Proiect MEEE.

2014

Universitatea Dunărea de Jos Galaţi

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie electrică şi Electronică

RAPORT
PRIVIND CALITATEA ENERGIEI

Masterand: ing. Săndică Marian

1
 Proiect MEEE.

Cuprins

1. Introducere.
2. Intervalul de timp în care s-au făcut înregistrările şi durata de esşntionare a măsurătorilor.
3. Analiza frecvenţei tensiunii.
4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine şi dezechilibre).
5. Analiza tensiunilor de fază (amplitudine şi dezechilibre).
6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice şi factor deformant).
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de fază (armonice şi factor deformant).
8. Analiza curenţilor şi dezechilibrului dintre faze.
9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenţi (armonice şi factor deformant).
10. Analiza puterii active.
11. Analiza puterii reactive.
12. Analiza puterii aparente.
13. Analiza factorului de putere.
14. Analiza tangentei
15. Concluzii privind calitatea energiei în punctul de măsură şi recomandări.

2
 Proiect MEEE.

1. Introducere.
Energia electrică este probabil cea mai importantă materie primă utilizată astăzi în comerţ
şi industrie. Este un produs cu un caracter deosebit deoarece nu poate fi stocat în cantităţi mari şi
nu poate face subiectul unui control al calităţii înainte de a fi utilizat. Este de fapt rezumatul
filozofiei “exact la timp” în care componentele sunt livrate unei linii de producţie în punctul şi la
momentul în care se utilizează. Pentru ca principiul “just in time” (JIT) să aibă succes este
necesar să existe un control bun al specificaţiei componentelor, o încredere absolută că furnizorul
poate produce şi furniza acest produs la timp, cunoaşterea comportării generale a produslui şi a
limitelor sale.
In realitate, electricitatea este diferită de orice alt produs, ea este generată departe de punctul
de consum, reţeaua este alimentată de un ansamblu de multe generatoare şi ajunge la punctul de
consum prin mai multe transformatoare şi mulţi kilometri de linie aeriană şi posibil prin reţea de
cabluri subterane. Sarcina de a asigura calitatea energiei livrate în punctul de consum nu este
una uşoară şi nu există nici o cale ca energia electrică ce nu respectă standardele să fie retrasă din
lanţul de alimentare sau refuzată de către consumator.
Există în prezent unele standarde internaţionale care fixează limitele pentru variaţiile de
tensiune şi distorsiune armonică sub care echipamentul ar trebui să funcţioneze fără eroare.
Similar există limite standardizate pentru variaţiile de tensiune şi distorsiunea armonică pentru
tensiunea de alimentare.

2. Intervalul de timp în care sa-u efectuat înregistrările şi durata de estimare

a măsurătorilor.
În funcţie de durata în care se face măsurarea, sunt definite trei intervale de timp:
- timp foarte scurt: 3 secunde,
- timp scurt: 10 minute,
- timp lung: 2 ore.
Măsuratoarea se efectueaza într-un intervalul de 48h. ( conturul 45)

3. Analiza frecvenţei tensiunii.

Fregvenţa nominală a tensiunii de alimentare trebuie să fie de 50 Hz. În condiţii normale de
expluatare, valoarea medie a fercvenţei fundamerntale măsurată în timp de 60 secunde în reţeaua
de distribuţie trebuie să fie cuprinsă în intervalul:
-50 Hz ± 1% (de la 49,5 Hz până la 50,5 Hz ) pe durată de 95% dintr-o săptămână,
-50 Hz ± 4% / -6% (de la 47 Hz până la 52 Hz) pe durata de 100% dintr-o săptămână.
Comform textului de mai sus extras din normativul (SR EN 50160) de calitate a energiei
electrice, fregventa tensuini din conturul masurat este : minim 49,90 Hz, în data de 06.05.2009 la
ora de 06:05 şi maxim 50,08 Hz, în data de 08.05.2009 la ora de 07:02, deci se încadreaza in
prevederile normativului.

3
 Proiect MEEE.

Frecventa

50,1
50,05
50
49,95 Frecventa
49,9
49,85
49,8
10:21:00
13:50:00
17:19:00
20:48:00
00:17:00
03:46:00
07:15:00
10:44:00
14:13:00
17:42:00
21:11:00
00:40:00
04:09:00
07:38:00
Figura 1

4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine şi dezechilibre).

Variatiile amplitudini tensiuni in JT trebuie sa se incadreze conform normativului la ± 10 %
pentru 95 % din saptamana, media pe 10 minute a valori efective si pentru dezechilibrul fazelor
mai mic de 2%.
În conturul măsurat amplitudinea tensiuni de linie este media pe 10 minute si anume: 401,9 V
adica 1,06 % si dezechilibrul este de 0,95%, pe toată perioada măsurată.

Analiza Tensiunii de Linie

420
415
410
405
400 Faza L1
395 Faza L2
390
Faza L3
385
380
375
370
10:21:00
13:40:00
16:59:00
20:18:00
23:37:00
02:56:00
06:15:00
09:34:00
12:53:00
16:12:00
19:31:00
22:50:00
02:09:00
05:28:00
08:47:00

Figura 2

4
 Proiect MEEE.

5. Analiza tensiunilor de fază (amplitudine şi dezechilibre).

La tensiunea de faza dezechilibrul este de 1,04 % si amplitudinea in JT este de 0,96 %.

Analiza Tensiunii de Faza

245
240
235
Faza L1
230
Faza L2
225
Faza L3
220
215
210
10:21:00
13:40:00
16:59:00
20:18:00
23:37:00
02:56:00
06:15:00
09:34:00
12:53:00
16:12:00
19:31:00
22:50:00
02:09:00
05:28:00
08:47:00
Figura 3

În figura 4 se prezinta evolutia fazei L 1 in perioada de masurare de 48 ore. În data de

07.05.2009 la ora 09:02 s-a înregistrat valoarea minima a tensiuni de faza (225,8 V) iar valoarea
maximă în data de 08.05.2009 la ora 06:02 (239,8V), conform normativului SR EN 50160 faza
L1 se incadreaza in limitele admisibile.

Analiza Tensiunii de Faza

245
240
235
230 Faza L1
225
220
215
10:21:00
13:40:00
16:59:00
20:18:00
23:37:00
02:56:00
06:15:00
09:34:00
12:53:00
16:12:00
19:31:00
22:50:00
02:09:00
05:28:00
08:47:00

Figura 4
In graficul din figura 5 se observa ca pe faza L 2, în data de 07.05.2009 la ora 09:00 tensiunea
de faza avea valoarea minima (225,0 V) si valoarea maximă (239,8 V) la data de 08.05.2009 la
ora 06:02. Prin urmare se incadreaza in limitele admise de normativ.

5
 Proiect MEEE.

Analiza Tensiunii de Faza

245
240
235
230 Faza L2
225
220
215
10:21:00
13:40:00
16:59:00
20:18:00
23:37:00
02:56:00
06:15:00
09:34:00
12:53:00
16:12:00
19:31:00
22:50:00
02:09:00
05:28:00
08:47:00
Figura 5

Graficul din figura 6 arata evolutia tensiuni de faza in perioada de masurare, tensiune pa faza
L3 are valoarea minima (223,2V) în data de 07.05.2009 la ora 09:02 şi valoarea maxima
(238,1V) în data de 08.05.2009 la ora 06:02.
La această fază ne incadrăm in limitele admise de normativ (207V).

Analiza Tensiunii de Faza

240

235

230
Faza L3
225

220

215
10:21:00
13:40:00
16:59:00
20:18:00
23:37:00
02:56:00
06:15:00
09:34:00
12:53:00
16:12:00
19:31:00
22:50:00
02:09:00
05:28:00
08:47:00

Figura 6

6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice şi

factor deformant).
Distorsiunile armonice pentu tensiunea de linie, (incluzand toate armonicele pana la ordinul
40) trebuie sa fie mai mici sau egale cu 8%.
În intervalul măsurat armonicile cele mai reprezentative sunt cele de rang 3, 5 şi 7:

6
 Proiect MEEE.

- armonica de rang 3 este de 0,4% (5% admis);

- armonica de rang 5 este de 5,6% (6% admis);
- armonica de rang 7 este de 1,8% (5% admis).

In intervalul masurat distorsiunile armonice se incadreaza in prevederile normativului.

Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de

linie

6
5
4 Faza L1
3 Faza L2
2 Faza L3
1
0
10:21:00
13:30:00
16:39:00
19:48:00
22:57:00
02:06:00
05:15:00
08:24:00
11:33:00
14:42:00
17:51:00
21:00:00
00:09:00
03:18:00
06:27:00
09:36:00
Figura 7
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de fază (armonice şi factor
deformant).
Distorsiunile armonice pentru tensiune de faza, (incluzand toate armonicele pana la ordinul
40) trebuie sa fie mai mici de 8%. In intervalul masurat distorsunile armonice de faza este de
4,0%, dar se va arata si distorsiunile pe fiecare faza in graficele de mai jos.

Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de

faza

6
5
4 Faza L1
3 Faza L2
2 Faza L3
1
0
10:21:00
13:32:00
16:43:00
19:54:00
23:05:00
02:16:00
05:27:00
08:38:00
11:49:00
15:00:00
18:11:00
21:22:00
00:33:00
03:44:00
06:55:00
10:06:00

Figura 8

7
 Proiect MEEE.

Din analiza graficului din figura 9, distorsiunile armonice fazai L 1, are valoarea procentuala
de 3,95%.

Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de

faza

6
5
4
3 Faza L1
2
1
0
10:21:00
13:32:00
16:43:00
19:54:00
23:05:00
02:16:00
05:27:00
08:38:00
11:49:00
15:00:00
18:11:00
21:22:00
00:33:00
03:44:00
06:55:00
10:06:00
Figura 9
Din analiza graficului din figura 10, distorsiunile armonice fazai L 2, are valoarea
procentuala de 3,9%.

Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de

faza

6
5
4
3 Faza L2
2
1
0
10:21:00
13:32:00
16:43:00
19:54:00
23:05:00
02:16:00
05:27:00
08:38:00
11:49:00
15:00:00
18:11:00
21:22:00
00:33:00
03:44:00
06:55:00
10:06:00

Figura 10
Din analiza graficului din figura 11, distorsiunile armonice fazai L 3, are valoarea
procentuala de 4,15%.

8
 Proiect MEEE.

Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de

faza

6
5
4
3 Faza L3
2
1
0
10:21:00
13:32:00
16:43:00
19:54:00
23:05:00
02:16:00
05:27:00
08:38:00
11:49:00
15:00:00
18:11:00
21:22:00
00:33:00
03:44:00
06:55:00
10:06:00
Figura 11

8. Analiza curenţilor şi dezechilibrului dintre faze

In conturul masurat intr-un interval de 48 de ore valoarea maximă a curentului se

inregistreaza în data de 06.05.2009 la ora 21:20 min. având valoarea 176,0A, pe faza L2, si
valoarea minima în data de 08.05.2009 la ora 02:30 min. 45,8A, pe faza L2. Din analiza
graficului din figura 12 reiese ca, cele trei faze sunt incarcate aproximativ egal neavand un
dezechilibru intre acestea. Datorita incarcari relativ egale a fazelor curentul de nul ramane la o
valoare mica, in intervalul masurat media curentului de nul este de 48,25A.

Analiza Curentilor si Dezechilibrului dintre Faze

200
180
160
140 Faza L1
120 Faza L2
100
80 Faza L3
60 Nul
40
20
0
10:21:00
13:40:00
16:59:00
20:18:00
23:37:00
02:56:00
06:15:00
09:34:00
12:53:00
16:12:00
19:31:00
22:50:00
02:09:00
05:28:00
08:47:00

Figura 12

9
 Proiect MEEE.

9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenţi (armonice şi factor

deformant).
Din analiza graficului din figura 13 reiese ca distorsiunile armonice pentru curenti are
valoarea procentuala de 19,2%, poluarea armonica nu este semnificativa şi deci nu exista riscul
de supraancalzire a cablurilor. O valoare normala a distorsiuni armonice pentru curenti este sub
20%.
În intervalul măsurat armonicile cele mai reprezentative sunt cele de rang 3, 5 şi 7:
- armonica de rang 3 este de 28,3%;
- armonica de rang 5 este de 15,3%;
- armonica de rang 7 este de 5,7%.

Analiza distorsiunilor armonicelor pentru curenti

35
30
25
Faza L1
20
Faza L2
15
Faza L3
10
5
0
10:21:00
13:36:00
16:51:00
20:06:00
23:21:00
02:36:00
05:51:00
09:06:00
12:21:00
15:36:00
18:51:00
22:06:00
01:21:00
04:36:00
07:51:00

Figura 13

10. Analiza puterii active.

Din graficului din figura 14 reiese ca, consumatorul analizat consumă din retea o putere
activa maximă de 38,39 kW şi minimă de 9,28 kW. Din grafiv reese că acest consumator este în
general un consumator trifazat uniform echilibrat fiind posibil un motor asincron trifazat. Pe faza
L1 se poate observa şi un dezechilibru datorată unor consumatori racordaţi la aceasta.
Analiza Puterii Active

45000
40000
35000
30000 Faza L1
25000
Faza L2
20000
15000 Faza L3
10000
5000
0
10:21:00

13:46:00

17:11:00

20:36:00

00:01:00

03:26:00

06:51:00

10:16:00

13:41:00

17:06:00

20:31:00

23:56:00

03:21:00

06:46:00

10:11:00

Figura 14
10
 Proiect MEEE.

11. Analiza puterii reactive.

Puterea reactiva are valoarea maxima (14,23 Kvar) în data de 06.05.2009 la ora 17:42 min ,
pe faza L2, şi valoarea minima (4,29 Kvar) în data de 07.05.2009 la ora 02:18 min., pe faza L1.
Din analiza graficului reiesa faptul că pe faza L2 avem o creştere a consumului de putere
reactivă mai mare faţă de celelalte faze, ceea ce rezultă că pe această fază s-ar afla conectat şi un
motor monofazat asincron.

Analiza Puterii Reactive

16000
14000
12000
10000 Faza L1
8000 Faza L2
6000 Faza L3
4000
2000
0
10:21:00
13:49:00
17:17:00
20:45:00
00:13:00
03:41:00
07:09:00
10:37:00
14:05:00
17:33:00
21:01:00
00:29:00
03:57:00
07:25:00

Figura 15

12. Analiza puterii aparente.

Ca si puterea reactiva, puterea aparenta in intervalul orar 20:00-22.00, are o valoare maxima
datorita valori pozitive a puteri active.

Analiza Puterii Aparente

45000
40000
35000
30000 Faza L1
25000
Faza L2
20000
15000 Faza L3
10000
5000
0
10:21:00
13:49:00
17:17:00
20:45:00
00:13:00
03:41:00
07:09:00
10:37:00
14:05:00
17:33:00
21:01:00
00:29:00
03:57:00
07:25:00

]
Figura 16
11
 Proiect MEEE.

13. Analiza factorului de putere.

Limitele impuse conform standartelor este ca factorul de putere să tindă către 1, dar este
impus să se realizeze un factor de putere de 0,92.
Din măsurători reese că factorul de putere minim este 0,792 în data de 07.05.2009 la ora
03:50 şi un maxim de 0,966 în data de 07.05.2009 la ora 07:21. Factorul de putere mediu este de
0,879.

Analiza Factorului de Putere

1,2
1
0,8 Faza L1
0,6 Faza L2
0,4 Faza L3

0,2
0
10:21:00
13:39:00
16:57:00
20:15:00
23:33:00
02:51:00
06:09:00
09:27:00
12:45:00
16:03:00
19:21:00
22:39:00
01:57:00
05:15:00
08:33:00

Figura 17

În urma analizei tangentei puterilor, figura 18, se poate observa că aceasta are valoare
pozitivă, ceea ne arată că circulaţia de putere se face de la sursă spre receptor.

Analiza tangentei

0,8
0,7
0,6
0,5 Faza L1
0,4 Faza L2
0,3 Faza L3
0,2
0,1
0
1 272 543 814 1085 1356 1627 1898 2169 2440 2711

Figura 18

12
 Proiect MEEE.

14. Concluzii privind calitatea energiei în punctul de măsură şi recomandări.

Calitatea energiei electrice in punctul de masurare nu corespunde din punct de vedere al
parametrilor limita prevazuti in normativ.
Parametri energiei electrice care se incadreaza in prevderile normativului SR EN50160 sunt:
-fregventa;
-tensiunea de linie;
-tensiunea de faza;
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de linie;
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de faza;
-curenti si dezechilibru dintre faze;
-distorsiunile armonice pentru curenti;
-puterea activa;
-puterea reactiva;
-puterea aparenta;
Parametri care nu se incadreaza in limitele normale sunt:
-factorul de putere.
Factorul de putere scăzut cauzează pierderi adiţionale de energie în sistem, care se datorează:
- creşterea curentului la aceeaşi putere activă;
- cresc pierderile în conductoare de legături şi dispozitive;
- determină micşorarea puterii active disponibile la borna unui transformator.
O variantă pentru îmbunătăţirea factorului de putere, la locul de consum, se poate realiza prin
înlocuirea unui motor trifazat asincron cu un motor trifazat sincron.
O altă metodă pentru remedierea problemei cu parametri energiei electrice care nu se
încadrează in prevederile normativului se recomanda sa se instaleze dispozitive de compensare a
fenomenelor deformante care absorb armonicele. Acest lucru se realizeaza cu compensatoare
statice formate din baterii de condensatoare in serie cu bobine, alcatuind circuite dipolare L,C
conectate trifazat la reteaula de alimentare. Condensatoarele si bobinele trebuie să aiba factori
inalti de calitate pentru a nu produce pierderi de putere activa. Ele formeaza circuite rezonante
serie, acordate pe frecventa armonicii de compensat. Pentru o filtrare eficienta a armonicilor
produse de receptoarele deformante trebuie cunoscute atât structura armonica a undelor de
tensiune şi curent, cat si parametrii reali ai circuitelor.

13