, γένημα
δὲ καὶ θρέμμα ἔντίμων, συγγενῶν, καὶ εὐσεβῶν γονέων, βουλόμενος δὲ ἀπελθεῖν
φροντιστήρια καὶ ἀκαδημίαι διατελοῦσι κλεῖναι, πρὸς μάθησιν καὶ παιδείαν γλωσσῶν,
καὶ ἐπιστημονικῶν μαθημάτων καὶ τῆς ἰατρικῆς τέχνης. Ἐδεήθη ὅτι τοιοῦτος, καὶ
συστάθη καὶ μαρτυρίας ἐγγράφου παρὰ τῆς ἡμῶν μετριότητος, ὅν τινα τοιοῦτον
παριστῶμεν καὶ μαρτυροῦμεν πᾶσι τοῖς ἐντευξομένοις. Καὶ πρὸς τούτοις ὅτι διατελεῖ
γνήσιον καὶ καθολικὸν τέκνον τῆς Ἁγίας τοῦ Χριστοῦ Ἐκκλησίας, βαπτισθέντα δηλαδὴ
ὀρθοδόξως τη καὶ εὐσεβῶς κατὰ τὸ ἔθος τῆς ἀγίας τοῦ Χ<ριστο>ῦ Ἀνατολικῆς
Ἐκκλησίας, καὶ εὐσεβείᾳ καὶ ὀρθοδοξίᾳ τραφέντα καὶ αὐξηνθέντα, καὶ τοῦτον λέγεσθαι
καὶ γινώσκεσθαι παρὰ πάντων, ὅθεν καὶ εἰς τὴν πατρίδα του ἔνδειξιν ἐξεδόθη αὐτῷ καὶ
τὸ παρὸν ἡμετέρον π<ατρι>αρχικὸν συστατικὸν αὐτοῦ γράμμα.

Ἐν Κωνσταντινουπόλει α ψ κ δ (1724) κατὰ μήνα Ἀπρίλλιον.

4. Ms. gr.B.A.R. 974. Codicele lui Nicolae Caragea.

Paisie Ligaridis, mitropolit al Gazei, către Ioan Cariofil, mare hartofilax. 3 Iulie 1664.
Rânduri autografe ale lui Paisie (post scriptum).

[fol. 18r-19r] Μὲ ἄλλαις μοῦ γραφαῖς σᾶς ἐμὴνυσα πῶς ἐκοιμήθη ὁ [...] καὶ πῶς ἔτζι τοῦ
εὐρεθη, ἐβουλώθῃ, καὶ μόνον ἐκαρτεροῦμεν ἀπ΄ἀυτοῦ ἐπίτροπον εἰς τό τί ποτές, ὡς διὰ
νὰ τὸ κυβερνήσῃ. Κοιτάξε τα τό καλλιώτερον ὅτι ἐγὼ ἔκαμα τὸ ο΄τι ἐμπόρεσα, καὶ εἰς
τὴν ζωὴν του, καὶ εἰς τὴν θάνατόν του. Κοιτάξετε νὰ διαρθρώσετε καὶ τήν δουλιάν μου
ἀπὸ τὸν οἰκονομικόν, διὰ νὰ ευσταθοῦν τὰ κεφάλαια, ἀλλέως νὰ τήν κεκοπιάκατε. Καὶ
ἐγὼ εὐγάζω τό ψαλτικόν α΄ὄταν φανῶ ἐπιστάτης τοῦ Κωνσταντινουπόλεως, ὅτι ο
Ἱεροσολύμων ὅλον τρύζει τά δόντια του, καὶ γυρεύει τὴν προεδρίαν επιπόνως,
ονειροπολῶν να πλουτήσῃ καὶ να δοξασθῃ ὕπερ [...] ἔῤῥωσο.

580
 Ὁσὸς γιὰ την Παίσιος ἰδία χειρός.

[f. 240r-240v] Șerban Cantacuzino, Voievod a toată Ungrovlahia, către Constantin

Rosetti, cupar. August 1688. Îi scrie că nu dorește să se amestece în conflictele dintre
patriarhi.

Ἐντιμότατε καὶ εὐγενέστατε ἄρχων ἐξάδερφε κυρίτζη Κωνσταντίνε κουπάρη, τὴν

σὴν ἐντιμωτάτι ἀκριβῶς καὶ ὁλοψύχως χαιρετοῦμεν, δεόμενος τοῦ Θεοῦ νὰ τὴν ἀπολαύσι
τό παρόν μας ἐν ὑγεία καὶ παντοίᾳ χαρᾷ. Τό τίμιον γράμμα τῆς σῆς ἐντιμότητος λάβομεν
με τοῦς νῦν ἐρχομένους καλαράσι, ἀπὸ τὸ ὁποῖον τὴν ἀγαθὴν αἰ τῆς ὑγεῖαν
πληροφορούμενοι ἐχάρημεν, καὶ τὰ ἐφεξῆς γεγραμμένα λεπτομερῶς ἐννοήσαμεν. Καὶ
περι τοῦ ἀδερφοῦ μας Λωνσταντίνου βο<εβό>δι, ὁποῦ δὲν σᾶς ἁποκρίθῃ οὔτε μὲ τὸν
ἐρχομοὺ τοῦ μικροῦ μπεϊζαντέ, καὶ εὐρίσκεται εἰς δισταγμοὺ περι τούτου λέγων πῶς
ἴσως ἐκείνοι ὁποῦ εἶναι πλησίον μου, να ἐμέτρησαν τὰ πράγματα ἀλλέως ὁποῦ δὲν
ἐκλίνετε εἰς τὴν αἴτησιν τῶν ὅρκων ἐκείνων καὶ δια τοῦτο ἐμπόδισαν εἰς τὸ να σᾶς
γράψῃ. Δὲν λογάζομεν ἄρχων ἐξάδερφε να εἰναι ἡ αἰτία αὔτη, τῆς σιωπῆν του ὁποῦ δὲν
σᾶς ἀποκρίθῃ, ἀλλα περισσότερον μᾶς φαίνεται να εἰναι ἀπὸ ταῖς πολλαῖς φροντίδαις εἰς
ταῖς ὁποῖαις βρίσκεται. Καὶ [...] περιπλεγμένος κατὰ τὸ παρὸν, ἀπο ταῖς ἀκαταστασίαις
τοῦ καιροῦ καθῶς δὲν την λανθάνει, ἀμὴ ὅχι πῶς να εὐρίσκεται με καμίαν ἄμηναν πρὸς
αὐτὴν δὲν το θαῤῥῶ. Περι τῆς εἰρήνης δὲ καὶ ἀκαταστάσεως τῶν προσφιλεστάτων της
ὑιῶν τῶν ἐκεισε κατειγουμένων, ὁποῦ ἔλπίζει νὰ ἔχουν δια τῆς προμηθείας ἡμῶν, καὶ
ἡμεῖς ἒτζι ἐλπίζομεν, νὰ περάσουν εἰρηνικὰ καὶ νὰ ἀναπάυονται εἰς τὲ επιτέσεων. Δια δὲ
τοὺς π<ατ>ριάρχας ὁποῦ σᾶς εἴχαμεν γράψει πῶς δὲν θέλομεν να συγίζομεν τὸν ἐαυτοὺ
μας, με ταῖς ἐδικαῖς των φροντίδαις [...]. Καὶ μᾶς ἐπαινάτε πῶς κάμνουμεν στοχαστῆ καὶ
μάλιστα λέγει πῶς ὅποιος ἐκεῖνος ἥθελε μᾶς παρακϊνήσει εἰς τοῦτο δὲν εἰναι φίλος μας αἰ
ἰσως καὶ ἥθελεν εὐρέθει. Καὶ κανεῖς ὁποῦ να μᾶς παρακινᾷ, δὲν ἥθελε μᾶς καταπείσει
ποτὲ, να κλίνῳμεν εἰς τὰ ἐπειχειρίματα αὐτῶν. Τὴν εὐχὴν τους μόνον θέλομεν, καὶ ἀπὸ
ταῖς συγχυσαῖς των νὰ ἀπἔχομεν. Δια τὸν ὁλίγον τὸπον ὁποῦ ἀγωράσαμεν εἰς τὸ χωρίον
γράφετε πῶς ἔγινε καλὰ ὁποῦ τὸ ἑπείραμεν ἐπειδὶ ἐπλάτυνε τὸ μέρος τοῦ αἰγιαλοῦ, καὶ
γράφετε ἀκόμη ὅτι ἀν ἰσως καὶ ἥθελε πουληθεῖ καὶ τὸ ἀντικρυνόν τοῦ ἐβραίου νὰ τὸ
ἀγωράσῳμεν καὶ ἐκεῖνο. Καὶ όντας εἰς τὸ πλάγι καὶ ὁ Μπεχδεὴ τοῦ ἀνεψιοῦ Μιχαλάκη

581
ἤθελεν τὸ δώσει καὶ αὐτὸς καὶ ἥθελεν γένει πολύ ἐπλωχωριά. Να δώσῃ ὁ Θ<εό>ς ὑγεῖαν
καὶ εἰρήνην, καὶ θέλει γένει καὶ ἐκεῖνο. Ἄς μὴν λείψει ἡ ἐντιμότης του εἰς τὸ να μᾶς
γράφῃ συνεχῶς καὶ να μᾶς φανερώνῃ μάλιστα καὶ τὰ ἐν αυτό συμβεβηκῶτα καλᾶ καὶ να
μᾶσ τα γράφουν καὶ ἄλλοι. Ὅμως θέλομεν να τὰ ἡξευρῳμεν καὶ ἁπὸ τὴν ἐντιμότητός σου
ταῦτα. Κατὰ τὸ παρὸν οἱ δὲ χρόνοι τῆς σῆς ἐντιμ<ότητ>ος εἴσαν πολλοὶ καὶ ἀγαθοὶ.
α χ π η αὐγούστου.
Τὸν ἀνεψιὸν κυρίτζη Σκαρλατάκη ἀκριβῶς χαιρετοῦμεν.

582
 Capitolul 5
ÎNSEMNĂRI DE PE MANUSCRISELE GRECEȘTI ALE B.A.R.

După inspirata formulă a lui Nicolae Iorga Istoria țării, prin cei mici486,
însemnările din cărți vechi și manuscrise au avut rolul lor în completarea istoriei
diferitelor epoci ale Țărilor Române. Prin studiul manuscriselor grecești aparținând
secolelor XVII – XIX din colecția Bibliotecii Academiei Române 487, am identificat un
număr de 281 de însemnări pe care le-am așezat în nouă grupaje, după cum urmează:
„Istorie politică internă”, „Războaie, ocupații străine și năvăliri de pradă”, „Istorie
economică, socială, administrativă și drept”, „Starea timpului și influența sa asupra
agriculturii și a agriculturii”, „Prețul și circulația cărților”, „Proprietari de manuscrise”,
„Incendii”, „Cutremure de pământ”, „Cronici mici și diverse”. Autorii însemnărilor se
gândesc la o anume posteritate: Ca să să știe, că mîna va putrezi, iar slovele să vor
pomeni în veci... Scris-am eu...ca să să știe, că am scris cu mîna de țărână. 488 Am evitat
să facem referire la însemnările privitoare la cei care au redactat manuscrisele (cei mai
mulți copiști sunt și autorii acestor însemnări), deoarece acesta a fost obiectul unui alt
referat. Însemnările în limba română sunt destul de multe și le-am redat întocmai. Pe cele
de limbă greacă le-am redat în original și am dat apoi traducerea în limba română.
Însemnările acestea, nu de puține ori, au rolul de a completa datele și informațiile istorice
din izvoarele documentare și narative ale vremii. 489
Primul grupaj al însemnărilor cuprind date despre evenimente și personalități
care au marcat istoria Țărilor Române: Mihai Racoviță (Ms. gr. 511), Constantin
Mavrocordat490 (Ms. gr. 511), Alexandru Vodă491 (Ms.gr. 154), Nicolae Vodă Caragea492
(Ms. gr.154), Dimitrie Bibescu (Ms.gr.1434), Scarlat Calimachi (Ms.gr.1448), Alexandru

486
„Revista istorică”, VII (1921), nr. 1 – 3, p. 26.
487
C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecești, Institutul de Arte Grafice „CAROL GÖBL”, București
1909.
488
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, Iași, 1975, p.V.
489
Idem.
490
A doua domnie în Țara Românească (1741 – 1744) și a patra domnie (1744 – 1748).
491
Alexandru Ipsilanti, prima domnie în Țara Românească (1774 – 1782).
492
Domn al Țării Românești (1782 – 1783).

583
Constantin Muruz voievod (Ms.gr.1162), Constantin Vodă Hangerli (Ms.gr.1162),
Nicolae Șuțu (Ms.gr.1162).
S-au mazilit mărria sa Mihai Racoviță voevod, care era domnu aici în Țară
Rumânească... este începutul însemnării din Ms. Gr. 511, fila 861r. Mihai Racoviță493
(Cehan) a domnit între anii 1730 – 1744. Însemnarea vorbește despre a doua domnie a
acestui voievod și este deci o informație autentică. Domnia lui Mihai Racoviță a fost
încărcată de îndatoriri fiscale, iar descăpățânarea a fost evitată cu ajutorul celor 1.000 de
pungi de bani plătite de domn.494 Constantin Mavrocordat l-a înlăturat pe rivalul său
Mihail Racoviță de la domnie și s-a înscăunat în aprilie 1744. Peste 3.000 de pungi de
galbeni a cheltuit domnul fanariot pentru a obține tronul. 495 Domnitorul fanariot Mihai
Racoviță are și merite ctitoricești, îngrijindu-se de refacerea bisericii domnești de la
Iași496 și de zidirea din temelii a bisericii din Olănești. 497 Daniile nu au lipsit nici ele din
obiceiul lui Mihai Racoviță, oferind importante sume de bani și obiecte Mănăstirii Sfânta
Ecaterina de la Sinai, Sfântul Pavel din Muntele Athos și școlii monastice care activa în
incinta Mânăstirii Sfântului Ioan Teologul din insula Patmos. 498
Manuscrisul grecesc B.A.R. nr. 10 - pe fața interioară a peretelui499 prim găsim
însemnarea în care sunt menționate numele altor doi oameni de seamă ai perioadei
fanariote: Alexandru Vodă Ipsilanti și Nicolae Vodă Caragea. Cel dintâi a domnit de trei
ori. Însemnarea de pe manuscrisul amintit este tot atât de adevărată ca și cea dintâi. Într-
un decurs de zece zile, 4 - 15 ianuarie, însemnarea menționându-ne data de 12 ianuarie a
anului 1782, Alexandru Ipsilanti, cel care avea să fie renumit în Țările Române pentru
reformele sale, părăsește scaunul de domnitor în locul acestuia venind Nicolae Caragea
(15/26 ianuarie 1782 – 6/17 iulie 1783).

493
Nicolae Iorga, Lupta lui Mihai Racoviță cu boierii rebeli – după un act nou, în „Revista istorică” 7,
1921, pp. 102 – 106.
494
Coordonatori: Acad. Virgil Cândea, Secretar științific: Dr. Constantin Rezachevici, Istoria Românilor,
volumul V, Editura Enciclopedică, București, 2003, pp. 459 – 460.
495
Nicolae Iorga, Știri despre veacul al XVIII – lea în țările noastre după corespondențe diplomatice
străine, 1. 1700 – 1750, București, 1909, pp. 33 – 37 [ex. din AARMSI, sr. 2, t. 32, 1909 – 1910].
496
Mihai Țipău, Domnii fanarioți în Țările Române (1711 – 1821). Mică enciclopedie, Editura Omonia,
București, 2004, p. 138.
497
Mihai Țipău, op.cit, p. 140.
498
Idem, p. 141.
499
Ilie Corfus, op.cit 15.

584
 Personalitatea lui Alexandru Ipsilanti și-a lăsat profund amprenta asupra vieții
social-economice, fiind unul din promotorii mișcării luministe europene. Un om de carte
înconjurat doar de cărturari precum abatele Lionardo Panzini (1775 – 1777), de secretarul
său Stephan Ignaz Raicevich (1775 – 1781), de dascălii de limbi străine cărora le
încredința odraslele pentru a le învăța carte.500 În însemnarea de pe fila 1r a
manuscrisului grecesc 1312 observăm cum o întreagă familie părăsește Țara
Românească. Alexandru Ipsilanti participă activ la semnarea Tratatului de la Kuciuk-
Kainargi dintre Rusia și Imperiul Otoman. De asemenea, contribuie eficient în sectorul
administrativ prin aprobarea unei noi reforme fiscale care reducea unele dări. 501 A fost un
om de cultură cu multe cunoștințe în științele exacte și cunoscător al mai multor limbi
străine, precum franceza, engleza și italiana, mereu interesat de situația culturală în Țările
Române. În acest sens, emite un hrisov pentru reorganizarea Academiei Domnești din
București, ridicând durata cursurilor la doisprezece ani. În fiecare an erau aprobate peste
75 de burse pentru cursanții Academiei. 502 Alexandru Ipsilanti se implică în ajutorarea
mai multor lăcașuri de cult, între care Mănăstirea Sfânta Treime de lângă Veliko Târnovo
şi Mănăstirea Kykkou din Cipru. Alte mănăstiri importante ale ortodoxiei pe care
domnitorul le-a sprijinit financiar au fost cele din Sfântul Munte Athos, anume Sfântul
Pavel, Karakalou, dar şi Ghiromeri din Epir şi Mega Spileon din Peloponez. 503 Data 1818
septembrie 29, duminică la 10 ceasuri și jumătate după toacă. Este vorba de o însemnare
în care este consemnat numele lui Ioan Vodă Caragea (1812–1818), domnul fanariot. El
este recunoscut de istoriografia românească drept autorul așa-zisei „Legiuiri a lui
Caragea”, perioadă de domnie destul de întunecată din cauza birurilor impuse cetățenilor.
Cercetările istoriografice de specialitate confirmă data însemnării mai sus amintite cu
exactitate.504
În vâltoarea evenimentelor istorice ce s-au petrecut mai sunt înserate personalități
ale vieții bisericești din acele vremuri, precum Preasfințitul Mitropolit Neofit al Argeșului
(Ms. Gr. 870), preafericitul Patriarh al Ierusalimului chir Sofronie (Ms. Gr. 1173), clerici

500
Constantin C. Giurescu, Un remarquable prince phanariote: Alexandre Ipsilanti voévode de Valachie et
de Moldavie, în Symposium. I’Époque phanariote, Thessaloniki, 1974, p. 61 – 69.
501
Mihai Țipău, op.cit p. 88.
502
Idem, p. 89.
503
Ibidem, pp. 89 – 90.
504
Coordonatori: Dr. Paul Cernovodeanu, Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, Istoria Românilor, vol. VI,
Academia Română, Editura Enciclopedică, București 2002.

585
aflaţi pe o treaptă bisericească inferioară - preotul și exarhul Mitropoliei Iașului, Mihai
Strilbețchii (Ms. Gr. 1365). Manuscrisul 1173 la fila 2r prezintă însemnarea în care se
vorbește de detronarea (caterisirea?!) patriarhului Teodosie (al Constantinopolului) în
anul 1774, decembrie 24, și alegerea în locul său de către Sinod a lui chir Samuil. Tot
aceeași notiță ne spune mai departe că cel din urmă este înlăturat și ales în locul său
preafericitul Ierusalimului chir Sofronie. Un patriarh al Ierusalimului este așezat în
scaunul Patriarhiei ecumenice, lucru mai rar întâlnit în istoria bisericească. Într-adevăr,
după verificările noastre, indică cu exactitate fețele bisericești. Samuil I Chatzeres a
păstorit într-adevăr Patriarhia de Constantinopol între 1773–1774, urmându-i, după cum
ne spune însemnarea, Sofronie al II-lea, acesta din urmă păstorind între 1774 – 1780. În
lista Patriarhilor de Ierusalim îl găsim întocmai menționat pe Sofronie al V-lea, însă
acesta nu-și termină păstorirea în Țara Sfântă în 1774, ci cu un an mai târziu, conform
izvoarelor istorice. 505 Acesta este doar unul din nenumăratele exemple că aceste
însemnări vin să completeze substanțial tabloul istoriografic.
Manuscrisul grec 1267, la fila 1r., ne oferă însemnarea în care este menționat un
patriarh Silvestru: Tradusă de scriitor dintr-o carte arabă ce s-au tipărit în Eși<i> de
atunci de către un patriarh Silvestru, care au venit și în Țara Românească și care,
primind unirea legii latine, au făcut de s-au unit împreună cu dânsul din Halep peste 20
mii de suflete. Lista patriarhilor tronului apostolic al Sfântului Apostol Marcu, cel al
patriarhiei Alexandriei Egiptului, între anii 1566 – 1590 menționează un anume Silvestru,
însă datele sunt destul de puține pentru a-l putea identifica mult mai clar. Cartea despre
luarea Bizanțului și a tuturor domnilor fanarioți tradusă din limba arabă, nu putea să
treacă decât prin condeiul unui ierarh cunoscător de limbă arabă și apropiat perioadei, în
speță patriarhul Silvestru al Alexandriei Egiptului506, pe care-l identificăm în analele
istoriografiei bisericești. 507
Cu zece ani înaintea trecerii la cele veșnice (1840) a mitropolitului Neofit al Țării
Românești – un iubitor de Biserică și de neam, cărturar în adevăratul sens al cuvântului,
găsim într-o însemnare din manuscrisul grecesc 870, la fila 127v, consemnate

505
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. I, Editura Institutului Biblic și
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2014 (reeditare), pp. 254 - 267.
506
Ibidem.
507
Ibidem.

586
următoarele despre această personalitate marcantă a Bisericii Ortodoxe Române: 1840.
În zece ale aceștii luni (martie), fiind zioa împlinirii la zece ani a întocmirii
Regulamentului508, la 11 ceasuri dimineața s-au adunat la sfânta mitropolie toți d.d.
deputați cinstitei Obșteștii adunare, d.d. ministri mării sale și toată boerimea, unde s-au
făcut Dedeum către prea puternicul Dumnezeu pentru împlinirea acestor zece ani.
Sf(înta) slujbă s-au ținut de prea osf(inția) sa părintele Neofit mitropolitul, precum de
sf(ințiții) părinți episcopii eparhii Argeșului și Buzăului, împreună cu tot clerul
bisericesc, la care a fost față măr(ia) sa prea luminatul nostru domn și d. Dașcov consul
rusăsc ș.c.l.c.l. După sfîrșirea sfintei slujbi.509 În 1818, îl întâlnim pe Neofit ierodiacon,
iar în 1824 ieromonah și arhimandrit, după care, în același an, episcop al Râmnicului.
Între 1829 şi 1833 este locțiitor de mitropolit, iar mitropolit plin este ales în data de 29
iunie 1840. Păstorirea sa este marcată de o activitate culturală și teologică importantă, în
vremea sa fiind ctitorite seminariile din Țara Românească (1836 – 1837). Bursierii de la
Pesta, Atena şi Rusia îi erau recunoscători pentru ajutorul financiar oferit, ei devenind
ulterior profesori de seminar. Tipărirea cărților de slujbă și de învățătură teologică ocupă
un rol important în activitatea misionară a Mitropolitului Neofit. 510
Suirile pe tron precum cea a măriei sale Constantin Voievod Mavrocordat sau a
lui Nicolae Vodă Caragea au fost precedate de maziliri, în primul caz a măriei sale Mihai
Racoviță (Ms. Gr. 511), cum ne spune însemnarea, iar în al doilea caz cea a lui Alexandru
Vodă (Ms. Gr. 154). Lucrarea Prescurtate din Basilicale de sec. XVIII a lui Mihai Fotino
din Hios, ce a aparținut logofătului Dimitrie Bibescu și pe care a primit-o de la
postelnicul Nicolaiche caimacam în Craiova, așa cum menționează însemnarea din Ms.
Gr. 1434 la fila 114v, exista în biblioteca celor mai sus menționați și probabil era și
studiat pe când Craiova trecea printr-un incendiu provocat de Cara Musta în zilele
tiranului Pazmangi pașa de la Dii (Ms. Gr. 1434). Urcările pe tron ale sultanilor Porții
Otomane în secolele XVII și XVIII, aceasta jucând un rol important în politica internă a
Țărilor Române, nu au fost nici ele trecute cu vederea în însemnările identificate de noi:
La 1774 ianuarie 10, ziua vineri, a murit sultanul Mustafa, fiul sultanului Ahmet și, în
aceiași zi, la ceasurile zece, a urcat pe tron fratele acestuia, sultanul Abdul Hamid, care

508
Organic.
509
Ilie Corfus, op. cit., p. 54.
510
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op.cit., p. 80 – 82.

587
se tălmăcește robul slăvitului și, la șaisprezece ale aceleiași luni, cu mare paradă și alai
și-a încins spada la hipodrom (?).
În manuscrisul grecesc 1322, întâlnim însemnarea care ne vorbește despre un
anume Matache Manuil Slăvulescu, alungat de zavergiii lui Tudor, probabil din cauza
etniei sale greceşti. Este vorba de dascălul Matache Manuil Slăvulescu, psaltul Episcopiei
Buzăului, mort la 22 februarie 1838.511
În capitolul al 2-lea Războaie, ocupații străine și năvăliri de pradă, în însemnările
găsite de noi, se vorbeşte succint la Războiul ruso–turc din 1806–1812. Manuscrisul
grec 644, la fila 112r, menționează următoarele: Să (să) știi de cînd au venit moscalii aici
în țara Moldavii umbla veletul 1806, noemvrie 8. Și au șăzut pîră la 1812512. Motivul
diferendului – mazilirea domnilor Țării Românești (C. Ipsilanti) și al Moldovei (Al.
Moruzi) - a fost doar un pretext pentru expansiunea țaristă. Așa cum se arată și în
însemnarea noastră, în anul 1806 exact în luna noiembrie, țarismul recurge la acte
violente de agresiune la adresa Moldovei și Țării Românești, la 24 decembrie 1806,
Poarta considerându-le teritorii „cucerite prin forța armei”. Și în manuscrisul 958 la fila
284r este consemnată aceeași intrare a rușilor în Țara Românească, dar de data aceasta
indicându-se ziua de 1 mai a anului 1828, ca zi a agresiunii, în București. Acesta s-a
considerat a fi fost cel mai lung conflict militar dintre cele două imperii, principalele
motive ale agresiunilor fiind de ordin diplomatic. 513
Alte două însemnări despre războaie sunt cuprinse în manuscrisul grecesc 1153,
la filele 3v și 3r Ele se referă la lupta dintre groful Thökoly și generalul Heissler, în
timpul căreia Heissler a fost învins și luat prizonier. Lupta se petrecea la 11 august 1690
şi era de fapt celebra Bătălie de la Zărnești514 la care a luat parte însuși domnitorul
Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care a fost și strategul întregii lupte. Este o bătălie
dată între Imperiul Habsburgic și cel Otoman în zilele de 11/21 august 1690, după cum
foarte clar ne semnalează și însemnările de care vorbim. După o lungă serie de înfrângeri,

511
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op.cit., p. 79.
512
Ilie Corfus, op. cit.,p. 84.
513
Coordonatori: Dr. Paul Cernovodeanu, Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, Istoria Românilor, Volumul VI,
Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2002, pp. 630 – 632.
514
Constantin Rezachevici, Bătălia de la Zărnești – 1690, reeditare cu contribuția Pr. Ion Andrei Gh.
Țârlescu, Ed. Andreas, București, 2014.

588
care au debutat cu al doilea asediu al Vienei din 1683, aceasta este considerată a fi prima
victorie otomană. 515
Am oferit până acum o serie de lămuriri cu privire la exactitatea însemnărilor
găsite în manuscrisele grecești ale Bibliotecii Academiei Române din secolele XVII-XIX,
prin înseși informațiile acestora care s-au dovedit în marea lor majoritate veridice. Încă o
însemnare din Ms. Gr. 1173 ne spune că la 1774, după o vărsare de sânge de șapte ani
între turci și ruși, între timp s-a făcut pace, cu necinste și pagubă mare pentru otomani.
1774 iulie 15. Este vorba de încheierea Păcii de la Kuciuk-Kainargi (1774), iar domnul
Grigore al III-lea Alexandru Ghica a fost ales domn în Moldova (28 septembrie/9
octombrie 1774 – 1/12 octombrie 1777), la intervenția Rusiei. 516
Deși sumar, evenimentele revoluției de la 1821 nu au fost lăsate să treacă fără să
fie consemnate în manuscrisul grecesc 1075 de diferiți, filele 144v – 145r, după cum
urmează: La 1821 fu o răvoluții în Moldova, făcându-se grecii volintiri, au tăet turcii,
care au fost în Eși și au făcut multe prădăciuni și în urmă au venit în Moldova mari samă
dă oaste turcească dă au ucis pe volintirii greci și pi mulți i-au prins vii și i-au robit.
Înt<ă>i s-au bătut la Sculeni și apoi la mănăstirea Săcului, iar norodul, di frica turcilor,
tot au fugit pe la Sculeni și Țuțora în Basarabia, precum și mitropolitul Veniamin.
Dedesubturile acestei răvoluții, așa cum ne spune însemnarea pe vechiul grai românesc,
au pornit de la boieri ca Barbu Văcărescu, Grigorie Ghica şi Grigore Brâncoveanu, care
își dădeau seama de cutumele sistemului fanariot care afecta atât de mult societatea și
economia Țărilor Române în secolul al XIX-lea. 517 Generalul Alexandru Ipsilanti
constituise deja Eteria în 1814 la Odessa, şi aceasta funcționase și acționase profund în
diaspora grecească. Eteria era condusă mai târziu de Alexandru Ipsilanti. Însă apărătorul
și personajul principal în acțiunea revoluționară din Țara Românească era Tudor
Vladimirescu, care se opunea acțiunilor Eteriei. Acesta se manifesta ca un patriot și era
direct interesat de starea societății în care viețuia. Însemnarea noastră arată situația grea,
de mare panică, prin care trecea Eteria lui Ipsilanti în timpul evenimentelor de la 1821.

515
Coordonatori: Acad. Virgil Cândea, Secretar științific: Dr. Constantin Rezachevici, Istoria Românilor,
Volumul V, Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2003.
516
Coordonatori: Dr. Paul Cernovodeanu, Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, Istoria Românilor, Volumul VI,
Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2002, pp. 472 – 473.
517
Acad. Dan Berindei, Istoria Românilor – Constituirea României Moderne (1821 – 1878), Volumul VII,
Tom. I, Academia Română, București, 2003, p. 22.

589
Refuzul Rusiei de a se alătura pandurilor lui Tudor Vladimirescu și Eteriei a făcut ca
tunurile turcești să se apropie primejdios de București, auzindu-se de la Cățelu.518 După
înlăturarea lui Tudor, prin prinderea sa de către Iordache Olimpiotul în ziua de 21 mai/2
iunie 1821, oastea otomană se apropia rapid de Târgoviște, înfrângându-i pe eteriști la
Mănăstirea Nucet.519 Nici în Oltenia, nici în Moldova, după cum menționează
însemnarea, eteriștii nu au avut sorți de izbândă în luptele cu turcii. Corpul de oaste
turcească, care se bătuse cu grecii cu o lună înainte în Oltenia, își făcea datoria
înfrângându-i pe eteriștii lui Ipsilanti la Drăgășani520 (7/19 iunie 1821). Într-adevăr, din
câte informații ne sunt transmise de izvoarele documentare, confirmând însemnarea în
discuție, lupte crâncene au fost purtate de Eteria grecească la Iași și la Mănăstirea Secu,
unde oastea lui Iordache Olimpiotul și a lui Farmache s-a luptat și a avut un sfârșit mai
mult decât eroic. 521
Poarta Otomană acceptase abolirea regimului fanariot, Rusia fiind cea dintâi care
a luat inițiative concrete în acest sens. 522 Proiectele și memoriile trimise Rusiei în întreaga
perioadă care a urmat Revoluției de la 1821, marea lor majoritate stând la baza alcătuirii
Regulamentelor organice inclusiv cel al Țării Românești523. Acesta era un pachet de legi
absolut necesare privind viața internă românească 524, urmărind accelerarea procesului de
modernizare. În 1829, se întruneau comisiile pentru redactarea proiectelor
Regulamentelor Organice sub generalul Jeltuhin, acestuia succedându-i generalul rus
Pavel Kiseleff525, iar în Moldova sub atenta coordonare a lui Minciaki, vicepreședintele
Divanului din Iași. Din consilii mai făceau parte beizadeaua Nicolae Șuțu și Nicolae

518
Coordonator: Dan Berindei, Istoria Românilor, Volumul VII, Tom. I, Academia Română, București,
2003, p. 44; v. DIR. 1821, 5, p. 298.
519
Idem p. 45.
520
Fotino Ilie, Tudor Vladimirescu și Alexandru Ipsilanti în revoluțiunea din anul 1821, supranumită
Zavera, București, 1874.
521
Bălașa D., Revoluția din 1821 reflectată în însemnările micilor cronicari aflate pe filele unor vechi cărți
românești, în MO 33, 1981, 7 – 9, p. 402 – 408; v și Istoria Românilor, Vol. VI, Academia Română,
Coordonator: Dan Berindei, București, 2003, p. 46.
522
Filitti, Ioan C., Principatele Române de la 1828 la 1834. Ocupația rusă și Regulamentul organic,
București, 1934.
523
Coordonator. Dan Berindei, Istoria Românilor, Volumul VII, Tom. I, Academia Română, București
2003, pp. 83 – 87.
524
În „Gazeta de Transilvania” se preciza următoarele: „Pe când armata rusească la anul 1828 intrase în
principate, proiectul Regulamentului sta gata lucrat printr-o soțietate de boieri, din care, ca începători,
numim pe răposații Golești din Țara Românească, pe prigonitul Tăutu și alții în Moldova” (Anul 1848, 1, p.
367).
525
Bibescu G., Le general Kisseleff et son administration, Paris, 1840.

590
Mavros.526 O însemnare din Ms. Gr. 870, la fila 127v, ne relatează de un Dedeum
(Tedeum), o slujbă religioasă petrecută la ora 11, exact în ziua împlinirii a zece ani de la
întocmirea Regulamentului: 1840. În zece ale aceștii luni (martie), fiind zioa împlinirii la
zece ani a întocmirii Regulamentului527, la 11 ceasuri dimineața s-au adunat la sfânta
mitropolie toți d.d. deputați cinstitei Obșteștii adunare, d.d. miniștri mării sale și toată
boerimea, unde s-au făcut Dedeum către prea puternicul Dumnezeu pentru împlinirea
acestor zece ani. Sf(înta) slujbă s-au ținut de prea osf(inția) sa părintele Neofit
mitropolitul, precum de sf(ințiții) părinți episcopii eparhii Argeșului și Buzăului,
împreună cu tot clerul bisericesc, la care a fost față măr(ia) sa prea luminatul nostru
domn și d. Dașcov consul rusăsc ș.c.l.c.l. După sfîrșirea sfintei slujbi.528
Izvoarele istorice, într-adevăr, ne vorbesc de întocmirea Regulamentelor Organice
în anul 1830 și aplicarea lor începând cu anul 1831. Iată ce spuneau doi importanți
istorici români despre acest Regulament Organic, referindu-se cu precădere la părțile
pozitive ale acestuia: „...Constituie un progres simțitor asupra stării haotice de mai
înainte. Introduce reguli fixe și statornice în locul chibzuirii momentane și a bunului plac,
restrânge arbitrariul, înlocuindu-l cu norme diriguitoare, introduce răspunderea legală în
locul iresponsabilității, pune, pentru prima oară în societatea românească, ideea
interesului public ca ceva superior celui individual...”529. Istoricul Nicolae Iorga vorbește
și el despre modernizarea instituțiilor, dar, totodată, și despre imposibilitatea de aplicare a
legii: „... [Regulamentul] a instalat o administrație destul de complicată ca să permită
toate abuzurile administrației de sistem ruso – francez [...] așternută peste o societate care
era sprijinită pe proprietatea de pământ [...] adunări reprezentative, cu largi atribuții, dar
fără inițiativa legilor, supraveghind de aproape pe un domn cu drept de veto, dar la
dispoziția consulatului rus [...] sub pretextul de a înlătura samavolnicia și tirania ... se
împiedică orice inițiativă [...] și orice spontaneitate ...”.530
Manuscrisul grecesc 109, fila 90r, captează atenția printr-un cântec al domnului
Constantin Bibescu, descendent al familiei Brâncovenilor și frate al fostului domn

526
Regulamentele organice ale Valahiei și Moldovei, ediția P. Negulescu și G. Alexianu, București, 1944.
527
Organic.
528
Ilie Corfus, op. cit. p. 54.
529
A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 11, București, p. 110.
530
N. Iorga, Istoria românilor, 8. Revoluționarii, București, 1938, p. 342; v. și N. Iorga, Studii și
documente cu privire la istoria românilor, 25, București, 1913.

591
Gheorghe Bibescu. Cântecul vorbeşte despre săraca străinătate, despre starea emoțională
încărcată a românilor revoluționari pe perioada războiului Crimeii (1853–1856).
Ocuparea Principatelor Române de către Imperiul Rus în 1853 a condus la atragerea în
bătălie a maselor de români în Crimeea alături de aliați cu Regatul Unit și Franța. 531 În
poezia sa, domnul Constantin Bibescu subliniază că a trebuit ca o mare parte a boierilor
să-și părăsească averile și familiile și să ia drumul Rusiei. 532
Un alt personaj surprins în însemnările noastre este Scarlat Callimachi (1773 –
1821), ca donator al unei cărți: Aceasta carte de rugăcioni au fost dăruita de cătră
Scarlat Callimac voevod părintelui meu, comisul Dimitrie Holban, în exilul de la Brussa
spre suvenire.533 Figura acestuia este legată de o domnie de opt ani a Moldovei, împărțită
în două perioade (1806 – 1807/1812 – 1819).534 Fără să avem date extrem de precise,
acesta ar fi luat parte și la războiul dintre turci și ruși (1828 – 1829), conflict în urma
căruia mulți locuitori ai Țărilor Române au fost nevoiţi să ia drumul exilului după
ocuparea acestora de către trupele rusești în 1828.535 Observăm că domnul Calimah îi
dăruiește chiar o carte de rugăciuni comisului Dimitrie Holban, având nevoie fără
îndoială de aceasta, acolo unde mergea. Scarlat Calimahi este otrăvit în 1821, fiind
considerat aliat al Eteriei și în consecință de partea revoluției grecești, lucru foarte
adevărat. Caimacamii acestuia stăruiau din răsputeri a-l convinge pe Tudor Vladimirescu
ca, în „vâltoarea” revoluției izbucnite, să părăsească împreună cu trupele sale
Bucureștiul: Dacă este o nădejde de îndreptare – scriau ei mitropolitului apoi ea stă
numai în evacuarea imediată din București a tuturor răsculaților. 536 Scarlat Callimachi
se ocupă de reorganizarea administrativă a Moldovei. 537 Dar numele lui este legat în

531
Coordonator: Dan Berindei, Istoria Românilor, Volumul VII, Tom. I, Academia Română, București,
2003, pp. 423 – 425.
532
Ilie Corfus, op. cit, p. 58.
533
Ms Gr. 1448, a treia foaie albă nepaginată de la început, verso; v și Ilie Corfus, Însemnări de demult,
Editura Junimea, București 1975, p. 61.
534
Coordonator: Dan Berindei, Istoria Românilor, Volumul VII, Tom. I, Academia Română, București,
2003, p. 78.
535
Idem pp. 78 – 81.
536
Ilie Corfus, Cronica meșteșugarului Ioan Dobrescu (1802 – 1830), în SAI 8, 1966, p. 351. v și Istoria
Românilor, vol. VII, tom. I, Academia Română, Coordonator: Dan Berindei, București 2003, p. 41; v și
Istoria Românilor, vol. VI, Academia Română, Coordonatori: Dr. Paul Cernovodeanu, Prof. Univ. Dr.
Nicolae Edroiu, Editura Enciclopedică, București, 2002, pp. 498 – 499.
537
Mihai Țipău, op.cit, p.54.

592
principal de redactarea codului civil în limba greacă, cu titlul Politikos Kodix.538
Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” din Muntele Athos se bucură de ajutoarele oferite de
acesta, obștea acestui lăcaș de cult recunoscându-l până astăzi drept noul ctitor al
acestuia. Alte mănăstiri, între care Mega Spileon, dar şi şcolile din insula Andros şi Izmir
fac și ele parte dintre instituțiile pe care marele domn fanariot le-a ajutat cu bani sau
odoare.539
O însemnare din anul 1795 martie 25, consemnată în manuscrisul grecesc 1162
la filele 55r – 56v face referire la o faptă a domnului fanariot Alexandru Moruzi, și
anume, ridicarea la rangul de șetrar și logofăt a unui oarecare slujbaș, căruia nu i se dă
numele: 1795 martie 25 în zioa de Blagoveștenii și de sfintele Florii, duminecă m-au
cinstit măria sa, preaînălțatul nostru domnul Alexandru Constandin Muruz
V<oie>v<od> cu ofichion de haliia vel șătrar și iarăș cu treaba logofețiii al treilea la
Divan.540 Este o însemnare cu valoare istorică, datele fiind corecte. Alexandru Moruzi a
domnit între anii 1792–1796.541 Iată că la un an de la părăsirea scaunului domnesc, are
loc evenimentul de mai sus. Însemnarea mai amintește și de ciuma izbucnită în același an,
dregătorul menționat retrăgându-se de frica molimei la Mănăstirea Jitianu, distanță ca la
un ceas, cum spune el, de Craiova. Și această informație este una veridică și verificată de
noi în izvoarele istorice. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi a fost o perioadă de trei
ani când ciuma a făcut ravagii în Țările Române. 542
Numele domnitorului fanariot Constantin Hangerli apare menționat în trei
însemnări descoperite de noi543, dezvăluindu-ne următoarele despre acest domn fanariot:
1796 dechembrie 10, miercuri, în Divan fiind măria sa preaînălțatul nostru domnu
Alexandru Ipsilant Vodă, m-au orânduit la treaba ce m-au găsit slujind, adică epistat al
logofețiii al treilea de Țara de Jos la Divan domnesc. O altă însemnare arată: 1798 martie
9, măria sa Constandin Vodă Hangerli m-au îmbrăcat cu caftan de haliia vel medelnicer
în Craiova fiind. Cea de a treia însemnare ne dezvăluie următoarele: 1797 noiembrie 22.
Numirea lui Constantin Gheorghe Hangerli. Vestea a sosit la 27 noiembrie, vineri seara

538
Idem, p. 55.
539
Ibidem, p. 56.
540
Ms. Gr. 1162, ff. 55r – 56v.
541
Istoria Românilor, vol. VII, tom. I, pp. 487 – 488.
542
V.A. Urechia, Documente inedite din domnia lui Alexandru Constantin Moruzi (1793 – 1796),
București, 1987, p. 59.
543
Ms. Gr. 1162, ff. 55r – 56v; Ms. Gr. 1162, ff. 55r – 56v.

593
la ceasurile șapte din noapte. Sâmbătă 21 ianuarie 1798, la nouă ceasuri din zi, el a
trecut Dunărea și la 4 ale aceleiași luni a sosit la Văcărești și de acolo, în aceeași zi, la
București, la Curtea de la Sfântul Sava. Analizând firul evenimentelor și al domniilor din
perioada fanariotă, toate cele trei însemnări sunt veridice. Pe Constantin Hangerli îl găsim
într-adevăr domnind în anii menționați de însemnările noastre (1797–1799).544 Hangerli
s-a deosebit pe perioada domniei sale de dările uriașe care apăsau pe umerii populației
pentru a satisface pe deplin poruncile Porții Otomane. Acesta a fost acuzat în nenumărate
rânduri de demnitarii otomani de fraticid cu grupurile de fanarioți din Țările Române ori
de corespondență secretă cu agentul francez Descorches de la Constantinopol. 545 Pentru
aceste fapte trebuia să fie pedepsit cu moartea, iar în cele din urmă a fost mazilit și ucis la
București la 18 februarie 1799.
Anul 1618 din însemnarea identificată în Ms. Gr. 1267 la fila 1r, nu este veridică.
Însemnarea ne vorbește de faptul că manuscrisul 1267 este tradus după o carte arăbească,
care a fost tipărită la Iași de către un patriarh Silvestru. Dacă facem referire la Patriarhul
Silvestru al Antiohiei care a călătorit în Moldova și Țara Românească abia între anii 1735
– 1748, într-adevăr, patriarhul sirian a imprimat în tiparnița Mănăstirii Trei Ierarhi de la
Iași, câteva cărți în limba arabă.546
Ștefan Cantacuzino este amintit în ultima însemnare 547 a capitolului dedicat
politicii interne a Țărilor Române, după cum urmează: La Sibiul Transilvaniei, la anul de
la Hristos 1716, luna februarie 2. Acum la Sighişoara 1783 luna martie 11, când în
Ungrovlahia s-a mutat prea evlaviosul domnitor Ştefan Cantacuzino, sub domnia
agarinilor. Datele cronologice din această însemnare sunt și ele aproximativ exacte, cu
deosebirea că este vorba de luna ianuarie și nu de martie, așa cum ne spune însemnarea.
Totuși, domnitorul Ștefan Cantacuzino este mazilit de turci în anul 1716, fiind înlocuit cu
Mavrocordat. Uciderea lui se petrece în același an. 548

544
Coordonator: Dan Berindei, Istoria Românilor, vol. VII, tom. I, Academia Română, București 2003, p.
41; v și Istoria Românilor, Coordonatori: Dr. Paul Cernovodeanu, Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, vol. VI,
Academia Română, Editura Enciclopedică, București 2002, pp. 488 – 489.
545
N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, adunate, publicate și întovărășite de o prefață de
[…], 2, București, 1903, p. 604.
546
Ioana Feodorov, Tipar pentru creștinii arabi. Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās și Silvestru al Antiohiei,
Muzeul Brăilei, „Carol I”, Editura Istros, Brăila, 2017.
547
Ms. Gr. 1532, f. 57r.
548
Coordonatori: Dr. Paul Cernovodeanu, Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, Istoria Românilor, Volumul VI,
Academia Română, Editura Enciclopedică, București 2002, pp. 443 – 500.

594
 Perioada fanariotă, de aproape un secol (1711/1716 – 1821), care a dominat viața
socială, economică, politică și culturală a Țărilor Române549, întreruptă de Revoluția de la
1821 a lui Tudor Vladimirescu, a fost intens, după cum se observă, oglindită în
însemnările identificate de noi în manuscrisele grecești ale Bibliotecii Academiei
Române. Renumite personalități ale vieții politice din perioada aceasta se regăsesc în
aceste mici cronici și, spre surprinderea noastră, aproape majoritatea redau cu acribie
evenimentele petrecute la aceea vreme. Așa cum subliniam în primele rânduri ale
referatului, oameni politici și de cultură ca Nicolae Vodă Caragea, Constantin
Mavrocordat, Ioan Vodă Caragea, Scarlat Calimah, Alexandru Constantin Moruzi și
Alexandru Vodă Ipsilanti sunt subiectul principal al diferitelor evenimente și întâmpări
redate de însemnările prezentate în această lucrare de noi.
Războaiele, năvălirile de pradă și ocupațiile străine – constuind tema celui de-al
doilea capitol al lucrării noastre - sunt redate de multe ori cu lux de amănunte în
însemnările din manuscrise. Războaiele ruso-turce din diferite perioade cum ar fi cel de
șapte ani (1768-1774) și pacea care a urmat 550 sunt datate cu exactitate de acești
cronicari mici551, după cum îi numește istoricul Nicolae Iorga, dovedindu-se a fi unii
mari. Bătălia de la Zărnești552 al cărei conducător de arme a fost sfântul Constantin
Brâncoveanu, de fapt, singura bătălie pe care acesta a dat-o obținând victoria, este
descrisă de câteva ori, deși fragmentar, de însemnările noastre, nu cu puține amănunte: A
sosit groful Thököly la Bran și a luptat împotriva lui Heissler; și a fost învins Heissler și
a fost luat prizonier și a pierit Teleki, împreună cu Bălăceanu. Thököly a ajuns lângă
Sibiu la 2 septembrie. La scurtă vreme după aceea, a sosit prințul Louis, la 26
septembrie. La scurtă vreme după aceea, a sosit prințul Louis, la 26 septembrie. Și
Thokoly s-a sculat și s-a îndreptat spre Mediaș.553
Istoria economică, socială, administrativă și drept şi Starea timpului și influența
sa asupra agriculturii și pieței sunt două capitole despre care nu am putut spune prea
multe. Însemnările sunt din secolele XVIII și XIX şi, întrucât au găsit în acele însemnări

549
Idem, pp. 443 – 500.
550
Idem, pp. 472 – 473.
551
„Revista istorică”, VII (1921), nr. 1 – 3, p. 26.
552
Constantin Rezachevici, Bătălia de la Zărnești – 1690, reeditare cu contribuția Pr. Ion Andrei Gh.
Țârlescu, Editura Andreas, București, 2014.
553
Ms. Gr. 1153, f. 3v.

595
referiri numai la persoane fără mare importanţă - Maria „slujnica”, Licsandru „vizitiul”,
Ion și Radu, „surugiul”, Stanciu „țiganul”, „bucătarul”, care desigur că vor fi ocupat acele
posturi la curtea domnească – nu am putut găsi alte informaţii despre acestea. 554
Starea timpului și influența sa asupra agriculturii 555 se regăsește în însemnări tot
din secolele XVIII – XIX. Și acestea sunt într-un număr destul de mic și fără să le putem
descoperi o anume relevanță pentru perioadele respective, evenimentele fiind redate
destul de sumar cu trimiteri inexacte.
Capitolul 5 și 6 ale referatului nostru ne introduc în lumea bibliotecilor și
cărturarilor de odinioară și, ca atare, o să le analizăm împreună. Prin aceste două capitole,
care nu de puține ori vor fac atingere chiar la lumea copiștilor deja analizată în capitolele
anterioare din Teza noastră de doctorat, suntem purtați în viața culturală și prin târgul de
preocupări cărturărești ale diferitelor persoane ale secolelor XVI – XIX, mai mult sau mai
puțin importante în acea perioadă. Însemnările identificate de noi în aceste două capitole,
reprezentative spunem noi pentru referatul nostru din punct de vedere al numărului mare
al acestora, sunt în total de 150 adunate laolaltă. În aceste prețioase informații legate de
viața culturală și spirituală a mediului elenistic de acum cinci secole, descoperim
personalități politice, culturale, bisericești, așezăminte monastice renumite ale lumii
ortodoxe, dar și centre culturale, adevărate focare de intelectualitate. Reprezentanţii
acestei elite au vândut, au dăruit, au cumpărat, au deținut sau au mijlocit colecţionarea și
tipărirea unor importante fonduri de manuscrise cu conținut foarte variat. Enumerăm aici
câteva dintre aceste personalități: Anton Pann, Macarie ieromonahul, Iosif Naniescu,
episcopul Chesarie de Buzău, Mihai Racoviță, Mihai Ghica, Grigorie Basarab
Brâncoveanu, Lambros Fotiades Anagnostes, Patriarhul Hrisant al Ierusalimului, Antim
ierom. (Ivireanul?!), Dimitrie Bibescu, Grigorie și Gheorghe Ghica, Nicolae Iorga,
Scarlat Calimah, G.G. Papadopol. Între aşezăminte: Hanul și Biserica Zlătari, Mănăstirea
Simonopetra, Biblioteca Sfântului Mormânt, Meteora, Mănăstirea Dragomirna, Episcopia
de Buzău, Mănăstirea Comana (ctitoria voievodului Vlad Țepeș), Biserica Batiștei,
Mănăstirea Sfântul Gheorghe din București, Mănăstirea Cozia etc.

554
Ilie Corfus, op. cit., p. 138.
555
Ibidem, p. 138.

596
 În Țara Românească și Moldova, după anul 1600, cultura ecleziastică și gândirea
filosofică îi inspiră pe cei mai mulți dintre cărturarii vremii, iar schimbul de cărți,
cumpărarea și vânzarea masivă de manuscrise și formarea unor biblioteci capătă un avânt
deseobit.556 Aici avem în vedere şi rolul bibliotecii de la Academia Domnească şi al
bibliotecii lui Constantin Mavrocordat. Relațiile economice și sociale dintre Țările
Române şi ţările din Balcani și Orientul Apropiat au influențat în perioada fanariotă mult
mai constant și activitățile culturale ale intelectualilor acelor vremuri. 557 La confluența
acestor relații s-a aflat cultura greacă, cu spiritul ei universal, dominând acest spațiu al
Țărilor Române, prin învățați ca Udriște Năsturel, Constantin Cantacuzino, frații Radu și
Șerban Greceanu, instruiți de dascăli români și greci, care au aprins astfel flacăra culturii
grecești, cu apogeul perioada lui Constantin Brâncoveanu și în cea fanariotă.558
Constantin Brâncoveanu și Antim Ivireanul erau susținători și sprijinitori ai tiparului în
Țările Române. Relațiile cu Orientul Apropiat și Occidentul deopotrivă au creat culoarul
ideal pentru ajungerea pe teritoriul Țărilor Române a erudiților. Aceştia aduceau cu ei
manuscrise și cărți valoroase, opere literare cum sunt cele identificate de noi astăzi, care
au pe ele însemnări ce vorbesc tocmai despre aceste fapte culturale. 559
Păturile sociale mijlocii, odată cu întemeierea nucleelor de cultură ca Academiile
Domnești de la București (1688 – 1821) și Iași560 încep să fie, am spune, aproape înțesate
de copiști de cronici, de diverse manuscrise, lucrări literare, scriitori de acte dascăli,
tipografi, formată din laici, dar și din clerici561 care nu o dată, accesând cursurile
focarelor culturale mai sus amintite, interacționând cu străinii profesori greci și elevi care
veneau să predea și să învețe în Țările Române, ajungeau să intre în posesia

556
Ștefan Bârsănescu, Educația, învățământul, gândirea pedagogică din România. Dicționar cronologic,
Editura Enciclopedică, București, 1978.
557
Coordonatori: Acad. Virgil Cândea, Secretar științific: Dr. Constantin Rezachevici, Editura
Enciclopedică, Istoria Românilor, Volumul V, Academia Română București 2003, p. 865.
558
Papacostea V. Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii istorice, ed. de Cornelia Papacostea
– Danielopolu. Studiu de N.Ș. Tanașoca, București, 1983. v și Istoria Românilor, Volumul V, Academia
Română, Coordonatori: Acad. Virgil Cândea, Secretar științific: Dr. Constantin Rezachevici, Editura
Enciclopedică, București, 2003.
559
Radu - Ștefan Vergatti, Cristina-Narcisa Vergatti, Biblioteca Academiei Domnești Brâncovenești, în
volumul: Unchiul și nepotul: Matei Basarab și Constantin Basarab Brâncoveanu. Culegere de studii
coordonată de: Cristina – Narcisa Vergatti – Radu Ștefan Vergatti, Editura Science Press, Baia Mare, 2014,
pp. 385 – 429.
560
Istoria Românilor, pp. 865 – 879.
561
Hurmuzaki Eudoxiu, Iorga N., Documente privitoare la istoria românilor, vol. XIV, partea I, 1320 –
1716, București, 1915.

597
manuscriselor de orice fel, păstrându-le, schimbându-le cu alte lucrări, vânzându-le și
astfel introducându-le într-un circuit pe care l-am identificat și noi în capitolele
referatului nostru ca fiind Proprietari de manuscrise și Prețul și circulația cărților.
Nevoia de interacționare a clasei sociale din secolele XVI-XVIII în special însetate de
cultură, cu centrele culturale existente la vremea aceea, școala de la Sfântul Gheorghe
Vechi562 din a cărei bibliotecă ne-a parvenit un Anastasimatar grecesc păstrat acum în
Biblioteca Academiei Române 563, și Academiile Domnești de mai târziu, nevoia de
completare a necesarului de dascăli și elevi564 cu cei care veneau din Occident în special
din Fanar sau Grecia și aici vorbim de Școala Monastică din Insula Patmos, de care ne-
am ocupat în capitolul Copiști al tezei noastre, a condus inevitabil la formarea
bibliotecilor de regulă particulare și de circulație a manuscriselor și cărților tipărite.
Posesorii565, personalități mai mici sau mai mari a unor astfel de biblioteci, sunt în mod
direct și proprietarii acestora precum și a întreg fondului de carte manuscrisă ori tipărită.
I-am menționat prin intermediul însemnărilor lăsate chiar de ei pe filele manuscriselor
avute în posesie, într-o listă anexată referatului.
Secolele XVII – XIX s-au dovedit a fi perioada cea mai prielnică pentru înflorirea
culturii și educației în Țările Române și Moldova. Personalități ca Șerban Cantacuzino
(1640 – 1688), Constantin Brâncoveanu n.? - 1714), dascăli precum Sevastos Kymenites
(profesor la Constantinopol 1671 – 1682), Gherman Locros (1615? – 1688), Hrisant
Notara Patriarhul Ierusalimului (1675 -1731), un foarte bun organizator al vieții
educaționale și academice, veniți de la Fanar, Ierusalim sau din alte părți pentru a preda
la colegiile și academiile domnești, iar alte ori să dea lecții particulare beizadelelor.
Mediul acesta cărturăresc înfloritor a format și dascăli importanţi: Șerban și Radu
Greceanu (1655/1660 – 1725), Matei Crețulescu, Iordache Crețulescu, Toma și Ștefan
Cantacuzino (cca.1675 – 1716). În perioadele următoare apărea vestitul psalt Macarie
Ieromonahul (1750 – 1836), poetul şi protopsaltul Anton Pann (1796/1798), episcopul

562
Popescu -Teiușanu, Ilie, Istoria învățământului românesc, București, 1971. v. și Istoria Românilor,
Volumul V, Academia Română, Coordonatori: Acad. Virgil Cândea, Secretar științific: Dr. Constantin
Rezachevici, Editura Enciclopedică, București 2003, p. 875.
563
Acestu Anastasimatariu grecesc este al mănăstirii Sf. Gheorghe. Bucureşti, 1834 dec<hem>vr<ie> 25.
(Ms. Gr. 1511, f. 108r).
564
op. cit., pp. 385 – 429.
565
Ms. Gr. 1069, f.25r, Ms. Gr. 1175, f.1r (Mănăstirea Simonopetra), Ms. Gr. 1175, f. 260r, Ms. Gr. 1195,
f. 1r (Grigorie Basarab Brâncoveanu), Ms. Gr. 1270, f. 8v (Patriarhul Hrisant al Ierusalimului) etc.

598
Chesarie al Buzăului (1784 – 1846) cu vestita sa bibliotecă, Mitropolitul Moldovei Iosif
Naniescu (1818 – 1902), a cărui bibliotecă era donată mai târziu Academiei Române. Îl
amintim, desigur, şi pe Nicolae Iorga (1871 – 1940), geniul cărturăresc al românilor
dispunând de un important fond de carte din care societatea românească se adapă și
astăzi. Faptul că la București în sec. al XVII-lea exista un veritabil mediu academic este
confirmat şi de învățatul Alexandru Helladius, în anul 1713, iar interacţiunile aici dintre
elevii şi dascălii români cu cei străini care veneau de la Constantinopol, Patmos şi Halki
au dus la circulaţia intensă a manuscriselor. Câteva însemnări ne arată clar astfel de trasee
și opriri ale cărților: Acest manuscris s-a găsit între cărțile răposatului mitropolit de
Serres Meletie din Silivria, autorul cunoscutului Epistolar Eclesiastic. După moartea
acestuia, manuscrisul s-a găsit la Neofit ierodiaconul Tessaliotul, bursier al răposatului
la Școala Teologică din Halki. Luând de la acesta amintitul manuscris ca să-l citesc și
văzând că aparține bibliotecii Metohului Sfântului Mormânt din Fanar, am refuzat să-l
restitui și de aceea îl trimit preacuviosului și preaînvățatului arhimandrit d. Gherman
Apostolatos, epitropul patriarhului Ierusalimului, ca să-l depună la numita bibliotecă. La
Școala Teologică din Halki, 7 august 1891. Directorul Școlii Teologice, arhimandrit G.
Gregoras.566 Principele Constantin Brâncoveanu trimitea tineri la studii cu burse, mai
ales la Padova. 567 Damian Palade și Gheorghe, fiii căpitanului Nicolae, dar şi Gheorghe
Hypomenes, care mai târziu revenea ca profesor la Academia Domnească din București,
iată doar câţiva bursieri ai Țărilor Române în Italia.568
La 1707, printre bursierii Academiei Domnești „Sfântul Sava” se aflau și bursieri
trimiși de cancelarul Rusiei, Feodor Aleksandrovici Golovin (1650 – 1706). Cursurile
destinate acestora urmăreau pregătirea lor în limba greacă. Aceste interacționări culturale
dintre centrele culturale Sud-Est europene și Vestice, schimburile de studenți și în același
timp de experiență au condus în mod inevitabil la circulația cărților, a influențelor
culturale, la formarea bibliotecilor nu doar personale, ci şi publice, cum era cazul

566
Ms. Gr. 1287, f. 2v.
567
A. Pippidi, Putere și cultură în epoca lui Brâncoveanu, în AIIAI, 25, 1988, 2, p. 361 – 367.
568
Ibidem.

599
Academiilor Domnești.569,Aspectele acestea le-am subliniat și în capitolul tezei noastre
Copiști de manuscrise grecești.
Dintr-o însemnare aflată pe manuscrisul grecesc 958, la filele 1 – 70, aflăm că o
antologie muzicală pleacă din București la Buzău și se întoarce prin alt proprietar. Primul
proprietar, din câte ne dezvăluie însemnarea, este vestitul cărturar Macarie Ieromonahul
(1770–1836) și protopsaltul. Al doilea este binecunoscutul compozitor şi poet Anton
Pann, însemnarea dezvăluind și faptul că s-a semnat în clipele de odihnă, când aștepta
corectura unei cărți. După Anton Pann, cel care a deținut manuscrisul pentru a-l copia sau
a-l folosi ca material bibliografic, a urmat ca proprietar cărturarul Iosif Naniescu,
ierodiaconul episcopului de Buzău fiind și cel din urmă care și-a așezat semnătura pe
filele îngălbenite ale manuscrisului. 570 Macarie și Anton Pann au fost unii dintre cei mai
desăvârșiți cărturari și cunoscători de muzică psaltică. Au fost nu doar proprietari de
manuscrise și biblioteci, ci și scriitori, aportul lor în muzica bisericească românească
fiind unul de amploare.571
Biblioteci vestite în manuscrise și, totodată, proprietare ale unor valori culturale
moștenite de-a lungul secolelor au fost și cele de la Muntele Athos.572 Manuscrisul
grecesc 1181 din colecția B.A.R., în însemnarea de la fila 102r, identificată de noi, spune
foarte clar că a fost copiat în biblioteca Mănăstirii Marea Lavră573 a Sfântului Munte
Athos, la anul 1787. Potrivit izvoarelor istorice, Mănăstirea Marea Lavră este
deținătoarea uneia din cele mai bogate biblioteci din Muntele Athos și, în același timp,
supraveghetoarea nevoilor monastice a Schitului românesc Prodromu 574 din același
munte. Relațiile româno-athonite de-a lungul veacurilor, acest coridor cultural

569
Camariano – Cioran, Ariadna, Academiile domnești din București și Iași, București, 1971 – Les
Acadèmies princières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Thessaliniki, 1974.
570
Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei Române, 1979.
571
Nicolae Iorga, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, ediția a II-a, revăzută și
adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929; v. și Arhim. Veniamin Micle, Ierom.
Macarie, tipograf roman (1508 – 1512), Editura Mănăstirea Bistrița Olteană, 2008.
572
Pr. Dr. Ioan Moldoveanu, Contribuții la istoria relațiilor Țărilor Române cu Muntele Athos (1650 –
1863). În întâmpinarea a 1045 de ani de la fondarea Muntelui Athos (963 – 2008), Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007.
573
Idem, pp. 95 – 102.
574
Gherasim Smyrnakis, Το Ἅγιον Όρος δια μέσου των αιῴνων (Muntele Athos de-a lungul veacurilor),
Tesalonic, 1971; v. și Pr. Dr. Ioan Moldoveanu, Prezența românească la Muntele Athos, în Contribuții la
istoria relațiilor Țărilor Române cu Muntele Athos (1650 – 1863). În întâmpinarea a 1045 de ani de la
fondarea Muntelui Athos (963 – 2008), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 2007, pp. 268 – 277.

600
Constantinopol – Patmos – Grecia – Athos – Țările Române, nu exclude ca și alte
manuscrise să fi fost copiate tot în scriptoriile și bibliotecile acestui vechi așezământ
monastic. Un alt manuscris din biblioteca mănăstirii amintite conţine o însemnare făcută
de copistul fiind Manuil Ghedeon: Aceste două scrisori s-au copiat de pe un manuscris al
Marii Lavre de la Sf. Munte. Conform cu originalul. Manuil Ghedeon, însemnare de pe
manuscrisul grec B.A.R. 1531, fila 182r.
O altă bibliotecă cu manuscrise și cărți vechi, din câte observăm într-o însemnare
a Ms. grec 1545, f. 346v, aparținea unei familii din insula grecească Hios, în consecință o
considerăm bibliotecă particulară. Tot istoriograful Manuil Ghedeon este cel care copiază
de data aceasta un manuscris întreg și subliniază conformitatea textului cu originalul
folosit la transcriere. Chiar dacă manuscrisele aflate în discuție aparținând B.A.R., nu au
provenit direct din bibliotecile mai sus menționate, ci doar au fost copiate acolo, totuși,
aceste informații ne vorbesc despre situația proprietarilor de biblioteci de acum două sau
trei veacuri.
Circulația cărții manuscrise sau tipărite, precum și transportul spre biblioteca
destinatar trebuia să se realizeze în maximă siguranță, mai ales când valoarea cărții era
una mare. Relațiile bune dintre Țările Române și Orientul Mijlociu Ortodox precum și
închinarea Mănăstirii Văcărești575 Patriarhiei Ierusalimului de către egumenii greci, încă
de la primul ctitor, a făcut ca manuscrise și cărți care au aparținut chiar bibliotecii
mănăstirii înființate de Constantin Mavrocordat576, să plece din biblioteca mănăstirii în
biblioteca Patriarhiei amintite. De multe ori egumenii transportau manuscrisele. În cazul
nostru, se numea Modest. Însemnarea din Ms. grec 1267 la fila 3r–v ne expune foarte clar
cum s-au petrecut lucrurile: Această cronologie anonimă mi-a dat-o Hagi Marchetatos
Cretanul, care m-a asigurat că el însuși a avut cândva o carte bisericească arabă577,
tipărită cu litere arabe în Iașii Moldovei împotriva catolicilor, alcătuită de patriarhul

575
Construită între 1716 de Nicolae Mavrocordat și terminată în 1736. Demolată în 1986 la ordinul lui
Nicolae Ceaușescu. v. și Octavian-Dumitru Marinescu: Mănăstirea Văcărești din București, de la origini
până astăzi, Editura Basilica, București, 2012, p. 504.
576
Mihordea V, Biblioteca domnească a Mavrocordaților, Monitorul official și imprimeriile statului,
Imprimeria Națională, București, 1940; v. și Dima-Drăgan, C., Biblioteci umaniste românești, București,
Editura Litera, 1974.
577
V. Dan Simonescu, Cărți arabe tipărite de români în secolul al XVIII-lea (1701-1747), BOR, 82, 1964,
5 – 6, pp. 524 – 561.

601
Silvestru, al Ierusalimului578, în urmă cu una sută patruzeci de ani, despre neînțelegerea
iscată la Alep în legătură cu catolicii. Care Silvestru venind în Țara Românească, apoi în
Moldova, a tipărit amintita carte, pe care chir Hagi Marchetatos a trimis-o din București
la Ierusalim, prin intermediul lui Modest, egumenul mănăstirii Văcărești din Țara
Românească, în 1835. Identificăm aici doi proprietari importanți de biblioteci:
Mănăstirea Văcărești și Patriarhia de Ierusalim, care, probabil, în baza relațiilor
ecleziastice, au avut întotdeauna schumburi şi împrumuturi de carte.579
În anul 1840, Mihail Ghica, ministrul de Interne, conform unei alte însemnări
identificate de noi580, primește o donație de carte. Nu întâmplător ministrul Ghica este
legat de o astfel de donație primită. Chiar dacă în perioada 1840 – 1841 se ducea o luptă
de îndepărtare a inflenţei grecești581, cultura românească trăia din plin beneficiile
publicării multor dicționare, manuale, gramatici, iar colecționarii de cărți și manuscrise se
înmulţeau, la fel şi bibliotecile umaniste particulare. Mihail Ghica era un mare
colecţionar şi propietarul unei vaste biblioteci, alăturându-se stradaniilor depuse de
colecţionarii Nicolae Mavros, Gheorghe Ventura și Teodor Balș în achiziționarea unor
cărți și manuscrise valoroase, iar prezenţa manuscrisului grecesc arată că el deţinea
inclusiv manuscrise grecești.582
Schimburile culturale și relațiile politico-economice ale secolelor XVII–XIX,
înființarea Academiilor Domnești de la București583 și Iași, precum și dorința arzătoare a
familiilor de boieri ca odraslele lor să aibă parte de învățătură aleasă și în același timp
pătrunderea limbii și culturii elene în sistemul educațional au fost factori au condus la
venirea unor cărturari de excepție în Țările Române. între aceştia se afla şi Lambros
Fotiadis (1752–1805, București).584 O însemnare din Ms. Gr. 1226 B.A.R., fila 1r, ni-l
descoperă pe Lambros Fotiades ca anagnost (citeț bisericesc) și proprietar de cărți.

578
De fapt patriarh al Antiohiei, Silvestru Cipriotul (1724 – 1766) fiind ultimul prelate al acestui scaun care
a vizitat Țările Române. Convertirea este reală dar numărul celor convertiți este exagerat (cf. V. Radu,
Mănăstirea Sfântul Spiridon și patriarhul Silvestru al Antiohiei, RIR, III, 1933, pp. 11 – 31).
579
Dima-Drăgan, C., Biblioteci umaniste românești, București, Editura Litera, 1974.
580
Ms. Gr. 1432, f. 1r
581
Coordonator: Dan Berindei, Istoria Românilor, Volumul VII, Tom. I, Academia Română, București
2003, p. 337.
582
Idem p. 349.
583
Camariano-Cioran, Ariadna, Academiile domnești din București și Iași, București, 1971 – Les
Acadèmies princières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Thessaliniki, 1974.
584
Elena Lazăr, Cărturari greci în Țările Române (secolele XIV – XIX). Dicționar biographic, Editura
Omonia, București, 2009, pp. 84 – 86.

602
Cărturarul grec venea din Epir. Ajungând în Principatele Române la 1776, a fost o vreme
profesor particular, dovedindu-se de-a lungul timpului un autodidact. În 1796, domnul
Alexandru Moruzi, alt colecționar de cărți, cu o bogată bibliotecă, îl numește la cârma
Academiei Domnești din București, școala greacă ajungând la o adevărată înflorire din
punct de vedere cultural și educațional. 585 A fost perioada când elevul său strălucit
Panagiotis Kodrikas586 afirmă cu tărie că Academia a ajuns la rangul unei academii
asemănătoare celei a lui Platon. Lambros Fotiades, colecționar important de manuscrise
și cărți vechi, după cum observăm, cu o bibliotecă vastă, trecând prin stadiile de inovator
al unor metode filologice în predarea scriitorilor Antichității (metoda „monolectică”),
după ce introduce manualul lui Evghenie Voulgaris în predarea Logicii, influențat direct
de dascălul său Neofytos Kafsokalyvitis, este unul dintre cei mai luminați greci care au
susținut studierea limbii latine și a filologiei grecești la nivel academic. Biblioteca, din
care cu siguranță făcea parte și manuscrisul mai sus menționat din B.A.R., a fost salvată
azi în parte. Bolnav fiind, se stinge din viață încă foarte tânăr. 587
Biblioteca Academiei Române deține și manuscrise ce au aparținut vestitului
cărturar și organizator al bibliotecii și sistemului educațional al Academiei Domnești de
la București, Hrisant Notara (1675/1663–1731 Ierusalim).588 Este vorba de manuscrisul
grecesc 1270, în care la fila 8v întâlnim următoarea însemnare autograf: Din
miscelaneele patriarhului Hrisant al Ierusalimului. Provenind din Corint, cel dintâi
bursier al lui Constantin Brâncoveanu la Padova, viitorul Patriarh al Ierusalimului își
desăvârșește studiile de filosofie și filologie și le continuă pe cele de matematică și
astronomie la Paris. În Țările Române este profesorul copiilor lui Alexandru
Mavrocordat, la București, iar ca patriarh al Ierusalimului, între 1707 și 1731, apără cu
înflăcărare drepturile Bisericii Ortodoxe. Întreţine relații foarte strânse cu Țările Române
şi se dovedește unul dintre personajele principale în organizarea celor două academii
domnești de la Iași și București589. Activitatea cărturărească a acestuia și întreținerea

585
Idem p. 85; v și Fotiades Lambros, Discursuri, în Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, București, 1913.
586
Dapontes Kaisarios, Catalog istoric important al grecilor care s-au distins în timpul nostru 1700 –
1784, editat de C. Erbiceanu în Cronicari greci cari au scris despre români în epoca fanariotă, București,
1888.
587
op. cit., p. 85.
588
Ibidem pp. 170 – 172.
589
Camariano – Cioran, Ariadna, Academiile domnești din București și Iași, București, 1971 – Les
Acadèmies princières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Thessaliniki, 1974.

603
nivelului cultural foarte ridicat prin înființarea de biblioteci mănăstirești și implicit pe cea
de la Academia din București au fost principalele fapte semnificative din viața acestui
mare om de cultură și civilizație elenă. De la el, pe lângă alte scrieri importante ale
secolului al XVIII-lea, a rămas și un volum impresionant de predici publicate postum de
Meletios la București. Se numără printre principalii reprezentanți ai umanismului religios
de secol XVIII.590
Capitolele VII și VIII din referatul tezei noastre de doctorat fac referire la
dezastrele și calamitățile ce au avut loc și au marcat viața populației țării noastre şi le
găsim însemnate pe diverse manuscrise. În secolul XIX, o însemnare din manuscrisul
grecesc 913 B.A.R., ne prezintă cum în luna februarie, în ziua de 19, localitatea Târgul
Frumos este cuprins de foc și distrus în totalitate, așa cum de fapt se și amintește: Să să
știe de cînd au arsu Tîrgul Frumos în luna lui fevruari în 19 zili și s-o aprins la 9 ceasuri
și o ars 6 ceasuri și tot s-o topit [...].591 O altă însemnare din Ms. Gr. B.A.R. 1434, la fila
114v, ne amintește de un incendiu petrecut în orașul Craiova. Din nefericire, nu am găsit
surse documentare despre aceste două incendii, deși ele, din câte observăm au rămas în
conștiința colectivă, fiind înregistrate pe manuscrise și cărți vechi.
Doar nouă însemnări au fost identificate de noi fiind consemnate în manuscrisele
grecești ale Bibliotecii Academiei Române fără a fi identificate și în izvoarele
documentare. Singura însemnare despre care credem că ar fi vorba în izvoarele istorice,
deși o spunem cu destul de multă reținere, neavând date mult mai exacte, este cea
consemnată în manuscrisul grecesc 1501, la fila 196 v, și care credem că face referire la
marele cutremur al secolului din XIX-lea (1838), așa cum îl numesc cercetătorii. 592
Redăm în întregime nota: Am însemnat ca să să pomenească de cutremurul carele au fost
groaznic în luna lui ghenar leat 1838, în unsprezece zile, într-o marți spre miercuri la
patru ceasuri din noapte. Și s-au fărîmat și au căzut ziduri și case și biserici și hanul lui
Sfîntului Gheorghe cel Nou. Și au ținut numai o jumătate(e) sfert de ceas, iar de ținea
mai mult, era să fie mare prăpastie. Și era mari eresuri în lume în multe izvodiri pă

590
Antologie de literatură greacă din Principatele Române, ediție bilingvă, notă asupra ediției, prolog,
antologare și texte de Lia Brad Chisacof, București, 2003.
591
Ms. Gr. 913, f. 212r; Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București, 1975, p. 236.
592
Idem p. 275.

604
atunci. Documentele593 ne vorbesc de un cutremur mare (groaznic) care a avut loc exact
în anul 1838, menționat de însemnarea noastră, și în timpul căruia au fost afectate mai
multe clădiri importante ale Bucureștiului, cum ar fi hanul Sfântul Gheorghe, dependință
a mănăstirii cu același nume, și turnul Colții cu spitalul594, astăzi monumente istorice
însemnate ale Bucureștiului. Observăm că seismul s-a produs noaptea la ora patru, a durat
un sfert de ceas, cum ne spune însemnarea, destul de mare pentru a produce pagube
materiale considerabile orașului.
În ultimul capitol tratat de noi sub titlul Cronici diverse, diverse dar şi mici, am
identificat o varietate largă de evenimente din viața individului din secolele XVII – XIX.
Dintre acestea enumerăm câteva: călătorii și mutări dintr-o localitate în alta sau dintr-o
țară în alta, molipsirea de holeră, lecțiile de pictură, gramatică și literatură. În privinţa
lecţiilor, subliniem însemnarea de pe Ms. Gr. 1172, fila 1r, făcută când cărturarul și
profesorul strălucit Constantin Vardalahos (1755 – 1830) din Insula Hios595, alcătuia, așa
cum menționează însemnarea, primele schițe ale lecțiilor pentru copii, pe care le oferea
spre prietenie unui anume Gheorghe Paapa din Brașov, în anul 1824, la trei ani de la
desființarea Academiei Domnești de la București. La 1800, se stabilea în București, iar
după perioada înfloritoare a Academiei Domnești de aici, el devenea și dascăl particular
al multor fii de boieri şi ai copiilor lui Ioan Caragea. Izvoarele istorice nu clarifică dacă el
folosea manuale proprii, dar însemnarea noastră ne dovedește exact acest lucru, că este
autor a două manuale de gramatică grecească. Este profesorul și directorul cu cea mai
lungă activitate pedagogică al Academiei Domnești din Țările Române, peste 12 ani, și
ultimul director al acestei prestigioase instituții. Însemnarea ne oferă două informații
prețioase: prima este rămânerea acestui cărturar în Țările Române chiar și după
desființarea Academiei, iar a doua este că era autor de manuale, cum este şi manuscrisul
despre care vorbim. Însemnarea mai atestă încă un izvor documentar legat de acest
cărturar, și anume, că între anii 1821–1825, se dedică scrisului la Brașov, acolo unde
redactează şi o Enciclopedie școlară. Prin urmare, în anul 1824 Vardalah se întâlneşte cu
Gheorghe Paapa, proprietarul manuscrisului, şi, datorită unei posibile revederi, cărturarul

593
Aurora Ilieș, Biserica Mănăstirii Colțea, Editura Meridiane, București, 1969 (31 pagini + ilustrații).
594
I. Ionașcu, Documente bucureștene privitoare la proprietățile mănăstirii Colțea, Fundația Regele Carol
I, București, 1941 (444 pagini + 11 ilustrații).
595
op. cit., pp. 198 – 200.

605
îi dăruiește valorosul manual cu schițe ale lecțiilor pentru copii acestuia. O însemnare din
Ms. Gr. B.A.R. 1172, la fila1r, ne vorbește inedit despre moartea cărturarului Vardalah şi
despre pierderea unor lucrări şi ale unei bune părţi din biblioteca lui în apele unui râu,
probabil Dunărea: Mergând în Grecia, nefericitul dascăl Vardalah s-a înecat și probabil
și toate cărțile lui împreună cu scrierea de față, pe care avea de gând, mergând în
Grecia, să o tipărească, să se fi înecat împreună cu celelalte.
Alte însemnări identificate de noi și clasificate în capitolul Cronici diverse sunt
legate de primele lecții ale unora în pictură, gramatică şi literatură. Evenimente
importante din viața individului de secol XVII – XIX mai erau hirotoniile întru diacon şi
preot, dar şi tunderile în monahism: 1751 aprilie 2. Eu Paisie am fost făcut ierodiacon la
Mamoli, unde au slujit doi arhierei: Grigorie de Evrip și chir Antim de Mitilene, unchiul
meu. Și să fie spre amintire.596 Sfârșitul lecturii anumitor cărți, al căror text l-au
impresionat pe cititor, a fost consemnat și el ca un moment important din viața sa, aşa
cum este următoarea însemnare din Ms. Gr. B.A.R. 1260, f. 1r.: Manuscris fără a să zice
de cine este scris. Se tratează de Lycurg către atinei. Întoarce foaia și vei vedea ceia ce
se tratează. S-au cetit de mine, maior D. Pappasoglu. <1>857 ghenarie 7.

CONCLUZII

Manuscrisele grecești ale Bibliotecii Academiei Române sunt foarte importante în

ceea ce privește informațiile cu privire la secolele XVII – XIX. Perioada fanariotă, cu
reprezentanți de seamă precum Constantin Mavrocordat, Dimitrie Bibescu, Scarlat
Calimachi şi Nicolae Șuțu, se oglindește destul de clar în însemnările identificate de noi
pe diferite manuscrise. Informațiile bogate în amănunte referitoare la maziliri, asasinate,
intrigi, comploturi ori fapte de corupție atestă cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga care
îi consideră pe cei care le-au consemnat nişte mici cronicari. În aceste însemnări de pe
manuscrise sunt prezente şi unele fețe bisericești, cum sunt Mitropolitul Neofit al Țării
Românești sau Hrisant Patriarhul Ierusalimului. Acesta din urmă deţinea o celebră
bibliotecă din care împrumuta sau dăruia manuscrise bibliotecii de la Academia
Domnească din București. Instalările de episcop și hirotoniile sunt și acestea presărate

596
Ms. Gr. B.A.R 1209, f. 25r.

606
printre faptele cărturărești ale Bisericii. Anul 1821 este amintit în însemnări, fiind unul
important pentru libertatea poporului elen, ale cărui prime mișcări au debutat cu
organizarea Eteriei de către Alexandru Ipsilanti, eroul român Tudor Vladimirescu, fiind şi
el strâns legat de evenimentele acelui an. Însemnările legate de viața agricolă, starea
vremii sau cataclisme ce au avut loc în secolele amintite în Ţările Române au rămas şi ele
în însemnările pe manuscrise şi se păstrează până azi în Biblioteca Academiei Române.
Bucuria și tristețea din sufletul românilor și grecilor minoritari ce conviețuiau aici cândva
sunt redate şi ele în însemnările ce amintesc botezul, căsătoria, moartea.
Nu ne rămâne decât să continuăm studiul acestor informații absolute
indispensabile cercetătorilor pentru a stabili și mai exact contextul în care au fost scrise și
datele istorice.

607
 Anexă. Lista însemnărilor cronologic 597

597
Au fost consultate următoarele cataloage de manuscrise grecești și lucrări: Constantin Litzica, Catalogul
manuscriptelor grecești, 2 vol., București, 1909 – 1940 (Biblioteca Academiei Române). I: Întocmit de
Constantin Litzica cu 15 stampe facsimile, 1909 și II: Întocmit de Nestor Camariano, 1940.; Nestor
Camariano, Catalogul manuscriselor grecești, vol. II, Monitorul oficial și imprimeriile statului –
Imprimeria Națională, București, 1940.; Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca
Academiei Române, vol. III, partea I. Ediție îngrijită de Emanuela Popescu Mihuț și Tudor Teoteoi, Editura
Omonia, București, 2004.; Mihai Caratașu, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei
Române, vol. IV, ediție îngrijită de Ion-Andrei Țârlescu (în lucru).; Ilie Corfus, Însemnări de demult,
Editura Junimea, București 1975. Așa cum subliniază și Ilie Corfus în lucrarea menționată de noi mai sus,
„Însemnările sunt culese din manuscrisele și cărțile românești vechi din Biblioteca Academiei Republicii
Socialiste România.

608
1. Istorie politică internă

Sec. XVII

1.

Cu ano 1618. De la acest an începe scriitoru a descri pe toți câți au ocupat posturi mari în
Imperiu Otoman. Dupe luarea Bizanțului, adică descriind viața tutulor domnilor fanarioți
ce de atunci le duc este posturi mari supt Imperiul Otoman s-au orânduit și în Țara
Românească și Moldova domni. Tradusă de scriitor dintr-o carte arabă ce s-au tipărit în
Eși<i> de atunci de către un patriarh Silvestru, care au venit și în Țara Românească și
care, primind unirea legii latine, au făcut de s-au unit împreună cu dânsul din Halep peste
20 mii de suflete. S-au cetit de mine maior D. Papasoglu.
Ms. Gr. 1267, f. 1r

Sec. XVIII

1.

S-au mazilit măriia sa Mihai Racoviță voevod, care era domnu aici în Țară
Rumânească598, ș-au venit domnu măriia sa Costandin voevod Mavrocordat599. Și pentru
ca să să știe, am însemnat aici într-această carte, mai 8 d(ni), l(eat) 7252 (1744). Ori cînd
va veni acel om, să fie neoprit de la casa noastră, pentru că mult bine ne-a prinsu el noaă.
[Ms. Gr. 511, p. 861]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 6.

2.

1773 νοεμβρίου 1ς, ἐξώσθη τοῦ θρόνου ὁ πατριάρχης Θεοδόσιος καὶ εἰς τὰς δεκαεπτὰ
τοῦ αὐτοῦ, ἡμέρᾳ κυριακῇ, ἐψηφίσθη παρά τε τῆς συνόδου καὶ τοῦ ντοβλετίου ὅλου, ὁ

598
A doua domnie în Țara Românească (1741 – 1744).
599
A patra domnie în Țara Românească (1744 – 1748).

609
κῦρ Σαμουὴλ καὶ εἰς τὰς δώδεκα ὥρας τῆς αὐτῆς ἡμέρας ἐκίνησε διὰ νὰ φορέσῃ καυτὰν
καὶ εἰς τὰς τρεῖς ὥρας τῆς νυκτὸς ἐπανέκαμψεν εἰς τὸ πατριαρχεῖον <La 1773 noiembrie
15 a fost detronat patriarhul Teodosie și la șaptesprezece ale aceleiași luni, ziua duminică,
a fost ales de către sinod și întregul Devlet, chir Samuil și, la ceasurile douăsprezece ale
aceleiași zile, s-a dus să îmbrace caftan și, la ceasurile trei din noapte, s-a înapoiat la
patriarhie>.
Ms. Gr. 1173, f. 2r

3.

1774 Ἰαννουαρίου ι, ἡμέρα παρασκευῆ, ἀπέθανε ὁ σουλτὰν Μουσταφᾶς, υἱὸς τοῦ

σουλτὰν Ἀχμέτη καὶ τῇ αὐτῇ ἡμέρα εἰς τὰς δέκα ὥρας, ἐκάθησεν εἰς τὸν θρόνον ὁ
αὐτάδελφος αὐτοῦ σουλτὰν Ἀπτοὺλ Χαμίτ, ὅσπερ ἑρμηνεύεται δοῦλος τοῦ
δεδοξασμενου καὶ εἰς τὰς δεκαέξ τοῦ αὐτοῦ μὲ μεγάλην παράταξιν καὶ δορυφοριαν
ἐζωσθη τὸ σπαθιόν εἰς τὸ ἵπ... <La 1774 ianuarie 10, ziua vineri, a murit sultanul
Mustafa, fiul sultanului Ahmet și, în aceiași zi, la ceasurile zece, a urcat pe tron fratele
acestuia, sultanul Abdul Hamid, care se tălmăcește robul slăvitului și, la șaisprezece ale
aceleiași luni, cu mare paradă și alai și-a încins spada la hipodrom (?)>.
Ms. Gr. 1173, f. 1v

4.

1774 - δεκεμβρίου - 24 - μετὰ τὴν λειτουργίαν ἐξώσθη τοῦ οἰκουμενικοῦ θρόνου ὁ κῦρ
Σαμουὴλ καὶ διὰ κανονικῶν ψήφων, ἐψηφίσθη ὁ μακαριώτατος Ἱεροσολύμων κῦρ
Σωφρόνιος, ἀνὴρ ἁγιώτατος καὶ πολὺς ἐν σοφίᾳ καὶ φρονήσει καὶ τῇ ἡμέρᾳ τῶν
Χριστουγέννων ἐφόρεσε καυτάν, εἰς τὰς 9 ὥρας τῆς ἡμέρας <La 1774 decembrie 24,
după liturghie, a fost înlăturat de pe tronul ecumenic chir Samuil și, prin vot canonic, a
fost ales preafericitul Ierusalimului chir Sofronie, bărbat foarte sfânt și plin de
înțelepciune și cumpătare și, în ziua de Crăciun, a îmbrăcat caftan, la ceasurile 9 din zi>.
Ms. Gr. 1173, f. 2r

610
 5.

1774 σεπτεμβρίου 15, ἡμέρας δευτέρα, ὥρα ἕκτη ἐφόρεσεν ὁ δραγουμάνος Ἀλέκος
Καβάδι διά τήν αὐθεντείας τῆς Βλαχίας καὶ ἔγινεν αὐθέντης μετὰ ταῖς ἀγάπαις ὁποῦ
ἔγιναν ὓστερα ἀπὸ τὸν ἑπτά χρονοπόλεμον, καὶ ὀνομάζεται Ἀλέξανδρος Ἰωάννου
Ὑψηλάντου βοεβόντας. Τῇ αὐτῇ ἡμέρᾳ μετὰ μίαν ὥραν ἐφόρεσε καὶ ὁ πεϊζαδὲς τοῦ
Γρηγόροβα Γκίκα Καβάδι διά μουκαρέρι τοῦ πατρὸς του εἰς τὴν Μπογδανίαν. <=În 1774
septembrie 15, ziua luni, ora 6, dragomanul Alecu a îmbrăcat caftan pentru domnia Ţării
Româneşti şi s-a făcut domn după încheierea păcii, în urma războiului de şapte ani, şi s-a
numit Alexandru Ioan Ipsilante Voievod; în aceeaşi zi, după un ceas, a îmbrăcat caftan şi
beizadeaua, fiul lui Grigorie Ghica Vodă, pentru mucarerul tatălui său în Moldova>.
Ms. Gr. 1468, f. 34v

6.

Ghenarie 12, 1782, miercuri seara, s-au mazilit Alexandru vodă600. Și au îmbrăcat caftan
Nicolae vodă Caragea601, dragoman fiind, de la ghenarie 6.
[Ms. Gr. 154, fața interioară a peretelui prim. Ed.: CATALOGUL MS. Gr. p. 10]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 15.

Ἐν Σημπηνίῳ τῆς Τρανσυλβανίας, ἔτει Χριστοῦ 1716, μηνὶ φευρουαρίω 2. Νῦν δὲ εἰς
Σιγκησώραν 1783 μηνίο μαρτίω 11. Ἡνίκα μετετέθη ἐκ τῆς Οὐγκροβλαχίας ὁ
εὐσεβέστατος ἡγεμὼν Στέφανος Καντακούζηνος, ὑπὸ τῆς βασιλείας τῶν ἀγαρηνῶν.
<=La Sibiul Transilvaniei, la anul de la Hristos 1716, luna februarie 2. Acum la
Sighişoara 1783 luna martie 11, când în Ungrovlahia s.a mutat prea evlaviosul domnitor
Ştefan Cantacuzino, sub domnia agarinilor>.
Ms. Gr. 1532, f. 57r

600
Alexandru Ipsilanti, prima domnie în Țara Românească (1774 – 1782).
601
Domn al Țării Românești (1782 – 1783).

611
 7.

Scrisu-s-au cel adevărat hrisov la scaonul domniei mele, în oraşul Iaşului, întru ce’dintâi
domnie a noastră la Moldova de boieriul nostru Şerban, logofăt de taină, şi apoi s-au dat
în stamba tipografiei bisericeşti de popa Mihai Strilbeţchii şi exarh din Mitropolia Iaşului.
Leat 1785 dechemvrii 28.
Ms. Gr. 1365, f. 47r

8.

Aνεπαύθη ὁ μακαρίτης κατὰ τὸ α ψ π θω φευρουαρίου κδη. Εγένετο διάδοχος αὐτοῦ ὁ

πανοσιώτατος κὺρ Βενιαμὶν, εὐπατρίδης τοῦ Ιασίου. Ος νῦν ἐγένετο ἐπίσκοπο ῥώμανου.
<=A răposat fericitul în anul 1789 februarie 24 şi a fost numit moştenitor al său
preacuviosul chir Veniamin, boier din Iaşi, care acum a fost făcut episcop de Roman>.
Ms. Gr. 1393, f. 466r

9.

1795 martie 25 în zioa de Blagoveștenii și de sfintele Florii, duminecă m-au cinstit măria
sa, preaînălțatul nostru domnul Alexandru Constandin Muruz V<oie>v<od> cu ofichion
de haliia vel șătrar și iarăș cu treaba logofețiii al treilea la Divan. Și am fost haliia șătrar
luni 7 și șase zile 11, până la noemvrie 6, leat 1795. Când mă aflam cu oerit la sud Dolj și
șădeam de frica ciomii în mănăstire la Jitiian, aproape de Craiova un ceas.
Ms. Gr. 1162, ff. 55-56v

10.

1796 dechembrie 10, miercuri, în Divan fiind măria sa preaînălțatul nostru domnu
Alexandru Ipsilant Vodă, m-au orânduit la treaba ce m-au găsit slujind, adică epistat al
logofețiii al treilea de Țara de Jos la Divan domnesc.

612
 Ms. Gr. 1162, ff. 55r - 56v

11.

1796 avgust 17: octomvrie 30. Αλεξανδρουβοδα Ὑψυλάντη τὸ καβάδι ὅμως καὶ ἦλθεν
ὀκτομβ<ρίου> 30. <1796 august 17 - octomvrie 30. Alexandru Vodă Ipsilanti obține
domnia, însă a sosit în țară la 30 octombrie>.
Ms. Gr. 1162, ff 58v – 59

12.

1798 martie 9, măria sa Constandin Vodă Hangerli m-au îmbrăcat caftan de haliia vel
medelnicer în Craiova fiind.
Ms. Gr. 1162, ff. 55r - 56v

13.

1797 νοεμβ<ρίου> 22. Κωνσταντίνου Γεοργίου Χαντζερλὴ βοεβόδα ἦλθεν ἤδισιν

νοεμβ<ρίου> 27 παρασκευή βράδι εἰς ταῖς ἑπτὰ ὅραις νικτός. Ἐπέρασεν τὴν Τούνα
σάβατω ghenar 21, 1798, εἰς ταῖς ἐνέα ὅραις τῆς ἡμέρας καὶ εἰς τὰς 4 τοῦ αὐτοῦ μηνὸς
ἠλθεν εἰς τὸ Βακαρὲστι καὶ ἀπὸ ἐκεῖ εἰς τὸ Βουκουρέστι τὴν ἴδιαν ἡμέρα εἰς τὸν ἅγιον
Σάβα κούρτη. <1797 noiembrie 22. Numirea lui Constantin Gheorghe Hangerli. Vestea a
sosit la 27 noiembrie, vineri seara la ceasurile șapte din noapte. Sâmbătă 21 ianuarie
1798, la nouă ceasuri din zi, el a trecut Dunărea și la 4 ale aceleiași luni a sosit la
Văcărești și de acolo, în aceeași zi, la București, la Curtea de la Sfântul Sava>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v - 59

14.

613
1799 φεβ<ρουαρίου> 1 μαζηλία, ἔφθασεν ἠδισιν ἐδὸ διὰ μαζηλία εἰς τὰς 8 το
φεβ<ρουαρίου> ἡμέρα τρίτη. Καὶ μετὰ δέκα ἡμέρας δηλ<αδὴ> εἰς ταῖς 18, παρασκευή
ἡμερα, πῆραν τὸ κεφὰλη του ἓνας πεσκερτζής βασιλικὸς καὶ μὲ ἓναν ἀράπη εἰς τὴν
κενούργιαν κούρτη. <1799 februarie 1. Mazilirea. La 8 februarie, ziua marți, a sosit aici
vestea de mazilire, iar după zece zile, adică în 18, ziua vineri, un peschergi împărătesc,
împreună cu un arap, i-au tăiat capul, la curtea nouă>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v – 59

15.

1799 φεβ<ρουαρίου> 1 Αλεξανδρος βόδας Μορούζης βαν αφεντίαν καὶ ἦλθεν ζάπτι
φερμάνι φεβ<ρουαρίου> 8, ἡμέρα τρίτι καὶ ἦλθεν ὁ αὐθέντης ἀπὸ τὴν Σιλίστραν καὶ εἰς
τὰς 14 τοῦ μαρτίου ἐμπῆκεν εἰς τὸ Βουκουρεστι μέ ἀλαϊ μικρό, ἡμέρα δευτέρα καὶ εἰς
τὰς 10 τοῦ ἀπρηλίου ἀλάϊ μεγάλον, ἡμέρα κυριακή. <1799 februarie 1. A doua domnie a
lui Alexandru Vodă Moruzi. La 8 februarie, ziua marți a sosit firman împărătesc și a venit
domnul de la Silistra, iar la 14 martie, ziua luni, a intrat în București cu alai mic, iar la 10
aprilie, ziua duminică, cu alai mare>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v – 59

Sec. XIX

1.

Această pravilă602 este a mea, logof(ătu)lui Dimitrie Bibescul, dăruită de dumnealui

pos(telnicul) Nicolaiche ce au stătut caimacam în Craiova cînd s-au ars Craiova de Cara
Musta, în zilele tiranului Pazmangi pașa de la Dii. 1800. Dimi(trie) Bib(escu).
[Ms. Gr. 1434, f. 114v]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 25.

2.
602
Mihai Fotino din Hios, Prescurtate din Basilicale, sec. XVIII.

614
1801 ὠκτομβρίου 13, ἡμέρα ξημερόνοντας κυριακή, Μηχὰλ βόδας Σούτζου τρίτη
αὐθεντία. Ἠλθεν τὸ ζάπτι φερμάνι πλὴν ἐγκωμιαστικον πρὸς τὸν αὐθέντη Μουρούζη.
<1801 octombrie 13, duminică spre ziuă, Mihai Vodă Șuțu obține a treia domnie. A venit
firmanul împărătesc, dar cu laude pentru domnitorul Moruzi>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v – 59

3.

1802 και μαΐου 15 ἔφυγεν ἡ Βλαχία πέμπτη ἡμέρα καὶ τῇ δευτέρα μαΐου 19 ἔφυγεν ὁ
ἴδιος αὐθεντης μετὰ τοὺς ἂρχ<οντες> εἰς τὰ σὺνορα τῶν νεμτζῶν. <1802 mai 15, ziua joi,
a fugit Valahia (!) și luni 19 mai însuși domnitorul împreună cu boierii, au fugit la granița
chezaro-crăiască>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v-59

4.

1802 ἰουλίου αη εμπήκεν μὲ τὴν κούκα ὁ Ἀλεξανδρουβοδας Νικολαου Σούτζου εἰς τὸ

Βουκουρέστι, ὅπου ἦτον και ὁ Χασὰν Πασὰς, δηλ<αδὴ> ὁ Ἀγὰ πασὰς καὶ Τερσενεκλῆς.
Καὶ ἀφέντεψεν δύο μήνας ἑος εἰς τὰς 30 τοῦ αὐγούστου καὶ ἐβηκεν μὲ ἀλάϊ ἀπὸ τὸ
Βουκουρέστι διὰ τῇ Μπογδανίᾳ ἐπειδὴ ἐστὰθη αὐθέντης και εἰς τὰς δύο αὐταῖς ταῖς
τζάραις δηλ<αδὴ> Μπογδανίᾳ μπεέι καὶ Βλὰχ μπέϊ ἡ ὑψηλότης του. <1802 iulie 1.
Alexandru Vodă Nicolae Suțu a intrat în cucă în București unde se aflau și Hasan Pașa,
adică Aga Pașa și Tersenekli. Și a domnit două luni, până la 30 august. A plecat cu alai
din București spre Moldova, întrucât Măria Sa a domnit în amândouă aceste țări, adică a
fost și domn al Moldovei și al Țării Românești>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v-59

5.

615
1802 αὐγούστου 6 τὸ ἰθάκη τοῦ Ὀσμὰν πασὰ Πασβάντογλου <subliniat>. <1802 august
6. Amnistierea lui Osman Pașa Pasvan-Oglu>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v-59

6.

1802 αὐγούστου 24, ἡμερα κυριακὴ, ἦλθεν καπουολάνης τοῦ αὐθἐντου Κωνσταντίνου
Ἀλεξάνδρου βοδας Ὑψηλάντης μέ ἤδησιν τῆς νέας αὐθεντίας τῆς ὑψηλότητός του καὶ εἰς
τὰς 29 τοῦ μηνὸς ἦλθεν καὶ ὁ καϊμακὰμης ὁ ἄρχ<ων> σπαθάρης Γεοργὰκη
Μαυροκορδὰτου. Καὶ εἰς τὰς 14 τοῦ ὀκτομβρίου ἐν ἡμέρα τοῦ μεγὰλου συσμοῦ
περνόντας τὴν Τοῦνα ἠλθεν εἰς τὸ Ραδοβάνι καὶ τὴν δεὺτερη ἠμέρα μετὰ τοῦ συσμοῦ εἰς
Βουκουρέστι, κονεύοντας <sic> εἰς τὰς σπὴτια τοῦ ἄρχ<οντος> μπὰνου Μανολάκη
Μπρανκοβ<εάνου> καὶ εἰς τὰς τρὶς τοῦ νοεμβ<ρίου>, ἡμέρα δευτέρα βράδι εἰς τὰς τρὶς
ὄρας τῆς νυκτὸς, ἦλθεν εἰς τὰ αὐθεντικὰ, εἰς τὸ τάχτη. <1802 august 24, ziua duminică, a
venit capuoglanul domnitorului Constantin Alexandru Vodă Ipsilanti cu înștiințare de
nouă domnie a Măriei Sale; și la 29 ale lunii a sosit caimacamul, arhon spătarul
Gheorgachi Mavrocordat; și la 14 octombrie, în ziua marelui cutremur, <a sosit> la
București, poposind la casele arhon banului Manolache Brâncoveanu; și la trei noiembrie,
ziua luni seara, la trei ceasuri din noapte, a sosit la casele domnești, la scaun>.
Ms. Gr. 1162, ff. 58v – 59

7.

La leatu 1818, septemvrie 29, duminică la 10 ceasuri (și jumătate după) toacă, au plăcat
măria sa vodă, domnul Valahii, Ion Caragea voivod și cu măria sa doamna i cu postelnicu
Vlahuțu i cu măria sa domnița, soția lui Vlahuțu ce o chema Zmaranda, i cu spătaru
Arghiropulu și cu soția, domnița Ralu, i cu postelnicu Mavrocordat Alecsandru și cu
dumnealui aga Vlangăru, dar pă una ce o chema Sofiița au trimisu înainte, călăuză. Dar
eu ca să țin minte am însemnat într-această carte. Alec. Brătășanu. 1818, septemvrie 29.
Plecarea mării sale lui vodă, Ioan Caragea v(oe)vod, de aici din București. (1)818,
sept(emvrie) 29.

616
 La acest leat, într-o duminică, la zece ceasuri și jumătate după toacă, au plecat
măria sa vodă, domnul Valahii, împreună cu măria sa doamna i cu ginerii mării sale
Vlahuțu postelnic mare find, ce ținea pă luminata domnița Zmaragda, și cu banu
Arghiropulu ce să afla șe(fu)l spăt(ăriei), ce ținea pă măria (sa) domnița Ralu, și cu
luminatul beizade Costache, fiiul mării sale domnu, i cu postelnicu Mavrocordat
Alecsandru și cu aga Vlangar și u una Sofiica, ce era în casă la măriia sa drept slujnică.
[Ms. Gr. 1312, fol. 1r].
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 31.

8.

L(ea)t (1)821, avg(ust) 6, duminică, au tăiat pă Sava chehaia-beiu pașa.

[Ms. Gr. 1355, f. 1]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 43.

9.

Acest tom al 2-lea cu Psaltichie rumânească și grecească este scris de mine, Matache
Man. Slăvulescu603, din leat 1825, precum și ce n-am putut scri eu, am plătit la altul și
mi-au scris, aflându-mă în Brașov cu d.vist(ierul) Ioan Mosh, fiind fugiți de zavergii. Și
noi am șăzut ani doi acolo.
[Ms. Gr. 1322, ff. 1 – 7]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 50.

10

1840. În zece ale aceștii luni (martie), fiind zioa împlinirii la zece ani a întocmirii
Regulamentului604, la 11 ceasuri dimineața s-au adunat la sfânta mitropolie toți d.d.
deputați cinstitei Obșteștii adunare, d.d. ministri mării sale și toată boerimea, unde s-au

603
Dascălul Matache Manuil Slăvescu, psaltul episcopiei Buzăului, mort la 22 februarie 1838.
604
Organic.

617
făcut Dedeum către prea puternicul Dumnezeu pentru împlinirea acestor zece ani. Sf(înta)
slujbă s-au ținut de prea osf(intia) sa părintele Neofit mitropolitul, precum de sf(ințiții)
părinți episcopii eparhii Argeșului și Buzăului, împreună cu tot clerul bisericesc, la care a
fost față măr(ia) sa prea luminatul nostru domn și d. Dașcov consul rusăsc ș.c.l.c.l. După
sfîrșirea sfintei slujbi605.
[Μs. Gr. 870, f. 127v]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 54.

11.

Cîntecul domnului Bibescu Costandin

Frunză verde rozmarin

Bibescu Costandin
Vai, doru l-ajunge
Inimioara îi plînge.
Au plecat în țări streine,
Au plecat și s-au uitat,
Vai, ini(mioara îi plînge).
Săracă streinătate
El dă dînsa avu parte,
Vai, ini(mioara îi plînge).
Își lăsă și casile
Și părăi pohtile,
Vai, (inimioara îi plînge).
Își lăsă și boeria
Luînd drumu la Rusia,
Vai (inimioara îi plînge).
[Ms. Gr. 109, f. 90r]

605
Din însemnările în limba greacă și franceză, iar unele, puține, în românește, ale lui George Paapa din
București.

618
 Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 58.

12.

Aceasta carte de rugăcioni au fost dăruita de catra Scarlat Callimac voevod părintelui
meu, comisul Dimitrie Holban, în exilul de la Brussa spre suvenire.
A.D. Holban, Iassy, 2 Martiu 1878.
[Ms. Gr. 1448, a treia foaie albă nepaginată de la început, verso]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 61.

13.

Cel ce tace merge în pace, iar cel ce vorbește mai zăbovește. Catagrafie de tot avutul
mănăstirii (cutare) mișcătoare și nemișcătoare, care din luminată poruncă g<os>pod s-au
făcut prin orânduit logofăt za divan la așezarea cuvioșii sale, părintelui (cutare) igumen la
această mănăstire, cum înăuntru să arată. Fraților vă rog să mă ertați la greșalele care voi
fi făcut și vă rogu de obște să îndreptați cu duhul blândeței. Ioniță Stoicescu.
Ms. Gr. 1282, f. 88v

2. Războaie, ocupații străine, năvăliri de pradă

Sec. XVII
1.

1690 αβγούστου. 11 οιρθέν ω κρόφοις ω τούκελοις στω πράνω κε πουλέμισε με τω

χαυζάρ κε υπγαστοί σκλάβως κε ώ τελοίκες υχαθοί κέ ω μπαλάτζανως ευρθὲν απώ κατώ
τω σο ι μποίνοι ω τουκοίλοίς σ<ε>πτέ<μ>βρίου 2. Οιστοιρα μιτά ταφτα οιρθέν ω
πρι<ν>ς λώοις σ<ε>πτέ<μ>βρίου 2. Οιστοιρα μιτά ταφτα οιρθέν ω πρι<ν>ς λώοις
σ<ε>πτέ<μ>βριου 26. κεῶ Τουκοιλοί εσκοθοίκεν κε υπαυσέν κατά το μιδιασοι. <1690
august 11. A sosit groful Thököly la Bran și a luptat împotriva lui Heissler; și a fost

619
învins Heissler și a fost luat prizonier și a pierit Teleki, împreună cu Bălăceanu. Thököly
a ajuns lângă Sibiu la 2 septembrie. La scurtă vreme după aceea, a sosit prințul Louis, la
26 septembrie. La scurtă vreme după aceea, a sosit prințul Louis, la 26 septembrie. Și
Thokoly s-a sculat și s-a îndreptat spre Mediaș>.
Ms. Gr. 1153, f. 3v

2.

Τὰ ἀνωθεν στραβογράμματα του μακαρίτη Πάλκου Θεοδῶρου, διορθωμένα οὕτως

αναγινώσκονται: Ἐν ἔτει Χριστοῦ 1690, Αὐ γούστου 11. Ἦλθεν ὁ Γκρὸφ Τὺκελης εἰς τὸ
Μπρανι καὶ ἐπολεμησε μὲ τὸν Γενερὰλ Χάϊζλερ καὶ ἐνικήθηκεν ὁ Χάϊζλερ καὶ ἐπιάσθη
σκλάβος. Καὶ ὁ Τέλεκι Μιχάλης ἐχάθη καὶ ὁ Μπαλατζάνος ὁμοῦ. Καὶ ἦλθεν ἀποκάτω τὸ
Σιμπῖνι ο Τύκελης Σεπτεμβρίου 2. Καὶ μετὰ ταῦτα ἦλθεν ὁ Πρίντζ Λουδοβῖκος
Μπαδένσκι μὲ τὴν Ἀρμάδαν τοῦ Καίσαρος, σεπτεμβρίου 26. Καὶ ὁ Τυκελης ἐσυκώθηεκν
καὶ ἐπῆγε κατα τὸ Μεδιάσι. <Scrisul agramat de mai sus al răposatului Palcu Teodor
corectat, se citește astfel: În anul de la Hristos 1690 august 11, groful Thököly a sosit la
Bran și a luptat împotriva generalului Heissler și a fost învins Heissler și a fost luat
prizonier și au pierit Teleki Mihali împreună cu Bălăceanu și Thököly a sosit lângă Sibiu
la 2 septembrie, iar după aceea, la 26 septembrie a sosit prințul Ludovic de Baden cu
armata împăratului; și Thököly a plecat și s-a îndreptat spre Mediaș>.
Ms. Gr. 1153, f. 3

Sec. XVIII

1.

Επη έτους 1730 μηνή αυγουστός εγήνη το ανακάτομα στην πολη και εὑγαλάν τον
βασηλέα και ἑβαλὰν τον σλουτὰν μαχουμούτὴ και έκοψὰν τον βεζήρι και άλους πολοὺς

620
τον αυτόν χρὸνο ανήγωνταν ο ουρανός πολές βολές. <=La anul 1730 luna august, s-a
făcut revoltă la Constantinopol şi l-au scos pe împărat şi au pus pe sultan Mahmud şi au
tăiat pe vizir şi pe mulţi alţii. În acelaşi an s-a deschis cerul de mai multe ori>.
Ms. Gr. 1497, f. 8v

2.

7276 (1768). La acest velet s-au strîcat pace, cînd era Gligori vodă Calimah606.
[Ms. Gr. 1340, f. 137]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 72.

3.

αψοδ, μετὰ τὴν ἑπταετῆ αἱματοχυσίαν τῶν τουρκορώσων, γέγονενε ἐν τῷ μεταξὺ ἀγάπη,
μὲ ἀτιμίαν καὶ ζημίαν μεγάλην τῶν ὀθωμανῶν. αψοδ ἰουλίου ιε. <La 1774, după o
vărsare de sânge de șapte ani între turci și ruși, între timp s-a făcut pace, cu necinste și
pagubă mare pentru otomani. 1774 iulie 15>.
Ms. Gr. 1173, f. 1v

4.

ᾳψοη, μάρτιος, ἤρξατο νέος πόλεμος τῶν τούρκων μετὰ τοῦ χάνη καὶ τῶν ῥώσων <La
1778 martie, a început nou război între turci, han și ruși>.
Ms. Gr. 1173, f. 2r

5.

Să știe de cându era armea... aice la noi, în postul Paștelui și au mas într-o noapte la
Oraița (?). Martie 15, 1782.

606
În a doua sa domnie în Moldova (1767 – 1769).

621
 Ms. Gr. 1116, f. 38r

6.

Noem(vrie) 4, (17)88, au întrat vizirul în Buc(urești) iar în 6 s-au dus.

[Μs. Gr. 1321 fața interioară a peretelui ultim]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 78.

Sec. XIX

1.

Să (să) știi de cînd au venit moscalii aici în țara Moldavii umbla veletul 1806, noemvrie
8. Și au șăzut pîră la 1812.
[Ms. Gr. 644, f. 112r]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 84.

2.

La 1821 fu o răvoluții în Moldova, făcându-se grecii volintiri, au tăet turcii, care au fost
în Eși și au făcut multe prădăciuni și în urmă au venit în Moldova mari samă dă oaste
turcească dă au ucis pe volintirii greci și pi mulți i-au prins vii și i-au robit. Înt<ă>i s-au
bătut la Sculeni și apoi la mănăstirea Săcului, iar norodul, di frica turcilor, tot au fugit pe
la Sculeni și Țuțora în Basarabia, precum și mitropolitul Veniamin.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145r]

3.

Să se știe că la leat 1828, maiu 1, au venit moscalei în București, luni la 8 ceasuri din zi
înaintea vecerniei. Dumitrache cîntăreț.

622
 [Ms. Gr. 958, f. 284r
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 95.

4.

1829, iunie 21, s-au luat cetatea Silistrii de puternica oștire rosească.
[Ms. Gr. 1221, f. 1v.]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 97.

5.

În acest pasaj să povestește de războiu pornit de Chiru împotriva fratelui său Artacsercs,
călătoria lui cu armia până la Babilon, lup<ta> și felul oștirilor elene pe drum, toți
marșalii și gheneralii, întâlnirea în războiu cu frate-său, împăr<atul> Artacsercs și
omorârea lui Chiru; cum și peste trupul său, omorârea prietenului său Artapat, sau din a
împăratului poruncă sau sinucidere. Apoi începe viața lui Chiru. S-au cetit de mine, maior
D. Papazoglu607. 1856 dechemvrie 23, tocmai când trage copii<i> despre zioă colindu de
ajunul Crăciunului.
[Ms. Gr. 1107, f. 1]

3. Istorie economică, socială, administrativă, drept

Sec. XIX

1.

607
Colonel de armată român, istoric, cartograf și geograf. A fost preocupat de istoria Bucureștilor și de
arheologie în Ioan Strujan, Constantin Căzănișteanu, Locotenent – colonel Dimitrie Papazoglu, Colecția
„Fii ai neamului românesc”, Editura Militară, București, 1972.

623
1838, iunie 20. Însămnare dă cîndu am tocmitu pă Ion Lupu surugiu, cîte lei 30 pă lună.
1839, avgust 9. Însămnare dă cîndu am tocmitu pă Ion surugiu, cîte 30 (pă lună) și
mîncare. Însămnare dă cîndu s-au tocmitu Măriia slujnica, cîte lei 25 pă lună și alt
nimica. 1839, dechemvrie 1 – iu. Însămnare de cîndu s-au tocmitu Licsandru vizitiu, cîte
lei 32 pă lună și alt nimica. 1840, ghenari 20. Însămnare de cîndu am tocmitu pă Uța în
casă, pă an lei 350 și încălțăminte. 1840, fevr. 20. 1840, iuli 1 – iu. Însămnare de cîndu s-
au tocmitu Radu surugiu, cîte lei 20 pă lună și 50 ocă mălaiul dă meiu.
[Ms. Gr. 1312, ff. 32, 54, 60v, 61]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 111.

2.

Am tocmit pă Stanciu țiganu bucătar, cîte lei 25 pă lună și cîte parale 9 pă zi de pîinea,
începîndu-să zioa de la 1848, avgust 25.
[Ms. Gr. 1315, f. 103v.]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 111

4. Starea timpului și influența sa asupra agruculturii și a pieței

Sec. XVIII

1.

1769 ἔτος, Ἰαννουαρίου 21, ἄρχησε τὸ χιόνι <În anul 1769 ianuarie 21 a început să
ningă>.
Ms. Gr. 1181, f. 106v [Int. coperții ant.]

Sec. XIX

1.

624
L(eat) 831, iul(ie) 28, marți seara pă la un ceas și jumătate din noapte, au dat piatră cît oul
de găină, cînd eram la satul Găești, băjănari de holeră.
[Ms. Gr. 1355, f. 1]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 138.

La 1804 ghen<a>r 30 au pierit soarili.

[Ms. Gr. 1075, ff. 144v –
145]

2.

Leat 1828, iulie 13 zile, miercuri la zece ceasuri, s-au întunecat lumina soarelui, dînd o
furtună, încît și casă și ziduri, încît turnurile și crucile bisericii au rupt.
[Însemnarea cîntărețului Dumitrache. Ms. Gr. 958, f. 285]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 138.

5. Prețul și circulația cărților

Sec. XVIII

1.

Această cărticică ce se cheamă papadichie am dăruit-o lui Constandin, ucenicul mieu,

pentru ca să mă pomenească. 7244 (=1736).
Ms. Gr. 1477, f. 174v

2.

625
1783 ἰαννουαρίου 16. Ιάκωβος γραμματικὸς τῶ ἔλαβεν ἀπὸ τὸν παν’ἰέροτατον πρόειν
ἀρχί ἐπίσκοπο Σλαβονίσυ καὶ Χερσόνος. Μὰ ἐγὸ δὲν εῖμαι ἄξιος να τὸ ἀναγνόσο. Καὶ
ὄποιος μπορὶ ἀς τὸ παρι. Δορεὰν ἔλαβα δορεὰν δήδο. <=1783 ianuarie 16. Iacob
grămăticul a primit-o de la preasfinţitul proin arhiepiscop al Slavoniei şi Chersonului,
însă eu nu sunt în stare s-o citesc, şi cine poate să o ia, în dar am primit şi în dar dau>.
Ms. Gr. 1379, f. 96v

3.

Ὁ παρὼν χρησμὸς ἀντεγράφη ἐν τῇ μεγίστῃ Λαύρα τοῦ Ἁγίου Ὄρους ἐκ τῆς

βιβλιοθήκης, ἐν ἔτει ᾳψπζ-ω, ὅστις ὑπάρχει τοῦ σοφωτάτου Λέοντος βασιλέως. <Acest
oracol, care este al preaînțeleptului împărat Leon, s-a copiat din bibliotecă, la Marea
Lavră a Sfântului Munte, în anul 1787>.
Ms. Gr. 1181, f. 102r

Sec. XIX

1.

Ετουτο το αναστασηματαρη ητανε του ηεροδιακόνου του Πανα ὀποὺ ἐκαθοτανε στὰ
Θενατα καὶ μου το εδοσε ο προεστό<ς> τοῦ μοναστηρηου ποὺ ηνε τόρα ης τους 1806
αυγουστου προτη ο Στεληανὸς ὀ Μακρὴς καὶ το εχω? εγὼ ὀ Δηονησις ὀ αβ<γ>ηερηνὸς
ποτε φραγκησκου τὸ ὀπηο ηποσγομε να του δοσο σε καθε ανάζητήση καὶ βεβεονο τὸ
ανοθεν. <=Acest anastasimatar era al ierodiaconului Pana, care şedea la Themata şi mi l-a
dat Stelianos Macris, proestosul mănăstirii, la 1 august 1808. Şi l-am eu Dionisie
Avgherinos, fost de Franghisco, şi pronuit să-l dau la orice cerere a acestuia; şi adeveresc
cele de mai sus>.
Ms. Gr. 1506, f. 3v

626
 2.

ᾳωκςω ἠγοράσθη, κατὰ Ἰανν. Σημειώσεις ἐκ τῶν Χρυσοστόμου ἑρμηνειῶν εἰς τὰς
ἐπιστολὰς Παύλου τοῦ Ἀποστόλου καὶ εἰς τὰς πράξεις Ν<αούμ>. <S-au cumpărat în
1826 la ghenarie, Însemnări din tălmăcirile lui Zlatoust, la scripturile Apostolului Pavel și
la faptele Apostolilor. Naum>.
Ms. Gr. 1329, f. lim. I.

3.

Αὐτὴ ἡ ἀνώνυμος χρονολογία μοὶ ἐδόθη παρὰ τοῦ Χατζῆ Μαρκετάτου κρητός, ὅστις μὲ
ἐβεβαίωσε ὅτι εἶχε ὁ ἴδιος ποτὲ βιβλίον ἐκκλησιαστικὸν ἀῤῥαβικὸν μὲ τύπον ἀῤῥαβικὸν
τυπομένον ἐν Ἰασσίῳ τῆς Μολδαβίας κατὰ κατολίκων, συντεθὲν παρὰ Σιλβέστρου
Ἱεροσολύμων πατριάρχου πρὸ ἑκατὸν καὶ τεσσαράκοντα ἐτῶν ἤδη, περὶ τῆς συμβάσης
διαφορᾶς ἐν Χαλεπίῳ περὶ κατολίκων. Ὅστις Σιλβέστρος ελθὼν ἐν Βλαχίᾳ, εἶτα ἐν
Μολδαβίᾳ ἐτύπωσε τὸ ῥηθὲν βιβλίον, τὸ ὁποῖον ἔστειλε ὁ κύρ. Μαρκετάτος Χατζῆς εἰς
Ἱερουσαλήμ, ἀπὸ Βουκουρέστι, διὰ χειρὸς τοῦ ἡγουμένου Βακαρεστίου τῆς Βλαχίας
Μοδέστου, εἰς τὰ 1835. For<mat> 4, τριῶν δακτύλων χόνδρος. Ἡ ὑπόθεσις ὅτι ὁ
προτωπάπας τοῦ Χαλεπίου ὑπέστρεψε εἰς τὴν κατολικὴν αὐθημερὸν υπὲρ τὰς 20
χιλιάδας ὀρθοδόξους <Această cronologie anonimă mi-a dat-o Hagi Marchetatos
Cretanul, care m-a asigurat că el însuși a avut cândva o carte bisericească arabă 608,
tipărită cu litere arabe în Iașii Moldovei împotriva catolicilor, alcătuită de patriarhul
Silvestru, al Ierusalimului609, în urmă cu una sută patruzeci de ani, despre neînțelegerea
iscată la Alep în legătură cu catolicii. Care Silvestru venind în Țara Românească, apoi în
Moldova, a tipărit amintita carte, pe care chir Hagi Marchetatos a trimis-o din București
la Ierusalim, prin intermediul lui Modest, egumenul mănăstirii Văcărești din Țara
Românească, în 1835>.

608
V. Dan Simonescu, Cărți arabe tipărite de români în secolul al XVIII-lea (1701-1747), BOR, 82, 1964,
5 – 6, p. 524 – 561.
609
De fapt patriarh al Antiohiei, Silvestru Cipriotul (1724 – 1766) fiind ultimul prelate al acestui scaun care
a vizitat Țările Române. Convertirea este reală dar numărul celor convertiți este exagerat (cf. V. Radu,
Mănăstirea Sfântul Spiridon și patriarhul Silvestru al Antiohiei, RIR, III, 1933, P. 11 – 31).

627
 Ms. Gr. 1267, f. 3r – v

4.

Această psaltichie am cumpărat-o de la conița Casandra, soția susiscălitului ce au stat

dascăl al meu de psaltichie ani patru; atât adecă în cea nouă psaltichie cât și în cea veche,
iar pomenitul dascăl murind la fevr. 22 let 1838, am cumpărat-o eu cartea aceasta de la
vădana, în preț de doi galbeni împărătești. C.F. Don din Buzău.
Ms. Gr. 1322, f. int. cop. post.

5.

Tῆ Αὐτοῦ τῶ Κυρίω Μιχαὴλ Γκικα ὑπουργῶ τῶν ἐσωτερικῶν, προέδρω τῆς Εφορίας τῶν
ἐκπαιδευτικῶν καταστημάτων τῆς ἐπικρατείας, ἱππότη πολλῶν ταγμάτων κ.τ.λ.-
προστάτῃ τῶν καλῶν καὶ φίλω ταῖς Μούσαις, τεκμήριον εὐγνωμοσύνης καὶ δημοσία ἰδία
ὀφειλομένης. Εν Βουκουρεστίω τῇ 31η Δεκεμβρίου 1840. Γ.Γ. Παππαδόπουλος.
<=Excelenţei sale domnului Mihail Ghica, ministru de interne, preşedinte al Eforiei
aşezămintelor de învăţământ al Ţării, Cavaler al multor ordine ş.a. protector al celor buni
şi prieten al muzeelor, în semn de recunoştinţă obştească şi personală. Bucureşti, 31
decembrie 1840. G.G.Papadopol>.
Ms. Gr. 1432, f. 1r

6.

Această carte din mână în mână au ajuns până la noi și după vreme cine ar vre ca să o
stăpânească. Care mă și subtiscălescu. A. Portocală? 1844 iulie 20.
Ms. Gr. 1319, f. 57v

7.

628
 Această carte, ce să numește tomul al patrulea al Anthologhiăi, 610 iaste a mea, a
lui Macarie ieromonahul, pre carea o am cumpărat de la dascălul Costache Căosea drept
talere șasezeci.
Toți aceștea au murit și cine trăește, să o stăpînească pînă o muri și el. Apoi
atunci, cine va mai trăi, și el să o stăpînească. Apoi după dînsul și altul asemenea, și de
tot în urmă să moară și cartea, dar numele meu să se pomenească.
Anton Pann.
Am scris la anul 1847, avgust 22, șezînd fără lucru după prînz, așteptînd
curectura, ca să nu adorm mai nainte de a-m isprăvi treaba.
Cel ce o are acum 1847, de la care o ai luat și dumneata, domnule Anton, ca să
lucrezi, este Iosif Naniescu, ierodiaconul episcopului de Buzeu, Chesarie. Și fiind că
dumneata ai pomenit de cel ce o are astăzi, fără să-l numești, ci numai pe dumneata te-ai
însemnat, fără să-i ceri voea stăpînului cărții, de aceea și el ș-a însemnat cu tot dreptul de
proprietar al cărții, ce i-a venit chiar de la reposatul păr(intele) Macarie, împreună și cu
altele.
Ierodiaconul Iosif Naniescu, anul 1847, avgust 28, în București.
[Ms. Gr. 958, ff. 1 – 70]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 228.

8.

Dat-am adevărat bine încredințat zapisul... ce dau la mâna dumisale Chirulii

Nicola ci au cumpărat di la mine această carte, cu prețu de 18 le<i> bani gata ci nu l-am
așteptat nici de o para ca să zică mai așteaptă-mă frati Antonii. 1847 mai în 29 zile.
Teodor.
Ms. Gr. 1243, f. 5r

9.

610
Ekklisiastikis musikis, t. 4.

629
Acest tomos tetartos l-am cumpărat eu fiindcă lipseat în leat 1849 de la dăscăliţa lui
răposatu Costache sin popa Stoica ce să afla defteriu la mănăstirea Colţea. Spre ştiinţă am
iscălit. Costache Roşculeanu.
Ms. Gr. 1504, f. 272v

10.

Această carte a d. D.Ioniţă, defteriu de la Udricani şi este cumpărată de la dascălul

Anghel, la anul 1853 noiembrie 6.
Ms. Gr. 1501, f. 195v

11.

Această carti a leturghii amu cumpărat-o cu prețu un icosar de paisprezăci lei, de

la D. Chir Grigorii, fostulu psaltu, la mon<astirea> Bogdana, fiind egumen părintele
Antonache arhimandrit. Și spre știință am iscălitu. 1857 Augu<st> 18. Ioan Calmuțchi.
Ms. Gr. 1243, f. 204r

12.

Această carti a Leturghii amu cumpărat-o cu prețu un icusar de paisprezeci lei de

la d. kir. Grigorii, fostului psaltu la mo(nastirea) Bogdana, fiind egumen părintile
Antonaș, arhimandrit. Și spre știință am iscălitu, Ioan Calmuțchi. 1857, avgu(st) 18.
[Ms. Gr., f. 204]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 229.

13.

630
Cumpărat-am acest manuscript, care este autograf, având de autor pe Cesarie Daponte, cu
preţul de lei 30, de la antiquarii din Bucureşti, la 1873 August 22. Eram pe atunci
profesor la Dreptul Canonic la Facultatea de Teologie şi director al tipografiei cărţilor
bisericeşti.
Ms. Gr. 1545, f. 346v

14.

Cu cerneală violetă. Această carte este a preotului Petru Nicolescu de la biserica Stejaru
ce o are de la D-l Dimitrie Poppescu, fostul cântăreţu al aceste biserici, ce a încetatu din
vieaţă în anul 1876 decembrie 29 şi este înmormântatu la Cimitiru Bellu (Şerban Vodă).
Spre ştiinţă am scris aceste în această carte I. Iordăchescu.
Ms. Gr. 1501, f. 196r

15.

Această carte de rugăciuni au fost dăruită de către Scarlat Callimac voevod părintelui
meu comisul Dimitrie Holban în exilul de la Brussa spre suvenire. A.D. Holban. Iassy 2
martie 1878.
Ms. Gr. 1448, f. lim. v

16.

Aceasta carte de rugăcioni au fost dăruita de catra Scarlat Callimac voevod părintelui
meu, comisul Dimitrie Holban, în exilul de la Brussa spre suvenire.
A.D. Holban, Iassy, 2 Martiu 1878.
[Ms. Gr. 1448, a treia foaie albă nepaginată de la început, verso]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 61.

17.

631
Această carte este dată cadou mie mai jos semnatu, de către Const. Negulescu, colegi
fiindu cu toții din clasa I până într-a IV-a. 1879 iulie 26. G. Stephănescu.
Ms. Gr. 1321, f. 4v

18.

Τόδε τὸ χειρόγραφον εὑρέθη ἐν τοῖς βιβλίοις τοῦ μακαρίτου μητροπολίτου Σερρῶν

Μελετίου τοῦ ἀπὸ Σηλυβρίας καὶ συντάκτου τοῦ γνωστοῦ Ἐκκλησιαστικοῦ
Ἐπιστολαρίου. Τούτου ἀποθανόντος εὑρέθη τὸ χειρόγραφον παρὰ Νεοφύτῳ ἱεροδιακόνῳ
τῷ Θεσσαλῷ, ὑποτρόφῳ τοῦ μακαρίτου ἐν τῇ κατὰ Χάλκην Ἱερᾷ Θεολογικῇ Σχολῇ.
Λαβὼν δὲ παρὰ τούτου τὸ εἰρημένον χειρόγραφον πρὸς ἀνάγνωσιν καὶ ἰδὼν ὅτι ἀνήκει
εἰς τὴν βιβλιοθήκην τοῦ κατὰ Φανάριον Ἁγιοταφιτικοῦ Μετοχίου ἠρνήθην τὴν ἀπόδοσιν,
ἐφ’ ᾧ καὶ ἀποστέλλω αὐτὸ τῷ πανοσιολογιωτάτῳ ἀρχιμανδρίτῃ κ. Γερμανῷ
Ἀποστολάτῳ, ἐπιτρόπῳ τοῦ πατριάρχου Ἱεροσολύμων, ὅπως ἐναποθέσῃ ἐν τῇ εἰρημένῃ
βιβλιοθήκῃ. Ἐν τῇ κατὰ Χάλκην Θεολογικῇ Σχολῇ τῇ 7 Αὐγούστου 1891. Ὁ διευθυντης
τῆς Θεολογικῆς Σχολῆς, ἀρχιμανδρίτης Γ. Γρηγορᾶς. <Acest manuscris s-a găsit între
cărțile răposatului mitropolit de Serres Meletie din Silivria, autorul cunoscutului Epistolar
Eclesiastic. După moartea acestuia, manuscrisul s-a găsit la Neofit ierodiaconul
Tessaliotul, bursier al răposatului la Școala Teologică din Halki. Luând de la acesta
amintitul manuscris ca să-l citesc și văzând că aparține bibliotecii Metohului Sfântului
Mormânt din Fanar, am refuzat să-l restitui și de aceea îl trimit preacuviosului și
preaînvățatului arhimandrit d. Gherman Apostolatos, epitropul patriarhului Ierusalimului,
ca să-l depună la numita bibliotecă. La Școala Teologică din Halki, 7 august 1891.
Directorul Școlii Teologice, arhimandrit G. Gregoras>.
Ms. Gr. 1287, f. 2v

Sec. XX
1.

Cumpărat de la un anticaru din București în februarie 1900. Gr. Crețu.

632
 Ms. Gr. 1290, Int. cop. ant.

2.

Ms. grec. Dăruit mie de Dl. Const. Naumescu, contabil, azi, 27 Octombrie 1936. R.
Caracaș.
Ms. Gr. 1313, f. 197v

3.

Oferit în dar dlui N. Iorga, cu prilejul onomasticei, azi, 6 Decembrie 1936, în semn de
nețărmurită și inalterabilă dragoste devotată din partea vechiului său elev R. Caracaș.
Ms. Gr. 1313, f. 198r

4.

Cumpărat de la Lucia Şapcaliu la 7 martie 1956.

Ms. Gr. 1426

5.

Ἀγοράσθη τὸ παρὸν παρὰ τοῦ Δημητρίου Ἰθακησίου <S-a cumpărat cartea de față de
către Dimitrie Ithakisios>.
Ms. Gr. 1181, f. 102r

6.

Înștiințare pentru ca să să știe de când am luat eu, Ioniță, aceste foițe de la Petrache, sin
Barbu Mălăeri, din mahala de la noi, vopsiala niagră și am dat pă dânsele taleri 6, adică
șase lei tocmai. Ioniță sin Dinu Căruțașu.
Ms. Gr. 1190, f. 33r

633
 7.

Δέξου κὺρ Ἰωάννη μου ἀγαπητέ μου φίλε, βιβλίον τὸ μικρότατον, ποῦ σοῦ πρὸς φέρνει
δῶρον, ὁ φίλος σου Αὐξέντιος καὶ συναναγνωσέ το, καὶ ἐνθυμήσου πάντοτε τὸν γνησιόν
σου φίλον, μή δὲ νομήσης πῶς μ’αὐτὸ ἐπλὴρωσα τὸ χρέως, ποῦ χρεωστῶσε πάντοτε, καὶ
ζῶντας καὶ θανῶντας. <=Primeşte chir Ioan, dragul meu prieten, această cărticică ce îţi
aduce în dar prietenul tău Axentie, citeşte-o şi să-ţi aminteşti întotdeauna de adevăratul
tău prieten, şi să nu crezi că prin acest dar, mi-am plătit datoria ce i am faţă de tine
întotdeauna...>
Ms. Gr. 1492, f. 213r

8.

Ἀντεγράφη ἐξ οἰκογενειακοῦ κώδικος εὑρισκομένων ἐν Χίῳ. Ἀκριβὲς ἀντίγραφον

Μανουὴλ Γεδεών. <=Copiat de pe un manuscris de familie, aflat la Hios. Conform cu
originalul. Manuil Ghedeon>.
Ms. Gr. 1531, f. 157r

9.

Αἱ δύο αὗται ἐπιστολαὶ ἀντεγράφησαν ἐκ κώδηκος τῆς ἐν Ἁγίῳ Ὅρει Μονῆς Μεγίστης
Λαύρας. Ἀκριβὲς ἀντίγραφον Μανουὴλ Γεδεών. <=Aceste două scrisori s-au copiat de pe
un manuscris al Marii Lavre de la Sf. Munte. Conform cu originalul. Manuil Ghedeon>.
Ms. Gr. 1531, f. 182r

10.

Τὰ ἀπὸ τῆς παρούσης σελίδος 1-108 ἀντεγράφησαν ἐξ ἀρχαίου κώδηκος οἰκογενειακοῦ,

σωζομένων σήμερον ἐν τῇ νήσω Χίω. Ἀκριβὲς ἀντὶγραφον. Μανουὴλ Γεδεὼν. <=Cele

634
cuprinse de la pag. 1-108, s-au copiat de pe un vechi manuscris de familie ce se păstrează
astăzi în insula Hios. Conform cu originalul. Manuil Ghedeon >.
Ms. Gr. 1531, f. 183r; 232r

6. Proprietari de manuscrise

Sec. XVIII

1.

ἐκ τῶν του Καλλίστου ἴερομονάχου τοῦ μουσικοῦ καὶ ἡγουμένου τῆς μονῆς τῶν
Κομάνων βιβλίων. 1722 <=Şi această carte este din cărţile ieromonahului şi muzicianului
Calist, egumenul mănăstirii Comana. 1722>.
Ms. Gr. 1477, f. 90r

2.

ανθωλογια ὑπάρχει ἑμοῦ ἀνδρέου μπουζεϊανου. 1728 Ιανουαριου α <Antologia este a

mea, Andrei Buzoianu. 1728 ianuarie 1>.
Ms. Gr. 1193, f. 1v

3.

Τέλος 1732 ἰαννουαρίου 12 <Sfârșit. 1732 ianuarie 12>.

Ἐκ τῶν τοῦ Δημητρίου Χατζῆ Παπανικολάου καὶ τόδε. <Și aceasta este din ale lui
Dimitrie Hagi Papanicolau>.
Ms. Gr. 1305, Int. cop. ant.

635
 4.

Καὶ τόδε τοῖς ἄλλοις Νικοδήμου ἱερομονάχου τοῦ Βατοπαιδινοῦ, τοῦ ἐκ Κεφαλωνίας.
<=Şi aceasta împreună cu altele este a ieromonahului Vatopedin, Nicodim din
Kefalonia>. ᾳ ψ λ β ἰουλίου κ. <=1732 iulie 20>.
Ms. Gr. 1407, f. 1r, 272r

5.

Τῶ παρὸν ὑπάρχει καμοῦ παπὰ Θεοφάνους ἐκ πόλεως Τραπεζοῦντος, ἐκ τῆς μονῆς τοῦ
ἁγὶου Γεωργίου ὅποιος δέ εὐρεθῄ καὶ τὸ κλέψει, νὰ ἐχη τὸ ἀνάθεμα καὶ ἡ μερίδα του
μετὰ τόν Ἰοΰδα τοῦ προδόσαντος τὸν Κύριον ἡμῶν Ἰησοῦν Χριστὸν καὶ προκοπήν
καθόλου. <ᾳ ψ μ ζ ι> Δεκεμβρίου ις’ <=Cartea de faţă este a mea, a preotului Teofan din
oraşul Trapezunt, de la mănăstirea Sf. Gheorghe Peristeriotul. Cine se va găsi să o fure să
aibă anatema şi partea sa cu Iuda care a trădat pe Domnul nostru Iisus Hristos şi
pricopseală de loc. 1746 decembrie 16>.
Ms. Gr. 1510, Int.Cop.Ant.

6.

Τὸ παρὸν πόνημα εἶναι τοῦ κὺρ Εὐγενίου διδασκάλου τοῦ ἐκ Κερκύρας. ᾳψξγω. ιη
μετεγράφη. <Lucrarea de față este a lui chir Evghenie, dascălul din Corfu. S-a copiat în
1763 noiembrie 10>.
Ms. Gr. 1224, f. 26r

7.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις καὶ τοῦτο ὑπάρχει τῶν ἐκλαμπροτάτων καὶ περιβλέπτων
μπεϊζαδέδων κυρίου κυρίου Γρηγορίου Γκίκα καὶ κυρίου Γεωργίου Γκίκα. ᾳ ψ ξ ή μαΐου

636
α’ κᾀμοῦ τοῦ γράψαντος καὶ ποιήσαντος. <=Şi aceasta împreună cu celelalte aparţine
prea străluciţilor şi iluştrilor beizadele domnul domn Grigorie Ghica şi domnul domn
Gheorghe Ghica. 1768 mai 1 şi mie care am scris şi alcătuit>.
Ms. Gr. 1441, f. 1r

8.

Ἐτούτος ω νομοκάνονας υπάρχει καμοὺ Μακαρίου προηγουμένου Λαῦρας τοῦ

Θεσσαλονηκίου. 1782 μαρτίου 12. η γενεὰ του Παπαζογουλαρί <Acest nomocanon îmi
aparține și mie Macarie din Salonic, proegumen al Lavrei. 1782 martie 12. Neamul
Papazoglu>.
Ms. Gr. 1241, f. 75r

9.

Kαὶ τόδε τοῖς, τοῦ Βενιαμὶν ἡγουμένου. 1789, δεκεμ. 12. <=Şi aceasta împreună cu altele
este a lui Veniamin egumenul. 1789 decembrie 12>.
Ms. Gr. 1390 f. 1v

10.

Τοῦτο τὸ βιβλίον ὑπάρχει τοῦ σχολείου τῶν ἐν Σιμπινίω ῥωμαίων, καὶ ἔγραψα ἐγὼ ὁ
μαθητὴς τοῦ κυρίου Δαμασκηνοῦ τοῦ πανοσιομουσικολοσοφολογιωτὰτου. Ὀ
Ζαφειράκης Πόππ. Ἐν Σιμπινίω τῷ 1799 τῇ 12 τοῦ Ἀπριλλίου μηνός. <=Această carte
aparţine şcolii greceşti din Sibiu; şi am scris eu, elevul lui chir Damaschin, preacuviosul
şi preaînvăţatul dascăl de muzică. Zamfirache Popp. La Sibiu, 1799 în 12 ale lunii
aprilie>.
Ms. Gr. 1462, f. 420v

637
Sec. XIX

1.

Această pravilă este a mea <a> logofătului Dimitrie Bibescul dăruită de aga postelnicul
Nicolaiche, ce au stătut caimacam în Craiova când s-au ars Craiova de Caramusta<fa> în
zilele tiranului Pasmangi paşa de la Dii. Dimitrie Bibescul 1800.
Ms. Gr. 1434, f. 114v

2.

Tὸ παρον ὐπαρχη κἀμου παπᾶ Ἰωάννου Διμητρίου απο τῆς νησου Ἁνδρου. 1800
ὀκτώβριου 17. <=Cartea de faţă este a mea, a preotului Ioan Dimitrie din insula Andros.
1800 octombrie 17>.
Ms. Gr. 1499, f. 1v

3.

Διονύσιος Βουκουρεστιάνος. ᾳ ω γ ᾳ Ιουνίου 15. <=şi aceasta printre celelalte cărţi este a
subsemnatului şi să fie ca dovadă. Ierodiaconul Dionisie Bucureştianul. 1803 iunie 15>.
Μs. Gr. 1359, f. 8r

4.

1803. Καὶ τὸδε συν τοῖς ἄλλοις ὑπάρχει κἀμοῦ μακαρίου προηγουμὲνου λαυρας τοῦ
κρητός. <=1803. Şi aceasta pe lângă celelalte este a mea a lui Macarie Cretanul,
proegumen al Lavrei>.
Ms. Gr. 1472, f. 94v

5.

638
Int.Cop.post. Tὸ παρὸν βιβλίον κέκηται τοῦ δούλου τοῦ Θεοῦ Θωμᾶ Νουσίου τοῦ ἐξ
Ἰωαννίνων, χαρισθὲν παρὰ ἐμοῦ Μιχαὴλ Χ. Κώνστα συμπατριώτην του κατ’ἔτος ᾳ ω γω
ἀπριλλίου εη, ἐν πόλει Βουκουρεστίῳ τῆς Ουγγροβλαχίας, ἡγεμονεύοντος τοῦ
ὑψηλοτάτου αὐθέντου καὶ ἠγεμῶνος κυρίου Κωνσταντίνου Ἀλεξάνδρου Ὑψηλάντη
βοεβόδα, καὶ ἔστω εἰς ἐνθύμησιν, ὁ γρὰψας ψεύδεται. <=Cartea de faţă aparţine robului
lui Dumnezeu Toma Nuşu din Ianina, dăruită de către mine Mihail H<agi> Consta,
compatriotul său, la anul 1803 aprilie 5, în oraşul Bucureşti al Ţării Româneşti, în timpul
domniei prea înălţatului stăpân şi hegemon domnul Constantin Ipsilante voievod, să fie
spre amintire. Scriitorul minte>.
Ms. Gr. 1483, Int.Cop.post.

6.

Această carti easte a lui Iftimie Scorcescu și cini a fura-o să fii afur<isit>. 1804
noem<vr>ie 8.
Ms. Gr. 1284, f. 160r

7.

Aὔτῶ τῶ βιβλίω ὑπάρχει τοῦ Ἰωάννου Γεωργίου Αρτενοῦ καὶ ὁποῖος τῶ κλέψῃ νὰ εἶναι
ἀφορισμένος καὶ νὰ ἔχῃ τὴν ὁργὴν τοῦ Θεοῦ. Ἀμῖν. Ἀμῖν. Ἀμῖν. 1805 Μαΐου 1. Γιάσι.
<Această carte este a lui Ioan Gheorghe Artinό și cine o va fura să fie afurisit și să aibă
mânia lui Dumnezeu. Amin. Amin. Amin. 1805 mai 1, Iași>.
Această carte aparține lui Ivan Artinov. 1805 mai 1, Iași.
Ms. Gr. 1289, f. 366r

8.

639
ὑπῆρχε μέν ἀνδρέου ποτὰ, νῦν δέ βασιλείου πέλει. ἐπειδή ... ἐχαρίσατέ μοι ἐμανουῆλ ὁ
Θεός. <α>ως Ἰουνίου 18. Βουκουρέστιου <Era cândva a lui Andrei, iar acum este a lui
Vasile, întrucât... mi-a dăruit-o Emanoil, Dumnezeu. 1806 iunie 18, București>.
Ms. Gr. 1193, f. 1v

9.

Αὐτὸ τὸ βιβλίον εἶναι τοῦ Νηκολάε καὶ ὅποιος τὸ κλέψη νὰ εἶναι ἀφουρισμένος ἀπὸ
δώδεκα πατριάρχους. Ἐγὼ Νηκόλαος Ἀρηώνης. 1808 ὤκτωμβρίου <sic> 12. <Această
carte este a lui Nicolae și cine o va fura să fie afurisit de doisprezece patriarhi. Eu Nicolae
Arion. 1808 octombrie 12>.
Ms. Gr. 1319, f. 70r

10.

1809 <=Αnul 1809 iunie 1. Această carte aparţine logofătului de divan Costea>.
Ms. Gr. 1355, f. 2r

11.

Καὶ τόδε σύν τοῖς ἄλλοις πέφυκε ἐμοῦ του ταπεινοῦ Στεφάνου Ἀναγνώστου. 1810 φευρ.
19 <Și aceasta, pe lângă altele, este a smeritului Ștefan anagnostul. 1810 februarie 19>.
Ms. Gr. 1090, f.103

12.

Kαὶ τώδε σὺν τοῖς ἄλλοις ὑπάρχει κᾀμοῦ Ἰωὰννου Παρθενίου <1>817 Οκτομβρίου
δεκάτη τετάρτη. <=Şi aceasta împreună cu celelalte este a mea, a lui Ioan Partenie. 1817
octombrie 14>.
Ms. Gr. 1470, f. lim.

640
 13.

În josul paginilor: Această sfântă şi Dumnezeiască psaltichie ce să cheamă anastasimatar

est a lui Ioan cântăreţ din sfânta mănăstire a Kozii fiind în anu 1812 şi până la anu 1818
am însemnat aici ca să ştie pentru că mâna putrezeşte, iar cel ce ceteaşte dă tot mă
pomeneşte.
Ms. Gr. 1519, f. 9 – 13v

14.

Acestu irmologhion este al dumnealui Ioniță cântărețu însă scris de mâna dumnealui la
leat 1820 avgust 30 și cine se va sfătui ca să-l fure, să-l găsească lepra lui Iov și
cutremurul lui Cain (?) și la înfricoșata judecată cu Iuda la un loc să-l osândească și anii
vieții cu scârbă să-i petreacă. 1822 fevruarie 18. Ioniță Stoicescu. Ioniță Cântărețu. Scris-
am eu acestu Irmologhion cu mâna de pământ, iar mâna fiind de pământ, va putrezi, iar
cel ce va ceti mă va pomeni. Cercare bună. Ioniță Cântărețu.
Ms. Gr. 1282, f.1r

15.

Iἡμέτερον ὑπάρχει τὸ παρὸν βιβλίον. <1>824. Ιανουααρ. 24. <=Cartea de faţă este a mea.
1824 ianuarie 24>. Semnătură indescifrabilă.
Ms. Gr. 1378, f. lim.

16.

Acest tomos tetartos, adică a patra parte, este a dumnealui Costache Cîntăreţu sin popa
Stoica şi s-au scris de mine robul lui Dumnezeu Ioniţă Cântăreţu ot Biserica Batiştea în
leat <1>824 mai 20, în fericite zilele luminatului nostru domn Io Grigorie Dimitriu Ghica

641
Voevod: gospod zenli Vlascoe. Cine să va sfătui ca să-l fure, să-l găsească cutremurul lui
Cain şi bubele lui Ghezi şi anii vieţii sale, cu scârbe să-i petreacă.
Ms. Gr. 1504, f. 272v

17.

Τὸ παρὸν ὑπάρχει ίδιον κτήμα τοῦ Γεώργοι, Ζωγράφῳ ἐξ ενορίας τοῦ ἁγίου Γεωρ<γίου>,
τῶν Βλαντέων. 1827 Μαρτίου 12. Γεώργιος Ζογράφος. <Această carte este proprietatea
lui Gheorghe Zografu, din enoria Sfântul Gheorghe Vlandeon. 1827 martie 12. Gheorghe
Zografu>.
[Ms. Gr. 1074, pe interiorul coperții anterioare].

18

Tουτο τὸ τέτραδον ὑπάρχει ἐμοῦ τοῦ Δημητρίου Ἀνδρέου Παπαζόγλου καὶ τὸ ἐκαμα εἰς
τὸ Βουκουρέστιον εἰς τοὺς 1827 τῇ 10 σεπτεμβρίου καὶ εἶμουν 16 χρονῶν καὶ ἐκάθομουν
εἰς τὸν πατέρα μου εἰς τὸ χάνι Ζλατάρι, ὅταν ἤλθαμεν ἀπὸ το Βρασσοβὸν κατὰ τὴν
φυγὴν εἰς <τὴν> ὁποίαν ἀργησαμεν 7 χρόνια (ἀπὸ σούτζου). Καὶ ὅποιος τὸ κλέψει ἤ τὸ
εὔρει καὶ δὲν μὲ τὸ δόση, νὰ ἔχει τὴν κατάραν μου καὶ τὴν κατάραν τοῦ πατριαρχου καὶ
των 12 ἱερέων αὐτοῦ καὶ ὅλων τῶν ἀγίων καὶ ὁλων τῶν πατέρων τοῦ ἁγίου ὅρους. Ἀμήν.
Δι’ εὐχῶν τῶν ἁγίων πατέρων ἡμῶν, κύριε Ἰησοῦ Χριστὲ ὁ Θεὸς ἠμῶν ἐλέησον ἡμᾶς.
Ἀμήν. Καὶ όποιος τὸ κλέψη νὰ ἔχει τὴν κατάραν μου καὶ τὴν κατὰραν τοῦ Πὰππα καὶ
ὅλων τῶν πατέρων αὐτοῦ καὶ ἱερεων τῶν νεμτζῶν καὶ σασσων. Ἀμήν. <Acest caiet este
al meu, al lui Dumitru Andrei Papazoglu și l-am făcut la București în 1827 septembrie 10
și eram de 16 ani și locuiam la tatăl meu, la hanul Zlătari, când am venit de la Brașov, din
refugiu unde am rămas 7 ani (de la Șuțu). Și cine îl va fura sau îl va găsi și nu mi-l va da,
să aibă blestemul meu și blestemul patriarhului și al celor 12 preoți ai acestuia și al
tuturor sfinților și al tuturor părinților de la Sfântul Munte. Amin. Pentru rugăciunile
sfinților părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase miluiește-ne pre noi. Amin. Și cine îl
va fura să aibă blestemul meu și blestemul Papei și al tuturor părinților acestuia și al
preoților nemților și ai sașilor. Amin>.

642
 Ms. Gr. 1120, ff. 24v, 25r (Din hârtiile lt. colonelului D.A. Pappasoglu).

19.

Καὶ αὕτη πρὸς τοῖς ἄλλοις πέφ<ει> κτῆμα Ἐμμανουήλ π. Ζανλῆ ἐκ πόλεως Μελέ<νικον>
ὀνισθὲν ἐν Βρασσοβῷ τῇ 12 Φευρουαρίου <1>827. <=Şi aceasta pe lângă celelalte este
proprietatea lui Emanoil P. Zanli din oraşul Melenicon. Cumpărat la Braşov, la 12
februarie 1827>.
Ms. Gr. 1516, f. 98r

20.

Acestu Anastasimatariu grecesc este al mănăstirii Sf. Gheorghe. Bucureşti, 1834

dec<hem>vr<ie> 25.
Ms. Gr. 1511, f. 108r

21.

Καὶ τόδε ὑπάρχει Ν.Π. Καΐρηου. 1836. <Și aceasta aparține lui N.P. Kairis. 1836>.
Ms. Gr. 1169, f. 2 v

22.

Această cărticică este a lui Nicolae și cine o fura-o să fie afurisit de doisprezece patriarhi.
Eu Nicolae Popescul. 1841 octombrie 4.
Ms. Gr. 1319, f. 69v

23.

Καὶ τόδε σὶν τοῖς ἄλοις κτίμα δίκεον ἕστιν ἐμοῦ ὁς δὸρον ὑπο μακαρίτου Σταῦρου
διδασκάλου Νικομηδέος, ὃστις ἐτελευτισεν. 1842, Ἰουλιου 2. Θ. Πορτοκὰλης ? <=şi

643
aceasta împreună cu celelalte, este pe drept a mea, ca dar de la răposatul Stavru dascălul
din Nicomidia, care a decedat. 1842 iulie 2. Teodor Portocalis?>.
Ms. Gr. 1459, f. 92v

24.

Această carte este a bisericii sfintei Episcopii Buzău şi am scrisu supt scrisu la Anul 1862
Fevruarie 2.
Ms. Gr. 1476, f. 285r

25.

Această sfântă charte este a D-lui Dimitriu Popescu chântăreţu biserica Stejaru. 1862
iunie 14 D. Popescu.
Ms. Gr. 1501, f. 1r

26.

Această carte adnote <sic> ad <sic> Psaltichie se posedă de prea cucerniculu între preoți
hirotonitu pentru prima oară pe seama cătunului Sciulesci. Pr. G. Stephănescu. 1881
Ianuariu 24.
Ms. Gr. 1321, f. 120v

27.

Σημείωσις. Τὸ χειρόγραφον, ἀφ’οὗ μετεγράφη ἡ παροῦσα καὶ οἱ πολιτικοὶ στίχοι

ἀπόκειται ἐν τῆ βιβλιοθήκη τοῦ ἐν Κων/πόλει ἁγιοτ. Μετοχίσι-: Εἰς σχῆμα ὄγδοον,
ἱκανῶς ὀγκῶδες, ὑπ’αριθμὸν 502, ἀντεγράφη δέ, κατὰ τὴν ἐν ἀρχῆ σημείωσιν τῶ
<<αψκή = 1728> Ιουλίου Στ’ (6), ἐν Βουκουρεστίω>>. Περιέχει ὁμιλίας Νεοφύτου
Ροδινοῦ καὶ ἑρμηνείαν εἰς τὸ Ασμα Ασμάτων, τοῦ Ψελλοῦ, διὰ στίχων, πρὸς τὸν
βασιλέαν Νικηφόρου τὸν Βοτανειάτην. Τῆ 19 Ιαννουαρίου 1890 ἐν Κ/πόλει. Μ. Γεδεών.

644
<=Notă. Manuscrisul, după transcrierea povestirii de faţă şi a versurilor politice, a fost
depus în biblioteca Metohului Sf. Mormânt, la Constantinopol. Este un in-8, destul de
mare, înregistrat sub nr. 502. S-a scris după o notă la început, în 1728, la Bucureşti.
Cuprinde: Omiliile lui Neofit Rodinul şi tălmăcirile în versuri, de Psellos, la Cântarea
Cântărilor, închinate împăratului Nichifor Botanianul. 19 Ianuarie 1890, la
Constantinopol. M.Ghedeon>.
Ms. Gr. 1438, f. 22r

28.

A. Săvulescu, cl. II, Liceul Mathei Basarab, 1895 aprilie, Bucuresci.

Ms. Gr. 1298, f. 20v

29.

Această carte este de la mine, Grigore N. Dumitru, cl. II, comuna Fundeni - Gerassij.
Dată în diua de Miercuri 15 Aprilie anul 1898. L<iceul> M<atei> Bassarab.
Ms. Gr. 1296, f. 112v

30.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Μιχαὴλ Ἰωάννου Ρακοβίτζα. <Și aceasta, pe lângă altele, este a
lui Mihail Racoviță>.
Ms. Gr. 1069, f. 25r

31.

Ἐκ των τοῦ Ἰωάννου Παππα-Χρυσοσκούλου Τζιμησχῆ. <Din ale lui Ioan Pappa -
Hrisosculos Tzimishis>.
Ms. Gr. 1090, f. 1r

645
 32.

Τουτο χάρτη ηνε του Κοτζη του Χατζη Ανδρονη και οποιος να το παρη να ηνε
αφορισμενος και απο Θεου παντοκρατορος. <Această carte este a lui Cociu Hagi
Androni și cine o va lua să fie afurisit și de Dumnezeu Atotțiitorul>.
Ms. Gr. 1116, f. 38v

33.

Ὁρᾶς με φίλε, Ἀντωνίου Θεοδώρου κτῆμα εἰμί, ὅστις ἐκ τῶν ἰδίων χρημάτων ὠνήησατό
με. <Mă vezi prietene, sunt proprietatea lui Anton Teodoru, care m-a cumpărat din banii
săi>.
Ms. Gr. 1155, f.1r

34.
Acest tom este a d<iaconu>lui Filip Popescu.
Ms. Gr. 1156, Interiorul coperții anterioare

35.

Ἐκ τῶν τοῦ Ἀλεξάνδρου διδ<ασκάλου> τοῦ Τυρνάβου Λαρίσσης, τὰ νῦν ἐκ τῶν τοῦ
Γερασίμου Σπαρτιώτου. <Din ale lui Alexandru dascălul din Tirnavos al Larissei, acum
din ale lui Gherasim Spartanul>.
Ms. Gr. 1157, ff. 1, 2, 89

36.

Καὶ τοδε Γερασίμου. <Și aceasta este a lui Gherasim>.

Ms. Gr. 1157, ff. 1, 2, 89

646
 37.

Πρὸς τοῖς ἄλλοις καὶ τόδε Ἀλεξάνδρου Παππᾶ. <Printre altele și aceasta este a lui
Alexandru Pappa>.
Ms. Gr. 1157, ff. 1, 2, 89

38.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Ἀλέκος <sic> Ἀπρικιοζ ἤ Χαρίτων. <Și aceasta împreună cu
altele este a lui Alecu Aprikioz sau Hariton>.
Ms. Gr. 1160, Fila liminară anterioară

39.

Tούτο το τετραβαγγελο ἢνε τοὺ νικολάκη Ἰωανὶτη. <Acest tetraevanghel este al lui
Nicolache din Ianina>.
Ms. Gr. 1170, f. 1r

40.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις ἐκ τῶν τοῦ Γεωργίου Τζορ[...]. <Și aceasta împreună cu altele
dintr-ale lui Gheorghe Cior...>
Ms. Gr. 1170, f. 1r

41.

Αὐτο το εωβαγελιον εινει το Σιμοπετρας <Această evanghelie este a Simo[no]petrei>.

Ms. Gr. 1175, f. 1r

42.

647
Αὐτο το ἠύανγελἰὅν εἰνη απο το αγιονόρος απο το σιμόπετρας <Această evanghelie este
de la Sfântul Munte, de la Simo[no]petra>.
Ms. Gr. 1175, f. 260r

43.

Din Biblioteca mea Lt. D. Papazoglou.

Ms. Gr. 1175, f. 260r

44.

Τοῦ μιχαλὰκη Παναγιὼτου Ζάχου κτῆμα <Proprietatea lui Mihalache Panaiot Zahu>.
Ms. Gr. 1179, f. 49r

45.

Καὶ τόδε συν τοῖς ἄλοις ὑπάρχει ἐμοῦ ἀνδρεου τόν ἀπο χώρα... <Și aceasta printre
altele îmi aparțin mie, Andrei din țara...>
Ms. Gr. 1193, f. 1r

46.

Κτῆμα καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Γρηγορίου Πασαράμπα Πραγκοβάνου. <Și aceasta
împreună cu celelalte aparține lui Grigorie Basarab Brâncoveanu> 611.
Ms. Gr. 1195, f. 1r

47.

611
Cartea a III – a, f. 34 – 42v, în Legislația agrară a Țării Românești 1775 – 1782, ediție critică de
Valentin Al. Georgescu și Emanuela Popescu, Ed. Academiei R.S.R., București, 1790; cartea a V – a, f. 57
– 69v, în Legislația urbană a Țării Românești 1765 – 1782, ediție critică de Valentin Al. Georgescu și
Emanuela Popescu, Ed. Academiei R.S.R., BucureȘti, 1975; cartea I, f. 1 – 22, în Organizarea de stat a
Țării Românești (1765 – 1782), ediție critică de Valentin Al. Georgescu și Emanuela Popescu – Mihuț, Ed.
Academiei R.S.R., București, 1989.

648
Ἐκ τῶν τοῦ Γ.Γ. καὶ τόδε τὸ ἰκειόχειρον. <Din ale lui G.G. și acest manuscris>.
Ms. Gr. 1200, f. 1r

48.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Ζωσιμᾶ καὶ ἐδώθη μοι δῶρον παρὰ τοῦ μακαρήτου Μαξίμου.
<Și aceasta împreună cu altele este a lui Zosima și mi s-a dat în dar de răposatul Maxim>.
Νῦν δέ Ζωσιμᾶ <Iar acum este a lui Zosima>.
Ms. Gr. 1204, Int. cop. ant./f. 1v

49.

Ἐκ τῶν τοῦ Ἀγαπίου ἱεροδιακόνου Σεργιάδου καὶ τόδε <Și aceasta dintr-ale
ierodiaconului Agapie Serghiade>.
Ms. Gr. 1209, f. 3v

50.

Ἐκ τῶν τοῦ Ἀναστασίου καὶ τόδε κτῆμα <Și aceasta este dintr-ale lui Anastasie>.
Ms. Gr. 1209, f. 12r

51.

Ἐκ τῶν τοῦ Κωνσταντίνου Μπαλανίδου. <Din ale lui Constantin Balanidis>.

Ms. Gr. 1213, f. 1r

52.

Ἐκ τῶν τοῦ Ἀγαπίου ἱεροδιακόνου καὶ τόδε. <Și aceasta este din ale ierodiaconului
Agapie>.

649
 Ms. Gr. 1214, f. 1r

53.

Καὶ τόδε πρὸς τοῖς ἄλλοις Ἰωάννου Διαμάντου Δημαροῦ τοῦ ἔξ Ἰωαννίνων. <Și
aceasta împreună cu altele este a lui Ioan Diamant Dimara(?) din Ianina>.
Ms. Gr. 1225, f. 7r

54.

Ἐκ τῶν τοῦ Ἰωάννου Νικολάου καὶ τόδε Ἀλβανιτοχωρίτου. <Și aceasta din ale lui
Ioan Nicolau Alvanitohoritul>.
Ms. Gr. 1226, f. 1r

55.

Πρὸς τοῖς ἄλλοις καὶ αὕτη Λάμπρου Φωτιάδου τοῦ Ἀναγνώστου. <Și aceasta, pe lângă
altele, este a lui Lambros Fotiades Anagnostes>.
Ms. Gr. 1226, f. 1r

56.

Τὸ παρὸν ὑπαρχει ἐμοῦ Κωνσταντίνου Πάνου Ἱερέως τοῦ Πογωνιανῆς <Cartea de față
îmi aparține mie Constantin Panu preotul din Pogoniana>.
Ms. Gr. 1230, f. 143r

57.

Ἐκ τῶν τοῦ πατριάρχου Ἱεροσολύμων Χρυσάνθου συμμίκτων. <Din miscelaneele

patriarhului Hrisant al Ierusalimului>.
Ms. Gr. 1270, f. 8v

650
 58.

Această carte iaste a lui Necu<lae> Enăcachi Gherghel și cine a fura-o să fii aforisât di
doisprizeci apostoli.
Ms. Gr. 1284, f. 159r

59.

Această carti easti a lui Ion Gherghel.

Ms. Gr. 1284, f. 160v

60.

Ἐτούτο τὸ βιβλίον εἶναι τοῦ Παναγιώτι καὶ ὁποῖος τὸ ἀποξενόση ἀπὸ τὸ ὁσπιτηῶν του,
νὰ κατακρύνετε ὡς ἰεῤόσυλος. Ἀμήν. <Această carte este a lui Panaioti și cine o va
înstrăina din casa lui să fie osândit ca un hoț de lucruri sfinte. Amin>.
Ms. Gr. 1285, f. 26v

61.

Ἐκ τῶν τῆς βιβλιοθήκης τοῦ Παν<αγίου Τάφου> ὁ <Θαβωρίου Ἱερόθεος>. <Din ale
bibliotecii Sfântului Mormânt. Ierotei al Taborului>.
Ms. Gr. 1287, f. 2r

62.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Θεοφάνους μακεδονίτου. <Și aceasta împreună cu altele este a
lui Teofan macedoneanul>.
Ms. Gr. 1307, f. 1r

651
 63.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Θεοφάνους ὑπάρχει. <Și aceasta împreună cu altele este a lui
Teofan>.
Ms. Gr. 1307, f. 2r

64.

Τοῦ Θεοφάνους καὶ τόδε κτῆμα πέλει, ὅστις δὲ τοῦτο, ἀποξενόσει θέλει, ἀνάθεμα ῇ καὶ
νῦν καὶ ἐν τῷ τέλει. <Și aceasta aparține lui Teofan și cine o va înstrăina, să fie anatema
și acum și în veac>.
Ms. Gr. 1307, f. 59v

65.

Καὶ τὸδε συν τοὶς ἂλλοις, ἐμοῦ πέφυκεν κτῆμμα, ἀνατολίῳ, τῷ ἐκ μετεώρῳ. <Și aceasta
împreună cu altele este a mea, a lui Anatolie, de la Meteora>.
Ms. Gr. 1314, f. I.lim.v

66.

Αὐτὸ τὸ βιβλίον εἶναι τοῦ Νηκολάε καὶ ὅποιος τὸ κλέψη νὰ εἶναι ἀφουρισμένος ἀπὸ
δώδεκα πατριάρχους. Ἐγὼ Νηκόλαος Ἀρηώνης. <Această carte este a lui Nicolae și cine
o va fura să fie afurisit de doisprezece patriarhi. Eu Nicolae Arion>.
Ms. Gr. 1319, f. 1r

67.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ὑπάρχει κἀμοῦ Δημητρίου Φοντριέ. <=Şi aceasta pe lângă altele este a
mea a lui Dimitrie Fontrie>.

652
 Ms. Gr. 1357, f. 18r

68.

Καὶ τόδε πρὸς τοῖς ἄλλοις Θωμᾶ Δημητρίου τοῦ ἐκ Καστορίας. Ο ἤδη ἀφιερώθη τῇ ἐν
Ιασίω Αὐθεντικῆ σχολῇ ὑπὸ Αργυρῆς συζύγου αὐτοῦ. <=Şi aceasta împreună cu altele
este a lui Toma Dimitriu din Castoria, care deja a fost dăruită Academiei domneşti din
Iaşi de către Arghiro, soţia acestuia>.
Ms. Gr. 1370, f. 1r

69.

Καὶ τόδε Εὐσταθίου Χ<ατζῆ> Ιαννακίου Καριάδου ἐκ Γούρας. <=Şi aceasta este a lui
Eustatie Hagi Ianache Cariadi din Guva>.
Ms. Gr. 1381, f. 1r

70.

Καὶ τόδε Εὐσταθίου Χ<ατζῆ> Γιαννάκη Καριάδη. <=Şi aceasta este a lui Eustaţiu Hagi-
Ianache Cariadi>.
Ms. Gr. 1385, f. 5r

71.

To παρὸν βηβλίον εἴναι τῆς ἀγίας μοναστήρης Δραγομήρνας, καὶ ὄπιος ἀποτολμὶσι να το
πάρι νὰ ἐχη μερὴδα με τῆν ἀγία Τριαδος... ἀμῆν. <=Cartea de faţă este a Sfintei
mănăstiri Dragomirna şi cine va îndrăzni s-o ia să aibă parte cu Sfânta Treime... amin>.
Ms. Gr. 1387, f. 3r

72.

653
Καὶ τόδε πρὸς τοῖς ἄλλοις Θωμᾶ Δημητρίου. <=Şi aceasta împreună cu altele este a lui
Toma Dimitriu>.
Ms. Gr. 1389, p. 7

73.

Αφιερώθη τῆ ἐν Ιασίω Αὐθεντικῆ Σχολῆ ὑπὸ Αργυρῆς, συζὺγου τοῦ β’. Λογοθέτου
Θωμᾶ τοῦ ἐκ Καστορίας. <=A fost afierosită şcolii domneşti din Iaşi de către Anghira,
soţia celui de al doilea logofăt Toma din Castoria>.
Ms. Gr. 1389, p. 7

74.

Εκ τῶν Κωνσταντίνου Τριανταφιλλὶδου τοῦ ἐκ Ζαγορᾶς. <=Din ale lui Constantin

Triandafilide din Zagor>.
Ms. Gr. 1391, p. 7

75.

Βιβλίον τοῦ ἁγίου Cάββα, ὅχει ἀλλά του γἀλατά. <=Carte a sfântului Sava, nu, a
Galatei>.
Ms. Gr. 1395, p. 19

76.

Ζαχαρίου, ἀπορί<α> λύσις. <=A lui Zaharia, nedumerire dezlegare>.

Ms. Gr. 1396, pe cotor

77.

654
Καὶ τόδε Εὐσταθίου Χ<ατζη> Γιαννὰκη Καριάδη. <=Şi aceasta este a lui Eustaţiu Hagi-
Ianache Cariadi>.
Ms. Gr. 1399, f. 1r

78.

O παρὀν νομοκάνον ὐπάρχει καμοῦ ἁνθὶμου ἱερομονὰχου του <şters> καὶ ἤτης βοληθὴ
κλέψη αὑτῶ να εἴναι αφωρισμὲνος καὶ ἀσυγχὼριτος. Να ἔχη τας ἀῤῥᾶς τόν αγίον
τριακόσιον δὲκα καὶ ὀκτὼ. <=Nomocanonul de faţă este al meu, al lui Antim
ieromonahul... şi cine va îndrăzni să-l fure să fie afurisit şi neiertat, să fie blestemat de cei
318 sfinţi>.
Ms. Gr. 1411, Int.Cop.post.

79.

Καὶ τόδε πρὸς τοῖς ἄλλοις Δημητρίου Ζαφείρη Σέλεγρα. <=Şi aceasta pe lângă altele este
a lui Dimitrie Zamfir Selega>.
Ms. Gr. 1415, f. 1r

80.

Eκ τῶν τοῦ Αλεξὰνδρου Κωνσταντινίδη. <=Din ale lui Alexandru Constantinide>.

Ms. Gr. 1417

81.

Καὶ τόδε Θωμᾶ τοῦ ἐκ Καστορίας, β’ λογοθ’. Αφιερώθη δὲ νῦν τῆ ἐν<sic> Ιασίω
αυθεντικῆ σχολῆ ὑπὸ Αργυρῆς συζύγου αὐτοῦ. <=Şi aceasta este a lui Toma din
Castoria, al doilea logofăt, iar acum a fost dăruită şcolii domneşti din Iaşi de către
Arghira, soţia acestuia>.
Ms. Gr. 1418, f. 2r

655
 82.

Καὶ τόδε ἀφιέρωνται τῶ ἐν Ιασίω σχολείω παρὰ τοῦ ἀποθανόντος ἐν μέσω πεδιάδας
Παναγιώτου Ρουσσέτου... <=Şi aceasta a fost afierosită şcolii din Iaşi de către Panaiot
Rosseti, care a murit în mijlocul câmpiei...>
Ms. Gr. 1420, f. 186r

83.

Καὶ τόδε ξὺν τοῖς ἄλλοις ἐκ τῶν τοῦ Γεωργίου.

Ms. Gr. 1420, f. 1r

84.

Καὶ τὸδε Εὐσταθίου Χ<ατζῆ> Ιαννακίου Καριάδου τοῦ ἐκ <...ilizibil> N. 25. <=Şi
aceasta este a lui Eustaţiu Hagi Ianache Cariade din... N.25>.
Ms. Gr. 1425, f. 1r

85.

Εκ τῶν τοῦ Χρήστου Ιω. Σκουταρᾶ. <=Din ale lui Hristu Ioan Scutara>.
Ms. Gr. 1442, f.7r

86.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Ιωαννικίου Ιερομονάχου. <=Şi aceasta împreună cu celelalte
este a lui Ioanichie Ieromonahul>.
Ms. Gr. 1442, f. 67r

87.

656
Eτοῦτος τὸ χα<ρ>τὴ ὑνε τού νικόλα καὶ ὁπηος τὸ επαρη να εχὴ τῆν <ἀνά>θεμα τοῦ
ἁγίου ἰοάνου καὶ τοῦ ὁσηου Χριστοδολου καὶ πά<ν>τον το<ν> ἁγίων ἀμῆν ἀμῆν ἀμῆν.
<=Această carte este a lui Nicola şi cine o va lua să aibă anatema sfântului Ioan şi a
cuviosului Hristodulo şi a tuturor Sfinţilor. Amin, amin, amin>.
Ms. Gr. 1444, f. 1r

88.

Καὶ ανεμίνεν ις κλiρονομiαν. τiς ενδοξοτατὶς κιρiας. δομνας. Ροξανδρας. <=Şi a rămas în
clironomia preaslăvitei doamne Ruxandra>.
Ms. Gr. 1445, f. 1r

89.

Τέλος τῶν τοῦ Ἀφθονίου τοῦ σοφιστοῦ προγυμνασμάτων. Καὶ τόδε πρός τοῖς ἄλλοις
Πάνου τοῦ Διαμάντη τοῦ Δημάρου. <=Sfârşitul pregătirilor retorice ale sofistului
Aftonios. Şi aceasta împreună cu celelalte aparţine lui Panοs Diamanti Dimaru. Să-şi
amintească cititorii de cel ce a scris, Panos Diamanti Dimaru>.
Ms. Gr. 1454, f. 37v

90.

Mέμνησθε τοῦ γρήψαντος οἱ ἀναγινώσκοντες Πάνου Διαμάντη τοῦ Δημάρου, τοῦ αὐτοῦ
δὲ καὶ κτῆμα μετὰ τῶν ἄλλων. <=Cititorii să-şi amintească de cel ce a scris, Panos
Diamanti Dimaru, căruia aparţine şi această împreună cu celelalte>.
Ms. Gr. 1454, f. 106r

91.

Ἐκ τῶν τοῦ Χατζῆ Νικολάου καὶ τόδε. <=Şi aceasta din ale lui Hagi Nicolau>.

657
 Ms. Gr. 1464, f. 1r

92.

Ἐκ τῶν τοῦ Γεωργίου Στούπη καὶ τόδε. <=Şi aceasta din ale lui Gheorghe Stupi>.
Ms. Gr. 1465, f. 319r

93.

Καὶ τώδε σὺν τοῖς ἄλλοις ὑπαρχει κᾀμου Μανολάκη Νικολάου. <=Şi aceasta împreună
cu celelalte, este a mea a lui Manolache Nicolau>.
Ms. Gr. 1470, f. lim.

94.

Ἐκ τῶν τοῦ Ἀγαπίου ἱεροδιακόνου καὶ τὸδε. <=Şi aceasta din ale ierodiaconului
Agapie>.
Ms. Gr. 1474, Int.Cop.ant.

95.

În josul filelor: Această carte este a sfintei Episcopii Buzău.

Ms. Gr. 1476, f. 8r – 10r

96.

κτῆμα φιλοθέου Ἱερομονάχου Περιστεριώτου. <=Proprietate a ieromonahului Filotei

Peristeriotul>.
Ms. Gr. 1490, f. 9r

658
 97.

καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Γεωργίου Λαρισσαίου. <=şi aceasta printre altele este a lui
Gheorghe din Larisa>.
Ms. Gr. 1490, f. 9r

98.

Ἑκ τῶν τοῦ Γεωργίου Ἰω.Φραγκῆ πελλοποννησίου <sic> τοῦ ἐκ Κορίνθου. <=Din ale lui
Gheorghe I. Franghis Peloponezianul din Corint>. Cu cerneală violetă: Din cărţile lui
Octav Erbiceanu.
Ms. Gr. 1492, F.lim. Ir

99.

Σὺν τοῖς ἄλλοις καὶ τόδε ἐμοῦ τοῦ προεστῶτος Ἰχαρίου Ἱερομονάχου τοῦ ἀπὸ τῆς νήσου
Τζίου. <=Şi aceasta între altele este al proestosului Ilarie ieromonah din insula Tzios>.
Ms. Gr. 1499, f. 1v

100.

Această carte ce să numeşte Adunată, adică Antologhie, este a lui Anghel dascălul
ce să cheamă starea creşterii a svintii copilării şi a mărimii tinereţilor ce am crescut şi m-
am nevoit de am învăţat ştiinţa de carte şi condeiul acesta şi am învăţat şi cântarea
bisericii cei mari <a> lui Ceauş Radului. Şi de acolo am trecut la altă biserică ce să
prăznuia hramul Sfinţilor Voevozi Mihail şi Gavriil. Şi am trecut la sfântul… cel Mic. Şi
în urmă după aceia, am trecut năpraznica moartea holerii, morbul la care am murit la
80.000 de mii, ce s-au găsit pre scrisorile stăpânirii ce oblădui apă atunci. Şi ştiind eu
printr-această slujbă grozavă şi m-au păzit Dumnezeu cel puternic, carele are putere
preste moarte şi preste viaţă şi izbăveşte în vreme de scârbă şi cu braţul său mândrilor le
stă împotrivă şi slugilor sale, le trimite dar.

659
 Ms. Gr. 1501, f. 197v

101.

Τὸ παρὸν βὺβλήον εἵπάρχι, καμοὺἐν ἡἐῤῥωμονάχης, Ἱῶάσαφ σὶκέως ἐκ χόρος

ἀνατώλικοῦ καὶ ἐπαρχίας εὐπάκτου καὶ ἄρτης καὶ ώστης τολμήσι καὶ ἀπῶξεννώση αὐτῶ
νά αίχι τᾶς ἀράς του ἁγὶον 318 Θεὼφώρον πατἐρον τὸν ἐν νηκεα ἀγίων σινόδων, ἀμῆν.
<=Cartea de faţă este a mea, Ioasaf Sichiotul, din regiunea Anatolicon, eparhia Evpactu şi
Arta, şi cine va îndrăzni s-o înstrăineze să aibă blestemul celor 318 sfinţi părinţi purtători
de Dumnezeu ai sfintelor sinoade de la Niceea>.
Ms. Gr. 1506, f. 2r

102.

Αὐτὸ τὸ βιβλίον εἶναι πολοι ὁφελίμο δία τὴν νεολέα αλλα νά τὸ σπουδάζη ὅποιος
εἶναι αφιερομένος εἰς τὴν μονήν ταύτη τῶν Θενάτων. Καὶ ὁποίος αποφασίση νὰ τὸ πάρη
διὰ ἱκιακὰ πρὰγματα νὰ ἔχη τὴν κατάραν τῆς αυπαρθένου Δεσπίνης ημον Θεοτόκου
Μαρίας. Παναγῆς Μακρῆς, υἱός τοῦ ἱερέως Ἰωάννου, ηγουμένου της αὐτής μονὴς
Θενατον. <=Această carte este foarte folositoare pentru tineret, ca s-o studieze cine este
închinat acestei mănăstiri Themata. Şi cine se va hotărî s-o ia pentru treburi casnice să
aibă blestemul stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu, Maria. Panaghis Macris, fiul
preotului Ioan, egumen al mănăstirii Themata>.
Ms. Gr. 1506, f. 3v

103.

Καὶ τόδε σὺν τοῖς ἄλλοις Κυπριανοῦ μοναχοῦ τοῦ Βλάχου. <=Şi aceasta împreună cu
altele este a monahului Ciprian Vlahul>.
Ms. Gr. 1509, Int.Cop.ant.

104.

660
Acest împreună cu celelalte cărţi a lui logofăt Nicolăiţă cămătar.
Ms. Gr. 1511, Int.Cop.Post.

105.
Acest Irmologhion este a lui Mihalache-Mihalache sin popa Nicolae.
Ms. Gr. 1512, F.lim.I.

106.

+ ετουτο το χα<ρ>τη υνε τηc Βαληαc και ο<σ>τιc το παρη νε υνε αφορεσμενοc.
<=Această carte este a mănăstirii Valea şi cine o va lua să fie afurisit>.
Ms. Gr. 1520, f. 7v

107.

Kαὶ τόδε πρὸς τοῖς ἄλλοις Κυρίλου Συγκέλλου τοῦ ἐκ Σμύρνης. <=Şi aceasta pe lângă
celelalte, este a lui Chiril Singhelul>.
Ms. Gr. 1533, f. 65r

108.

Kτῆμα Κωνσταντῆ Παπαντ. <=Proprietatea lui Constandis Papantoniu>.

Ms. Gr. 1537, f. 1r

109.

Ἐκ τῶν τοῦ Θωμᾶ Νούσιου καὶ τόδε. <=Şi aceasta este din ale lui Toma Nuşu>.
Ms. Gr. 1483, f. 1r

110.

661
Τὰ ἀπὸ τῆς παρούσης σελίδος 1-108 ἀντεγράφησαν ἐξ ἀρχαίου κώδηκος οἰκογενειακοῦ,
σωζομένων σήμερον ἐν τῇ νήσω Χίω. Ἀκριβὲς ἀντὶγραφον. Μανουὴλ Γεδεὼν. <=Cele
cuprinse de la pag. 1-108, s-au copiat de pe un vechi manuscris de familie ce se păstrează
astăzi în insula Hios. Conform cu originalul. Manuil Ghedeon >.
Ms. Gr. 1531, f. 183r; 232r

7. INCENDII

Sec. XIX

1.

Această pravilă este a mea <a> logofătului Dimitrie Bibescul dăruită de aga postelnicul
Nicolaiche, ce au stătut caimacam în Craiova când s-au ars Craiova de Caramusta<fa> în
zilele tiranului Pasmangi paşa de la Dii. Dimitrie Bibescul 1800.
Ms. Gr. 1434, f. 114v

2.

Să să știe de cînd au arsu Tîrgul Frumos în luna lui fevruari în 19 zili și s-o aprins la 9
ceasuri și o ars 6 ceasuri și tot s-o topit, la anul 1834. Iancu Popovici.
[Ms. Gr. 913 f. 212r]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 236.

8. Cutremure de pământ

Sec. XVIII

1.

662
Kατὰ τὸ ᾳ ψ ξ ςον μαΐου ιαη ἔγινε σεισμὸς φοβερώτατος εἰς τὴν Κωνσταντινούπολιν, ἀπὸ
τὸν ὁποῖον κρημνίσθησαν πολλαὶ οἰκοδομαί. Εν τῶ αὐτῶ ἔτει διέτριβον κἀγὼ ἐν τῆ
Κωνσταντινουπόλει. <=În anul 1766 mai 11, la Constantinopol a fost cutremur
îngrozitor, în urma căruia s-au dărâmat multe clădiri. În acel an mă aflam şi eu la
Constantinopol>.
Ms. Gr. 1399, f. 149r

2.

Εἰς τοῦς 1793 νοεμβρίου 27, ἠμέρα κυργιακή τό βράδι, ἠ ὅρα στὴς διόμησι ἔγινε σισμός
μέ ἄνεμον μαζί ἔος δύο λεπτά ἐβάσταξεν. <La 1793 noiembrie 27, ziua duminică seara,
ora două și jumătate, a fost cutremur cu vânt, care a durat două minute>.
Ms. Gr. 1292, f. f. 18v

Sec. XIX

1.

La 1802, Oc<tom>vrie 14, la Vinere Mare s-au cutremurat pământul foarte cumplit.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145]

2.

Însemnare despre un mare cutremur ce a avut loc într-o sâmbătă a anului 1821. Nu se
specifică luna.
Ms. Gr. 1482, f.lim.

3.

1827, octomv(rie) 2, duminică seara, la 2 ceasuri din noapte, s-au cutremurat pămîntul.

663
 Oct(omvrie) 17, sara, pe la 12 ceasuri, iarăș s-au cutremurat pămîntul.
(Din „Însămnare cutremurilor” de logofătul Anghel Tufă)
[Ms. Gr. 787, f. 177v]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 261.

4.

La let 1829, noemvrie 14, la 11 ceasuri din noapte și un sfert, s-au cutremurat pămîntul
tari, ca la Vinerea Mare612, și au ținut mult.
[Ms. Gr. 787, f. 177v]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 264.

5.

1834 aprilie 24, marţi seara spre miercuri la trei ceasuri şi un sfert din noapte s-au
cutremurat pământul. Ibidem, p. 247.
Ms. Gr. 1355, p. 247

6.

Am însemnat ca să să pomenească de cutremurul carele au fost groaznic în luna lui

ghenar leat 1838, în unsprezece zile, într-o marți spre miercuri la patru ceasuri din
noapte. Și s-au fărîmat și au căzut ziduri și case și biserici și hanul lui Sfîntului Gheorghe
cel Nou. Și au ținut numai o jumătate(e) sfert de ceas, iar de ținea mai mult, era să fie
mare prăpastie. Și era mari eresuri în lume în multe izvodiri pă atunci.
[Ms. Gr. 1501, f. 196v]
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 275.

7.

612
14 octombrie, 1802.

664
Tη τρίτη στίς 11 ἡμέρας Ιανουαρίου μηνὸς τοῦ 1838 ἔτους περὶ τάς 4 ὥρας τῆς νυκτὸς
ἐσυνέβη ὁ σισμὸς τῆς γῆς ἒως λεπτὰ 4. Ἐν Μπακοβίω εἰς τὸ 1838 ἔτος ἀπὸ Ἀδάμ ἔχομεν
7346. <=În ziua de Marţi 11 ale lunii Ianuarie 1838, pe la orele 4 noaptea, a avut loc un
cutremur de pământ de circa 4 minute. Bacău în anul 1838 de la Adam sunt 7346>.
Ἐγράφη ἐν Κισνοβίω τῆ 29 Αὐγούστω.
Ms. Gr. 1455, f. 1v

9. Cronici diverse

Sec. XVII

1.

Cu vrerea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Această biserică ce s-au făcut din
temelie de robul lui Dumnezeu Io Matei Basarab voevod, s-au rîdicat în numele marelui
mucenic Dimitrie spre a lui pomenire și a neamului lui și în zilele preaosfințitului chir
chir Theofil mitropolitu, care biserică acum să află pustie și dărăpănată și văzându
dum<nea>lui căminar Gheorghe psaltul că-i căzuse și piatra <pe> care era scrisă pisania
bisericii, au rîdicat-o de acolo și au adus-o la biserica dum<nea>lui, unde să prăznuește
hramul sfântului Neculae, metoh Orezului. Și fiindcă această sfântă biserică nu și-au avut
pisanie cu leatul său s-au trecut leat după această piatră a sfântului Dimitrie ce s-au zîs
mai sus. Leat 7148 (1640) iunie 24.
Ms. Gr. 1327, f. 68r

Sec. XVIII
1.

665
Ἰουλίου δ αψοδ, ἔδωσε τὸ κοινὸν χρέος ὁ μακαρίτης αὐτάδελφός μου ὁ Φίλιππος<La 4
iulie 1744 și-a dat obștescul sfârșit răposatul meu frate Filip>.
Ms. Gr. 1173, f. 1v

2.

1751 απριλίου 2, eghina egho o paissios o ierodhiaconos tu mamoli o ierodhiaconos opu

eliturghissan thio archieris, o grigorios o evripu, che o mitilinis chir o anthimos, o thios
mu. che sto is enthimissin <1751 aprilie 2. Eu Paisie am fost făcut ierodiacon la Mamoli,
unde au slujit doi arhierei: Grigorie de Evrip și chir Antim de Mitilene, unchiul meu. Și
să fie spre amintire>.
Ms. Gr. 1209, f. 25r

3.

αψζ ἀπριλίου ιγ ἐξώσθη ὁ μουφτής..... καὶ ἔγινεν μουφτὴς ὁ πρώην Βελὴ ἐφέντης. Τῷ
αὐτῷ καιρῷ ἐτελεύτησεν ὁ Ἀσλάν Γερέϊ χάνης καὶ ἔγινεν χάνης ὁ Μασούλ Γερέϊ ἀπὸ
Γίαμπολι. - 1767 a fost gonit muftiul........ și s-a făcut muftiu fostul Veli efendi. În acelaș
timp a murit Aslan Gherei han și s-a făcut han Masul Gherei din Iamboli;
1765 Aprilie 28. Fiind iau la sor (sic) fus (sic) (Corfus?!) am auzit din gura
protosinghelului Serafim Chipriotul cum că la Gherusalim au mersu hagii la le(a)t 1764 o
mie și la 1753 fiind și patriarhul acolo au mersu 1250 de hagii, iar într'alți ani, după cum
se tâmplă, cănd 700 și mai mulți, dela cari hagii dela tot omul poate să aibă sfăntul
mormănt căte 200 lei unul cu altul, așășdire și dila milosteniile di peste tot locul poate să
aibă pi tot anul căte 20.000 lei adecă 40 pungi de bani. Cu toati aceste vinituri nu potu să
agiungă de cheltuială ce face pi tot anul mănăstire afară de dobănda banilor ci plătești și
di dajde Turcilor ci dă numai la zahere di hrana mănăstirii mergu 150 pungi di bani pe
anu. Cu tot hagiul cheltuești mănăstire 60 lei, adecă 30 lei dă Turcilor și 30 lei cu hrana
lor.
Ms.Gr.180(396), p. 478 și 479.

666
 4.

αψξσ Ἰανουαρίου ιθ΄ἡμέρᾳ πέμπτῃ ἤρξατο τὴν παράδοσιν τῆς γεωμετρίας ὁ διδάσκαλος
κὺρ Ἰωσὴφ εἰς τὴν Μολδαβίαν ἐν τῇ τῶν Φραγγῶν ἐκκλησίᾳ. - 1766 Ianuarie 19, ziua
Joi, a început predarea geometriei dascălul chir Iosif în Moldova în biserica papistașilor.
Ms.Gr.180(396) f. 1.

5.

αψοδ, ἰανουαρίου δ, ἡμέρᾳ σαββάτῳ, ἔδωσε τὸ κοινὸν χρέος ἡ μήτηρ μου Ἐλισάβετη καὶ
ο Θεὸς ἀναπαύσῃ αὐτήν <La 1774, 4 ianuarie, ziua sâmbătă și-a dat obștescul sfârșit
mama mea Elisaveta și Dumnezeu să o odihnească>.
Ms. Gr. 1173, f. 2r

6.

Au venit Zamfiru la învățătură, la mine, în luna lui Ghenarie în zece zile, la leat 1764.
Ms. Gr. 1230, f. 146v

7.

Scris-am aici eu care mai jos mă voiu iscăli că această carte am gășit-o rămasă de la
Neica Nicolae. Cine a scris-o, nu știu, că iscălitu pe nimini nu văz; ci dacă ai găși
Dumneata vreo iscălitură, mă rogu să mă erți. Și sânt celui mai mare plecat și celui mai
mic frate. Și când am scris, eram de ani 13, la leat 1781, Ghen<arie> 14, joi. Ioan
Grecianu.
Ms. Gr. 1230, f, 196v

8.

667
1791 maiu, 11, Duminecă dimineața la 12 ceasuri după eșiria sfintei liturghii în
metoh<ul> sfintei episcopii Râmnec unde ieste hramul Sfinților 40 de muceniți, m-am
cununat cu Catinca. Au slujit sfânta liturghie sfântul părintele episcop Râmnicului Chirio
Filaret și sfinția sa au citit logodna și cununia. M-au cununat dumnealui vel vistier Scarlat
Greceanu, în stăpânirea austriicească comandir fiind, aici, în țară, escelențiia sa domnul
ghenărăr felțaih maister grof fon Mirovski.
Ms. Gr. 1162, ff. 55-56v

9.

1792 martie 17, miercuri spre joi, la 11 ceasuri din noapte despre zio au născut Catinca
cel dintâi copilu, fată, în zilile domnului Mihai Vodă Suțul și în zio de Dumineca
Floriilor la martie 28, 1792, iarăși dumnealui vistier Greceanu mi-au botezat copila
aceasta, puindu-i numele Elenco, care au trăitu până la leat 1793 septemvrie 30, vineri,
seara, la 3 ceasuri din noapte și-au dat sfârșitu, un an și luni 6, zile 13.
Ms. Gr. 1162, ff. 55-56v

10.

1792 avg. 24. Această carte iaste foarte trebuincioasă de a găsi cele ce va fi de lipsă, mai
vârtos și pentru cele ce să va fura, prin canoanele ce într-această carte să adeveresc.
Amin.
Ms. Gr. 1302, f. 1r

11.

1793 septemvrie 23, vineri noaptea spre sâmbătă, la ceasuri 10 și un minut din noapte, s-
au ușurat Catinca, născând al doilea copilu, pe Zoița în zilile prealuminatului nostru
Domnu Io Alexandru Constandin Muruz Voievod, când cu 25 ceasuri mai-nainte au
născut și doamna mării sale o beizade, adică joi spre vineri, la 9 ceasuri din noapte.

668
Copila s-au botezat duminecă, la 2 ale lui octomvrie, 1793, la 5 ceasuri din zi de
dumneaei mătușica Anastasiia, puindu-i numele Zoița.
Ms. Gr. 1162, ff. 55 - 56v

12.

Însemnare pentru rudă dă oi pârnae, adecă de cele cu co<a>da mare să trimiți să cumpere
pentru prăsilă. Nov<embrie> 20, 1794.
Ms. Gr. 1302, f. 1r

13.

1795, aprilie 6, vineri la 2 ceasuri și 19 minuti din zi s-au ușurat Catinca în zioa de
Izvorul Tămăduirilor, în săptămîna cea luminată după Paști și au făcut al treilea copilă,
care în Dumineca Mironosițelor după Paști, la 15 a lui aprilie au botezat-o dumnealui
soacră-mieu, puindu-i numele Marioara.
Ms. Gr. 1162, ff. 55 - 56v

14.

1797 ghenar 24, sâmbătă spre duminecă au născut Catinca al patrulea copil, fecioru
zămislit de la aprilie 28 noaptea leat 1796 și peste 12 zile, adică 5 ale lui fevruarie, în zioa
sfintei Agathi, joi, l-au botezat dumneaei mătușica Anastasica, slujind Sfânta Liturghie
preasfântul părintele Titupoleos Theofilact și citindu-i botezu, i-au pus numele Grigorie.
Ms. Gr. 1162, ff. 55 - 56v

15.

1798 fevruarie 18, joi spre vineri, la ceasuri <sic>, au născut Catinca al cincilea fecioru și
l-au botezat iarăși dumneaei mătușica Anastasiia, puindu-i numele Ioanu.

669
 Ms. Gr. 1162, ff. 55 - 56v

16.

1799 iunie 27, luni în răvărsatul zorilor, la 8 ceasuri din noapte fiind, s-au ușorat Catinca
cu al șasălea copilu, făcând o copilă, care au botezat-o dumneaei mătușica Anastasiia,
puindu-i numele Anastasiia, la iulie 4, 1799, adică peste 8 zile după naștere.
Ms. Gr. 1162, ff. 55 – 56v

Sec. XVIII – XIX

1.

„Scris-am aici eu care mai jos mă voiu iscăli că această carte am gășit-o rămasă de la
Neica Nicolae. Cine a scris-o, nu știu, că iscălitu pe nimini nu văz; ci dacă ai găși
Dumneata vreo iscălitură, mă rog să mă erți. Și sânt celui mai mare plecat și celui mai
mic frate. Și când am scris eram de ani 13, la leat 1781, Ghenarie 14, joi. Ioan Grecian.”
Acest copil anume Ioan Grecianu era la 1781 de ani 13 (adică era născut la 1768) și avea
frate mai mare pe Neica Nicolae (acesta era chir Nicodim arhimandritu Grecianu, fratele
tatălui meu Dimitrie sau Matake aga Grecianu). Nicodim era de ani 18 la 1780, când s-a
dus la călugărie. Primul a reposat pe la 1832 și fu înmormântat la skitul Balamuci, în
stânga altarului din afara bisericii. Secundul a reposat pe la 1816 și fu înmormântat la
Monăstirea Cernica unde locuia și avea case ale sale atunci. Aceasta dovedesce că cartea
aceasta a fost în mâna lui Nicodim (Nicolae) și că el a lăsat-o în casa părintelui său,
Ștefan Grecianu, vel sluger la moșiea Greci, când s-a retras la călugărie (la anul 1780) și
că, în urmă, cartea a fost îngropată în pământ dinpreună cu altele. Când și de către cine s-
a dezgropat, nu se știe, ci s-a aflat pe la 1871 în casa unui bătrân, slugă al tatălui meu, așa
cum se vede: stricată și fără început pă când acest bătrân era slab și fără minte. El nu a
putut da nici o deslușire despre ghiozdanul de piele, nici despre provenienza cărților decât
spunea că: „au fost cărți ale reposatului Coconul găsite în pimnița boierească îngropate”.
Bătrânul acela era un fost servitor, apoi fost zapciu, apoi însurat cu jupâneasa Arghira,

670
doica mea. Numele bătrânului era: Oprea Magureanul și își pierduse mințile cu vreo șase
ani înainte de moarte. El a murit pe la 1870 și s-a înmormântat lângă Sfânta Biserică
satului nostru Greci de Sus, Ilfov, Mostiștea. St. D. Grecianu.
Ms. Gr. 1230, f. 1r – v

Sec. XIX

1.

1801 octombrie 14, luni noaptea spre marți, la 7 ceasuri din noapte și 7 minute au născut
Catinca al șaptelea născut copil, născând fecior, care s-au botezatu de mătușica
Anastasiia, puindu-i numele Vasile.
Ms. Gr. 1162, ff. 55 – 56v

2.

1803 ghenar 30, vineri siara la 5 ceasuri din noapte s-au ușuratu Catinca, născând foarte
ușoru pe Theodorache, carele s-au botezat de dumnealui luminat stolnic Ivan, puindu-i
numele ce au eșit cu sorți și însuși sorții numelui lui au arătatu numele sfântului Theodor
Stratghilatu, întru care zi s-au și botezat, ἐξετελόνταν τὴν ιερολογίαν του αγίου
βαπτίσματοσ ὁ πανιερότατοσ ἁγιοσ Τιτουπόλεως Θεωφίλακτο <slujind slujba sfântului
botez prea sfințitul Titupoleos Theofilact>.
Ms. Gr. 1162, ff. 55 - 56v

3.

La 1803 m-am însurat eu, Grigori dascălu, Ghen<a>r 25 și am luat soție pi Aftachiia,
fiica văduvii... (indesc. în ms.) Enii.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145]

671
 4.

La 1804, fevr<uarie> în 4, s-au născut fiul nostru, Manolachi, carili ne este cel întâi.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145]

5.

1805 iulie 7, vineri seara la 4 ceasuri din noapte s-au ușurat Catinca, născând al nouălea
copil, pe o fetiță ce s-au botezat de ...* soacră-mea, puindu-i numele Safta.
Lăudat fie numele Domnului.
Ms. Gr. 1162, ff. 55 - 56v

6.

1805 Ἰαννουαρίου 15η ἡμέρα Κυριακή ἔλαβον διὰ τῆς θείας προνοίας σύζυγον τὴν Ζωὴν
κόρην τοῦ Χατζῆ Χουρμούζη. Γιάσι. <=1805 ianuarie 15, ziua duminică, cu ajutorul
proniei cereşti, m-am căsătorit legal cu Zoe, fiica lui Hagi Hurmuz. Iaşi>.
Ms. Gr. 1551, f. 376r

7.

Să să ştie de când m-am apucat de meşteşugul cântărilor şi de Anastasimatar, de învăţ la

dascăl<ul> Costache ce să află dasc<ăl> cântăreţ la biserica Enii, la leat 1805 mai 15. Eu
Alecu, feciorul părintelui popi<i> Stan, epitrop sfintii biserici, plătesc pentru mine pentru
pomenire. Alecu.
Ms. Gr. 1511, f. 6v

8.

672
La 1807, fevr<uarie> 21, s-au născut fiica noastră Bălașa.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145]

9.
La 1813, s-au născut fiul nostru Neculai, săp<tem>brie 25.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145]

10.

La 1816, mai în 29, s-au născut fiica noastră Pakorchia, cari au făcut-o soția me la o
supărări ce am cu Săchilari Toader pentru o vii și pentru sărăcii ci mi-au pricinuit, au
făcut-o de 7 luni.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145]

11.

Leatul 1817. Am intrat cântăreţ la Icoană şi am şăzut pân la leat 1818 octombrie 26 şi
ieşind, am intrat la Amza defteriu leat 1818 octomvri 26 şi am şăzut până la leat 1823
Ghenar 26 şi ieşind am intrat defteriu la Sf. Ioan, la Broşcovan?, leat 1823 marte 9 şi am
şăzut până la octombrie 1 cu leat 1824 şi am intrat la Colţea defteriu la această zi şi leat.
Ms. Gr. 1504, f. 272v

12.
Să să știi că la 1819 gh<e>n<ar> 1 s-au născut fiul nostru, Teodosie.
[Ms. Gr. 1075, ff. 144v – 145]

13.

1819 octomvriu 8. Astăzi am fostu pentru socoteală răposatului Vasile Popovici la vamă
Timiş.

673
 Ms. Gr. 1428, f. 1v

14.

La ano 1821. Cuvântul ce s-au zis în Odesa Rosiilor de către C. Iconomu la

înmormântarea ce s-au făcut acolo preasfințitului patriarh Grigorie, care, spânzurat fiind
în Constantinopol de ienicer<i> Sultanului Mahmut, au fost aruncat în mare mort și, niște
corăbieri ce pleca de acolo la Odesa, găsindu-i cadavru pen valurile mări<i>, i l-au luat și
l-au dus la Odesa Rosiilor. (Fii[i] păstrate). (S-au cetit de mine maior D. Papasoglu). Ano
1856 dec. 12.
Ms. Gr. 1235, f. 1r

15.

Εἰς τὰ 1821 ἀνεχώρησα ἀπὸ τὸ Μελένικον καὶ ἔφθασα μέσον Βελιγραδίου εἰς
Βουκουρέστι, καὶ ἀπ’ἐκεῖ μὲσον Φωξὰνι καὶ τὸ Οϊτίσι ἔφθασα εἰς Σίν Γιόργι Ἐμμανουὴλ
Ζανλῆς. <=În 1821 am plecat de la Melenicon şi am ajuns, prin Belgrad, la Bucureşti şi
de acolo, prin Focşani şi Oituz, am ajuns la Sângiorz. Emanoil Zanlis>.
Ms. Gr. 1516, f. 96v

16.

Τὰ πρῶτα σχέδια τῶν παιδικῶν μαθημάτων τοῦ σοφοῦ καὶ κυρίου Κωνσταντίνου
Βαρδαλάχου, ὅστις μοι τὰ πρόσφερεν δι’ ἔνδειξιν φιλίας. Τόμος βoς. Εἴθε νὰ ἐκδοθοῦν εἰς
τῦπον ὡς πολλὰ ἀναγκαῖα διὰ τὴν νεότητα. Ἐν Κρόνστατ τῆς Τρανσιλβανίας, κατὰ τὸ
1824, 9βρίου 8 μοὶ τὰ ἔδωσεν. Γ. Πάαπα. <Primele schițe ale lecțiilor pentru copii ale
înțeleptului și domnului Constantin Vardalahos, care mi le-a oferit în semn de prietenie.
Tomul II. De s-ar da la tipar, ca foarte trebuincioase tinerimii. În Brașovul Transilvaniei,
la 1824, noeiembrie 8 mi le-a dat. Gheorghe Paapa>.
Ms. Gr. 1172, f. 1r

674
 17.

Ἐδέθη διὰ 320ρια, δηλ<αδὴ> σφάνττζιχα ἐν Βρασσιοβῷ τῆς Τρανσυλβανίας. 1825

Μαΐου 16 ὑπὸ Κωνστ<αντὶνου> Στογ... <A fost legat cu 3 icosari, adică sfanțihi, în
Brașovul Transilvaniei, la 1825 mai 16, de Constantin Sto(ianovici) (?)>.
Ms. Gr. 1184, f. 1r

18.

Tὧ 1827ω ἔτει, σεπτεμβρίου 8ῃ, τῇ τρίτῃ ὥρᾳ τῆς ἡμέρας τὸ πρωΐ, ἀνεπαύθη ἐν Κυρίῳ ὁ
δεύτερος γέρωντάς μου Πανιερώτατος κὺρ Κωνστάντιος, πρώην Βουζαίου καὶ ἐτάφη ἐν
τῇ ἐκκλησίᾳ τοῦ ἁγίου Δημητρίου, τῇ ἐνταύθα ἐν Βουκουρεστίῳ, ἥτις καὶ ἀνηγέρθη ἐκ
βάθρων ὑπὸ τῆς αὐτοῦ πανιερότητος καὶ ἐκαλλωπίσθη ὡς φαίνεται, ὥστε ἔγινε δεύτερος
κτήτωρ, ἐνῷ ἦτον ἀκόμι ἐπίσκοπος Βουζαίου καὶ εἶναι μετόχειον τῆς αὐτῆς ἁγίας
ἐπισκοπῆς. Ὅθεν εἰς ἐνθύμησιν ἐσημείωσα ταῦτα. Δεύτερον δὲ γέρωντά μου, λέγω, ὅτι
παρ’αὐτοῦ ἐχειροτονήθην ἱερεύς καὶ ἐτιμήθην πρωτοσυγκελλός, ὁ δὲ πρῶτος γέρωντάς
μου ἐχρημάτισεν ὁ πανιερώτατος ἀρχιεπίσκοπος πάσης Οὐγγροβλαχίας, κύριος
Φιλάρετος, ὅστις ἐκ Μυρέων πρῶτον ἔγινε Ριμνίκου, ὁποῦ καὶ ἐμὲ ἐνέδυσε τὸ
ῥασοφόρου σχῆμα. Γέγραπταί μοι 1827 σεπτεμωβρίου 14η. Πρωτοσύγκελλος Ναούμ,
πρώην Ἀποστολάνος. <La anul 1827 septembrie 8, la ceasul al treilea din zi, dimineața, a
răposat întru Domnul al doilea părinte al meu, preasfințitul chir Constantie, proin [fost] al
Buzăului și a fost înmormântat în biserica Sfântul Dumitru, de aici din București, care a
fost ridicată din temelie de către preasfinția sa și a fost înfrumusețată după cum se vede,
el devenind al doilea ctitor pe când era încă episcop al Buzăului, iar biserica este metoh al
acestei sfinte episcopii. Astfel, spre amintire, am însemnat acestea. Zic însă al doilea al
meu părinte, pentru că am fost hirotonisit preot de către acesta și am fost cinstit
protosinghel; iar întâiul meu părinte a fost preasfințitul arhiepiscop al întregii Ungrovlahii
chir Filaret, care din <episcop> al Mirelor s-a făcut mai întâi al Râmnicului și care m-a
îmbrăcat și pe mine cu shima călugărească. S-a scris de mine la 1827 septembrie 14.
Protosinghel Naum, fost Apostoleanul (egumen al mănăstirii Sf. Apostoli n.n.)>
Ms. Gr. 1327, f. Int. cop. ant.

675
 19.

Τῷ ,αωκζω, σωτηρίῳ ἡμῶν ἔτει, Σεπτεμβρίου η’, τῇ τρίτῃ ὥρᾳ τῆς ἡμέρας καὶ ἡμέρᾳ
πέμπτῃ, ἀνεπαύθη ἐν Κυρίῳ ὁ δεύτερος γέρωντας μου, Πνιερώτατος κύρ Κωνστάντιος, ὁ
πρῴην Βουζαίου καὶ ἐτάφη ἐν τῇ ἐνταῦθα ἐν Βουκουρεστιῳ ἐκκλησίᾳ τοῦ ἁγίου
μεγαλομάρτυρος Δημητρίου τοῦ μετοχείου τῆς αγιοτάτης ἐπισκοπῆς Βουζαίου. Εἶναι
τοῖς πᾶσι γνωστὸν ὡς αὕτη ἡ ἐκκλησία τοῦ ἁγίου Δημητρίου ἐκ δευτέρου παρὰ τῆς
αὐτοῦ πανιερότητος ἀνηγέρθη ἐκ βάθρων καὶ ἐκαλλωπίσθη καθὼς φαίνεται ὥστε καὶ
δεύτερος κτήτωρ ὑπάρχει τούτης τῆς ἁγίας ἐκκλησίας καὶ ἡ θεῖα πρόνοια κατηξίωσεν
αὐτὸν ἳν’ ἐνταῦθα καὶ ταφῇ καὶ αἰωνίως μνημονευθῇ. Δεύτερον δὲ γέρωντά μου λέγω,
διότι παρ’ αὐτοῦ ἐχειροτονήθη Ἱερεύς καὶ ἐτιμήθην πρωτοσσύγκελος, ἀφ’ οὗ πρότερον
ἐδούλευσα τῇ αὐτοῦ πανιερότητι καὶ συναριθμήθην σχεδὸν τοῖς τέκνοις τῆς ἁγίας ταύτης
ἐπισκοπῆς. Πρῶτος δὲ γέρωντάς μου ἐχρημάτισεν ὁ πανιερώτατος καὶ ἀοίδιμος
ἀρχιεπίσκοπος πάσης Οὐγγροβλαχίας κὺρ Φιλάρετος, ὅστις ἐκ Μυρέων Ριμνίκου πρώτον
γενόμενος, εἶτα δὲ Οὐγγροβλαχίας, ἀνεπαύθη ἐν Κυρίω ἐν ἔτει... <La 1827 al anului
mântuirii noastre, septemvrie 8, la ora trei din zi și ziua joi, a adormit în Domnul al doilea
părinte al meu, preasfințitul chir Constandie, fost al Buzăului și s-a înmormântat aici în
biserica Sfântului marelui mucenic Dimitrie, în București, metoh fiind al sfintei episcopii
a Buzăului și este știut tuturor că această biserică a Sfântului Dimitrie s-a ridicat a doua
oară din temelii de către preasfinția sa și s-a înfrumusețat cum se vede, încât este și al
doilea ctitor al acestei biserici. Iar dumnezeiasca Providență l-a învrednicit ca în ea să se
îngroape și veșnic să se pomenească. Am zis al doilea părinte al meu, pentru că de el am
fost hirotonit preot și am fost onorat protosinghel, după ce mai întâi am servit preasfinției
sale și am fost socotit la una cu fiii sfintei episcopii. Întâiul bătrân al meu a fost
preasfințitul și pururea pomenitul arhiepiscop a toată Ungrovlahia chir Filaret, care, din al
Mirelor făcându-se mai întâi al Râmnicului, apoi al Ungrovlahiei, a adormit în Domnul în
anul...>
Ms. Gr. 1329, f. 1r

20.

676
Au venit Tudorache deft.egumen în luna iunie 23 zile, într-o joi, leat <1>827 iunie 23.
Ms. Gr. 1410, f. I lim.v

21.

ᾳ ω κ η’. δεκεμβρίου αη, μετώκησα ἀπό Κοντζέστι τὸ Κάτω, τοῦ Καδιλικίου

Δομποβίτζης, εἰς τὸ Ποτλότζι τοῦ αὐτοῦ Καδιλικίου, ἡμερα Σαββάτω. Καὶ σεσημείωταὶ
μοι εἰς ἀνάμνησιν. Ν<αούμ>. <=La 1828 decembrie 1, m-am mutat de la Conţeştii de Jos
a judeţului Dâmboviţa, la Potlogii aceluiaşi judeţ, ziua sâmbătă. Şi am însemnat spre
amintire. Naum>.
Ms. Gr. 1363, f. 93r

22.

<Ἄρ>χησα εἰς τὸ νὰ <μά>θω ζωγραφικὴ <εἰς> τοὺς 1828 τῇ 9 Ἰανουαρίου ἡμέρα

δε<υτέρ>α εἰς Βουκουρέστιον... τὸν Ζακεὺ φραν<τζέ>ζον διδάσκαλον, <χα>ριν φιλίας.
<Am început să învăț pictură în 1828 ianuarie 9, ziua luni, la București... cu dascălul
francez Jacquin (?), din prietenie>.
Ms. Gr. 1120, f. 25r. (Din hârtiile lt. colonelului D.A. Pappasoglu).

23.

ᾳ ω κ δω μαρτίου δη, ἡμέρα Κυριακῆ, ἐμβῆκα μὲ τὰ πράγματὰ μου εἰς τό ἱερὸν κοινόβιον
τῆς Τζερνίκας καὶ εἰς ἐνθύμησιν σεσημείωταί μοι. Ναοὺμ ὁ ἁμαρτολώς. <=La 1834
martie 4, ziua duminică, am intrat cu lucrurile mele la sfântul cenobiu de la Cernica. Şi
am însemnat pentru aducere aminte. Naum păcătosul>.
Ms. Gr. 1363, f. 93r

24.

677
Aici să petrece o propevăduire asupra lui Julian Paravatu către norodul creștin din partea
unui ierochirics. 1856 Dec. 21 (S-au cetit de mine, maior D. Pappazoglu).
Ms. Gr. 1114, f. 42v

25.

1830, octomvr(ie) 6, am întrat în miliția pămîntenească în București.

1830, octomvr(ie) 14, am plecat cu trenziportu din București în Craiova.
1830, octomvr(ie) 28, am sosit cu trenziportu în Craiova la cotat (?)
1830, noemvr(ie) 9, m-a așezat la 1 – iu polcu, 2 – lea batalion, 5 – lea rotă.
1830, noemvr(ie) 12, m-am mutat din Craiova cu tot batalionu în Zitian.
1830, noemvr(ie) 14, am luat de la coronă mondir, pantaloni, cizme, șapcă.
1830, noemvr(ie) 21, au plecat soldații din rota 5 – lea la București.
1830, dechemvr(ie) 2, am luat de la coronă cămașa, izmene, prin Gancerovu muscalu.
1830, dechemvr(ie) 15, am luat mantaoa de la coroană.
1830, dechemvre 24, au venit soldații din București.
1830, dechemvre 25, au venit roata din Zitian în Craiova.
1831, ghenarie 12, s-au dus roata din Craiova la Zitian.
1831, ghenarie 31, s-au mutat roata din Zitian în s(atul) Filiași.
1831, fevruarie 18, am venit cu 5 soldați spre învățătură în Florești.
1831, mai 16, am făcut lagăru și m-am mutat din Florești cu tot batalionu 2 – lea în lagăr.
1831, iulie 15, am plecat din lagăr cu tot polcu la București.
1831, iulie 24, am sosit la București și era holeră.
1831, iulie 25, ne-am mutat cu polcu în baraganele de holeră, unde și s-au molepsit polcu.
1831, avgust 22, m-am dus cu roata a 5 – lea la Herestrău spre paza carantinei de holeră.
1831, avgust 22, s-au făcut smotru la polcu 2 – lea la Colentina, cînd mi-am priimit și eu
cinu patrii mele de al 2 – lea comandir de ploton.
1831, sept(emvrie) 7, am venit cu roata din Herăstrău la București, lîngă Belvedere.
1831, sept(emvrie) 16, s-au făcut smotru la polcu 1 – iu la Belvedere Golescului.

678
1831, sept(emvrie) 22, au plecat batalionu al 2 – lea spre paza hotarului pă lîngă Dunăre,
la Giurgiu.
1831, sept(emvrie) 26, am sosit cu roata 5 – lea în th(îrgul) Giurgiu.
1831, dechemv(rie) 20, am plecat din th(îrgul) Giurgiu cu ucenia comanda la București.
1831, dechvr(ie) 22, am sosit la casarmă la hanu Golescului în București.
1831, decevr(ie) 30, m-am așezat ca să șez la ucenia comanda la casele Chițescu,
împotrivă de havta.
1832, aprili 25, am plecat de la București la Oltenița, unde mi s-au încredințat și ploton
pentru paza liniei Dunării.
1832, mai 30, au venit toată roata 5 – lea de la Călărași și s-au unit cu plotonu mieu la
Olteniță.
[Ms. Gr. 1120, ff. 33 – 34]
(Însemnările lui D. A. Pappasoglu)
Ilie Corfus, Însemnări de demult, Editura Junimea, București 1975, p. 322

26.

Duminică s-au născut Anica, copila noastră, la luna lui mai în 29 de zile şi s-au botezat la
luna lui iulie în douăsprezece zile, ziua Duminică. 1838 mai 29.
Ms. Gr. 1501, f. 196v

27.

Ἱστορία τῶν Γκικάδων ἀνεκαλύφθη καὶ ἐπεξεργάσθη παρὰ τοῦ ποιητοῦ ἐν ἔτει ἀπὸ
Χριστοῦ 1816, νῦν δὲ ἐκδίδεται καὶ εἰς τὸ φῶς παρὰ τοῦ ἰδίου τῷ αὐτῳ σωτηρίῳ ἔτει
1839. <Istoria Ghiculeștilor s-a descoperit și prelucrat de către poet în anul de la Hristos
1816, iar acum se dă la lumină de către același în acest an al mântuirii 1839>.
Ms. Gr. 1283, f. 20r - 21v

28.

679
Ἔγραψα ταῦτα ὅτε ἤμουν μαθητὴς τῆς αης κλάσεως τοῦ Ἑλλ. Σχολείου, ἐν Ἀθήναις, δηλ.
κατὰ τὸ 1840. Α. Μ<ήλιος>. <Am scris acestea când eram elev în clasa I a școlii grecești
din Atena, adică în 1840. A. M<ilios>>.
Ms. Gr. 1306, f. 64r.

29.

Ἐν Βενετίᾳ τῷ 1848. Α. Μ<ήλιος>. <La Veneția, în 1848. A. Milios>>.

Μs. Gr. 1306, f. 51v

30.

Să să știe di când am venit eu la Răchitoasa la 1849 la iulie în șase și la Zgura am șezut 9

ani.
Ms. Gr. 1238, f. 5r

31.

Aici să arată în prescurtare istoria Țări<i> Rumânești cu începere de la omorârea lui

Decebal și pe care scriitoru o scrie să fi fost la S. Recica sau Antica Suiză (?), Caracal
românește. Descrie județele toate cu de-amănuntul, hotarele lor, apele și productu, tot ce-i
mai de enteres a vedea cineva. Descrierea Bucureștilor, arătând starea lui cea mizeră și
făcând și critica magnaților locuitori, prevâzând dărăpănarea acestui oraș și pustiere <a>
lui. De care scriitor este alcătuită nu se pomenește, este însă făcută bine descrierea în
prescurtare. S-au cetit de mine, maior D. Pappasoglu. Ano 1856, dec<hemvrie> 17.
Ms. Gr. 1238, f. 8v

32.

680
Manuscris fără a să zice de cine este scris. Se tratează de Lycurg către atinei. Întoarce
foaia și vei vedea ceia ce se tratează. S-au cetit de mine, maior D. Pappasoglu. <1>857
ghenarie 7.
Ms. Gr. 1260, f. 1r

33.

Κατὰ Ἰούλιον καὶ Αὔγουστον τοῦ 1864 παίζων ἔγραφα. Α. Μ<ήλιος>. <În iulie și august
1864, am scris în joacă. A. M<ilios>>.
Ms. Gr. 1306, f. 27v

34.

Κατὰ Ἰούλιον καὶ Αὔγουστον διεσκέδασα ἐν Βουκουρ<εστίῳ> 1864. Α. Μ<ήλιος>. <În

iulie și august 1864 am petrecut în București. A. M<ilios>>.
Ms. Gr. 1306, f. 112r

35.

Ἐν Πλοεστίῳ τῇ 4η Αὐγ. <1>870. Α. Μ<ήλιος>. <În Ploești, la 4 august 1870. A.

M<ilios>>.
Ms. Gr. 1306, f. 91r

36.

Κατὰ τὴν 31ην Αὐγούστου 1888, ὥραν 11 '' π.μ., εὗρον καθ’ ὁδὸν ἓν εἰκοσάφρ<αγκον>.
ὤ! χαρὰ ἄφατος. Α. Μ<ήλιος>. <La 31 august 1888, orele 11 a.m., am găsit pe stradă un
icosar. O! ce nespusă bucurie! A. M<ilios>>.
Ms. Gr. 1306, f. 88r.

Sec. XX

681
 1.

Manuscript de cântări bisericesci găsit în năruiturile Archivelor Statului din București

împreună cu alte cărți. Aceasta spre sciință. D. I. Băjan, 1909.
Ms. Gr. 1252, f. 3r

2.

Ὑπάγων εἰς Ἑλλάδα ὁ δυστυχὴς διδάσκαλος Βαρδαλάχος ἐπνίγη καὶ πιθανὸν καὶ
ὅλα τὰ βιβλία του ὁμοῦ μέ τὸ παρὸν σύγγραμμα, τὸ ὁποῖον εἶχε κατὰ νοῦν ὑπὲγων εἰς
τὴν Ἑλλάδα νὰ τὸ τυπὸσῃ νὰ συνεπνίγη μαζὺ μὲ τ’ ἄλλα. <Mergând în Grecia, nefericitul
dascăl Vardalah s-a înecat și probabil și toate cărțile lui - împreună cu scrierea de față, pe
care avea de gând, mergând în Grecia, să o tipărească - să se fi înecat împreună cu
celelalte>.
Ms. Gr. 1172, f. 1r

3.

ἡ αρχόντισα τοῦ καβοδιστρα ἡ κυράτζα φηλούλα ηξεύρη το σεκρέτο δια το ἀνθράκομα

ἤγουν καρμπούνη <Cucoana lui Capodistria?, Chirața Filula, cunoaște secretul pentru
antrax, adică cărbune (dalac)>.
Ms. Gr. 1217, f. Int. Cop. post.

4.

Niște însemnări vechi găsâte pe o hârtie veche în limba grecească și traduse de mine aici.
Iată de unde devinu toate nenorocirile și pricine că virtutea să nemicnicește și răutatea să
laudă și adivărul este mut. Aceste pricine dă putere minciunii, îngrozește pe învățați, face
pe cei neînvățați să aibi biblioteci și pe cei procopsiți fără cărți și cărțile fără procopsiți;
înțelepciunea săracilor se socotește nesâmțire și nesâmțirea bogaților învățătură. Cel

682
dintâi înșelător care au primit pe om este lumea care îi făgăduiește multe și nu
îndeplinește nimic, nu-i dă lui nimic decât aceia ce ia de la alții și care o va lua și de la el
peste puțin. De aceia oameni<i> nu au nimic al lor și toți sânt umflați și îngânfați, toți
plini de amestecături și prefăcătură, minciună și pâră. Inimile lor s-au făcut întărite ca
diamantu, fără nici o socotință omenească, cele dinnăuntru lor s-au întărit ca pietrile,
creeri s-au făcut bumbac, sângele lor s-au prefăcut în apă, stomahu lor în cel rău orezu (?)
în cenușe, picioarile în plumb, mâinile în zmoală, limba în unt și ochi<i> în hârtie și eu
voi să merg la case plăceri dar cer ca să intru pe acolo pe unde ceilanți iese și să ies pe
acolo pe unde ceilanți intră.
Ms. Gr. 1238, f. 7v

5.

Adică eu cel mai jos iscălit dau bun și credincios zapisul meu la <m>âna
dum<nealui> Dinului ot satul Ezvoare precum să să știi că la vreme de pasu me-au rugat.
Satu Bărcănești. Aces tom anume Radu ce este…
Ms. Gr. 1244, f. 19r

6.

[...] Protopapa din Alep a readus într-o singură zi la catolicism peste 20 mii de ortodocși.
Ms. Gr. 1267, f. 3 r- v

7.

Această carte frumoasă/ și dă folos celor <ce> vor citi/ cu dragoste și cu umilință/ dân
inimă să cunoas<că> și să zic<ă>/ pomenește și pre noi sfinților și cuvioșilor părinților/
noștri prin rugăciunile voas/tre rugămu-vă și ne cucerim.
Ms. Gr. 1294 f.1v-5v

8.

683
Ὦ φιλαναγνώστα, ἕπετο νὰ ἀρχίσωμεν τὴν ἱστορίαν ἀπὸ Μεεμὲτ τὸν βον, ὅστις ἐκυρίευσε
τὴν Κωνσταντινούπολιν, καθώς τινες τῶν ἱστορικῶν, τοῦτον ὀνομάζουσι πρῶτον
βασιλέα τῶν Αγαρηνῶν. Μὲ τὸ νὰ εἶναι δὲ περιεργώτερον τὸ νὰ ἠξεύρη τινὰς πόθεν
κατήγετο καὶ πρότερον ἡ βασιλεία τούτων, τὴν ὁποίαν σώζουσιν μέχρι τῆς σήμερον,
ἀρχόμεθα ἀπὸ τὸν αον, ὁποῦ ἄρχισε νὰ ἐξουσιάζῃ εἰς τοῦτο τὸ γένος. Διονύσιος. <O,
iubite cititorule, urma să începem istoria de la Mehmed al II - lea, cel care a cucerit
Constantinopolul, precum îl arată unii dintre istorici drept cel dintâi sultan al
Agarinenilor; pentru că este însă de un interes mai mare ca oricine să cunoască de unde
și-a tras obârșia și mai înainte împărăția lor, pe care o păstrează până astăzi, purcedem cu
cel dintâi care a început să stăpânească acest neam. Dionisie>.
Ms. Gr. 1295, f. 1v

9.

Tόδε ὑπάρχυ σύνθεμα ἐμοῦ Διονυσίου ἐκ τῶν πατρῶν τῆς πόλεος τοῦ Πελοποννησίου,
ὁπερ πρός χάριν γέγονε τῶν φιλομούσων μόνον, οἱτινες κρίνουσιν ὀρθῶς καὶ νόημα καὶ
τόνον, τὸ ἧχος ἔχυ σύντομον ἐυρύθμους τἀ<ς> σύνθέσεισ το μέλος κατα νόημα με
φθορικάς τε θέσυς. Μανθάνυν ἔξεστι λοιπόν, λογίοις καὶ καλωφώνοις ἀλλ’ ου τοἰς
αμαθέσι δέ αμα καί κακόφώνοις. Καὶ ἔστω εἰς μνημόσυνον τοῦ φιλομούσου ὄντως αἰτίου
τε καὶ προτρεπτοῦ, καμυ του κοπι ὄντος. <Aceasta este compoziția mea, Dionisie din
orașul Patras din Peloponez, ce s-a făcut pentru iubitorii de muze, care judecă drept și
sensul și tonul; are ehul scurt, compozițiile armonioase, melosul după neumă cu poziții
ftorice. E voie să se învețe prin urmare de învățați și calofoni, iar nu de nepricepuți și
cacofoni. Și să fie spre amintirea iubitorului de muze, care a fost și cauză și îndemn și
care merită osteneala>.
Ms. Gr. 1310, f. 74v

10.

684
Cu toată știința ce am pus, nimic nu am folosit la înțelegerea aceștii cărți, fiindcă sunt
prea practicos la învățătură.
Ms. Gr. 1319, f. 1v

11.

Însemnare, în lb. greacă, cu laude pentru patriarhul Dositei al Ierusalimului, „apărătorul

ortodoxiei”.
Ms. Gr. 1366, f. 1r

12.

Martie 16 ani. Cu Neculae călăraşul am scris la post<elnicul> i la Costandin Diichiti i

părintele Iraclias.
Ms. Gr. 1366, f. 1r – v

13.

Martie 24 dni. Cu Tomagichi când am mersu am scris la părintele panaghiotatos,

macariotatos, Hrisanthu exaporiton dascălul Spandonache, la Diichiti, trimiţând şi
jup<înu>lui Raze <indescifrabil> să dea carte la macariotatos, Andiohias, i părintele
Iraclias.
Ms. Gr. 1366, f. 1r – v

14.

Ap<rilie> 23 dni. Când s-au dus Costandin sluger la Ţarigrad cu el am scris la Diichiti,
trimiţându-i şi taleri 24 dupe cafea i fir.
Ms. Gr. 1366, f. 1r – v

15.

685
Am trimis carte i un belghir negru frumuşăl <text indescifrabil> dragomanul.
Ms. Gr. 1366, f. 1r – v

16.

Iul<ie> 2 dni. Au purces de aici Neculae i Vartholomeiu Căl<ăraş> cu carii am

scris la sluger Cost<andin> i la vel stol<nic> i la Diichiti i păr<intele> Iraclias, i domniţa
lui Dumitraşco Vodă i Cost<andin> Halipliul i Hagi Cuzi, trimis-am cu ei şi 20 taleri
pentru mutpac la Cost<andin> sluger.
Ms. Gr. 1366, f. 1r – v

17.

Poezii de a lui Const. Manu, zis Bondi, mare hatman; născut 1777, fiul m<arelui> logofăt
Scarlat Masnu, mort la 1804 și frate cu m<are>le hatman Manoil Sc. Manu, n<ăscut>
1782, mort la 1841. Culese și scrise de generalul Savel Manu, nepot de frate.
Ms. Gr. 1250, f. 1r

18.

Διάφοροι σημειώσεις. Ὑπο ἀριθ. 172, κατὰ τὸ 1844 Μαΐου 6. Κατεγράφην ὡς

δημότης Ἀθηνῶν ἐν Ἀθήναις. Α. Μηλιάδης.
Ὑπὸ ἀριθμ. 851, κατὰ τὸ 1860, φεβρουαρίου 3, κατεγράφην ὡς ὑπήκοος Βλάχος
ἐν Βουκουρ<εστ>ίω, εἰς τὸ Σεκρεταριάτον. Ὑπὸ δὲ τὸν ἀριθ. 2832 εἰς τὴν Βορνιτσίαν
τῆς Πολιτείας καὶ ὑπὸ τὸν αὐτὸν ἀριθμὸν ἐκοινοποιήθη ἡ πολιτογράφησίς μου εἰς τὴν
Κομίσιαν τῆς Μαύρης Βαφῆς τῇ 28-η Μαρτίου τοῦ αὐτοῦ ἔτους. Α. Μήλιος.
Ἐγεννήθην τῷ 1824ω, Ἱουλ. 17, ἡμέραν Τετάρτην, ὥραν 8 μ.μ. ἐν
Κωνσταντινουπόλει, ὅπου διαμείνας μέχρι τοῦ 1839, ἀνεχώρησα εἰς Ἀθήνας, ὅπου
διατρίψας μέχρι τοῦ 1847 Ἰουλίου 28, ἀνεχώρησα διὰ τὴν Ἰταλίαν, ὅπου διατρίψας 7
περίπου μῆνας, ἐπέστρεψα διὰ Κεφαλληνίας πάλιν εἰς Ἀθήνας μετὰ δέ τινας ἡμέρας εἰς

686
Ἅγιον Ὄρος, ὅπου διατρίψας 26 ἡμέρας ἀνεχώρησα εἰς Κωνσταντινούπολιν, κατὰ δὲ τῷ
1850ω, 7 βρίου 24 ἒφθασα εἰς Βραΐλαν, ὅπου διαμείνας 8 περίπου μῆνας ἔφθασα εἰς
Βουκουρέστι, Μαΐου 18, 1851, ὅπου εὑρίσκομαι μέχρι τῆς σήμερον. Α. Μ<ήλιος>.
Τῇ 30η Ἱουλίου, 1861, Κυριακῇ περὶ τὰς 7 ὥρας μ.μ. ἐνυμφεύθην εἰς Μπροσθένι,
κτῆμα τοῦ φρενοβλαβοῦς Εὐαγγέλη Ζάππα, τὴν Σωσσάννην Ἀνδ. Ἀποστολάτου μὲ
πλήρη αὐτοῦ συγκατάθεσιν, ἄλλ’μετ’ ὀλίγας ἡμέρας διὰ νὰ μὴ πληώσῃ τὴν ἄπροικον
κόρην τοῦ κακούργου μὲ μεγίστην τῆς καρδίας μου θλίψιν. Α. Μ<ήλιος>. <Diferite
Însemnări: Sub no. 172, la 6 mai 1844, am fost înregistrat ca locuitor al Atenei. A.
Miliadis.
Sub. no. 851 la 3 februarie 1860 am fost înregistrat ca cetățean român, la
București, la Secretariat, iar sub no. 2832 la Vornicia Politiei și sub același număr s-a
publicat încetățenirea mea la Comisia vopselii de negru, la 28 martie al aceluiași an. A.
Milios.
M-am născut în 1824 iulie 17, ziua miercuri, orele 8 p.m., la Constantinopol, de
unde am locuit până în 1839, când am plecat la Atena, unde am stat până în 1847 iulie 28,
dată la care am plecat în Italia, unde, după o ședere de aproape 7 luni, m-am întors din
nou la Atena prin Cefalonia, iar după câteva zile la Sfântul Munte, unde am rămas 26
zile, după care am plecat la Constantinopol. La 24 septembrie 1850 am sosit la Brăila,
unde am stat aproape 8 luni, iar la 18 mai 1851 am sosit la București, unde mă aflu până
astăzi. A. Milios.
La 30 iulie 1861, duminică, pe la orele 7 p.m., m-am căsătorit, la Broșteni, moșia
nebunului Vanghele Zappa, cu Suzana, fiica lui Andrei Apostolatos, cu deplin
consimțământul acestuia, însă după câteva zile, ca să nu plătească zestrea fiicei sale, a
fugit nemernicul în Anglia!!!
Iar după aproape o lună am izgonit-o și eu pe fiica fără zestre a netrebnicului, cu
foarte mare mâhnire în suflet. A. Milios>.
Ms. Gr. 1306, f. 137r-v.

19.

687
Însemnare în lb.română despre moartea primului patriarh al României, Miron Cristea,
mort la Cannes, la 6 martie 1939 şi înmormântat la Bucureşti la 14 martie 1939.
Ms. Gr. 1483, f. 135v

20.

Ot obrazi ce moare fără de copii, şi după pravili şi fireşte intră la moştenirea perusiei a
celui mort cine iaste mai de aproape rudenie mortului. Ci dar murind mai întâi (Pătru) au
rămas moştenitori pe averea lui, fie-sa Maria, fata Pătrului. Al doilea murind fata Marii
înnaintea părinţilor ei, măcar fie şi de 12 ani, <aşa> dar au rămas [i] Maria şi Ioan iarăşi
fără de copii. Al treilea murind Maria soţia lui Ioan au moştenit-o mumă-sa Maria, soţia
Pătrului. Al patrulea murind Maria soţia Pătrului o au moştenit-o soru-sa Catrina. Ia acum
aminte, şi bagă de seamă că după cursul morţilor cum s-au întâmplat unul după altul,
moştenirea tuturor s-au înfundat la Maria soţia Pătrului şi de la dânsa la soru-sa Catrina.
Deci dreptatea lui Ioan către Maria, soţia lui, nu este alt nimic mai mult decât să ia a[l]
trei[le]a parte din perusia ei, pentru căci au făcut amândoi copii, şi-au murit înaintea lor.
Însă Ioan are să ia a[l] trei[le]a parte, nu numai din cele după foaia de zestre a soţiei lui,
ci şi din cele ce va fost perusia ei şi din octita ale Pătrului, pentru că murind mai înainte
decât toţi Pătru, moştenirea perusiei lui s-au coborât la fie-sa Maria, care iaste la dânsa
exoprică peste foaia de zăstre. Care atât cea exoprică cât şi zăstrea făcându-se tot perusie
şi avere Marii, din toată acea avere Marii are să ia Ioan soţul ei, a treia parte. Iar celelalte
două părţi au să meargă la Maria Pătruleasă şi de la Maria Pătruleasă la soru-sa Catrina.
Să nu te întuneci ducându-te cu mintea la fata lui Ioan şi a Marii, căci au murit vârstnică
peste 12 ani, pentru că acest număr de ani, să teorisăşte numai când moare unul din soţi şi
rămâne copilu. Dacă trăieşte acel copil, feciorul până la patrusprăzece ani şi fata la
doisprăzece ani, şi după această vârstă moare, atunci obrazul ce trăieşte dintre toţi, cu
mijlocul acelui copil ce au murit vârstnic moşteneşte ori bărbatul pă nevastă sau nevasta
pă bărbat. Iar când moare copil măcară şi de 30 de ani şi rămâne părinţii lui amândoi vii,
atunci când moare unul dintre ei ia numai a treia parte unul de la altul. Această este
cunoştinţa acestei pricini.
Ms. Gr. 1434, f. 114 r – v

688
 BIBLIOGRAFIE

1 BĂLAȘA D., Revoluția din 1821 reflectată în însemnările micilor cronicari aflate pe
filele unor vechi cărți românești, în MO 33, 1981, 7 – 9, p. 402 – 408.
2. BÂRSĂNESCU, ŞTEFAN, FLORELA, Educația, învățământul, gândirea pedagogică
din România. Dicționar cronologic, Editura Enciclopedică, București, 1978.
BERINDEI, DAN, (Coordonator), Istoria Românilor, Volumul VII, Tom. I, Academia
Română, București 2003, p. 44; v. DIR. 1821, 5, p. 298.
3. BIBESCU G., Le general Kisseleff et son administration, Paris, 1840.
4. CAMARIANO – CIORAN, ARIADNA, Academiile domnești din București și Iași,
București, 1971 – Les Acadèmies princières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs,
Thessaliniki, 1974.
5. CERNOVODEANU, PAUL, (Coordonator) Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, Istoria
Românilor, vol. VI, Academia Română, Editura Enciclopedică, București 2002.
6. CHISACOF, LIA – BRAD, Antologie de literatură greacă din Principatele Române,
ediție bilingvă, notă asupra ediției, prolog, antologare și texte de, București, 2003.
7. CORFUS, ILIE, Cronica meșteșugarului Ioan Dobrescu (1802 – 1830), în SAI 8,
1966, p. 351. v și Istoria Românilor, vol. VII, tom. I, Academia Română, Coordonator:
Dan Berindei, București 2003.
8. CORFUS, ILIE, Însemnări de demult, Editura Junimea, Iași, 1975, p.V.
9. DIMA – DRĂGAN, C., Biblioteci umaniste românești, București, Editura Litera,
1974.
10. FEODOROV, IOANA, Tipar pentru creștinii arabi. Antim Ivireanul, Atanasie
Dabbās și Silvestru al Antiohiei, Muzeul Brăilei, „Carol I”, Editura Istros, Brăila, 2017.
11. FILITTI, IOAN C., Principatele Române de la 1828 la 1834. Ocupația rusă și
Regulamentul organic, București, 1934.
12. FOTINO ILIE, Tudor Vladimirescu și Alexandru Ipsilanti în revoluțiunea din anul
1821, supranumită Zavera, București, 1874. Gazeta de Transilvania , (Anul 1848, 1, p.
367).

689
13. GIURESCU, CONSTANTIN C. Un remarquable prince phanariote: Alexandre
Ipsilanti voévode de Valachie et de Moldavie, în Symposium. I’Époque phanariote,
Thessaloniki, 1974.
14. HURMUZAKI, EUDOXIU, Iorga N., Documente privitoare la istoria românilor,
vol. XIV, partea I, 1320 – 1716, București, 1915.
15. ILIEȘ, AURORA, Biserica Mănăstirii Colțea, Editura Meridiane, București, 1969
(31 pagini + ilustrații).
16. IONAȘCU, I., Documente bucureștene privitoare la proprietățile mănăstirii Colțea,
Fundația Regele Carol I, București, 1941 (444 pagini + 11 ilustrații).
17. IORGA, N., Lupta lui Mihai Racoviță cu boierii rebeli – după un act nou, în „Revista
istorică” 7, 1921.
18. IORGA, N. Documente privitoare la familia Callimachi, adunate, publicate și
întovărășite de o prefață de […], 2, București, 1903.
19. IORGA, N., Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, ediția a II-a,
revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929.
20. IORGA, N., Istoria românilor, 8. Revoluționarii, București, 1938, p. 342;
21. IORGA, N, Studii și documente cu privire la istoria românilor, 25, București, 1913.
22. IORGA, N., Știri despre veacul al XVIII – lea în țările noastre după corespondențe
diplomatice străine, 1. 1700 – 1750, București, 1909, pp. 33 – 37 [ex. din AARMSI, sr. 2,
t. 32, 1909 – 1910].
23. ISPAS, SABINA, Doina Truță, Lirica de dragoste index motivic și topologic, III,(I-
R) Editura Academiei RSR, 1988.
24. KAISAROS, DAPONTES, Catalog istoric important al grecilor care s-au distins în
timpul nostru 1700 – 1784, editat de C. Erbiceanu în Cronicari greci cari au scris despre
români în epoca fanariotă, București, 1888.
25. LAZĂR, ELENA,Cărturari greci în Țările Române (secolele XIV – XIX). Dicționar
biographic, Editura Omonia, București, 2009.
26. LITZICA, C., Catalogul manuscriptelor grecești, Institutul de Arte Grafice „CAROL
göbl”, București 1909.
27. MICLE, VENIAMIN, (Αrhim), Ierom. Macarie, tipograf roman (1508 – 1512),
Mănăstirea Bistrița Olteană, 2008.

690
28. MIHORDEA, V., Biblioteca domnească a Mavrocordaților, Monitorul official și
imprimeriile statului, Imprimeria Națională, București, 1940.
29. ΜΟLDOVEANU, ΙΟΑΝ (pr. dr.) Contribuții la istoria relațiilor Țărilor Române cu
Muntele Athos (1650 – 1863). În întâmpinarea a 1045 de ani de la fondarea Muntelui
Athos (963 – 2008), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 2007.
30. NEGULESCU, G., ALEXIANU, Regulamentele organice ale Valahiei și Moldovei,
ediția P., București, 1944.
31. PĂCURARIU, MIRCEA (pr. prof. dr.) Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. I,
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2014
(reeditare).
PIPPIDI, A., Putere și cultură în epoca lui Brâncoveanu, în AIIAI, 25, 1988, 2.
32. REZACHEVICI, CONSTANTIN, Bătălia de la Zărnești – 1690, reeditare cu
contribuția Pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu, Ed. Andreas, București, 2014.
33. SIMONESCU, V. DAN, Cărți arabe tipărite de români în secolul al XVIII-lea (1701-
1747), BOR, 82, 1964, 5 – 6.
34. SIMONESCU, V. DAN, Cronici și povestiri românești versificate. (Sec. XVII –
XVIII). Studiu și ediție critică de Dan Simonescu, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București, 1967.
35. SMYRNAKIS, GHERASIM, Το Ἅγιον Όρος δια μέσου των αιῴνων (Muntele Athos
de-a lungul veacurilor), Tesalonic, 1971.
36. ȚIPĂU, MIHAI Domnii fanarioți în Țările Române (1711 – 1821) Mică enciclopedie.
Editura Omonia, București, 2004.
37. TEIUȘANU, POPESCU – TEIUȘANU, ILIE, Istoria învățământului românesc,
București, 1971.
38. URECHIA, V.A. Documente inedite din domnia lui Alexandru Constantin Moruzi
(1793 – 1796), București, 1987, p. 59.
39. VERGATI, RADU – ȘTEFAN, CRISTINA, NARCISA, VERGATTI,, Biblioteca
Academiei Domnești Brâncovenești, în volumul: Unchiul și nepotul: Matei Basarab și
Constantin Basarab Brâncoveanu. Culegere de studii coordonată de: Cristina – Narcisa
40. VERGATTI, RADU – ŞTEFAN, Editura Science Press, Baia Mare, 2014.

691
41. XENOPOL, A.D. Istoria românilor din Dacia Traiană, 11, București, 1893.
42. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura
Academiei Române, 1979.

692
 Capitolul 6
TEXTE GRECEȘTI RARE DIN FONDUL BIBLIOTECII ACADEMIEI
ROMÂNE, UNICAT ÎN ROMÂNIA ȘI SPAȚIUL ELEN

6.1. Ms.gr. B.A.R. 596 (646) Epistolele lui Synesie de Cyrene.

6.1.1. Contribuții științifice la opera lui Synesie de Cyrene

Interesul pentru activitatea scriitoricească a lui Synesie de Cirene a fost de-a lungul
timpului una constantă. În perioada bizantină, bibliotecile au început să găzduiască o
mulțime de manuscrise cu textele acestui vestit cărturar, unul din cei mai mari admiratori
ai acestuia fiind Fotie cel Mare, care aprecia valoarea lucrărilor lui. 613
Pe lângă Fotie cel Mare, şi Teodor Metochites 614 elogia efortul lui Synesie de a
alătura filozofia de retorică, iar ucenicul său, Nicephoros Grigoras, aducea comentarii
ample la lucrarea Peri enipnion.615
Cărturarul Sevastos Kymenites, despre care credem că s-a ocupat la Academia
Domnească din București cu predarea Epistolelor lui Synesie de Cyrene pe post de
disciplină de studiu, transpune, în 1675, în greaca simplă lucrarea Despre regat a lui
Synesie. Traducerea o făcuse pentru a putea fi predată elevilor la Academia Patriarhală
din Constantinopol616.
Un alt filolog ce s-a remarcat prin cercetarea manuscriselor cu lucrările lui Synesie
a fost Denis Petau (n.e.)617 în secolul al XVII-lea (1612, 1631, 1633 și 1640). El a dus o
muncă asiduă şi de pionierat, editând toate scrierile lui Synesie, folosindu-se, desigur, și
de Patrologia Graeca a lui Jean Paul Migne (PG 66), apărută în 1859.

613
Fotie cel Mare, Biblioteca, P.G. Migne 103, 61 A.
614
Θεόδωρου Μετοχίτη, Πάντες ὅσοι ἐν Αἰγύπτῳ ἐπαιδεύθησαν τραχύτερον τῷ λέγειν χρῶνται, PG 144,
949D.
615
Νικηφόρου Γρηγορά, Ἐρμηνεία εἰς τόν Συνεσίου Περί Ἐνυπνίων λόγον, PG 149, 521-642.
616
Σεβαστού Kυμινήτη, Παράφρασις καί σχόλια εἰς τάς ἐπιστολάς τοῦ Συνεσίου και Παράφρασις τοῦ εἰς
Ἀρκάδιον Λόγου τοῦ Συνεσίου Περί Βασιλείas, βλ. Δετοράκη, Βυζαντινή φιλολογία, τ. Α΄, σελ. 411, şi
Μήτσογλου, Μ., Σεβαστός Κυμινήτης, ο Βίoς, η Διδασκαλία και το Έργο του, Διπλωματική Eργασία,
Θεσσαλονίκη 2007.
617
Denis Petau, Synesii Cyrenaei Calvitii Encomium, Paris, 1923.

693
 E.T. Clausen618 continuă munca lui Petau, însă din alte unghiuri ale cercetării, el
reușind să organizeze cronologic opera lui Synesie. Acestuia i-au urmat R. Volkmann și
F. Lapatz619. În 1873, R. Hercher620 vine cu contribuția importantă de a publica epistolele
lui Synesie, fiind apoi urmat de cercetările altor trei specialişti: O. Seeck, T. Schenider și
H. Druon .621
A. Fitzerald, în 1926, va avea preocuparea inedită la acea vreme de a traduce atât
Epistolele lui Synesie, cât şi celelalte lucrări. 622 M. Meunier va reuși și el traducerea
imnurilor în limba franceză, lucru dus la capăt în 1930. Un al savant filolog și un bun
cunoscător al operei lui Synesie, Episcopul Cyrenelor, a fost anglofonul A. Gardner, care
scrie şi o monografie despre acesta, urmat imediat de W.S. Crawford, care a elaborat un
excepțional studiu 623.
N. Terzaghi deschide calea studiilor critice ale operelor lui Synesie, munca acestuia
dovedindu-se fundamentală pentru cine doreşte să cunoască în profunzime scrierile lui
Synesie. 624. G. Grützmacher 625 se adaugă pleiadei de savanţi care au cercetat și evaluat
opera ierarhului . C. Lacombrade, vine în 1951 cu o monografie extrem de amănunțită a
vieții și operei lui Synesie de Cyrene, fiind recunoscut până astăzi biograful principal al
acestei personalități culturale. În limba italiană, cel care se va ocupa de traducerea întregii
opere a lui Synesie, în 1970, este A. Casini626. Imnurile sunt editate în 1968 de A.
Dell’Era627. În anul 1979, A. Garzya va publica și el toate epistolele (15)628 lui Synesie.
Lacombrade publică în 1978 o ediție critică a epistolelor lui Synesie, având ca suport

618
Clausen E.T., De Synesio Philosopho, Libya Pentapoleos Metropolita, Copenhague, 1831.
619
Volkmann R., Synesius von Cyrene. Eine Biographische Charakteristik, Berlin, 1869.; Lapatz, F.,
Lettres de Synésius traduites pour la première fois et suivies d’ études sur le derniers moments de
l΄hellenisme, Paris, 1870.
620
Hercher R., Epistolographi Graeci, Paris 1873.
621
Schneider T., De vita Synesii Philosophi atque Episcopi, Grimma, 1876.; Druon H., Études sur la vie et
les œuvres de Synesius évêque de Ptolémaϊs dans la Cyrénaϊque au commencement du 5 e s., Paris 1859, şi
Œuvres de Synesius, Paris, 1878.; Seeck O., Studien zu Synesius, Philologus 52 (1894), 442 – 483.
622
Fitzerald A., The letters of Synesius of Cyrene, London, 1926 şi The essays and Hymns of Synesius of
Cyrene, London, 1930, reeditare 1983.
623
Gardner A., Synesius, Philosopher and Bishop, London 1886.; Crawford W.S., Synesius the Hellene,
London, 1901.
624
Terzaghi N, Synesii Cyrenensis, Opuscula, Rome, 1944.; Terzaghi N., Synesii Cyrenensis, Hymni,
Rome, 1949.
625
Grützmacher G., Synesios von Kyrene. Ein Charakterbild aus dem Untergang des Hellenetums, Leipzig,
1913.
626
Casini A., Tutte le opere di Synesio di Cirene, Prima traduzione in lingua italiana, Milano, 1970.
627
Dell’Era A., Sinesio di Cirene, Inni, Prefazione, traduzione et note di _ Roma, 1968.
628
Garzya A., Synesii Cyrenensis Epistolae, Romae, 1979.

694
științific excepționala ediție critică a lui N. Terzaghi. Acestora le-au urmat M. Nikolaides
și S. Andres, care au alcătuit, la un moment dat, legende la adresa lui Synesie, extrem de
interesante. Examinarea preocupărilor politice ale lui Synesie de Cyrene a fost făcută
temeinic de T. Schmitt (18)629, iar din punct de vedere sociologic și istoric A. Cameron și
J. Long. J. Bregman se vor axa mai mult pe problema filozofică și pe influențele
neoplatonice și caldeice asupra operei lui Synesie 630. S. Vollenweider se va ocupa și el de
aceleași subiecte privind influențele neoplatonice. În 2011 va circula o lucrare în limba
italiană cuprinzând o analiză din punct de vedere filologic și filozofic al imnurilor sale 631.
Studiile și cercetările filologilor greci sunt, în mod paradoxal, destul de puține,
chiar dacă scrierile lui Synesie sunt în limba greacă. Abia la sfârșitul secolului al XIX-
lea, grecul F. Vafides realizează un amplu și cuprinzător studiu care se concentrează pe
influențele pe care Synesie le are din Plotin632. D. Paloukis și N. Zaharopoulou sunt
printre puținii greci pe care i-am putea trece în rândul celor care au adus o anumită
contribuție la analiza operei marelui cărturar, deoarece ei sunt autorii unor scurte analize
asupra câtorva dintre epistole. 633 Trebuie să mai amintim și traducerea în greaca modernă
a epistolelor lui Synesie de către P. Gravinger, care a realizat şi o teză de doctorat cu
privire la lucrarea Despre regat. 634

6.1.2. Synesie de Cyrene și epoca sa

Studiile monografice ne informează că Synesie a trăit în regiunea Cyrene din

Nordul Africii, din 370 până în 412, cu aproximaţie. Deși epoca trece prin diferite și

629
Schmitt T, Die Bekehrung des Synesios von Kyrene, Munich-Leipzig, 2001.
630
Cameron A. – Long J, Barbarians and Politics at the court of Arcadius, University of California Press,
Berkeley – Los Angeles – Oxford, 1993.; Bregman J., Synesius of Cyrene, Philosopher – Bishop,
California, 1982.
631
Vollenweider S., Neuplatonishe und Christliche Theologie bei Synesios von Kyrene, Göttingen 1985, şi
Baldi I, Gli Inni di Synesio di Cirene. Vicende Testuali di Corpus Tardoantico, Walter de Gruyter,
Göttingen, 2011.
632
Βαφείδη Φ., Συνέσιος Πλωτινίζων, Κωνσταντινούπολις, 1875.
633
Ζαχαρόπουλου Ν., Συνέσιος Κυρήνης, Φιλόσοφος-Επίσκοπος Eνατενίσεις 14 (2011), 41-45.;
π. Μεταλληνός Γ., Συνεσίου Κυρηναίoυ Φαλάκρας Ἐγκώμιον, εισαγωγή-μετάφραση-σχόλια, εκδ.
Γρηγόρη, Αθήνα.; Παλούκη Δ., Συνέσιος Κυρήνης, ἐν οἴκῳ φιλοσοφῶν καί ἐν δήμῳ φιλομυθῶν, η 105η
επιστολή του, Αθήνα, 2005.
634
P. Gravinger, ....

695
nuanțate forme de organizare politică, prin schimbări sociale diverse, caracterizate şi prin
discuții teologice aprinse, nu găsim referiri că Synesie s-ar fi amestecat în acestea. El se
mută din Cyrene în Alexandria, apoi la Constantinopol. În secolul al IV-lea (364),
teritoriul constantinopolitan este împărțit de împăratul Valentinian, acesta conducând
partea de nord a Imperiului, pe când fratele său, Valis, partea de sud. Anii 369 și 378 au
fost grei pentru societatea imperială, luptele cu goții 635 purtate de cei doi frați şi al doilea
război la Adrianopol aducând multe dezavantaje politice, economice şi culturale.
Idolatria revenise încă de pe vremea lui Iulian Apostatul, predecesorul celor doi
împărați. Trebuie să reamintim că Iulian Apostatul fusese un împătimit fanatic al
Arianismului, care era o erezie combătută la Sinodul I Ecumenic de la Niceea în 325 la
care participaseră ierarhi de seamă ai imperiului şi însuşi Constantin cel Mare. În plan
politic, goții nu au putut fi învinși în luptele directe, de aceea, Valis şi Teodosie I s-au
întâlnit în anul 379 şi au început negocieri de pace, semnând un tratat în 382. Ostrogoții
s-au așezat în regiunea Panoniei (Ungariei de astăzi), iar vizigoții în Moesia de Jos
(Bulgaria de astăzi) 636. Tendințele de infiltrare ale goților în rândurile armatei romane și
de ocupare a unor poziții politice și militare importante în imperiu, chiar și în rândul
gărzilor împărătești, au condus la o atitudine antigotică637, iar aceste lucruri apar și în
operele lui Synesie de Cyrene. Cărturarul, în lucrarea sa Despre regat, care în fapt este un
cuvânt ținut în fața lui Arcadie sau a lui Eutropiu 638, exprimă tocmai acel spirit antigotic
din societate. Analizează cele două fețe ale monedei: una de colaborare şi convieţuire
pentru obţinerea puterii cu elementul gotic, alta de repulsie, plină de sentimente
antigotice. Autorul o acceptă pe cea din urmă. Mai mult de atât, împărtășește aceleași
păreri politice și sociale cu Aurelian. 639
Secolul IV este unul benefic pentru viața religioasă, creştinismul câștigând din ce
în ce mai mult teren în fața vechii religii. Eusebiu de Cezareea ocupă un loc primordial în

635
Καραγιαννόπουλου, Ιστορία του Βυζαντινού κράτους, τ. Α΄, σελ. 167-180.
636
idem, σς. 181-182.
637
G. Οstrogorsky, History of the Byzantine State, New Brunswick: Rutger University Press, 1969, vol. I,
p. 116.
638
A. Cameron şi J. Long, lansează ipoteza că Synesie a ajuns la Constantinopol în 397. În acelaşi ani sau
la începutul lui 398 a scris şi lucrarea Despre regat, ceea ce înseamnă că aceasta era adresată lui Eutropiu.;
v. Cameron-long, Barbarians and Politics, pp. 108-110. Despre Eutropiu ştim că a fost condamnat la
moarte şi executat în 399.
639
Synesie a fost implicat doar în luptele cu goţii, deşi în acea perioadă au mai existat şi alte transformări
militare şi politice.

696
ce privește promovarea ideilor potrivit cărora religia creștină este singura garanție a
păstrării principiilor tradiționale și a civilizației în fața invaziilor barbare sau a altor
influențe.640 În climatul de încercări constante de revenire la gândirea idolatrică, girată
de Iulian Apostatul (361-363), pe fondul neoplatonicismului care câştiga teren printre
intelectuali, Synesie începe să contureze în scris idei ce promovează teza creştină
creaționistă641. Cu multe eforturi făcute în fața acestui climat care tindea spre idolatrie,
Synesie, fără să fie adeptul vreunei grupări anume, rămâne credincios ideii creaționiste,
ideii că lumea este rod al mâinilor creatoare a lui Dumnezeu. Acesta încearcă chiar
reunirea filozofiei platonice cu învățătura creștină, fără să dea importanță extrem de mult
diferențelor, dar acordând atenție punctelor comune. P. Brown subliniază că Synesie
reușește o trecere calmă de la învățătura filozofilor la predica și păstorirea episcopului
(44).642

6.1.3. Viața

Synesie de Cyrene trebuie văzut „prin fereastra” în care se oglindesc luptele dintre
idolatrie și creștinism, neoplatonicismul cu învățătura sa căutând prin penița celebrului
cărturar să atingă vârfurile cunoașterii creștinimsului. Este o perioadă de mari
transformări: politice, sociale, religioase și economice. Poet, epistolograf, brav apărător al
locurilor sale de origine, membru al unei societăți într-o continuă schimbare, învățat și
conducător bisericesc, toate acestea îl caracterizează pe episcopul de Cyrene ca fiind un
element important în acel tumultum de transformări existente atunci și amintite de noi
mai sus.
Nu se cunosc date exacte cu privire la nașterea acestuia, însă unele importante
biografii din ultimii ani ne aduc la cunoștință că s-ar fi născut în jurul anului 370 în
Cyrene643. Se trage dintr-o familie de negustori agricultori. Era mândru de obârșia sa,
cetatea Cyrene fiind fondată chiar de familia sa. Numele tatălui său trebuie să fi fost

640
G. Οstrogorsky, op. cit. p. 90.
641
Vollenweider, Neuplatonische und Christliche, p. 23.
642
Brown P, Lumea Antichității târzii 150-750 d.Chr.,ediția Alexandria, 1998.
643
Epistola 41,239-244 (57) și Katastasis II, 303A.

697
Isihie. 644 În urma recentelor săpături arheologice în centrul orașului Cyrene, au fost
descoperite ruinele unei locuințe destul de mari cu inscripții ce conţieau numele „Isihie,
acesta presupunându-se că ar fi tatăl lui Synesie.645 Episcopul cărturar a mai avut un frate,
Evoptie, și două surori. Doar numele surorii Stratonica ne este cunoscut, aceasta fiind
căsătorită cu un ofițer de la curtea imperială. 646
Epistolele lui Synesie ne dezvăluie că a fost foarte legat sufletește de fratele său,
căruia i-a adresat nu mai puțin de patruzeci și una de scrisori. În doar câteva epistole
apare numele surorii sale Stratonica, față de a cărei sănătate era îngrijorat. 647.
Synesie a fost căsătorit cu o creștină de familie bună, al cărei nume nu a rămas
consemnat. Au avut împreună trei fii, unul dintre ei cu numele Isihie. Aceștia au murit
din motive necunoscute.648
Studiile și le-a început în Cyrene, după care le-a continuat la vestita Școală din
Alexandria, avându-o ca dascăl de matematică și filozofie pe celebra Ipatia, pe care mai
târziu în epistolele649 sale o numește soră, dascăl650 și „fericită fecioară”.651
După terminarea studiilor la Alexandria, călătorește în Atena după care la
Constantinopol, unde, în 399 ajunge membru al ambasadei din același oraș.652 Pe durata
șederii sale la Constantinopol întreține relații puternice de prietenie cu Aurelian Cezarie,
conducătorul goților Gaina, Pionie și cu împăratul Arcadie 653. După părăsirea
Constantinopolului și revenirea în țara studiilor sale, Alexandria, în anul 410, patriarhul
Alexandriei Teofil îi propune să preia scaunul de episcop al Ptolemaidei. 654 Teofil este și
cel care l-a ales pe Synesie, datorită culturii sale deosebite, să se lupte cu adepții lui

644
Imnul VII, stih 31 „ὅλον Ἡσυχιδᾶν δόμον”. În restectivul imn, Synesie se roagă pentru sănătatea
familiei sale.
645
Cameron-Long, Barbarians and Politics, p. 16.
646
Epistola 75.
647
Epistola 7.
648
Epistola 16.
649
Îi adresează șapte epistole: 10, 15, 16, 46, 81, 124, 154.
650
Epistola 16,2.
651
Epistola 10,2.
652
Claudia Rapp, Holy Bishops in Late Antiquity. The nature of Christian Leadership in an Age of
Transition. University of California Press, Berkeley-Los Angeles-London, 2005. C. Rapp face referire în
lucrarea sa la cheltuielile care erau destul de mari pentru Synesie în ce privește expedierea epistolelor.
653
Despre relațiile de amiciție pe care le-a întreținut Synesie la Constantinopol, v. Barnes T. D., Synesius in
Constantinople, GRBS 27 (1986) 93-112, pp. 102-110.
654
Referitor la problematica datei exacte a preluării tronului de către Synesie, vezi lucrarea lui
Lacombrade C., Synésios de Cyrѐne, Hellene et Chretien, Paris, 1951.

698
Origen (390-403).655 Teofil apare și el menționat în epistolele lui Synesie, pe care-l
respectă și-l prețuiește. Îi cere sfaturi și îndrumări și-l numește dascăl și sfătuitor,
preaînțelept, preasfințit, și părinte preacinstit.656
Chiar dacă Patriarhul Alexandriei îi oferă lui Synesie tronul episcopal, apreciind
pregătirea sa la Şcoala din Alexandria, acesta vreme de șapte luni a ezitat să-l accepte. În
tot acest timp a călătorit departe de Cyrene, gândindu-se bine dacă ar trebui să facă acest
lucru.657 Gândul că, odată cu îndatoririle episcopale ar putea părăsi preocupările
filozofice și scriitoricești, l-au făcut să ceară sfatul bunului său prieten Olimpie,
mărturisindu-i în același timp că se gândește să plece definitiv la Atena. 658 Aceleași
temeri sunt mărturisite și fratelui său, Evoptie, într-una din epistole.659 În aceeași epistolă,
pe lângă faptul că nu se credea vrednic de această treaptă, își exprima credința sa în
veșnicia sufletelor și a lumii acesteia. Învierea era așteptată de acesta ca pe ceva sfânt și
de „nepătruns”, însă nu face clarificări mai multe referitoare la aceasta din punctul de
vedere al judecății de apoi660. Într-o altă epistolă661 adresată unui alt amic de-al său
apropiat, lui Herculian, îi spune că adevărurile trebuie să rămână ascunse – spre uimirea
acestuia – marile adevăruri filozofice nu trebuiesc dezvăluite mulțimii care nu este atât de
cunoscătoare. Synesie a cerut patriarhului Teofil să-și păstreze căsătoria continuând să
trăiască alături de soția sa, în cazul în care ar fi acceptat treapta de ierarh. Se pare că
Teofil a acceptat condiția, fiindcă într-adevăr mai târziu Synesie a fost hirotonit episcop
de Ptolemaida. Data exactă a hirotoniei sale nu o cunoaștem, însă din prima epistolă

655
Xρήστου Π., Ελληνική Πατρολογία, τόμος Γ΄, εκδ. Κυρομάνος, Θεσσαλονίκη, 2008, σ. 573.
656
Επιστολα 66,332 (67).
657
„Νῦν γάρ ἐγώ πόρρωθεν οὕτω διαπειρῶμαι τοῦ πράγματος ὡς ἕβδομον ἤδη μῆνα γενόμενος ἐν τῷ δεινῷ
μακράν ἀποδημῶ τῶν ἀνθρώπων παρ΄ οἷς ἱεράσομαι”, Epistola 96,13-15 (95). Lacombrade, Synesios, pp.
205-207 face referire la o anumită divergență politică, atunci când folosește termenul ἀποδημῶ, divergență
în care la un moment dat se afla și Synesie implicat. În lucrarea sa Municipal Politics of Cyreneica in the 5 th
century AD, Byzantion 55, (1985) 146-164, p. 149, Liebeschuetz, subliniază faptul că Synesie a fost obligat
să-și părăsească locurile de naștere cu teama nu cumva să fie victima reacției violente a concetățenilor săi
în cazul în care acesta ar fi refuzat propunerea.
658
Cercetătorii Cameron și Long, Barbarians and Politics, p. 41, susțin că este foarte probabil ca în această
perioadă de timp, Synesie să fi călătorit la Atena.
659
Epistola 105.
660
Wallis R.T., Nεοπλατονισμóς, εκδ. Αρχéτυπο, Αθήνα, 2002.
661
Epistola 143 (142).

699
putem deduce că ar fi avut loc în jurul Paștelui. 662 Acolo este făcută cunoscută clericilor
data sărbătoririi Paștelui, în jurul anului 411 sau 412.663
Nici data botezului episcopului Synesie de Cyrene nu o putem repera cu ușurință
din cercetările noastre dar nici ale celor dinaintea noastră. A fost deseori formulată
părerea că la data urcării sale pe tronul Ptolemaidei, Synesie nu era încă botezat664.
Interesant este faptul că î nici una din epistole nu vorbeşte despre faptul că nu era încă
botezat la momentul hirotoniei sale. Unele păreri aduceau în atenţia cititorului faptul că
Synesie s-a creştinat primind taina sfântului botez cu puţin timp înainte de a fi hirotonit.
În cazul acesta H. I . Marrou vine şi contrazice această teorie, dezvăluind faptul că
Synesie a crescut într-o familie de creştini şi era deja botezat cu mult timp înainte de
momentul când i s-a propus scaunul episcopal. 665 A. Cameron şi J. Long ajung la
concluzia că Synesie de Cyrene a primit botezul la puţin timp după sfârşitul activităţii
sale misionare la Constantinopol, aproximativ în jurul anilor 400-402.666
Synesie nu a fost de acord încă din primul moment cu chemarea sa la o astfel de
treaptă înaltă. Însă într-o altă epistolă de-a sa vorbeşte că a fost voia lui Dumnezeu să
ajungă la o astfel de treaptă ca cea de episcop.667 Din epistolele sale reiese lupta sa
intensă cu ereziile acelei vremi.668 Într-o epistolă adresată Patriarhului Teofil al
Alexandriei din Egipt, îşi arată interesul pentru rânduiala bisericească, în regiunile
Paleviska şi Ydraka. 669
Un alt amănunt extrem de important şi evidenţiat în epistolele sale este dragostea
pentru locurile natale. Plânge pentru acestea şi îşi îmbărbătează concetăţenii în faţa

662
„καταγγέλει τήν κυρίαν τῆς ἑορτῆς ἡμέραν ἐννεακαιδεκάτην τοῦ Φαρμουθί μηνός ὡς τῆς ἐπί ταύτην
ἀγούσης νυκτός τό ἀναστάσιμον ἐχούσης μυστήριον”, Epistola 13, 2-5.
663
Conform afirmațiilor lui Lacombrade, Synésios, p. 211-212, Synesie ar fi preluat tronul episcopal în
jurul anului 411. Aceeași afirmație este susținută și de Liebeschuetz în lucrarea sa Municipal Politics, p.
148. Alți biografi ai lui Synesie, precum Seeck, Studien zu Synesius, Philologus LII (1894), pp. 462-463 și
Barnes, When did Synesius Become Bishop, GRBS 27 (1986) p. 328, susțin că ar fi urcat pe tron în anul
406.
664
Mαντζαρίδης, Συνέσιος εν ΘΗΕ, τ. 11, σελ. 566
665
Μarrou, Synesius-Neoplatonism, pp. 141-142.
666
Cameron-Long, Barbarians and Politics,pp. 33-34.
667
Epistola 11, 18-22.
668
Bregman J. în lucrarea sa Synesius of Cyrene Philosopher-Bishop, California, 1982, pp. 182-183, spune
că Synesie reușește să-i combată pe eretici din motive nu neapărat teologice sau bisericești, ci din motive
mai mult politice.
669
„κῶμαι δέ αὗται Πενταπόλεώς τε καί τῆς διψηρᾶς Λιβύης αὐτά τά μεθόρια”, Εpistola 66,7-8 (67).

700
năvălirilor barbare. Synesie ia chiar parte la bătălii pe câmpul de luptă. 670 În epistolele
sale se mai oglindeşte dragostea sa faţă de filozofie, precum şi discuţiile pe această temă
avute cu bunul său prieten Herculian. Într-o altă epistolă mărturiseşte cum îi lipsesc
dezbaterile filozofice671. Pe lângă această preocupare de suflet a acestuia, astronomia672
ocupa şi ea un loc important în activităţile ştiinţifice ale sale, iar cu ajutorul celebrului
mathematician Ypatia reuşeşte să construiască un instrument 673 de calcul al poziţiei
fiecărei stele.
Nu ştim exact anul morţii lui Synesie, însă presupunem că ar fi avut loc între 412
şi 415. În lucrările acestuia nu se arată nici un indiciu cu privire la moartea Ypatiei674,
putând să deducem astfel şi data morții sale. Nu putem crede că moartea dascălului său
cel mai iubit, Ypatia, nu l-a emoţionat câtuşi de puţin. Prin urmare, moartea lui a
precedat-o pe cea a Ypatiei adică înainte de 415. În anul 412, Chiril îi urmează lui Teofil
la tronul patriarhal al Alexandriei675, însă nici una din epistole nu face referire la vreo
adresare pe care Synesie să i-o fi făcut noului patriarh.

6.1.4. Activitatea scriitoricească. Epistolele

Synesie mărturiseşte că în tinereţile sale a scris lucrări de comedie şi tragedie, dar

care, din păcate, nu s-au păstrat.676 Una din lucrările sale pierdute astăzi sau, posibil, încă
neidentificată în bibliotecile din întreaga lume păstrătoare de manuscrise greceşti, este
Cinegetica.677 Din fericire, s-au păstrat cele 156 de epistole ale sale, precum şi lucrările
Despre pronie, Egipteanca, Cuvintele Despre Regat, Lucrarea către Peonie şi altele, care

670
„ὁρῶ καθ΄ἡμέραν ὅπλα πολέμια καί ἀποσφαττομένους ἀνθρώπους ὥσπερ ἱερεῖα καί τόν ἀέρα
διεφθορότα ἕλκων ἀπό τῆς σήψεως τῶν σωμάτων”, Εpistola 124, 4-7.
671
Epistola 140 (139).
672
„ἀστρονομία γάρ αὐτή τέ ὑπέρσεμνός ἐστιν ἐπιστήμη, καί τάχ΄ ἀναβιβασμός ἐπί τι πρεσβύτερον γένοιτ΄
ἄν”, Πρός Παιόνιον περί Δώρου, 310CD.
673
Este un instrument folosit în măsurarea lichidelor, foarte cunoscut în epoca lui Synesie de Cyrene. v. și
Garzya-Roques, Correspondance, pp. 115-116.
674
Referitor la moartea Ypatiei putem consulta lucrarea cercet. Dzielska M., Υπατία η Αλεξανδρινή, εκδ.
Ενάλιος, Αθήνα, 1997, σελ. 174-175.
675
Αltaner B,-Stuiber A., Patrologie, Herder, Freiburg-Basel-Wien, 1993, p. 283.
676
„Ἐγώ δή θαμά καί τραγῳδίαις ἐπετραγώδησα καί κωμῳδίαις ἐπιστωμύλλομαι πρός τόν πόνον ἑκάστου
τοῦ γράψαντος”, Δίων, 62BC.
677
Epistola 154,13 (153) și Epistola 101, 10-11 (100).

701
de-a lungul timpului au făcut obiectul diferitelor analize şi cercetări filologice.678 Însă cea
mai importantă lucrare a sa sunt cele nouă imnuri679 în dialectul doric şi în vechile măsuri
prosodice. 680
Epistolele lui Synesie, aflate şi în manuscrisul grecesc B.A.R. 596 (646), şi din
care o să prezentăm şi noi câteva fragmente, au găsit un loc deosebit de important în
filologia bizantină şi un loc de cinste în arta epistolară în general. Despre epistolă în
general, Filostrat afirmă681 că trebuie să se înrudească cu dialogul, el neezitând să dea
sfaturi cu privire la redactarea unei epistole, care trebuie să fie caracterizată de claritate şi
lipsită de orice exagerare. Din cele patru categorii de epistole pe care le aduce la
cunoştinţă Herbert Hunger, cele 156 de epistole ale lui Synesie de Cyrene se încadrează
în cea de-a patra, şi anume, cele personale filologice682.
Epistolele lui Synesie sunt scrise într-o limbă relativ uşoară, fără a folosi lexic
neobişnuit, conformându-se în linii mari regulilor epistolografiei bizantine, reuşind să-şi
exprime propriile sentimente într-un mod logotehnic. Metoda dialogului683 este punctul-
cheie în epistolele synesiene. Totodată, diversitatea şi scurtimea mesajului sunt alte
caracteristici ale scrierilor sale epistolare. Adresanţii scrisorilor sale sunt, în primul rând,
fratele său Evoptie, iar apoi patriarhul Teofil şi unii ofiţeri cu grad înalt de la curtea
imperială. Afurisirea lui Andronic este un act ce a fost transmis de Synesie de Cyrene
printr-o singură epistolă. 684
Epistolele lui Synesie transmit informaţii preţioase despre epoca, societatea,
geografia şi economia acelei perioade. Pe lângă acestea, ne oferă date precise despre
structura politică şi statală ale vremii sale, date etnologice, izvoare cu adevărat preţioase
despre istoria şi viaţa religioasă şi bisericească din acea perioadă. Descrierile sale sunt

678
Δετοράκης, Βυζαντινη Φιλολογία. Tα πρόσωπα καί τα κείμενα, Ηράκλειο, Κρήτης, 1995.,τ. Α΄, σελ. 410-
412, Παπαδόπουλος Σ., Πατρολογία, τ. Γ’, εκδ. Γρηγόρη, Αθήνα, 2010, σελ. 213-215
τ. Γ΄, σελ. 213-215, Χρήστου Π, Πατρολογία, τ. Γ΄, σελ. 574-577 și Altaner-Stuiber, Patrologie, pp. 282-
283.
679
Cel de-al X-lea imn atribuit lui Synesie s-a dovedit a nu fi al lui.
680
Παπαδόπουλος Σ., Πατρολογία, τ. Γ΄, σελ. 214 și Χρήστου Π, Πατρολογία, τ. Γ΄, σελ. 576.
681
Εpistolă, scrisoare, scriere, pitac, hârtie, sunt termenii folosiți pentru „epistolă”.; v Hunger Η., Βυζαντινή
Λογοτεχνία. Η Λόγια Κοσμική Γραμματεία των Βυζαντινών, τομος Α΄, Μορφωτικό Ίδρυμα Εθνικής
Τραπέζης, Αθήνα, 2004, σελ. 307.
682
Hunger, Βυζαντινή Λογοτεχνία, τ. Α΄, σελ. 308-312.
683
Dialogul este observat îndeosebi în Epistolele: 105, 123, 140 (139).
684
Epistola 42 (58). În Epistola 41 (57) Synesie expune în mod amănunțit motivele care au condus la
decizia afurisirii.

702
vii, întâmplările sunt părţi integrante ale vieţii sale. În mod frecvent aminteşte în scrisori
despre primejdiile pe care le oferă călătoriile pe mare 685 și în acelaşi timp completează
datele despre geografie lăsate de Ptolemeu. Aflăm din epistolele sale că principalele
preocupări ale contemporanilor, perioada la care face referire (400-415), erau cultivarea
pământului şi creşterea animalelor. Aflăm informaţii preţioase cu privire la viaţa
bisericească din Libia de la acea vreme, dar şi despre viaţa creştinilor din primele patru
veacuri ale creștinismului, fapt important, pentru că puţine date ne sunt cunoscute despre
acea perioadă. Epistolele synesiene ne ajută să ne facem o părere generală clară asupra
discuţiilor filozofice din epocă, dar şi asupra neliniştilor societăţii, îndatoririlor
bisericeşti, activităţii politice şi a relaţiilor pe care Synesie însuşi le-a avut cu societatea
în care a trăit.

6.2 Ms.gr. B.A.R. 599 (500). Omiliile lui Ioan al Calcedonului (Agapitos) și
Patriarhul Constantinopolului

O informaţie găsită în volumul celebrei colecţii Mărturii româneşti peste

hotare686 a regretatului academician Virgil Cândea ne-a impulsionat să publicăm în teza
noastră de doctorat câteva date succinte despre patriarhul Ioan Agapetos al
Constantinopolului, o personalitate culturală importantă din perioada bizantină. Vasile
Grecu, în lucrarea Izvorul principal bizantin pentru cartea cu învăţătură a diaconului
Coresi687, afirmă în mod eronat că Ioan Kalekas (patriarhul Constantinopolului 1334–
1347) ar fi autorul omiliilor cuprinse în Tetraevanghelul lui Coresi.688
Elenistul Vasile Grecu găseşte în biblioteca Mănăstirii Sfântul Pavel din Muntele
Athos un manuscris cu urme de deteriorare provocate de un incendiu, pe care îl consideră
a fi textul (copie) al omiliile lui Ioan Kalekas. Nu a trebuit să facem căutări amănunţite

685
Epistolele 5 (4) și 114.
686
Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii
din străinătate. Serie nouă II. Finlanda – Grecia, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011, p. 467.
687
Vasile Grecu, Izvorul principal bizantin pentru cartea cu învăţătură a diaconului Coresi din 1581,
Bucureşti, 1939, p. 4 – 6.
688
Tetraevanghelul tipărit de Coresi (Braşov 1560 – 1561) comparat cu Evangheliarul lui Radu de la
Măniceşti din 1574. Ediţie alcătuită de Florica Dimitrescu, Editura Academiei Republicii Populare
Române, Bucureşti, 1963. Ediţia se ocupă doar de textul pericopelor evanghelice nu şi de textul omiliilor
lui Ioan Agapetos. În viitor ne gândim la o ediţie al acestui Chiriacodromion cu un comentariu ştiinşific
(n.e.).

703
pentru a stabili cine este autorul omiliilor despre care vorbeşte Vasile Grecu. După ce am
studiat şi noi manuscrisul de la biblioteca amintită689, interesul nostru fiind de a publica
acest text deosebit de preţios pentru istoria literaturii române vechi, am constatat că
afirmaţia lui Vasile Grecu de acum un secol a fost absolut hazardată. Textele nu sunt
altceva decât opera lui Ioan al IX-lea Agapetos al Calcedonului, ajuns ulterior patriarh al
Constantinopolului. Care a fost cauza pentru care renumitul elenist român în mod absolut
eronat a considerat că această lucrare aparţine lui Ioan Kalekas nu ne este cunoscut. Doar
numele de monah „Ioan” îi aseamănă pe cei doi, în timp ce activitatea cărturărească a
fiecăruia îi desparte. Toate studiile de Istorie bizantină şi mai cu seamă de literatură
bizantină ne conduc la un singur nume ca find autorul omiliilor din manuscrisul athonit și
anume Ioan Agapetos.
Ioan Agapetos a fost patriarh al Constantinopolului între 1111 – 1134. Nici despre
el, cum nici despre Ioan Kalekas nu cunoaştem foarte multe lucruri, lucrările sale
rămânând multe dintre ele inedite.690 Manuscrisul grecesc B.A.R. 599 (500) redactat în
secolul al XVII-lea de un copist necunoscut, este unul din puţinele exemplare, alături de
cele de la Athos şi de câteva existente la Meteora şi la Mănăstirea Maicii Domnului din
insula Halki din Turcia, care se mai păstrează 691.
Manuscrisul Buchurestiensis Graecus 500 este unicat în România, acest lucru
motivându-ne să-l aducem în discuţie în teza noastră de doctorat. Cea mai importantă

689
În perioada 2017-2019, am catalogat manuscrisele româneşti din Biblioteca Mănăstirii Sfântul Pavel de
la Muntele Athos, urmând să încredinţez tiparului acest volum când de curând. Cu acee ocazie, am văzut şi
manuscrisul conţinând Omiliile lui Ioan Agapetos din biblioteca acestei mănăstiri, codicele nefigurând în
Cataloagele Lambros. Nu am identificat nici o însemnare legată de conţinut sau copist, manuscrisul fiind pe
primele file destul de deteriorat, probabil de la un incendiu. Doar la o examinare mai amănunţită a textului
în paralel cu textele manuscriselor din Biblioteca Naţională a Greciei am putut observa că este într-adevăr
lucrarea lui Ioan Agapetos, şi nu a lui Ioan Kalekas, acesta din urmă nefiind vreodată autorul unei astfel de
lucrări (n.e.)
690
Crumbacher – Soteriadis, Ἱστορία τῆς Βυζαντινῆς λογοτεχνίας, τόμ. Α΄ σ. 226.; v. şi Karl Krumbacher,
Byzantinischen Litteratur von Justinian bis zum ende des ostromischen reiches (527-1453). Zweite Auflage
bearbeitet unter Mitwirkung von A. Ehrhard - H. Gelzer, Ed. C.H. Becksche Verlagsbuchhandlung Oskar
Beck, Munchen, 1897, pp. 101, 104, 106, 110, 158, 174.; Ζ. Μαθᾶ, Κατάλογος ἱστορικὸς τῶν πρώτων
ἐπισκόπων καὶ τῶν ἐφεξῆς Πατριαρχῶν τῆς ἐν Κωνσταντινουπόλει ἁγίας καὶ μεγάλης τοῦ Χριστοῦ ἐκκλησίας,
σ. 73.; Μανουὴλ Γεδεών, Πατριαρχικοὶ πίνακες, σ. 348-349.
691
Alte manuscrise ar fi cele din Catalogul lui Spyridonos Lampros (Κατάλογος των εν ταις βιβλιοθήκαις
του Αγίου Όρους ελληνικών κωδίκων. τομ. A΄, Μέρος Α΄. Εν Αθήναις, Τυπογραφείον Αλεξάνδρου
Παπαγεωργίου, 1888.): Athoniensis 937, Ath. 1166, Ath. 1346, Ath. 2507, Ath. 3195 şi Ath. 4698.; Din
catalogul Bibliotecii Mănăstirii Maicii Domnului din insula Halki este Ms.H. 31 (Ἐπετ. τῆς Ἑταιρ. τῶν
Βυζαντινῶν Σπουδῶν τόμ. 10, σ. 270) şi Ms. 33 de la Mănăstirea Sfânta Treime de la Meteora (Νέῳ
Ἑλληνομνήμονι τόm. KA΄ σ. 318, ὑπ΄ἀριθμὸν ΧΞΖ τῆς ἐν Πάτμῳ μονῆς τοῦ Ἰωάννου τοῦ Θεολόγου ἐν τῷ
καταλόγῳ τοῦ Ἰωάννου Σακελλίωνος, σ. 262 καὶ ἄλλα).

704
lucrare teologică a lui Ioan Agapetos, în care putem observa latura oratorică a cărturarului
bizantin, este Chiriacodromionul (Omilii la Evangheliile din Duminici de peste an). În
urma unei vizite făcute la Biblioteca Naţională din Atena, am văzut şi noi cele trei
manuscrise înregistrate cu Nr. 256, 261 şi 300. 692 Manuscrisul cu nr. 300, alcătuit din 358
de file numerotate cu creion de o mână mai târzie, are următoarea însemnare: ˶Τοῦ
ἁγιωτάτου ἀρχιεπισκόπου Κωνσταντινουπόλεως κυροῦ Ἰωάννου τοῦ Χαλκιδὼν ὁμιλίαι
ἑκάστης Κυριακῆς τοῦ ὅλου χρόνου λεγόμεναι παρ΄αὐτοῦ καὶ ἀποστομιζόμεναι πρὸς τὸν
θεοφιλῦ συναθροιζόμενον λαόν, ἃς ἐκλεξάμενος συνέθετο ἀπὸ διαφόρων Πατέρων ἁγίων,
ἐξηγητῶν καὶ ἑτέρων ἀνδρῶν˝.
Αceste 58 de omilii sunt cuprinse de la fila 1α până la fila 329.β Începând cu fila
330α şi continuându-se până la fila 357β este o erminie a lui Teofilact al Bulgariei la
Evangheliile dimineţii: ˶Ἑρμηνεία τοῦ κυροῦ Θεοφυλάκτου Βουλγαρίας. Ἐξήγησις εἰς τὰ
ἕνδεκα ἑωθινὰ Εὐαγγέλια.˝ La fila 357β copistul consemnează următoarele: ˶Ἐτελειώθη
τὸ παρὸν βιβλίον, ἤτοι τὸ Κυριακοδρόμιον, παρ΄ἐμοῦ τοῦ ἁμαρτωλοῦ καὶ τῆς προσηγορίας
ἀναξίου καὶ κατὰ συγχωρήσεως Θεοῦ ἱερομονάχου Καλλίστου ἐν τῇ σεβασμία μονῇ τοῦ
μεγάλου Θεοῦ καὶ Σωτῆρος ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ, τῇ ἐν τῷ θέματι κειμένη τῶν μεάλων
Πυλῶν ἐν τῶ ζπδ΄ ἰνδ Δ΄ καὶ οἱ ἀναγινώσκοντες καὶ τὰ ἐν αὐτῷ ἐσφαλμένα γνωρίζοντες
διορθώσατε. Ἐν μηνὶ Ἰουνίω, ἡμέρα Τρίτη˝.
Manuscrisul cu nr. 261 din Biblioteca Naţională a Greciei are următoarea
însemnare: ˶Τοῦ ἁγιωτάτου ἀρχιεπισκόπου Κωνσταντινουπόλεως νέας Ρώμης καὶ
οἰκουμενικοῦ πατριάρχου τοῦ Χαλκιδὼν ὁμιλίαι ἑκάστης Κυριακῆς τοῦ ὅλου χρόνου καὶ
ἐπὶ δεσποτικαῖς, καὶ ἑτέραις ἑορταῖς ἐπισήμοις λεγομεναι παρ΄ αὐτοῦ καὶ ἀποστομιζόμεναι
πρὸς τὸν θεοφιλῆ συναθροιζόμενον λαόν, ἃς ἐκλεξάμενος συνέθετο ἀπὸ διαφόρων ἁγίων
Πατέρων, ἐξηγητῶν καὶ ἑτέρων σοφῶν ἀνδρῶν.˝ Şi acest manuscris conţine comentarii
ale lui Teofilact al Bulgariei la evangheliile dimineţii.
Cel de-al treilea manuscris, cu nr. 256, din aceeaşi bibliotecă, are următoarea
însemnare identificată de noi: ˶Τοῦ ἁγιωτάτου ἀρχιεπισκόπου Κωνσταντινουπόλεως νέασ
Ρώμης κυροῦ Ἰωάννου τοῦ Χαλκιδὼν ὁμιλία εἰς τὸν τελώνην καὶ φαρισαῖον. Εὐλόγησον
πάτερ.˝ La finalul codicelui există următoarea însemnare: Ἐν τῷ ζπέ ἐγράφει τῷ παρὸν

692
Ιωάννου Σακελλίωνος, Κατάλογος τῶν χειρογράφων τῆς ἐθνικῆς βιβλιοθήκης τῆς Ἕλλάδος, Εκδοση
Αθηνα, 1998, σ. 46, 47 şi 51.

705
βιβλίον ἕν τῇ βασιλικωτάτη καὶ μεγάλη μονῆ τοῦ Σωτῆρος Χριστοῦ, ἤτοι τὸ ἐπίκλην
ἁγίω Μετεώρῳ. Ἐγράφη δὲ διὰ χειρὸς καὶ εὐτελοῦς τάχα δὲ ἐν ἱερομονάχοις ταπεινὸς
Χριστόδουλος.
Din Ms. Gr. B.A.R. 599(500)693 lipsesc trei omilii ale lui Ioan Agapetos: 1.
Omilia la Evanghelia de la Matei citită la Duminica după Naşterea lui Hristos, 2. Omilia
la Evanghelia de la Marcu citită înainte de Duminica Bobotezei şi 3. Omilia la
Evanghelia de la Matei citită în Duminica după Bobotează. Aceste omilii sunt
completate din lucrările Sfântului Ioan Gură de Aur şi Atanasie Arhiepiscopul
Alexandriei.
O însemnare la pag. 3 ne spune că manuscrisul a aparţinut lui Hrisant al
Ierusalimului (Notara): Ὁ Ἱεροσολύμων Χρύσανθος ἀφιερώσατο τῇ σχολῇ τῆς ἐν
Βουκουρεστίῳ τοῦ ἁγίου Σάββα, καὶ ὁ ἀφαιρέσων ἐκ ταύτης ἐχέτω τὸ ἀνάθεμα. Ὁ
Ἱεροσολύμων Χρύσανθος. - Hrisant al Ierusalimului a dăruit (această carte) la şcoala
Sfântul Sava din Bucureşti şi cine o va lua din ea să aibă anatemă, Hrisant al
Ierusalimului. În cele de mai jos o să redăm integral o predică a acestuia înserată în teza
noastră la secţiunea ˶Antologie de texte˝.

6.3 Ms.gr.B.A.R. 108(551). Georgios Pachymeres. Enciclopedie a Filozofiei lui

Aristotel.

În lipsa învăţământului teologic, cursurile de la Academiile Domneşti erau

orientate spre învăţământul filozofic. Filozofia aristotelică şi neoaristotelică aveau locul
lor bine definit în societatea din secolele XVII – XVIII a Bucureştilor şi Iaşilor,
dominând de veacuri întreaga gândire umanistă a lumii. 694 În secolul al XVII-lea,
progresul era considerat şi un rezultat al filozofiei neoaristotelice. Elevii Academiilor
Domneşti se întâlnesc cu filozofia grecului Aristotel încă de la înfiinţarea acestora.
Sevastos Kymenites era profesorul care urma să predea această materie, folosind
îndeosebi manualele lui TeofilCoridaleu. Enciclopediile erau la mare căutare la academia
Bucureşteană. Sistemul Enciclopediilor îi ajuta într-un mod eficient pe studenţi să

693
Constantin Litzica, op.cit. pp. 278 – 284.
694
Paul Hazard, La pensée européene au XVIIIe siècle. De Montesquieu à Lessing. Paris, 1963, p. 7.

706
asimilieze mai repede cunoştinţele, graţie bunei structurări. Erau selectate cele mai
importante texte ale clasicilor Xenofon, Platon, Aristotel, Demonic, Socrate, Herodot şi
Demostene, ediţiile tipărite fiind foarte rare, scumpe şi deci aproape inaccesibile elevilor.
Mulţi dintre boierii români au cheltuit sume mari de bani pentru scrierea sau alcătuirea de
enciclopedii. Unul din aceste preţioase instrumente de lucru a fost Enciclopedia lui
Comitas, în care erau selecţionate îndeosebi opere ale unor autori clasici şi care mai
cuprindea elemente de gramatică, retorică, limbă şi literatură. Acest mod de lucru cu
enciclopediile era unul de provenienţă occidentală. Alte enciclopedii extrem de
folositoare învăţământului celor două Academii au fost Enciclopedia alcătuită de
Theoclitos Farmachidis şi Constantinos Vardalahos, care cuprindea elemente de
geografie, ştiinţele naturii, matematică, fizică, şi Enciclopedia lui Gheorghe Ghenadie şi
Gheorghe Lassanis. 695 O astfel de enciclopedie, folosită doar pentru predarea Filozofiei
lui Aristotel, trebuie să fi fost şi lucrarea lui Georgios Pachymeres.
Georgios Pachymeres face parte din pleiada scriitorilor bizantini, interesul
pentru biobibliografia acestuia începând încă din 1562. Hieronymus Wolf, la ediţia sa
pentru lucrarea Istoria Bizantină în opt volume a lui Nicephoros Gregoras696, a folosit
drept izvoare unul dintre manuscrisele care cuprindeau o operă în latină a lui Georgios
Pachymeres, fără a omite să adauge şi titlurile capitolelor. 697 Acest interes deosebit pentru
enciclopediile sale, cu siguranţă că l-au manifestat elevii şi profesorii celor două
Academii Domneşti. Dionysius Petavius a reuşit să selecteze şi el câteva extrase din
lucrările lui Georgios Pachymeres, înserându-le într-o ediţie pe care o pregătea pentru
lucrarea Ἱστορίας Συντόμου (Istorie pe scurt) a patriarhului Nicephoros.698 Leiden – G.J.

695
Ariadna Camariano – Cioran, Academiile domneşti din Bucureşti şi Iaşi, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureşti, 1971, pp. 129 – 131.; 137 – 144.
696
NICEPHORI/GREGORAE, ROMA/nae, hoc est Byzantinae historiae Libri/ XI: quibus res a Grecis
Imperatorib. Per an/nos CXLV, a Theodoro Lascari priore, usque ad Androni/ci Palaeologi posterioris
obitum gestae, describuntur, &/ Nicetae Acominati Choniatae παραλει/πόμενα supplentur: / Nunc demun
liberalitate Magnifici & Generosi uiri, D. ANTO/NII FVGGERI, & c. & Hieronymi VVolfii la/bore, Graece
Latineque editi, cum In/dice copioso …, Basileae, per Ioannem Oporinum, anno salutis 1562. Despre H.
Wolf se mai poate consulta H.-G. Beck, Hieronymus Wolf, Lebensbilder aus dem Bayerischen Schwaben,
Bd. 9, München, 1966 sau o traducere a autobiografiei lui Wolf: Der Vater der deutschen Byzantinistik.
Das Leben des Hieronymus Wolf von ihm selbst erzählt. Deutsch von Hans-Georg Beck, München, 1984.
697
Heisenberg-E. Gerland, Das Studium der Byzantinischen Geschichte vom Humanismus bis zur Jetztzeit,
Athen, 1934.
698
Τοῦ ἐν ἁγίοις πατρὸς ἡμῶν / ΝΙΚΗΦΟΡΟΥ ΠΑΤΡΙΑΡΧΟΥ Κωνσταντινουπόλεως, ἱστορία σύντομος/ ἀπὸ
τῆς Μαυρικίου βασιλείας. / S. NICEPHORI, PATRIARCHAE/ CONSTANTINOPOLITANI, Breviarum
Historicum de rebus/ gestis ab obitu Mauricii ad Con/stantinum usque Copronymum/ nunc primum

707
Vossius (1577 – 1649) au fost cei dintâi care s-au ocupat strict de biografia cărturarului
bizantin în cartea lor De Historicis Graecis libri tres.699
Interesat de biografia lui Pachymeres a fost şi Leon Allatios. În lucrarea sa De
Georgiis, ca un adaos la opera lui Georgios Akropolites, apărea şi Georgios
Pacymeres.700 În 1677, învăţatul german M. Hanke, într-o discuţie despre stilul
enciclopedic al lui Pachymeres, adăuga câteva informaţii legate şi de viaţa sa. Între 1666
– 1669, s-a publicat Istoria lui Pachymeres în două volume, ediţie a monahului iezuit P.
Possinus. 701
Începând cu secolul al XIX-lea, preocupările îndreptate spre activitatea
scriitoricească a lui Pachymeres vin din partea mai multor cercetători: A.J.H. Vincent în
1847, Th. H. Martin în 1873, Fr. Litting în 1891, care au încercat să prezinte o imagine pe
scurt a comentariilor aristotelice a lui Pachymeres, apoi Ch.Em. Ruelle tot în 1873, în
timp ce P. Tannery a publicat în 1940 lucrarea învăţatului bizantin, Istoriile. De
asemenea, filologul elenist A. Papadopoulos-Kerameus descrie unul dintre manuscrisele
Istoriei lui Pachymeres.702
Karl Krumbacher 703, în Istoria Literaturii Bizantine, ne oferă destule informaţii
preţioase despre viaţa şi opera lui Georgios Pachymeres. Krumbacher ajunge la concluzia
că părerile teologice controversate ale cărturarului bizantin au fost motivul disputelor de

vulgatum ac latinae redditum/ opera DIONYSII PETAVII e societate IESU, CUM EIUSDEM NOTIS
CHRONOLOGICIS./ Accesserunt & alia insuper fragmenta Theophanis, Nicephori Gregorae,
Pachymerii…, Parisiis, apus Sebastianum Chappelet, 1616, 315 – 398.
699
Gerard Johannes Vossius, De Historicis Graecis libri tres, auctiores et emendatiores edidit Antonius
Westermann, Lipsiae, 1838, liber II, Cap. XXIX, pp. 366 – 367.; v. şi R. Pfeiffer, A History of Classical
Scholarship from 1300 to 1850, Oxford, 1976, p. 129, 137; şi în lb. greacă: Ἱστορία τῆς κλασσικῆς
φιλολογίας ἀπὸ τὸ 1300 μέχρι τὸ 1850, μετάφραση Π. Ξένου -Β. Μοσκόβη, Ἀθῆναι, 1980, σ. 150, 189.
700
Georgii Acropolitae magni Logothetae Historia. Joelis Chronographi compendiarium et Johannis
Canani narratio de bello constantinopolitano, cum versione e notis atque diatriba de Georgiis et eorum
scriptis, Paris, 1651, pp. 364 – 372.
701
Γεωργίου Παχυμέρη Μιχαὴλ Παλαιολόγος. Georgii Pachymeris Michael Palaeologus sive historia
rerum a Michaele Palaeologo ante imperium et in imperium gestarum nunc primum edita ex bibliotheca
Barberina. Interprete Petro Possino e Soc. Iesu. Accesserunt eiusdem observationum libri tres, Romae,
typis barberinis MDCLXVI, excudente Fabio de Falco, Γεωργίου Παχυμέρη Ανδρόνικος Παλαιολόγος.
Georgii Pachymeris Andronicus Palaeologus sive historia rerum ab Andronico senior in imperium
gestarum usque ad annum eius aetatis undequinquagesimum. E bibliotheca Barberina Interprete Petro
Possino e Soc. Iesu Accesserunt eiusdem observationum libri tres, Romae, typis barberinis MDCLXIX,
excudente Fabio de Falco, 2668 – 2770.
702
Α. Παπαδόπουλος-Κεραμευς, Σημείωσις περὶ τοῦ ἱεροσολυμιτικοῦ κώδικος τοῦ Χρονικοῦ Παχυμέρη,
Δελτίον τῆς Ἱστορικῆς καὶ Ἐθνολογικῆς Ἑταιρείας τῆς Ἑλλάδος 3 (1890-92), 529-535.
703
Karl Krumbacher, Geschichte der Byzantinische Litteratur von Justinian Bis Zum Ende des
Oströmischen Reiches (527 – 1453). C.H. Becksche Verlagsbuchhandlung, München, 1897.

708
mai târziu. Cercetările referitoare la biografia lui Pachymeres sunt continuate în acelaşi
secol de G. Zolotas în lucrarea sa despre Γεωγραφικὰ εἰς Παχυμέρην, de A. Heisenberg,
care a fost preocupat mai ales de tradiţia manuscrisă a operelor pachymeriene, dar şi de
Nicolae Iorga704, cel din urmă venind cu puţine date biografice în cele două pagini fără să
ofere trimiteri. Lui Iorga îi urmează V. Laurent, care analizează viaţa şi opera cărturarului
bizantin cu foarte multe şi interesante date istorice. Cercetătorii greci V. Tatakis şi G.
Georgiades Arnakis s-au ocupat de câteva fragmente din opera Istoriei învăţatului
bizantin. M.E. Colonna705, N.V. Tomadakis706 şi G. Moravcsik au fost preocupaţi în
special de analizarea enciclopediilor lui Pachymeres, aceştia contribuind esenţial la
rezolvarea anumitor aspecte filologice din opera sa.
După 1970, apar preocupări de cercetare legate de biobibliografia lui Pachymeres
din partea cercetătorilor Elisabeth A. Fisher 707, F. Tinnefeld708, J. Gill709, Ekaterina
Asdracha, M. Bibikov şi Elisabet Zahariades. Începând cu 1980, A. Failler 710 se îndreaptă
cu cercetarea spre cercetarea din punct de vedere filologic al operei cărturarului bizantin.
Bizantinistul Herbert Hunger se numără printre pionierii cercetărilor legate de
Georgios Pachymeres. În lucrarea sa, Hochsprachliche Literatur711, creează o imagine
completă a tuturor scrierilor acestuia. În afară de anumite inexactităţi, este o lucrare de
actualitate pentru filologi şi bizantinişti, cu extrem de multe informaţii şi trimiteri utile.
Pe lângă aceste contribuţii esenţiale la descoperirea şi analizarea biografiei şi operei lui

704
Nicolae Iorga, Medaillons d΄histoire littéraire byzantine, Byzantion 2 (1925), pp. 237-298 şi 290-292.
705
Maria Elisabetta Colonna, Gli Storici Bizantini dal IV al XV secolo I. Storici Profani, Napoli, 1956, pp.
93 – 95.
706
Ν.Β. Τωμαδάκης, Σύλλαβος βυζαντινῶν μελετῶν καὶ κειμένων, Ἀθήνα, 1961, 476-477. Πρόλογος Β.
Κατσαρός, Οἱ λόγιοι τοῦ δεσποτάτου τῆς Ἠπείρου καὶ τοῦ βασιλείου τῆς Νικαίας, Θεσσαλονίκη, 1993.
707
Elisabet A. Fisher, A Note on Pachymeres de Andronico Palaeologo, Byzantion 40 (1970), pp. 230-235.
708
F. Tinnefeld, Pachymeres und Philes als Zeugen für ein frühes Unternehmen gegen die Osmanen,
˶Byzantinische Zeitschrift˝ 64, 1971, pp. 46 – 54.
709
J. Gill, Emperor Andronicus II and the Patriarch Athanasius I, ˶The Byzantine˝ 2(1970), pp. 11 – 20.;
Notes on the Michaele et Andronico Palaeologis of George Pachymeres, ˶Byzantinische Zeitschrift˝ 68,
1975, pp. 295-303.; John Beccus Patriarch of Constantinople 1275 – 1282, ˶The Byzantine˝ 7, 1975, pp.
251-266.
710
Georges Pachyméres Relation Historiques, I-II. Edition, Introduction et notes par A. Failler, traduction
française par V. Laurent, Paris, 1984.; Georges Pachyméres Relation Historiques, III-IV. Edition,
traduction francaise et notes par A. Failler, Paris, 1999 (CFHB XXIV/1-4), avec Index tables generals et
lexique grec, Paris, 2000.
711
Herbert Hunger, Hochsprachliche Literatur, I, 37 (Despre filozofie), pp. 98-100, 106-108, 115-119
(Despre retorică), pp. 447-453, II, 105, 162 (Despre poezie), p. 188 (Despre muzică), 245-246 [Λόγια
Γραμματεία, Α΄, 85-86, 163, 170-180, 193-195, Β΄288-297, 505, 583, Γ΄,48-49, 393-394].

709
Georgios Pachymeres, trebuie să mai amintim lucrarea lui N. Wilson 712, în care aduce în
discuţie latura filozofică a Istoriei cărturarului antic.
Din analiza contribuţiilor cu referire la Georgios Pachymeres, încă de la primele
încercări din secolul al XVI-lea, observăm că au fost discutate îndeosebi probleme legate
de opera sa istoriografică, aşa cum de altfel a făcut şi istoricul român Nicolae Iorga,
precum şi de anumite chestiuni filologice apărute în textele sale.
Istoria lui Pachymeres a reuşit de multe ori să facă lumină în cazul biografiei sale,
întrucât el a consemnat şi anumite evenimente din viaţa sa, care, deşi puţine, sunt
satisfăcătoare.
În prefaţa Istoriei sale, primele rânduri ne aduc la cunoştinţă într-un mod foarte
telegrafic date cu privire la locul său de origine: Γεώργιος Κωνσταντινουπολίτης μὲν τὸ
ἀνέκαθεν, ἐν Νικαίᾳ δὲ καὶ γεννηθεὶς καὶ τραφείς, ἐν Κωνσταντίνου δὲ καταστὰς αὖθις, ὅτε
Θεοῦ νεύματι ὑπὸ Ρωμαίους αὕτη ἐγένετο, ἔτη γεγονὼς εἴκοσιν ἑνὸς δέοντος τηνικάδε, καὶ
κλήρῳ δοθεὶς θείῳ καὶ ἀξιώμασιν ἐκκλησιαστικοῖς διαπρέψας καὶ ἕως καὶ ἐς πρωτεκδίκου
φθάσας τιμήν, ἔτι δὲ καὶ ἐν ἀνακτόρων εἰς δικαιοφύλακα τιμηθείς, τάδε ξυνέγραψεν...
(Ι.1:I. 23, 2-8).
Ne putem da seama din text că Pachymeres era de loc din Constantinopol, prin
cuvintele Κωνσταντινουπολίτης … ἀνέκαθεν spunându-ne că din totdeauna a fost din
Constantinopol. Ne subliniază locul unde a crescut şi nu locul unde s-a născut, acesta
fiind orașul Niceea. Pachymeres ne sugerează, de altfel, că familia sa era
constantinopolitană, refugiată din Niceea după cucerirea acesteia de către cruciaţi în
1204. Faptul că erau refugiaţi din Niceea, chiar dacă într-un mod indirect, în altă parte a
Istoriilor sale, când vorbeşte de părăsirea acesteia după 1261, relatează un eveniment din
viaţa sa. Într-una din zile, fără să menţioneze data, urmăreşte o discuţie pe care tatăl său o
are cu un vecin chiar în Niceea. Necunoscute ne vor rămâne numele părinţilor săi 713. Ο
altă rudă a sa, amintită de el cu o altă împrejurare, este Teofilact, grămăticul
protoprezbiterului Georgios Mouzalonos. În timpul evenimentelor în care a fost implicat

712
N. Wilson, Scholars of Byzantium, Edited by John Hopkins University Press, London, 1983. [Οἱ λόγιοι
στὸ Βυζάντιο, μεταφρ. Ν. Κονομῆ, Αθήνα, 1991, σ. 307.]
713
Σ. Ι. Κουρούσης, Μανουὴλ Γαβαλᾶς εἶτα Ματθαῖος μητροπολίτης Ἐφέσου (1271/2-1355/60). Α΄ Τὰ
βιογραφικά, Ἐν Ἀθήναις 1972, p. 120.

710
Ioan al IV-lea Lascaris în Magnezia, în 1258, Teofilact a fost prins de mulţimea răzvrătită
şi ucis pe loc, cu sălbăticie, pentru motivul că semăna cu protovestiarul. 714
Dacă locul de naştere al cărturarului a fost Niceea, putem doar presupune că
primele studii le-a făcut acolo. Cuvântul înainte al Istoriilor lui Pachymeres ne dezvăluie
că la vârsta de 19 ani, după cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi (1261), el se
reîntoarce în oraşul natal la Niceea. În consecinţă, trebuie să se fi născut pe la 1242. 715 În
continuarea textului cuvântului înainte la Istoriile scrise de el, face o referire la urcarea în
treptele clericale şi cum ajunge la rangul bisericesc de protekdikos716 şi dikaiofilakos. Nu
mai face alte referiri lămuritoare despre anii când a ajuns la aceste trepte clericale, sau
dacă a mai avansat în ierarhia bisericescă. Νici data exactă a finalizării lucrării sale nu ne
este cunoscută şi în ce perioadă am putea plasa scrierea cuvântului înainte care ne
furnizează date extrem de preţioase despre viața sa. Din responsabilităţile primite în
Biserică, putem deduce că Pachymeres trebuie să fi fost un om de cultură pentru acea
vreme şi să fi avut chiar cunoştinţe legislative, întrebuinţate mai ales pentru treapta de
dikaiofilakos. Pe această treaptă, învăţatul bizantin era preocupat cu rezolvarea
problemelor juridice ale Bisericii.
În textul Istoriilor lui Pachymeres întâlnim anumite pasaje extrem de preţioase, 13
la număr, care ne oferă date despre acesta.
1. La primul pasaj întâlnim faptul că Pachymeres îndeplinea la un moment dat
funcţia de notar717 [ἐμὲ ὡς νοτάριον ἀποστέλλων IV.6:II.347, 28-29], şi a fost trimis la
mitropolitul de Mytilene Grigorie, care la acea vreme căzuse la boală grea, pentru a-i cere
iertare cu privire la chestiunea caterisirii patriarhului Arsenie al II-lea Autorian. Nu se
cunosc alte date referitoare la funcţia de notar, sau dacă la vizita respectivă o îndeplinea
deja.

714
Nu cunoaştem care era legătura lui Georgios Pachymeres cu scriitorul codicelui din Biblioteca
Laurentiană de la Florenţa în care sunt relatate aceste lucruri şi care se chema tot Pachymeres [v. R.-J.
Loenertz, Un Pachymère, auteur des lettres du San Marco 356?, Byzantinische Zeitschrift 53, 1950, 290-
299.]
715
Referitor la identificarea vârstei lui Georgios Pachymeres vezi M. Hinterberger, Stephan Sachlikes şi
autobiografia sa în Bizanţ [Prosa y verso en griego medieval. Rapports of the international Congress
˶Neograeca Medii Aevi III˝ Vitoria 1994, Amsterdam, 1996, pp. 197 – 198].
716
Κ.Μ. Ράλλης, Περὶ τοῦ ἐκκλησιαστικοῦ ἀξιώματος τοῦ πρωτεκδίκου, Πρακτικὰ τῆς Ἀκαδημίας Ἀθηνῶν
11(1936), σσ. 286-291. Κ.Μ. Ράλλης, Ἐγκυκλοπαιδικὸ Λεξικὸ Ἐλευθερουδάκη, τόμ. 4(1930), Ἀθήναι, σ.
557.
717
În legătură cu notarii bizantini vezi Hélène Saradi, Le notariat byzantin, Athènes, 1996.

711
 2. Un alt eveniment la care Pachymeres ar fi luat parte, din câte consemnează el,
este acela când patriarhul Arsenie al II-lea a salutat mulţimea în momentul când i s-ar fi
spus că este caterisit. Acestei informaţii îi mai este adăugată aceea că Arsenie al II-lea nu
ar fi fost lăsat să plece până când nu au fost inventariate toate obiectele Bisericii, nu
cumva să se ajungă şi la învinuirea de furt din avutul Bisericii: [...ἀπελθεῖν τινας ἐπὶ τῇ
τῶν ἁγίων παραλήψει, ὧν καὶ αὐτὸς ἦν ....: IV.7:II.353,2]. Nici de aici nu aflăm
informaţia dacă la această data când au loc aceste evenimente autorul Istoriilor era sau nu
hirotonit diacon718.
3. Georgios Pachymeres, într-una din zilele anului 1265, la doar câteva luni după
caterisirea lui Arsenie, merge alături de alte trei persoane, doi arhierei şi un cleric
inferior, să-l viziteze pe Patriarhul exilat în regiunea Prikonissos. Tot atunci l-ar fi
înştiinţat pe Arsenie de afurisirea sa. Întrebarea care se pune la acest pasaj este dacă
Pachymeres încă mai avea funcţia de notar la acea vreme. Autorul prefeţei mai subliniază
faptul că la această vizită ar fi participat fără voia sa, şi numai din dorinţa de a-l revedea
pe Arsenie: [βίᾳ μὲν συνυπαχθεὶς καὶ κελεύσει βασιλικῇ, τέως δ΄ὅτι παρ΄ἐκεῖνον ἱκοίμην,
καὶ τὸ μέρος προσαποδεχόμενος....IV.16:II.373,14-16].
Cuvântul înainte alcătuit de Pachymeres, în care ni se oferă câteva informaţii
preţioase legate de biografia sa încă necunoscută în totalitate astăzi, îl prezintă pe
învăţatul bizantin drept colaboratorul principal al monahului Iov Iasites, atunci când, în
1273, a alcătuit Tomul împotriva latinilor ca răspuns al tomului lui Mihail al VIII-lea
despre Unirea Bisericilor: [ἀνεδέχετο μὲν τὸ ἔργον ὁ Ἰασίτης Ἰώβ, εἶχε δὲ καὶ ἄλλους, καὶ
μᾶλλον τὸν συγγραφέα τῶν τοιούτων ἐμέ, τῶν ἐννοιῶν συλλήπτορας: V.14:II.487, 12-14].
Nu cunoaștem treapta clericală pe care o avea Pachymeres la vremea alcătuirii tomului
amintit și de ce era tocmai el însărcinat cu astfel de chestiuni teologice extrem de
sensibile pentru Biserica Ortodoxă. Interesantă este completarea lui Pachymeres
referitoare la împărat care s-a prefăcut că nu ar fi de acord cu părerile răspunsului din
tomul său la adresa latinilor, prin gestul de a nu-l mai citi public.
5. În anul 1278, Georgios Pachymeres este însărcinat de patriarhul Ioannis
Vekkos să răspundă lui Teodosie Pringippos referitor la unirea Bisericilor, mai înainte ca

718
Hirotonia întru diacon, este cunoscut din canoanele bisericeşti, se face la vârsta de douzeci şi cinci de
ani. Prin urmare Pachymeres, fiind pe atunci deja anagnost, presupunem că avea deja vârsta de 23 de ani.

712
Teodosie să fie ales Patriarh de Antiohia. 719 Patriarhul Vekkos observase bunele relaţii,
chiar de prietenie, dintre Pachymeres şi Teodosie Pringippos. Putem deja să observăm
încrederea pe care o avea patriarhul în Pachymeres, recunoscându-l la acea vreme ca pe
unul cu minte ascuţită şi foarte învăţat. Pachymeres şi Teodosie Pringippos discutau
chestiuni filozofice şi teologice, cercetând pe manuscrise ce cuprindeau lucrări
aristotelice şi ale Sfântului Maxim Mărturisitorul720. Prietenia lor se baza pe preocupări
pur intelectuale. În altă parte, Pachymeres vorbeşte despre Teodosie ca despre un bărbat
evlavios şi moral: [ἦταν ἀνὴρ εὐλαβὴς καὶ ἐπὶ πλείστοις χρόνοις ἀσκήσας, ἔτι δὲ καὶ τὴν
συνουσίαν ἡδὺς καὶ χαρίεις καὶ ποικίλος τὴν ὁμιλίαν, ὡς μόνον ἐκεῖνον ἰδόντα τινά, κἂν τὰ
μέγιστα λυποῖτο, χαρᾶς ἔμπλεων ἀπαλλάττειν: II.22:I. 179, 2-5].
6. La un an după răspunsul dat lui Teodosie cu privire la unirea celor două
Biserici, în martie 1279, Pachymeres alcătuieşte textul patriarhului Vekkos care arată
părăsirea scaunului patriarhal. [λίβελλον γράφειν τῷ συγγραφεῖ παραιτήσεως ἐπιτάττει:
VI.13:II.575, 29-30] Vekos revine pe scaunul patriarhal la aproximativ şase luni după
redactarea scrisorii.
7. În vara anului 1280, Pachymeres îl însoţeşte pe patriarhul Ioan Vekkos în
Bythinia. Deplasarea a avut ca scop o întâlnire cu Mihail al VIII-lea, în acelaşi timp
Pachymeres descoperind măsurile drastice pe care rivalii săi doresc să le ia la adresa sa.
(VI. 24: II. 611, 13-617,5).
8. Patriarhul Ioan Vekkos apelează la calităţile de scriitor şi orator ale lui
Georgios Pachymeres, în momentul în care Andronic al II-lea i-a trimis acestuia poruncă
referitoare la ceea ce urma să se întâmple după moartea lui Mihail al VIII-lea. Ne putem
da uşor seama că părerea cărturarului Pachymeres conta foarte mult atât în ochii lui
Vekkos, cât şi în cei ai societăţii de atunci: [ἐπὶ τοσοῦτον γὰρ καὶ παρέϊκτο τοῖς τοῦ
πατρός, ὡς μὴ ῥᾳδίως διαγνῶναι ἔχειν καὶ τὸν εἰδήμονα, ἐκ μόνης δέ τινος ξυσμῆς

719
Χ. Παπαδόπουλος, Ἱστορία τῆς Ἐκκλησίας Ἀντιοχείας, Ἀλεξάνδρεια, 1951, σσ. 952. Papadopoulos a
datat alegerea lui Teodosie ca Patriarh de Antiohia la anul 1275.
720
G. Mercati, Origine Antiochena di due codici greci del secolo XI, AB 68(1950), 210-221. Din
bibliografia existentă pentru Teodosie patriarh al Antiohiei în secolul al XIII-lea, găsim informaţia că
acesta a deţinut şi manuscrisul Genavensis graecus 30, conţinând opere ale lui Maxim Mărturisitorul: P.
Andrist, Genavensis graecus 30. Un manuscrit d΄Ephrem dans la Bibliothèque de Theodose IV Princeps?
Scriptorium 52 (1998), 12-36.; vezi şi Κ.Ν. Κωνσταντινίδης, Ὁ βιβλιόφιλος πατριάρχης Ἀντιοχείας
Θεοδόσιος ΙΩ Πρίγκιψ, ΕΚΕΕΚ 11 (1981-82), σσ. 371-384. Φλωρεντία Εὐαγγελάτου-Νοταρᾶ, Χορηγοί-
κτήτορες-δωρητὲς σὲ σημειώματα κωδίκων. Παλαιολόγειοι χρόνοι, Ἀθήνα, 2000, σσ. 15-16.

713
βραχυτάτης ἐπὶ τῇ παραλλάξει κατανοούμενον ὑπονοεῖν ἐδίδου τὴν χεῖρα: VII.1:III.21, 22-
25].
9. La începutul anului 1289, Pachymeres împreună cu chestorul Nicephoros
Chumnos, a fost trimis de Andronic al II-lea la patriarhul Grigorie al II-lea, spre a-l
convinge să părăsească tronul. În respectivul pasaj observăm că Pachymeres nu lasă să se
întrevadă vreun fel de sentiment faţă de acela.
10. În cazul negocierilor din 1290 pentru o eventuală împăcare între Mihail al IX-
lea şi Ecaterina de Courtenay, într-un anumit punct al acestora, Pachymeres şi-a jucat
rolul său, abia ajuns în acele zile de la Constantinopol. Trebuie subliniat faptul că aceasta
este ultima însemnare în care se vorbeşte de vreo deplasare a lui Pachymeres, neputându-
se cunoaşte dacă în afară de Constantinopol a mai mers în alte părţi îndepărtate ale lumii
cu alte misiuni.
11. La patru ani de la colaborarea cu chestorul Nicephoros Chumnos, adică în
1293, Pachymeres se reîntâlneşte de data aceasta cu el pentru a discuta chestiuni care în
cele din urmă au condus la alegerea noului Patriarh în persoana lui Ioan al XII-lea
Cosma. Din cele spuse de scriitorul bizantin, la Catedrala Sfânta Sofia a avut loc o
procesiune solemnă în cinstea încă monahului Cosma: [...ὁ βασιλεύς, αὐτοῖς
προσποιούμενος τὴν ὀργὴν διὰ ταῦτα, τὸν μυστικὸν πρὸς τὸν συγγραφέα πέμψας, ἐζήτει
μαθεῖν περὶ σφῶν παρ΄ αὐτοῦ τί παθόντες οὗτοι ἀνέδην προσῆλθον, μηδ΄ ὅλως ξυνιέντες
ὡς ὑπ΄ὀργὴν κεῖνται, τοῦ πατριάρχου ἀποστατήσαντες ...VIII.27: III.205, 13-17].
12. În vremea mişcării revoluţionare conduse de Alexie Filantropinos, Georgios
Pachymeres are o discuţie cu împăratul Mihail al IX-lea pe care o şi consemnează, de la
care află chestiuni legate de părerile fratelui apostatului, protoprezbiterul Tarchaniotes.
Împăratul Mihail al IX-lea nu l-a eliberat în cele din urmă din funcţie pe Alexie (IX. 9.
III. 239-241).
13. Andronic al II-lea, aflat la Constantinopol în data de 22 noiembrie 1300, cu
ocazia discuţiilor cu privire la căsătoria dintre Ştefan Milutin şi fiica sa Simonide, a mers
degrabă să-l viziteze pe patriarh pentru a-l convinge să rămână în funcţie. La întâlnire a
luat parte şi Georgios Pachymeres care consemnează amănunţit negocierile legate de
unirea celor două Biserici. În continuarea pasajului se mai face o referire la Pachymeres
cu privire la vizita pe care acesta, împreună cu Manuil Angelo, i-o face economului lui

714
Ioan Vatatzes şi aşteaptă de la el să primească lămuriri cu privire la politica economică a
celui din urmă şi legat de pedepsele primite de unii vistiernici care nu s-au îngrijit cum se
cuvine de economiile statului. 721
Mărturiile referitoare la biografia marelui cărturar bizantin sunt destul de puţine,
fapt pentru care rămân multe necunoscute legate de această personalitate culturală. Atât
poziţia de notar, cât şi cea de protekdikos şi dikaiofilakos rămân mărturii sigure, datate de
însuşi Pachymeres în Istoria sa.
Georgios Pachymeres a fost comparat de biografii săi cu Friedrich Littig722,
Albert cel Mare şi cu Toma de Aquino. Asemenea lor, filozoful bizantin a reușit să se
remarce în toate ramurile științifice ale vremii sale. Într-un mod paradoxal, spune Litting,
ambele lucrări, atât cea a lui Pachymeres, cât și cea a lui Aristotel, au trecut neobservate
de societatea în care au circulat fiecare dintre ele. Observăm că și astăzi, când tehnica de
editare a unui text este la dispoziția oricărui cercetător, textele celor doi rămân în
continuare în manuscrise. Doar lucrarea de Metafizică a lui Aristotel a cunoscut mai
multă atenție din partea oamenilor de știință și a filologilor. În 1532, în cartea sa dedicată
cardinalului Nicolò Ridolfi 723
, Arsenie-Aristovoulos reușește să însereze câteva
fragmente – destul de puține – din capitolele Despre definițiile filozofiei a lui Georgios
Pachymeres. Τοῦ σοφωτάτου / Ψελλοῦ, ἐπίλυσις εἰς τοὺς ἓξ τῆς / φιλοσοφίας, τρόπους. /
Τοῦ αὐτοῦ σύνοψις τῶν πέντε φωνῶν, καὶ / τῶν δέκα κατηγοριῶν, τῆς φιλοσοφίας. / Τοῦ
Βλεμμίδου περὶ τῶν πέντε φωνῶν διατί / εἰσὶ μόναι, καὶ οὐ πλείους ἢ ἐλάττους. / Γεωργίου
τοῦ Παχυμερίου, Περὶ τῶν ἓξ τῆς / φιλοσοφίας ὁρισμῶν καὶ τῶν πέντε φω-/νῶν, καὶ τῶν
δέκα κατηγοριῶν724.

721
G. Czebe, Studien zum Hochverratsprozesse des Michael Paläologos im Jahre 1252, BNJ 8(1929-30),
59-98, mai ales pp. 66-72.; vezi şi D.M. Nicol, Hilarion of Didymoteichon and the gift of prophecy,
Byzantine Studies-Etudes Byzantines 5 (1978), pp. 186-200; A aceluiaşi, The interaction of Latins and
Byzantines during the period of the Latin Empire (1204 – 1261). The case of the ordeal, Actes du XV
Congrès International d΄études Byzantines IV, Athènes, 1980, pp. 1-10.; D.J. Geanakopoulos, Interaction
of the ˶Sibling˝ Byzantine and Western Cultures in the Middle Ages and Italian Renaissance (330-1600),
New Haven and London, 1976, 146-155.
722
Littig, Filozofia, op.cit, p. 89.
723
Referitor la Nicolò Ridolfi (1501 – 1550) vezi M.I. Mανούσακας, Ἀρσενίου Μονεμβασίας τοῦ Ἀποστόλη
ἐπιστολαὶ ἀνέκδοτοι (1521-1534), Επετηρὶς τοῦ Μεσαιωνικοῦ Ἀρχείου τῆς Ἀκαδημίας Ἀθηνῶν 8 - 9 (1958
- 1959), 43 - 46.; de asemenea Κ Στάϊκος, Βιβλιοθήκη ἀπὸ τὴν ἀρχαιότητα ὣς τὴν ἀναγέννηση, Ἀθήνα,
1996, 178-180 și D. Jackson, Unidentified Medicii - Regii Greek Codices, Scriptorium 54(2000), 197-208,
îndeosebi 197-198.
724
E. Legrand, Bibliographie Héllѐnique ou description raisonée des ouvrages publié en grec par des grecs
aux Xve et XVI siѐcles, vol. I, Paris, 1885, 209 – 211. Tot aici apare și epistola lui Arsenie în care este

715
 Prima parte a comentariilor la Logică725 a fost publicată în 1548, la Paris. Mai
înainte fusese publicată traducerea în latină a medicului filozof Giovanni Battista Rasario
(1517 – 1578). Lucrarea lui Battista a cunoscut lumina tiparului la Veneția 726 și Paris.727
O altă traducere a Comentariilor la logică, despre care cunoaștem că a circulat în secolul
al XVI-lea (1521 – 1560), a fost cea făcută de medicul filozof și profesor elenist la
Universitatea Regatului lui Philippus Becchius (Philip Bäcchi). Traducerea a fost
publicată cu puțin înainte de moartea regelui în 1560.728
O analiză pe text făcută de Ruelle în 1873 pe metoda lui Pachymeres a scos la
iveală mai multe probleme, printre care lipsa omogenității. În unele locuri apelează la
analiză și comentează doar cu câteva idei scurte personale sau extrase din exegeții antici,
alteori recurge la analize complexe. 729 Eleni Pappa, într-un studiu la Comentariile
Metafizice ale lui Pachymeres, scoate în evidență faptul că filozoful bizantin nu urmează
nici metoda exegeților, nici pe cea a parafrasticilor.730 Căutând în profunzimea textului
lui Georgios Pachymeres, Eleni Pappas constată că la baza lucrării sale despre Metafizică
stau, probabil, cursurile predate de el ca profesor. În fapt, aceasta este o interpretare a
întregii filozofii aristotelice, consideră cercetătoarea. Despre scopul lucrării lui
Pachymeres, aflăm date încă din partea introductivă a acesteia și din cele douăsprezece

menționat scopul ediției: Ἔναγχος τὰ τοῦ Ψελλοῦ Μαθηματικὰ ἐντυπώσαντες, ἐκπεπόμφαμεν τῇ ὑμετέρα
μεγίστῃ αἰδεσιμότητι. Μετ΄ἐκεῖνά μοι δὲ οὐκ ἀπᾷδον ἔδοξεν εἶναι καὶ τὴν σύνοψιν τούτου, τὴν εἰς τὰς
πέντε τοῦ Πορφυρίου φωνάς, καὶ εἰς τὰς δέκα τοῦ Ἀριστοτέλους κατηγορίας, συνάμα τῇ τοῦ Βλεμμύδου
καὶ Γεωργίου τοῦ Παχυμερίου εἰς τὰς αὐτὰς ὑποθέσεις ἐντυπωσαμένῳ συνόψει, καὶ ταῦτα προσφωνῆσαι
τῇ δεσποτεία σου. Ἐπειδὴ ταυτί γε διατελεῖ τοῖς προτέροις ἀκόλουθα...; vezi și Θ. Παπαδόπουλος,
Ἑλληνικὴ Βιβλιογραφία (1466-1800). Τόμ Α΄, ἀλφαβητικὴ καὶ χρονολογικὴ ἀνακατάταξις, Ἀθήνα, 1984,
αρ. 5047.
725
Γεωργίου διακόνου πρωτεκδίκου καὶ δικαιοφύλακος τοῦ Παχυμέρους Ἐπιτομὴ τῆς Ἀριστοτέλους
Λογικῆς, Parisiis (Apud M. Vascosanum), 1548.
726
Georgii Pachymerii in universam Aristotelis disserendi artem epitome, Ioanne Baptista Rasario
interprete, Venetiis, apud H. Scotum, 1545.
727
Georgii Pachymerii in universam Aristotelis disserendi artem epitome, Ioanne Baptista Rasario
interprete, Parisiis apud Michaelem Vascosanum 1545 și 1547.
728
GEORGII PACHY/MERII / HIEROMNEMONIS, IN / VNIVERSAM FERE ARISTOTELIS
PHILOSOPHIAM, EPITO/me, in qua et aliorum philosophorum, qui ante et post ipsum claruere, dogmata
/ sic enarrantur, ut iusti commentarij instar esse possit, e Graeco in Latinum sermo/nem nunc primum
summa fide ac diligentia conversa. a Clariss. Viro D. PHI/LIPPO BECHIO, Philosopho, Medico, atque
inclytae Academiae Basiliensis professore Dialectico ordinario. / SUBJUNCTUS EST HUIC
PERIPATETICO PHILOSOPHUS / Platonicus, Synesius Cyrenaeus, per Ianum Cornarium Medicum,
Physicum, nunc/ primum Latinus factus..., Basileae MDLX.
729
Tatakis, Byzantine Philosophy, op.cit., 197 – 198.
730
Κ.Α. Μανάφης, Ὁ παραφραστὴς τοῦ Ἀριστοτέλους ἱερομόναχος Σοφονίας (δεύτερον ἥμισυ ιγ΄-ἀρχαὶ
ιδ΄αἰ) παραλήπτης τῆς ἐπιστολῆς ριγ΄ τοῦ Κωνσταντίνου Ἀκροπολίτου, Ἐπιστημονικὴ Ἐπετηρὶς τῆς
Φιλοσοφικῆς Σχολῆς τοῦ Πανεπιστημίου Ἀθηνῶν, 26(1977-78), pp. 295-305.

716
stihuri dedicate lui Evmoros. Codicii Berolinensis 512 și Paris Gr. 1830, probabil cei
mai importanți din punct de vedere al vechimii lor, sunt, din nefericire, incompleți şi nu
putem să identificăm partea introductivă a lui Pachymeres în totalitate. Din Codex
Berolinensis sunt pierdute primele file, iar al doilea codice este mutilat la început și la
sfârşit. Din fericire, această parte introductivă prețioasă scrisă de Pachymeres se regăsește
astăzi în întregime în manuscrisele care conțin comentariile filozofului bizantin, inclusiv
în manuscrisul grecesc B.A.R. 108 (551).
Comentariile lui Pachymeres din Enciclopedia la Filozofia lui Aristotel, așa cum
suntem informați în partea introductivă de către autor prin formulări frumoase, (de obicei
aceste exprimări se regăsesc și în manualele sale de filozofie bizantină) 731, sunt cuprinse
în 12 cărți, 47 de titluri și 238 de capitole: Ἰστέον οὖν, ὡς περιέχει ἡ παροῦσα
πραγματεία βιβλία ιβ΄, φέροντα τίτλους μὲν μζ΄, κεφάλαια δὲ σλη΄, τὰ τῆς ἀριστοτελικῆς
φιλοσοφίας ἁπάσης ὡς ἐν τύπῳ περιέχοντα θεωρήματα. Ordinea comentariilor este după
cum urmează: Βιβλίο Ι. Ὄργανον, ΙΙ. Ἡ Φυσικὴ Ἀκρόασις, ΙΙΙ. Τὸ Περὶ οὐρανοῦ, ΙV. Τὸ
Περὶ Γενέσεως καὶ φθορᾶς, V. Τῶν Μετεωρικῶν, VI. Περὶ ζώων Μορίων, VII. Τὸ Περὶ
ψυχῆς, VIII. Περὶ αἰσθήσεως καὶ αἰσθητῶν, IX. Τὸ Περὶ ζώων γενέσεως, X. Τὸ Μετὰ τὰ
Φυσικά, XI. Τὰ Ἠθικὰ Νικομάχεια, XII. Περί τε χρωμάτων, περί τε ἀτόμων γραμμῶν καὶ
τῶν τοῦ φιλοσόφου Μηχανικῶν.732
Constantăm că primul capitol al lucrării Enciclopedia lui Pachymeres se
aseamănă ușor cu o parte introductivă. 733 Este adus în atenția cititorului un text din
lucrarea Theogonia a lui Hesiod, unde se face referire la Irida și Taumanta. Observăm un
fel de alegorie făcută de Pachymeres în interpretarea sa la numele de mai sus, adăugând
printre altele următoarele: „Ἰστέον οὖν, ὡς περιέχει ἡ παροῦσα πραγματεία βιβλία ιβ΄,
φέροντα τίτλους μὲν μζ΄, κεφάλαια δὲ σλη΄, τὰ τῆς ἀριστοτελικῆς φιλοσοφίας ἁπάσης ὡς ἐν
τύπῳ περιέχοντα θεωρήματα. ... Ἐστιν ὁ μὲν Θαύμας, ἡ ἐφ΄ ἑκάστῳ τῶν πραττομένων ἐν
τοῖς οὖσι τῶν ἀλφηστῶν ἀνδρῶν ἀπορία, καὶ ὁ θαυμασμὸς πῶς ταῦτα γίνεται734. Ἡ Ἶρις
εἶναι ἡ περὶ ταῦτα ζήτησίς τε καὶ γνῶσις, καθ΄ἥν, ἐκ τοῦ πολλάκις ἀπορεῖν, ἡ εὐπορία

731
Τatakis, Byzantine Philosophy, op.cit., pp. 197 – 198.
732
L. Benakis, Grundbibliographie zum Aristoteles – Studium in Byzanz, Aristoteles. Werk und Wirkung
Paul Moraux gewidmet, Bd. 2, Berlin – New York, 1987, p. 225.
733
Pappa, Metaphysik, op.cit., p. 10 și nota 37.
734
Observăm la Pachymeres uzul lexilogiului homeric. vezi Ι. Πανταζίδης, Λεξικὸν ὁμηρικόν, Ἀθῆναι,
1872, σ. 45.

717
γεννᾶται. Εἰ μὴ δὲ ἀπορήσει τὶς, οὐκ ἂν γένοιτό ποτε ζήτησις. Εἰ δὲ μὴ ζητήσει, οὐκ ἄν ποτε
εὕροι.” Pachymeres mai apelează și la textele din Noul Testament (Matei 7.7) ζητεῖτε καὶ
εὑρήσετε. Vorbește despre filozofie ca despre un dar dumnezeiesc: „Ἡ φιλοσοφία ὥσπερ
τι θεῖον δῶρον, καὶ οἷον οὐθ΄ἧκεν, οὐθ΄ἥξει παρὰ θεοῦ τοῖς ἀνθρώποις, ἔν τινι θείᾳ
κατεπέμφθη μοῖρα, νοός τις μακαρία ἐνέργεια οὖσα, καὶ ἀσχολία πασῶν σωματικῶν
ἀσχολιῶν ὑπερτέρα, τὰς αἰτίας ζητοῦσα τῶν τ΄ὄντων, τῶν τε γινομένων: εἶναι
ἀξιοσημείωτη ἡ λανθάνουσα ἀνάμνηση τοῦ Πλατωνικοῦ Φαίδωνος, μυρίας μὲν γάρ ἡμῖν
ἀσχολίας παρέχει τὸ σῶμα.” Definițiile tradiționale ale filozofiei sunt cele care încheie
acest cuvânt înainte735.
Textul integral al Enciclopediei lui Georgios Pachymeres se regăsește astăzi în
peste 35 de manuscrise. Din tot atâtea manuscrise au fost extrase texte fragmentar. Eleni
Pappas este cercetătoarea care ne oferă o listă completă cu descrierile acestor manuscrise
în ediția celei de-a zecea cărți a Comentariilor.736
Manuscrisele autograf ale lui Georgios Pachymeres din secolul al XIII-lea sunt
doar două, după cum urmează:
1. Berol. Gr. 408 (Hamilton 512), fol. II + 234. De Boor737, în catalogul alcătuit
de el, îl datează ca fiind din secolul al XIV-lea. La o analiză atentă a filigranelor,
Harlfinger îl datează în ultimele decenii ale secolului al XIII-lea, dovedind în același timp
că este autograful lui Georgios Pachymeres. Codicele este un „Manuskript-Fassung”,
conținând foarte multe adăugiri făcute de însuși Pachymeres în spațiile marginale și
printre rânduri.738 Codicelui îi lipsește partea de început și ultimele file. Acestea au rămas
doar în copia făcută de cunoscutul tipograf Bartolomeo Zanetti739, completând, chiar şi în
acest mod, prețiosul codice de la Berlin.
2. Paris. Gr. 1930, fol. I + 244. Și acest codice este autograf al lui Pachymeres.
Filele 221r-226 v conțin sfârșitul cărții a XI-a și a XII-a.
Alte manuscrise sunt de secole mai târzii:

735
G. Podskalsky, Theologie und Philosophie in Byzanz, München 1977, p. 22 și nota 63.
736
Pappa, Metaphysik, op.cit., pp. 37 – 38 și 40 – 97.
737
Die Handschriften-Verzeichnisse der Königlichen Bibliothek zu Berlin. Verzeichniss der griechischen
Handschriften, Bd.XI/2, von C. De Boor, Berlin, 1897, p. 235.
738
Harlfinger, Περὶ ἀτόμων γραμμῶν, op.cit., p. 358.
739
Annaclara Cataldi Palau, Bartolomeo Zanetti, Stampatore e copista di manoscritti greci, în vol. Ἡ
Ἑλληνικὴ γραφὴ κατὰ τὸν 15ο καὶ τὸν 16ο αἰώνα, Ἀθήνα, 2000, pp. 83 - 144.

718
 3. Vind. Phil. gr. 121, fol. III + 288. Cuprinde cele 12 cărți ale comentariilor.
Provine din colecția cunoscutului filozof Johannes Sambucus (1534-1581), așa cum apare
la fila IIIr (92).
4. Ivir 191 (Athos 4311), fol. I+294: Cuprinde comentariile în 12 volume.
5. Laurent LXXXVI.22, fol. I+346. La sfârșitul textului comentariilor, urmează
poemul dedicat lui Pachymeres de ucenicul său, Manuil Filis (fol. 344r-v).
6. Bodl. Misc. 275 (Auct T.5.13.), fol. 1-272. Cuprinde parte a comentariilor lui
Pachymeres la filozofia lui Aristotel740.
7. Ambros. Gr. 349 (F. 89 sup.), fol. II+382. Cuprinde cele 12 cărți ale
comentariilor și părțile introductive, complet.
Existența în colecția de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române a
Comentariilor la Filozofia lui Aristotel încă din secolul al XVIII-lea, reflectă nivelul
cultural la care Țările Române ajunseseră prin înființarea Academiilor Domnești de la
București și de la Iași. Textele filozofului bizantin trebuie să fi fost destul de studiate în
cele două instituții culturale amintite mai sus. Din câte am observat, lucrările lui
Pachymeres au circulat în întreaga lume și au interesat pe mulţi cercetători. Din
nefericire, nici măcar astăzi nu avem o imagine completă a acestei lucrări, după cum nici
a întregii opere a marelui cărturar bizantin. Ne dorim, ca prin această Teză de doctorat, să
deschidem cel puțin la noi în țară primul drum spre cercetarea textelor lui Pachymeres,
încă prea puțin cunoscute.

6.4 Ms.gr.B.A.R. 298. Ioan Comnen, medic și traducător la curtea voievodului

Constantin Brâncoveanu. Traducerea sa inedită Ușile pocăinței.

6.4.1 Contextul istoric și politic în care a trăit autorul traducerii.

În secolul al XVII-lea (1669), după ce Insula Creta ajunge sub ocupația

Imperiului Otoman, turcii își îndreaptă atenția spre Apus. Intenția lor era de a ocupa

740
X. Πατρινέλης, Ἕλληνες κωδικογράφοι τῶν χρόνων τῆς Ἀναγεννήσεως, Ἐπετηρὶς Μεσαιωνικοῦ Ἀρχείου
8-9 (1958-59), σ. 113.

719
teritorii precum cele ale Ungariei, Transilvaniei, Podoliei, Peloponezul, Insula Lefkada,
părți ale Dalmației, Austriei, Poloniei şi Veneției. Însă toate aceste încercări de formare
ale unor campanii militare, s-au dovedit în cele din urmă lipsite de succes totul
încheindu-se cu Tratatul de la Karlowitz din 1699. 741
În 1716, un val de campanii militare au început la inițiativa austriecilor și
venețienilor, care urmăreau ocuparea teritoriilor Ungariei, Serbiei și a Țărilor Române.
De partea opusă, expansiunea otomană nu și-a pierdut intensitatea, reocupând astfel
teritoriul Peloponezului, Tratatul de la Passarowitz (1718) validând aceste cuceriri. Țarul
Petru cel Mare împinge Rusia, deși neimplicată în campaniile amintite, spre un război cu
Poarta Otomană, pe aceasta din urmă tratând-o ca pe un real pericol militar. În aceeași
perioadă de timp, aveau loc activități militare ale Olandei și Marii Britanii cu intenția de a
pătrunde în sistemul central de stat al Imperiului Otoman. În acest sens, compania Levant
s-a implicat direct în transportul de logistică militară și de trupe, reușind până la urmă să-
și facă apariția pe piețele de desfacere ale Porții. 742
În ceea ce priveşte relațiile comerciale și economice, în urma Tratatului de la
Karlowitz, rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor țărilor vestice, precum Anglia,
Olanda sau Franța. Această stabilitate adusă de pace pentru o bună perioadă de timp a
condus inclusiv la întărirea relațiilor diplomatice dintre țările vestice și Înalta Poartă,
rezolvându-se astfel probleme extrem de sensibile. 743
Această atmosferă aparent de bună înțelegere nu a durat însă mult, țările vestice
invocând nemulțumiri către Înalta Poartă, ajungându-se inevitabil la declinul situației
economice, politice și administrative de ambele părți. S-a ajuns la anarhie totală și la un
blocaj financiar nemaiîntâlnit până atunci în părțile din Sud-Estul Europei şi în cele
Vestice.744
La Constantinopol, lucrurile se prezintă diferit, în special după urcarea pe tron a
sultanului Mustafa al III-lea (1703-1730), care, în pofida situației grele din Europa,
sprijină cultura și educația, urmărind să adopte modul de viață apusean și încearcă să
evite pe cât posibil o situație beligerantă. Epoca sultanului Mustafa al III-lea a mai fost

741
Οἱ Ἕλληνες καὶ οἱ πόλεμοι μεταξὺ Ὀθωμανικῆς Αὐτοκρατορίας καὶ εὐρωπαϊκῶν κρατῶν (1669-1792).
742
Vlami Despina, Corporate identity and entrepreneurial initiative: the Levant Company in the eighteenth
and nineteenth centuries, in the The Journal of European Economic History 39 (2010-2011), p. 67-69.
743
Mantran, Viața cotidiană la Constantinopol, p. 210-217.
744
Οἱ Ἕλληνες καὶ οἱ πόλεμοι μεταξὺ Ὀθωμανικῆς Αὐτοκρατορίας καὶ εὐρωπαϊκῶν κρατῶν (1669-1792).

720
numită de istorici și „epoca lalelelor”, pentru admiraţia sa faţă de aceste flori, dar şi
pentru că a fost o perioadă de bunăstare pentru cetățenii Porții Otomane, de evoluție
culturală, educațională, a artelor frumoase, pe fondul păcii în întreg cuprinsul Imperiului.
Constantinopolul devenise un pol de atracție pentru mulţi greci. Creșterea
considerabilă a numărului acestora a contribuit extrem de mult la îmbunătățirea vieții
politice, economice, administrative și sociale a orașului. Grecii plecaţi din patria lor şi din
alte părți - Peloponez, Epir, Macedonia, Tracia, insulele grecești - găseau în orașul lui
Constantin cel Mare mediul propice de bunăstare și de bună înțelegere cu societatea
majoritar musulmană. Aceștia nu ajungeau la Constantinopol doar cu gândul de a-și găsi
o slujbă mai bună, ci căutau în special contactul cu elementul cultural şi marii dascăli
care să le îndrume odraslele spre învățarea ştiinţelor, literaturii și artelor frumoase.745
Rolul Patriarhiei Ecumenice este unul extrem de important în această perioadă.
Devine punctul de referință al elementului grecesc din Constantinopol, cu aceasta intrând
în contact negustori vestiți la acea vreme în Fanar. Ca și în Țările Române, fenomenul se
repetă mulți dintre fanarioți ajungând să ocupe funcții importante în aparatul de stat al
Înaltei Porți, devenind traducători, intervenind nu de puține ori în chestiuni
diplomatice.746
Sfârșitul de secol XVII și începutul celui de-al XVIII-lea vin cu schimbări majore
în ceea ce privește comunitatea greacă de la Constantinopol. Fanarioții încep să dețină
controlul asupra problemelor administrative ale Patriarhiei, fără să fie obligați să facă
parte din cler. Biserica începe să-și piardă din strălucire, iar rolul de sprijin cultural și
spiritual al grecilor constantinopolitani dispare. Însă cea mai mare problemă a acestei
decăderi generale a Patriarhiei este situația economică precară, sărăcia fiind resimțită din
plin de slujitori. Se ajunsese la o situație tensionată în relația dintre Patriarhul Ecumenic
și restul arhiereilor pe fondul acestor neînțelegeri economice. 747

745
Ι. Γιαννοπουλος, Ἡ κατάσταση τοῦ Ἑλληνισμοῦ κατὰ τὴν περίοδο τοῦ 1669-1821 în Ἡ Ἑλληνικὴ γραφὴ
κατὰ τὸν 15ο καὶ τὸν 16ο αἰώνα, Ἀθήνα, 2000, pp. 34-52; v. și Mantran, Viața cotidiană la Constantinopol,
p.81-94.
746
Δ. Γ. Αποστολόπουλος, Γιὰ τοὺς Φαναριῶτες. Δοκιμὲς ἑρμηνείας καὶ Μικρὰ Ἀναλυτικά, [ΚΝΕ/ΕΙΕ, 85 -
Θεσμοὶ καὶ Ἰδεολογία στὴ Νεοελληνικὴ Κοινωνία], Ἀθήνα 2003.
747
Χρ. Πατρινέλης, Ἡ κατάσταση τοῦ Ἑλληνισμοῦ κατὰ τὴν περίοδο 1669-1821, Ἐκκλησία, ΙΕΕ, τ. 11,
Ἀθήνα 1975, σ. 126.; v. și Th. H. Papadopoullos, Studies and Documents relating to the History of the
Greek Church and People under the Turkish Domination, Ediția a 2-a, revăzută și completată, Variorum
Reprints, London, 1990.

721
 Patriarhii Ierusalimului Dositei al II-lea (1669 – 1709) și Hrisant Notara (1709 –
1730) prezintă o cu totul altă imagine a ortodoxiei. Eforturile Patriarhiei de Ierusalim au
fost mereu îndreptate spre ajutorarea Locurilor Sfinte, inclusiv a celor de la Muntele
Athos și Muntele Sinai. Domnitorii Țărilor Române și-au jucat rolul lor extrem de
important, contribuind semnificativ la ajutorarea Patriarhiei Ierusalimului, închinând, cu
tot avutul lor, proprietăți și lăcașuri de cult din Țările Române acesteia.
Aceiași patriarhi și-au îndreptat efortul și spre cultură și educație, Dositei
distingându-se în secolul al XVIII-lea cu lucrarea Istoria Patriarhilor de Ierusalim,
tipărită la București în 1715748.
Prezența acestor personalități culturale în Țările Române a făcut ca acest teritoriu
să fie între secolele XVI-XIX, polul principal de atracție al elenismului și al cărturarilor
greci, așa cum de altfel s-a întâmplat și cu medicul şi traducătorul Ioan Comnen
Molybdos. Milosteniile voievodului Constantin Brâncoveanu către Muntele Athos și
Peninsula Sinai, precum și dorința acestuia de a pune bazele celei mai bune Academii din
Sud-Estul Europei, au condus la formarea în Ţările Române a unui nucleu cultural

748
„Istoria despre cei ce au fost patriarhi în Ierusalim, pe de o parte, împărțită în douăsprezece cărți, iar pe
de altă parte, începută de la Iacob, fratele Domnului și primul ierarh al Ierusalimului, până în anul prezent,
cuprinzând și dumnezeieștile adunări ale Sfinților Apostoli, și Sinoadele cele mai vestite întrunite în toată
lumea, și ortodoxe și eretice, și Ecumenice și locale, și orice dogmă a Bisericii lui Hristos sobornicești,
sfinte și apostolice, în care [istorie] se face, în ordine, și amintirea tuturor împăraților de Apus și de Răsărit,
și a faptelor acestora, și a celor cinci patriarhi împreună cu uzanțele lor, și a jurisdicțiilor și rangurilor pe
care le-au moștenit, și a multoralți Părinți, și a arhiepiscopilor și arhiepiscopiilor, și a tuturor ereziarhilor, și
a tuturor ereziilor, și a combaterilor, și a neamurilor și a unor conducători ai Creștinismului, și a
obiceiurilor bisericești, și a năvălirii de neamuri și a războaielor, și a cuceririlor de cetăți și a Ierusalimului,
și a repetatei ucideri de evrei, și a colonizării și exilului lor, și a enumerării tuturor Sfinților Părinți, care au
luptat împotriva tuturor ereziilor, și a schismei papilor din Biserica Romei, și a combaterii primatului
acestora și a infaibilității prin multe dovezi neîndoielnice, și despre așa-numitul război sfânt, dezastre și
asedii ale Constantinopolului de către diferite neamuri, și robia acesteia chiar de către latini, iar apoi de
către otomani, și enumerarea, după cucerirea ei, a bărbaților înțelepți ai Bisericii răsăritene, și uneltiri și
pagube făcute de către latini și armeni Sfântului Mormânt al Domnului și Sfinților patriarhi din el, și alte
multe chestiuni vrednice de menționat, pe de o parte, scrisă de către cel ce a fost cu sfârșit fericit
preasfântul și pururea pomenitul patriarh al Ierusalimului domnul Dositei, iar pe de altă parte,
înfrumusețată și pusă în ordinea cea mai potrivită de către preafericitul patriarh al Ierusalimului domnul
domn Hrisant, cu ale cărui cheltuieli a și fost tipărită, mai degrabă, însă, ale Sfântului Mormânt, altfel spus,
cu milostenia creștinilor ortodocși, în al optulea an al arhieriei sale, spre sfârșitul domniei
preabinecredinciosului și preastrălucitului stăpân domnului domn Ioan Ștefan Voievod Cantacuzino, în
București, în tronul cel domnesc al Ungrovlahiei, cu îngrijirea și diortosirea smeritului ieromonah Mitrofan
Gregorascel din Dodona, supraveghetor cu tipografia fiind preotul Stoica Iacovici, în anul 1715, în luna
octombrie, și s-a hotărât de către preafericitul patriarh al Ierusalimului domnul domn Hrisant să fie dată
cartea în dar celor binecredincioși.”

722
important și continuator al formelor de expresie culturală ale Bizanțului pierdut în
1453.749

6.4.2 Viața

De-a lungul timpului au fost făcute mai multe încercări de reconstituire a

biografiei medicului Ioan Comnen. Primii care s-au îndreptat spre această încercare au
fost Prokopios Pamperis, în 1722, cu lucrarea Învățați greci, și Ioannis Veloudos, în
1857, în scrierea sa Câteva date biografice despre Ioan Comnen descoprite în
Proschinitarul Muntelui Athos, lucrare redactată de Ιoan Comnen și tipărită la Veneția,
1857 . Constantinos Daponte abordează şi el biografia acestuia într-una din lucrările sale.
Ioannis Zavira, Sathas și Nikolaos Dimitrakopoulos sunt continuatori ale acestor eforturi
remarcabile de conturare a personalității medicului și cărturarului Ioan Comnen
Molybdos. Șirul acesta de biografi ai lui Comnen se încheie cu Dimitrios Pantos
Comninos (m. 2015), care a scris o excepțională teză de doctorat cu titlul Ioan Comnen
(Ierotei de Dristra) 1657-1719: Viața, opera și activitatea sa bisericească și politică, prin
care reușește pe deplin să-l descopere pe Ioan Comnen ca scriitor și traducător.750
Comnen însuşi l-a rugat pe Mitropolitul Neofit al III-lea de Heracleea să-i
alcătuiască biografia, în câteva pagini, în timpul vieţii sale, pentru a lăsa urmaşilor
dovada apartenenței sale la grandioasa familie imperială a Comnenilor. Aceasta se
întâmpla pe vremea Patriarhului Samuil Kapassoulis (1710-1712, 1714-1723), pe când
încă era protosinghel al Patriarhiei Ecumenice și mai târziu mitropolit de Libia al
Alexandriei Egiptului. Papadopoulos-Kerameus a publicat acest document cu titlul
Ultimul Comnen. Documentul vorbește în special de rudele lui David I Megas Komninos,
ultimul împărat al regatului de Trapezunt (1458/1460-1461). La finalul redactării
documentului, mitropolitul Neofit sigilează documentul și atașează la acesta lista
preoților și duhovnicilor din Mitropolie, ca semn al mărturisirii lor că cele ce sunt spuse
de Ioan Comnen sunt veridice și demne de luat în considerare.

749
Καραθανάσης, Ἕλληνες λόγιοι, ἰδίως σσ. 61-81
750
Δημήτριος Χ. Πάντος, Ἰωάννης Κομνηνός (Ἱερόθεος Δρύστρας) 1657-1719. Ὁ βίος, τὸ συγγραφικὸ ἔργο
καὶ ἡ ἐκκλησιαστικὴ καὶ πολιτική του δράση, Διδακτορικὴ διατριβὴ, Αθήνα, 2014.

723
 Însemnătatea documentului, în afară de faptul că prezintă întreg arborele
genealogic al lui Ioan Comnen Molybdos mai târziu Mitropolit de Dristra, constă și în
aceea că oferă informații prețioase cu privire la originea sa din familia imperială
bizantină a Comnenilor.751 Ioan Comnen a cerut, presupunem, mitropolitului Neofit să-i
redacteze un certificat prin care să ateste aceste legături cu familia imperială în baza
probelor genealogice aduse inclusiv de arhiva mitropoliei de Heracleea de care medicul
aparținea duhovnicește. Acesta nu mai avea alte rude în viață care să fi putut depune
mărturie cu dovezi sau documente, cu privire la rădăcina imperială a lui Comnen. Faptul
are legătură cu tragicul sfârșit al dinastiei Comnenilor din 1463, când membrii de parte
bărbătească ai familiei lui David I Mare Comnen au fost executați fără milă. 752 Printr-un
astfel de certificat, medicul lui Constantin Brâncoveanu ar fi putut foarte ușor să facă
dovada apartenenței sale la familia imperială, nu doar la Constantinopol, acolo fiind deja
recunoscut ca fiind un Comnen, ci în alte părți ale lumii, așa cum s-a întâmplat mai târziu
la Padova, Franța sau Țările Române, unde a ajuns profesor la Academia Domnească din
București.
Fără a mai insista pe analiza ramurii genealogice din care se trage Ioan Comnen
Molybdos, spunem că s-a născut la Constantinopol în anul 1657 și primele studii le-a
făcut în localitatea de origine, la Școala Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Se
trăgea dintr-o familie de clerici, fiind dat la învățătură încă de la o vârstă fragedă. 753 A
urmat cursurile de teologie, filozofie, gramatică și medicină, conform programei școlare
de la acea vreme.754 Pe parcursul studiilor sale, Ioan Comnen întâlnește o serie de învățați
greci precum: Sevastos Kymenites, mitropolitul Neofit Filaret de Adrianpol, coleg al lui
Hrisant Notara, arhiepiscopul Gherman Lokros de Nyssa, patriarhul Dositei al II-lea al
Ierusalimului, dar și pe câțiva dintre viitorii domni fanarioți în Țările Române, Alexandru
Mavrocordat Exaporitul și fiul său Nicolae. Ioan reușise să închege relații de amiciție
trainice cu aceștia și să se integreze perfect în cercul lor de mari învățați, cunoștințele pe
care le dobândește alături de ei urmând să-i folosească în vasta sa activitate de medic și

751
Informații prețioase cu privire la genealogia lui Ioan Comnen medical, aduce și Κ. Βαρζός, Ἡ
γενεαλογία τῶν Κομνηνῶν, τ. 1-2, [Κέντρον Βυζαντινῶν Ἐρευνῶν / Βυζαντινὰ Κείμενα καὶ Μελέται, 20α,
20β], Θεσσαλονίκη, 1984.
752
vezi mai sus, Papadopoulos Kerameus, p. 67.
753
Σφοίνη, Ξένοι συγγραφεῖς, σ. 110.
754
Ιdem, p.60.

724
de traducător. Manuscrisele 7 și 8 din biblioteca Academiei din Constantinopol, scrise
în 1676 și, respectiv, în 1677 conțin comentarii ale lui Teofil Corydaleu la operele lui
Aristotel, singurele dovezi ce ne-ar putea indica perioada în care Comnen ar fi putut să
urmeze cursurile Școlii Patriarhale, la fel și perioada când el a locuit la Constantinopol.
Izvoarele documentelor istorice ne conduc la concluzia că pe perioada studiilor acesta ar
fi lucrat ca secretar în serviciul Patriarhiei Ecumenice, iar în 1683 se afla deja la Iași:
Τitlul: Συμεὼν Θεσσαλονίκης, Κατὰ αἱρέσεων, καὶ Μάρκος Εὐγενικός, Ἐξήγησις τῆς
ἐκκλησιαστικῆς ακολουθίας: Ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ λογιωτάτου Νοταρίου τῆς
Μεγάλης Ἐκκληςίας κυρίου Ἰωάννου Μολίβδου τοῦ ἐκ Ἡρακλείας / Simeon al
Tesalonicului, Contra ereziilor și Marcu Eugenicul, Explicație la slujba bisericească,
Corectură de preaînvățatul Notar (secretar) al Marii Biserici kir Ioan Comnen, lucrări
publicate la Iași în 1683, sunt dovezile clare cu privire la activitatea culturală pe care Ioan
Comnen-medicul o avea deja în Moldova.755
Pentru Ioan Comnen începe perioada de afirmare prin frumoasele sale abilități
retorice. Printre cei cărora le-a dedicat epigrame elogioase numărându-se Principele
Constantin, fiul lui Gheorghe Duca, care abia își sfârșise studiile alături de mentorul său
Ioan Comnen, și domnitorul Moldovei Gheorghe Duca în cel de-al patrulea an al său de
domnie (1678-1683).756 Perioada în care Comnen ajunge în Moldova coincide cu cea a
înființării tipografiei grecești de la Mănăstirea Cetățuia din Iași, anii 1681/1682,
tipografie ale cărei baze au fost puse la inițiativa patriarhului Ierusalimului Dositei, cu
sprijinul domnitorului moldovean Gheorghe Duca. Patriarhul Dositei este recunoscut
pentru efortul său admirabil de a înființa tipografii grecești în Moldova și Țara
Românească, precum și în Rusia, ajutând la răspândirea elenismului și împiedicând
activitatea misionară a romano-catolicilor.757 Ioan Comnen era omul potrivit la locul
potrivit în viziunea lui Dositei, în ce privește personalul tipografiei: era tânăr, om de
carte, fără obligații familiale și absolvent al Școlii Patriarhiei Ecumenice. Aceleași calități
l-au recomandat și pentru poziția sa importantă la curtea domnească, alături de fanarioții
Azaria Cigala și Scarlat Spandonis, cu toții având datoria de a se ocupa de educația fiilor

755
Olga Cicanci și P. Cernovodeanu, Contribution, p. 144 …..
756
Codicele Mănăstirii Marea Lavră de la Muntele Athos I 99, fol. 337r-340v.
757
Καραθανάσης, Ἕλληνες λόγιοι, ἰδίως σσ. 158-172, 238-249; vezi și Florin Marinescu-Maria Rafailă,
Cartea tipărită grecească în România (1642-1830), în Analele Congresului Internațional Delfi, 16-20 mai
2001, Atena, 2004, pp. 265-275.

725
lui Constantin, nepoţii domnitorului Gheorghe Duca. Αcesta ar fi unul din motivele
pentru care, înainte de octombrie 1683, îl găsim pe Comnen la Iași, invitația fiind una de
nerefuzat. Anul 1683 a fost unul dificil pentru politica românească, tipografia Mănăstirii
Cetățuia fiind închisă. În 1685 a urmat la domnie Dimitrie Cantemir, iar țara a revenit la o
oarecare stabilitate politică, Ioan Comnen aflându-se încă la Iași (1685-1693). În acest
sens există și o corespondență între Ioan Comnen și Neofit al III-lea de Heracleea în care
cel dintâi sublinia că face tot ce îi stă în putință pentru a-și îndeplini îndatoririle de
profesor la curtea domnească.
Cercetările ne-au condus la concluzia că Ioan Comnen nu a mai rămas mult timp
la Iași după urcarea pe tron a lui Cantemir. În toamna lui 1686, Comnen pleacă la studii
de medicină la Padova, lucru ce nu întâmplător coincide cu întreruperea funcționării
tipografiei de la Mănăstirea Cetățuia. Plecarea sa la studii, care îi garanta o carieră
frumoasă, s-a datorat și instabilității politice din Moldova.
O epistolă trimisă de arhiepiscopul Gherman Lokros (1645-1700) de la București
lui Ioan Comnen Molybdos, cum mai era supranumit, semnată 8 octombrie 1686, ne
confirmă că acesta era deja plecat la studiile sale de medicină de la Padova. În scrisoare,
Gherman îi transmitea invitația lui Iacov Pylarinos de a face alături de el practica
medicală necesară la București, fiindcă așa cum spunea el, și acolo există mijloacele
necesare de a avansa în această știință. În consecință, Ioan Comnen, viitor medic
brâncovenesc, strălucit traducător de limbă latină și greacă, rămâne în continuare înscris
la Universitatea de Medicină „Artisti” din Padova pe toată durata anilor de studiu 1687-
1688, 1688-1689, 1689-1690, 1690-1691.758
Decizia lui Comnen a fost una pur personală. La Universitatea din Padova s-a
întâlnit cu cercurile de învățați care l-au ajutat și cu cheltuielile universitare. Observăm că
acesta a întârziat să se mai înscrie în anul universitar 1687-1688, presupunem că din
cauza problemelor financiare pe care le-a avut. Astfel, apelează la cercul de amici cu
legături în Principate pentru a-i asigura cheltuielile de studii. Din cercul de prieteni de la
Padova amintim pe colaboratorii săi: Ioan Cariofil, un bun prieten și totodată colaborator

758
În Arhiva Universității de Medicină din Padova se păstrează următoarele informații: Signor Zuanne
Comneno di Biuzantio del Signor Alessio, anii 1687/27 Septembrie; 1688/10 Septembrie; 1689/16
septembrie; 1690/18 septembrie.; v. și C. Dima-Drăgan, „Le patriarche Chrysanthe Notaras et le docteur
Jean Comnène – étudiants à Padoue”, RESEE 7 (1969) 692-693.

726
important al lui Șerban Cantacuzino (1679-1688), Gherman Lokros, un alt amic și
colaborator al lui Cariofil, și Iacov Pylarinos, medicul de mai târziu al țarului Petru cel
Mare. Cu toţi aceştia se cunoştea încă de la Constantinopol. Sprijinul oferit de Ioan
Cariofil lui Ioan Comnen pe întreaga durată a studiilor sale de medicină de la Padova este
consemnat într-o epistolă în care destinatarul îi mulțumește și îi este profund
recunoscător.

6.4.3 Ioan Comnen-medic și traducător

După absolvirea studiilor de medicină la Universitatea din Padova, la invitația

cercului de cunoscuți de la Curtea Imperială a Moscovei, lui Ioan Comnen i se propune să
preia îndatoririle de medic imperial759. În luna iulie a anului 1691, acesta se afla deja în
Ucraina, drumul până acolo fiind străbătut prin Veneția și Polonia. În actele de angajare
și după ce este supus unui control extrem de sever, lucru ce se întâmpla în cazul fiecărei
persoane ce urma să intre pe teritoriul Rusiei în secolul al XVII-lea, Ioan se declară grec
de origine, de religie ortodoxă și născut la Constantinopol unde a studiat filozofia și
teologia. 760 La Kiev a fost primit în data de 8 iulie 1691 de Mihail Grigorovici
Romodanovskij, voievod al Kievului (1689-1692), și de hatmanul cazacilor Ucrainei Ivan
Stepanovici Mazeppa (1687-1708). Acesta din urmă a fost impresionat de cunoștințele de
limbă rusă pe care le etala tânărul medic, precum și de profunde cunoştinţe medicale
acumulate la Padova. După aproximativ câteva săptămâni, Ioan Comnen a fost trimis la
Moscova pentru a prelua îndatoririle de medic la Curtea Imperială, în mod asemănător cu
ceea ce s-a întâmplat şi cu predecesorul său, Iacov Pylarinos.
Șederea lui Ioan Comnen în Rusia este una extrem de benefică pentru viața sa
spirituală, precum și pentru activitatea profesională și culturală. Aici, activitatea sa de
traducător debutează cu o excepțională traducere din limba latină în greacă. Este vorba de
lucrarea lui William Stanihurst, Veteris hominis per expensa quator novissima
metamorphosis, et novis genisis (Anvers 1661). Traducerea lui Comnen se află în original

759
D. Wilhelm Michael Richter, Geschichte der Medicin in Russland, Moskwa, Gedruckt Bei N.S.
Wsewolojsky, 1813, p. 187.
760
Papoulides, Diaspora greacă, p. 36.

727
la Biblioteca Academiei Române cu nr. Ms. gr. 298, în 216 file, lucrare redactată în anul
1693 cu titlul: Μεταμόρφωσις τοῦ παλαιοῦ ἀνθρώπου καὶ τοῦ νέου γένεσις. Ἤτοι βίβλος
κατανυκτικὴ περὶ τῶν τεσςάρων τοῦ ἀνθρώπου ἐσχάτων, μεταφρασθεῖσα ἐκ τῆs λατινίδος
εἰς τὴν κοινὴν τῶν Ἑλληνορωμαίων διάλεκτον παρὰ Ἰωάννου Κομνηνοῦ τοῦ ἰατροῦ761.
Ἐγένετο ἡ μετάφρασις ἐν Μοσκβᾷ, ἐν ἔτει 1696. [Metamorfoza (Preschimbarea)
vechiului om și nașterea celui nou. Carte preaevlavioasă despre cele patru sfârșituri ale
omului, tradusă din latină în limba greacă comună a greco-bizantinilor de către Ioan
Comnen medicul]. Mai târziu această excepțională traducere este dedicată domnitorului
Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Din motive pe care nu le cunoaștem, tânărul
traducător caută la un moment dat să părăsească Moscova cu intenția de a merge profesor
la Academia Domnească „Sfântul Sava” de la București.
Așa cum menționam, traducerea este una din limba latină în limba greacă simplă
și are la bază o ediție anterioară textului latinesc folosit de Comnen, și anume, Cordiale
seu Liber quattor novissimorum (Colonia 1471), lucrare aparținând lui Gerardus
Vliederhoven. Studiul textelor, ne indică faptul că medicul Ioan Comnen folosește foarte
probabil unul din textele prelucrate după lucrarea originală Veteris hominis, aceasta
circulând de-a lungul timpului în mai multe ediții. Comnen folosește ediția latină a
iezuitului William Stanihurst [Gulielmus Stanihurstus], Veteris hominis per expensa
quator novissima metamorphosis, et novis genesis (Anvers 1661).762 Analiza pe text, ne-a
condus la concluzia că aproape toate edițiile, tipărite sau aflate în manuscrise, folosesc
același titlu amintit de noi. În codicele 298, autograful lui Ioan Comnen în 216 de file,
lucrare adusă cu el la București imediat ce părăsește Moscova, la fila 1(recto) se
menționează următorul titlu: Μεταμόρφωσις τοῦ παλαιοῦ ἀνθρώπου καὶ τοῦ νέου γένεσις.
Ἤτοι βίβλος κατανυκτικὴ περὶ τῶν τεσςάρων τοῦ ἀνθρώπου ἐσχάτων, μεταφρασθεῖσα ἐκ
τῆς λατινίδος εἰς τὴν κοινὴν τῶν Ἑλληνορωμαίων διάλεκτον παρὰ Ἰωάννου Κομνηνοῦ τοῦ
ἰατροῦ. Τot la aceeași filă avem însemnările autograf: Ἐγένετο ἡ μετάφρασις ἐν Μοσκβᾷ,
ἐν ἔτει 1696. Ἡ βίβλος αὕτη ἀφιερώθη τῇ μητροπόλει Δρύστρας παρὰ τοῦ μακαρίτου
Ἱεροθέου Δρύστρας.

761
Ο copie a epistolei trimisă de Ioan Comnen domnitorului Constantin Brâncoveanu, o găsim în codicele
506 al Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos. În această epistolă Comnen îi dedica lui Brâncoveanu
traducerea (1699).
762
Σφοίνη, Ξένοι συγγραφεῖς, σ. 104.

728
 În Biblioteca Centrală Universitară din Iași763, întâlnim un alt codice grecesc cu
același titlu, redactat de copistul Mihail Byzantios la București. 764 Alte manuscrise de
secol XVIII, toate copii după originalul de la București, le mai putem găsi în bibliotecile
Athonite după cum urmează: Codex 90, Mănăstirea Stavronichita (sec. XVIII, ff. 190),
Codex 80, Mănăstirea Xiropotamu (sec. XVIII, ff. 143). În acest manuscris la fila 2r
există următoarea dedicație: Tῷ εὐσεβεστάτῳ, ἐκλαμπροτάτῳ καὶ ὑψηλοτάτῳ αὐθέντῃ
καὶ ἡγεμόνι πάσης Οὐγγροβλαχίας κυρίῳ κυρίῳ Ἰωάννῃ Βασσαράβᾳ βοεβόνδᾳ τῷ
Βραγκοβάνῳ. Ἐν ἔτει 1679, ἐν Βουκουρεστίῳ. Αlte exemplare copii ale acestui text se
mai găsesc în biblioteci la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Sinai (1728, ff. 196/1752
ff. 194), Mănăstirea Marea Lavră a Sfântului Sava din Pustiul Iordanului (Cod. 499,
ff. 132) și Cinstita Cruce de la Ierusalim (1744, ff. 183).
Însemnarea din manuscrisul 298, autograful lui Ioan Comnen, ne spune că acesta
a încheiat lucrul în 1693 la Moscova, anul indicând perioada mandatului său ca mai mare
al medicilor de la Curtea Imperială a lui Petru cel Mare. În epistola sa către Constantin
Brâncoveanu, astăzi păstrată în codicele Vatoped 506 de la Muntele Athos (1r-2r) și
căruia îi dedică și traducerea existentă azi la București în B.A.R., este menționat faptul că
textul este unul folositor sufletului, iar cuprinsul duhovnicesc luminează pe fiecare dintre
pământenii care ne punem întrebări legate de lucruri esențiale cu privire la suflet.
Intenția lui Ioan Comnen de a traduce un text din teologia apuseană este cumva justificată
în epistolă așa cum am văzut. Comnen avea intenția clară de a tipări acest text, sprijinit și
de autoritatea pe care o avea ca medic personal al lui Brâncoveanu (1697-1702). Motivele
care au oprit tipărirea acestei lucrări, probabil că nu o să le cunoaștem vreodată. În
schimb, putem presupune că atmosfera negativă creată în jurul epistolei trimise de
Patriarhul Calinic al II-lea, în luna noiembrie 1700, lui Constantin Brâncoveanu, prin care
nu îi mai dădea voie să continue editarea de traduceri în limba greacă simplă a cărților
bisericești, ar fi unul din motivele plauzibile.
Prima ediție tipărită folosind textul traducerii lui Ioan Comnen a fost realizată la
Veneția în 1795 și sub această formă au continuat și alte ediții cu titlul în limba greacă
ΘΥΡΑ ΤΗΣ ΜΕΤΑΝΟΙΑΣ / Ușa pocăinței. În colecția de manuscrise a Bibliotecii

763
C. Erbiceanu, Manuscriptele grecești existente în Biblioteca Universității din Iași, „Revista Teologică”
3 (1885) 231, nr. 130.
764
Demostene Russo, Studii Greco-Române....

729
Academiei Române, acad. Gabriel Ștrempel semnalează prezența unui manuscris 765
românesc din secolul XVIII, având următorul titlu: Metamorfoza omului vechi și nașterea
celui nou, adecă carte de pocăință despre cele patru sfîrșituri ale omului. În aceeași
colecție a B.A.R. de CRV-uri, o tipăritură ediție Brașov, din secolul XIX, ne semnalează
titlul traducerii lui Ioan Comnen din secolul XVII (Moscova, 1693), după cum urmează:
„Ușa pocăinții, adecă carte foarte umilitoare, și de suflet prea folositoare. Carea
cuprinde ceale patru mai de pre urmă ale omului, adecă: moartea, judecata, iadul, și
raiol. Prin care să face minunata schimbare a omului celui veachio, și acelui nou
nașterea. S-au tălmăcit de pre limba elinu-grecească, pre limba rumînească în București.
Şi acum întîiaș dată cu blagosloveania și prin mijlocirea prea o-sfințitului și prea
milostivului stăpîn și Mitropolit a toată Ungrovlahia Kyriou Kir Dositei. S-au dat în
tipario prin toată chieltuiala dumnialor Kiriou Kir Konstandin Ioan Boghici, spre
veacinica pomenire, și spre folosul cel de obște al pravoslavnicilor creștini. S-au tălmăcit
această carte și s-au diortosit din cuvînt în cuvînt cu multă sîrguință și luare aminte de
Rafail766, smeritul monah din Sfînta Mănăstire a Neamțului. În privelegiata tipografie din
Brașov, de tipograful Ioan Fridrih Herfurt, 1812767.
Acest text este împărțit în patru cărți, având următoarele titluri: Despre moarte,
Despre judecata de apoi, Despre iad și Despre Împărăția cerurilor. Pe lângă partea
introductivă a traducerii, fiecare capitol în parte deține câte o mică introducere. În edițiile
ulterioare tipărite au mai fost adăugate alte subiecte cum ar fi: Canoane de rugăciune la
Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir, Cântări la sărbătoarea sfântului Dimitrie alcătuite
de sfântul Simeon al Tesalonicului, Cuvânt la minunile Sfântului Mare Mucenic Dumitru
Izvorâtorul de Mir scrise de monahul Damaschin ipodiaconul și Studitul și alte asemenea
subiecte cu caracter liturgic.
Prima ediție a lucrării Uşile pocăinţei a fost realizată de părinții de la Schitul
Sfântul Dumitru din Muntele Athos. Având în vedere că Schitul este dependință a

765
1407. Sec. XVIII (sfârșit); 85 f.; numerotație veche cu cifre chirilice: 1 – 265 (f. 20 – 264) : 21 x 15 cm.
Dr. Ioan Comnen, Metamorfoza omului vechi și nașterea celui nou, adecă carte de pocăință despre cele
patru sfîrșituri ale omului. Textul cu cerneală neagră și roșie. Frontispicii în peniță la f.6 și 20. Legătură
veche în piele, cu chenare și două mici medalioane imprimate pe ambele capete. De la Mănăstirea
Neamțului. Dăruit Academiei Române de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, la 2 sept. 1900.
766
Traducerea în limba română a textului Ioan Comnen de către Rafail s-a făcut, din câte se pare, după
originalul B.A.R. 298.
767
CRV I 815.

730
Mănăstirii Vatoped și deci exista posibilitatea accesului părinților la biblioteca mănăstirii,
ajungem la concluzia că manuscrisul folosit la ediție a fost cel semnalat și de noi mai sus
cu nr. 506, aflat în colecția acesteia. Astfel au rezultat primele ediții ale acestui text
traducere inițială de Ioan Comnen Molybdos.

6.5 Ms.gr.B.A.R. 295(222). Neofit Kavsokalivitul profesor la Academia Domnească

din București. Nomocanonul autograf al acestuia.

Neofit Kavsokalivitul se numără printre principalii teologi ai perioadei de

stăpânire otomană care au dus o bogată activitate cărturărească în Ţările Române.
Numeroși oameni de carte, au îmbogăţit considerabil acel vid cultural creat de
căderea Constantinopolului. Din acest grup de învăţaţi face parte şi Neofit Kavsokalivitul
(1713 – 1784). Neofit, s-a bucurat de o mare recunoaştere a activităţii sale de cărturar
preocupat de elaborarea unor lucrări teologice importante, ca un bun cunoscător al acestei
ştiinţe, însă acest lucru nu l-a scutit ca în 1784, să-şi sfârşească viaţa în mizerie şi neştiut
de nimeni. 768 Nici astăzi nu putem afirma cu tărie că îi este foarte bine cunoscută opera.
Puţine studii şi cercetări referitoare la această personalitate a secolului al XVIII-lea au
apărut de-a lungul timpului. Din spaţiul elen – locul său de origine fiind Patras – un
singur cercetător a acordat o atenţie deosebită lui Neofit: Nikos Zaharopoulos769. Acesta a
publicat o mare parte din corespondenţa lui Neofit. În România, Ioan I. Ică jr. aduce
câteva contribuţii în acest sens, una dintre acestea fiind lucrarea despre împărtăşirea
continuă cu Sfintele Taine, subiect de care s-a ocupat şi Neofit. 770
În rândurile care urmează vom prezenta activitatea culturală a marelui cărturar în
Ţările Române, precum şi aportul său în mişcarea spiritual-teologică din acest spaţiu.
Sunt binecunoscute relaţiile dintre Ţările Române şi Imperiul Bizantin începute cu
mult înainte de căderea Constantinopolului771, amănunte pe care le-am prezentat în

768
A. Camariano – Cioran. Les Académies princières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Institute
for Balkan Studies, Tesalonic, 1974, p. 14.
769
Νίκοσ Γρ. Ζαχαρόπουλοσ, Η πνευματική κίνηση του ΙΗ΄ αιώνα στον ελληνικό χώρο μέσα από τη
χειρόγραφη παράδοση: (Ἐκδοση ανέκδοτων λυτών χειρογράφων), Θεσσαλονίκη: ΑΠΘ, 1984, σ. 109-263.
770
Ιoan I. Ică jr. Împărtăşirea continua cu Sfintele Taine: Dosarul unei controverse – mărturiile Tradiţie.
Sibiu, Deisis, 2006, p. 532.
771
N. Vornicescu, Primele scrieri patristice în literature română: sec. IV – XVI, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1992, p. 131.

731
Capitolul I al prezentei teze de doctorat. Alexandru Basarab încearcă încă din secolul al
XIV-lea (1359) să întărească relaţiile dintre Patriarhia Ecumenică şi Ţările Române,
cerând celei dintâi să se ocupe de treburile administrative ale Mitropoliei Ungrovlahiei. 772
Relaţiile culturale dintre spaţiul grecesc stăpânit de puterea otomană şi cel al Muntelui
Athos, au fost clădite şi prin donaţiile mari pe care voievozii români le făceau acolo
pentru a sprijini economic lăcaşurile monastice aflate de multe ori în pragul dispariţiei.
De partea cealaltă, în spaţiul dunărean773, activităţile culturale şi spirituale ale învăţaţilor
greci precum şi prezenţa economică solidă au contribuit esenţial la clădirea unor relaţii
temeinice pentru o bună perioadă de timp. Între 1711 şi 1716 în Ţările Române se
statornicesc domniile fanariote.774.
Bibliografia modernă precum și cea contemporană, prezintă totuşi puţine date
referitoare la Neofit Kavsokalivitul. S-a născut în oraşul grecesc Patra în 1712 din părinţi
evrei care au trecut la creştinism. Educaţia a început în insula Patmos la şcoala monastică
de acolo, apoi la Constantinopol la Academia Patriarhiei şi mai târziu a ajuns în Ţările
Române la Academia Domnească din Bucureşti. Aici l-a întâlnit iniţial pe un unchi de-al
său care era episcop.775 Aceasta ne este cunoscută ca fiind perioada în care Neofit
Kavsokalivitul s-a remarcat prin activitatea sa cărturărească şi educaţională la Bucureşti.
După ce a absolvit academia bucureşteană, a plecat din nou în Patmos şi apoi la Ioanina
pentru a-şi continua studiile. Într-o anume perioadă de timp, la Ioanina, îl întâlneşte pe
Evghenie Vulgaris lângă care şi uceniceşte.776 Evghenie Vulgaris îl invită după absolvirea
studiilor să preia conducerea Academiei Athonite.777 Pe lângă activităţile cultural –
educaţionale începute la Seminarul eclesiastic de la Athos, îndatoririle monahale ş-i le

772
Τζέζαρ Κυπριανός Σπυρίδων. Οι Ἐλληνες Αρχιερείς των Μητροπόλεων Ουγγροβλαχίας καὶ Μολδαβίας
από του ΙΔ΄έως του ΙΘ΄αιώνος. Θεσσαλονίκη, Π. Πουρναράς, 1998, σ. 43.
773
Α.Ε. Καραθανάσης, Οι Ἐλληνες λόγιοι στη Βλαχία (1610 - 1714), Συμβολή στη μελέτη της ελληνικής
πνευματικής κίνησις στις παραδουνάβιες ηγεμονίες κατά την προφαναριωτική περίοδο, Θεσσαλονίκη, ,
Institute for Balkan Studies, Tesalonic 1982, σ. 23-24.
774
Τζέζαρ Κυπριανός Σπυρίδων. Οι Ἐλληνες… op.cit., p. 43.
775
Γ.Θ. Πρίντζιπας. Λογάδες του Γένους, αγνοημένοι δάσκαλοι της Τουρκοκρατίας, Αθήνα, Ακρίτας, 1985,
σ. 130.; A. Camariano – Cioran. Les Académies princières… op.cit., p. 114.
776
Tânărul Neofit a locuit în insula Patmos începând cu 1737 până în 1744. Începând cu primăvara lui 1744
îşi începe studiile de teologie, filologie şi filozofie la Ianina, aplecându-se foarte mult pe structura
gramaticală.
777
Primele începuturi a Academiei Eclesiastice de la Muntele Athos, au fost în spaţiile anexă ale Mănăstirii
Vatoped totul întâmplându-se la insistenţele Patriarhului Chiril al V-lea şi ieromonahului Meletie
Vatopedinul. cf. J.D. Mansi, Sacrorum Conciliorum nova et amplissima colectio, vol. 38, Paris, H. Welter,
1907, pp. 547 – 548.

732
împlinea în regiunea Kavsokalivia778 din Muntele Athos. În acelaşi timp, găsise prilej bun
de a preda monahilor gramatică, mulţi dintre aceştia văzându-l ca pe un dascăl priceput şi
cu multă înţelepciune. La conducerea Academiei eclesiastice de la Athos, Neofit
Kavsokalivitul nu a rămas foarte mult. Au fost ani de eşec în ce priveşte administrarea
şcolii şi din cauza lipsei sale de experienţă dar şi a simplităţii sale 779. În 1753 ia decizia să
se retragă de la conducerea instituţiei şi merge la Kavsokalivia pentru a-şi îndeplini mai
departe îndatoririle de monah.780 Neofit s-a făcut cunoscut şi pentru unul din
reprezentanţii mişcării colivarilor 781 de la acea vreme. Atunci, suntem de părere noi, că s-
a aprins scânteia problemei neîmpărtăşirii dese a credincioşilor, atât de dezbătută în
lumea Bisericii răsăritene cât şi de Neofit Kavsokalivitul mai târziu. Această problemă
liturgico-teologică devenise subiect central în cercurile colivarilor. Neofit a venit cu
argumente în ce priveşte susţinerea desei împărtăşanii, apelând în primul rând şi la
originile sale evreieşti. Răspunsul legat de acest foarte sensibil subiect, chiar şi astăzi în
rândul teologilor din Biserica răsăriteană, i-a fost dat în primul rând lui Teodoret din
Ioanina.782
Plecarea lui Neofit din Muntele Athos a fost în cele din urmă salvatoare. A refuzat
să se implice în ereziile lansate de mişcarea colivarilor şi astfel a luat hotărârea să
părăsească locul de metanie. Erezia colivarilor a fost condamnată de sinod pe data de 9
iunie 1776. În continuare, ştiind că a fost foarte aproape de ideile acestei mişcări, chiar
dacă din punctul de vedere al ˶analistului˝, dacă putem să-l numim astfel, Neofit era
foarte atent când era vorba de această mişcare spirituală. Nu dorea în nici un fel să-şi lege
numele de ea, mai ales că avea exemplul lui Athanasie Parios şi al adepţilor săi care au
fost afurisiţi din cauza aderării la această mişcare. În 1777, mişcat de cele întâmplate cu

778
De la această regiune a primit şi numele de ˶Kavsokalivitul˝.
779
G. Podskalsky, Η ελληνική Θεολογία επί Τουρκοκρατίας 1453-1821. Η Ορθοδοξία στη σφαίρα επιρροής
των Δυτικών δογμάτων μετά τη Μεταρρύθμιση. Μετάφραση Γ.Δ. Μεταλληνός. Αθήνα, ΜΙΕΤ, 2005, σ. 95-
96.; Γ.Θ. Πρίντζιπας, Λογάδες του Γένους, αγνοημένοι δάσκαλοι της Τουρκοκρατίας, Αθήνα, Ακρίτας, 1985,
σ. 135 – 136.
780
˶διατετειχίσθω μοι τανῦν πρὸς πάντας ὁ τῆς καλύβης περίβολος˝, Ἐπιστολαὶ τοῦ Καψοκαλυβίτου
Νεοφύτου τῷ Μολδοβλαχίας în Νίκος Γρ. Ζαχαρόπουλος. Η πνευματική κίνηση… op.cit., σ. 214, στ. 24 -
25.
781
Mişcarea colivarilor a fost timp de şapte (la jumătatea secolului al XVIII-lea) decenii cea care a
declanşat, mai întâi la Muntele Athos apoi la Fanar, scânteia discuţiei cu privire la împărtăşirea deasă a
monahilor cât şi a credincioşilor cf. G. Podskalsky, Griechische Theologie in der Zeit der Türkenherrschaft
(1453 – 1821), München, 1988, p. 329 – 388.
782
Χ.Σ. Τζώγας, Η περί μνημοσύνων έρις εν Αγίω Όρει κατά τον ΙΗ΄ αιώνα [Διδακτορική διατριβή],
Πανεπιστήμιο Θεσσαλονικης, Θεσσαλονίκη, 1969, σ. 28.

733
colivarii, Neofit Kavsokalivitul publică la o editură anonimă celebra lucrare teologică
„Despre deasa împărtăşanie”. Astfel, fără să fie condamnat de Patriarhie şi publicând
celebra lucrare menţionată, Neofit a reuşit să nu-şi lege numele, aşa cum de altfel au
constatat majoritatea dintre cercetători, de acea mişcare a colivarilor, chiar dacă acesta
era, totuşi, unul dintre primii colaboratori ai acesteia. 783
În perioada în care Neofit a stat la Muntele Athos a fost mereu alături de
domnitorii români care susţineau economic mănăstirile din Sfânta Peninsulă. Cărturarul
grec avea o legătură strânsă cu Ţările Române, ba chiar mai mult de atât, la un moment
dat ajunsese să intervină personal la domnitorul Moldovlahiei Matei Ghica şi la fiul său
Scarlat Grigorie Ghica. Epistolele sale sunt grăitoare în ce priveşte strânsele legături de
prietenie cu spaţiul dunărean. 784 În epistolă, teologul grec vorbeşte despre înlocuirea
egumenului de la Mănăstirea Sfinţilor Trei Ierarhi de către Matei Ghica. Modul în care s-
au petrecut lucrurile erau împotriva obiceiurilor bisericeşti şi nu era conform tradiţiei. În
acelaşi timp, cerea clemenţă domnitorului Ghica şi îi sugera să regleze lucrurile căci altfel
urma să apară o serie de probleme chiar de ordin economic 785. Totodată, în epistolă se
poate observa interesul său pentru Ţările Române şi activitatea culturală de acolo. Neofit
exercita un anume control în aceste intervenţii epistolare faţă de domnitor, în special în
spaţiul Bisericii.
Plecarea din Muntele Athos s-a dovedit în cele din urmă una benefică pentru
Neofit. În anul 1759 cărturarul grec trăia în afara peninsulei Athonite. Până să ajungă la
Bucureşti, o perioadă de timp petrece ca pedagog la Seminarul Eclesiastic din Hios şi ca
profesor la Adrianoupoli. Neofit ajunge la Bucureşti pentru a doua oară. Profundele sale
cunoştinţe enciclopedice şi comportamentul său moral-duhovnicesc îl fac cunoscut şi
apreciat în societatea românească. Neofit îşi începe activitatea editorială prin publicarea
lucrării „Θεοδώρου γραμματικῆς εἰσαγωγὴ τῶν εἰς τὸ τέταρτον ὑπόμνημα...” Este de fapt
lucrarea care îl consacră pentru un post de profesor la Academia Domnească de la

783
Ι.Α. Αναστασίου, Ἐκκλησιαστική ιστορία, τομος 2, 3, έκδοση Θεσσαλονίκη, 1985, σ. 421.
784
Într-una din epistole este menţionată data la care Neofit Kavsokalivitul a corespondat cu domnitorul
Matei Ghica respectiv cu fiul său, Scarlat Ghica. Este exact perioada când aceştia se aflau într-adevăr la
domnie în Ţările Române în Νίκος Γρ. Ζαχαρόπουλος. Η πνευματική κίνηση του ΙΗ΄ αιώνα στον ελληνικό
χώρο μέσα από τη χειρόγραφη παράδοση, (Ἑκδοση ανέκδοτων λυτών χειρογράφων). Παν. Θεσσ.,,
Θεσσαλονίκη 1984, σ. 113.
785
Γρ. Ζαχαρόπουλος, Η πνευματική κίνηση του ΙΗ΄ αιώνα στον ελληνικό χώρο μέσα από τη χειρόγραφη
παράδοση, (Ἑκδοση ανέκδοτων λυτών χειρογράφων). Παν. Θεσσαλονίκη 1984, σ. 60 – 63.

734
Bucureşti.786 Τextul este unul original pentru vremea aceea şi a atras admiraţia tuturor
eleniştilor din Europa. Editarea acestei gramatici – în fapt, un Comentariu la celebra
Gramatică a lui Theodoros Gazis – îi asigură renumele de bun filolog elenist şi stabilirea
sa la Bucureşti pentru o perioadă nedeterminată. 787
Ca profesor la Academia din Bucureşti, Neofit Kavsokalivitul preda atât cursuri
de gramatică, dar şi texte clasice. Neofit încerca să înlocuiască sistemul de psihagogie în
învăţământul de la Academie, prin care elevul trebuia, prin multă răbdare, să găsească
toate sinonimele unui cuvânt dintr-un text pus la dispoziţie, cu metoda monolectică.
Aceasta din urmă îi oferea elevului posibilitatea să dea mai multă importanţă textului,
câştigându-le în acest fel încrederea elevilor. 788
Metoda monolectică s-a dovedit una
eficientă şi a fost adoptată şi folosită cel puţin în perioada cât Neofit a predat. Nu există
îndoiala că studenţii lui Neofit au preluat metoda monolectică şi au continuat să o
folosească la alte şcoli în care şi-au continuat studiile sau chiar au predat, influenţând
astfel sistemul de predare în şcolile respective.
Din cercetările efectuate de noi cu privire la biografia lui Neofit Kavsokalivitul,
aflăm că activitatea de profesor şi în general preocupările sale culturale au început
imediat după sosirea la Bucureşti, continuată mai apoi în Braşov, unde a predat la şcoala
grecească şi unde a fost profesor particular al copiilor de greci din înalta societate.789
Călătoria lui Neofit la Braşov nu a fost una întâmplătoare. Războiul ruso-turc (1768–
1774) l-a făcut să părăsească Bucureştiul. Evghenie Vulgaris, auzind de activitatea
educational-culturală a lui Neofit în Ţările Române, îl invită în 1771 în Rusia, dar Neofit
refuză. Era bolnav şi avea vârsta de 60 de ani şi îi mărturisea lui Vulgaris că nu se mai
încumetă la o călătorie aşa de lungă. 790
Deci, Neofit rămâne la Braşov pentru încă şase
ani. Acolo a fost şi locul probabil propice pentru el să scrie lucrarea teologică ˶Περί της
συνεχούς μεταλήψεως˝ („Despre deasa împărtăşanie”), lucrare care a fost publicată în
1777 la Veneţia la tipografia lui Nikolaos Glykis. 791 După comparaţia pe care am făcut-o

786
A. Camariano – Cioran. Les Académies princières… op.cit.,p. 415.
787
Idem., p. 152 – 153.
788
Γ.Θ. Πρίντζιπας, Λογάδες του Γένους… op.cit., p. 152 – 153.
789
˶ἐν ᾗ τέως παροικοῦμεν Κορώνην τῆς Τρανσυλβανίας˝ în Νεόφυτος Καυσοκαλυβίτης, Περί της συχνής
μεταλήψεως, 2 εκδη., Αθήνα, 1992, σ. 78, 112, 216.
790
A. Camariano – Cioran. Les Académies princières… op.cit.,p. 416.
791
Lucrarea a apărut ca una fiind anonimă cu titlul: Ἐγχειρίδιον ἀνωνύμου τινὸς ἀποδεικτικὸν περὶ τοῦ ὅτι
χρεωστοῦσιν οἱ Χριστιανοὶ συχνότερον νὰ μεταλμβάνωσι τὰ θεῖα μυστήρια.

735
şi noi cu textul ieromonahului aghiorit Teodorit 792, regăsit în Ms. gr. B.A.R. 988 (fol.
225r-261v) şi Ms. gr. B.A.R. 192 (fol. 19r-60v), nu mai există îndoială că într-adevăr
lucrarea menţionată aparţine lui Neofit Kavsokalivitul. Textul nu este deloc unul
apologetic, ci, dimpotrivă, dovedeşte faptul că Neofit a fost implicat până târziu în erezia
colivarilor, chiar până la momentul plecării sale din Muntele Athos. Faptul că relaţiile
dintre mănăstirile Transilvaniei cu Constantinopolul au început încă din secolul al XIV -
lea793, pentru Neofit, şederea la Braşov a fost benefică, ajungând să comunice chiar cu
Muntele Athos şi cu regiunile de sub stăpânire turcească din împrejurimile acestuia. Din
acest context nu putem exclude nici contactul pe care Neofit l-ar fi avut cu foştii membrii
ai mişcării colivarilor.
În 1774 se sfârşeşte războiul ruso-turc, iar Neofit Kavsokalivitul ia decizia să se
întoarcă la Bucureşti. Odată cu ajungerea la domnie (1774 – 1782), Alexandru Ipsilanti
pregăteşte un program educaţional şi juridic. 794 În acelaşi timp domnitorul grec doreşte
reorganizarea din temelii a Academiei Domneşti de la Bucureşti, care funcţiona încă din
1679, de când o înfiinţase Constantin Cantacuzino. Dintre toţi cărturarii de la vremea
aceea şi probabil propuşi lui Ipsilanti la conducerea Academiei, atenţia domnitorului îi
este atrasă de învățatul Neofit Kavsokalivitul. 795 În aceeaşi perioadă, cu toate că Neofit
era deja un profesor consacrat, cu lucrări publicate şi renumit pentru vastele sale
cunoştinţe teologice şi de gramatică elenă, situaţia sa economică era una destul de grea.
Avea un salariu de director de Academie de doar 125 de taleri, ceea ce era foarte puţin
pentru vremea aceea.796
Neofit nu a fost profesor şi la Iaşi, aşa cum mai mulţi cercetători au lansat ideea.
A rămas profesor la Academia Domnească din Bucureşti până la sfârşitul zilelor sale.797
Conform elevului său, Epifanie Dimitriades din Skyathos798, Neofit, cu toate că avea o

792
Θεοδώρητος Αγιορείτης, ιερομόναχος, Εισαγωγή, în Νεόφυτος Καυσοκαλυβίτης, Περί της συχνής
μεταλήψεως... op.cit. σ. 13 – 14, 16 – 17.
793
N. Vornicescu, Primele scrieri patristice…op.cit., p. 87, 89 – 90.
794
Α. Βακαλόπουλος, Νεοελληνική ιστορία (1204 - 1940), Θεσσαλονίκη, Αφοί Κυριακίδη, 1991, σ. 90.
795
G. I. Ionnescu – Gion, Istoria Bucurescilor, Editura I. V. Socecu, 1891, p. 80.
796
V. A. Urechia, Istoria românilor, vol. I, Bucureşti, Tipografia ˶Gutenberg˝, Joseph Göbl 1891, p. 91.
797
Θ. Αθανασίου, Περί των ελληνικών Σχολών εν Ρουμανία 1644 - 1821, Αθήνα
, 1898, σ. 70. A. Camariano – Cioran. Les Académies princières… op.cit.,p. 417.
798
ἐφοίτουν ἐς σχολὴν τῆς Δακίης, ἀκηκοώς κάλλιστα παρ΄ Νεοφύτω τὴν εἰς τέταρτον βιβλίον Γαζῆ πάλιν
γραμματικὴν τήνου τε τὴν παντεχνίδα Σπ. Π. Λάμπρος, Νέος ελληνομνήμων, τ. 13, Αθήνα, Ο.Α.
Πετράκος, 1916, σ. 427.

736
pregătire enciclopedică şi astfel ar fi putut să predea şi alte materii cum ar fi filozofia sau
retorica, totuşi se limita la predarea limbii greceşti. Faptul că Neofit nu lua parte la
predarea şi altor materii în Academia bucureşteană, nu-i scădea din prestigiu. Aportul lui
Neofit la îmbunătăţirea noilor metode de predare, precum metoda monolectică la care am
făcut referire mai sus, nu făcea decât să-i scoată în evidenţă şi pe alţi dascăli care şi-au
dovedit iscusinţa în alte ramuri ale ştiinţelor umaniste. Lampros Fotiades şi Daniil
Filipides sunt doar doi dintre cei mai vestiţi dascăli ai acelor vremuri. Poetul şi filologul
Ienăchiţă Văcărescu (1740 – 1797) face şi el parte din pleiada cărturarilor Academiei
princiare.799
Influenţa profundelor sale cunoştinţe teologice şi umaniste în special, a trecut
dincolo de graniţele Ţării Româneşti. Prin analiza celor cincizeci de omilii duhovniceşti
ale lui Macarie Egipteanul (290-390), Neofit Kavsokalivitul - care făcea acest lucru la
Academie şi în cadrul lecţiilor particulare - a dovedit că omiliile respective erau scrieri
ale lui Simeon al Mesopotamiei. 800 Pe durata şederii sale la Bucureşti, Neofit a avut şi
alte contribuţii culturale de valoare europeană. Este autorul comentariilor la epistolele lui
Synesie de Cyrene (372 – 414), lucrare care a fost mai târziu publicată la Viena în 1792,
proiect coordonat de ierodiaconul Grigorie Konstandas. 801 Slujba Sfinţilor Sofronie şi
Hristofor, pustnici în muntele Melas este o altă lucrare a lui Neofit Kavsokalivitul
publicată peste hotarele Ţărilor Române, la Leipzig.802
Scrierea cea mai importantă a lui Neofit din perioada sa braşoveană este Επιτομή
των θείων και Ιερών Κανόνων – Nomocanonul sau Prescurtare la Sfintele Canoane,
lucrare din care o să publicăm aici o scurtă antologie de texte. Scrierea este una de peste
2.500 de pagini (1238 fol.), 31 x 20 cm, cartonată şi provine de la Seminarul Central din
Bucureşti. Despre provenienţa manuscrisului am vorbit în Capitolul I, referitor la

799
Poeţii Văcăreşti: Versuri alese. Ediţie de Elena Piru, Bucureşti, 1961, p. VII.
800
Π.Κ. Χρήστου. Ελληνική Πατρολογία, Περίοδος θεολογικής ακμής Δ΄και Ε΄αιώνες, τ. Γ΄, Θεσσαλονίκη,
Πατριαρχικό Ίδρυμα Πατερικών Μελετών, Βυζάντιον, 1987, σ. 195.
801
Αι επιστολαί Συνεσίου του Κυρηναίου, μετά των σχολίων του διδασκάλου Νεοφύτου Ιεροδιακόνου του
Πελοποννησίου εκδοθείσαι σπουδή τε καὶ επιστασία Γρηγορίου Ιεροδιακόνου Δημητριέωσ του Κωνσταντα,
Βιέννη, Γ. Βεντότης, 1792, σ. 256.
802
Η Θεία και ιερά ακολουθία των Οσίων και Θεοφόρων πατέρων ημών Βαρνάβα και Σωφρονίου των εξ
Αθηνών, και του ιερού Χριστοφόρου, των εν Μελά όρει ασκησάντων ψαλλόμενη τη δεκάτη ογδόη του
Αυγούστου του μηνός... εις το του Μελά όρος μετηνέχθη συνταθείσα μεν παρά του σοφωτάτου διδασκάλου
κυρίου Νεοφύτου ιεροδιακόνου Πελοπονησίου του Καυσοκαλυβίτου εις απλήν διάλεκτον. Λειψία: W.G.
Sommer, 1775. [102 σ].

737
biblioteci. Având în vedere dimensiunile menţionate mai sus, încă se ezită publicarea
acestui manuscris inedit din Biblioteca Academiei Române. Neofit Kavsokalivitul, alături
de comentariile autorilor de Nomocanoane Alexie Aristenos şi Ioannis Zonaras din
secolul al XII-lea, a adăugat şi propriile comentarii. Acestea fac referire la părerile
romano-catolicilor şi protestanţilor cu privire la diferite chestiuni teologice prevăzute în
canoane. Până la o eventuală publicare a acestei lucrări excepţionale de drept bisericesc,
datele cu privire la aspectul teologico-juridic al acesteia lipsesc şi nu putem cunoaşte care
a fost cu adevărat influenţa acestei lucrări în spaţiul românesc după apariţia ei chiar şi sub
formă de manuscris.
O altă lucrare cu o largă circulaţie în spaţiul românesc, publicată de trei ori - la
Muntele Athos în 1759, la Bucureşti în 1769 şi la Veneţia 803 în 1781 - a fost Εκλογή
Ψαλτηρίου sau Culegere din Psaltire. Lucrarea lui Neofit a circulat şi în manuscris, astăzi
păstrându-se în Biblioteca Academiei Române. 804 A mai fost publicată la Sibiu în 1796
„pentru a ajuta poporul român”.805
Neofit Kavsokalivitul reprezintă exemplul cel mai elocvent al ecumenicităţii
bizantine. Activitatea sa de profesor la Academia Domnească din Bucureşti şi de scriitor
a influenţat mai multe generaţii de elevi şi profesori, aceştia ducând cu ei mai departe
inclusiv metoda monolectică de predare, introdusă de el. Personalitatea lui Neofit
reuneşte tradiţia patristică şi a antichităţii clasice cu noile curente spirituale ale vestului.
Scrierile lui Neofit Kavsokalivitul, se sprijină atât pe clasicism, cât şi pe tradiţia
patristică, abordând problemele de natură teologică ale acelor vremuri. Tendinţa sa a fost
de a combate ereziile şi tradiţiile care nu aveau legătură cu trecutul teologic al Părinţilor
Bisericii şi care contraveneau cultului liturgic moştenit. Neofit Kavsokalivitul nu ne lasă
doar un autograf unic pe teritoriul României, lucrarea sa cea mai importantă, ci şi o
moştenire spirituală eclesiastică profundă, pe care avem datoria de a o face cunoscută
generaţiilor viitoare.

803
Aceasta a fost prima carte tipărită în perioada stăpânirii otomane pe teritoriu elen. Γρ. Ζαχαρόπουλος. Η
πνευματική κίνηση του ΙΗ΄ αιώνα στον ελληνικό χώρο…, op. cit., p. 35.
804
Ms.Rom. 3097. cf. Gabriel Ştrempel, Catalogul manuscriselor româneşti din Biblioteca Academiei
Române vol. II,, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1995, p. 455.
805
Camariano – Cioran. Les Académies princières… op.cit.,p. 427 – 428.

738
 6.6 Antologie de texte

6.6.1. Ms.gr. B.A.R. 596 (646).

Epistolele lui Synesie de Cyrene806

ΕΠΙΣΤΟΛΗ Δ΄ Νικάνδρῳ

[p. 1] [...] [ταἵς] γυναιξὶν, αἱ Λίβυσαι [ταἲς πλεούσαις βούλοιντο μὲν ἂν καὶ τὸ τη]
ὀρνίθων γάλα [ παραχεῖν. Παρέχουσι γοῦν ὃσα αὐταῖς] ἀήρτε φέρει [καὶ γῆ, τυροὺς,
ἄλευρα, πέμματα ἐκ κριθῶν,] κρέα ἄρνεια, [ἀλεκτορίδας, ὠὰ ἀλεκτόρεια. Ἤδη δέ τις
καὶ] ὠτίδα ἔδωκεν, ὄρνεον [ἐκτόπως ἡδύ, ἰδὼν ἂν ἄγροικος ἐπείποι] ταὼν. Αὗται δὴ
[κατακομίζουσιν ἐπὶ τὴν ναῦν τὰ φῶρα] αἱ δὲ δεχόμεναι κοινοῦνται [τοῖς βουλομένοις, οἱ
δὲ, ἡμῖν ἤδη τὰ] ἀπὸ τῆ θήρας δωροῦνται καὶ [ ἣκει τὶς ἄλλος ἐπ΄ἄλλῳ,] παῖς ἐπ΄ἀνδρὶ,
καὶ ἀνὴρ [ἐπὶ παιδὶ, φέρων ἀεί τίμοι ξένιον, ὁ μὲν,] ἠγκιστρωμένον ἰχθύδιον, [ὁ δὲ ἄλλος
ἄλλο τὶ, πάντως ἔνγέ]τι ἀγαθὸν, φέρουσι [πέτραι. Εμοὶ γὰρ οὐκ ἕστι βουλομένῳ] τὲ παρὰ
τῶν [γυναικῶν δέχεσθαι, σὴν χάριν καὶ τοῦτο,] ἵνα μή τις ἐκεχειρία [μοι πρὸς αὐτὰς
γένηται,] κᾆτα ἐπειδάν ἐξόμνυσθαι [δέη, διαποροίην ἀρνούμενος]. Ἔπεί τί ἐκώλυε [τὸ
ἐπὶ τοῖς ἐπιτηδείοις τρυφᾷν.] Οὕτω πολλὰ [πολλαχόθεν συῤῥεἲ. Σὺ μὲν οὒν ἀρετὴν λογιῇ]
τὴν φιλοφροσύνην [τῶν ἐγχωρίων, ἥν εἰς τὰς ἐπιξενουμένας] ἐνδείκνυνται. [Τὸ δὲ
ἑτεροῖόν ἐστίν οἶον ἄξιον εἶναι καὶ] διηγήσασθαι, [καὶ ταῦτα ἑπὶ τῇς νῦν [p. 2] ἑμοὶ
παρούσης σχολῆς. Μήνιμα [Ἀφροδίτης, ὡς εἰκάσαι,] κατέχει τὴν χώραν. [Δυστυχοῦσι
γοῦν ὅπερ αἱ λἡμνιαι αὖται] γὰρ ὑπεσμαζῶσι [καὶ ἀσυμμέτρως ἔχουσι τῶν στέρνων,
ὥστε τὰ] βρέφη μὴ διὰ μάλης, [ἀλλὰ δι΄ὥμων σπᾷν τῆς θηλῆς] ἀναβεβλημένης. Εἰ [μή
τις εἵποι τὸν Ἅμμωνα, καὶ τὴν] Ἅμμωνος γῆν, [οὐ μᾶλλον εἷναι μηλο]τρόφον ἢ
κουροτρόφον [ἀγαθήν. Ἀνεῖναι δὲ τὴν φύσιν ἀνθρώποις] ὁμοίως καὶ κτήνεσι δα-
ψιλλεστέρας καὶ [ἁδροτέρας τοῦ] γάλακτος πίδακας, καὶ εἰς τοῦτο [δεῖν ἁδροτέρων
οῦθάτων] τε καὶ θυλάκων. Μανθάνουσαι δὴ [παρὰ τῶν ἀνδρῶν, οἷστισι] συμβόλαιον
γέγονε πρὸς [ἄνθρωπον ὑπερόριον, ὃτι μὴ] πᾶν τὸ θῆλυ τοιοῦτόν ὀστιν. [Καὶ ἐπειδὰν]
λάβωνται γυναικὸς ξένης, [φιλοφρονοῦντα καὶ πάντα δρῶσιν, ἔσ τ΄ἂν τὰς ἀγκάλας
διερευνήσωνται.] Ἡ ἰδοῦσα λέγει πρὸς ἄλλην, καὶ κα[λοῦσιν ἀλλήλας ὣσπερ οἱ Κίκονες,

806
J. P. Migne, Patrologiae Graeca, Paris, 1864, pp. 1321 – 1360.

739
αἱ δὲ, συμφοιτῶσιν ἐπὶ τὴν θέαν, καὶ ἐπὶ τούτῳ] δωροφοροῦσιν ἡμῖν δὲ ἧν [καὶ τῶν ἐκ
Πόντου] θεραπαινίδιον, ὃ συνελθοῦσαι τέχνη καὶ [φύσις, ὑπὲρ τοὺς μύρμηκας] ἔντομον
ἔδειξαν. Ἀμφι [τοῦτο ἦν ἃπασα σπουδὴ, καὶ τοῦτο] παρὰ τῶν γυναικῶν πλεῖστα
[ἐνεπορεύετο, καὶ μετεπέμποντο] αὐτὸ πρότριτα [p. 3] [...][ἄλλη παρ΄ἄλλης γυναῖκες] τῆ
ἀγροιγειτόνων εὐδαίμονες. Τὸ δε, [οὔτοι σφόδρα ἰταμὸν, ὣστε καὶ] ἀποδύσασθαι. Τοῦτό
σοι δρᾶμα [ἐκ τραγικοῦ κωμικὸν ὅ, τε] δαίμων ἡμῖν ἐνήρμοσε, κᾀγὼ τοῖς πρὸς σὲ
γράμμασι. [καὶ οἶδα μὲν] ὀκτείνας τὴν ἐπιστολὴν εἰς μῆκος τοῦ μετρίου μεῖζον,
[ἀλλ΄ὥσπερ τοῦ] συνεῖναί σοι κατὰ πρόσωπον, οὕτω καὶ τοῦ μετρίου μεῖζον, [ἀλλ΄ὣσπερ
του συνεῖναί σοι] κατά πρόσωπον, οὓτω καὶ του γράφειν [ἀπλήστως ἔχω, ἃμα δὲ οὐδὲ]
ἐλπίσας ἔτι σοὶ διαλέξασθαι, [νῦν ἐπειπειδὰν ἐξὸν, ἐμφοροῦμαι]. Ἀλλὰ κᾀν ταῖς
ἐφημερίσι, πε[ρὶ ἐσπούδακα, τὴν ἐπιστολὴν] ἐναρμόσας, ὡς συχνῶν ἡμερῶν [ἕχοιμ΄ἂν
ὑπομνήματα. Ἔῤῥωσο], καὶ τὸν υἱὸν Διόσκορον κέλευε με[τὰ τῆς μητρὸς καὶ τῆς
τίτθης], ἃς ἐγὼ καὶ φιλῶ, καὶ ἐν ἀδ[ελφαῖς ἂγω. Ἅπασαι τὴν Σεβασμιωτάτην] καὶ
Θεοφιλεστάτην [Φιλόσοφον, καὶ τὸν εὐδαίμονα χορὸν] τὸν ἀπολαύοντα τῆς θεσπεσίας
[αὐδῆς. Ἐκ πάντων δὲ] μάλιστα τὸν ἱερώτατον π<ατέ>ρα Θε[ότεκνον, καὶ τὸν ἑταῖρον
ἡμῶν] Ἀθανάσιον. Τὸν δὲ ὁμοψυχότατον ἡμῖν Γάϊον [εὖ οἶδ΄ὃτι] φρονῶν ὃσα ἐγὼ, μετὰ
τῆ συγγενῶν τάττεις. [Μετ΄ἐκείνων γονῦ προσειρήσθω] καὶ ὁ θαυμάσιος γραμματικὸς
Θεοδόσιος, [ὃς εἰ καὶ] μάντις ὢν ἔκρυπτεν ἡμᾶς. [Προγνοὺς γὰρ ἐν οἷς ἔσομαι,] κατέβαλε
τὴν προθυμίαν τῆν [σὺν ἡμῖν ἀποδημίας,] ἀλλ΄οὖν ἔγωγε αὐτὸν καὶ [φιλῶ καὶ ἀσπάζομαι.
Σὺ δὲ [p. 4] μηδέποτε πλεύσειας. Εἰδέποτε [πάντως δεήσοι, ἀλλὰ] μήτοι φθίνοντόσς γε
[μηνός.]
[ΕΠΙΣΤΟΛΗ. Ξ] Ὁ δὲ Καρνᾶς, ἔτι μέλλει, καὶ οὔθ΄ἑκὼν, οὒθ΄ὑπ΄ἀνάγκης γίνεται
δίκαιος. Χρὴ δὲ ἥκειν αὐτὸν ἵνα εἰδῶμεν ὃτι καὶ λέγει [καὶ οἷς τισιν ὀ]φθαλμοῖς ἡμᾶς
ἀντιβλέψεται, παρ΄ὧν ἠξίωσε καὶ ἀκόντων ὃν κέκλοφεν ἵππον ὠ[νήσασθαι, ἵνα μὴ]
στρατιώτης, φησὶν, ἄνιππος ᾖ. Προ[τείνει δὲ κομιδῇ] σμικρὸν ἀργΰριον, καὶ μὴ
ἀπ[οδιδομένοις οὐκ] ἀποδίδωσιν, ἀλλ΄οἴεται συν δίκη τῆν ἵππον ἔχειν καὶ ταῦτα οὐκ ὢν
Ἀγαθοκλῆς, ἢ Διονύσιος [ἐν] οἷς αἱ τυραννίδες ἐπέτρεπον οὕτω πάνυ πονηροῖς εἶναι,
ἀλλα Καρνᾶς ὁ Καπφαροδίτης, ὅν οὑ [χαλεπὸν] ἐπαναγαγεῖν εἰς τοὺς νόμους. Ἄν οὗν
διάγῃ τις αὐτὸν [ὡς σὲ] μηδὲ ἡμεῖς ἀγνοήσωμεν, ἵνα τοὺς κατὰ πρόσωπον αὑτὸν
ἐλέγξοντας ἀπὸ Κυρήνης καλέσωμεν.

740
2.Ms.gr. B.A.R. 599 (500).
Omiliile lui Ioan Agapetos (al Calcedonului) Patriarhul Constantinopolului.

Κωνσταντινουπόλεως Νέας Ρώμης καὶ Οἰκουμενϊκοῦ // Π<ατ>ριάρχη, Κυρίου Ἰωάννου

τοῦ Χαλκϊδων, Ὁμϊλία // εἰς τό ρητὸν τοῦ Ἐυαγγελίου Κυριακῆ Α τοῦ τελώ//νου καὶ τοῦ
φαρϊσαίου.
Λόγος πρώτος

ΩΜΗΛΙΑ Α’
[p. 3] Η εἰς τὸν τελώνη καὶ τὸν φαρισαῖον παραβολῆ καὶ ὑπόθεσις, ῶσπερ
γυμνασία τίς καὶ παρακίνησις ἐπενοήθη τοῖς ἁγίοις π<ατ>ρᾶσι καὶ ἐτάχθη ψάλλεσθαι καὶ
ἀναγινώκεσθαι ἐν τῆ παροῦση κυριακὴ, ἴνα παρασκευαζόμεθα καὶ ἐτοιμαζώμεθα πρὸς
τοῖς πν<εματι>κοῖς ἀγώνας τῶν νηστειῶν. Δια τοῦτο γὰρ καὶ προφώνησιν τὴν ἐβδωμάδα
τάυτην κατ’ὁνομαζομεν, προμηνιόντες καὶ προκηρύττον τουτον μετ’ὀλίγον ἐρχόμενον,
τῆς μετανοίας καὶ τῆς νηστείας καιρὸν. Ὡσὰν εἴ τι ταῖς ψυχαῖς ἡμῶν ἕχωμεν
προκατειλημένον καὶ προ ἀποκείμενον πάθος, ἀποκαθάρωμεν τοῦτο. Καὶ οὗτως
ἕτοιμογεγονότες πρὸς τοὶς σ<ωτη>ρίοις τῆς ἐγκρατείας καὶ τῆς νηστείας ἀγώνας
χορήσωμεν. Πρὸς γὰρ τὴν ὀδὸν τῆς μετανοίας, πρώτη ἐστῒν ἡ μεταμέλεια καὶ ἐπιστροφῆ
καὶ ἡ ταπείνωσις. Πρὸς δε τὴν ἀρετὴν, ἐμπόδϊόν ἐστιν μέγα ἡ ὑπερηφανία, καὶ [p. 4] ἡ
κενοδοξία καὶ η έπαρσϊς. Δϊὰ τοῦτον και ὁ Κ<ύριο>ς ἡμῶν Ἰ<ησού>ς Χ<ριστό>ς, ἡ τοῦ
Θ<εοῦ> σοφία καὶ δύναμις, ὁ τὰς καρδίας πάντων ἐρευνῶν καὶ ἑτάζων, καὶ [τὰ λϋσι]
τελῆ καὶ σ<ωτηρ>ία οἰκονομῶν ταῖς ψυχαῖς. Ταῦτην κατὰ τῶν φαρϊσαῖον καὶ τον
τελώνην παραβολὴν, ὑμῗν ὑποτίθησι πανσόφως καὶ πρὸσφϋῶς, ἐλέγχων τοὶς
ἀν<θρώπ>ος τοὶς πεποιθώτας ἑαυτοῖς ὅτι δίκαιος ἐστι. Καὶ ἐξουθενοῦντας τοὶς
ἁμαρτάνοντας, καταστέλλει γὰρ δϊὰ ταῦτις τῆς ὑποθέσεως, τῶν ὓψηλοφρόνων τὴν
ἔπαρσιν. Καὶ δϊδάσκει ἡμᾶς τίν απρόπονδει ποιεῖσθαι τὰς πρὸς Θ<εό>ν δεήσεις καὶ
προσευχᾶς, ἵνα μὴ δϊ ὧν νομίζωμεν ὠ φϊλεῖσθαι. Δϊὰ τοῦτων μάλλον παροτρύνωμεν
κατ’ἢμῶν τὸν Θ<εό>ν καὶ παροργίζωμεν τὸν ἀνεξίκακον καὶ μακρόθϋμον Κ<ύριο>ν, τὸν
δοτήρα πάντων τῶν ἀγαθῶν. Καὶ απο ταύτης τῆς αἰτίας τὸ τῆς προσευχῆς καλὸν καὶ
ἐπαινετὸν καὶ σ<ωτή>ριον ἔργον, ἀκερδὲς εῦρεθῆ τοῖς ἀν<θρώπ>οις καὶ ἄμϊσθον.
Ἀλαζονείας γὰρ και ὐπερϊφανίας, οὐδέν ἐπιβλαβερώτερον, οὐδὲ ἐπάρσεως καὶ

741
κενοδοξίας δεινότερον. Τὸν γὰρ πρώτον τῶν ἀγγέλων ἡ ὑπερηφανίαν ο<ρανο>ῦ όθεν
κατὴγειλεν καὶ ἀντϊ ἑοσφόρου δϊάβολον καλεῖσθαι πεποίηκε τὸν προπάτορα ἡμῶν Ἀδὰμ
ἡ υπεριφανια δϊὰ τῆς φηλϊδονίας ἐκ τοῦ παραδείσυ καὶ τῆς προτέρας δοξης ἐξώσθησεν.
[p. 5] Ἡ ὑπερηφανίαν των ἐπὶ τῶν κακῶν αἰτία, καὶ πᾶσης προκοπῆς π<νεῦμα>τικῆς
ἐστῒν ἐκκοπῆ ἐν παντὶ γὰρ τὸ οἴ εσθαι, τὸ εἶναι ἐμποδίζει. Καὶ εὐκόλωσε ἁυτὸν ἀπατὰ ὁ
μὴδὲνὤν καὶ εἶναι τί λογηζόμενος. Δϊὰ τοῦτο καὶ πολλοὶς τῶν ἀν<θρ>ώπον ἀπόλεσεν. Οἱ
γὰρ ταῦτην νοσοῦντες ἄν<θρωπ>οι, ἐγκαταλϊμπάνονται ὑπὸ τοῦ Θ<εο>ῦ, καὶ τῆς αὐτοῦ
βοηθείας στερροῦνται. Καὶ εἰς ταὺτῆς ἀτϊμίας πάθη ἐκπίπτουσιν. Πάντα τὸν ἀγαθὸν
πλοῦτον τῶν ἀρετῶν καὶ τῶν καλῶν ἔργων καὶ πράξεων καὶ ἡ ὑπερϊφανία σκορπήζη καὶ
δϊαφθείρη καὶ ἀφανίζει. Οὐδὲ γὰρ μόνον πρὸς κακίαν ξενωθεῖ, ἀλλὰ καὶ ἐν ταῦτες ταῖς
ἀρεταῖς παρϋφυσταντι, πολλὴν ἡμΐν προξενοὶ τὴν [p. 6] ζημίαν, καὶ πόνους μὲν καὶ
κόποις ὑπομένην καταναγκαζει τοὺς ἀν<θρώ>ποις, μϊσθὸν δὲ οὐ δόλως ἔχειν τοῦτους
παρασκευάζει. Ἐίπε γὰρ νηστεύει ὁ ὑπερήφανος, εἴτε εὔχεται, εἴτε ἐλείς, εἴτε σωφρονεῖ
καὶ καταπαυθῶν ἀγωνίζεται, εἴτε πᾶσας τὰς ἀρετὰς ἐργάζεται μ΄αυτήν κοπϊᾶ. Καὶ
καταγέλαστος γΐγνεται ὅτι μϊσητός ἐστι παρὰ τῶ Θ<ε>ῶ, ἀκάθαρτος γάρ φησι πᾶς
ὑψϊλοκαρδϊος. Ὑπὸ τῆς κενοδοξίας οἰκίαι πολλαὶ καὶ δῆμοι καὶ πόλλεις ὁλόκληροι ἀν
ετράπησαν. Καὶ παρὰ τα τῆ κενοδοξία, ἄνω καὶ κάτω γίνεται καὶ τὰ ἐκκλησϊαστϊκᾶ καὶ
τὰ πολϊτϊκᾶ δϊὰταρράττεται καὶ σϋχέεται πράγμα. Καὶ αὐτοὶ δὲ οἱ τοῦτου ἔξωγενόμενοι,
καὶ τὴν μοναδικὴν καὶ ἀγγελϊκὴν πολϊτείαν ποθήσαντες καὶ πᾶσης κοσμϊκῆς φαντασίας
καταφρονήσαντες [p. 7] πλοῦτου ἐυγενείας, δόξης, τρϋφῆς καὶ τῶν λοιπῶν ἔτϊ δὲ καὶ τῆς
τῶν σωμάτων τϋρανϊκωτάτης ἐπϊθϋμίας κρατήσαντες, πολλάκις τῶ πάθει τῆς
ὑπερϊφανείας κρατηθέντες, πάντα ἀπόλεσαν καὶ εζημϊώθησαν, καὶ ὁμοίος τοῖς
δεδουλωμένοις τοῖς παθεσι καὶ ταῖς κοσμϊκαῖς τΰρβαις ὑποκειμένοις τῆς θείας δόξης
ἐξέπεσον. Ὥσπερ γὰρ ὁ ἥλϊος πᾶσιν ἀφθόνως ἐπϊλάμπη, οὕτως καὶ ἡ κενοδοξία πᾶσιν
ἐπιτηδέμασιν ἐπϊ φύεται. Οἷόν τϊ λέγω νηστεύων, κενοδοξῶ καὶ λαμπρᾶ περϊβεβλημένος,
παλϊν κενοδοξῶ καὶ ἡττόμαι ταῦτη καὶ εὐτελῆ ἐξαλάσσων, κενοδοξῶ, λαλῶν ἡττώμαι,
σϊωπῶν πάλϊν ἠττήθην. Ὡς ἂν ῥίψης τὴν τρίβολον ταῦτην, ὀρθὸν τὸ κέντρονἴσατε, ὅσον
δὲ κακὸν ἡ κενοδοξία καὶ η ἔπαρσϊς. Τὸ σοῦ τον ἀγαθὸν ἐστῒν ἡ μεταμέλεια, καὶ ἠ
ταπείνωσις. Καὶ ἅπερ ἡ ἀλαζωνεία καὶ ἡ κενοδοξΐα [p. 8] σκορπίζει και συνάγει ἡ
ταπείνωσις εὐκολώτατα. Καὶ ἡ μὲν ἀλαζονεία, εἰς βόθρον κατάγει τὸν ἄν<θρωπ>ον. Ἡ
δὲ ταπείνωσις, ἀνάγει αὐτὸν ἐκ τοῦ πτώματος. Κ<ύριο>ς γὰρ ὑπερϊφάνοις ἀντϊτάσσεται,

742
ταπεινοῖς δὲ δίδωσι χάριν. Ὅτϊ δὲ τοῦτο ἀληθές ἐστιν, αὐτᾶ δηλώσει τὰ εὐαγγελΐα καῖ
ρᾕματα οὗτως ἔχοντα. Οἱ δύο ἀνέβησαν εἰς τὸ ἱερὸν προσεύξασθαι, ὁ εἶς φαρϊσαῖος καὶ ὁ
ετερος τελώνης. Εἰς παράδειγμα τύπων τῶν ἀν<θρωπ>ῶν τῶν δϊκαιούνται ἑαυτοὶς καὶ
ἐξουθενοῦντων τοὺς ἁμαρτάνοντας.Ἔθηκε τὸν φαρισαῖον ὁ Κ<ύριο>ς τὸν δὲ τελώνην
ἔθηκε, εἰς παράδειγμα τῶν ἁμαρτανόντων ἀν<θρώπο>ν, καὶ μετὰ συντετρϊμμένης
καρδίας τὰς προσευχᾶς καὶ ἐξομολογήσεις ποιοὖντων. Ἵνα δϊδάξη πάντας, τὸν μὲν
ὑπερηφανίαν μϊσεῖν, τὸν δὲ ταπείνωσϊν ἀγαπᾶν. Καὶ δείκνϊσϊ καθαρῶς, ἀπὸ [p. 9]ταύτην
τῆς παραβολῆς ὁ Χ<ριστό>ς, ὸτϊ μὲν δϊκαιοσύνη καὶ ἀρετῆ, θαυμαστῆ καὶ μεγάλη ἐστί,
καὶ πλησίον τοῦ Θ<εο>ῦ τὸν ἄν<θρώπο>ν ἴστησιν. Ὅταν δὲ τὴν ὑπερηφά//νϊαν
πρὸσλάβητε, εἰς τὸν κατότάτον βυθὸν ἀπορρἵπτει τὸν ἄν<θρωπο>ν. Τοῦτο γὰρ πέπονθεν
καὶ ὁ φαρισαῖος καὶ ἀπὸ ταῦτης τῆς αἰτίας κατεκρίθη καὶ εἰς ἀπώλειαν πέπτωκεν. Ἡ δὲ
ἀδϊκία καὶ ἁμαρτία βδελϋκτη εστὶ καὶ μϊσητῆ. Καὶ πᾶσης κακίας βαρύτερα καὶ μακρείνει
τὸν ἄν<θρωπ>ον ἀπὸ τοῦ Θ<εο>ῦ. Ἀλλὰ καὶ ἡ ταπείνω<sic>σις δϊὰ τῆς μετανοίας καὶ
ἐξομολογήσεως, δϊκαιοῖ τοῦτον καὶ σ<ωτηρ>ίας ἀξϊοῖ. Καὶ πλησίον φέρει καὶ ΐστησϊ τοῦ
Θ<εο>ῦ. Τοῦτο εὕρεν ὁ τελώνης, καὶ ἀπὸ ταῦτης τῆς αἰτίας ἐδϊκαιώθη, καὶ σ<ωτη>ρίας
[p. 10] ἡξίωται. Ο φαρισαῖος σταθεῖς, πρὸς ἑαυτον ταῦτα προσηύχετο: Ὁ Θ<εό>ς
ευχαριστώ σοι, ὅτϊ οὐκ εἰμὶ ὥσπερ οἱ λοιποὶ τῶν ἀν<θρώπ>ων. Ἄρπαγειν, ἄδϊκοι, μοιχοὶ,
ἣ καὶ ὡς οὗτος ὁ τελώνης, ἀρχῆ τῆς ὑπερϊφανίας καὶ η ὕβρϊς φαίνεται. Ὁ γὰρ δϊὰ πτύων
τοὶς ἄλλοις καὶ μὴδὲν τοῦτους ἡγοῦμενος, ἀλλὰ τοὺς μὲν, πτωχοῖς τοὺς δὲ, δισγενεῖς,
τοὺς δὲ, ἀμαθεῖς καὶ ϊδιότας ὑπολαμβάνων. Τοὺ δὲ, ἀδίκοις καὶ ἄμαρτωλοὺς, ἐκ τῆς
ὕβρεως ταῦτης της παρασύρεται. Καὶ μόνον ἑαυτὸν οἴ [...] εἶναι σοφόν, συνετὸν [p. 11]
εὐγενῆ, πλοῦσιον, δίκαιον, δυνατὸν, καὶ πάντων των ἀν<θρώπ>ων ... ὑπέρτερον. Καὶ
ἔστϊν ἡ ὕβρϊς ὑπερηφανίας ἀρχῆ. Καὶ ἡ ὑπερηφανία κακὸν τῆς ὕβρεως ἔκτονον. Δϊὰ
τοῦτο ἡ δϊαβόητος ἡμέρα Κ<υρίο>υ, τὴν ἐκδΐκησιν ποιήσει επῒ πάντα υβρϊστην και
ὑπερήφανον. Αἱ γαρ συγγεγεῖς ἁμαρτίαι, ὁμοιοτρόπος κολάζονται. Ἔδειξεν ὁ φαρϊσαῖος
καὶ τῶ σχήματϊ αὐτοῦ καὶ τῆ στάσει, τὴν ἔπαρσιν εἶχε καὶ τὴν ἀλαζονίαν καὶ οἱ μὲν λόγοι
αὐτοῦ ἐξ΄ ἀρχῆς, [p. 12] ἀν<θρώπο>υ ἧσαν εὐγνώμονος. Ἔλεγε γὰρ, ὁ Θ<εό>ς
εὐχαρϊστῶ Σοι. Μετὰ δὲ ταῦτα ὅσα εἶπε, πᾶσης ἀλαζονείας καὶ ὑπερηφανίας ἧσαν
πεπληρωμένα. Οὐ γὰρ εἶπε Σύ με ἐποίησας Κ<ύρι>ε καὶ δϊὰ τῆς βοηθείας τῆς σῆς,
ἐλευθερούμαι πᾶσης ἁμαρτίας καὶ ἀρπαγῆς καὶ τῶν ἄλλων κακῶν. Ἀλλὰ πάντα τα
κατορθώματα, ἐξ΄ οικείας δϋνάμεως ἐλογήζετο κατορθῶσαι. Ἀυτό δὲ ἄν<θρωπ>ος ἐχέτω

743
πληροφορίαν, ὄτϊ χωρῒς τοῦ Θ<εο>ῦ βοηθείας, οὐ δύναται οὐδὲ ϊσχΰ κατορθώσαι τί
ἀγαθὸν. Χωρῒς γὰρ ἐμοῦ φησῒν ὀ Χ<ριστό>ς, οὐ δύνασθαι ποιεῖν οὐδὲν. Καὶ ὁ προφήτης
ἐἂν μὴ Κ<ύριο>ς οἰκοδομήσει οἶκον εἰς μάτην ἐκοπίασαν οἰ οἰκοδομοῦντες. Καὶ ὁ
ἀπόστολος, οὐ τοῦ θέλοντος οὐδὲ τοῦ τρέχοντος, ἀλλὰ τοῦ ἐλεοῦντος Θ<εο>ῦ, καὶ οὐκ
ἐγὼ δὲ, ἀλλ΄ἠ χάρϊς τοῦ Θ<εο>ῦ ἡ συν ἐμοί. Καὶ ὁ Θ<εό>ς ἐστῒν ὁ ἐνεργῶ ἐν ἡμῖν καὶ τὸ
θέλειν καὶ τὸ ἐνεργεῖν, εἰ γὰρ καὶ ἀυτεξουσίωτε τϊ μή μεθ΄ αυτῆν / προαἰρέσεως, ἀλλ΄[p.
13] ὄμως ἐκτὸς τῆς ἄνωθεν σϋμμαχίας οὐδἓν τῶν ἀνδραγαθήματα [...] τῆ ὀδῶ τοῦ βίου
ἐπϊτελέσαι δυνάμεθα. Οἴ δε γὰρ Φήλ<ιππος> [ἐίπε] ὅτϊ ὀ τοῦ ἀν<θρώπ>ου ἡ ὁδὸς ἀυτοῦ,
ὀυδὲ πορέυεται ἀνὴρ κατορθώσαι πορείαν ἀυτοῦ. Μὴ οὖκ ἑαυτοῖς μόνοις λογιζόμεθα
τῶν ἀγόνων τὰ τρόπαια ἡμετέρο μὲν γὰρ, τὸ προ ἐλέσθαι μόνον τὸ κρίττον καὶ
σπουδάσται. Θ<εοὺ> δὲ τὸ εἰς ἔργον ἀγεῖν τὴν ἀγαθὴν ἐπϊθυμίαν καὶ ἔφεσιν. Τῶ δὲ μὴ
φύσει χάρϊτος λαμβάνοντι λέγειν ὅτϊ δύναμαι τοῦτο κόμπος καὶ κάυχησις. Τί γὰρ ἔχεις
φησὶν ὃ οὐκ ἔλαβεν, εἰ δὲ καὶ ἔλαβες, τί καυχᾶσαι ὡς μὴ λαβῶν νηστεύωδϊς τοῦ
Σαββάττου ἀπο δεκατῶ πάντα ὅσακτώμαι. Ἐπειδὴ γὰρ κατηγόρησετω λοιπῶν
ἀν<θρώπ>ων καὶ τοῦ τελώνου ὁ φαρϊσαῖος, ὅτϊ μοιχοι εἰσὶ καὶ ἅρπαγεν, ἀυτὸς [p. 14]
πρὸς μὲν τὸ τῆς μοιχίας πάθος, τὴν νηστείαν ἀν τϊ ἀλλαζονείας αυτο. Ἐπειδὴ ἀπὸ τῆς
τρϋφῆς γίνεται ἡ λαγνεία. Κόρος γὰρ π<ατῆ>ρ ὕβρεως καὶ λαγνεία εὐπλησμονῆ. Ὁ
φαρϊσαῖος δὲ τὸ σῶμα δϊα νηστείας ἄγχων καὶ κατατήκων πολὺ ἀπέχειν ἐνεκαυχᾶτο τῶν
τοιούτων παθῶν, ἐνήστευον δὲ ἆρα οἱ φαρισαῖοι, διό ἡμέρας τῆς ἑβδομάδος, Δευτέραν
καὶ Πέμπτην. Πρὸς δὲ τὸ ἄρπαγεν καὶ ἄδϊκοι ἔλεγεν ὀ φαρϊσαίος, ἀποδεκατῶ πάντα ὅσα
κτῶμαι. Τὸ σοῦ τον γὰρ ἐν εκαυχάτω ἐναντϊοῦσθαι τῆ ἂρπαγῆ καὶ τῆ ἀδϊκία, ὥστε καὶ τὰ
ἑαυτοῦ ἑτέροις ἐδίδου. Οἱ γὰρ ἑβραίοι ἐδίδωσαν τῶν ὄντων ἁπάντων δε καὶ την μίαν καὶ
πάλϊν ἑτέραν δεκάτην καὶ μετὰ ταὺτην, τρίτην καὶ αἱ τρεῖς συντϊθέμεναι, δακρύουσι ὅτϊ
τὸ τρίτον τῆς οὐσίας αύτῶν ἐδίδουν. Ἀλλὰ καὶ ἀπαρχὰς καὶ προτοτόκϊα, καὶ ἕτερα πλείον
[p. 15] απαρεῖχον, οἶον. Τὰ ὑπὲρ ἀμαρτϊμάτων, τὰ ὑπὲρ καθαρϊσμῶν. Τὰ ἐν ἑορταῖς, τὰ
ἐν τῶ ἰωβηλαίω, τὰ ἐν ταῖς τῶν χρεῶν ἀποκοπαῖς, καὶ ταῖς τῶν δοῦλων ἀφέσεσιν, καὶ τοῖς
δανΐσμασι τοῖς ἀπηλλαγμένοις τόκον. Ταῦτα δὲ πάντα ταύτα τοῦ εὐαγγελίου λέγοντος:
„Ἐὰν μὴ περισεύσἡ δϊκαιοσύνη ὑμῶν πλέον τῶν γραμματαἰων καὶ φαρϊσαίων, οὑκ
ἠσελεύσεσθαι εἰς τῆν Βασϊλείαν τῶν ὀυρ<α>νῶν. Ὁ δὲ τελώνην μακρόθεν ἑστῶς, οὐκ
ἦθελεν οὐδὲ τοὶς ὀφθαλμοὶς εἰς τὸν ὀυ<ρα>νὸν ἐπάραι. Ἀλλ΄ έτϋπτεν εἰς τὸ στήθος
ἀυτοῦ λέγων: <<Ὁ Θ<εό>ς ἱλάσθητί μοι τῶ ἁμαρτωλῶ>>, λέγω ὑμῖν. Κατεύη οὖτος δε

744
δϊκαιομένος αἰς τὸν οἶκον αὐτοῦ ἢγάπη ἐκείνος. Ὅτϊ πᾶς ὁ ὑψῶν ἑαυτὸν,
ταπεινωθήσεται, ὁ δε ταπεινῶν ἑαυτὸν ὑψωθήσεται”. Εὐχόμενος τοίναν ὁ τελώνης, καὶ
ἔργα μὴ ἔχω ἀγαθᾶ [p. 16] οὐδὲ ἀπαρϊθμήσαι ταῦτα ἡδύνατο, ὥσπερ ὁ φαρϊσαῖος. Ἀλλ΄
ἔτϋπτεν τὸ στήθος καὶ τὴν καρδίαν ἐμαστϊζεν καὶ μετὰ πολλῆς συντρϊβῆς καὶ
κατανύξεως ἔλεγε: „Κ<ύρι>ε ἵλάσθητί μοι τῶ ἁμαρτωλῶ”. Δϊὰ τοῦτο καὶ ἵλεον εὑρΐσκει
τὸν ἐλεήμονα καὶ ἀδϊάλακτον Θ<εό>ν. Πάντων γὰρ τῶν ἁμαρτημάτων, καθαιρὲτϊκῆ
ἐστὶν ἡ ταπεινοφροσύνη, ἡ δὲ ὑπερηφάνια, ἀφανίζει πᾶσας τὰς ἀρετὰς, ὅτϊ πασης
ἁμαρτίας μείζων ἐστὶ καὶ βαρϋτέρα. Κρΐτον γὰρ ἁμαρτάνοντας ἐπϊστρέφειν καὶ
ταπεινοῦσθαι, ἣ κατορθοκε τας ἐπέρεασθαι, ὁ τελώνης τὰ ἁμαρτίματα ἀπεδίσατο
δεξάμενος τὴν τοῦ φαρϊσαῖου κατηγορίαν μετὰ πραότητος καὶ ὒπομονῆς. Καὶ ὁ
φαρϊσαῖος ἀποδόξης εἰς τὸ τῆς άτϊμίας ἐνέπεσε βάραθρον; Δϊκαιώσας ἑαυτὸν, [p. 17] καὶ
κατηγορήσας τοῦ τελώνου καὶ τῶν λοιπῶν ἀν<θρώπ>ων. Ὁ τελώνης ἀπὸ τῆς
ἐπονειδίστου ζωῆς καὶ τῆς ἁμαρτίας, εἰς τὴν μακαρίαν ἐπανήλθε ζωὴν καὶ κατάπασιν. Ὁ
δὲ φαρϊσαῖος τῆς πρὸς Θ<εὸ>ν ἐγγύτητος ἐχωρΐσθη καὶ ἐμακρύνθη τοῦ ἀγαθοῦ. Ὁ
τελώνης ὑψώθη ἐκ ταπεινώσεως καὶ ὁ φαρισαῖος ἐταπεινώθη ἐξ ὄγκου καὶ τῆς ἐπάρσεως.
Δΐο γὰρ ἀπαιτοῦμεθα πάντες ἄν<θρώπ>οι, τὸ καταγϊνώσκειν τῶν οἰκίων ἁμαρτημάτων.
Καὶ τὸ οι τῆς ἑτέροις ἀφϊέναι τὰ ἄμαρτίματα. Ὁ γὰρ τὰ αὐτοῦ βλέπων ἁμαρτήματα,
σϋγγνωμονικώτερος καὶ σϋμπαθέστερος γΐνεται τοῖς ἑτέροις, ὁ δὲ κατακρίνων ἑτέρου, ἑ-
αυτὸν κατακρίνει καὶ καταδϊκάζει καὶ εἰς πολλὰς κέκτηται ἀρετὰς. Οὕτως μέγα ἐστὶν τὸ
μὴ κατακρίνειν ἑτέροις μάλλον κατακρίνωμεν άλλους ἐξετάζομεν, οὐκ εἰδότες ὅτϊ κἂν
πάντων ὦ μεν δϊκαιότεροι, ἑτέροις δὲ κατακρίνωμεν, ὑπέυθυνοι γϊνώμεθα καὶ τῆς ἀυτῆς
ἐσμὲν [p. 18] ἄξϊοι τϊμωρίας καὶ κολάσεως, ἧ καὶ ὁ κατακρινόμενος ἄξϊος ἐστὶν. Ὧ γὰρ
κρίματι κρίνετε φησῒ, τοῦτο κρϊθήσεσθαι. Ὁ γὰρ πορνεύων ἐντολὴν παραβαίνει, καὶ ὁ
τὸν πορνεύοντα κρίνων, ἐντωλὴν παραβαίνει. Ὥστε καὶ ἀμφότεροι θείαν ἐντολὴν
παραβαίνουσιν, καὶ ὂ πορνεύων καὶ ὁ κρίνων. Ἀλλα μεταθώμεθα τὴν εἰς ἑτέροις
ἐξέτασιν καὶ πολϋπραγμοσύνην, εἰς ἑαυτοὶς μάλλον ἀγαπητοὶ. Καὶ ἐὰν ἴδωμεν τϊ γἀρ
ἁμαρτάνοντας, ἡμεῖς τὰ ἑαυτῶν ἁμαρτήματα προ ὀφθαλμῶν ἡμῶν μάλλον ἔχωμεν. Καὶ
χείρον αυτὰ ἡμετέρα λογϊζόμεθα, ἢ τὰ τῶν ἑτέρων, οἱ γὰρ ἁμαρτήσαντες ἐν τῆ ὥρα ἴσως
τῆς ἁμαρτίας μετενόησαν. Ἡμεῖς δὲ πάντοτε μέν ο μεν ἀδφϊόρθωτοι κατακρίνοντες, καὶ
τὰ ἑτέρων ἐξετάζοντες. Ὁλω τ΄εἐκεῖνος ἐν Σοδόμοις οἰκῶν, οὐδένα κατέκρϊνεν, οὐδ΄
ἑνὸς κατηγόρησε. Δϊὰ τοῦτο δε δϊκαίωται καὶ ἀπὸ τοῦ πϋρὸς δϊεσθώθι καὶ τῆς

745
πανολεθρίας ἧς οἰ Σοδομῖται κατεδϊκάσθηκαν. [p. 19]. Ταπεινωθέντες οὖν καὶ ἡμεῖς,
ἑαυτοὶς κατακρΐνωμεν ἑαυτοὶς κατασχύνωμεν, ἵνα αὐτακατάκρϊτοι καὶ ταπεινοφροσύνην.
Δϊὰ γὰρ ταῦτης ὁ τελώνης ἐδϊκαιώθη, καὶ το φορτίον τῆς ἁμαρτϊμάτων ἀπέθετο,
μισήσωμεν τὴν ἔπαρσιν, ὅτι ὁ φαρϊσαῖος, δϊα ταύτα κατεβλήθη τᾶς ἀρετάς εἶχεν
ἀπολέσει ὁ φαρισέως μὴ καλῶς τὸ καλὸν δϊὰπραξάμενος κατακέκρϊται, καὶ δϊὰ ταύτας
κατεβλήθη καὶ τὰς ἀρετὰς ἃς εἶχεν ἀπώλεσεν. Καὶ ὁ τελώνης ὡς καλῶς τὰ μὴ καλὰ τῶν
ἔργων ἀποσεισάμενος, δεδϊκαίωται. Ἐπέβλεψε γὰρ ὁ Θ<εό>ς ἐπῒ τὸν στεναγμὸν τοῦ
τελώνου καὶ τὴν αὐτοῦ συντρϊβὴν, καὶ τὰς κατὰ τοῦ στήθοις τύψει. Καὶ προσευξάμενος
τὸ, ἰλάσθητϊ, μετ΄αὐτοῦ Άβελ ἀυτὸν ἐδϊκαίωσε. Τὰς δὲ θυσίας καὶ τὰς ἀρετὰς καὶ τὰ
κατορθώματα τοῦ φαρϊσαίου ὡς μεγαλαῖχου καὶ ὑπερηφάνου, ἐβδελύξατο καὶ ἀπόσατο.
Καὶ ὡς τὸν ἀδελφόκτόνον [p. 20] Κάιν κατεδίκασεν ἀυτὸν. Ἀπὸ ταῦτης τῆς αἰτίας
μάθωμεν ἀδελφοί μου καὶ δϊδαχθώμεν, καὶ μεγάλα ἐἂν ἐργαζώμεθα κατωρθώματα,
τοῦτων ἕνεκεν μὴ ἐπαιρώμεθα, καὶ ἐἂν ἀγαθοὶ γενόμεθα, δίκαιοι καὶ ἐποιεἰκεῖς καὶ
σϋμπαθεῖς καὶ ἐλεήμοντες. Ἀλλὰ καὶ οὕτως ταπεινώμεθα, καὶ μὴ ὑπερ οψίαν καὶ
ἀλλαζονείαν ἔχωμεν. Μή ποτε τοὶς καμάτοις ἡμῶν καὶ τοὶς πόνους ἀπολέσωμεν. Ὃταν
γὰρ ταῦτα πάντα ποιήσητε φησὶν ὁ Κ<ύριο>ς, λέγεται ὅτϊ ἄχρεῖοι δοῦλοι ἐσμέν. Ὂ
ὀφείλωμεν ποιήσαι, πεποιήκαμεν, ἀναγκαῖον γὰρ καὶ ἀπαραίτητον χρέως ἐστὶν
πρὸσφέρειν ἡμᾶς τῶ ἐπὶ πάντων Θ<ε>ῶ , τὴν δουλείαν, τὴν ταπείνωσιν, τὴν ὑπομονὴν,
τὴν ὑποταγεὶν, τὴν εὐπείθειαν, τὴν εὐγνωμοσύνην, τὴν εὐχαρϊστείαν. Καὶ δοξάζειν καὶ
μεγαλύνειν καὶ προσκυνεῖν τὸ θέλημα αὐτοῦ τὸ πανάγϊον. Καὶ μὴ δείκνεσθαι ταῖς παρ΄
ἑτέρων ὁμϊλίαις καὶ ὕβρεσιν, καὶ λυπείσθαι [p. 21] τοῖς ἀδϊκήμασι καὶ τοὶς πειρασμοῖς
καὶ δϊσχεραίνειν ὁνειδιζομένειν, ὅτϊ καὶ ἀπὸ τούτων, πολλὴν καρπούμεθα τὴν ὀφέλειαν.
Μάθωμεν γνώμεν ἀδελφοί μου τὴν τῆς ταπεινώσεως δύναμϊν, καὶ ϊσχὺν καὶ βοήθειαν.
Μάθωμεν τῆς ἐπάρσεως τὴν καταδίκην καὶ τὴν ζημείαν κα τὴν ἀπώλειαν. Καὶ ἐπειδὴ
μέγα ἀγαθὸν ἐστὶν ἡ μετάνοια, καὶ ἡ ἐξαγόρευσϊς, καὶ ἡ συντρϊβῆ καὶ τὰ δάκρϋα καὶ οἱ
ἐκ βάθους στεναγμοὶ. Καὶ ἡ κατάνυξϊς. Δϊὰ τοῦτο παρακαλῶ, ἐξομολογεῖσθαι τῶ Θ<ε>ῶ
συνεχῶς, καὶ τὰ ἁμαρτήματα αὐτῶ ἐκ καλύπτεται, ἡ γὰρ ἀναπτύσωμεν τὸ συνοδῶς ἡμῶν
ἔμπροσθεν τοῦ Θ<εο>ῦ καὶ δεικνεύομεν αὔτω τὰ τραύματα τῶν ψυχῶν ἡμῶν καὶ ἑτέροϊς
οὐ κρίνωμεν. Οὐδὲ ἐκ θηρϊοῦμεθα δϊὰτοὶς ὀνειδϊσμοὶς καὶ τὰς τῶν πλησίων ὕβρεις καὶ
τὰς ἀδικίας αὐτῶν, ἵλεως ἡμῗν γενήσεται ὁ Φϊλάν<θρωπ>ος Κ<ύριο>ς. Καὶ ταὺτῆς
σϋμπαθείας αὐτοῦ καὶ τῆς εὐσπλαγχνειας [p. 22] κερᾶσει τὰ φάρμακα. Καὶ ἐπϊθήσει καὶ

746
ἰατρεύσει ἡμᾶς. Δείξωμεν τὰ ἁμαρτήματα τῶ μὴ ὠνειδίζοντϊ δε ασότη. Ἀλλὰ
θεραπεύοντι, κἂν σιγήσωμεν ἡμεῖς ἐκείνοις ἅπανταγϊνωσκει, εἶπωμεν τοίνην τὰ
σφάλματα ἡμῶν ἀδελφοί μου. Καὶ ἐξομολογησώμεθα καθαρῶς τῶ Κ<υρί>ω ἳνα
κερδείνωμεν τὴν τοῦτο συμπάθειαν ἀπωθώμεθα ἐν ταῦτα τὰ ἀμαρτήματα, ἵνα καθαροὶ
γεγονότες καὶ ἕτοιμοι, ἀπελθωμεν ἐκεῖσαι καὶ δεχθώμεν παρὰ τοῦ δϊκαίου κρϊτοῦ, εἰς τὴν
βασϊλείαν αὐτοῦ τὴν ἀτελεύτητον, καὶ ἀΐδιον, καὶ κληρονομήσωμεν τὰς μελλοῦσας
ἐκείνας καὶ ἀκηράτοις μονας, καὶ τὴν δαπάνη τον τρϋφὴν καὶ ἀπόλαυσιν. Ὧν καὶ
τύχοιμεν πάντες ἔν ἀυτῶ Χ<ριστ>ῶ τῶ Κ<υρί>ω ἡμῶν, ὧ ἡ δόξα καὶ τὸ κράτος εἰς τοὺς
αἰώνας τῶν αἰῶνων Ἀμὴν.

3. Ms.gr.B.A.R. 108(551)
Georgios Pachymeres. „Enciclopedie la Filozofia lui Aristotel”.

[1r] Γεωργίου τοῦ Παχυμέρη περίληψις εἰς τὰ τοῦ Ἀριστοτέλους. Βιβλίον βον Ἡ φυσικὴ
ἀκρόασις. Τίτλος αος τὶς ὁ σκοπός τοῦ βιβλίου.

Ὁ σκοπός τοῦ βιβλίου τούτου, ζητῆσαι περὶ τῶν ἀρχῶν τῶν ὂντων. Ἐπειδή τό εἰ
δέν αί τὰ ὄντα καὶ τό ἐπίστασθαι ὥσπερ καὶ περὶ πάσας τὰς μεθόδους συμβαίνει. Οὐκ
ἄλλως συμβαίη ἂν εἰμὴ ἁἱ ἀρχαὶ καὶ τὰ αἴτια καὶ τὰ στοιχεῖα τοῦ γνωσθεῖν. Ἀρχαὶ δέ καὶ
αἴτία τῶν ὄντων, ἂλλα παρ΄ ἂλλοις φιλοσόφοις δοξάσθει, ἐπειδή γάρ πᾶσι κοινόν ἀξίωμα
ἐστὶ τὸ μηδέν ἐκμηδαμή ὄντος εἶναι, ἀλλά πάντα ἐξ ὅντος τινός πλὴν ἀρχοειδεστέρου καὶ
ἁπλουστέρου, ἵνα μὴ τῆς ἀρχῆς ἀρχή ζητείμεν καὶ ἂλλο ἁπλούστερων. Στοιχείον γὰρ
ὅρος ἐξ οὗ τ΄ἂλλα γίνονται πρώτου, καὶ ἒσχατον ἀναλύονται. Διὰ ταῦτα ζητήσαντες τὰς
ἀρχάς οἱ πρῶτοι φιλόσοφοι. Ἡσίοδος μὲν τό χᾶος εἶπεν: „Πρῶτον μέν χᾶος ἐγένετο”.
Αὐτὰ ἔπειτα γαῖα εὑρύστερνος, χᾶος λέγων τὴν χώραν καὶ τόν τόπον. Τό μέλλον τό σῶμα
δέξασθαι ἐκ τοῦ χῶ τό χωρῶ, ἐτυμολογούμενον. Ὀρφεὺς δὲ ὁτούτου πρότερος, τὸν
φάνητα λέγει πρότερον εἶναι δήλη δέ ἡ λέξις οἶμαι. Ὅτι ἐπεὶ ἔμελλον τὰ ὂντα φανῆναι
ἒδεί φὰνητα τό πρῶτον τῶν ὄντων εἶναι καθ΄ὅν εἶχον τ΄ἄλλα φαίνεσθαι. Εἶπον δέ τινες
προτέραν τῶν θε-[fol. 1v]ῶν τὴν ἐστίαν ὡς καὶ Ὅμηρος κατὰ τοῦτον τὸν λόγον. Ἐπειδή
γὰρ μή μόνον ἔμελλον πραχθῆναι, ἀλλά καὶ μένειν διά τοῦ ὀνόματος τῆς ἐστίας. Τὴν
διαμονὴν τῶν ὄντων ἐδήλουν όθεν καὶ προτέρᾳ ταύτῃ οἱ παλαιοί ἔθνον. Παρμενίδης δὲ

747
καὶ μέλιστος ἕν τό ὄν, ἀλλ΄ὁ μὲν Παρμενίδης καὶ πεπερασμένον μεσόθεν γάρ φησιν
ἰσοπαλές. Τὸ δέ μέσον ἔχον, πάντως καὶ ἄηρον καὶ κινούμενον, μέλιστος δέ καὶ ἄπειρον
καὶ ἀκίνητον, πῶς δέ, οὕτω προϊόντες ἐροῦμεν. Ἀναξαγόρας δέ ὁ κλαζομένιος, τὰς
ὁμοιομερίας ὑπετίθετο. Οἷον τοῦ μὲν πυρός ἀτόμους τινὰς ὁμοιομερίας. Τοῦ δ΄ὕδατος
ἀτόμους ὁμοιομερίας ὕδατος, καὶ τῶν λοιπῶν ὡσαύτως. Ἔλεγε γάρ ἀρχόμενος τοῦ
καθ΄αὐτὸν βιβλίου, ἦν ὁμοῦ χρῆματα πάντα καὶ πάντα πᾶσι μεμήχαται ὡς καὶ αὖθις τὸ
ὕδωρ διαιρούμενον φέρει ἐν τῷ μέρει αὐτοῦ, τ΄ἄλλα πάντα ἒχον ὅθεν καὶ δημιουργικόν
νοῦν ὑπέθετο τὸν χωρίζοντα καὶ μόνος πρῶτος ὀνειρω τε ποιητικόν αἴτιον. Διὰ ταῦτα καὶ
νοῦν τινες ἐπισκόπτοντες τὸν ἀναξαγόραν ἐκάλουν αὒτοπον γὰρ καὶ ὁ νοῦσ παρ΄ ἐκείνοις
ἐκρίνετο. Ὡς χωρίζειν μὲν τὰ ὄντα πειρώμενος, μὴ δυνάμενος δέ ἦσαν γάρ καὶ αὖθις τὰ
πάντα ἐν πᾶσιν αἰ καὶ ἀπὸ τοῦ πλεονάζοντος ἐφαίνοντο, τότε καὶ ὀνομάζοντο.
Δημόκριτος καὶ Λου-[fol. 2r]κιππος, οἱ αὐδηρῖται, αἰτόμους τὰς ἀρχάς ἐτίθουν, καὶ
ἄτομα σώματα ὡς τα βλεπόμενα ἐν ἀέρι ἐν τῇ τοῦ ἡλίου λαμπηδόνι, δι΄ὀπῆς τινος
διϊούσῃ λεπτότατα καὶ κονιορτώδη ἒχοντα πάντα τά σχήματα. Καὶ κατ΄αὐτὰ δή τά
σχήματα καὶ τὴν θέσιν τῶν ἀτόμων καὶ τὴν τάξιν συμπλεκομένας τὰς ἀτόμους τὰ ὄντα
ποιεῖν. Ἔλεγον δέ καὶ αὐδηριτικῶς, τὸ μέν σχῆμα ῥυσμὸν τὴν θέσιν τροπὴν, τὴν δέ τάξιν
διαθιγὴν. Ὅτι δὲ διαφέρει σχήματος σχῆμα, δηλοῖ τὰ τρίγωνα καὶ τὰ τετράγωνα, καὶ τά
ἄλλα πολύγωνα καὶ τὰ σφεροειδῆ. Ὅτι δὲ καὶ τάξει διαφέρει τὰ σχήματα [...],ὅτι δὲ καὶ
τὴν θέσιν δηλοῖ ὁ χαρακτὴρ οὗτος. Οὕτω μὲν ζ΄, ζήτα ἀποτελῶν, οὕτω δὲ ν΄, ν<οῦ>ν.
Ἐμπεδοκλής δὲ τὰ τέσσαρα στοιχεῖα ἀρχάς ἀμεταβλήτους τῶν ὄντων ἒλεγε καὶ τὸν ἐξ
αὐτῶν σφαῖρον ὃν φιλία συνίσταται. Ἒλεγε γάρ καὶ ἂλλα ποιητικά αἴτια, τὴν φιλίαν εἶναι
καὶ τὸ νίκος, καὶ τό μὲν νίκος ποιεῖν τὸν κόσμον. [fol. 2v] Τὴν δέ φίλίαν τὸν σφαίρον
διϊστάμενα γὰρ ἐκ τοῦ νίκους τὰ δ στοιχεῖα, ἐν τῷ οἰκείῳ τόπῳ μένειν ἕκαστα καὶ οὕτω
γίνεσθαι τὸν κόσμον. Θαλὴς δὲ καί ο Μιλήσιος, τό ὕδωρ ἀρχήν ἒλεγε τῶν ἄλλων καὶ
δῆλον ἐποίει τὸν λόγον ἐκ τοῦ ὕδατος τοῦ ἐν τῷ κιάθῳ πῶς ἐν αὐτῷ ὑφίσταταί τι γεῶδες,
καὶ πῶς ἐλα τζούμενον τό ὕδωρ εἰς ἀέρα διαλύεται. Τό δέ λεπτότατον τοῦ ἀέρος αἰθήρ
καὶ πῦρ γίνεται. Ἵππον δέ ὁ ἄθεος λεγόμενος καὶ Διογένης, τὸν ἀέρα ἒλεγον ἀρχήν καὶ
στοιχεῖον τῶν ἄλλων. Ἀδηλοτέρων γαρ ἐν αὐτῷ ἑώρων τάς διαφοραίς αὐτοῦ ὡς
ἀμφιβάλεσθαι καὶ τό θερμόν αὐτοῦ καὶ τό ὑγρόν. Ἡράκλητος δὲ ὁ Ἐφέσιος πῦρ ἔλεγε
τὴν ἀρχήν ὡς λεπτότερον καὶ μικρομερέστερον τῶν λοιπῶν. Ὁ Ἀναξιμένης δὲ παριδών
τὰ στοιχεῖα ὡς δῆλον ἔχοντα τὰς διαφοράς. Τό μεταξύ κατά μέν τινας πυρός καὶ ἀέρος,

748
κατὰ δε τινας ἀέρος καὶ ὕδατος, ἀρχήν τῶν στοιχείων ἐτίθη. Οἱ μὲν τοιγ΄ἰταλικοί
σκυτροφοιγεγονότες, τῇ πυθαγορικῇ φιλοσοφία, καὶ περί τὸ εἶδος πλέον σχολάσαντες,
τὴν ὕλην παριδόντες, ἀριθμούς τὰς ἀρχάς ἐτίθουν. Καὶ τήν μονάδα καὶ τήν διάδα ὥσπερ
ἀρχήν οὔσας ἀριθμῶν, οὕτω καὶ ἀρχάς τῶν πραγμάτων ἐτίθουν. Τὴν μέν μονάδα τοῦ
ταὐτοῦ, τὴν δέ διάδα τοῦ ἑτέρου ἐτίθουν δὲ καὶ σύστοιχα τούτοις ἂλλα τινά. Τό μέν
δεξιόν ὑπὸ τό ταὐτόν καὶ τὴν μονάδα, τὸ δέ ἀριστερόν ὑπό τὸ αἴτιον καὶ τὴν διάδα.
Ὁμοίως καὶ τό μέν περιττόν, καὶ τό τετράγωνον, ὑπό τό ταυτόν. Τὸ δέ ἄρτιον καὶ τό
ἑτερόμηκες ὑπό τὸ ἕτερον, ὥσπερ καὶ τό φῶς καὶ τό ἄῤῥεν καὶ τήν στάσιν ὑπό τό
ταὐτόν. Τό δὲ σκότος καὶ τό θῆλη καὶ τὴν κίνησιν ὑπό τό ἕτε-[fol. 3r]ρον. Καὶ αὖθις τό
μέν ἐνθύ ὑπό τήν μονάδα, καὶ τά ταυτῇ σύστοιχα. Τό δέ καμπύλον ὑπό τὴν διάδα, καὶ τά
ταυτῇ σύστοιχα, καὶ ἐπὶ τούτοις τὸ ἀγαθόν καὶ τό κακόν. Τό μέν ἀγαθόν ὑπό τὴν μονάδα,
καὶ τά αὐτῇ συγγενῆ. Τό δέ κακόν ὑπό τήν διάδα, καὶ τά αὐτῇ συγγενῆ. Πλάτων δέ
τούτοις ἑπόμενος, ἐτίθει μέν καὶ αὐτός πέντε τινὰ καθολικώτερα: Οὐσίαν, ταὐτόν,
ἕτερον, κίνησιν, καὶ στάσιν. Ἐτίθει καὶ στοιχεῖα τῶν ὄντων: Ὕλην, καὶ εἶδος, ταῦτα δὲ
γε, ἀγέννητα καὶ ἄφθαρτα. Καὶ τὴν μέν ὕλην, καθ΄αὐτήν καὶ ἀνείδεον, νόθῳ
καταλαμβανομένην λογισμῷ. Ἐν γάρ τῷ τί οὐκ ἔστιν, οὐχί ἐν τῷ τί ἐστι γινώσκεται.
Ἔστι γάρ οὐδέν τῶν ὂντων, ἀλλὰ χεῖρον πάντων. Ὥσπερ καὶ Θεός, οὐδέν τῶν οὔτων,
ἀλλά κρεῖτον πάντων. Τό μέν τοιγε εἶδος, καθ΄αὐτό καὶ αὐτό καὶ ἄϋλον, καὶ προτέραν
οῦσίαν καὶ τῷ δημιουργῷ συναΐδιον, ὅδή καὶ ἰδέαν ἐκάλεσε καὶ παραδειγματικόν αἴτιον.
Ὅ καὶ τινες πρός τὸ εὐσεβέστερον θεραπεύοντες τούς δημιουργικούς λόγους ἔφασκον
εἶναι. Διὰ τοῦτο καὶ πρό τῶν πολλῶν παρὰ τοῦ Πλάτωνος λέγεσθαί τε καὶ δοξάζεσθαι, ὡς
γὰρ ὁ δημιουργός πρό τῶν ἄλλων. Ἅπαντες γοῦν οἱ εἰρημένοι φιλόσοφοι καὶ μᾶλλον οἱ
ἰωνικοί. Οἱ καὶ περὶ τὴν ὕλην σχολάσαντες, τῇ ὑλικῇ προσεχρήσαν-[fol. 3v]το αἰτίᾳ.
Παρμενίδης δέ καὶ μέλιστος, τῆς ἰταλικῆς οὔτος ἀρέσεως καὶ αὐτοί, ἀδηλότερα εἶπον
περὶ τοῦ ἑνός καὶ ὄντος τίνα, καὶ ἀρχήν εἶπον ταῦτα. Ἐπεί τοιγε καὶ Παρμενίδης ἰδίως
ὑλικήν ἐτίθει ἀρχήν τό θερμόν καὶ τό ψυχρόν, εἴτουν τό πῦρ καὶ τὴν γῆν. Τινὲς δέ ἐκ τῶν
ἐκείνοις συγγεγραμμένων, ἐπὶ τὸν μὲν μέλιστον κατεμάνθανον λέγοντες τὸ ἕν αὐτό καὶ
τὸ ὄν. Καὶ ἀγένητον καὶ ἄναρχον καὶ ἄπειρον καὶ ἀκίνητον ὑπέλαβον τὴν ποιητικὴν
αἰτίαν λέγειν αὐτόν. Ταῦτα γάρ μᾶλλον θεοπρεπῆ εἰσιν τόν δέ Παρμενίδην ἐπεὶ καὶ
αὐτόν κατενόουν λέγοντες: Τό ὂν, καὶ ἕν,καὶ κινούμενον καὶ πεπερασμένον. Ταῦτα δὲ
πάντα πρέπει τοῖς ἐν γενέσει εἰς ὕλην κατῆγον. Καὶ ὑλικήν ἀρχὴν παρ΄αὐτῶν ὑπονούντο

749
ἕν καὶ τό ὂν. Ἒλεγε δέ φασι τό ὄν τοῦτο ἕν, καὶ οὐ πολλά, ἀνάγων τὸν νοῦν ἐπί τό
ἐνιειδέστερον, καθώς καὶ ὁ τούτου ἑταῖρος τηνὼν, συνιστὼν τὴν τοῦ διδασκάλου δόξαν.
Ἔλεγε παρά τῷ πλατωνικῷ Παρμενίδι ὡς εἰ πολλά τὸ ὄν εἴποιμεν, πολλὰ ἄυ συμβαίνοι
τά ἄτοπα. Διά ταῦτα καὶ τῶν πολλῶν ἀνθρώπων ἀπολυόμενος, μίαν ἰδέαν τὸν
ἂν<θρώπ>ου ἔλεγε. Καὶ τῶν πολλῶν αὖθις ζώων μίαν ἰδέαν συνίστα τοῦ καθόλου ζώου.
Καὶ αὖθις τῶν πολλῶν οὐσιῶν, μίαν ἑώρα τὴν πρωτίστην οὐσίαν. [...].

4. Ms.gr.B.A.R. 298
Ioan Comnen medicul. [ΘΥΡΑ ΜΕΤΑΝΟΙΑΣ]„Ușa pocăinței.”

(fol. 4r) Πρὸς τὸν ἀναγινώσκοντα. Περὶ τοῦ παλαιοῦ ἀνθρώπου συμβουλὴ.

Περὶ δὲ τοῦ καινοῦ νουθεσία.

Μνήσθητι ὅτι πάντες τελευτῶμεν. Ὁ σοφὸς Σειρὰχ Κεφ<άλειων> ηος, στίχ<ος> η-
ος.
Διὰ νὰ γένῃς ἐκ παλαιοῦ ἄν<θρωπ>ος νέος, ἂς εἶναι γραμμένα μέσα εἰς τὴν
ψυχήν σου βαθιὰ τοῦτα τοῦ σοφωτάτου Σειρὰχ τὰ δύο λογὰκια: „Πάντες
ἀποθνήσκομεν”. Τὶ ἄλλο ἠμπόριε νἀ εἰπᾐ τινὰς εἰς βραχυλογίαν συνοπτοκώτερον; Τὶ
νευρω δέ: στιρον εἰς ἀλήθειαν; Πάντες ἀποθνήσκομεν. Τοῦτο εἶναι χρησμὸς ὂχι ἀπὸ
Τρίποδα <μαντιη> λαληθεἰς, ἀλλ΄ οὐρανόθεν ἐκφωνηθεὶς. Ὄχι ἀπὸ τὰ βιβλία τῆς
Σιβύλλας τρυγιμένος, ἀλλ΄ ἀπὸ ταῖς πλὰκες τοῦ Παναγίου Πν<εύματο>ς ἐυγαλμένος.
Πάντες ἀποθνήσκομεν, δύο εἶναι ᾑ λέξεις, ἀλλὰ μέτρητα τὰ παραδείγματα, ὁποῦ τὴν [fol.
4v] τούτων βεβαῖουσιν ἀλήθειαν. Χιλιάδες ἐξόδα, καθημερινὴ δοκιμὴ τῶν θείων
πατέρων μαρτυρίας, τῶν ἱστοριῶν βεβαιώσεις τῶν ῥητόρων οἱ ἔυγχωροι τὰ τοῦ
Παρνασοῦ τὰ χρῃστήρια τῶν φιλοσόφων τὰ ἀρεσκόμενα, ὁ Θείος <...>, ὁ ἀν<θρωπ>ινός.
Τελευταῖον, τοῦτο τὰ πάντα βοῶσι, λαλοῦσι συχνάκις, νουθετοῦσι πολλάκις, πάντες
ἀποθνήσκομεν. Ἂν ἀμφιβάλλῃς, ἐνθυμίσου ποῦ οἱ γονεῖς σου; Ποῦ οἱ προπὰτορες; Ποῦ
οἱ πάπποι; Ποῦ οἱ προγενέστεροι. Καταίβα εἰς τὴν δοκιμήν. Θεώρησαι τὰ κοιμητήρια,
ἐπισκέψου τοὺς τάφους. Πρόσεχε εἰς τὰ καθημερινὰ ἐξόδα. Πάντες ἀποθνήσκομεν
ἄνδρες καὶ γυναῖκες, γέροντες καὶ νέοι, πτωχοὶ τε καὶ πλούσιοι, ἀγνεῖς καὶ σὐγγενεῖς,
φιλόσοφοι καὶ θεολόγοι κριτὰδες καὶ νομοκρὰτορες. Πὰντες ἀποθνήσκομεν. Φοβᾶσαι
ἴσως τὰ τρομερὰ τοῦτα λόγια, ἐπειδή σοῦ προμηνήσου τὸν θάνατον; Ἀλλ΄ ὅμως ἀνίσως

750
μὲ ταῖς ὕποσχεσές σου ἤθελες ὁλοψύχος ἀποφασίση, νὰ ὑπακούης τοῦ Θ<εο>ῦ μετὰ
προθυμίας, βὲβαια ἤθελες παρακαλέσῃ, νὰ σοῦ χαρισθῇ ἐκεῖνο τὸ ἐξαίρετον χάρισμα καὶ
μέγιστον δῶρον, ὁποῦ ἒνα καιρὸν ἀπὸ τὸν μέγαν Ἀλέξανδρον τῶν φιλοσόφ<ων> τινὲς μὲ
μεγἀλην σπουδὴν καὶ φιλοτιμίαν ἐζήτησαν. Ὃταν ὁ μὲγας Ἀλέξανδρος εἰς [fol. 5r]
πλάτος πολὺ πᾶσαν σχεδὸν τὴν οἰκουμένην περιέδραμε, καὶ μὲ όπλα περιεκύκλωσι
νικητήρια, τόσον ὃτι καὶ εἰς τοὺς πλέον ἀπῳκλισμένους εἰς μάκρος ἄπυρον τόπους, ὄχι
τόσον μὲ δρόμους περιηγήσεως ἀπεδήμησεν, ὅσον μὲ νίκαις καὶ τρόπαια κατεσκόπουσι.
Μαθὼν, πῶς νὰ εὑρισκονται πλησίον ἐκεῖ σοφώτατοι τινὲς καὶ ἄριστοι κατὰ πάντα
φιλόσοφοι, εἰς τοῖν ὁποίων τοὺς λόγους ἀτένιζαν ὃλοι ὡσὰν εἰς χρῃσμούς τοῦ
Ἀππόλλωνος, ἠθέλησε νὰ τοὺς ἐπισκεφθῇ. Ἀφ΄ οῦ δὲ καὶ μὲ τὴν πρᾶξιν τῆς δοκιμῆς
ἐπληροφορήθη, καὶ ἀπὸ ταῖς ἀπόκρισες, ὃτι νὰ εῖναι ἄνδρες ἀποτεθησαυρισμένης καὶ
βαθυτάτης ἐιδήμβονες σινάφιας, ζητήσατε (λὲγει τους ὁ Ἀλέξανδρος) ἀπὸ λόγου μου
κανένα χὰρισμα, καὶ θέλετε τὸ λάβῃ τῆς ὥρας, πρὸς τὸν ὁποῖον εἷπον οἱ φιλόσοφοι:
Θέλομεν νὰ μας κὰμης νὰ μὴν ἀποθάνωμεν. Ἐγέλασε πρὸς ταῦτα ὁ Μακεδὼν, καὶ
κατεγέλασε τῶν φιλοσόφων, εἰπὼν: „Ἐγὼ σᾶς ἐλόγιαζα διὰ σοφοὺς ἓως τῶρα, ὅμως ἀπὸ
τῶρα ἐγνώρισα βέβαια τὴν ἀπαιδευσίαν, καὶ ἀγνωσία σας. Εἰς ἐμέ τοῦτο ὁποῦ γυρεύετε, νὰ
τὸ δώσω εἷναι ἀδύνατον, καὶ πῶς νά σᾶς τὸ χαρίσω; Καὶ διατί ζητᾶτε ἀδὺνατα πράγματα;
Θνητὸς λοιπόν (λεγουσιν) εἷσαι καὶ σὺ; Ναὶ εἶμαι. Διατί γοῦν ὡσὰν ἓνας ἀθάνατος ὃλον
τὸν κόσμον ταρὰσεις; Καὶ μὲ τόσην φιλοτιμίαν, καὶ τῆς καρδίαν σου δίψαν πὰσχης νὰ τόν
ὑποτάξῃς;” [fol. 5v].
Toῦτο οἱ φιλόσοφοι ἐκείνοι καρφώνοντες τὸ κεντρὶ μέσα εἰς αὐτὴν τοῦ
Ἀλεξάνδρου τὴν ψυχὴν, ἀνεχώρησεν. Ἂν ζητᾷς τὸ χὰρισμα, ζητᾷς πρὰγμα, ὁποῦ τινὰς
δὲν δίναται νὰ σοῦ τὸ χαρίσῃ. Διὰ τοῦτο μὴτε ἀπὸ φρόνιμον πρέπει ποτὲ νὰ ζητᾶται,
ἐπειδή καὶ δὲν συγχωρεῖται εἰς κανένα θνητὸν ἀθανασία ποτὲ. Διότι καθὼς προ εἷπα,
πάντες ἀποθνήσκομεν. Ὅθεν καλῶς ἒλεγεν ὁ Τερτουλλιανός: „Ἀλλεπάλληλον χρέος καὶ
ἀμοιβαῖον εὑρίσκεται μεταξὺ τῆς γενέσεως καὶ τῆς φθορᾶς, τὸ ἑδωσε τοῦ θανεῖν, αἰτὶα ἐστὶ
τοῦ γενᾶσθαι.” Συμφωνεῖ τούτω καὶ ὁ μακάριος Κυπριανός: „Γεννώμεθα, θνήσκομεν. Διὰ
τοῦτο γενώμεθα διὰ νὰ ἁποθάνωμεν, διότι πρὸτερον ἀποθνήσκομεν διὰ νὰ γεννηθοῦμεν.
Καὶ τὶ θαυμαστὸν; Ἡ φύσις μᾶς ἔδωσε ξενοδοχεῖον, διὰ νὰ χονέψωμεν μόνον, καὶ ὄχι νὰ
κατοικῶμεν εἰς τόν αἰῶνα”. Τέλος πὰντων, πῶς τούτην τὴν χάριν ματαίως τινὰς τὴν
γυρεῦει, μάθε το ἀπὸ τοὺς λόγους τοῦ Σενέκα: „Δὲν εἰναι (λέγει) τινὰς τόσον ἂγνωστος,

751
ὁποῦ νὰ μὴν ἠξεὺρῃ εἰς τὸν ἑαυτόν του καλώτατα, πῶς ἒχει νά ἀποθάνῃ καμίαν φορὰν.
Ὃταν ὅμως προσεγγίση εἰς ἐκείνην τὴν ὣραν σιμᾶ, ὀπισθοδρομεῖ, καὶ γυρίζει ταῖς [fol. 6r]
πλάταις του, φωνάζει καὶ κλαίει. Τί κλαίεις ταλαίπωρε; Τί θρηνεἶς; Ὅλοι σύρνονται ἀπὸ
τούτην τὴν ἀνάγκην, ἐκεῖ θέλεις ὑπάγῃ, ὅπου καταντοῦσι τὰ πάντα, ἀπο κάτω εἰς τοῦτον
τὸν νόμον ἐγενηθῆς. Τοῦτο ἐσυνέβη εἰς τὸν πατέρα σου, τοῦτο εἰς τὴν μητέρα, τοῦτο εἰς
ὃλους τοὺς προτίτεροὐς σου, τοῦτο εἰς ὃλους τοὺς ὑστερότερούς σου, δία τοῦτο πολλὰ
καὶ ἀν<θρῶπον> καὶ ζώων ἀλόγων μυριάδες εἰς μίαν εἰς τὴν αὐτὴν στιγμὴν ὁποῦ σὺ καὶ
μὴ θέλοντας, ἀγωνίζεσαι τὸν ἀγῶνα τοῦ πικροτάτου θανάτου, μὲ διαφόρους τρόπους, καὶ
γένη θανάτων αποπνέουσι τὴν ψυχὴν των. Σὺ εἰς ὃμως, δὲν ἐλογὶαζες, πῶς ἔχης νὰ
καταντήσις καμίαν φοραν εἰς ἐκεῖνο τὸ σίνορον καὶ τὸ τέλος, εἰς τὸ ὁποῖον ἐξ ἀρχῆς
ἰστίασες τὸν δρόμον σου;” Διὰ νὰ τό φθάσης πιστεύω πῶς ἀπὸ τοῦτα τὰ λόγια ἠμπόριε
νὰ γνωρίση πᾶς ἓνας, καὶ νὰ βεβαιωθῆ, πῶς δὲν εἷναι δυνατὸν ἀπὸ κανένα θνητοὺ νὰ
χαραθῇ τελείως ἀθανασία. Ἴσως οἱ νέοι ζητοῦσιν ἐκεῖνο τὸ ἐξαίρετον δώρημα καὶ
προτέρημα, ὁποῦ ἓνας νέος ἐζήτησε νὰ λὰβη ἓναν <ζώων?> ἀπὸ τὸν πατέρα του.
Ἑρμηνέυω συντόμως τὸν λόγον: Ἀνὴρ τις κατὰ μὲν τό ἀξίωμα λαμπρός καὶ περίδοξος,
κατὰ εἰς τὸν πλοῦτον περιφανέστατος, εἶχεν ὑιὸν μονογενῆ [fol. 6v] τὸν ὁποῖον
ἀποφάσισε νὰ τὸν διδάξῃ τά μαθήματα τοῦ πολέμου θέλοντας νὰ τὸν ὑιοθετήσῃ τοῦ
Ἂρεος. Ἀλλ΄ ὃμως ἂλλαι μὲν εἷσαν αἱ τῶν ἀν<θρόπ>ῶν βουλαὶ, ἄλλαι εἰς τοῦ Θ<εο>ῦ ᾑ
ἀπόφασις, καθὼς καὶ ἡ ἔκβασις ὁλοφάνερα τὸ ἐδίδαξε. Διότι ἔστοντας καὶ μίαν τῶν
ἡμερῶν ὁ ὑιὸς του, μᾶλλον ἐκ θείας προνοίας, παρὰ κατὰ συγκυρίαν καὶ ἀπὸ τύχης, νὰ
ἐδιὰβαινεν ἀπὸ ἓνα μοναστήριον, καὶ ἐκεῖ βλὲποντας τοὺς μαθητὰς τῆς μοναδικῆς
στρατιᾶς, ὁποῦ ἀποκὰτω εἰς τὰ φλάμπουρα τῆς θείας μεγαλιότητος ἐγυμνὰζονταν, καθ΄
ἕνας τον διὰ τὴν ἑαυτοῦ σωτηρὶαν ἀγωνιζόμενος, καὶ διαλογιζόμενος εἰς τὸν ἑαυτὸν του
ὁ νέος ἐκείνος, ὃτι τόσον οἱ τῆς κοσμικῆς στρατιᾶς στρατιῶτας, ὃσον καὶ οἱ τῆς
οὐρανίου, εἶναι εἰς τοὺ θάνατον ἐξίσου ὑπσηείμενος. Λογιὰζοντας εὶς καὶ τὴν μεταξὺ
τοὺτων διαφορὰν, ὃτι τοῦ Θ<εο>ῦ μὲν οἱ στρατιῶται μεγαλίτερον ἐκ δὲχοντας χὰρισμα
καὶ βραβεῖον, στέφανον δηλονότι ἀμάραντον ἀθανάτου δόξης διἁ παντὸς, οἱ εὶς κοσμικὸς
φθαρτόν καὶ ὀλιγοχρόνιον. Ἀθετώντας τὴν κοσμικὴν στρατιὰν, καὶ ἀποχαιρετῶντας τὰ
πρόσκαιρα καὶ τὸν κόσμον, ἐπρόσφυγεν εἰς ταὶς παρεμβολᾲς τοῦ Χ<ριστο>ῦ, ἀποκάτω
εἰς τὰ φλάμπουρα τῆς ἐκείνου βασιλικης καὶ θείας μεγαλιότητος. Καὶ ἐκεῖ ἐκδυόμενος τὰ
τῆς ματαιότητος ὃπλα, ἐνεδύθη προθύμως τὴν τοῦ Θ<εο>ῦ πανοπλίαν, διὰ νὰ [fol. 7r]

752
ἀγωνίζεται ῥωμαλαίως ἐναντίον εἰς τὰς ἀρχὰς καὶ τὰς ἐξουσίας τοῦ σκότους τοῦ αἰῶνος
τοὺτου. Τὸ ὁποῖον τοῦτο παρευθὺς ὁποῦ ὁ πατὴρ τοῦ νεανίσκου τὸ ἒμαθε, νομίσας ὅτι
θέλει μείνει εἰς τοὺς κατόπιν τοῦ ἀτιμον καὶ ἀπαίσουν σημάδι, καὶ οἷον κηλις τις εἰς τὴν
λαμπρὰν τοῦ συγγένειαν, διὰ τὸ νέον τῆς στρατιᾶς τοῦτο εἶδος, ὁποῦ μὲ ἀνοικταῖς
ἀγκάλαις, ὁ ὑιὸς τοῦ ἐδὲχθη, [βδελυξάμενος?] καὶ θυμω θέλει ὑπερβολικὰ, ἔρχεται μετὰ
πολλῆν [ὀγλη?]ρότητος, ἐκεῖνο τὸ μοναστήριον, ὁποῦ ἀποφάσισεν ὁ ὑιὸς του νὰ ζήση.
Καὶ ἐκεῖ πᾶσαν καὶ θείαν καὶ ἀν<θρώπ>ινην ἐποῤῥίπτοντας ὃλως εὐλὰβειαν ἀπὸ λόγου
του, ἀπειλεῖ τῶ μοναστήριον καὶ εἰς τοῖς ἐν ἀυτῶ τὸν ἔσχατον χαλασμὸν καὶ ἀπώλειαν,
ἂν δὲν ἀπολύσωσει παρευθὶς τὸν υἱὸν του, τὸν ὁποῖον ἐσυναρίθμισαι μὲ τοὶς λοιποὺς τῶν
πατέρων. Ὁ οῦτος προϊστάμενος τοῦ μοναστηρίου εὐγένοντας ἔξω μὲ σχῆμα ἱεροπρεπές
τε καὶ εὐλαβητικὸν πρὸς αὐτόν, μὲ τέτοιυς λόγους ἐπεχύρησεν νὰ κατασβέση τὸν
ἀναμμένον καὶ ὰναβραίζοντα θιμὸν του: „Δὲν θέλεις (λέγει) ὑστερηθῃ τὸν ὑιόν σου, διὸτι
τῆς ὣρας θέλει γυρίση εἰς τὴν οἰκίαν σου μετὰ σοῦ, ἂν μίαν καὶ μόνην παράξενην
συνήθειαν ὁποῦ εἰς τὸ βασίλειόν σου ἐυρίσκεται ἢθελες συκώσῃ ἐκ μέσου καὶ καταπάσῃς,
εἰ δὲ μὲ εὔχε ἡσύχως. Καὶ ἄφες τὸν ὑιὸν σου, νὰ τελειώση τὴν ὑπὸσχεσιν ὁποῦ ἔκαμε πρὸς
Θ<εό>ν. Ἢρεσεν ἀβουλέυτῳ ἀνδρὶ σοφωτάτη βουλὴ παρίσταται ὁ υἱὸς σου ἔμπροσθέν
του [fol. 7v] καὶ γίνεται ἡ [σκυνήβασις?]. Μία λέγει (ε πάτερ μου) συνήθεια εἰς τὴν χώραν
σας δὲν μοῦ ἀρέσκει. Ὃτι ἐπίσης εἰς ἀυτὴν τόπον οἱ νέοι, ὅσον οἱ γέροντες ἀποθνήσκουσι.
Τούτην παρακαλῶ τὴν συνὴθειαν νὰ ἐξαλύψῃς ἀπὸ τὸ μέσον. Εἰ δὲ μὴ, ἐγὼ βὲβαια θὲλω
κατανδεύση νὰ ζήσω ἐκεῖ, ὁποῦ νέος μὲν ὀὺ[τος?!], δὲν ἤθελα φοβεῖας, τὸν θάνατον,
γινόμενος καὶ γέρων, τοὺ ἢθελα ἀπασα τυχαίνω μὲ προθυμίαν”.
Μὲ τοὺτους τοὺς λὸγους ὁ νὲος ἐπαρακίνησε τὸν π<ατέ>ρα, τὸν ὅμοιον πόθον καὶ
ἐκεῖ ὁποῦ ἄναβεν ὁ θυμός του κατὰ τοῦ μοναστηρίου, τοῦ ἐκατὰστησε, νὰ ἐξάπτεται εἰς
τό νὰ μεταλλὰζῃ καὶ αὐθίς τὴν προτεράν του κοσμικὴν στρατιάν. Καὶ δὴ ἐστείριξε νὰ
σιγκαταριθμηθῇ καὶ αὐτός, καὶ νὰ ὑπογραφῇ εἰς τὴν αὐτήν στρατιὰν, ὁποῦ καὶ ὁ υἰὸς τοῦ
[ἐπ...αριθμήθη], διὰ νὰ λάβη καὶ αὐτός μετὰ τοῦ ὑιοῦ του τὸν ἴδιον τῆς δικαιοσύνης
στέφανον. Ὥ χαριέστατον δῶρον καὶ πολίτιμῃ τήν χάριασμα εἰς κάθε νέον. Ἂν ἦτον
δυνατὸν, ὃτι ἡ ζωὴ μας νὰ ἐξαπλωθῆ ἀδιακόπως ἕως τὸ γηρατειὰ ἕως εἰς τὴν
απλοΰστατην ἡλικίαν. Ἂν ἦτον δυνατὸν νὰ καταπαλαιωθῄ καὶ ὃλως νὰ καταπαύσητοὺτη
ἡ ἄχαρις νέοις, συνήθεια, ὁποῦ [...] νὰ μὴν ἀποθνήσκουν ἐπίσης οἱ νέοι καὶ γέροντες. Οἱ
νέοι εἶναι δυνατὸν νὰ ἀποθάνουν, οἱ γέροντες χρεωστοῦν. Μάλιστα οἱ νέοι ὄχι τόπον

753
εἶναι δυνατὸν νὰ ἀποθνήσκουν, ὅσον εἶναι συνήθεια ἲσως [fol. 8r] δὲν θέλει φανῇ
ἀνάρμοσον εἰς μερικούς ἐκεῖνο τὸ δῶρον, ὁποῦ τινὲς διηγούνται, πῶς νὰ ἐχάρισεν εἰς
τοὺς ὑιούς του ὁ δεύτερος τοῦ ἀνανεωθέντος κόσμου πατὴρ Νῶε. Οὗτος ὁ Νῶε μετὰ τὸ
παρὰδοξον ἐκεῖνο τῆς κατα σπουδῆ [αθείσης εἰς κοσμικόν ναυάγιον?!], καὶ τοὺ
πάγκοινον μέγαν κατακλυσμόν, θὲλοντας νὰ ξεπροβαδήσῃ τοὺς ὑιοὺς καὶ τὰς θυγατέρας
του, ἂλλον ἀλλοῦ, εἰς διαφόρους τῆς γῆς ἐπαρχίας, διὰ νὰ μὴ παριπλανῶντας, ἀκράτητος
εἰς πᾶσαν ἀκολασίαν καταφιλόμενος, ἀλλὰ νὰ παρικρατῶνται μέσα εἰς τόν γὺρον τῆς
σωφροσύνης καὶ εὐταξίας, ἐχάρισε καθενός ἕνα δῶρον, ὄχι πρὸς κηλίδος σωματικὸν
ἀποβλέπον, πρὸς δὲ ψυχικὴν σωτηρίαν ὠφέλιμον καὶ τή τὸ δῶρον; Διεμοίρασεν εἰς δὴ
καθένα ἀπὸ τὰ λείψανα καὶ τὰ κώκαλα τοῦ προπάτορὰ μας Ἀδὰμ μέρος. Τῷ μεν, δοὺς
τὴν κάραν, τῶ δὲ τὴν χείρα, καὶ [τιτεμὲν?!] τὴν πλευρὰν, ἐκείνῳ τὸ στῆθος, καὶ ἂλλῳ τὸν
χόρον διὰ νὰ ἀτενίζουσι πάντοτε, πρὸς αὐτὰ. Καὶ οὕτως εἰς τὸ εὐρυχωρότατον τῆς
οἰκουμένης βασίλειον, εἰς τὸ ὁποῖον, [ειὡσαν?!] εἰς μίαν πατρικὴν κληρονομίαν,
ἐσέβαινα νὰ ἐνθυμούνται πῶς εἷναι θνητὸς, καὶ νὰ μὴ σηκώνεται ὁ ἓνας καταπάνω τοῦ
ἀλλουνοῦ. Καὶ τί; Ἂν ἀπὸ τό κοιμητήριον μαζεύοντας ἐγὼ νεκρά [fol. 8v] καὶ ἀναίσθητα
κώκαλα, τὰ ἢθελα εἰς τὰς χείρας σου παραθέσῃ; Πλὴν, Ἄραγε, θὲλεις εἰπῇ, τὰ κώκαλα τὰ
ἀποῤῥίπτουσι των σκυλλίων. Κάθε τίποτε ὁποῦ πρὸς θάνατον ἀποβλέπει, ἐκεῖνο εἰς τοὺς
ζῶντας πατὰ πατὰ πασι δὲν ἀρέσκει. Ἡ τοῦ θανάτου μελὲτη πληγώνει τὸν νοῦν. Ἡ
ἐνθιμὴσις σκανδαλίζει τὰ ὦτα. Ἡ θεωρία βλὰπτει τὰ ὂμματα. Ἂν ὅμως ἤθελα νὰ σου
χαρίσω τίποτα χρήσιμον πρᾶγμα, ὁποῦ νὰ ἁρμόζῃ εἰς τὴν στάσιν καὶ τὸ ἐπάγγελμα σου
εὐσεβέστατε ἀναγνώστα, δὲν ἢθελα δυνηθῇ νὰ σοῦ προσφέρω ἁρμοδιὼτερον ἂλλο καὶ
εὐλογὼτερον ἀπὸ τὴν εἰκόνα τοῦ ἀσχημοτάτου θανάτου, ἀλλ΄ οῦτε ψυχωφελέστατον
ἂλλο, εἰς τό νὰ ἀποφύγης τὸν αεἰποτε τινον θάνατον, καὶ νὰ ἐπιτύχῃς τῆς ἀϊδίου ζωῆς.
Ἐπειδή καὶ ἀπὸ ἐκείνους, περὶ τῶν ὁποίων γράφει ὁ σοφὸς Σειρὰχ: „Πὰντα
ἀποθνήσκομεν, ἓνας εἷσια καὶ σὺ, ὁποῦ ἀποθνήσκεις”. Διὰ νὰ μὴ φοβᾶσαι τὸν θάνατον
τόσον, λοιπόν ὅσον νὰ τὸν ἀπαντεχένῃς, λέγει καὶ σὺ μὲ τὸν Παῦλον, ἀλλὰ καὶ ποιεί
ὅπερ ὁ Παῦλος: „Καθ΄ ἡμέραν ἀποθνήσκω. Σύ ὁποῦ χρεωστεῖς ἅπαξ νὰ ἀποθάνης εἰς τὸν
κόσμον, ἀπόθνησκε πάντα. Πᾶσα μία ἡμέρα τῆς ζωῆς σου, ἂς εἷναι κατὰ εἰς τὸν ἑαυτόν
σου κανενὸς ἁμαρτήματος θάνατος.

754
 Fragmente din ediţiile româneşti ale lucrării „Ușa pocăinței.”

1. Ms.rom. Sec. XVIII (sfârşit); 85 fol.; numerotaţie veche cu cifre chirilice: 1 – 265
(f. 20 – 264): 21 x 15 cm.
Dr. Ioan Comnen, Metamorfoza omului vechi şi naşterea celui nou, adecă carte de
pocăinţă despre cele patru sfîrşituri ale omului807.

[fol.20r] Folosul ce să pricinuiește din pomenirea morții, cartea întîio. Cap. 1.

Nașterea omului celui nou ce i s-ar pricinui. Din cea cu luare aminte cugetarea morții.
Precum omul cel vechio să naște din pîntece, așa și cel nou să naște din mormînt. A
omului celui nou tot unul îi iaste și tatăl și maica, adică pomenirea morții. Ascultă ce
vorbește din gunoio Iov, vrednicul de laudă dascăl al bunelor năravuri. „Putrejunea am
chemat-o tată să-mi fie, iară maică și soră viermii”. Privește bine aicea pre tatăl omului
celui nou, și pre maica lui, că sînt putreju-[fol.20v]june, dar care putrejune? Cea din
mormînt. Omul cel nou să naște din mormînt, din putrejune, din putoare, din puroi, din
viermi, și din puturoasă tină a mormîntului. Și nu iaste trebuință, ca omul cel nou să se
zămislească înlăuntrul în mitrăși, sau cu îndelungarea vremii, sau cu durerii ioți să se
nască omul cel nou și lesne? Zămislșete în pîntece, și fără zăbavă să naște. Și aceasta să
face într-o clipeală de ochio, și cu o grabnică amelințeală a minții. Și de cîte ori te vei
căuta în oglindă, nu să închipuiește de atîtea ori îndată noao închipuire întrînsa? Încît tot
una face, sau a privi în oglindă, sau să tipărești icoană întrînsa! Dar și sfîrșit și pentru ce
s-au gătit oglinzile? Înțeleptul Sinica socotește că s-au gătit ca să se privească pe sine
omul, și toată starea sa. Socrat au uneltit oglinzile, pe-[fol.21r]ntru deprinderea și
învățătura bunelor năravuri, pentru care învăța pre ucenicii săi să se caute adecă în
oglindă, și cîți își vor plăcea loruși pentru trupeasca frumsețe, să se ia aminte bine să nu
cumva să necinstească frumsețea trupului cu grozăvia necuvioaselor lor fapte. Cîți însă să
vor vedea că au față grozavă și slută, să se silească prin nevoință cum să-și împodobească
grozăvia obrazului lor, cu strălucirea a bunelor fapte, și cu a lor împodobire, să acopere a
trupului lor sluție. Sînt drept aceia de trebuință oglindele de vreme ce ne slujesc nu pentru
tăiatul părului, cît pentru învățătura a bunelor obiceaiori. Deci dupre cum trebuie să

807
Ștrempel, Gabriel, Catalogul Manuscriselor Românești vol. I, op.cit., p. 319.

755
socotim drept mult preț asemenea și drept multă laudă oglinda aceea într-a căreia privire
îndată să zămisleaște și să naște omul cel nou. [fol.21v] Uneltește dară și tu această
oglindă, căci privirea într-însa de vei voi îndată naște pre omul cel nou. Povestește un
scriitorio oare carele din cei mai noi, pentru un dascăl vestit, al sf<i>ntei Ev<an>ghelii,
căruia o cocoană oarecare luminată mai mult la față, decît la fapte, și vestită pentru
neamul și podoaba sa. I-au poruncit cu îndrăzneală rugîndu-l mult, ca cînd cu ajutoriol lui
D<um>nezeu să va întoarce la locurile acelea iarăși, să-i aducă de la Țarigrad o luminată
oglindă. Acestea ținîndu-i cocoana, cu bucurie s-au făgăduit dascălul că-i va împlini
cererea ei. Și după cum au fost grabnic la făgăduință, asemenea și adevărat împlinitorio,
făgăduinții sale. Deci după treiluni întorcîndu-să dascălul la casa ei, au adus cu sine
oglindă, nu de sticlă ci de os, nu cumpărată din tîrg [...].

2. CRV. I 815. Uşa pocăinţii.

Cartea I.
Cap<itolul> I.
Nașterea omului celui nou, carea i s-ar putea pricinui lui din cea cu luare aminte cugatere
a morții.

În ce chip omul cel vechio să naște din pîntece, într-același chip și cel nou să naște
din mormînt. A omului celui nou tot unul și același îi iaste și tată, și maică, adecă,
aducerea aminte de moarte. Ascultă de vorbește din gunoio Iov, dascălul al bunelor
năravuri cel vreadnic de laudă: „Putrejunea am chiemat-o tată al mieu să-mi fie, iară
maică a mea, și soră, viermele”. Privește bine aicea pre tatăl omului celui nou, și pre
maica lui, că sînt putrejunea, dar care putrejune? Cea din mormînt. Omul cel nou să naște
din putrejune, din putoare, din puroi, din viermi, și din puturoasă putrejune a trupului. Și
nu iaste trebuință ca omul cest nou să se zămislească înlăuntru în pîntece, și în matcă-și,
sau și cu multă îndelungare a vremii, sau și cu dureri prea usturătoare și ioți ale pîntecelui
să se nască. Omul cel nou, și lesne să prinde în pîntece, și fără zăbavă să naște. Iară
aceasta să face, și întru o singură clipeală de ochi, și cu o grabnică amelințare a minții. De
cîte ori îți vei căuta fața ta în oglindă, au nu să naște îndată de atîtea ori noao închipuire

756
într-însa? Pînă ce ar fi deosebirea, au nu pre atîta privești în oglindă, pre cît și să
închipuiești icoana în oglindă? Dar știi și pentru care sfîrșit s-au aflat oglindele?
Înțeleptul Seneca, socoteaște cum că s-au aflat, pentru ca să se privească pre sineși omul,
adică toată starea sa să și-o vază. Socrat au uneltit oglindele, pentru deprinderea, și
învățătura bunelor obiceaiori. Pentru aceasta învăța pre ucenicii săi, să se privească pre
sineși adesea ori în oglindă. Și cîți își vor plăcea loruși pentru trupeasca lor buna
frumuseațe, să se ia aminte cu deadinsul, nu cumva să necinstească frumusețea trupului,
cu grozăvia faptelor celor de rușine. Iară cîți iarăși să vor vedea cum că au față grozavă și
urîtă, să se silească prin nevoință și osteneală, cum să-și împodobească neînchipuirea și
grozăvia feații lor, cu strălucirea faptelor lor celor bune, și cu podoabele faptelor bune să-
și acoapere meteahnele și urîcionile trupului lor. Sînt dară de trebuință oglindele, dacă ne
vor sluji noao, nu atîta la tunderea perilor, precît la învățătura bunelor obiceiori. Ci, după
cum să cade să socotim drept mult preț, așa și cu covîrșire vreadnică de multă laudă,
oglinda aceea să o socotim, întru ai căreia privire, îndată să zămisleaște, și să naște un om
nou. [...] Dar și tu această oglindă, fiindcă și privirea cea într-însa, cînd vei voi, îndată
naște nou om. Povesteaște un scriitorio oarecarele din cei mai noi, pentru un dascăl numit
și vestit al Sfintei Evanghelii, căruia, o cocoană oarecare slăvită și luminată mai mult la
chip, decît la petrecerea ei cea cu fapte bune. Și după cum era slăvită pentru neamul, așa
era slăvită și pentru împodobirea cea cu multă iscodire și silință, cu îndrăzneală i-au
poruncit rugîndu-l foarte mult, ca cînd cu ajutoriol lui D<u>mnezeu să va întoarce iarăși
la părțile acelea, să-i aducă împreună cu dînsul de la cetate o minunată oglindă. Și
muiarea, acestea i-au poruncit. Iară dascălul, cu bucurie i s-au făgăduit, că-i va împlini
cererea ei și după cum s-au arătat grabnic la făgăduință, așa au fost adevărat și întru a-și
plini făgăduința sa. Deci după oarecare luni, întorcîndu-se iarăși dascălul la casa acei
cocoane, au adus împreună cu sine o oglindă, nu de sticlă, ci de os, nu cumpărată pe bani
din tîrg de la neguțători, ci luată din grobniță de la îngropătorii de morți. Și întrând în
casă, au poruncit cocoanii să se cheme împreună toți oamenii casei, zicând, cum că au
adus o oglindă prea minunată la vedeare. S-au bucurat cocoana pentru darul, și au
poruncit îndată să se adune slugile, și slujnicele și în scurt toți cei de casă, lăudîndu-se
cum că are să le arate o oglindă minunată. Deci atuncea, după ce s-au adunat toți,
preacucernicul acela dascăl au rîdicat mahrama de deasupra, cu carea avea acoperită

757
oglinda aceea, și au arătat tuturor înainte o înfricoșată căpățînă uscată de un om îngropat.
Și atuncea începînd a zice cu cuvinte foarte umilitoare și iscusite, și în scurt să zic,
înspăimîntătoare, unde sta deasupra privirii aceea, au săgetat și au rănit întru adînc
sufletele privitorilor. Și au zis: „Tu, o, cocoană oglindă ai poftit? Iată-ți oglindă prea
iscusită. Nu pentru ca să împodobești cu împletiturile tale capul tău, ci ca să te prefaci în
obiceaiori plăcute lui D<u>mnezeu. Acest cap, ce să veade acum uscat, au fost întru o
vreame, aceasta care și tu ești acum. Acolea unde să arată acum doao găuri fără de ochi și
lumină, au fost întru o vreame niște ochi albaștri cu o prea dulce lumină. Această căpățînă
goală de păr, au fost odată împodobită cu niște șuvițe de păr galben și creț. Împrejurul
acestor doi ochi scoși, au fost doi umeri ai obrazului rumeni și albi, și acoperea dinții
aceștia cu niște buze roșii ca trandafirul, și dintru aceștia cînta o limbă cu dulce glas. Și în
scurt aceasta, care ești tu acum, au fost acest cap oarecînd. Te vei face și tu cu adevărat
într-o oare vreme într-această stare, în ce felio iaste aceasta acum”. De aceste cuvinte toți
împreună s-au spăimîntat foarte, și fără de glas au rămas. Privirea aceștii oglinde, au fost
mîntuire a privitorilor. Iară mai ales stăpîna aceea a tuturor slugilor acelora, carea avea
mai multă sîrguință și poftă decît alții pentru oglindă, defăimînd ceale ce sînt de față
vremealnice, au început bine a cugeta și a înțeleage pentru bunătățile ceale ce vor să fie.
[...]

3. Fragment din ediţia în limba latină808

AD LECTOREM PRO HOMINE VETERI CONSILIUM, PRO NOVO MONTUM

Omnes morimur, Ecclesi. 26

Vt ardore novo fias ex veteri, Homo Novus, sint tibi alte animo infixa, gemina
Ecclesiastici verba. Omnes morimur; quid dici posset ad brevitatem succintus? Quid ad
veritatem nervosius? Omnes morimur. Est oraculum, non è tripode effusum, sed è caelo
prolatum: non depromptum è Sybillae foliis, sed excerptum è Spiritus Sancti paginis:

808
Ediţia latină după care Ioan Comnen menţionează că a făcut traducerea: HOMINIS PER EXPENSA
QVATVOR NOVISSIMA METAMORPHOSIS, ET NOVT GENESIS AVCTORE, R.P. GUILIELMO
STANIHURSTO Societatis IESU, ANTVERPIAE, Typis CORNELII WOONS fub figno, Stellaeaureae.
1661, Cum Gratia & Privilegio.

758
Omnes morimur. Sunt duo verba, sed quorum veritatem confirmant infinita exempla,
sexcenta funera, quotidiana experientia, SS. Patrum testimonia, historiarum fides,
oratorum lumina, Parnassi oracula, philosophorum placita, lex divina, et humana:
denique omnia hoc clamant, inculcant, hortantur: Omnes morimur. Si dubitas,
reminiscere, ubi sint aui tui? Ubi abavi, atavi, pro avi, maiores? Ad experientiam te
revoca, respice caemiteria, tumulos visita, quotidiana attende funera: Omnes morimur.
Qui omnes? Viri? Etiam faeminae; Senes? Etiam invenes; Pauperes? Etiam divites:
Ignobiles? Etiam nobiles; Philosophi? Etiam iurisperiti: Omnes morimur. Forsan horres
illa tam inauspicata verba. Quae mortem praenuntiant et si, votistuit Deum obsecundare
velle censeres, optarestibi indulgeri illud singulare privilegium, quod olim ab Alexandro
Magno, magno ambitu flagitabant philosophi quidam. Cùm Alexander latè per orbem
terrarum arma victicia circumferret, ac remotisimas orbis regiones non magis suis
cursibus peragraret, quàm triumphis, atque victoriis illustraret quosdam philosophos,
quorum verba, tanquàm Apollinis oracula omnes suspiciebant. Hos, ut ex responsis,
reconditae cuiusdam sapientiae viros esse, experientiâ ipsâ comperisset; petite, (ait
Alexander) à me quodcunque munus, et accipietis: cui philosophi; volumus, à te
immortalitatem obtinere. Risit ad haec verba Alexander, et irrisit philosophus: sapientes
vos, alt, esse censebam; nunc verò iudico vos esse ignorantes: mihi id, quod flagitatis,
praestare nequeo; quomodo vobis tribuam? Mortalis ergò (aiunt) es tu? Sum vt quid ergò
tanquam immortalis mundum universum turbas, eiusque dominatum tanto ambitu
quaeris? Hoc in mente Alexandri infixo aculeo abiêre philosophi, ad se rediit Alexander.
Hoc si exposcis privilegium, petis aliquid, quod à nullo potest donari; atque ideò à nullo
prudente debet postulari. Nulli enim mortali in vitâ mortali conceditur immortalitas;
quia, ut antea dixi: Omnes morimur. Undè benè Tertullianus: Mutuum debitum est inter
se nativitati cum mortalitate: forma moriendi, causa nascendi est. Cui accinit D.
Cyprianis: Nascimur, morimur, ideoque nascimur morituri quia prius morimur nascituri.
Et quid mirum? Commorandi nobis natura hospitium, non habitandi dedit, ait Romanae
eloquentiae non tantùmlumen, sed, inexhaustum flumen Tullius. Denique hanc gratiam
frustrà ab ullo peti, ex Senecae verbis intellige: Nemo tàm imperitus est, ut nesciat fibi
quandoque moriendum, tamen cum propè accesserit, tergiversatur, fremit, plorat. Quid
fles mifer? Quid ploras? Omnes hâc necessitate dacuntur. Eo, ibis, quo omnia eunt? Ad

759
hanc legem natus es. Hoc Patri tuo accidit, hoc matri; hoc omnibus ante te, hoc omnibus
post te. Quantus te populus moriturorum fequetur? Quantus comitabitur? Fortior opinor
effes, fi multa millia hominum tibi commorerentur, atqui multa millia hominum, &
animalium hoc ipso momento, quo tu mori dubitas, animam variis generibus amittunt. Tu
autem non putabas, ad quod semper ibas? Credote ex his verbis intelligere non posse à
mortali, concedi immortalitatem. Fortasse iuvenes praerogativam quam iuvenis quidam à
parente sibi impertiri postulabat, flagitabunt. Rem obiter perstringo. Vir quidam, ut
stemmate inclytus, ita et opibus splendidus de miugorri nomine, silium habebat, quem ad
disciplinae militaris tyrocinium, marti devotum, armis probè instructum destinavit. Sed
alia esse hominum consilia, quàm Dei decreta, eventus docuit patrem, et eventu didicit
filius. Nam sum Divino magis instinctu, quam fortuito casu filius claram vallem, D.
Bernardi famâ celebrem, pertransiret, illic contemplatus alteriur militiae tyrones, sub dei
aquilius stipendia facientes, et praelia Domini praeliantes; ac deinde animo secum
reputans, et qui sacrae, et qui profanae militiae auctoranti sunt, morti esse obnoxios; hoc
tamen discrimine, quod qui Deo militant, eos amplius longè maneret dominativum,
corona quippè gloriae immarcesibili exornari: pertaesus profanae militiae, iubit mundum
res suas habere, et ad Christi caftra, sub eius vexillis meriturus, transfugit, induit se
armaturam Dei, ut adversus rectores tenebrarum harum, bonum certamen certaret Dei,
ut adversus rectores tenebrarum harum, bonum certamen certaret

6. Ms.gr.B.A.R. 295(222)
Nomocanonul – autograf – al lui Neofit Kavsokalivitul.

[fol.2r] Eἰς τῶν ἱερῶν κανόν<ων> ἤνθησε μὲν ἐπ΄ἀυτοῦ τοῦ ἀπoστολικοῦ κηρήγματος,
ἐπλατύνθη δ΄ἔπειτα κατὰ διαφόρους τοπικάστε καὶ οἰκουμενικὰς ξυνελευσεις
θεοφόρ<ων> ἀνδρῶν, καὶ ἠδίᾳ δὲ κατὰ τηναί τῶν ὡς ἂν εἴποι Παῦλος, ἐν κόσμῳ λογον
ζωῆς ἐσχηκότων φωστήρων. Πρόθεσις δὲ αὐτῶν ἀπευθύνειν τε καὶ ὁρίζειν, καὶ ὅλως
κανονίζειν τὸ χριστιανισμὸν πρακτικόν τε ἅμα καὶ θεωρητικὸν, τοῦ μὲν δόγματος τὸ
ἀληθὲς, τῆς δὲ πράξεως τὸ ἀγαθὸν διακριβοῦντας, καὶ ἁπλῶς τὸ αὐτὸ λέγειν τε καὶ
φρονεῖν ξύμπαντας, περιελθόντας τὰ δε ἄλλα καὶ τὰς πάλαι ἐκασταχοῦ περὶ τὰ
ἐκκλησιαστικὰ ιστορουμένας διαφωνίας. Ταὺτῃ τοι καὶ θεσπίζουσιν οἱ πολιτικοὶ νόμοι

760
νόμους τάξιν μᾶλλον δὲ κατὰ τὰς θείας γραφὰς αὐτοὺς δέχεσθαι (εἴγε καὶ η ζ΄ γραφικὰ
τοῦ Θεοῦ μαρτύρια κατονομάζει τὰς ὑποτυπώσεις τῶν κανονικῶν διατάξεων. Θείας δὲ
πάλιν αὐτὰς γραφὴν ἡ ἐν Καρθαγένῃ. Kαὶ ὁ Μέγας δὲ Bασίλειος ἐν τοις ἀσκητικοις
αὑτοῦ λόγους πᾶν φησι, τὸ δυνάμενον πρὸς τὴv τῆς ψυχῆς σ<ωτη>ρίαν συνεργῆσαι, ὡς
Θ<εο>ῦ θέλημα καὶ ἐντολὴν, οὑτω μετὰ φόβου παραφιλακτέoν.) Τοὺς δὲ τοῖς κανόνας
ταυτὸν εἰπεῖν τῇ θείᾳ γραφῇ ἐναντιουμένους πραγματικοὺς τύπους, τοῦτἔστι Βασιλείoυ
κατὰ τὴν ἐν Χαλκηδόνι γράμματα, ἀκυροῦθαι. Τούτων δὴ τῶν ἱερῶν κανό<νω>ν
ἐπιτομήν τινα τήν δε, πνε<ευματ>ικών π<ατέ>ρων ἐμοὶ σεβασμιώτατε, ἀν φιλαφῆτε καὶ
μακρῷ τῆς περιφερομένης Ἁρμενουπόλεος τε καὶ Ἀριστηνοῦ Ἀκριβεστέρου
συνερασνισάμενοι, κατὰ τὴν σὴν ἀξίωσιν συνεταξάμην, τἢν μὲν τῶν ταυτοδυνάμων
κανόνων ταυτολογίας τὸν ἐνόντα τρόπων ἐκκλίναντες, τῆν δὲ τῶν ἑτεροειδῶν προσώπῶν
ταυτ΄ἀπάθειαν ἐν γένει περιλαβόντες, ὡς εἴναι τῆς προκειμένης ἐπιτομῆς τὴν διάθεσιν
φυσικῶς πως ἀπὸ τῶν καθόλου τε καὶ απ<οστόλ>ῶν ἐπὶ τὰ σύνθετα προϊοῦσαι καὶ τὰ
καθ΄ἕπαστα, τοῦ καθόλου ἔστιν οὔ ἐπι το πολὺ οὐχ ἁπλῶς εἰλημμένου. Παρετέθη δὲ
ἑπέστῃ ἐπιτομῇ καὶ ὁ ἀριθμὸς τῶν ἐμπεριειλημμένων αὐτῇ συνοδικῶν, ἢ ἰδικῶν
κανό<ν>ῶν, ὥστε τῶν ἀναγινωσκόντων τῆν ἐπιτομὴν τοὺς ἰδόντας, παρακείμενον αὐτῇ
τὸν ὡρισμένον ἀριθμὸν, ἀναλαμβάνειν τὰ τοῦ πρωτοτύπου ὕφους, καὶ ἀναζητήσαν
[fol.2v] τας, εὑρίσκειν τὸν κανόνα, πρὸ ὃν ἡ ἐπιτομὴ πεποιήθι προδιερευνήσαντας μέντοι
τῶν τύποις ἐκ δεδομένων κανό<ν>ῶν τοὺς ἐπιγεγραμμένους ἀριθμοὺς, μήπου τινὲς
αὐτῶν παρηλλαγμένοι τὴν τάξιν τυγχάνοντες, παρέχωσι πράγματα. Ὡς ἔστιν ἰδεῖν τῶν
τῆς ἐν Καρθαγένῃ τοὺς πλείστους, ἔστι δ΄οὓς καὶ τῶν ἀποστολικῶν διατάξεων μετα
κεκινημένους. Τῶν δὲ συνεπτιγμένων ἐπιτομῶν τὰς ἀναπτύξεις ἔστι μὲν οὗτο κατὰ τοὺς
διερμηνευτὰς, ἔστι δὲ οὗτο κατὰ τὸ ἡμῖν παριστάμενον ἐποιησάμεθα, τῶν ἐντυγχάνοντῶν
τοῖς φρενῶν ἐπιβόλοις τὴν τούτων ἐπιτρέψαντες διάγνωσιν. Εἴγε τὰ τοῦ Βαλσαμὼν οὐδὲ
τοῖς πάλαι ἐς τὸ πᾶν ἀκρίβειαν ἐχόμενα κατεφάνη. Ἀλλ΄ἑπεξανεὶ ἐκκλήθης μάλιστα καὶ
παροράσεως προϊόντα, καὶ που καὶ ἐφ΄ ἑαυτῶν μεριζόμενα, καὶ ὅλως τῇ ἐκείνου περὶ τε
τὰ νομικὰ καὶ τα κανονικὰ νομοθετήματα ἀκριβείᾳ μὴ συντρέχοντα. Τῶν μὲν τοίγε
πολιτικῶν νόμων τοὺς τῇ ἐκκλησία ἀντινομοθετούντας, ὡς τῶν ἱερῶν κανό<ν>ῶν
ἀνατρεπτικοὺς ὀβελίσας δεῖν ἔγνωμεν, μηδένα λόγον ἐν τῷ μέρει τούτῳ ποιησάμενοι ἢ
τῶν θεμελίων αὐτοὺς, ἢ τῶν ὡς ἂν εἴποι Παῦλος, κατὰ πρόσκλιον ἐπικυρωσάντων, τῆς
μὲν στης, ἐν τῷ β΄, καὶ τῆς ζ΄, ἐν τῷ α΄, τοῖς ἱερὸν κανόνα ἀνατρέπειν ἐπιχειροῦσιν

761
ἀναθέματι ἐπιτιμώσης. Τοῦ δὲ κατὰ ἐντρεπτικῶς πρὸ τοὺς τοιούτους λέγοντος: „Kαλῶς
ποιεῖτε, ἀθετοῦντες τὴν ἐντολὴν τοῦ Θ<εο>ὺ διὰ τὴν παράδοσιν ὑμῶν.” Καὶ ὁ θεῖος δὲ
Χρυσόστ<μο>ς, μήκοι τοὺς ἔξω νόμους λέγε: „Ἐπεὶ καὶ ὁ τελώνης νόμον πληροῖ τὸν
ἔξωθεν, ἀλλ΄ ὁμως κολάζεται. Οὐδὲ γὰρ ἄπαντας συμφερόντως πολλά δὴ ἄν<θρωπ>οι τὸ
χρήσιμον οὕτως εὑρεῖν, ὡς ὁ Θ<εὸ>ς. Ὃς καὶ κατὰ τοὺς ἰδίους φησὶν ὁ αὐτὸς Π<ατ>ὴρ,
νόμους μέλλει δικάσειν ἐπὶ τῆς κρίσεως, οὐ μὴν κατὰ τοὺς βασιλικοὺς ἄλλων τε καὶ περὶ
ἀνδρογύν<ῶν>. Οἱ γὰρ θείοι νόμοι φησὶν, ἡλίου φαιδρότεροι μένουσι, τὸ σῦμφέρον τῶν
νομοθετουμένων ἐπιζητοῦντες, καὶ πρὸ ἀρετὴν αὐτοὺς ἐπανάγοντες, καὶ πρὸς τὴν τῶν
πραγμάτων ἀλήθειαν. Οἱ δὲ ἀν<θρώ>πινοι πολὺ μὲν ἔχουσι τὸ ἐπίκηρον, πολὺ δὲ τὸ
ἀσαφὲς, πολὺ δὲ τὸ ἀν<θρώπ>ινων. Καὶ γὰρ ἀπὸ ἀν<θρώπ>ινων παθῶν πολλοὶ πολλάκης
ἐτέθησαν. Καὶ γὰρ τὸν ἐχθρὸν ἀνικνόμενος, ἢ δὶλώ χαρίζεσθαι βουλόμενος, οὕτω τὰ
γράμματα συνέθηκεν. [...

762
 Capitolul 7
FILIGRANELE MANUSCRISELOR GRECEŞTI DIN SECOLELE XVI-XVIII

Analiza manuscriselor grecești din colecța BAR nu ar fi completă fără o privire

aruncată asupra suportului lor material, hârtia, cu tot ce ține de aceasta, în speță
filigranele.
Dincolo de informație ca atare (pe ce fel de hârtie sunt scrise aceste manuscrise,
cât de variate sunt filigranele etc.) există și un aspect important, acela al folosirii
detaliilor codicologice pentru datarea și localizarea acelor manuscrise cărora le lipsesc
aceste mențiuni.
Am pornit în demersul nostru de la observarea ca atare a manuscriselor din care
am selectat mostre pentru fiecare secol din cele avute în vedere (respective al XVI-lea-al
XIX-lea). După ce am selectat o serie de filigrane, am purces la identificarea acestora.
De mare folos ne-au fost studiile ce privesc filigranele ce-i drept, cu precădere ale
tipăriturilor din spațiul nostru unde filologii au fost primii care au cercetat filigranele.
B.P. Hasdeu809, I.G. Sbiera810, Gr.G. Tocilescu811, St. Nicolaescu812, N. Iorga813 şi Al.
Rosetti814 au fost pionierii cercetărilor de filigranologie de la noi, însă lipsa
instrumentelor şi a metodelor de lucru au condus la vaga utilitate a rezultatelor.
Între studiile de filigranologie din ţara noastră, pentru intervalul de timp ce
cuprinde secolele XIV şi XVII, este de remarcat o lucrare ce aparține lui G. Blücher.
Acesta s-a arătat interesat de filigranele tipăriturilor chirilice din secolul al XVI-lea,
marea lor majoritate fiind imprimate pe hârtie autohtonă. La rândul său, în lucrarea
despre filigranele braşovene, S. Jakό aduce în atenţia cercetătorilor aproximativ 77 de

809
B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, București, vol. I, 1878, p. 25, 44, 49, 55, 65, 66, 71, 79, 84, 97, 107,
112, 115, 134, 139, 140, 149, 179, 229, vol. II, 1879, p. XLII.
810
I.G. Sbiera, Codicele Voronețean, cu un vocabulariu și studiu asupra lui, de ..., Cernăuți, 1885, tabela
II.
811
Gr. G. Tocilescu, Documente inedite privitoare la istoria românilor, în „Revista pentru istorie,
arheologie și filologie”, I, 1883, p. 187, 383, 385, III, 1884, p. 217.
812
Șt. Nicolaescu, Documente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești și Moldovei cu Ardealul
în secolul XV și XVI, București, 1905, p. 333.
813
N. Iorga, Documente românești din arhivele Bistriței, vol. I, București, 1899, p. 1, vol. II, București,
1900, p. I, XX, XXI; v. N. Iorga, Cîteva documente de cea mai veche limbă românească, în „Analele
Academiei Române”, Memoriile Secțiunii Literare, București, 1906, p. 100.
814
Al. Rosetti, Lettres roumaines de la fin du XVIe et du début du XVIIe siѐcle tirées des archives de
Bistritza (Transylvanie), București, 1926.

763
variante ale hârtiei de provenienţă autohtonă. Morile identificate în lucrările acestora se
aflau la Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Lancrăm (Alba).
Studiul filigranelor a fost abordat şi de L. Demény, Livia Bacîru, Olimpia Guţu,
P. Binder, A. Huttmann şi G. Nussbächer, în ale căror lucrări au fost aduse în discuţie
probleme legate de mai multe colecţii de carte veche, cu scopul de a data textele studiate
şi implicit hârtia întrebuinţată la tipărirea lor.
G. Blücher, în lucrarea „Din istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din Braşov în a
doua jumătate a secolului al XVI-lea” clasifică filigranele hârtiei braşovene în opt tipuri
principale: Tipul I – vulpe surmontată de coroană cu rădăcină; Tipul II – vulpe, şi
respectiv, coroană cu rădăcină dispuse simetric pe cele două jumătăţi ale colii; Tipul III
– coroană cu rădăcină; Tipul IV – coroană cu rădăcină din care, în partea superioară,
se înalţă un lup; Tipul V – coroană pe scut oval în care sunt reprezentate stilizat
rădăcinile; Tipul VI – VIII, sunt asemănătoare din punct de vedere al compoziţiei cu
tipul V. Diferite discuţii au fost purtate cu privire la tipul IV, care nu pare a fi o vulpe, ci
un lup. Lupul apare reprezentat şi în stema familiei Zápolya. Stema oraşului Braşov este
reprezentată extrem de clar în tipurile I – IV.
Producția de hârtie de la Brașov, folosită și în manuscrisele de care ne ocupăm, a
venit până târziu. Avem de pildă hârtie de Brașov exact datată ( 1821) și localizată chiar
în filigran. (Vezi Ms. Gr. BAR nr.720).815
La câteva decenii distanţă de înfiinţarea morii de hârtie de la Braşov, Gáspár
Heltai înfiinţează o moară de hârtie la Cluj-Napoca în 1564, el fiind şi proprietarul
tipografiei de acolo.
În 1572 Ştefan Báthory oferă privilegiul consiliului local din Sibiu pentru
înființarea unei mori de hârtie816. Cu două decenii înainte, a mai fost o încercare de
înfiinţare a unei astfel de mori, mai exact în anul 1555, la inițiativa unui Jörg
„Papiermacher”. Proiectul nu a fost dus la bun sfârşit. În schimb, moara lui Báthory a fost
ridicată la marginea satului Tălmaciu 817. Stema oraşului Sibiu şi săbiile încrucişate sunt

815
Lia Brad Chisacof, Limba greacă – depozitar cultural și element vehicular în spațiul românesc, in
Andrei Timotin (ed.) Dinamici socale și transferuri culturale în sud-estul European , Editura Academiei
Române, 2019, p. 290.
816
S. Jakó, Începuturile fabricării hârtiei în țara noastră (II) Moara de hârtie din Sibiu și problema
fabricării hârtiei în Moldova în secolul al XVI-lea, în „Revista bibliotecilor”, XXIII, 1970, nr. 6, p. 369.
817
S. Goldenberg, Moara de hârtie din Sibiu în secolul al XVI-lea, în „Studii”, XIII, 1960, nr. 1, p. 114.

764
cele două tipuri de filigrane care au circulat cu preponderenţă între anii 1574 – 1586 şi
1588 – 1600. O moară de hârtie a funcționat în sec. al XVIII-lea la Cârțișoara.
În celelalte două Ţări Române a circulat hârtie cu multe tipuri de filigrane de
varii proveniențe. În Sec. al XVI-lea, pe lângă hârtia autohtonă, a circulat foarte mult
hârtia italiană cu filigrane precum ancora, mâna, trei munţi precum şi hârtia de
provenienţă germană în care au fost identificate filigrane reprezentând tiara papală,
capul de bou sau mistreţul.
În privința producției de hârtie locale se știe 818 că morile de hârtie apar pe Valea
Oltului încă de la jumătatea secolului XVII. Între 1765-1766 lua fiinţă şi fabrica de hârtie
cu aprobarea domnului Scarlat Ghica în cea de a doua sa domnie. La venirea lui
Alexandru Ipsilanti, în 1774, fabrica aceasta, numită harturgie, încă mai funcţiona
aflându-se în grija unui negustor care se îngrijea de funcționarea ei819. Prin hrisovul din
1776 în care se făcea referire la fabricarea hârtiei, proces de fabricaţie care începuse încă
din 1765, Alexandru Ipsilanti urmărea ca diferite bunuri, inclusiv hârtia, să nu mai fie
importate şi să se producă autohton.
„De vreme că nici este lucru mai bunu și mai dumnezeescu sub soare,decât binele
și folosu obștiei și nici că este lucuru mai slăvitu și mai lăudatu în lume decât cel neștiut
a-l face știutu și a câștiga pre ceia ce n-au, cu ceea ce le lipsește datorie dar au domnii
și oblăduitorii țărilor ca unii ce sânt ca niște părinți ai patriei, a se sili și a se nevoi, nu
numai pentru ceia ce aducu folosu norodului și de podoabă și fală patriei, nevoindu-se a
duce și a ține în stăpânirea sa oameni cu meșteșuguri ce nu se află în acea țară și pe cei
ce vin din voia lor a-i ocroti , a-i apăra și a-i ajutora, ca deprinzându-se și pământenii
la meșteșuguri străine, întâi să fie de cinste și podoaba politiei și a doua să nu aibă a
trebuință a aduce din străinătate acest fel de lucru 820
....Iar mai vârtosu folosu obștiei,
una că, cârpiturile ce se află pe la norodu, care nefiindu-le de trebuință ar vrea să se
lepede, dându-le pentru treaba harturghiilor”821.
Ipsilanti transformă fabrica într-o alta mai nouă prin întărirea privilegiilor,
aşezată pe apa Leuta, pe moşia Batişte din judeţul Prahova. Fraţii Lazăr, negustori de

818
Constantin Șerban, Întreprinderea manufacturieră de postav de la Pociovaliște și București, in Studii
revistă de istorie și filozofie, II, anul 5, iulie-septembrie 1952, pp.86-105.
819
Idem, pp. 86-105.
820
V.A.Urechia Istoria românilor, seria 1774-1786,tomul I, Buc, 1891, p.95.

765
seamă, se îngrijeau de monopolul manufacturii şi erau obligaţi în livrarea de hârtie la
cămara domnească: „Fiindcă cu multă cheltuială și osteneală s-au adus acest meșteșug
cu facerea hârtiei în acestă țară de Nicolae și Iane Lazari să nu aibă volnicie altul a mai
face harturghii, fără numai aceștia care s-au arătatu cu atâta protimie și râvnă spre
podoaba politiei și țării.”822
Fraţii Lazăr au furnizat probabil producţia ulterior curţii domneşti, iar hârtia
trebuie să fi folosit la cancelaria domnească, însă microfilmarea condicilor domnești încă
din secolul trecut nu a permis cercetătorilor să examineze şi hârtia. Fraţii Lazăr, au
deţinut şi o tipografie care a funcţionat pe timpul lui Nicolae Petru Mavrogheni, cea de la
Cişmeaua Mavrogheni. La ceastă tipografie 823 fraţii Lazăr au tipărit doar trei cărţi824,
toate în limba greacă.
Interesant este că hârtia menționată mai sus are filigranul său 825.
Filigranul regăsit în cele trei lucrări tipărite, conţine stema Ţării Româneşti şi
iniţialele domnitorului Alexandru Ipsilanti (Al(exandru) Ip(silanti) V(oe)V(vod) în
alfabet grecesc). Asemănarea filigranului este una izbitoare cu cea a stemei lui Ipsilanti
(1779) de pe clopotniţa Mănăstirii Mărcuţa826.
Revenind la manuscrisele de care ne ocupăm, observăm că în secolele XVI, XVII
şi XVIII, (în special cele care au fost redactate în Ţările Române) pe lângă circulaţia
hârtiei locale, cum era de la Braşov sau Sibiu, şi o circulaţie destul de mare a hârtiei
occidentale. În manuscrisele examinate de noi, se regăsesc filigranele ce reprezintă
litere, plante sau obiecte.827
Plantele identificate de noi sunt următoarele: conul de brad, laleaua, frunza de
stejar, para, strugurele, floarea, crinul, garoafa. Majoritatea acestor filigrane sunt de
provenienţă italiană.

822
V.A.Urechia Istoria românilor, seria 1774-1786,tomul I, Buc, 1891, p.95.
823
V. K.Sp.Staikos, T.E. Sklavenitis, The Publishing Centres of the Greeks, Atena, 2001, p.113.
824
Și anume Bauer Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie avec un prospectus d'un Atlas
Géographique et Militaire de la dernière guerre.
825
Lia Brad Chisacof, Limba greacă – depozitar cultural și element vehicular în spațiul românesc, in Andrei
Timotin (ed.) Dinamici socale și transferuri culturale în sud-estul European , Editura Academiei Române,
2019, p. 290.
826
Idem, p. 290.
827
Avem în vedere o lucrare privind filigranele manuscriselor greceşti din B.A.R. (n.e.).

766
 Literele existente printre aceste filigrane indică de obicei hârtia veneţiană,
bavareză sau chiar poloneză. Iniţialele identificate de noi pe cele patru secole care ne
interesează (XVI-XIX) sunt următoarele:
Secolul al XVI-lea: W, P, K, NS. în Ms.gr.B.A.R. 220 (fol. 141, 242, 285).; Litera
P, din tratatul .M. Briquet, ar reprezenta o moară de hârtie bavareză şi moara de hârtie din
Kaufbeuren. Litera M este filigran de provenienţă italiană, literele AA sunt de provenienţă
veneţiană, iar NS sunt filigrane provenind din hârtia morii poloneze de la Nowy Staw.
Iniţiale precum B.B sau C.C le-am întâlnit în Ms. gr. B.A.R. 263 (fol. 4).; B.M. în Ms. gr.
B.A.R. 186 (fol. 333 şi 420).; B.S. în manuscrisul grecesc B.A.R. 574 la fol. 77.
În secolul al XVII-lea: Ms. gr. B.A.R. 170 iniţialele V.G.828 (fol. 215).; în
Ms.gr.B.A.R. 264 întâlnim G.B. (fol. 1, 332).; G.C. apar în Ms. gr. B.A.R. 692 (fol. 117).;
G.C.P şi G.C.E. apar în Ms. gr. B.A.R. 292 (fol. 95, 106).; B.C. şi P.A. sunt iniţiale
folosite în Ms. gr. B.A.R. 220 (fol. 138, 239, 285, 381).; A.C. le găsim în Ms. gr. B.A.R.
37 (fol. 140, 190).; A.G. în Ms. gr. B.A.R. 313 (fol. 338).; iar V.G. în Ms. gr. B.A.R. 229
(fol. 19).
În secolul al XVIII-lea întâlnim următoarele litere: C.P. în Ms. gr. B.A.R. 85 (fol.
1).; Z.E., Z.T. şi P.A. în Ms. gr. B.A.R. 405 (fol. 142, 148, 377).; P.E. în Ms. gr. B.A.R.
181 (fol. lim., fol. 150).; M.B.E.A. de care atârnă un strugure în Ms. gr .B.A.R. 705 (fol.
lim., fol. 159).;
În secolul al XIX-lea: M.A. şi M.C. sunt filigranate în Ms. gr. B.A.R. 251 (fol. 8,
12).
Hârtia în care se găsesc aceste tipuri de filigrane, în special literele, este de foarte
bună calitate, lucioasă, cerată, fără asperităţi, uneori semănând cu pergamentul, destul de
rigidă şi foarte rezistentă la manevrarea ei bruscă.
Animalele identificate în filigranele din manuscrise au fost următoarele: peştele,
ursul, cocoşul, leul, mistreţul şi vulturul. Cocoşul reprezintă stema oraşelor Ohlau şi
Frankfurt. Leul aparţine morii de hârtie poloneze din Kock şi Lublin. Mistreţul este de
provenienţă austriacă provenind de la morile de hârtie din Kremsmünster. Ursul, conform

828
Valentino Galvani.

767
C.M. Briquet, aparţine unei mori de hârtie din Berna 829 iar vulturul este de origine
germană. Peştele provine de la moara de hârtie din Moravia. Animale şi plantele le-am
întâlnit destul de puţin în sondajul efectuat de noi.
Pe lângă ancoră, mână sau cei trei munţi, filigrane întâlnite în hârtia
manuscriselor greceşti de secol XVI ale B.A.R., am întâlnit reprezentate şi alte câteva
obiecte precum: cheie (chei), clopot, cruce, barcă, balanţă, arc, arbaletă, potcoavă,
nicovală, săgeată (săgeţi), topor, seceră (seceri). Cele mai multe dintre aceste obiecte
(cheie, clopot, balanţ, arbalet, săgeată, nicovală) sunt de provenienţă italiană, mai cu
seamă veneţiană. Restul filigranelor sunt de provenienţă poloneză, hârtia fiind fabricată la
morile din Prądnik sau Oklésna.
Hârtia locală care a circulat în Ţările Române a fost produsă de morile de la
Braşov, Cluj sau Sibiu. Foarte puţine documente vorbesc despre circulaţia hârtiei în
Ţările Române. De obicei hârtia se achiziţiona în cantităţi foarte mici. Negustorii locali se
numărau printre furnizorii principali de hârtie în cele trăi ţări române. Singurele mărturii
referitoare la acest lucru ne-au fost lăsate de registrele de socoteli din Transilvania 830.
Negustorii din Lvov au avut un aport deosebit la importul de hârtie în Moldova,
moldovenii procurând hârtie şi de la Braşov sau Bistriţa. În cazul cancelariei principelui
Transilvaniei, aceasta se dovedeşte un important consumator de hârtie provenită de la
morile din Braşov. 831 Hârtia de provenienţă braşoveană a circulat mai ales în format
mare, cancelaria domnească a Ţării Româneşti fiind principalul achizitor al acesteia în
secolul al XVI-lea şi al XVII-lea832.
Hârtia care a circulat doar în Transilvania, principalul achizitor fiind cancelaria
principelui transilvan (1564 – 1569), a fost hârtia clujeană. Tipografia locală a fost şi ea,
pe lângă cancelaria mai sus amintită, unul din achizitorii acelei hârtii, satisfăcând mare

829
Briquet, C.M., Les filigranes. Dictionnaire historique des marques du papier dès leur apparition vers
1282 jusqu΄ en 1600, Vol. I, II, III. IV Amsterdam, The Paper Publications Society (Labarre foundation),
MCMLXVIII și Johann Lindt, The paper-mills of Berne and their watermarks, 1465 – 1859, Hilversum,
1964, nr. 16 - 60.

830
M. Popescu, Fabrici de hârtie în Transilvania, în „Artă și tehnică grafică”, caietul 13, 1940, p. 51 – 56.
831
aşa cum este observat de cercetătorul G. Nussbächer în articolul său...
832
G. Nussbächer, Moara de hârtie din Brașov în secolul al XVI-lea, în „Cumidava”, XII – 1, 1979 – 1980,
p. 64 – 65.

768
parte din necesarul de hârtie întrebuinţat la tipărirea cărţilor. Şi hârtia sibiană, asemenea
celei clujene, a cunoscut o largă întrebuinţare însă doar pe teritoriul Transilvaniei. Doar
sporadic, între (1587–1590) este întâlnită în cancelariile Ţării Româneşti. Cancelaria
principelui transilvănean şi magistratul din Sibiu sunt principalii achizitori ai hârtiei
sibiene, aceasta fiind de foarte bună calitate.
În cercetările efectuate de noi pe hârtia manuscriselor greceşti ale Bibliotecii
Academiei Române, pe mai mult de jumătate dintre acestea apar reprezentate mai ales
obiecte, astfel:
[Sec. XVI]: Crucea pe piedestal - Ms. gr. B.A.R. 263 (fol. 236), Ms. gr. B.A.R.
409 (fol. 26); pălăria (una, trei suprapuse sau alăturate), Ms.gr. B.A.R.186 (fol. 6, 19).;
Stea în cinci colţuri circumscrisă - Ms. gr. B.A.R. 409 (fol. 207).; Foarfecă - Ms. gr.
B.A.R. 262 (fol. 11, 12).; Capul de bour Ms. gr. B.A.R. 823 (fol. 250).; Săgeţile
(încrucişate) - Ms. gr. B.A.R. 356 (fol. 225, 220).; Ancora - Ms. gr .B.A.R. 356 (fol.
44,45), Ms. gr. B.A.R. 574 (fol. 358, 362, 392).; Potcoava - Ms. gr. B.A.R. 574 (fol.
73).;
[Sec. XVII]: Ancora - Ms. gr. B.A.R. 170 (fol. 3, 4, 24, 26), Ms. gr. B.A.R. 692
(fol. 11, 107, 110, 166, 168), Ms. gr. B.A.R. 307 (fol. 108, 119).; Semilune (trei) -
Ms.gr.B.A.R. 230 (fol. 1), Ms. gr. B.A.R. 229 (fol. 2).; Animal (în două picioare) - Ms.
gr. B.A.R. 313 (fol. 343).; Femeie cu sabie - Ms. gr. B.A.R. 313 (fol. 330, 331).
[Sec. XVIII]: Strugurele (cu coroană) - Ms. gr. B.A.R. 85 (fol. 6, 7, 31), Ms. gr.
B.A.R. 181 (fol. lim., fol. 26, 150), Ms. gr. B.A.R. 705 (fol. lim.).; Pălării (trei
alăturate) - Ms. gr. B.A.R. 576 (fol. 105, 131, 147), Ms. gr. B.A.R. 405 (fol. 723).; Leul
(blazon/armură) - Ms. gr. B.A.R. 705 (fol. 153, 154, 155, 156).
[Sec. XIX]: Ancora - Ms. gr. B.A.R. 140 (fol. 149, 150, 154, 156).; Numele
HERMANSTADT - Ms. gr. B.A.R. 269 (fol. 2, 4).; 1809 / 1810: BERENS - Ms. gr.
B.A.R. 689 (fol. 1, 6, 12, 13, 19).; Leul - Ms. gr. B.A.R. 251 (fol. 1,2, 8).
Hârtia conţinând filigranul săgeţi, tot de provenienţă italiană, ocupa locul secund
în stocurile achiziţionate de munteni. În aceeaşi jumătate de secol XVI, hârtia de

769
provenienţă italienească este reprezentată în Moldova de filigranul capul de bou,
coroana, ancora, sau crucea833.
Capul de bou, identificat de noi în Ms. gr. B.A.R. 823, ar putea fi un filigran de
origine germană834.
Săgeţile sunt tipul de filigran întâlnit des în hârtia de provenienţă italiană. A
circulat în tot spaţiul românesc, dar mai ales în Ţara Românească.
Așadar varietatea surselor hârtiei este o caracteristică. Aportul producției locale
nu e neglijabil, totuși predomină hârtia de import.

833
Al. Mareș, Filigranele hârtiei întrebuințate în Țările Române în secolul al XVI-lea, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1988, p. XXXV – XXXVI.
834
Briquet, C.M., Les filigranes... vol. IV, planșa (14139 – 14145) (1549).

770
 Antologie de texte. Lista manuscriselor

1. Ms.gr.B.A.R. 51 (10) / Logica şi Fizica lui Nicephoros Blemmydes. Sec. XI.

Pergament.

2. Ms.gr.B.A.R. 1387 / Ioan Scărarul. Sec. XV. Hârtie.

3. Ms.gr.B.A.R. 1287 / Miscelaneu. Autografele lui Hrisant Notara. Sec. XVIII

(prima jumătate). Hârtie.

4. Ms.gr.B.A.R. 974 / Epistolografie. Scrisori diverse. Biblioteca ˶Nicolae Caragea˝.

Sec. XVII – XVIII. Hârtie.

5. Ms.gr. B.A.R. 596(646) / Epistolele lui Synesie de Cyrene. Sec. XIV. Bombycin.

6. Ms.gr.B.A.R. 599(500) / Omiliile lui Ioan Agapetos (al Calcedonului), Patriarhul

Constantinopolului. Sec. XIV – XV. Hârtie.

7. Ms.gr.B.A.R. 397(121) / File veterotestamentare. Sec. X. Pergament.

8. Ms.gr.B.A.R. 108 (551) / Georgios Pachymeres. Enciclopedie a filozofiei lui

Aristotel. Sec. XVIII. Hârtie.

9. Ms.gr.B.A.R. 344 (298) / Dr. Ioan Comnen. Uşa pocăinţei. Metamorfoza omului
vechi şi naşterea celui nou. Sec. XVII/XVIII. Hârtie.

10. Ms.gr.B.A.R. 295 (222) / Nomocanon. Neofit Kavsokalivitul. Autograf. Sec.

XVIII. Hârtie.

771
 Lista filigranelor

Sec. XVI Sec. XVIII

1 Ms.gr.B.A.R. 263 1 Ms.gr.B.A.R. 85

2 Ms.gr.B.A.R. 186 2 Ms.gr.B.A.R. 576

3 Ms.gr.B.A.R. 409 3 Ms.gr.B.A.R. 405

4 Ms.gr.B.A.R. 262 4 Ms.gr.B.A.R. 181

5 Ms.gr.B.A.R. 823 5 Ms.gr.B.A.R. 705

6 Ms.gr.B.A.R. 356

7 Ms.gr.B.A.R. 574

8 Ms.gr.B.A.R. 139

Sec. XVII Sec. XIX

1 Ms.gr.B.A.R. 170 Ms.gr.B.A.R. 140

2 Ms.gr.B.A.R. 230 Ms.gr.B.A.R. 269

3 Ms.gr.B.A.R. 264 Ms.gr.B.A.R. 689

4 Ms.gr.B.A.R. 692 Ms.gr.B.A.R. 251

772
5 Ms.gr.B.A.R. 307

6 Ms.gr.B.A.R. 292

7 Ms.gr.B.A.R. 220

8 Ms.gr.B.A.R. 37

9 Ms.gr.B.A.R. 549

10 Ms.gr.B.A.R. 313

11 Ms.gr.B.A.R. 229

773
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 263 / Cruce pe piedestal / fol. 236
Heawood planşa 140

774
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 186, Ms.gr.B.A.R. 576, Ms.gr.B.A.R. 405 / Pălărie (pălării)
Heawood planşa 334

775
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 186 / Literele B şi V / fol. 334
Heawood planşa 394

776
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 409 / Stea cu şase colţuri / fol. 207
Heawood planşa 515

777
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 262 / Foarfecă / fol. 11, 12
Briquet (3664 – 3672) (1454)

778
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 823 / Capul de bour / fol. 250
Briquet (14139 – 14145) (1549)

779
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 356 / Săgeţi / fol. 220, 225.
Heawood planşa 5

780
Sec. XVI / Ms.gr.B.A.R. 356, Ms.gr.B.A.R, 574, Ms.gr.B.A.R. 170, Ms.gr.B.A.R. 692,
Ms.gr.B.A.R. 307 , Ms. gr. B.A.R. 140 / AncorăHeawood planşa 1

781
Sec. XVII / Ms.gr.B.A.R. 230, Ms.gr.B.A.R. 229 / Semilune
Heawood planşa 138

782
Sec. XVII / Ms.gr.B.A.R. 313 / Animal / fol. 343
Heawood planşa 1

783
Sec. XVIII / Ms.gr.B.A.R. 85 / Strugure / fol. 1,3,6,7
Heawood planşa 306

784
Sec. XVIII / Ms.gr.B.A.R. 705 / Strugurele atârnat de literele P şi G / fol. 26
Heawood planşa 301

785
Sec. XVIII / Ms.gr.B.A.R. 705 / Strugurele cu coroană şi literele P şi G / fol. lim.
Heawood planşa 313

786
Sec. XIX / Ms.gr.B.A.R. 140 / Ancoră cu stea deasupra / fol. 152, 154, 156
Briquet (547 – 553)

787
Filigranele lui Alexandru Ipsilanti

788
789
790
 Concluzii generale

Teza mea de doctorat, însumând peste 800 de pagini, este structurată pe şapte
capitole, după cum urmează: Capitolul 1: Donatorii de manuscrise greceşti ale
Bibliotecii Academiei Române, la care este anexată lista bibliotecilor, ordonată
cronologic; Capitolul 2: Copişti de manuscrise greceşti, cu o anexă în care sunt aşezaţi
cronologic copişti; Capitolul 3: Tipologia manuscriselor, cu un nou instrument de lucru
ataşat, în care sunt puse tematic şi cronologic manuscrisele; Capitolul 4: Datări obscure
şi implicite; Capitolul 5: Însemnări de pe manuscrisele greceşti ale Bibliotecii
Academiei Române, cu o anexă cuprinzând toate notările identificate în manuscrisele
grecești ale Bibliotecii Academiei Române (B.A.R.), ordonate cronologic; Capitolul 6:
Texte greceşti rare din fondul Bibliotecii Academiei Române, unicat în România şi în
spaţiul elen; Capitolul 7: Filigranele manuscriselor greceşti din secolele XVI-XVIII, cu o
scurtă anexă, un sondaj minim în ceea ce priveşte filigranele secolelor amintite mai sus.
Deşi manuscrisele cuprinse în perioada cercetată, respectiv secolele XVI-XIX, sunt în
număr de aproximativ 600, din punctul de vedere al informaţiilor, legătura dintre ele a
condus la verificarea a aproape întregii colecţii. Prin urmare, în perioada de patru ani în
care am efectuat cercetări pentru elaborarea acestei teze de doctorat şi în special pentru
alcătuirea anexelor, din colecţia de 1.576 de manuscrise greceşti ale B.A.R., aproximativ
1.400 de volume au fost văzute nu mai puţin de patru ori. O muncă asiduă, dacă nu chiar
titanică. Ore de lucru fără sfârşit, nopţi albe şi, când nu eram la locul de muncă, în speţă
B.A.R., mii de fotografii din aceste volume, văzute şi analizate cu cea mai mare atenţie
pe computerul de acasă. Îmi doream să ofer cercetătorilor contemporani sau de mai târziu
instrumente de lucru de cea mai mare acribie, cu ajutorul cărora să-şi desfăşoare eficient
activitatea. Şi dacă am ajuns să facem referire la instrumentele de lucru, consider că ceea
ce aduc eu astăzi în atenţia cercetătorului sunt nu mai puţin de patru astfel de instrumente
atent realizate cronologic și uneori tematic. Manuscrisele clasificate de noi, provenind din
colecţiile iniţiale, sunt în număr de 293; proprietarii care au putut fi identificaţi cu
exactitate referitor la donaţiile sau vânzările de manuscrise către B.A.R., contribuind
esenţial la completarea fondului, sunt în număr de 96, și manuscrisele de provenienţă
necunoscută, aproximativ 350 de volume.

791
 În primul capitol, cititorul întâlneşte o scurtă introspectivă privitoare la relaţiile
româneşti, diplomatice, culturale şi eclesiastice cu Muntele Athos. Manuscrise greceşti
din colecţia de astăzi a B.A.R. au ajuns prin monahi pelerini, sau însărcinaţi cu treburi
administrative, fie greci, fie români, în spaţiul dunărean. Voievozii români, după căderea
în 1453 a cetăţii Constantinopolului, s-au dovedit nu de puţine ori contributori şi garanţi
de facto ai stabilităţii economice, culturale şi teritoriale a sfintei peninsule greceşti. De la
Mănăstirea Simonopetra ajunge, probabil printr-o faţă bisericească, frumosul manuscris
miniat de secol XI, Canonul de penitenţă, având numărul de înregistrare B.A.R. 1294,
sau manuscrisul 113 provenind de la Mănăstirea Vatoped. În acelaşi capitol subliniem
rolul important pe care copiştii bizantini l-au avut în elaborarea codexurilor, precum şi
bibliotecile imperiale care însumau lucrări de cea mai înaltă ţinută referitor la arta
caligrafiei şi a miniaturilor. Identificăm trei căi de pătrundere a manuscriselor în spaţiul
dunărean. Acestea au avut conexiuni cu diferite regiuni geografice din Grecia,
Constantinopol, Patriarhia de Ierusalim sau Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Peninsula
Sinai. Prima cale a fost cea a daniilor făcute de voievozii români către aceste spaţii
monastice şi, totodată, culturale. Un rol determinant în colectarea de manuscrise, obiecte
şi alte odoare bisericeşti de către spaţiul dunărean sau athonit l-a avut procesul de
închinare al bisericilor de mir şi mănăstirilor la Muntele Athos și Sinai.
Cea de-a doua cale de pătrundere a manuscriselor greceşti în Ţările Române a
fost cea a formării aici a comunităţilor mari de greci, mai ales în perioada fanariotă,
perioadă care a durat nu mai puţin de două secole. Prin domnii fanarioţi şi prin profesorii
celor două academii, de la Iaşi şi de la Bucureşti, au pătruns o mulţime de cărţi tipărite şi
manuscrise. Nu puține dintre acestea au fost scrise de aceste personalități culturale chiar
în spațiul dunărean. Aducem în discuţie aici manuscrisul grecesc B.A.R. 222 al
profesorului de filozofie al Academiei bucureştene, Neofit Kavsokalivitul. Nu în ultimul
rând, legăturile de colaborare culturale ale celor două academii amintite mai sus au
condus esenţial la pătrunderea în Ţările Române a unui număr mare de manuscrise.
Migraţia de elevi şi profesori de la Şcoala Patriarhiei de Constantinopol, precum şi de la
Academia Monastică din insula Patmos, a contribuit la formarea unui fond destul de
important de manuscrise, cuprinzând lucrări din cele mai variate.

792
 Deşi nu de lungă durată, fenomenul Paisianismului şi-a pus amprenta şi pe
circulaţia manuscriselor dinspre Muntele Athos înspre spaţiul Țărilor Române.
Traducerile filocalice realizate de obştea Sfântului Paisie Velicicovski aveau nevoie de
surse bibliografice importante pentru a duce la bun sfârşit proiecte din cele mai ample.
Un exemplu al importului de astfel de codici greceşti cuprinzând texte filocalice este cel
de la Mănăstirea Dragomirna, leagănul traducerilor filocalice. Este vorba de manuscrisul
grecesc B.A.R. 1387, de provenienţă athonită, adus, din cercetările noastre, de însuşi
Paisie Velicicovski pe când era stareţ la Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Athos.
În acelaşi capitol, cititorul întâlnește colecţionari din perioada epocii
brâncoveneşti sau fanariote. Şerban Cantacuzino, Hrisant Notara, Mitropolitul Iosif
Naniescu, Dionisie Romano, cărturarul Constantin Erbiceanu, Episcopul Ghenadie
Enăceanu și ierarhul Melchisedec Ştefănescu s-au dovedit adevăraţi contributori la
îmbogăţirea fondului de manuscrise greceşti ale B.A.R. În teza noastră sunt aduse în
discuţie cele mai relevante elemente informaţionale din biografia lor. Ierarhul Naum
Râmniceanu, Marcu Pollack, anticar renumit în secolul al XIX-lea, colonelul Dimitrie
Papazoglou, Mitropolitul Partenie Clinceni, Ioan Puşcariu, Dimitrie Sturdza, sau acad.
Victor Gomoiu, dar și biblioteci precum cea a Muzeului de Antichităţi, a Seminarului
Central din Bucureşti și a Palatului Mogoşoaia, aparţinând odată familiei Bibescu, prin
donaţie sau vânzare, au îmbogăţit fondul de manuscrise greceşti al B.A.R. În anexă,
cititorul poate descoperi uimitoarea circulaţie a acestor manuscrise, unele dintre ele
trecând prin nu mai puţin de cinci biblioteci diferite până să ajungă în depozitele de astăzi
ale B.A.R.
Capitolul 2 din teza de doctorat, după o călătorie în lumea scriptoriilor bizantine
şi modul de lucru al acestora, aici deschizând şi o fereastră spre celebrul scriptoriu al
Mănăstirii Studion de la Constantinopol, aduce în discuţie copiştii pe care i-am identificat
în colecţia B.A.R. din perioada secolelor XVI-XIX.
Copiştii de manuscrise din vremurile bizantine nu mai au rolul bine stabilit și
jucat atunci. Scopul elaborării de texte, deși scrise caligrafic şi ordonat, nu mai era totuşi
unul mercantil, ci devenea un scop didactic. Georgios Sugduris din Ianina, dascăl al
Academiei bucureştene, nu a fost un copist de profesie, dar lucrarea sa realizată în
scopuri didactice stricto sensu este una îngrijită, cu o grafie deosebită. Am considerat că

793
biografiile, pe scurt sau in extenso, ale acestor oameni de carte, copişti de profesie sau
amatori, redactori în sensul larg sau restrâns al cuvântului, sunt absolut necesar de
evidențiat în acest capitol. Cu ajutorul informaţiilor din biografie, pentru fiecare copist în
parte, cititorul va putea înţelege mai uşor spaţiul cultural în care au creat şi motivul
pentru care au ales să contribuie la elaborarea diferitelor opere. Printre autorii de texte pe
care i-am găsit consemnaţi în manuscrisele greceşti ale B.A.R, îi subliniem pe: Mihail
Macri din Ianina, care redactează Istoria Papilor a lui Platina, regăsită în Ms. gr. B.A.R.
313; ierom. Gherasim din localitatea Naoussa, din Grecia; Ioan Comnen, medicul lui
Constantin Brâncoveanu şi al ţarului Petru cel Mare; Nicolae Glykis din Ianina; Teoclit
ieromonahul; Nicolae Spătarul Milescu, cu lucrarea sa Descrierea Chinei, regăsită în Ms.
gr. B.A.R. 549; Constantin Georgios din Sotira Zagorei; Ioan Adam, cu lucrarea sa de
Farmacologie, traducere din opera lui Samuil Madais; Nicolae Mavrocordat sau
Alexandru Mavrocordat Exaporitul, cu opera Răgazurile lui Filotheu; Macarie
Kalogheras, directorul Școlii Monastice din Patmos; Gherasim din Ipsomathea, aşa cum
îl găsim semnat în manuscrisele grecești ale B.A.R. (astăzi, canonizat de Mitropolia din
Patmos); Teodor din Gaza; Daniel Keramea, autor al manualelor de Introducere la
gramatică folosite la şcoala din Patmos; Ioan Vizantie, care elaborează textul Profeţiei
fericitului ieromonah Agatanghel, precum şi Dionisie Fotino, sunt doar câteva nume de
copişti pe care le-am întâlnit în secolele analizate de noi. Am identificat 218 autori de
manuscrise din perioada analizată.
Capitolul 3 al tezei dezbate tipologia manuscriselor. Diferitele medii culturale şi
preocupările variate ale cărturarilor au condus la formarea în B.A.R. a unui fond divers
privitor la conţinutul manuscriselor greceşti. În urma căutărilor şi a muncii susţinute de
catalogare, nu doar în B.A.R., dar şi în alte fonduri, precum cel de la Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române și cel al Bibliotecii Naţionale a României, am identificat
manuscrise corespondent al celor din colecția B.A.R. Aducând în discuţie nivelul înalt
educațional al celor două academii din Ţările Române, descoperim multitudinea de titluri
din aproape toate domeniile. Manuscrise filozofice, de gramatică, literatură clasică,
enciclopedii, texte patristice şi teologice, hagiografice, geografie, istorie, lucrări de
ştiinţă, precum matematică și fizică, toate au stat ca un corpus unitar la formarea
educaţională şi ştiinţifică a elevilor din societatea secolelor XVII-XVIII în Ţările

794
Române. Aşezată cronologic şi tematic, anexa prezentului capitol este relevantă în ceea
ce priveşte varietatea de subiecte cuprinse în fondul de manuscrise greceşti al B.A.R. din
perioada studiată.
Capitolul 4 vine să scoată în evidență Datările obscure și implicite și debutează
cu prezentarea Manuscrisului 10 din B.A.R., cuprinzând textul Epitome Logica și fizica al
lui Nicephoros Blemmydes. În urma identificării unei însemnări marginale am putut afla
data scrierii textului, care până astăzi era necunoscut celor care au studiat opera
cărturarului bizantin. O eclipsă de lună la care a fost martor autorul textului a clarificat
această problemă analizată de noi în teză pe larg. În același timp am înserat manuscrisul
în lista întocmită în secolul al XIX-lea de bizantinistul August Heisenberg și, din câte se
poate observa, codicele nostru ar fi cel mai vechi din întreaga colecție. Datele biografice
și aspecte deosebit de importante referitor la viața și opera lui Blemmydes au fost
selectate din ultimele cercetări la zi și aduse la cunoștință în teză. În același capitol am
pus problema izvoarelor scrierilor filocalice pe teritoriul țării noastre. Manuscrisul
grecesc din B.A.R. cu nr. 1387 se pare că a fost unul dintre ele, lucru identificat de noi
prin însemnarea lăsată de proprietar în spațiul marginal. Cum am subliniat și mai sus,
Paisianismul, în frunte cu Sfântul Paisie Velicicovski, a produs un puternic curent
cultural, prin traducerea textelor filocalice din limba greacă. La baza acestor traduceri se
pare că a stat și manuscrisul mai sus-menționat aparținând odată Mănăstirii Dragomirna,
locul unde de altfel au avut loc și majoritatea traducerilor.
Manuscrisul grec B.A.R. 1287 este adus în discuție pentru circulația în diferite
epoci și în diferite regiuni, precum Patriarhia de Constantinopol, Patriarhia de Ierusalim,
în cele din urmă ajungând pe rafturile Bibliotecii Academiei Române, unde se află și în
prezent. Diferitele însemnări necunoscute până astăzi și un tip de grafie aparte ne-au atras
atenția în Ms. gr. B.A.R. 974. După o amplă analiză a documentului și o reevaluare atentă
a bibliografiei existente referitoare la paternitatea acestui codice, am ajuns la părerea că
manuscrisul nu a aparținut cărturarului Kritias, ci domnitorului fanariot Nicolae Caragea,
identificând astfel și singurul codice existent în B.A.R. ca aparținând acestuia. Antologia
de texte vine să completeze cu texte inedite acest capitol.
Însemnările de pe manuscrisele grecești ale B.A.R. sunt cuprinse în cel de-al 5-lea
capitol al prezentei teze. Toate însemnările din perioada studiată de noi au fost extrase și

795
așezate cronologic într-o anexă atașată părții introductive la acest capitol. O muncă
sinuoasă pentru care au fost necesare multă răbdare și dăruire timp de aproximativ șase
luni. Istoriografia m-a ajutat să realcătuiesc contextul istoric în care au apărut aceste
însemnări. Am identificat peste 283 de însemnări existente în manuscrisele grecești ale
B.A.R.
Capitolul 6 al tezei prezintă texte grecești rare existente în fondul B.A.R. și
unicat în spațiul elen. Pentru scrierea acestui capitol, am întreprins și câteva călătorii la
Muntele Athos, Meteora și Biblioteca Națională din Atena, pentru a căuta răspunsuri cu
privire la existența unor manuscrise asemănătoare cu cele din colecția B.A.R. Epistolele
lui Synesie de Cyrene, autograful medicului brâncovenesc Ioan Comnen, cu traducerea
Ușile pocăinței, sau Omiliile lui Ioan Agapetos al Calcedonului sunt unicat pe teritoriul
țării noastre, dar și în spațiul elen. Cel din urmă codice, mult mai vechi (sau poate cel mai
vechi) decât cel de la Muntele Athos întâlnit de noi în toamna anului 2019. Manuscrisul
grecesc B.A.R. 222 este iarăși un autograf excepțional, și anume Nomocanonul
cărturarului Neofit Kavsokalivitul. Pentru spațiul românesc și pentru cel elen este unicat
și totodată inedit, având în vedere dimensiunile mari ale codicelui. Neofit Kavsokalivitul
rămâne în memoria filologilor și a istoricilor drept o personalitate culturală marcantă, un
reputat teolog, dar și un reformator al metodei de predare, abordând așa-zisa metodă
monolectică. Capitolului îi este atașată o antologie de texte inedite extrase din
manuscrisele unicat prezentate aici.
Filigranele au reprezentat întotdeauna un instrument indinspensabil pentru filolog
în munca sa de datare a unui manuscris. Această operație de identificare a filigranelor,
care de cele mai multe ori cere multă răbdare și perseverență, este prezentată pe larg în
Capitolul 7 al tezei de doctorat. Sunt aduse în atenția cititorului manuscrise grecești din
secolele XVI-XIX și filigranele conținute de acestea, nu înainte de a face apel la
bibliografia existentă în domeniu. Capitolului îi este atașată o scurtă anexă cu tipul de
filigran identificat în urma sondajului făcut. Teza de doctorat se încheie cu lista
manuscriselor cuprinse în antologia de texte, cea a filigranelor și cu bibliografia.
În domeniul cercetării științifice, considerăm că specialistul trebuie să deschidă
oportunități pentru ca toate cercetările sale să poată fi utile mediului științific. Pentru o
colecție atât de mare de manuscrise precum cea de la Biblioteca Academiei Române

796
(1.568 de piese), întrebările și problemele rămase nerezolvate pot fi multiple. Însă patru
chestiuni importante ar trebui abordate în viitor: 1. o recatalogare a manuscriselor
cuprinse în Catalogul „Litzica”, cu abordări codicologice ample, aici subliniind existența
unui program special de catalogare electronică pentru manuscrise, dar și publicarea
volumului IV al acestei colecții; 2. o clasificare a coperților manuscriselor (a legăturii
acestora); 3. o catalogare a filigranelor, și 4. o digitizare integrală a colecției pentru a
putea servi mediului on-line. Vedem astfel patru direcții total distincte în care trebuie
continuată cercetarea pentru această vastă colecție, abordând de această dată și restul
secolelor încă necercetate îndeajuns sau aproape deloc. Făcând referire la catalogarea
electronică a manuscriselor grecești din B.A.R., subliniez o perspectivă deschisă de
prezenta teză de doctorat. În discuții cu specialiști-programatori din domeniul
informaticii, instrumentele de lucru puse astăzi la dispoziție prin elaborarea acestei lucrări
pot fi, de asemenea, puse la dispoziție într-un viitor apropiat și în format electronic, prin
realizarea unor platforme cu câmpuri în care vor fi introduse datele. Astfel, astăzi, în era
digitizării informațiilor, teza mea de doctorat vine să satisfacă pretențiile cercetării on-
line din orice colț al lumii.
Contribuția importantă a filologului Mihail Caratașu a fost aceea de a publica
volumul III al Catalogului colecției B.A.R. și de a începe catalogarea unei noi serii de
manuscrise pentru volumul IV. Din nefericire, cel din urmă a rămas însă în manuscris,
odată cu dispariția prematură a acestuia. Lucrarea sa a fost tehnoredactată de mine și,
astfel, un catalog IV al colecției de manuscrise din B.A.R. există totuși astăzi doar într-un
format Word, putând fi cercetat de cititori. Alte contribuții importante ale colegilor mei la
punerea mai mult în valoare a acestei impresionante colecții din B.A.R. au fost de a
digitiza unele din cele mai frumoase manuscrise grecești miniate și a le publica în volume
de largă circulație. Aici subliniez și cele două contribuții ale mele la publicarea
manuscrisului grecesc 1294 – Canonul de penitență – și Ms. gr. 113, cuprinzând Imnul
Acatist, ambele manuscrise fiind de o frumusețe aparte în ce privește miniaturile cuprinse
în ele.
Considerăm că, pentru o evaluare obiectivă a întregii colecții de manuscrise
grecești din B.A.R., specialiștii în domeniu trebuie să aibă la dispoziție cele mai utile și
moderne instrumente de lucru privind fotografierea volumelor, precum și libertatea de a-

797
și alege tema de cercetare în cadrul B.A.R., venind astfel în sprijinul direct al cititorilor și
cercetătorilor la sala de lectură. Colecția de manuscrise grecești ale B.A.R. va continua să
ne ofere în viitor multe satisfacții referitor la cercetarea ei, nouă rămânându-ne doar
sarcina de a deschide prin această lucrare noi moduri de abordare și de rezolvare a
problemelor care vor apărea pe parcurs.

798
 Bibliografie generală

1. Ainalov, M., Caractére hellénique des peintures murales byzantine, Petersburg,

1900.

2. Alexander, J. Paul, The Byzantine Apocalyptic Tradition, University of California

Press, 1985.

3. Altaner, B., Stuiber, A., Patrologie, Herder, Freiburg-Basel-Wien, 1993.

4. Angelides, Christina, Ο Βίος του Οσίου Βασιλείου του Νέου. διδ. διατριβή,
Ιωάννινα 1980.

5. Angelomatis, Niki, Eleni, Țugarakis, Νικόλαος Κριτίας. Βιογραφικὰ καὶ

ἐργογραφικά, Μεσαιωνικὰ καὶ Νέα Ἑλληνικὰ, Εκδ. Πουρναρας, 1984.

6. Angold, Michael, Greeks and Latins after 1204: The Perspective of Exile” Latins
and Greeks in the Eastern Mediterranean after 1204˝, ed. Benjamin Arbel, Bernard
Hamilton and David Jacoby, Franc Cass & Co Ltd, ( London 1989).

7. Antonia, Goulia, Katsiampoura, Gianna, The Scholar – Monk and the Aristotle:
Nikephore Blemmydis, Epitome Physica (Ο Μοναχός Διδάσκαλος και ο Αριστοτέλης:
Νικηφόρος Βλεμμύδης, Ἐπιτομὴ Φυσικῆς)», έκδ. International Conference «Science and
Religion Proceedings», Institute of Historical Research, Athens (3 -5 September 2015), σ.
110.

8. Antonopoulos, P., Byzantium, the Magyar Raids and Their Consequences, in

Byzantinoslavica 54 (1993), pp. 254-267.

9. Apostolidis, Dimitrios, Βίος Βασιλείου του Νέου. Η Αποκάληψη της δευτέρα

παρουσίας. (Πρόλογος: Alice-Mary Talbot, Εισαγωγή: Βασίλης Κατσαρός, Μετάφραση,
σχόλια: Δημήτρης Αποστολίδης), Eκδόσεις Ζήτρος, Θεσσαλονίκη, 2019.

799
 10. Apostolopoulos, D., G., Michailaris, P., D., Ἡ Νομικὴ Συναγωγὴ τοῦ Δοσιθέου.
Μία πηγὴ καὶ ἕνα τεκμήριο, Ἀ, Ἀθήνα 1987.

11. Apostolopoulos, D., G., Mihailaris, P., D., Paizis, Mahis, Ἕνα περιώνυμο νομικὸ
χειρόγραφο ποὺ ἐλάνθανε: τὸ „χειρόγραφον Γ. τοῦ Γερασίμου Ἀργολίδος”. Ἕνας
ἄγνωστος κώδικα τοῦ Νικολάου Καρατζᾶ”, în ˶Ἑλληνικὰ˝ 45 (1995), σσ. 85 - 109.

12. Argyriou, A., Les exegeses grecques de l'Apocalypse a l'epoque turque (1453-
1821). Esquisse d'une histoire des courants ideologiques au sein du peuple grec asservi,
Thessalonique, 1982.

13. Bădărău, Dan, La composante logique de la théorie leibniziene de l΄identité

indiscernable, ˶Analele Universităţii Bucureşti˝, seria, ˶Acta logica˝, anul VII – VIII
(1964 – 1965), nr. 7 – 8, pp. 12 – 30.

14. Bălașa D., Revoluția din 1821 reflectată în însemnările micilor cronicari aflate pe
filele unor vechi cărți românești, în MO 33, 1981, 7 – 9, p. 402 – 408.

15. Bănescu, Nicolae, Istoria Imperiului Bizantin, Editura Anastasie, București,

2000.

16. Barnea, Ion, Un manuscrit byzantin illustre du XI-e siecle, în RESEE, NR. 3-4,
1963, P. 319-330.

17. Bârsănescu, Ștefan, Educația, învățământul, gândirea pedagogică din România.

Dicționar cronologic, Editura Enciclopedică, București, 1978.

18. Beck, Hans, Georg, Bizanțul de o mie de ani, traducere de Dimostenis Kourtovik,
Ed. Institutului Cultural al Băncii Naționale a Greciei, Atena 1990.

19. Beck, Hans, George, Kirche und theologische Literatur im Byzantinischen Reich,
ed. C. H. Beck΄sche Verlagsbuchhandlung München 1959.

20. Benakis, L., Grundbibliographie zum Aristoteles – Studium in Byzanz, Aristoteles.

Werk und Wirkung Paul Moraux gewidmet, Bd. 2, Berlin – New York, 1987.

800
 21. Berindei, Dan, Istoria Românilor, Volumul VII, Tom. I, Academia Română,
București, 2003.

22. Berindei, Dan, (Coord.) Istoria Românilor, vol. VII, tom. I, Academia Română,
București 2003, p. 41.

23. Beza, Marcu, Biblioteci mânăstirești la Muntele Athos, în Acad. Rom., Mem.
Secțiunii Literare, Seria III, tom. VII (1934-1936), pp. 35-49.

24. Bibescu G., Le general Kisseleff et son administration, Paris, 1840.

25. Bobu, Vassiliki, Stamatis, I., Οἱ „Ἐπιστολιμαῖες Πραγματεῖες” τοῦ Νικόλαου

Παπαδόπουλου Κομνηνοῦ πρὸς τὸν Χρύσανθος Νοταρά, Ἀθήνα 2003.

26. Bodogae, Teodor, Ajutoarele româneşti la Muntele Athos, Ediţie de Florin

Şindrilaru, Editura Paralela 45, Pieşti, 2003.

27. Bregman, J., Synesius of Cyrene, Philosopher – Bishop, California, 1982.

28. Brezeanu, Stelian, Istoria Imperiului Bizantin, Ed. Meronia, București 2007.

29. Briquet, C.M., Les filigranes. Dictionnaire historique des marques du papier dès
leur apparition vers 1282 jusqu΄ en 1600, Vol. I, II, III. IV Amsterdam, The Paper
Publications Society (Labarre foundation), MCMLXVIII și Johann Lindt, The paper-
mills of Berne and their watermarks, 1465 – 1859, Hilversum, 1964, nr. 16 - 60.

30. Burada, Teodor, O călătorie la Muntele Athos, Iași, 1884.

31. Călinescu, Ștefan, Boroianu, Dumitru Istoria Seminarului Central din București și
Iași, în „Biserica Ortodoxă Română”, LV (1937), nr. 3 – 4, pp. 175 – 213.

32. Camariano, Nestor, Alexandre Mavrocordato, le grand dragoman. Son activite

diplomatique 1673-1709, Thessalonic, 1970 (Institute for Balkan Studies, 119).

33. Camariano, Nestor, Catalogul manuscriselor grecești, vol. II, București, 1940.

801
 34. Camariano, Nestor, Un pretins istoric: Emanuil Băleanu , În Revista Istorică
Română, XVI, 1946, pp. 142-156.

35. Camariano-Cioran, Ariadna Precizări și identificări privind unele traduceri

românești din greacă (sec. al XVIII-lea) în „Revista de istorie și teorie literară”, 3 (1973),
p. 274-278.

36. Camariano-Cioran, Ariadna, Academiile domnești din București și Iași, Editura

Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971.

37. Camariano-Cioran, Ariadna, Reprezentanţa diplomatică a Moldovei la

Constantinopol (30 august 1741 - decembrie 1742). Rapoartele inedite ale agenţilor lui
Constantin Mavrocordat, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti,
1985.

38. Cameron, A., Long J, Barbarians and Politics at the court of Arcadius, University
of California Press, Berkeley – Los Angeles – Oxford, 1993.

39. Cândea, Virgil, (Coord.) Secretar științific: Dr. Constantin Rezachevici, Istoria
Românilor, volumul V, Editura Enciclopedică, București, 2003.

40. Cândea, Virgil, Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare
despre români în colecţii din străinătate. Serie nouă II. Finlanda – Grecia, Editura
Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011.

41. Caratașu, Mihai, Catalogul manuscriselor grecești din biblioteca academiei

române, volumul III (ediție îngrijită de Emanuela Popescu-Mihuț și Tudor Teoteoi),
Societatea Română de Studii Neoelene, București, 2004.

42. Caratașu, Mihai, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei

Române, (B.A.R. 1067-1350), vol. III, Ediție îngrijită de Emanuela Popescu-Mihuț și
Tudor Teoteoi cu o prefață de Acad. Gabriel Ștrempel, București, 2004.

43. Caratașu, Mihai, Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei

Române, (B.A.R. 1350-1567), vol. III, Ediție îngrijită (în lucru) de Ion Andrei Țârlescu.

802
 44. Carataşu, Mihail, Catalogul bibliotecii unui mare negustor din veacul al XVIII-
lea: Grigorie Anton Avramie, în Studii şi cercetări de bibliologie, XII, 1972, p. 189.

45. Casini, A., Tutte le opere di Synesio di Cirene, Prima traduzione in lingua
italiana, Milano, 1970.

46. Cataldi, Palau, Annaclara, Zanetti, Bartolomneo, Stampatore e copista di

manoscritti greci, în vol. Ἡ Ἑλληνικὴ γραφὴ κατὰ τὸν 15ο καὶ τὸν 16ο αἰώνα, Ἀθήνα,
2000, pp. 83 - 144.

47. Cernovodeanu, Paul (Acad.) Edroiu, Nicolae (Prof. Univ. Dr.) (coord.) Istoria
Românilor, vol. VI, Academia Română, Editura Enciclopedică, București 2002.

48. Cernovodeanu, Paul, Carataşu, Mihail, Correspondence diplomatique d'Alexandre

Mavrocordato l΄Exaporite, 1676-1703 (I), RESEE, XX, 1(1982), p. 93-98.

49. Cezareea, Eusebiu, Istoria bisericească, Traducere, Studiu, Note și Comentarii de

Pr. Prof. T. Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București 1987.

50. Chisacof, Lia Brad, Câte generaţii au existat în familia Puşcariu, Caietele
Puşcariu, nr.2, Cluj-Napoca, 2015, pp. 117-126.

51. Chisacof, Lia Brad, Manuscrisele grecești și manuscrisele românești mai puțin
consultate de la Biblioteca Academiei Române ca sursă pentru îmbogățirea dicționarului
– Tezaur al limbii române, în „Revista Academica”, 2014, pp. 34-37.

52. Chisacof, Lia Brad, Româna în secolul fanariot, Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Npoca, 2012.

53. Chisacof, Lia, Brad, Antologie de literatură greacă din Principatele Române.
Proză şi teatru. Secolele XVIII-XIX. Ediţie bilingvă, Ed. Pegasus Press, Bucureşti, 2003.

803
 54. Chisacof, Lia, Brad, Limba greacă – depozitar cultural și element vehicular în
spațiul românesc, in Andrei Timotin (ed.) Dinamici socale și transferuri culturale în sud-
estul European , Editura Academiei Române, 2019

55. Cicanci, Olga, Cernovodeanu, Paul, Contribution à la connaissance de la

biographie et l’oeuvre de Jean (Hierothée) Comnène (1688-1719), în Balkan Studies, 12,
1971, nr. 1, pp. 144, 151.

56. Cicanci, Olga, Companiile greceşti din Transilvania şi comerţul european în anii
1636-1746, Bucureşti, Ed. Academiei, 1981.

57. Cicanci, Olga, Manuscrise medicale greceşti în Biblioteca Academiei Române, în

vol. In honorem Paul Cernovodeanu (Violeta Barbu ed.), In honorem Paul
Cernovodeanu, Ed. Kriterion, Bucureşti.

58. Cicanci, Olga, Un codex inedit de la Compagnie de Sibiu, RRH XX, 1981, 4p.
673-679.

59. Cîmpan, Florica, Nichifor Theotokis şi cărţile lui de matematică în ˶Analele

ştiinţifice ale Universităţii˝ Al. I. Cuza din Iaşi (seria nouă), secţiunea Matematică, tom. X
(1964), fasc. 1.

60. Ciucă, Dumitru, Marcel, Ştiinţele auxiliare ale istoriei, Cap: Calcule pentru
transformarea văleatului în anii erei noastre, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2012.

61. Constantinescu, Radu, Vechiul drept românesc scris. Repertoriul izvoarelor 1340-
1640, Bucureşti, 1984.

62. Constantinides C. N., Higher Education in Byzantium in the thirteenth and early
fourteenth centuries (1204 – ca. 1310), έκδ. Κέντρο Επιστημονικών Ερευνών, Nicosia,
1982.

63. Constantinos, P., Hristos, Ο «Βασιλικὸς Ἀνδριάς» ὁ ἰδεώδης Μονάρχης κατὰ τὸ

Νικηφόρο Βλεμμύδη, έκδ. Εθνικό Κέντρο Τεκμηρίωσης, Θεσσαλονίκη 1993.

804
 64. Corfus, Ilie, Cronica meșteșugarului Ioan Dobrescu (1802 – 1830), în SAI 8,
1966, p. 351.

65. Corfus, Ilie, Însemnări de demult, Editura Junimea, Iași, 1975.

66. Crawford, W.,S., Synesius the Hellene, London, 1901.

67. Cristache-Panait, Ioan, Panait, I., Panait, Organizarea activității muzeistice la

București în anul 1864, în Revista Muzeelor, anul V, 1968, nr. 6, p. 509.

68. Croitoru, I, Marian, Ortodoxia și apusul în tradiția spirituală a românilor, vol. I,

Editura Cetatea de Scaun, București, 2012.

69. Cronţ, Gheorghe, Nomocanonul lui Manuil Malaxos în Ţările Române, în

Omagiu lui Petre Constantinescu-Iaşi, Bucureşti, 1965, p. 303-308.

70. Czebe, G., Studien zum Hochverratsprozesse des Michael Paläologos im Jahre
1252, BNJ 8(1929-30), pp. 59-98.

71. Dagron, E., Emperor and Priest: The Imperial Office in Byzantium, Cambridge
2003.

72. Danielopolu, Cornelia, Papacostea, Victor, Intelectualii români din Principate şi

cultura greacă 1821-1859, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1979.

73. Danielopolu, Studiu introductiv de N.Ș. Tanașoca), Ed. Eminescu, București,

1983, p. 431-462.

74. Detorakis, I., Βυζαντινη Φιλολογία. Tα πρόσωπα καί τα κείμενα, Ηράκλειο,

Κρήτης, 1995.,τ. Α.

75. Dimitrescu, Florica, (editor) Tetraevanghelul tipărit de Coresi (Braşov 1560 –

1561) comparat cu Evangheliarul lui Radu de la Măniceşti din 1574. Editura Academiei
Republicii Populare Române, Bucureşti, 1963.

76. Drăgan, Dima, C., Biblioteci umaniste românești, București, Editura Litera, 1974.

805
 77. Efthymiadis, St., The Byzantine Hagiographer and his Audience in the Ninth and
Tenth Centuries, în Metaphrasis: Redactions and Audiences in Middle Byzantine
Hagiography, ediție C. Høgel, Oslo, 1996.

78. Eleopoulos, N., Biblioteca și atelierul de copiere a mănăstirii Studiu, Atena,

1967.

79. Eleopoulos, N., Biblioteca și atelierul de copiere a manuscriselor din Mănăstirea

Studion, Atena, 1967.

80. Enache, Laura, Viața Sfântului Vasile cel Nou, Vămile văzduhului și vederea
Înfricoșătoarei Judecăți, Traducere Laura Enache și Studiu introductiv de Petre Guran,
Colecția Teologie Bizantină, Editura Doxologia, Iași, 2020.

81. Erbiceanu, Constantin, Cronicari greci care au scris despre români în epoca
fanariotă, București, 1888.

82. Erbiceanu, Constantin, Manuscriptele grecești existente în Biblioteca

Universității din Iași, „Revista Teologică” 3 (1885) 231, nr. 130.

83. Erbiceanu, Constantin, Viața și activitatea literară a prostosinghelului Naum

Râmniceanu, București, 1900.

84. Eudoxiu, Hurmuzaki, Iorga N. Documente privitoare la istoria românilor, vol.

XIV, partea I, 1320 – 1716, București, 1915.

85. Evangelos, G. Ilia, The Bulgarian Translation of the Vita of St. Basil the New
According to Manuscript 20N in the Monastery of Sinai, Scripta and Escripta 7 (2009),
pp. 181-251.

86. Evangelos, G. Ilia, Λόγια και απόκρυφη βουλγαρική γραμματεία στον ύστερο
μεσαίωνα: H περίπτωση του Βίου του Βασιλείου του Νέου, Θεσσαλονίκη 2007.

87. Failler, A., (ediție) Georges Pachyméres Relation Historiques, I-II., traduction
française par V. Laurent, Paris, 1984.

806
 88. Failler, A., (ediție) Georges Pachyméres Relation Historiques, III-IV. Paris, 1999
(CFHB XXIV/1-4), avec Index tables generals et lexique grec, Paris, 2000.

89. Feodorov, Ioana, Tipar pentru creștinii arabi. Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās
și Silvestru al Antiohiei, Muzeul Brăilei, „Carol I”, Editura Istros, Brăila, 2017.

90. Filitti, Ioan C., Principatele Române de la 1828 la 1834. Ocupația rusă și
Regulamentul organic, București, 1934.

91. Fitzerald, A., The letters of Synesius of Cyrene, London, 1926 şi The essays and
Hymns of Synesius of Cyrene, London, 1930, reeditare 1983.

92. Fotino, Ilie, Tudor Vladimirescu și Alexandru Ipsilanti în revoluțiunea din anul
1821, supranumită Zavera, București, 1874.

93. Furna, Dionisie, Carte de pictură, în româneşte de Smaranda Bratu Stati şi Şerban
Stati. Cuvânt înainte de V. Drăguţ, Studiu introductiv de Victor Ieronim Stoichiţă, Ed.
Meridiane, Bucureşti, 1979.

94. Gabriel, Ștrempel, Catalogul Manuscriselor Românești B.A.R., vol. III, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.

95. Gardner A., Synesius, Philosopher and Bishop, London 1886.

96. Geanakopoulos, D., J., Interaction of the ˶Sibling˝ Byzantine and Western
Cultures in the Middle Ages and Italian Renaissance (330-1600), New Haven and
London, 1976.

97. Georgescu, Al., Valentin, Contribuții la studiul „trimiriei” și al operei juridice a

lui Mihail Fotino, în RA 9 (1966), p. 91-112.

98. Georgescu, Al.,Valentin, Bizanţul şi instituţiile româneşti până la mijlocul

secolului al XVIII-lea, Ed. Academiei, Bucureşti, 1980.

99. Georgoulis, D., Constantinos, Ιστορία της Ελληνικής Φιλοσοφίας, τόμος Β’, έκδ.
Δημ. Ν. Παπαδήμα, Αθήνα 1975.

807
 100. Ghedeon, Manuil, Ἐκκλησίαι βυζαντιναὶ ἐξακριβούμεναι, κυρίως δὲ ἡ
Θεοτόκος τῶν Κύρου, Ἐκκλησιαστικὴ Ἀλήθεια 20 (1900), p. 27 σημ. 4.

101. Gheorghiță, Nicolae, Byzantine Chant between Constantinople and the

Danubian Principalites, Editura Sophia, București, 2010.

102. Ghinis, D.S., Nikolaos, I., Pantazopoulos, Nikolaos I., (ed.), Νομοκάνων
Μανουὴλ νοταρίου τοῦ Μαλαξοῦ, în Νόμος, vol. I (1982), Salonic, 1985.

103. Gill, J., Emperor Andronicus II and the Patriarch Athanasius I, ˶The
Byzantine˝ 2(1970), pp. 11 – 20.

104. Gill, J., Notes on the Michaele et Andronico Palaeologis of George

Pachymeres, ˶Byzantinische Zeitschrift˝ 68, 1975, pp. 295-303 şi John Beccus Patriarch
of Constantinople 1275 – 1282, ˶The Byzantine˝ 7, 1975, pp. 251-266.

105. Ginis, Dimitrios, Mexas, Valantis, Ἑλληνικὴ Βιβλιογραφία 1800-1863, τ.

2, Ἀθήνα 1941.

106. Giurescu, C. Constantin, Un remarquable prince phanariote: Alexandre

Ipsilanti voévode de Valachie et de Moldavie, în Symposium. I’Époque phanariote,
Thessaloniki, 1974.

107. Grecu, Vasile, Cărţi de pictură bisericească bizantină, Cernăuţi, 1936.

108. Grecu, Vasile, Izvorul principal bizantin pentru cartea cu învăţătură a

diaconului Coresi din 1581, Bucureşti, 1939.

109. Grützmacher, G., Synesios von Kyrene. Ein Charakterbild aus dem
Untergang des Hellenetums, Leipzig, 1913.

110. Haiduc, Ionel (Acad.), Otiman, Păun (Acad.), Dumitrescu, Gabriela,

(coordonatori) Tezaurul Academiei Române, Editura Academiei Române, 2013.

111. Haret, Spiru, O călătorie la Muntele Athos, extras din Revista pentru
istorie, archeologie și filologie, I (1883), Iași, 1884.

808
 112. Haritachis, Gheorghe, Κατάλογος τῶν χρονολογημένων κωδίκων τῆς
πατριαρχικῆς βιβλιοθήκης Καΐρου, în Ἐπετηρὶς Ἑτ. Βυζαντινών Σπουδῶν, IV (1927), pp.
186 – 187.

113. Hazard, Paul, La pensée européene au XVIIIe siècle. De Montesquieu à

Lessing. Paris, 1963.

114. Heisenberg, August, Nicephori Blemmydae Curriculum Vitae et Carmina,

Lipsiae IN AEDIBUS B.G. TEUBNERI MDCCCXCVI.

115. Heisenberg, E., Gerland, Das Studium der Byzantinischen Geschichte vom
Humanismus bis zur Jetztzeit, Athen, 1934.

116. Hristos, K., Panagiotis Patrologia greacă, Vol. I Introducere, reeditare,

Ed. Kyromanos, Tesalonic 2010.

117. Hunger, Herbert, Βυζαντινή Λογοτεχνία: η λόγια κοσμική γραμματεία των

Βυζαντινών, τόμος Γ’, έκδ. ΜΙΕΤ, Αθήνα 1987.

118. Hurmuzaki, Evdoxiu, Documente privitoare la istoria românilor, Ed.

Socec, București, 1890, vol. XIV, I, pp. 329-330.

119. Ică (jr.), I. Ioan, Împărtăşirea continua cu Sfintele Taine: Dosarul unei
controverse – mărturiile Tradiţie. Sibiu, Deisis, 2006.

120. Ilieș, Aurora, Biserica Mănăstirii Colțea, Editura Meridiane, București,

1969 (31 pagini + ilustrații).

121. Ionescu, G., I., Istoria Bucurescilor, Editura I. V. Socecu, 1891

122. Ionescu, Gh. C., Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat
cu muzica de tradiţie bizantină în România, Bucureşti, 1994.

123. Iorga, N., Bizanț după Bizanț. Traducere de Liliana Iorga-Pippidi,

Monitorul Oficial, București, 2002.

809
 124. Iorga, N., Ceva mai mult despre viaţa noastră culturală şi literară în
secolul al XVIII-lea, în ˶Analele Academiei Române˝, Secţiunea Istorică, seria II, tom.
XXVIII (1915 – 1916), p. 796.

125. Iorga, N., Cîteva documente de cea mai veche limbă românească, în
„Analele Academiei Române”, Memoriile Secțiunii Literare, București, 1906, π. 100.

126. Iorga, N., Considerațiuni istorice asupra documentelor prezentate de d-l

Marcu Beza, în Acad. Rom., Memoriile Secțiunii Istorice, Seria III, tom. XVII (1935-
1936).

127. Iorga, N., Documente privitoare la familia Callimachi, adunate, publicate

și întovărășite de o prefață de […], 2, București, 1903.

128. Iorga, N., Documente românești din arhivele Bistriței, vol. I, București,
1899, p. 1, vol. II, București, 1900, p. I, XX, XXI.

129. Iorga, N., în Pilda bunilor Domni din trecut, Analele Acad. Rom.,
secţiunea istorică, seria II, tomul 37 (1914), p. 85-120.

130. Iorga, N., Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor,

ediția a II-a, revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929.

131. Iorga, N., Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, Bucureşti,

1901, vol. II.

132. Iorga, N., Istoria românilor prin călători, ediția a II-a, București, Editura
Casei Școalelor, 1928.

133. Iorga, N., Istoria românilor, 8. Revoluționarii, București, 1938.

134. Iorga, N., Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația. După izvoare.
Traducere de Maria Holban, Editura Enciclopedică Română, București, 1974.

135. Iorga, N., Manuscripte din biblioteci străine, în ˶Analele Academiei

Române˝, secţiunea istorică, seria II, tomul XX (1899), p. 212 – 219.

810
 136. Iorga, N., Nicolae Milescu Oeuvres inedites de Nicolas Milescu în seria
Academie Roumaine, Etudes et recherches, III, Bucharest 1929.

137. Iorga, N., Știri despre veacul al XVIII – lea în țările noastre după
corespondențe diplomatice străine, 1. 1700 – 1750, București, 1909, pp. 33 – 37 [ex. din
AARMSI, sr. 2, t. 32, 1909 – 1910].

138. Iorga, N., Studii și documente cu privire la istoria românilor, 25,

București, 1913.

139. Irineu, (Mitropolitul Moldovei), Comemorarea Mitropolitului Iosif

Naniescu, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași, an XXVIII (1942), nr. 6 – 8, iun. –
aug., p. 238.

140. Istrate, M., Viața Sfântului Vasile cel Nou și vămile văzduhului, București
2004.

141. Jakó, S., Începuturile fabricării hârtiei în țara noastră (II) Moara de
hârtie din Sibiu și problema fabricării hârtiei în Moldova în secolul al XVI-lea, în
„Revista bibliotecilor”, XXIII, 1970, nr. 6, p. 369.

142. Kaisarios, Dapontes, Catalog istoric important al grecilor care s-au

distins în timpul nostru 1700 – 1784, editat de C. Erbiceanu în Cronicari greci cari au
scris despre români în epoca fanariotă, București, 1888.

143. Karathanassis, A., E., Οι Ἐλληνες λόγιοι στη Βλαχία (1610 - 1714),
Συμβολή στη μελέτη της ελληνικής πνευματικής κίνησις στις παραδουνάβιες ηγεμονίες
κατά την προφαναριωτική περίοδο, Θεσσαλονίκη, , Institute for Balkan Studies,
Tesalonic 1982, σ. 23-24.

144. Kavallaris, Marina, Ο Νικηφόρος Βλεμμύδης και η συμβολή του στην

παιδεία στo κράτος της Νίκαιας, Διπλωματική Εργασία, Ιωάννινα, 2019.

811
 145. Kavrus , Nadezhda , Hoffmann, M., Codex Mosquensis Synodalis Gr. 249,
(Vladimir 402): Codicological, Palaeographic, and Historical Description”, în The Life of
Saint Basil The Younger, pp. 56-58 și bibliografia.

146. Kazhdan, Al., A History of Byzantine Literature (850-1000), ediție Chr.

Angelidi, Atena 2006.

147. Kitromilides, M., Pashalis, Iluminismul neoelen, (trad. Olga Cicanci;

cuvânt înainte de Acad. Răzvan Theodorescu), Ed. Omonia, Bucureşti, 2005.

148. Konstantinides, K., N., Ὁ βιβλιόφιλος πατριάρχης Ἀντιοχείας Θεοδόσιος

ΙΩ Πρίγκιψ, ΕΚΕΕΚ 11 (1981-82), σσ. 371-384.

149. Kouroussis, S., I., Μανουὴλ Γαβαλᾶς εἶτα Ματθαῖος μητροπολίτης Ἐφέσου
(1271/2-1355/60). Α΄ Τὰ βιογραφικά, Ἐν Ἀθήναις 1972.

150. Krumbacher, Karl, Byzantinischen Litteratur von Justinian bis zum ende
des ostromischen reiches (527-1453). Zweite Auflage bearbeitet unter Mitwirkung von
A. Ehrhard - H. Gelzer, Ed. C.H. Becksche Verlagsbuchhandlung Oskar Beck, Munchen,
1897.

151. Krumbacher, Karl, Geschichte der Byzantinische Litteratur von Justinian

Bis Zum Ende des Oströmischen Reiches (527 – 1453). C.H. Becksche
Verlagsbuchhandlung, München, 1897.

152. Kymenites, Sevastos, Παράφρασις καί σχόλια εἰς τάς ἐπιστολάς τοῦ
Συνεσίου και Παράφρασις τοῦ εἰς Ἀρκάδιον Λόγου τοῦ Συνεσίου Περί Βασιλείas, βλ.
Δετοράκη, Βυζαντινή φιλολογία, τ. Α΄.

153. Lampros, Spyridonos, Νικολάου Κριτίου τοῦ μεγάλου ἐκκλησιάρχου

συλλογὴ αὐτογράφων ἐπιστολῶν τοῦ δεκάτου ἑβδόμου καὶ δεκάτου ὀγδόου αἰῶνος în Νέος
Ἑλληνομνήμον 4 (1907), p. 220.

154. Larchet, J. – C., La vie aprѐs le mort selon la tradition orthodoxe, Paris
2001.

812
 155. Legrand, Emil, Bibliographie hellénique, XVIII-ѐme siѐcle, tom. II, nr.
956.

156. Lingenthal, K.E. von Zachariae „Mitteilungen über eine Handschrift des
Gerasimos Byzantios, Bischofs von Aegina und Hydra”, Monatsberichte der königlich –
preussichen Akademie der Wissenschaften zu Berlin aus dem Jahre 1880, Berlin, 1881.

157. Litzica, Constantin, Catalogul manuscriptelor grecești, Edițiunea

Academiei Române (cu 15 stampe facsimile), București, Institutul de Arte Grafice „Carol
Göbl”, București, 1909.

158. Livadas, Theagene, Ἀλεξάνδρου Μαυροκορδάτου τοῦ ἐξ Αποῤῥήτων,

Ἐπιστολαὶ P΄. Ἐκδίδονται ἐπιστασίᾳ Θ. Λιβαδᾶ, Trieste, 1879.

159. Magdalino, P., The Year 1000 in Byzantium, în Byzantium in the Year
1000, edition P. Magdalino, Leiden, 2003.

160. Manafis, K., A., Ὁ παραφραστὴς τοῦ Ἀριστοτέλους ἱερομόναχος Σοφονίας

(δεύτερον ἥμισυ ιγ΄-ἀρχαὶ ιδ΄αἰ) παραλήπτης τῆς ἐπιστολῆς ριγ΄ τοῦ Κωνσταντίνου
Ἀκροπολίτου, Ἐπιστημονικὴ Ἐπετηρὶς τῆς Φιλοσοφικῆς Σχολῆς τοῦ Πανεπιστημίου
Ἀθηνῶν, 26(1977-78), pp. 295-305.

161. Mango, C., The Art of the Byzantine Empire 312 – 1453, Sources and
Documents, New Jersey 1972, p. 194.; (a doua ediție University of Toronto Press,
Toronto-Buffalo-London, 1986).

162. Mango, V. Cyril, The Legend of Leo the Wise în Byzantium and its Image.
History and Culture of the Byzantine Empire and its Heritage, Londra, Variorum, 1984
(XVI), p. 59-93.

163. Marcopoulos, E., Organizarea școlilor în Bizanț în Viața de zi cu zi în

Bizanț,.Analele Primului Congres Internațional de Bizantinologie, Centrul de Cercetări
Bizantine/E.I.E., Atena, 1989, p. 327.

813
 164. Mareș, Al. Filigranele hârtiei întrebuințate în Țările Române în secolul al
XVI-lea, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1988.

165. Marinescu, Florin, Rafailă, Maria, Cartea tipărită grecească în România

(1642-1830), în Analele Congresului Internațional Delfi, 16-20 mai 2001, Atena, 2004,
pp. 265-275.

166. Marinescu, Florin, Ρουμανικά έγγραφα του Αγíου Ορους. Αρχείο Μονής
Κουτλουμουσίου (Documente românești de la Muntele Athos. Arhiva Mănăstirii
Cutlumuș), KNE/EIE, Eκδ. Ιεράς Μονής Κουτλουμουσίου, Αγιον Ορος, 1998.

167. Mazere, N., Evoluţia geografiei l aşcoalele noastre, în ˶Cultura română˝,

anul I (1903 – 1904), p. 107.

168. Metallinos, G., Συνεσίου Κυρηναίoυ Φαλάκρας Ἐγκώμιον, εισαγωγή-

μετάφραση-σχόλια, εκδ. Γρηγόρη, Αθήνα.

169. Micle, Veniamin (Arhim.), Ierom. Macarie, tipograf roman (1508 –

1512), Editura Mănăstirea Bistrița Olteană, 2008.

170. Migne, Jacques, Paul, Patrologia Graeca. Nicephori Blemmide, Logica,

PG, 142 (Paris, 1865), col. 697-700.

171. Mihordea, V., Biblioteca domnească a Mavrocordaților, Monitorul

official și imprimeriile statului, Imprimeria Națională, București, 1940.

172. Miliarakis, Antonios, Ιστορία του Βασιλείου της Νίκαιας και του
Δεσποτάτου της Ηπείρου, επιμέλεια Ήρκος Ρ. Αποστολίδης, έκδ. Ιονική Τράπεζα,
Αθήνα 1994.

173. Mioni, Elpidio, Introducere în Paleografia greacă, trad. în lb. greacă de

Nikolaos

174. Mițoglou, M., Σεβαστός Κυμινήτης: ο Βίoς, η Διδασκαλία και το Έργο του,
Διπλωματική Eργασία, Θεσσαλονίκη 2007.

814
 175. Moffatt, Ann, Science Teachers in the Early Byzantine Empire: Some
Statistics, Bsl 34 (1973) 15, în Viața de zi cu zi în Bizanț, Analele Primului Congres
Internațional de Bizantinologie, Centrul de Cercetări Bizantine/E.I.E., Atena 1989, p.
327.

176. Moldoveanu, Ioan, Contribuţii la istoria relaţiilor Ţărilor Române cu

Muntele Athos (1650 – 1863): în întâmpinarea a 1045 de ani de la fondarea Muntelui
Athos (963 – 2008), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, 2007.

177. Moldoveanu, Nicu, Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă

Română, BOR, 92, 1974, 1-2, p. 131.

178. Moraux, Paul, Bibliotheque de la Société Turque d΄Histoire. Catalogue

des manuscrits grecs (Fonds du Syllogos), Ankara, 1964.

179. Müller W., Bildlexikon zur Topographie Instabuls, Tübingen, 1977.

180. Munitiz, Joseph, A Hagiographical Autobiography in 13th century", în

BSl, vol. 53 (1992), p. 245.; Munitiz, «Hagiographical Autobiography».

181. Munitiz, Joseph, A., Nicephori Blemmydae. Autobiographia, Sive

curriculum vitae, Epistula Universalior, ed. University Press, Brepols Turnhout, 1984.

182. Negoiță, Adrian, Arhiereul Ghenadie Enăceanu (1835 – 1898) și

contribuția sa în domeniul istoriei bisericești, în Profesorii noștri, învățătorii noștri, vol.
I: Departamentul de Teologie Istorică, Biblică și Filologie al Facultății de Teologie
Ortodoxă „Patriarhul Justinian”, Editura Basilica, 2020, pp. 25 – 39.

183. Negulescu, P., Alexianu, G., (editori) Regulamentele organice ale

Valahiei și Moldovei, București, 1944.

184. Nicephoros, Blemmides, Nicephori Blemmydae, Curriculum vitae et

carmina, ed. A. Heisenberg, Teubner), Lipsiae, 1896.

815
 185. Nicol, D., M., Hilarion of Didymoteichon and the gift of prophecy,
Byzantine Studies-Etudes Byzantines 5 (1978), pp. 186-200.

186. Nicol, D., M., The interaction of Latins and Byzantines during the period
of the Latin Empire (1204 – 1261). The case of the ordeal, Actes du XV Congrès
International d΄études Byzantines IV, Athènes, 1980, pp. 1-10

187. Nicolaescu, Șt., Documente slavo-române cu privire la relațiile Țării

Românești și Moldovei cu Ardealul în secolul XV și XVI, București, 1905

188. Nikolopoulou, Angeliki, Scarvelis, Nikolaos, Μαθηματάρια των

Ελληνικών Σχολείον κατά την τουρκοκρατία Συμβολή στήν ιστορία της νεοελληνικής
παιδείας - διδακτορική διατριβή, Εκδ. Σύλλογος προς διάδοσιν οφελίμων βιβλίων,
Δεκέμβριος, Αθήνα, 1994.

189. Noica, Constantin, Aristotelismul în Principatele Române în secolul XVII

– XVIII. Pentru valorificarea filozofică a lui Teofil Coridaleu, în „Studii clasice”, IX
(1967), pp. 75 – 89.

190. Nussbächer, G., Moara de hârtie din Brașov în secolul al XVI-lea, în

„Cumidava”, XII – 1, 1979 – 1980, p. 64 – 65.

191. Obedeanu, Const. V., Grecii în Țara Românească cu o privire generală

asupra stării culturale pînă la 1717, București, 1900.

192. Ostrogorsky, G., History of the Byzantine State, New Brunswick: Rutger
University Press, 1969.

193. Păcurariu, Mircea (Pr. Prof. Dr.) Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol.
I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2014
(reeditare).

194. Păcurariu, Mircea, Cultura teologică ortodoxă românească între anii

1925-1975, în „Studii Teologice”, XXVII (1975), nr. 9-10, p. 416-438.

816
 195. Paizis, Mahis, Apostolopoulos, D., G., Δημήτριος Ραμαδάνης, ἕνας
ἱστοριογράφος τοῦ 18ου αἰώνα σὲ ἀφάνεια, în „ O Ἐρανιστὴς”, αριθ. 20, (1995), p. 24.

196. Paizis, Mahis, Apostolopoulos, N., Ἕνα ἰδιωτικὸ ἀρχεῖο ἀλληλογραφίας

μετατρέπεται σὲ ἐπιστολάριο. Μία περίπτωση τοῦ 18ου αἰώνα, Simpozionul științific cu
subiectul „Νεοελληνικὴ Ἐπιστολογραφία (16ος – 19ος αἰώνας)” organizat în martie 2003
la Centrul de Istorie Medie și al Neoelenismului al Academiei din Atena, publicate
ulterior în Volumele Simpozionului din 2004.

197. Paizis, Mahis, Apostolopoulos, Βαρνάβας ὁ Κύπριος καὶ ἡ πυρκαγιὰ τοῦ

1696 στὴν Κωνσταντινούπολη, în „Ὁ Ἐρανιστὴς” 23 (2001), pp. 26 – 29.

198. Paloukis, D., Συνέσιος Κυρήνης, ἐν οἴκῳ φιλοσοφῶν καί ἐν δήμῳ

φιλομυθῶν, η 105η επιστολή του, Αθήνα, 2005.

199. Pantos, H. Dimitrios, Ἰωάννης Κομνηνός (Ἱερόθεος Δρύστρας) 1657-1719.

Ὁ βίος, τὸ συγγραφικὸ ἔργο καὶ ἡ ἐκκλησιαστικὴ καὶ πολιτική του δράση, Διδακτορικὴ
διατριβὴ, Αθήνα, 2014.

200. Papacostea V., Danielopolu, Cornelia, Literatura în limba greacă din

Principatele române (1774-1830), Ed. Minerva, Bucureşti, 1982.

201. Papacostea, V., Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii

istorice, ed. de Cornelia Papacostea – Danielopolu. Studiu de N.Ș. Tanașoca, București,
1983.

202. Papacostea, Victor, Pentaglosarul lui Nicolae Ianovici în Cornelia

Papacostea–Danielopolu (ed.)Victor Papacostea Civilizație românească și civilizație
balcanică, București, 1983.pp. 406-410.

203. Papacostea, Victor, Viețile sultanilor. Scriere inedită a lui Dionisie

Fotino, în RIR, tom. IV, 1934, fasc. 1-4, p. 175-214 și retipărit în volumul Victor
Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică (ed. îngrijită de Cornelia
Papacostea

817
 204. Papadopoulos, A., Kerameus, Σημείωσις περὶ τοῦ ἱεροσολυμιτικοῦ κώδικος
τοῦ Χρονικοῦ Παχυμέρη, Δελτίον τῆς Ἱστορικῆς καὶ Ἐθνολογικῆς Ἑταιρείας τῆς
Ἑλλάδος 3 (1890-92), 529-535.

205. Papadopoulos, Ath., Kermaues, Ἱεροσολυμτικὴ Βιβλιοθήκη, τ. 5,

Πετρούπολη 1915.

206. Papadopoulos, Ath., Kerameus, Κατάλογος τῶν ἐν τῷ Ἑλληνικῷ

Φιλολογικῷ Συλλόγῳ χειρογράφων βιβλίων, Ὁ ἐν Κωνσταντινουπόλει Ἑλληνικὸς
Φιλολογικὸς Σύλλογος. Ἀρχαιολογικὴ Ἐπιτροπή. Παράρτημα τοῦ Κ΄- ΚΒ΄ τόμου,
Κωνσταντινούπολη 1892.

207. Papadopoulos, Ath., Kerameus, Συμβολαὶ εἰς τὴν ἱστορίαν τῆς

Νεοελληνικῆς Φιλολογίας, Ὁ ἐν Κωνσταντινουπόλει Ἑλληνικοὺς Φιλολογικὸς Σύλλογος
17 (1882-1883), p. 50.

208. Papadopoulos, Ath., Vretos, N., Nεοελληνικὴ φιλολογία, partea a II-a,

Atena, 1954.

209. Papadopoulos, Th. H., Studies and Documents relating to the History of
the Greek Church and People under the Turkish Domination, Ediția a 2-a, revăzută și
completată, Variorum Reprints, London, 1990.

210. Papazoglou, G., K., Νέα ἄγνωστα χειρόγραφα τοῦ λόγιου Φαναριώτη
Νικολάου Καρατζᾶ, în ˶Φωνῆς˝ 1 (2000/2001), pp. 16 - 18 καὶ 27.

211. Pătlăgean, E., Sainteté et pouvoir, în The Byzantine Saint, ediție S. Hackel,
Birmingham, 1981.

212. Patrinelis H. G., Copiști greci ai vremurilor renașcentiste, Revista Arhivei

de Istorie medie a Academiei din Atena, 8 – 9 (1958 – 1959), Atena 1961.

213. Patrinelis, H., Ἕλληνες κωδικογράφοι τῶν χρόνων τῆς Ἀναγεννήσεως,

Ἐπετηρὶς Μεσαιωνικοῦ Ἀρχείου 8-9 (1958-59), σ. 113.

818
 214. Patrinelis, H.,Ἡ κατάσταση τοῦ Ἑλληνισμοῦ κατὰ τὴν περίοδο 1669-1821,
Ἐκκλησία, ΙΕΕ, τ. 11, Ἀθήνα 1975, σ. 126.

215. Pennas Th. Petros, Ἱστορία τῶν Σερρῶν ἀπὸ τῆς Ἁλώσεως αὐτῶν ὑπὸ τῶν
Τούρκων μέχρι τῆς ἀπελευθερώσεώς των ὑπὸ τῶν Ἑλλήνων, 1383 - 1913, Ἀθήνα 1966.

216. Pippidi, A., Putere și cultură în epoca lui Brâncoveanu, în AIIAI, 25,
1988, 2, p. 361 – 367.

217. Pippidi, A., Ultima piesă de teatru din epoca fanariotă, în Corneliae
Papacostea Danielopolu in Memoriam, Bucureşti, 1999.

218. Platon, «Πολιτεία», Νεοελληνική απόδοση Ιωάννης Γρυπάρης, επιμέλεια

Ευάγγελος Παπανούτσος, τόμος Α΄, έκδ. Ι. Ζαχαρόπουλος, Αθήνα 1990.

219. Podskalsky, G., Theologie und Philosophie in Byzanz, München 1977.

220. Podskalsky, G., Η ελληνική Θεολογία επί Τουρκοκρατίας 1453-1821. Η

Ορθοδοξία στη σφαίρα επιρροής των Δυτικών δογμάτων μετά τη Μεταρρύθμιση.
Μετάφραση Γ.Δ. Μεταλληνός. Αθήνα, ΜΙΕΤ, 2005.

221. Popescu, Dorin, Centenarul Muzeului Național de Antichități, Revista

muzeelor, 4, 1964, p. 345 – 348.

222. Popescu, M., Fabrici de hârtie în Transilvania, în „Artă și tehnică

grafică”, caietul 13, 1940.

223. Popescu, N. Grigorie, Din trecutul Seminarului „Nifon âmitropolitul” din

București, în „Biserica Ortodoxă Română”, XXX nr. 8 – 9, pp. 56 – 67.

224. Potra, George, Din Bucureștii de ieri, Domni, boieri și orășeni și Vol. II,
Idem. Aspecte edilitar-urbanistice, Edituras Vremea, București, 2017.

225. Potra, George, Istoricul hanurilor bucureștene, Editura Științifică și

enciclopedică, București, 1985.

819
 226. Predescu, Lucian, Enciclopedia Cugetarea, Editura Cugetarea Georgescu
Delafras, București, 1940.

227. Principas, G. Th., Λογάδες του Γένους, αγνοημένοι δάσκαλοι της

Τουρκοκρατίας, Αθήνα, Ακρίτας, 1985.

228. Prodromitul, Teodor, Către iubitul Ioan, codex. Vaticanus Graecus 305,
fol. 75 ediție de K. Manafi, Bibliotecile din Constantinopol, Atena, 1972.

229. Rallis, K., M., Ἐγκυκλοπαιδικὸ Λεξικὸ Ἐλευθερουδάκη, τόμ. 4(1930),

Ἀθήναι.

230. Rallis, K.,M., Περὶ τοῦ ἐκκλησιαστικοῦ ἀξιώματος τοῦ πρωτεκδίκου,

Πρακτικὰ τῆς Ἀκαδημίας Ἀθηνῶν 11(1936), σσ. 286-291.

231. Rapp, Claudia, Holy Bishops in Late Antiquity. The nature of Christian
Leadership in an Age of Transition. University of California Press, Berkeley-Los
Angeles-London, 2005.

232. Reinink, G., Ismael, der Wildesel in der Wuste. Zur Typologie der
Apokalypse des Pseudo-Methodios, BZ, LXXV, 1982, p. 336-344.

233. Rezachevici, Constantin, Bătălia de la Zărnești – 1690, reeditare cu

contribuția Pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu, Ed. Andreas, București, 2014.

234. Rosetti, Al., Lettres roumaines de la fin du XVIe et du début du XVIIe

siѐcle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie), București, 1926.

235. Runciman, Steven, A History of the Crusades: The First Crusade and the
Foundation of the Kingdom of Jerusalem, Cambridge University Press, Cambridge, 1951.

236. Russo, Demostene, Studii istorice greco-române, Fundația pentru

Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea”, București, 1939.

820
 237. Rydén, L., The Life of St. Basil the Younger and the Date of the Life of St.
Andreas Salos, în Ocean: Essays presented to Ihor Ševčenko on His Sixtieth Birthday by
His Colleagues and Students, Harvard Ukrainian Studies 7 (1983), pp. 666-586.

238. S. Goldenberg, Moara de hârtie din Sibiu în secolul al XVI-lea, în

„Studii”, XIII, 1960, nr. 1, p. 114.

239. Sakellionos, Ioannis, Κατάλογος τῶν χειρογράφων τῆς ἐθνικῆς βιβλιοθήκης

τῆς Ἕλλάδος, Αθηνα, 1998.

240. Sbiera, I., G., Codicele Voronețean, cu un vocabulariu și studiu asupra

lui, de ..., Cernăuți, 1885, tabela II.

241. Schneider, T., De vita Synesii Philosophi atque Episcopi, Grimma, 1876.;
Druon H., Études sur la vie et les œuvres de Synesius évêque de Ptolémaϊs dans la
Cyrénaϊque au commencement du 5e s., Paris 1859, şi Œuvres de Synesius, Paris, 1878.

242. Șerban, Constantin, Întreprinderea manufacturieră de postav de la

Pociovaliște și București, in Studii revistă de istorie și filozofie, II, anul 5, iulie-
septembrie 1952, pp.86-105.

243. Ševčenko, Ihor, Levels of Style in Byzantine prose, Jahrbuch der

Österreichischen Byzantinisfia 31:1 (1981) pp. 289 – 312.

244. Ševčenko, Ihor, Unpublished Byzantine Texts on the End of the World
about the Year 1000 A.D., Travaux et Mémoires 14 (2002), pp. 562-577.

245. Shepard, J., Byzantine Writers on the Hungarian in the Ninth and Tenth
Centuries, in Annual of Medieval Studies at CEU 10(2004), pp. 100-101.

246. Simonescu, V., Dan, Cărți arabe tipărite de români în secolul al XVIII-lea
(1701-1747), BOR, 82, 1964, 5 – 6, pp. 524 – 561.

247. Smyrnakis, Gherasim, Το Ἅγιον Όρος δια μέσου των αιῴνων (Muntele
Athos de-a lungul veacurilor), Tesalonic, 1971.

821
 248. Spathis, Dimitris, Soutsos, N., Georgios, Αλεξανδροβόδας ο ασυνείδητος,
Editura Kedros, Atena, 1995.

249. Spridon, Cezar, Ciprian, Οι Ἐλληνες Αρχιερείς των Μητροπόλεων

Ουγγροβλαχίας καὶ Μολδαβίας από του ΙΔ΄έως του ΙΘ΄αιώνος. Θεσσαλονίκη, Π.
Πουρναράς.

250. Staikos, K., Βιβλιοθήκη ἀπὸ τὴν ἀρχαιότητα ὣς τὴν ἀναγέννηση, Ἀθήνα,
1996.

251. Staikos, Sp., Sklavenitis, T., E., The Publishing Centres of the Greeks,
Atena, 2001.

252. Stănescu, Eugen, 500 de ani de relații româno-bizantine, în „Lumea

Bizanțului” (volum pregătit în întâmpinarea celui de-al XV-lea Congres Internațional de
Studii Bizantine, București, 6-12 septembrie, 1971), București, 1972, p. 167.

253. Stathis, Penelopi, Χρύσανθος, Νοταράς πατριάρχης Ἱεροσολύμων.

Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ, Ἀθήνα 1999.

254. Stergioulis Charalampos, Άγιος Νικόλαος, εισαγωγή Β. Κατσαρός,

(Βυζαντινοί Συγγραφείς 19), Θεσσαλονίκη 2017.

255. Stichel, R., Studien zum Verhältnis von Text und Bild spät und
nachbyzantinischen Vergänlichkeitsdarstellungen, Wien, 1971.

256. Ştrempel, Gabriel, Miniaturi şi ornamente în manuscrise greceşti ale

Bibliotecii Academiei R.S. România, în Buletinul Monumentelor Istorice, nr. 3, 1971, p.
36-40.

257. Sturdza, D.A., Vartic, C., Colescu, Acte şi documente relative la Istoria
Renaşcerii României, I, Bucureşti, 1900.

822
 258. Sullivan, F., Denis, Talbot, Alice, Mary, Grath. Mc., (editor), The Life of
Saint Basil the Younger. Critical Edition and Annotated Translation of Moscow Version,
[Dumbarton Oaks Studies XLV], Washington, D.C. 2014.

259. Svoronos, N., Ὁ Διονύσιος Φωτεινὸς καὶ τὸ ἱστορικὸν αὐτοῦ ἔργον,

„Ἑλληνικά”, Ι, 1938, pp. 133-178.

260. Tabaki, Anna, La reception du theatre de Voltaire dans le Sud-Est de l

Europe (premiere moitie du XIX siecle) în Voltaire et ses combats, Actes du Congres
international Oxford-Paris 1994, vol. II, Oxford, 1997, p. 1547-1549.

261. Tabaki, Anna, Le theatre neohellenique. Ses composantes sociales,

ideologique et esthetiques, These de doctorat dirigee par Helene Antoniadis-Bibicou,
EHESS, Paris, 1995.

262. Tatakis, N., Vassilos, Byzantine Philosophy, μτφρ. Νικόλας Μουταφάκης,

έκδ. Hackett Publishing Company Inc., Cambridge, 2003.

263. Teiușanu -Popescu, Ilie, Istoria învățământului românesc, București,

1971.

264. Țelikas, Agamemnon, Τὰ βυζαντινὰ καὶ μεταβυζαντινὰ χειρόγραφα τῆς

Βιβλιοθήκης τῆς Χίου „Ὁ Κοραής”, Ἀθήνα, 1984.

265. Timotin, A., Byzantine Visionary Account of the Other World: A

Reconsideration în Byzantine Narrative Papers in Honor of Roger Scott, ediție de J.
Burke ș.a.m.d., Melbourne 2006.

266. Timotin, A., L'eschatologie byzantine: historiographie et perspectives de

recherches, RESE, XLI, 1-4, 2003, p. 242.

267. Țipău, Mihai, Domnii fanarioți în Țările Române (1711 – 1821), Editura
Omonia, București, 2008.

823
 268. Tocilescu, Gr. G., Documente inedite privitoare la istoria românilor, în
„Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, I, 1883, p. 187, 383, 385, III, 1884, p.
217.

269. Țogas, H., S., Η περί μνημοσύνων έρις εν Αγίω Όρει κατά τον ΙΗ΄ αιώνα
[Διδακτορική διατριβή], Πανεπιστήμιο Θεσσαλονικης, Θεσσαλονίκη, 1969.

270. Tomadakis, N., B., Σύλλαβος βυζαντινῶν μελετῶν καὶ κειμένων, Ἀθήνα,
1961.

271. Tonnet, H., Basile Vatatsis le Periegete: la vision du monde d΄un

voyageur grec de la premiere moitie du XVIII-e siecle în Actes du XIV-e Colloque
International des Neo-Hellenistes francophones, 18-20 mai 1995, Rennes, Universite de
Haute Bretagne, 1997, p. 103-121.

272. Tsurka, Despina, Papastathi, Irini, Ἡ ἑλληνικὴ ἐμπορικὴ Κομπανία τοῦ

Σιμπίου Τρανσυλβανίας (1636-1848). Ὀργάνωση καὶ δίκαιο, Thessaloniki, 1994.

273. Țurca, Despina, Papastathis, Τό χειρόγραφο τῆς Ρουμάνικης Βιβλιοθήκης

τῆς Ἄκαδημίας, 1287, Ἐκδοση Πουρναράς, Ἀθηνα, 2005.

274. Turdeanu, Emil, Legăturile românești cu mănăstirile Hilandar și Sfântul

Pavel de la Muntele Athos, Extras M.O., Imprimeria Națională, București, 1941.

275. Urechia, V., A., Istoria românilor, vol. I, Bucureşti, Tipografia

˶Gutenberg˝, Joseph Göbl 1891.Hasdeu, B., P., Cuvente den bătrâni, București, vol. I,
1878.

276. Urechia, V.A., Documente inedite din domnia lui Alexandru Constantin
Moruzi (1793 – 1796), București, 1987.

277. Vakalopoulos, A., Νεοελληνική ιστορία (1204 - 1940), Θεσσαλονίκη, Αφοί

Κυριακίδη, 1991.

824
 278. Vasilache, Vasile (prot.dr.), Iosif Naniescu, strălucit mitropolit al
Moldovei (cu o prefață de IPS Nicodim Patriarhul României), Tiparul Sfintei Mănăstiri
Neamțu, 1949.

279. Vasile, Vasile, Iosif Naniescu, reprezentant de seamă al muzicii psaltice,

în Muzica, serie nouă, anul IV(16) oct. – dec., 1993, p. 128.

280. Vasiliev, A.A., Istoria Imperiului Bizantin, traducere și note de Ionuț

Alexandru, Editura Polirom, București, 2010.

281. Vergatti, Radu – Ștefan, Vergatti, Cristina-Narcisa, Biblioteca Academiei

Domnești Brâncovenești, în volumul: Unchiul și nepotul: Matei Basarab și Constantin
Basarab Brâncoveanu. Culegere de studii coordonată de: Cristina – Narcisa Vergatti –
Radu Ștefan Vergatti, Editura Science Press, Baia Mare, 2014.

282. Vergatti, Radu-Ștefan, Brâncovenești. Sfinții martiri Brâncoveni. Culegere

de studii, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2014.

283. Vlami, Despina, Corporate identity and entrepreneurial initiative: the

Levant Company in the eighteenth and nineteenth centuries, in the The Journal of
European Economic History 39 (2010-2011), p. 67-69.

284. Vogel, M., Gardthausen, V., Die Griechischen Schreiber des Mittelalters
und der Renaissance, Leipzig, 1909.

285. Volkmann, R., Synesius von Cyrene. Eine Biographische Charakteristik,

Berlin, 1869.; Lapatz, F., Lettres de Synésius traduites pour la première fois et suivies d’
études sur le derniers moments de l΄hellenisme, Paris, 1870.

286. Vollenweider, S., Neuplatonishe und Christliche Theologie bei Synesios

von Kyrene, Göttingen 1985, şi Baldi I, Gli Inni di Synesio di Cirene. Vicende Testuali di
Corpus Tardoantico, Walter de Gruyter, Göttingen, 2011.

287. Vornicescu, N., Primele scrieri patristice în literature română: sec. IV –

XVI, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1992.

825
 288. Vranussi, L., Ἐκδόσεις καὶ χειρόγραφα τοῦ „Σχολείου ντελικάτων
ἐραστῶν” în Ὁ Ἐρανιστής, 8, 1970, p. 302-323.

289. Vulpe, Radu, Muzeul Național de antichități, în „Boabe de grîu”, nr. 3,

mai 1939, pp. 20 – 26.

290. Wallis, R.T., Nεοπλατονισμóς, εκδ. Αρχéτυπο, Αθήνα, 2002.

291. Wilson, N., Scholars of Byzantium, Edited by John Hopkins University

Press, London, 1983. [Οἱ λόγιοι στὸ Βυζάντιο, μεταφρ. Ν. Κονομῆ, Αθήνα, 1991.

292. Xenopol, A.D., Istoria românilor din Dacia Traiană, 11, București.

293. Zaharopoulos, Gr. Nikos, Η πνευματική κίνηση του ΙΗ΄ αιώνα στον
ελληνικό χώρο μέσα από τη χειρόγραφη παράδοση, (Ἑκδοση ανέκδοτων λυτών
χειρογράφων). Θεσσαλονίκη ΑΠΘ, 1984.

294. Zaharopoulos, Gr., Η πνευματική κίνηση του ΙΗ΄ αιώνα στον ελληνικό
χώρο μέσα από τη χειρόγραφη παράδοση, (Ἑκδοση ανέκδοτων λυτών χειρογράφων).
Παν. Θεσσαλονίκη 1984.

295. Zamfirescu, Dan, Paisianismul – Un moment românesc în istoria

spiritualității europene, Editura Roza Vânturilor, București, 1996.

296. Zoras, G., Th., Bouboulides, Κατάλογος χειρογράφων κωδίκων

Σπουδαστηρίου Βυζαντινῆς καὶ Νεοελληνικῆς Φιλολογίας τοῦ Πανεπιστημίου Ἀθηνῶν,
Ἀθήνα 1964.

826