Proiect MEEE.

2014

Universitatea Dunărea de Jos

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie electrică şi Electronică

RAPORT
PRIVIND CALITATEA ENERGIEI

Masterand: ing. Mîndrescu Oana

1
 Proiect MEEE.

Cuprins

1. Introducere.
2. Intervalul de timp în care s-au făcut înregistrările şi durata de esşntionare a măsurătorilor.
3. Analiza frecvenţei tensiunii.
4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine şi dezechilibre).
5. Analiza tensiunilor de fază (amplitudine şi dezechilibre).
6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice şi factor deformant).
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de fază (armonice şi factor deformant).
8. Analiza curenţilor şi dezechilibrului dintre faze.
9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenţi (armonice şi factor deformant).
10. Analiza puterii active.
11. Analiza puterii reactive.
12. Analiza puterii aparente.
13. Analiza factorului de putere.
14. Analiza tangentei
15. Concluzii privind calitatea energiei în punctul de măsură şi recomandări.

2
 Proiect MEEE.

1. Introducere.
Energia electrică este probabil cea mai importantă materie primă utilizată astăzi în comerţ
şi industrie. Este un produs cu un caracter deosebit deoarece nu poate fi stocat în cantităţi mari şi
nu poate face subiectul unui control al calităţii înainte de a fi utilizat. Este de fapt rezumatul
filozofiei “exact la timp” în care componentele sunt livrate unei linii de producţie în punctul şi la
momentul în care se utilizează. Pentru ca principiul “just in time” (JIT) să aibă succes este
necesar să existe un control bun al specificaţiei componentelor, o încredere absolută că furnizorul
poate produce şi furniza acest produs la timp, cunoaşterea comportării generale a produslui şi a
limitelor sale.
In realitate, electricitatea este diferită de orice alt produs, ea este generată departe de punctul
de consum, reţeaua este alimentată de un ansamblu de multe generatoare şi ajunge la punctul de
consum prin mai multe transformatoare şi mulţi kilometri de linie aeriană şi posibil prin reţea de
cabluri subterane. Sarcina de a asigura calitatea energiei livrate în punctul de consum nu este
una uşoară şi nu există nici o cale ca energia electrică ce nu respectă standardele să fie retrasă din
lanţul de alimentare sau refuzată de către consumator.
Există în prezent unele standarde internaţionale care fixează limitele pentru variaţiile de
tensiune şi distorsiune armonică sub care echipamentul ar trebui să funcţioneze fără eroare.
Similar există limite standardizate pentru variaţiile de tensiune şi distorsiunea armonică pentru
tensiunea de alimentare.

2. Intervalul de timp în care sa-u efectuat înregistrările şi durata de estimare

a măsurătorilor.
În funcţie de durata în care se face măsurarea, sunt definite trei intervale de timp:
- timp foarte scurt: 3 secunde,
- timp scurt: 10 minute,
- timp lung: 2 ore.
Măsuratoarea se efectueaza într-un intervalul de 65h. ( conturul 17)

3. Analiza frecvenţei tensiunii.

Fregvenţa nominală a tensiunii de alimentare trebuie să fie de 50 Hz. În condiţii normale de
expluatare, valoarea medie a fercvenţei fundamerntale măsurată în timp de 60 secunde în reţeaua
de distribuţie trebuie să fie cuprinsă în intervalul:
-50 Hz ± 1% (de la 49,5 Hz până la 50,5 Hz ) pe durată de 95% dintr-o săptămână,
-50 Hz ± 4% / -6% (de la 47 Hz până la 52 Hz) pe durata de 100% dintr-o săptămână.
Comform textului de mai sus extras din normativul (SR EN 50160) de calitate a energiei
electrice, fregventa tensuini din conturul masurat este : minim 49,97 Hz, în data de 20.02.2009 la
ora de 17:00 şi maxim 50,03 Hz, în data de 22.02.2009 la ora de 11:55, deci se încadreaza in
prevederile normativului.

3
 Proiect MEEE.

Frecventa

50,04
50,03
50,02
50,01
50
49,99 Series1
49,98
49,97
49,96
49,95
49,94
14:40:00
19:15:00
23:50:00
04:25:00
09:00:00
13:35:00
18:10:00
22:45:00
03:20:00
07:55:00
12:30:00
17:05:00
21:40:00
02:15:00
06:50:00
Figura 1
4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine şi dezechilibre).
Variatiile amplitudini tensiuni in JT trebuie sa se incadreze conform normativului la ± 10 %
pentru 95 % din saptamana, media pe 10 minute a valori efective si pentru dezechilibrul fazelor
mai mic de 2%.
În conturul măsurat amplitudinea tensiuni de linie este media pe 10 minute si anume: 382,9 V
adica 4,3 % si dezechilibrul este de 0,99%, pe toată perioada măsurată .

Valoarea efectiva a tensiunii de linie

400
395
390
385
380 Faza L1
375 Faza L2
370
365 Faza L3
360
355
350
14:40:00
19:10:00
23:40:00
04:10:00
08:40:00
13:10:00
17:40:00
22:10:00
02:40:00
07:10:00
11:40:00
16:10:00
20:40:00
01:10:00
05:40:00

Figura 2

5. Analiza tensiunilor de fază (amplitudine şi dezechilibre).

La tensiunea de faza dezechilibrul este de 3,8 % si amplitudinea in JT este de 0,98 %.

4
 Proiect MEEE.

Valoarea efectiva a tensiunii de faza

235
230
225
Faza L1
220
Faza L2
215
Faza L3
210
205
200
14:40:00
19:10:00
23:40:00
04:10:00
08:40:00
13:10:00
17:40:00
22:10:00
02:40:00
07:10:00
11:40:00
16:10:00
20:40:00
01:10:00
05:40:00
Figura 3

În figura 4 se prezinta evolutia fazei L 1 in perioada de masurare de 65 ore. În data de

22.02.2009 la ora 18:55 s-a înregistrat valoarea minima a tensiuni de faza (215,6 V) iar valoarea
maximă la ora 03:35 (230,2V), conform normativului SR EN 50160 faza L 1 se incadreaza in
limitele admisibile.

Valoarea efectiva a tensiunii de faza

235
230
225
220 Faza L1
215
210
205
14:40:00
19:10:00
23:40:00
04:10:00
08:40:00
13:10:00
17:40:00
22:10:00
02:40:00
07:10:00
11:40:00
16:10:00
20:40:00
01:10:00
05:40:00

Figura 4
In graficul din figura 5 se observa ca pe faza L 2, în data de 22.02.2009 la ora 19:00 tensiunea
de faza avea valoarea minima (213,8 V) si valoarea maxima (228,0 V) la data de 22.02.2009 la
ora 01:25. Prin urmare se incadreaza in limitele admise de normativ.

5
 Proiect MEEE.

Valoarea efectiva a tensiunii de faza

230

225

220
Faza L2
215

210

205
14:40:00
19:10:00
23:40:00
04:10:00
08:40:00
13:10:00
17:40:00
22:10:00
02:40:00
07:10:00
11:40:00
16:10:00
20:40:00
01:10:00
05:40:00
Figura 5

Graficul din figura 6 arata evolutia tensiuni de faza in perioada de masurare, tensiune pa faza
L3 are valoarea minima (212,5V) în data de 22.02.2009 la ora 19:05 şi valoarea maxima
(226,4V) la ora 03:45. Prin urmare se incadreaza in limitele admise de normativ.

Valoarea efectiva a tensiunii de faza

230

225

220
Faza L3
215

210

205
14:40:00
19:10:00
23:40:00
04:10:00
08:40:00
13:10:00
17:40:00
22:10:00
02:40:00
07:10:00
11:40:00
16:10:00
20:40:00
01:10:00
05:40:00

Figura 6

6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice şi

factor deformant).
Distorsiunile armonice pentu tensiunea de linie, (incluzand toate armonucele pana la ordinul
40) trebuie sa fie mai mici sau egale cu 8%.
În cadrul măsurătorii cu numărul 17, nu au fost evidenţiate armonicile, astfel încât nu putem
emite concluzii din care să reiasă dacă sunt încadrate în limitele impuse.

6
 Proiect MEEE.

Distorsiuni armonice pentru tensiune de linie

6
5
4 Faza L1
3 Faza L2
2 Faza L3

1
0
14:40:00
18:55:00
23:10:00
03:25:00
07:40:00
11:55:00
16:10:00
20:25:00
00:40:00
04:55:00
09:10:00
13:25:00
17:40:00
21:55:00
02:10:00
06:25:00
Figura 7
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de fază (armonice şi factor
deformant).
Distorsiunile armonice pentru tensiune de faza, (incluzand toate armonicele pana la ordinul
40) trebuie sa fie mai mici de 8%. In intervalul masurat distorsunile armonice de faza este de
3,8%, dar se va arata si distorsiunile pe fiecare faza in graficele de mai jos.

Distorsiuni armonice pentru tensiunea de faza

6
5
4 Faza L1
3 Faza L2
2 Faza L3

1
0
14:40:00
18:55:00
23:10:00
03:25:00
07:40:00
11:55:00
16:10:00
20:25:00
00:40:00
04:55:00
09:10:00
13:25:00
17:40:00
21:55:00
02:10:00
06:25:00

Figura 8

Din analiza graficului din figura 9, distorsiunile armonice fazai L 1, are valoarea procentuala
de 3,9%.

7
 Proiect MEEE.

Distorsiuni armonice pentru tensiunea de faza

6
5
4
3 Faza L1
2
1
0
14:40:00
18:55:00
23:10:00
03:25:00
07:40:00
11:55:00
16:10:00
20:25:00
00:40:00
04:55:00
09:10:00
13:25:00
17:40:00
21:55:00
02:10:00
06:25:00
Figura 9
Din analiza graficului din figura 10, distorsiunile armonice fazai L 2, are valoarea
procentuala de 3,7%.

Distorsiuni armonice pentru tensiunea de faza

6
5
4
3 Faza L2
2
1
0
14:40:00
18:55:00
23:10:00
03:25:00
07:40:00
11:55:00
16:10:00
20:25:00
00:40:00
04:55:00
09:10:00
13:25:00
17:40:00
21:55:00
02:10:00
06:25:00

Figura 10
Din analiza graficului din figura 11, distorsiunile armonice fazai L 3, are valoarea
procentuala de 3,8%.

8
 Proiect MEEE.

Distorsiuni armonice pentru tensiunea de faza

6
5
4
3 Faza L3
2
1
0
14:40:00
18:55:00
23:10:00
03:25:00
07:40:00
11:55:00
16:10:00
20:25:00
00:40:00
04:55:00
09:10:00
13:25:00
17:40:00
21:55:00
02:10:00
06:25:00
Figura 11

8. Analiza curenţilor şi dezechilibrului dintre faze

In conturul masurat intr-un interval de o zi valoarea maximă a curentului se inregistreaza în

data de 21.02.2009 la ora 10:40 min. având valoarea 254,3A si valoarea minima în data de
22.02.2009 la ora 02:20 min. 79,8A. Din analiza graficului din figura 12 reiese ca, cele trei faze
sunt incarcate aproximativ egal neavand un dezechilibru intre acestea. Datorita incarcari relativ
egale a fazelor curentul de nul ramane la o valoare mica, in intervalul masurat media curentului
de nul este de 39,75A.

Analiza curentilor si dezechilibrelor intre faze

300
250
Faza L1
200
Faza L2
150
Faza L3
100
Nul
50
0
14:40:00
19:10:00
23:40:00
04:10:00
08:40:00
13:10:00
17:40:00
22:10:00
02:40:00
07:10:00
11:40:00
16:10:00
20:40:00
01:10:00
05:40:00

Figura 12

9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenţi (armonice şi factor

deformant).

9
 Proiect MEEE.

Din analiza graficului din figura 13 reiese ca distorsiunile armonice pentru curenti are
valoarea procentuala de 8,55%, poluarea armonica nu este semnificativa şi deci nu exista riscul
de supraancalzire a cablurilor. O valoare normala a distorsiuni armonice pentru curenti este sub
20%.
În intervalul măsurat armonicile cele mai reprezentative sunt cele de rang 3, 5 şi 7:
- armonica de rang 3 este de 16,3%;
- armonica de rang 5 este de 13,4%;
- armonica de rang 7 este de 11,9%.

Distorsiuni armonice petru curenti

30
25
20 Faza L1
15 Faza L2
10 Faza L3

5
0
14:40:00
19:00:00
23:20:00
03:40:00
08:00:00
12:20:00
16:40:00
21:00:00
01:20:00
05:40:00
10:00:00
14:20:00
18:40:00
23:00:00
03:20:00

Figura 13

10. Analiza puterii active.

Din graficului din figura 14 reiese ca, consumatorul analizat consumă din retea o putere
activa maximă de 48,440 kW şi minimă de 16,440 kW. Din grafiv reese că acest consumator este
un consumator trifazat uniform echilibrat (un motor asincron trifazat). Tot din acest grafic se
poate observa că la intervale egale de timp mai intervive un consumator trifazat.

10
 Proiect MEEE.

Analiza Puterii Active

60000
50000
40000 Faza L1
30000 Faza L2
20000 Faza L3

10000
0
14:40:00
19:20:00
00:00:00
04:40:00
09:20:00
14:00:00
18:40:00
23:20:00
04:00:00
08:40:00
13:20:00
18:00:00
22:40:00
03:20:00
Figura 14

11. Analiza puterii reactive.

Puterea reactiva are valoarea maxima (31,92 Kvar) în data de 22.02.2009 la ora 09:50 min şi
valoarea minima (7,13 Kvar). Puterea reactiva are o crestere in intervalul 6:00-10.52 min.
datorita puteri active care in acelasi interval consumă cea mai mare cantitate de energie din reţea.

Analiza Puterii Reactive

35000
30000
25000
Faza L1
20000
Faza L2
15000
Faza L3
10000
5000
0
14:40:00
19:20:00
00:00:00
04:40:00
09:20:00
14:00:00
18:40:00
23:20:00
04:00:00
08:40:00
13:20:00
18:00:00
22:40:00
03:20:00

Figura 15

12. Analiza puterii aparente.

Ca si puterea reactiva, puterea aparenta in intervalul 6:00-10.52 min. are o valoare maxima
datorita valori pozitive a puteri active.

11
 Proiect MEEE.

Analiza Puterii Aparente

60000
50000
40000 Faza L1
30000 Faza L2
20000 Faza L3

10000
0
14:40:00
19:20:00
00:00:00
04:40:00
09:20:00
14:00:00
18:40:00
23:20:00
04:00:00
08:40:00
13:20:00
18:00:00
22:40:00
03:20:00
Figura 16

13. Analiza factorului de putere.

Limitele impuse conform standartelor este ca factorul de putere să tindă către 1, dar este
impus să se realizeze un factor de putere de 0,92.
Din măsurători reese că factorul de putere minim este 0,737 în data de 29.01.2009 la ora
10:46 şi un maxim de 0,926 în data de 29.01.2009 la ora 5:58. Factorul de putere mediu este de
0,831.

Analiza factorului de putere

1
0,9
0,8
0,7
0,6 Faza L1
0,5 Faza L2
0,4
Faza L3
0,3
0,2
0,1
0
14:40:00
19:05:00
23:30:00
03:55:00
08:20:00
12:45:00
17:10:00
21:35:00
02:00:00
06:25:00
10:50:00
15:15:00
19:40:00
00:05:00
04:30:00

Figura 17

În urma analizei tangentei puterilor, figura 18, se poate observa că aceasta are valoare
pozitivă, ceea ne arată că circulaţia de putere se face de la sursă spre receptor.

12
 Proiect MEEE.

Analiza Tangentei

1
0,9
0,8
0,7
0,6 Faza L1
0,5 Faza L2
0,4
Faza L3
0,3
0,2
0,1
0
14:40:00
19:05:00
23:30:00
03:55:00
08:20:00
12:45:00
17:10:00
21:35:00
02:00:00
06:25:00
10:50:00
15:15:00
19:40:00
00:05:00
04:30:00
Figura 18

14. Concluzii privind calitatea energiei în punctul de măsură şi recomandări.

Calitatea energiei electrice in punctul de masurare nu corespunde din punct de vedere al
parametrilor limita prevazuti in normativ.
Parametri energiei electrice care se incadreaza in prevderile normativului SR EN50160 sunt:
-fregventa;
-tensiunea de linie;
-tensiunea de faza;
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de linie;
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de faza;
-curenti si dezechilibru dintre faze;
-distorsiunile armonice pentru curenti;
-puterea activa;
-puterea reactiva;
-puterea aparenta;
Parametri care nu se incadreaza in limitele normale sunt:
-factorul de putere.
Factorul de putere scăzut cauzează pierderi adiţionale de energie în sistem, care se datorează:
- creşterea curentului la aceeaşi putere activă;
- cresc pierderile în conductoare de legături şi dispozitive;
- determină micşorarea puterii active disponibile la borna unui transformator.
Pentru remedierea problemei cu parametri energiei electrice care nu se încadrează in
prevederile normativului se recomanda sa se instaleze dispozitive de compensare a fenomenelor
deformante care absorb armonicele. Acest lucru se realizeaza cu compensatoare statice formate
din baterii de condensatoare in serie cu bobine, alcatuind circuite dipolare L,C conectate trifazat
la reteaula de alimentare. Condensatoarele si bobinele trebuie să aiba factori inalti de calitate
pentru a nu produce pierderi de putere activa. Ele formeaza circuite rezonante serie, acordate pe
frecventa armonicii de compensat. Pentru o filtrare eficienta a armonicilor produse de

13
 Proiect MEEE.

receptoarele deformante trebuie cunoscute atât structura armonica a undelor de tensiune şi

curent, cat si parametrii reali ai circuitelor.

14