Curs 3

Recapitulare: Cauzele situaţiei cercetării ştiinţifice din România

(situaţie diagnosticată de CNCS - Consiliului Naţional al Cercetării Sţiinţifice)

1. Până în 1990, cercetarea ştiinţifică „de frontieră” a fost complet neglijată, fiind
ancorată mai mult în tezele de doctorat, care erau extrem de rare (în deceniul anilor ’80,
practic sistemul de doctorat a fost „îngheţat”). Nu era stimulată publicarea în reviste
ştiinţifice internaţionale (reviste „vizibile”), iar în România exista o singură revistă ISI,
cu IF redus. In consecinţă, nu s-a format cultura diseminării rezultatelor cercetării
ştiinţifice (atâtea câte erau) prin publicaţii în reviste internaţionale de prestigiu.
2. Universităţile româneşti, ca şi cele din multe foste ţări socialiste, nu erau bine cotate,
deoarece criteriile de evaluare a universităţilor includ, cu prioritate, rezultatele din
cercetarea de frontieră. Universităţile de vârf sunt orientate înspre cercetare, prin şcolile
doctorale, care practic nu existau în universităţile româneşti.
3. Statutul cercetării ştiinţifice de frontieră şi al poziţiei universităţilor în clasamentele
universităţilor la scară mondială erau modeste. Acestea reprezintă un criteriu esenţial
pentru investiţiile străine din ţara, cu efecte majore pentru dezvoltarea economică (este
vorba de asigurarea resursei umane înalt calificate, pentru activităţile de cercetare-
dezvoltare ale firmelor, astfel încât investiţia să nu fie în regim de lohn).
4. Au existat foarte multe Institute şi Centre de cercetare, care aveau obiective aplicative,
pentru fiecare domeniu al economiei naţionale. Acestor unităţi li s-au impus obiective
de tipul „asimilarea în ţară” a unor echipamente şi produse aflate pe piaţa
internaţională, ceea ce a condus la un decalaj tehnologic substanţial între economiile
socialiste şi cele occidentale (se asimilau produse existente pe piaţă, adesea deja învechite).
5. In UE, cercetarea ştiinţifică de frontieră se realizează în cadrul unor programe unitare,
numite Program Cadru 1, 2 …, 7 (cel actual)- (FP1, 2, 3…) In FP..., granturile se
câştigă prin competiţie. Un titular de grant este format dintr-un Consorţiu compus
dintr-un Coordonator şi o serie de parteneri, obligatoriu din diferite ţări ale UE. In
criteriile de selectare a granturilor câştigătoare, o pondere importantă o au publicaţiile
vizibile (cu indicator SRI) ale cercetătorilor, care atestă competenţa membrilor
echipei la tema propusă. In România, cultura şi rezultatele publicaţiilor în reviste
vizibile fiind deficitare, competitivitatea echipelor româneşti la competiţiile din FP ale
UE a fost foarte redusă. Fondul comun al UE pentru cercetare în cadrul Programelor
Cadru (FP), în valoare de multe zeci de miliarde de euro, se formează prin contribuţia
fiecărei ţari. In cazul României a existat un deficit permanent în cadrul FP, în sensul că,
permanent, fondurile atrase de echipele româneşti (mereu în calitate de colaboratori)
din FP au fost mai mici decât contribuţia financiară a României a fondul comun al UE
pentru FP.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Pentru remedierea acestei situaţii, s-a modificat radical structura organizatorică a

cercetării de frontieră, iniţial prin CNCSIS (Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din
Învăţământul Superior), care a funcţionat circa 14 ani, apoi prin CNCS. In esenţă,
cercetarea din ţară se desfăşoară prin granturi (adică, sume asigurate din buget – din bani
publici, cu condiţia ca echipa grantului să obţină rezultatele propuse în proiectul de grant).
Cerinţele impuse la evaluarea granturilor au fost similare celor din cadrul FP, cu accent pe
evaluarea performanţelor competitorilor prin lucrări publicate. Rezultatele au fost foarte
modeste la început, publicaţiile fiind, de fapt, reviste locale, fără vizibilitate.
 Departamentul pentru Politica Stiintei si Scientometrie (CENAPOSS) din cadrul
Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice este organismul care se ocupă în România de
acreditarea revistelor ştiinţifice.
CENAPOSS a stabilit următorul clasament al revistelor româneşti:
- de tip A (indexate sau cotate ISI);
- de tip B+ (incluse în baze de date indexate - BDI);
- de tip B (cu perspectiva de a evolua);
- de tip C etc (practic fără valoare).
Pentru a face faţă cerinţelor de publicare, impuse de:
 raportarea rezultatelor la granturi (pentru a se evita întreruperea finanţării sau
chiar a returnării fondurilor consumate);
 promovarea în funcţii universitare şi de cercetare;
 obţinerea de noi granturi etc.,
în ţară a existat o preocupare pentru formare de reviste ştiinţifice româneşti, indexate
sau cotate ISI. In prezent sunt circa 59 reviste româneşti cotate/indexate ISI.
In continuare sunt date revistele ISI româneşti, de interes pentru domeniile
automatică, calculatoare, inginerie electrică şi electronică:
Denumirea revistei IF AIS
(Article influence
Score)

ADVANCES IN ELECTRICAL AND COMPUTER ENGINEERING 0,688 -

CONTROL ENGINEERING AND APPLIED INFORMATICS 0.228 -

INTERNATIONAL JOURNAL OF COMPUTERS 0,650 -

COMMUNICATIONS &CONTROL

JOURNAL OF OPTOELECTRONICS AND 0,412 0,113

ADVANCED MATERIALS

OPTOELECTRONICS AND ADVANCED MATERIALS-RAPID 0,477 0,078

COMMUNICATIONS

PROCEEDINGS OF THE ROMANIAN ACADEMY SERIES 0,149 -

A: MATHEMATICS, PHYSICS, TECHNICAL SCIENCES,
INFORMATION SCIENCE
REVUE ROUMAINE DES SCIENCES TECHNIQUES, SERIE
ELECTROTECHNIQUE ET ENERGETIQUE 0,057 -
ROMANIAN BIOTECHNOLOGICAL LETTERS 0,219 -
ROMANIAN JOURNAL OF INFORMATION SCIENCE 0,188 0,046
AND TECHNOLOGY
STUDIES IN INFORMATICS AND CONTROL 0,671

După cum se observă, IF şi – în special – SRI (care contează în competiţii) sunt

foarte reduşi şi publicaţiile în revistele ISI româneşti nu ajută prea mult la câştigarea
competiţiilor internaţionale de granturi. Soluţia este publicarea în revistele
internaţionale consacrate, cu rating ridicat.
 In consecinţă, s-au adoptat următoarele măsuri de stimulare a calităţii
cercetării, prin publicaţii în reviste vizibile de înalt nivel:
1) Evaluarea rezultatelor obţinute la un grant se face în raport cu nivelul
publicaţiilor rezultate (cu consecinţa reţinerii fondurilor sau chiar a returnării acestora, dacă
indicatorii nu sunt îndepliniţi).

2) Adoptarea de standarde minimale de eligibilitate pentru directorul de proiect

şi experţi, această măsură asigurând o stimulare materială consistentă a cercetătorilor.
a) Pentru domenii diferite de cele umaniste şi sociale
Publicarea în perioada 2001 – 2011 ca autor principal (conform Anexei 5 - Definiţii) a unor
articole în reviste care au fiecare un scor relativ de influenţă cel puţin egal cu 0,5 şi al căror scor
relativ de influenţă cumulat este cel puţin egal cu 2 (la un articol publicat, SRI se împarte la numărul
de autori, cu o pondere depinzând de poziţia autorului în colectivul de autori al articolului)

3) Adoptarea de standarde minimale pentru promovarea personalului pe funcţii

didactice universitare şi de cercetare.
4) Adoptarea de standarde minimale pentru tezele de doctorat.
5) Adoptarea de standarde bazate pe criterii de cercetare ştiinţifică pentru
clasificarea Universităţilor româneşti.

Problema clasificării Universităţilor la scară internaţională

- produce o competiţie acerbă în statele dezvoltate,
- produce îngrijorări majore în societatea românească

Criteriile pentru Clasamentul Shanghai ai universităţilor,

la scară mondială

ALUMNI - Numărul total de absolvenţi ai Universităţii care câştiga premii Nobel şi medalii
Fields, chiar dacă nu activează în cadrul Universităţii. Sunt utilizate ponderi diferite în funcţie
de perioadele de obţinere a diplomei universitare. Ponderea este de 100% pentru absolvenţii din
2001-2010, 90% pentru absolvenţii din 1991-2000, 80% pentru absolvenţii din 1981-1990, şi aşa
mai departe, şi în cele din urmă de 10% pentru absolvenţii din 1911 -1920.
AWARD - Numărul total al personalului unei Universităţi care câştiga premii Nobel in fizica,
chimie, medicină şi economie şi Medalia Fields în matematică. Personalul este definit ca cei
care lucrează la Universitate la momentul de câştigarea premiului, chiar dacă au absolvit o
altă Universitate. Ponderi diferite sunt stabilite în funcţie de perioadele când au câştigat premiile,
similar criteriului ALUMNI.
HiCi - Numărul de cercetători cu înaltă rată a citărilor în 21 domenii ştiinţifice. Aceste
persoane sunt cele mai citate în cadrul fiecărui domeniu. Definirea domeniilor şi procedurile
detaliate pot fi găsite pe site-ul de Thomson ISI. (Prof. Adrian Bejan, Duke University USA)
N&S - Numărul de lucrări publicate în revistele Nature şi Science între 2006 şi 2010. Se acorda
ponderea de 100% pentru autorul corespondent, este alocat pentru afilierea autorului corespondent,
50% pentru următorul coautor etc.
PUB - Numărul total de lucrări indexate în Science Citation Index-Expanded and Social
Science Citation Index in 2010.
PCP - Scorurile ponderate ale celor cinci indicatori menţionaţi mai sus, împărţit la numărul
de personalului universitar (cadre didactice+cercetători) cu normă întreagă din Universitate.
In domeniul ştiinţelor tehnice există unele modificări în criteriile de clasament
 Un clasament pe ţări este dat în cele ce urmează

Country Top20 Top100 Top200 Top300 Top400 Top500

United States 17 53 89 110 137 151

United Kingdom 3 10 19 29 33 37

Germany 0 6 14 23 32 39

Japan 0 5 9 10 16 23

Canada 0 4 8 18 18 22

Australia 0 4 7 9 13 19

Switzerland 0 4 6 7 7 7

France 0 3 8 13 17 21

Sweden 0 3 4 8 10 11

Netherlands 0 2 9 10 12 13

Denmark 0 2 3 4 4 4

Belgium 0 1 4 6 6 7

Israel 0 1 4 4 6 7

Alături de cărţi şi reviste ştiinţifice, pentru documentare şi pentru evaluarea

rezultatelor activităţii de cercetare se utilizează şi lucrările publicate în volumele
manifestărilor ştiinţifice.

3 . Manifestări ştiinţifice

Acestea pot fi:

1. Organizate de organisme de cercetare ştiinţifică la nivel mondial.
Exemple:
a) IFAC (Federaţia Internaţională de Control Automat).
Obs: Structura IFAC (Comitete tehnice) etc.
b) IEEE - Institute of Electrical and Electronics Engineers
Manifestările ştiinţifice sunt:
- Congrese, la intervale mari de timp relativ mari (în medie, 3 ani). Sunt f. multe
secţiuni – se poate discerne progresul făcut în domeniul respectiv
- Conferinţe – pe domenii (Comitete tehnice)
- Simpozioane – idem
- Workshop-uri – idem
Toate acestea au un calendar cunoscut cu circa 1-2 ani în avans.
 2. Organizate de organisme de cercetare ştiinţifică la nivel continental
Exemple :
a) EPE –Conferinţa Europeană de Electronică de Putere
b) ECC – Conferinţa Europeană de Control
c) EWEA – Asociaţia Europeană a Energiei Vântului
Manifestările ştiinţifice sunt:
- Conferinţe – pe domenii
- Simpozioane – idem
- Workshop-uri – idem

3. Organizate sub egida unor organisme de cercetare ştiinţifică la nivel

mondial sau continental (ex. IEEE, IFAC etc), cu o tematică bine
precizată.

4. Alte manifestări ştiinţifice internaţionale,

d) Manifestări ştiinţifice cu participare internaţională,
e) Manifestări ştiinţifice naţionale (ex. CNAE)
f) Manifestări ştiinţifice ale Academiei Române sau ale Academiilor de
ştiinţe
g) Manifestări ştiinţifice cu caracter local şi participare naţională

Problema esenţială este evaluare ratei de diseminare a Proceedings-urilor.

La manifestările din categoriale 1 şi 2 se realizează o selecţie de lucrări, care se publică în
volum de o editură internaţională (ex. Springer, Elsevier, Kluwer etc). Acestea sunt
recunoscute de ISI ca ISI-Proceedings, având o bună diseminare. Adesea, lucrările în
volume, de tip ISI-Proceedings, sunt considerate în evacuare granturilor, a personalului de
cercetare şi universitar (la promovări) etc.

In general, la evaluarea cercetării se face o distincţie netă între articole publicate în

reviste cotate ISI şi lucrări ISI-Proceedings (în volume ale editurilor).

III. Organizarea propriuzisă a activităţii de cercetare

A. Echipa. Activitatea de cercetare se desfăşoară într-o echipă

Structura echipei (în cazul unui proiect de cercetare de amploare medie)
1. Director
2. Director economic
3. 3-5 cercetători cu experienţă (eventual – post-doc)
4. 3-5 doctoranzi
5. 4-6 masteranzi
Rolul fiecărui nivel din structură:
Director – coordonarea activităţii ştiinţifice şi a celor de natură managerială.
Este persoana de interfaţă cu instituţia finanţatoare şi este principalul
responsabil (sub aspect juridic) pentru fondurile alocate şi realizarea obiectivelor
proiectului de cercetare (dar nu singurul responsabil – toată echipa răspunde de realizarea
obiectivelor asumate prin documentaţia proiectului. Şi din acest motiv, documentaţia unui
proiect propus trebuie să prevadă explicit sarcinile fiecărui membru al echipei).
 Directorul economic – are ca atribuţii:
 urmărirea respectării alocării fondurilor pe tipuri de activităţi prevăzute în
planul de desfăşurare a proiectului;
 realizarea formelor pentru cheltuielile salariale;
 urmărirea planului de achiziţii de echipamente, materiale etc. ;
 realizarea documentaţiei pentru licitaţii;
 realizarea demersurilor pentru actualizarea devizului pe anul curent, în
conformitate cu necesităţile cercetării etc
De regulă, directorul economic este un specialist din echipă, care participă şi la
activitatea ştiinţifică propriuzisă.
Cercetătorii cu experienţă preiau principalele aspecte care sunt implicate în
cercetare.
Doctoranzii trebuie să-şi fructifice cercetarea în teza de doctorat prin realizarea
componentelor proiectului.
Masteranzii se iniţiază în tema de cercetare şi realizează activităţile curente
solicitate de doctoranzi şi de cercetătorii cu experienţă.
Avantajele structurii piramidale a echipei:
 antrenarea motivată a tuturor membrilor,
 asigurarea continuităţii cercetării într-un domeniu dat (în temele următoare
din acelaşi domeniu, doctoranzii pot lucra ca post-doc, iar masteranzii – ca doctoranzi).
Observaţii privind activitatea doctoranzilor şi masteranzilor
Lucrul în echipă
Avantaje: a) uşurarea realizării procesului de formare a cercetătorilor;
b) fructificarea abilităţilor specifice ale cercetătorilor
Dezavantaje: a) uneori nu se pot departaja clar contribuţiile cercetătorilor,
b) pot apare disensiuni legate de aprecierea subiectivă a contribuţiilor.
De aceea este esenţială capacitatea de lucru în echipă a cercetătorilor

B. Programarea lucrărilor de cercetare

La o lucrare de cercetare sunt prevăzute mai multe obiective parţiale, a căror
succesiune determină, în final, realizarea obiectivului propus la nivelul întregului
proiect
Fiecare obiectiv parţial necesită realizarea unui număr de activităţi
Atenţie ! adesea se confundă obiectivele cu activităţile:
obiectivele reprezintă ţinte (parţiale sau finale),
activităţile – ceea ce trebuie făcut pentru obţinerea ţintelor.

Programarea lucrărilor de cercetare implică:

 stabilirea obiectivelor (parţiale) din cadrul proiectului,
 stabilirea activităţilor aferente fiecărui obiectiv,
 stabilirea cheltuielilor prevăzute pentru fiecare activitate:
o manoperă,
o echipamente,
o materiale şi consumabile,
o software,
o mobilităţi,
o documentare,
  stabilirea intervalului de timp prevăzut pentru fiecare activitate,
 stabilirea nominală a personalului din echipă, cu precizarea răspunderii
privind realizarea fiecărei activităţi.
Adesea, toate aceste 5 categorii de informaţii se realizează sub forma unor diagrame
de programare temporală, denumite diagrame Gantt.
Exemple de diagrame Gantt:
Obiectiv Activitate 2011 2012 Sume alocate
[mii lei]
Aug Sep Oct Nov Dec Ian Feb Mar
Manopera…10
O.3……… A5…….. Echipam….200
Materiale…5
etc……….
A1. Calibrarea Manopera….
traductoarelor Echipam….
Materiale…
O.4 Obţinerea …….. ……….
structurii de A2. Culegerea Manopera….
monitorizare... datelor in Echipam….
Materiale…
regimul 1… ……….
A3. Realizarea Manopera….
regimului 2 in Echipam….
Materiale…
proces… ……….
A4 Culegerea Manopera….
datelor in Echipam….
Materiale…
regimul 2… ……….
A5. Realizarea Manopera….
interfeţei… Echipam….
Materiale…
……….
A1 Proiectarea Manopera….
O.5 Obţinerea soluţiei de Echipam….
Materiale…
structurii de principiu… ……….
control… A2. Validarea Manopera….
prin simulare.. Echipam….
Materiale…
……….
A3. Manopera….
Implementarea Echipam….
Materiale…
in proces… ……….
…………… …. …. ….. …. …. …. …. …. …….

Nume Obiectiv O.4 Obiectiv O.5 Obiectiv….

prenume ……
A1 A2 A3 A4 A5 A1 A2 A3 A4 A…
Ion Ion x x x x
Ion Vasile x x
x x
Ion Mihai x x x x
……. ….. ….. ….. ….. …. ….. …. ….. ….. …. ,,,,
 In cadrul Programelor Naţionale se întocmeşte un document intitulat
PLAN DE REALIZARE A PROIECTULUI……..
Exemplu:
Necesar resurse financiare *)
Categoria de (Valoare in lei)
Anul Etape/ Activităţi activitate Organizatia Termene Rezultate/
conform executanta Documente de Din care
schemei de prezentare a Finanţar Finanţa
ajutor de stat rezultatelor e re
Total din din alte
bugetul surse
Program (cofina
ului 4 nţare)
În lei
2007 Etapa I 15.12.20xx Raport stiintific de xxxxxx xxxxx 0
Caracterizarea apelor uzate etapa
provenite din bazinele ….., in
vederea stabilirii parametrilor de
tratare
Activitate I.1 Cercetare UDJG Caracterizarea xxxxx xxxxxx 0
Realizarea de măsurători privind industriala ICDAEA efluentului procesului
principalii parametri ai procesului de de acvacultura
tratare: oxigenul dizolvat, temperatura, intensiva
NH4, NO2, NO3, TSS .......
Activitate I.2 Cercetare UDJG Modele matematice. xxxxxx xxxxx 0
Analiza modelelor matematice industriala Programe de simulare
existente in literatura de specialitate numerica.
care caracterizează principalele
fenomene specifice proceselor de
epurare a apelor provenind din ......
2008 Etapa II 15.xx.20xx Raport stiintific de xxxxxx xxxxx xxxxx
Proiectarea si implementarea etapa
sistemului de conducere de baza pe
statia pilot
Activitatea II.1 Cercetare UDJG Model matematic. xxxxxx xxxxxxx 0
Stabilirea modelului matematic pentru industriala ICDAEA Programe de simulare
statia pilot existenta in cadrul UDJG numerica.
Activitatea II.2 Cercetare SMVC SA Proiect de executie xxxxxx xxxxxx xxxxx
Realizarea proiectului de execuţie industriala
pentru sistemul de automatizare
Activitatea II.3 Cercetare UDJG Echipament de xxxxxxx xxxxxx 0
Achiziţia si montarea traductoarelor industriala automatizare
pentru măsurători on-line a
parametrilor procesului de tratare,
Activitatea II.4 Cercetare SMVC SA Caracteristici ale xxxxxxx xxxxxx xxxxxx
Calibrarea si verificarea funcţionarii industriala echipamentului de
echipamentului de automatizare de automatizare
baza (traductoare, elemente de
executie)
Activitatea II.5 Cercetare UDJG Echipament de xxxxxx xxxxxx 0
Achiziţia PLC-ului si punerea in industriala achizitii date si control
functiune a echipamentului
Activitatea II.6 Cercetare UDJG Produse software xxxxxx xxxxx 0
Dezvoltarea programelor de baza industriala
pentru achiziţia si monitorizarea
principalilor parametrii ai procesului
de tratare
Activitatea II.7 Cercetare UDJG Produse software xxxxxx xxxxxx 0
Implementarea pe PLC a nivelului de industriala
conducere de baza: scheme de
urmarire si conducere secventiala,
bucle pentru reglarea pH-ului, aerarii
etc.
Activitatea II.8 Activitati UDJG Lucrari stiintifice xxxxxx xxxxxx 0
Prezentarea de lucrari stiintifice la suport
conferinte de prestigiu
2009 Etapa III 17.xx.20xx Raport stiintific de xxxxxxx xxxxxx xxxxx
Analiza si achizitia de cunostinte etapa
privind sistemul de acvacultura
pentru dezvoltarea sistemului expert
de conducere
 Activitatea III.1.1 Cercetare SMVC SA Masuratori on-line ale xxxxxx xxxxx xxxxx
Realizarea de achizitii de date in industriala principalelor parametri
vederea conducerii procesului cu ai procesului de ….
nivelul ierarhic superior
Activitatea III.2.1 Cercetare UDJG Model matematic. xxxxx xxxxx 0
Identificarea modelului corespunzator industriala ICDAEA Produs software.
sistemului de acvacultura stabilit in
cadrul activitatii II.1
....etc
Mai recent, descrierea fazelor se cere în forme variate, ca de exemplu:

Table: Phase description (for each Phase-max 2 pages)

Phase no. 1
Phase title Studiu pentru stabilirea solutiei de control automat al
sistemelor ..........
Involved CO P1 Total
partners
Person- xx xx xxx
months
Start month 1
End month 7
Objectives
Obiectivul etapei I este de a realiza studii in vederea stabilirii solutiei de control automat
al sistemelor ........ De asemenea, in cadrul acestei etape se va realiza proiectarea
simulatorului ........................ precum si proiectarea modelului experimental
Description of work and role of participants
Coordonatorul are în sarcină următoarele lucrări:
- analiza topologiilor de sisteme .............., studiul privind problemele de calitate
a ....................si analiza convertoarelor statice utilizate pentru ............., din
punctul de vedere al ......................i;
- proiectarea ....................................:
- stabilirea cerinţelor de performanţă privind .................;
- stabilirea structurilor de pilotare ....................;
- proiectarea simulatorului informatic …………………………
- stabilirea de solutii privind conducerea automata a ...................
- stabilirea de solutii privind asigurarea calităţii ..................................
- proiectarea detaliata a modelului experimental:
- proiectarea modulelor de achiziţie a datelor;
- proiectarea modulelor de generare a referinţelor;
- proiectarea modulului de simulare în timp real a .................;
Partenerul are în sarcină următoarele lucrări:
- analiza topologiilor de sisteme.............., din punctul de vedere al realizabilităţii
tehnologiei şi cerinţei de cost rezonabil;
- proiectarea .... ........................:
- stabilirea cerinţelor pentru partea electromecanică ................
- realizarea proiectului tehnic pentru ................;
- proiectarea detaliată a subsistemului ...........................
Deliverables (brief description and month of delivery)
- Raport de cercetare al fazei, luna 7;
- 2 lucrari stiintifice (luna 6-7);
- Documentatie de executie a modelului experimental, luna 5;
- Caiet de sarcini pentru achizitia echipamentelor necesare realizarii modelului
experimental, luna 4.
Phase no. 2
Phase title Realizare model experimental pentru …..

Involved CO P1 Total
partners
Person- xx xxx xxx
months
Start month 8
End month 19
Objectives
Obiectivul etapei II este de a realiza modelul experimental pentru sistemul ....................

Description of work (possibily broken down into tasks) and role of participants
Coordonatorul are în sarcină următoarele lucrări:
- modelarea ……utilizand solutiile elaborate în prima fază;
- validarea preliminara prin simulare off line a sistemului ……. Validarea
preliminară va viza:
- stabilirea de soluţii de conducere automată în regimurile…..;
- stabilirea de soluţii pentru….. fără pierderea stabilităţii;
- validarea preliminară prin simulare numerică a soluţiilor propuse pentru
asigurarea simultană a două obiective: ……..;
- realizarea sistemului.....: partea de subsistem informatic ..... ;
- stabilirea performantelor sistemului......;
Partenerul are în sarcină următoarele lucrări:
- realizarea părţii de subsistem electromecanic a ....:
- realizarea părţii de subsistem electric a ....::
- Realizarea integrală a subsistemul ……. Se va colabora la realizarea
subsistemului software ……..
Deliverables (brief description and month of delivery)
- Raport de cercetare al fazei (luna 19);
- 3 lucrari stiintifice (luna 12-16-18);
- 1 articol stiintific (luna 19);
- Caiet de sarcini pentru achizitia echipamentelor necesare realizarii detaliate a
modelului experimental (luna 8).

C. Raportările periodice
Urmărirea realizării lucrărilor programate se face prin raportări periodice efectuate
la nivelul echipei de cercetare. In practică, se realizează, cu o anumită periodicitate, dar şi
în funcţie de necesităţile curente, reuniuni de lucru ale colectivului, în care se analizează
evoluţia realizării activităţilor şi modul de atingere a obiectivelor prevăzute.
O raportare finală trebuie realizată la Comisia de avizare internă, înainte de
predarea lucrării.
De regulă, autoritatea contractantă (de ex. CNCS) impune 1-2 raportări la nivel
central, în faţa unei comisii de experţi, de regulă – comisia care a evaluat proiectul de
cercetare şi a avizat finanţarea acestuia.
Observaţie. Metodologia prezentată se poate adapta în funcţie de amploarea
proiectului. Putem avea următoarele situaţii diferite:
 1. Proiecte de amploare mai redusă, de exemplu: proiecte doctorale sau
proiecte post-doc. Acestea se desfăşoară la nivel individual, insă cu un tutore (ştiinţific),
2. Proiecte de amploare mai mare, de exemplu – parteneriate formate din
diferite unităţi de cercetare distincte. In acest caz există un director de proiect şi un
responsabil pentru fiecare instituţie parteneră. Principiile de organizare sunt similare celor
prezentate. In acest caz, există în mod obligatoriu raportări intermediare la invelul
Autorităţii pentru cercetare (autoritatea contractantă).
3. Cele mai ample proiecte de cercetare sunt cele internaţionale, iar dintre
acestea, cele mai importante sunt proiectele europene din cadrul Programelor Cadru 7,...

D. Metodologia propriuzisă de cercetare

Problemele care se pun în acest caz se referă la:
 metodologia cercetării cu caracter fundamental-teoretic; încadrarea teoretica a
problemelor; principii de obţinere a rezultatelor prin dezvoltarea/adaptarea
suportul teoretic al domeniului;
 metode de validare preliminară a rezultatelor (prin simulare numerică);
 metode experimentale bazate pe tehnici Hardware-In-the_Lop (HIL);
 validarea industrială a rezultatelor.
Aceste probleme vor face obiectul unor prelegeri distincte.

E. Evaluarea cercetării
Evaluarea cercetării se face pe baza evaluării unor criterii, după cum urmează:
1. în cazul granturilor, criteriile se referă la angajamentele realizate prin contract:
 privind contribuţia potenţială (în momentul semnării grantului) şi – mai
ales – prin:
 angajamentele de diseminare (publicaţii în reviste vizibile, ISI), care să
valideze realizarea contribuţiilor propuse, eventual, prin
 brevete şi realizarea de transfer tehnologic.
Ce înseamnă transferul tehnologic ? Transformarea rezultatelor cercetării de
frontieră într-o activitate de cercetare-dezvoltare, care are ca obiectiv realizarea
unui produs sau a unei tehnologii cu valoare de piaţă.
Obs. In ţările avansate, pe lângă centrele cu performanţe ridicate în cercetarea de
frontieră, funcţionează centre (institute) de transfer tehnologic (unităţi
private), care preiau în mod gratuit rezultatele cercetării bugetare şi dezvoltă
activităţi de cercetare-dezvoltare, pentru fructificarea pe piaţă a unor rezultate;
2. în cazul tezelor de doctorat, criteriile sunt incluse în normativele Ministerului
Educaţiei şi Cercetării privind diseminarea rezultatelor cercetării.
3. în cazul lucrărilor de masterat,…
Observaţie. Este importantă capacitatea de autoevaluare a cercetătorilor.
Autoevaluarea trebuie să fie similară unei evaluări externe (să se aplice aceleaşi
criterii), pentru a se asigura succesul unei cariere în cercetare.
 MODUL DE REALIZARE A UNUI PROIECT DE CERCETARE
Documentaţia care trebuie realizată la întocmirea unui Proiect de cercetare este
extrem de diversă şi depinde de amploarea proiectului (Proiecte doctorale sau proiecte post-
doc, Proiecte de tip parteneriate formate din diferite unităţi de cercetare distincte din cadrul
Programelor Naţionala, Proiecte de cercetare internaţionale, de ex., din cadrul Programului
Cadru 7). In cele ce urmează se exemplifică documentaţia care se cerea în cadrul program
oarecare de cercetare.

1. Date personale ale directorului de proiect:

1.1. Nume:

1.2. Prenume:

1.3. An nastere:

1.4. Titlu didactic si/sau stiintific:

1.5. Doctor din anul:

1.6 Conducator doctorat:

1.7 Numar doctoranzi:

2. Locul de munca:

3. Titlul proiectului:
(Max 200 caractere)

4. Termeni cheie (max 5 termeni):

5. Incadrarea proiectului in comisiile de specialitate:

COD COMISIE COD SUBCOMISIE COD DOMENIU

EXPERT 1 *

EXPERT 2 *

EXPERT 3

Expertul 1 si Expertul 2 trebuie sa fie din comisia la care se incadreaza proiectul

Expertul 3 poate sa fie din aceeasi comisie sau pentru proiectele interdisciplinare din alta comisie de
specialitate.

6. Durata proiectului (1–3 ani):

7. Rezumatul proiectului:
(Max. 2000 caractere)

8. Rezumatul proiectului ( in limba engleza (Max. 2000 caractere)

9. Prezentarea proiectului:
 [max. 10 pag.]

10. Prezentarea proiectului de cercetare (in limba engleza):

[max. 10 pag.]

11. Resursa umana:

11.1. DIRECTORUL DE PROIECT

ACTIVITATEA STIINTIFICA; GRANTURI OBTINUTE DE DIRECTORUL

DE PROIECT DIN DIVERSE SURSE DE FINANTARE
11.2. ECHIPA DE CERCETARE

11.2.1. NUMARUL MEMBRILOR ECHIPEI [Exclusiv directorul de proiect]

11.2.2. NUMARUL DOCTORANZILOR IMPLICATI IN PROIECT

11.2.3. NUMARUL STUDENTILOR LA MASTER IMPLICATI IN PROIECT

11.2.4. LISTA MEMBRILOR ECHIPEI DE CERCETARE:

11.2.5. EXPERIENTA ANTERIOARA A MEMBRILOR ECHIPEI IN DOMENIUL

TEMEI PROPUSE – contributii si finalizare

12. Infrastructura de cercetare:

(Echipamente si facilitaţi pentru experimentare, proprii sau disponibile prin relatii de
cooperare cu alte instituţii. Adecvata echipamentelor si facilitaţilor pentru experimentare
la obiectivele proiectului, precum si gradul de acoperire a necesitaţilor proiectului cu
echipamentele si facilitatile existente)

13. Bugetul proiectului

13.1 Structura bugetului pe durata de desfasurare a proiectului:
ANUL I ANUL II TOTAL
NR.
CRT DENUMIRE CAPITOL BUGET VALOARE VALOARE VALOARE
(RON) (RON) (RON)
CHELTUIELI DE PERSONAL
1. [salarii, CAS, Şomaj, Contribuţia pentru asigurările sociale de
sănătate, colaborări, diurna-deplasari interne/externe]

2. CHELTUIELI INDIRECTE (regie)

3. Cheltuieli de Informare Documentare

Cheltuieli materiale
3.1

Mobilitati
[vizite de studiu, participări la manifestări ştiinţifice interne şi
3.2 internaţionale în concordanţă cu tematica grantului, taxe de
acces, cheltuieli de transport şi cazare)
– max. 15% din valoarea grantului
MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR
4. [materiale consumabile inclusiv reactivi, componente, costuri
pentru acces la infrastructura de cercetare a tertilor]

COSTURI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR

CERCETARII
5.
[cheltuieli de editare – publicare, actiuni in vederea realizarii temei
de cercetare sau valorificarii rezultatelor]

CHELTUIELI DE CAPITAL
6. [echipamente, software/upgrading in proportie de max. 50% din
valoarea grantului]

7. TOTAL
 13.2 Cheltuieli de capital:
Detaliati cheltuielile de la capitolul “cheltuieli de capital” din structura bugetului

14. Declaratia pe propria raspundere a directorului de proiect:

Tema propusa nu face obiectul finantarii bugetare in cadrul altui
program national de cercetare in ultimii patru ani.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA

DATELOR CUPRINSE IN PREZENTA CERERE DE FINANTARE
DATA:
RECTOR/DIRECTOR,

ANEXE
9. Prezentarea proiectului:
(Max. 10 pagini)

9.1 Importanta ştiinţifica a temei propuse

9.1.1. Relevanta ariei tematice in care se încadrează tema propusa, in raport cu dinamica
cercetării ştiinţifice la nivel internaţional
9.1.2. Importanta ştiinţifica a temei propuse si caracterul de cercetare fundamentala
(cercetare de frontieră)
9.2 Stadiul actual al cunoaşterii in aria in care se încadrează tema

9.2.1. Descrierea stadiul actual al cunoaşterii in aria aferenta temei propuse, bazata pe referiri
concrete la publicaţii din ultimii 5 ani (reviste cotate ISI, alte reviste internaţionale de larga
circulatie, volumele conferinţelor internaţionale, reviste recunoscute etc) si cu specificarea
bibliografiei de referinţa.

9.3. Contribuţiile anterioare (ultimii 5 ani) ale echipei de cercetare in ariile

tematice convergente temei propuse si poziţionarea acestor contribuţii faţă de
stadiul actual al cunoaşterii prezentat la punctul 9.2

Se vor menţiona contribuţiile si elementele care atesta finalizarea cercetărilor anterioare,

valorificări prin publicare, pe categorii de publicaţii: reviste cotate ISI (A), alte reviste
internaţionale de larga circulaţie inclusiv cele indexate in baze de date (B), reviste
recunoscute din BDI, necotate ISI (C), cărţi (D), volumele conferinţelor internaţionale
organizate de forurile ştiinţifice internaţionale recunoscute in domeniu (E), alte conferinţe
internaţionale (F) sau naţionale(G)
9.4. Contribuţia potenţială la tematica ştiinţifică vizată în proiect, reflectată
prin gradul de originalitate/inovaţie (raportat la cele mai recente realizări citate
in fluxul principal de publicaţii)

Prezentarea va conţine:
1. relevarea, prin analiza critica a stadiului actual, a faptului ca tema propusa poate
avea un aport semnificativ la dezvoltarea cunoaşterii in domeniu;
2. specificarea contribuţiilor propuse, raportate la analiza critica anterioara si la
elementele prezentate la punctul 9.3;
3. prezentarea tipului de elemente originale vizate, prin încadrarea acestora in urma
din următoarele categorii:
  elaborarea de noi abordări si teorii in aria aferenta temei;
 dezvoltarea unor abordări/teorii/metode existente;
 adaptarea unor abordări/teorii/metode existente, pentru a fi utilizate in noi aplicaţii;
 elaborarea de noi metode experimentale.
4. evaluarea impactului contribuţiilor vizate
9.5 Fezabilitatea contribuţiilor potenţiale propuse

Realismul soluţiilor propuse, din punctele de vedere: conceptual, al costurilor si al duratei

cercetării (iar acolo unde este cazul, autoevaluarea gradului de risc al cercetării, cu
menţionarea de soluţii alternative)
9.6. Modul de organizare a proiectului
9.6.1. Obiectivele si activitatile din cadrul proiectului:
An * h) Obiective Activităţi asociate * * Valoarea
(Denumirea obiectivului) solicitata pe
activităţi
(RON) ***
1.1. 1.

2.

2010
1.2. 1.
2.

1.1. 1.
2.

2011 1.2. 1.
2.

9.6.2. Managementul proiectului; rolul membrilor echipei.

Prezentarea va fi structurata pe urmatoarele aspecte:

1. Implicarea membrilor echipei -

Membrul din
*
echipa

0 1 2 …………… n
Activitati

Activitatea 1
din obiectivul 1.1
(Anul I)
Activitatea 2
din obiectivul 1.1
(Anul I)
.
.

* Este specificata pozitia din Lista membrilor echipei de cercetare

Directorul de proiect se considera la pozitia 0.
Se marcheaza prin “da” participarea membrului echipei la activitatea respectiva.
9.7. Modul de valorificare a rezultatelor
Prezentarea va avea in vedere următoarele posibilităţi de valorificare:
I. Publicaţii, la care se vor detalia:
 articole vizate pentru publicare, cu nominalizarea revistei unde se
intenţionează publicarea: reviste cotate ISI (A), alte reviste internaţionale de largă
circulaţie (B), reviste recunoscute CNCSIS necotate ISI (C);
 lucrări vizate pentru comunicare si publicare in volumele conferinţelor de
specialitate, cu nominalizarea conferinţei vizate si a nivelului acesteia (conferinţe
internaţionale organizate de forurile ştiinţifice internaţionale recunoscute in domeniu,
alte conferinţe internaţionale din străinătate, conferinţe internaţionale sau cu
participare internaţionala organizate in tara, conferinţe naţionale);
 cărţi vizate (monografi/tratate/alte cărţi) publicate in edituri recunoscute
naţional / internaţional;
II. Brevete;
III. Transfer tehnologic.

9.8. Măsura in care proiectul contribuie la dezvoltarea resursei umane

Prezentarea va conţine:
 responsabilităţi si contribuţii efective vizate de doctoranzi, masteranzi: capitole din
teze de doctorat, referate de doctorat, lucrări de dizertaţie, etc.;
9.9. Masurile prevăzute pentru respectarea normelor deontologice ale cercetării

10. Prezentarea proiectului de cercetare in limba engleza: (Max. 10 pagini)

11.1. Activitatea ştiinţifică a directorului de proiect:

11.1.1. Domenii de competenta si rezultate semnificative.
domeniile de competenta vor fi documentate atat prin rezultatele teoretice cat si prin rezultate practice.
11.1.2. Lucrari semnificative publicate (max.5 lucrari)
11.1.3. Alte modalitati de valorificare/diseminare a rezultatelor din domeniile
de competenta declarate
[Publicatii, brevete, expozitii, organizare de conferinte in ultimii 5 ani]
11.1.4. Premii si distinctii academice obtinute
Granturi de cercetare obtinute de directorul de proiect din diverse surse
de finantare nationale si internationale (in ultimii 5 ani)
11.1.5. Date privind identificarea proiectului (anul, sursa de finantare, nivel de
finantare, titlul, institutiile participante, numarul de participanti).
11.1.6. Situatia actuala a proiectului.
11.1.7. Rezultate obtinute.
Se va face referire atat la rezultatele teoretice cat si la rezultatele practice.
Se vor puncta si eventualele aspecte de cooperare intre institutii.
11.2. Echipa de cercetare
Idem

13. Infrastructura de cercetare

13.1 Echipamente si facilităţi pentru experimentare, proprii sau
disponibile prin relaţii de cooperare cu alte instituţii. Adecvanţa echipamentelor si
facilităţilor pentru experimentare la obiectivele proiectului, precum si gradul de
acoperire a necesităţilor proiectului cu echipamentele si facilităţile existente

13.2 Detalierea cheltuielilor de la capitolul “cheltuieli de capital” din structura

bugetului