Laborator FIZICĂ

semestrul I

Facultatea Inginerie Medicală

SEDINȚA 1
 ORGANIZARE - punctaje

• 25% laborator-PREZENTA OBLIGATORIE!

• Cine nu are prezentele la lucrarile practice, toate
referatele predate si colocviul dat nu poate da
examenul de fizica!!!!

• 25% seminar

• 50% examen
 ORGANIZARE - protecția muncii
• OBLIGATORIU RESPECTAREA REGULILOR DE DISTANTARE ȘI CELE IGIENICE (MASTI, DEZINFECTIA
MAINILOR).
• La intrarea in sala studentii isi vor lasa hainele si gentile la cuier
• Nu este permis accesul cu bauturi sau alimente in laborator
• Este obligatoriu ca studentii sa prezinte un prereferat (rezumat al lucrarii) si sa demonstreze ca si-au
insusit notiunile de baza privind lucrarea (li se vor pune intrebari)
• Pe mesele de lucru vor fi scoase doar foi albe (nu caiete), hartie milimetrica obligatoriu pentru grafice,
rigla, calculator, creion si pix
• Pana la sosirea cadrului didactic la banca cu lucrarea respectiva, studentii NU vor atinge aparatele, NU le
vor alimenta la reteaua electrica, NU vor umbla la butoane
• Dupe ce cadrul didactic va explica lucrarea/modul de lucuru studentii vor urma intocmai indicatiile
primite
• Studentii NU vor privi direct in sursele de lumina din laborator
• Studentii NU vor atinge cu mainile opticele din laborator, ci le vor manevra exclusiv folosind monturile
• Dupa efectuarea masuratorilor, studentii vor opri aparatele in ordinea inversa a pornirii lor
• In caz ca au nelamuriri, se vor adresa imediat cadrelor didectice din laborator
• Dupa efectuarea masuratorilor, studentii vor incepe prelucrarea datelor expeirmnetale conform
cerintelor fiecarei lucrari
• La sedinta de laborator urmatoare, stundetii vor fi obligati sa prezinte referatul lucrarii precedente
(REFERAT=prereferat+tabelele cu masuratorile+prelucrarea datelor experimentale) si prerefaratul
pentru lucrarea care va fi efectuata in ziua respective
• Orice intarziere cu prezentarea referatului va atrage scaderea a 2 puncte din nota maxima, adica daca se
intarzie, se va porni din nota 8 etc
 ORGANIZARE - instrumente necesare
• hârtie milimetrică
• calculator științific
• Microsoft Excel
• internet
• microfon
• cameră video
• aparatură din laborator și animații cu simulări
fenomene
• aplicație pentru scanare documente
 ORGANIZARE - lista de lucrări
• Rețeaua de difracție
• Determinarea spectrelor de emisie și absorbție
• Determinarea lungimii de undă a radiației monocromatice
cu interferometrul Young
• Studiul luminii liniar polarizate. Legea Malus
• Determinarea concentrației substanțelor optic active
• Determinarea temperaturii corpurilor. Pirometrul optic
• Difracția radiației laser
• Interferometrul Michelson
• Determinarea indicelui de refracție al materialelor solide
optic transparente. Metoda Chaulnes
• http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Cursuri.htm
• BN122A
 Laborator de optică - surse
• monocromatică/policromatică
• lumină albă https://ophysics.com/l1.html

• cu spectru continuu
• cu spectru discret de bandă (emisă de molecule)
• cu spectru discret de linii (emisă de atomi)
 Laborator de optică - fenomene
• REFLEXIE
• REFRACȚIE
• DISPERSIE
• INTERFERENȚĂ
• DIFRACȚIE
• POLARIZARE
 Laborator de optică - reflexia și refracția
• https://ophysics.com/l7.html
• reflexia pe o oglindă plană https://ophysics.com/l9.html
• reflexia pe oglindă concavă https://ophysics.com/l10.html
• reflexia pe oglindă sferică https://ophysics.com/l11.html
• https://phet.colorado.edu/sims/html/bending-light/latest/bending-light_en.html
• sistem cu mai multe obiecte https://phet.colorado.edu/sims/html/bending-light/latest/bending-light_en.html

aceste aparate se pot muta

si masoara valori

https://phet.colorado.edu/sims/html/bending-light/latest/bending-light_en.html
Reflexia în viața de zi cu zi
 Laborator de optică - dispersia

TERMENI
• prisma optică

sursă monocromatică https://www.compadre.org/osp/EJSS/4122/150.htm

sursă spectru continuu https://ophysics.com/l8.html
Dispersia în viața de zi cu zi
 Laborator de optică - interferența

TERMENI
• interferometru
• interfranjă

interferometru Young sursă monocromatică https://ophysics.com/l5.html

interferometru Young grafice https://phet.colorado.edu/sims/html/wave-interference/latest/wave-interference_en.html
interferometru Young măsoară interfranja https://phet.colorado.edu/sims/html/wave-interference/latest/wave-interference_en.html
https://www.edumedia-sciences.com/en/media/597-interference-fringe
Interferența în viața de zi cu zi
 Laborator de optică - difracție
sursă monocromatică poziții pe riglă https://ophysics.com/l5b.html
sursă monocromatică proiecție ecran https://www.walter-fendt.de/html5/phen/singleslit_en.htm

TERMENI
• rețea de difracție
cyberphysics.co.uk
Difracția în viața de zi cu zi
 Laborator de optică - polarizare
2 polarizori https://www.olympus-lifescience.com/en/microscope-resource/primer/java/polarizedlight/3dpolarized/
3 polarizori https://ophysics.com/l3.html
TERMENI
• polarizor
Polarizarea luminii în viața de zi cu zi

https://micro.magnet.fsu.edu/optics/lightandcolor/polarization.html
 Laborator de optică - detectori
• fotodiode
• fotorezistențe
• camere video
• ochiul
• film fotografic
• placă holografică
Laborator de optică - prelucrarea
datelor experimentale

i. NOŢIUNI DE CALCULUL ERORILOR

II. PRELUCRAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR EXPERIMENTALE

 Instrumente matematice necesare:
Derivarea parțială a unei funcții de mai
multe variabile
 Instrumente matematice necesare:
Derivarea parțială a unei funcții de mai
multe variabile
Derivarea parțială a unei funcții de mai
multe variabile
Derivarea parțială a unei funcții de mai
multe variabile
 Temă
• Calculați derivatele parțiale ale următoarelor funcții

nr1

nr2

nr3

nr4

nr5
Calculul erorilor - mărimi măsurabile direct

MMD
Calculul erorilor - mărimi măsurabile direct
exemplu
• Am măsurat de 10 ori masa unei pungi cu făină și
am obținut următoarele valori:
1010g, 980g, 970g, 1005g, 995g, 1007g, 985g, 995g, 975g, 995g
Să se calculeze valoarea medie și eroarea asupra mediei
 Temă
• Măsurați înălțimea proprie de cinci ori cu precizie
de mm. Veți obține 5 valori diferite, pe care le
veți nota:
• x1=
• x2=
• x3=
• x4=
• x5=
• Calculați media acestor valori și eroarea asupra
mediei
 Calculul erorilor - mărimi măsurabile
indirect
Mărimi fizice masurabile indirect: valoarea mărimilor care ne interesează se obţine prin
intermediul altor mărimi măsurate direct, acestea fiind funcţional dependente între ele.
Exemplu: determinarea densităţii care se face în funcţie de volum şi masă(mărimi ce se pot
măsura direct) = (V, M)
Fie o marime masurabila indirect F care depinde de marimile fizice direct masurabile x, y,

N reprezinta un numar de masuratori ale marimii X

In acest caz se aplica legea propagarii erorilor

cu o unitate de măsură
cu o unitate de măsură

=............ și o unitate de măsură

Are unitatea de măsură

a mărimii fizice F
Calculul erorilor - mărimi măsurabile
indirect - exemplu
 Calculul erorilor - tipuri de erori

Orice măsurare experimentală este afectată de erori.

După cauza care le produce, erorile se clasifica în trei categorii:
1. Erori sistematice
2. Erori întâmplătoare
3. Erori grosolane
1. Erorile sistematice
Se produc tot timpul in acelasi sens (valorile msurate sunt ori mai mari ori mai mici decat
valoarea considerate adevarata a marimii respective).
Au trei surse posibile:
a) Erori de observator. Dacă, de exemplu, observatorul citeşte indicaţiile instrumentului de
măsură privind oblic scala acestuia, toate citirile sale sunt mai mari sau mai mici decât valorile
reale. Aceste erori pot fi complet eliminate, prin corectarea modului de lucru al observatorului.
b) Erori de instrument. Orice instrument de măsură are o scală indicatoare (la instrumentele
cu afişaj digital, putem considera această scală implicită). Nici o citire efectuată cu ajutorul
acestei scale nu poate fi mai precisă decât jumătate din cea mai mică diviziune a scalei. Aceste
erori pot fi micşorate (prin înlocuirea instrumentului folosit cu altul mai precis), dar nu
complet eliminate.
c) Erori de metodă. În cursul procesului de măsură, sistemul măsurat interacţionează cu
instrumentul de măsură, ceea ce modifică rezultatul măsurătorii. Si aceste erori pot fi
micşorate, dar nu complet eliminate.

Oricare ar fi cauzele erorilor sistematice, ele au o caracteristică comună: valoarea unei măsurători
individuale este aceeaşi ori de câte ori repetăm măsurarea, deci şi eroarea este aceeaşi. De aceea,
calculul erorilor pentru măsurători indirecte se face la fel pentru toate erorile sistematice.
2. Erorile întâmplătoare (aleatorii)
Se produc atat intr-un sens cat si in celalat si nu pot fi eliminate.
Sunt determinate de considerente statistice.
Mărimile măsurate direct sunt de două tipuri posibile: discrete (de exemplu numărul de
impulsuri înregistrate de un detector) şi continue.
Analiza teoretică a statisticii mărimilor discrete demonstrează că valorile lor sunt
distribuite conform distribuţiei de probabilitate Poisson.

Observatie: În general, o mărime este afectată atât de erori sistematice, cât şi de erori
întâmplătoare.

3. Erorile grosolane
Sunt cauzate de neatenţii sau defecţiuni accidentale şi trebuie eliminate din calcule.
În general, aceasta este uşor de efectuat, deoarece valorile respective diferă
semnificativ de celelalte.
 PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE
Prezentarea rezultatelor experimentale într-un referat se face ţinând seama de urmatoarele
reguli:

1. Toate datele măsurate trebuie să apară în referat.

2. Toate datele măsurate trebuie să fie exprimate în unităţi ale Sistemului Interna¡ional, în
multipli sau submultipli ai acestora, sau în unităţi tolerate, în forma x={x}<x>, unde x este
mărimea fizică, {x} este valoarea sa numerică, iar <x> este unitatea sa de măsură. Dacă este
necesară utilizarea unui format exponenţial pentru valoarea numerică, se va scrie o singură
cifră nenulă înaintea virgulei zecimale.

Exemplu: valoarea U=0.00006563 V se va scrie în forma U= 6.563 10-5V sau U= 65.63 V

3. Toate seturile de date experimentale, ca şi cele calculate pentru fiecare punct experimental
în parte, se prezintă sub formă de tabele. Capul de tabel trebuie să cuprindă pentru fiecare linie
(coloană) notaţia mărimii fizice şi, în paranteză, unitatea de măsură folosită, în forma: x(<x>).
În cazul utilizării formatului exponenţial, se va introduce şi ordinul de mărime. Pentru
exemplul anterior, se va scrie fie U(10-5V) valoarea numerică corespunzătoare din tabel fiind
6.563 fie U(V ), valoarea numerică corespunzătoare fiind 65.63.

U(10-5V) U(V )
6.563 65.63
 4. În cazul în care scala instrumentului de măsură utilizat nu este gradată direct în unităţi
SI sau în multipli sau submultipli ai acestora, în tabel vor apare două linii (coloane),
prima cu valorile măsurate exprimate în diviziuni, iar a doua cu valorile exprimate în
unităţi SI. Această linie (coloană) suplimentară poate lipsi doar atunci când dimensiunea
mărimii respective nu intervine direct în calculul rezultatelor finale.
Exemplu:
U(diviziuni) U(V)
12 48
….. …..
5. Pentru toate instrumentele utilizate, se va menţiona în referat factorul de scală. Aceşti
factori sunt necesari nu numai pentru transformarea diviziunilor în valori SI, ci şi pentru
evaluarea erorilor sistematice.
6. Pentru toate rezultatele obtinute se efectueazå calculul erorilor (va fi detaliat in capitolul
urmator).
Rezultatele finale se exprimă în forma

Valoarea medie Abaterea standard

Observatie: Numărul de zecimale este determinat de condiţia ca ultimele două să fie

afectate de eroare.
Exemplu: dacă valoarea obţinută, în unităţi SI, este 745.336286735, iar valoarea erorii, în
aceleaşi unităţi, este 0.00891467668, rezultatul va fi prezentat în forma rotunjită
745.3363±0.0089 și unitatea de măsură în SI
7. Pentru toate corelaţiile studiate se efectuează grafice pe hârtie milimetrică. Reguli de
trasare a graficelor:
i. Dimensiunea unui grafic trebuie să fie minimum A5 (jumătate de coalăA4)

ii. La capetele axelor de coordonate se trec mărimile fizice şi unităţile de măsură, la fel ca în
cazul capetelor de tabel.

iii. Axele nu trebuie neapărat să se intersecteze în origine. Dacă, de exemplu, valorile

experimentale sunt cuprinse între 23,89 şi 24,44, axa corespunzătoare trebuie să cuprindă
valori între 23,85 şi 24,45.

iv. Pe axe nu se trec valorile experimentale. Acestea apar în tabele. Pe axe se trec doar
valori rotunde, permiţând citirea uşoară a oricărui punct de pe grafic.
În exemplul anterior, pe axe se vor trece valori în paşi de 0,05 sau 0,1 (adică 23,85; 23,90;
23,95 etc. sau 23,85; 23,95; 24,05 etc.).

v. Pe grafic apar toate punctele experimentale (inclusiv erorile grosolane), cu bare de erori
(bare verticale, mergând de la y(i)-y(i) la y(i)-y(i)

vi. Curba nu trebuie să treacă prin puncte, ci prin elipsele de încredere (sau, în primă
aproximaţie, prin barele de erori), cu excepţia punctelor (barelor de erori) corespunzând
erorilor grosolane. Singurele grafice care trebuie să treacă prin toate punctele (barele de
erori) sunt curbele de etalonare.
vii. In cazul reprezentărilor liniare, nu se va confunda panta dreptei, m, cu tangenta
unghiului format de aceasta cu abscisa, tg. Panta dreptei este o mărime fizică, cu unitate de
măsurăşi depinzând doar de rezultatele experimentale, în timp ce tangenta unghiului format
de dreaptă cu abscisa este un număr adimensional şi depinde de scara de reprezentare aleasă
pentru grafic. Pentru calculul pantei se aleg doua puncta DE PE DREATPA cat mai departate
intre ele. Punctele vor avea coordonatele (x1, y1) si (x2, y2).
 Panta= 𝟐 𝟏
si ARE UNITATE DE MASURA!!!!!!
𝟐 𝟏

viii. Rezultatele evaluate pe baza graficelor (pante, ordonate, respectiv abscise ale anumitor
puncte) nu se trec pe grafic, ci în textul referatului, împreună cu celelalte rezultate. x.

ix. Graficul unei mărimi discrete nu este o curbă continuă, ci o histogramă(un grafic în
trepte).

x. Graficele se desenează cu creionul, pentru a putea fi uşor corectate.

xi. Dacă pe un grafic apar mai multe curbe, ele se desenează cu culori diferite (inclusiv
punctele experimentale), pentru a putea fi uşor deosebite, iar într-un colţ al graficului se
trece o legendă (câte un scurt segment de fiecare culoare, cu menţionarea alături a curbei
(valorilor parametrilor) reprezentată în acea culoare).
 EXEMPLU Reprezentarea grafica a datelor experimnetale si calculul pantei unei drepte
Utilizand datele de mai jos, reprezentati grafic lnR=f(1/T) si calculati panta dreptei.
lnR 4 4.1 4.3 4.5 4.7 4.9 5.4 5.6 5.9
1/T [K 0.0027 0.0028 0.0029 0.0030 0.0031 0.0032 0.0033 0.0035 0.0036
-
1]

Graficele se traseaza cu creionul pe hartie milimetrica! 1. Alegerea corecta a axelor (cine este pe oy si pe ox)
2. Specificarea pe fiecare axa a marimilor fizice
reprezentate si a unitatilor de masura
6.0 (0.00355, 5.75068) 3. Alegerea corecta a scalei (multipli de 2 sau de 5,
niciodata nu se trec pe axe valori experimenetale si ci
5.5 doar intregi multipli de 2 sau 5, cu factori de multiplicare
in functie de domeniul de valori)
4. Folosind scalele, se reprezinta prin puncte perechille
ln(R)

5.0
de date (x,y)
5. Curbele si dreptele se traseaza PRINTRE puncte,
4.5 NICIOADA unind punctele!!!!!
(0.00293, 4.39649) 6. Dreptele se traseaza cu rigla
7. Pentru calculul pantei se aleg doua puncte DE PE
4.0
DREAPTA (NU din tabelul cu date experimentale). Se
0.0026 0.0028 0.0030 0.0032 0.0034 0.0036
calculeaza panta citind coordonatele pe y si pe x ale
1/T [K-1]
fiecarui punct si folosind formula

TEMA: Calculati panta dreptei

𝒚 𝒚
Panta= 𝟐 𝟏 si ARE UNITATE DE MASURA!!!!!! din graficul alaturat
𝒙𝟐 𝒙𝟏