Sunteți pe pagina 1din 14

Proiect MEEE.

Universitatea: “Dunarea de Jos” Galati


Facultatea: Automatica, Calculatoare Inginerie Electrica și Electronica
Specializarea:Utilizarea Eficienta a Energiei si Surse Regenerabile

PROIECT
Managementul Energiei si Eficienta Energetica

“RAPORT
PRIVIND CALITATEA ENERGIEI”

Indrumator proiect: Prof. dr. ing. TOADER MUNTEANU


Masterand : Vieru Florin

-2014-
1
Proiect MEEE.

Cuprins:

1. Introducere.
2. Intervalul de timp in care s-au facut inregistrarile si durata de esantionare a masuratorilor.
3. Analiza frecventei tensiunii.
4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine si dezechilibre).
5. Analiza tensiunilor de faza (amplitudine si dezechilibre).
6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice si factor deformant).
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de faza (armonice si factor deformant).
8. Analiza curentilor si dezechilibrului dintre faze.
9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenti (armonice si factor deformant).
10. Analiza puterii active.
11. Analiza puterii reactive.
12. Analiza puterii aparente.
13. Analiza factorului de putere.
14. Concluzii privind calitatea energiei in punctul de masura si recomandari.

2
Proiect MEEE.

1. Introducere.
Energia electrică este probabil cea mai importantă materie primă utilizată astăzi în comerţ şi
industrie. Este un produs cu un caracter deosebit deoarece nu poate fi stocat în cantităţi mari şi nu poate
face subiectul unui control al calităţii înainte de a fi utilizat. Este de fapt rezumatul filozofiei “exact la
timp” în care componentele sunt livrate unei linii de producţie în punctul şi la momentul în care se
utilizează. Pentru ca principiul “just in time” (JIT) să aibă succes este necesar să existe un control bun al
specificaţiei componentelor, o încredere absolută că furnizorul poate produce şi furniza acest produs la
timp, cunoaşterea comportării generale a produslui şi a limitelor sale.
In realitate, electricitatea este diferită de orice alt produs, ea este generată departe de punctul de
consum, reţeaua este alimentată de un ansamblu de multe generatoare şi ajunge la punctul de consum
prin mai multe transformatoare şi mulţi kilometri de linie aeriană şi posibil prin reţea de cabluri
subterane. Sarcina de a asigura calitatea energiei livrate în punctul de consum nu este una uşoară şi nu
există nici o cale ca energia electrică ce nu respectă standardele să fie retrasă din lanţul de alimentare sau
refuzată de către consumator.
Există în prezent unele standarde internaţionale care fixează limitele pentru variaţiile de tensiune şi
distorsiune armonică sub care echipamentul ar trebui să funcţioneze fără eroare. Similar există limite
standardizate pentru variaţiile de tensiune şi distorsiunea armonică pentru tensiunea de alimentare.

2. Intervalul de timp in care s-au efectuat inregistrarile si durata de estimare a


masuratorilor.
In functie de durata in care se face masurarea, sunt definite trei intervale de timp:
- timp foarte scurt: 3 secunde,
- timp scurt: 10 minute,
- timp lung: 2 ore.
Masuratoarea se efectueaza intr-un intervalul de 2 minute si durata de estimare 94h. ( conturul 20)

3. Analiza frecventei tensiunii.


Fregventa nominala a tensiunii de alimentare trebuie sa fie de 50 Hz. In conditii normale de
exploatare, valoarea medie a frecventei fundamerntale masurata in timp de 10 secunde in reteaua
de distributie trebuie sa fie cuprinsa in intervalul:
-50 Hz ± 1% (de la 49,5 Hz pana la 50,5 Hz ) pe durata de 95% dintr-o saptamana,
-50 Hz ± 4% / -6% (de la 47 Hz pana la 52 Hz) pe durata de 100% dintr-o saptamana.
Comform textului de mai sus extras din normativul (SR EN 50160) de calitate a energiei
electrice, frecventa tensiunii din conturul masurat (fig.1) este : minim 49,96 Hz si maxim 50,04
Hz, deci se incadreaza in prevederile normativului.

3
Proiect MEEE.

50,06
50,04
50,02
50
Frecvenţă
49,98
49,96
49,94
49,92
12:10:00
16:30:00
20:50:00
01:10:00
05:30:00
09:50:00
14:10:00
18:30:00
22:50:00
03:10:00
07:30:00
11:50:00
16:10:00
20:30:00
00:50:00
05:10:00
09:30:00
13:50:00
18:10:00
22:30:00
02:50:00
07:10:00
Figura 1
4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine si dezechilibre).
Variatiile amplitudinii tensiunii in JT trebuie sa se incadreze conform normativului la ± 10 %
pentru 95 % din saptamana, media pe 10 minute a valorii efective si pentru dezechilibrul fazelor mai
mic de 2%.
In conturul masurat amplitudinea tensiuni de linie este media pe 94 ore si anume: 393 V adica
0,97 % si dezechilibrul este de 1,095%.
Valoarea efectivă a tensiunii de linie

420
410
400
390
380
370
360
350
12:10:00
15:42:00
19:14:00
22:46:00
02:18:00
05:50:00
09:22:00
12:54:00
16:26:00
19:58:00
23:30:00
03:02:00
06:34:00
10:06:00
13:38:00
17:10:00
20:42:00
00:14:00
03:46:00
07:18:00
10:50:00
14:22:00
17:54:00
21:26:00
00:58:00
04:30:00
08:02:00

Figura 2

5. Analiza tensiunilor de faza (amplitudine si dezechilibre).


La tensiunea de faza dezechilibrul este de 1,11 % si amplitudinea in JT este de 0,96 %.

4
Proiect MEEE.

Valoarea efectivă a tensiunii de fază

245
240
235
230 Faza L1
225
Faza L2
220
215 Faza L3
210
205
200
12:10:00
16:20:00
20:30:00
00:40:00
04:50:00
09:00:00
13:10:00
17:20:00
21:30:00
01:40:00
05:50:00
10:00:00
14:10:00
18:20:00
22:30:00
02:40:00
06:50:00
11:00:00
15:10:00
19:20:00
23:30:00
03:40:00
07:50:00
Figura 3

In figura 4 se prezinta evolutia fazei L 1 in perioada de masurare de 94 ore. În data de 18.01.2008 la


ora 09:10 s-a inregistrat valoarea minima a tensiuni de faza (218,5 V) iar valoarea maxima în data de
20.01.2008 la ora 04:08 (239,3V), conform normativului SR EN 50160 faza L 1 se incadreaza in limitele
admisibile.

Valoarea efectivă a tensiunii de fază

245
240
235
230
225 Faza L1
220
215
210
205
12:10:00
16:20:00
20:30:00
00:40:00
04:50:00
09:00:00
13:10:00
17:20:00
21:30:00
01:40:00
05:50:00
10:00:00
14:10:00
18:20:00
22:30:00
02:40:00
06:50:00
11:00:00
15:10:00
19:20:00
23:30:00
03:40:00
07:50:00

Figura 4
In graficul din figura 5 se observa ca pe faza L 2, în data de 18.01.2008 la ora 07:24 tensiunea de faza
avea valoarea minima (216,2 V) si valoarea maxima (236,2 V) în data de 20.01.2008 la ora 04:06. Prin
urmare se incadreaza in limitele admise de normativ.

5
Proiect MEEE.

Valoarea efectivă a tensiunii de fază

240
235
230
225
Faza L2
220
215
210
205
12:10:00
16:20:00
20:30:00
00:40:00
04:50:00
09:00:00
13:10:00
17:20:00
21:30:00
01:40:00
05:50:00
10:00:00
14:10:00
18:20:00
22:30:00
02:40:00
06:50:00
11:00:00
15:10:00
19:20:00
23:30:00
03:40:00
07:50:00
Figura 5

Graficul din figura 6 arata evolutia tensiuni de faza in perioada de masurare, tensiune pa faza L 3 are
valoarea minima (216,0V) în data de 18.01.2008 la ora 07:24 si valoarea maxima (236,8V) în data de
20.01.2008 la ora 07:34.

Valoarea efectivă a tensiunii de fază

240
235
230
225
Faza L3
220
215
210
205
12:10:00
16:20:00
20:30:00
00:40:00
04:50:00
09:00:00
13:10:00
17:20:00
21:30:00
01:40:00
05:50:00
10:00:00
14:10:00
18:20:00
22:30:00
02:40:00
06:50:00
11:00:00
15:10:00
19:20:00
23:30:00
03:40:00
07:50:00

Figura 6

6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice si


factor deformant).
Distorsiunile armonice pentu tensiunea de linie, (incluzand toate armonucele pana la ordinul
40) trebuie sa fie mai mici sau egale cu 8%.
În intervalul măsurat armonicile cele mai reprezentative sunt cele de rang 3, 5 şi 7:
- armonica de rang 3 este de 2,9% (5% admis);
- armonica de rang 5 este de 5,2% (6% admis);
- armonica de rang 7 este de 1,6% (5% admis).
In intervalul masurat distorsiunile armonice se incadreaza in prevederile normativului.

6
Proiect MEEE.

Distorsiuni armonici pentru tensiunea de linie

6
5
4
3
2
1
0
12:10:00
16:00:00
19:50:00
23:40:00
03:30:00
07:20:00
11:10:00
15:00:00
18:50:00
22:40:00
02:30:00
06:20:00
10:10:00
14:00:00
17:50:00
21:40:00
01:30:00
05:20:00
09:10:00
13:00:00
16:50:00
20:40:00
00:30:00
04:20:00
08:10:00
Figura 7
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de faza (armonice si factor
deformant).

Distorsiunile armonice pentru tensiune de faza, (incluzand toate armonicele pana la ordinul 40)
trebuie sa fie mai mici de 8%. In intervalul masurat distorsunile armonice de faza este de 3,4%, dar se va
arata si distorsiunile pe fiecare faza in graficele de mai jos.

Distorsiuni armonici pentru tensiunea de fază

6
5
4 Faza L1
3 Faza L2
2 Faza L3
1
0
12:10:00
16:44:00
21:18:00
01:52:00
06:26:00
11:00:00
15:34:00
20:08:00
00:42:00
05:16:00
09:50:00
14:24:00
18:58:00
23:32:00
04:06:00
08:40:00
13:14:00
17:48:00
22:22:00
02:56:00
07:30:00

Figura 8

Din analiza graficului din figura 9, distorsiunile armonice fazai L 1, are valoarea procentuala de
3,75%.

7
Proiect MEEE.

Distorsiuni armonici pentru tensiunea de fază

6
5
4
3 Faza L1
2
1
0
12:10:00
16:44:00
21:18:00
01:52:00
06:26:00
11:00:00
15:34:00
20:08:00
00:42:00
05:16:00
09:50:00
14:24:00
18:58:00
23:32:00
04:06:00
08:40:00
13:14:00
17:48:00
22:22:00
02:56:00
07:30:00
Figura 9

Din analiza graficului din figura 10, distorsiunile armonice fazai L 2, are valoarea procentuala de
3,1%.

Distorsiuni armonici pentru tensiunea de fază

6
5
4
3 Faza L2
2
1
0
12:10:00
16:44:00
21:18:00
01:52:00
06:26:00
11:00:00
15:34:00
20:08:00
00:42:00
05:16:00
09:50:00
14:24:00
18:58:00
23:32:00
04:06:00
08:40:00
13:14:00
17:48:00
22:22:00
02:56:00
07:30:00

Figura 10

Din analiza graficului din figura 11, distorsiunile armonice fazai L 3, are valoarea procentuala de
3,3%.

8
Proiect MEEE.

Distorsiuni armonici pentru tensiunea de fază

6
5
4
3 Faza L3
2
1
0
12:10:00
16:44:00
21:18:00
01:52:00
06:26:00
11:00:00
15:34:00
20:08:00
00:42:00
05:16:00
09:50:00
14:24:00
18:58:00
23:32:00
04:06:00
08:40:00
13:14:00
17:48:00
22:22:00
02:56:00
07:30:00
Figura 11

8. Analiza curentilor si dezechilibrului dintre faze

In conturul masurat intr-un interval de 94 de ore valoarea maxima a curentului se inregistreaza în data
de 18.01.2008 la ora 08:08 min. avand valoarea 541,0A si valoarea minima în data de 20.01.2008 la ora
10:58 min. având valoarea de 18,6A. Din analiza graficului din figura 12 reiese ca, cele trei faze sunt
incarcate aproximativ egal neavand un dezechilibru intre acestea. Datorita incarcari relativ egale a fazelor
curentul de nul ramane la o valoare mica, in intervalul masurat media curentului de nul este de 36,7 A.

Analiza curenţilor şi dezechilibrelor dintre faze

600
500
Faza L1
400
Faza L2
300
Faza L3
200
Nul
100
0
12:10:00
16:20:00
20:30:00
00:40:00
04:50:00
09:00:00
13:10:00
17:20:00
21:30:00
01:40:00
05:50:00
10:00:00
14:10:00
18:20:00
22:30:00
02:40:00
06:50:00
11:00:00
15:10:00
19:20:00
23:30:00
03:40:00
07:50:00

Figura 12
9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenti (armonice si factor deformant).

Din analiza graficului din figura 13 reiese ca distorsiunile armonice pentru curenti are
valoarea procentuala de 13,15%, poluarea armonica nu este semnificativa şi deci nu exista riscul
de supraancalzire a cablurilor. O valoare normala a distorsiuni armonice pentru curenti este sub
20%.
În intervalul măsurat armonicile cele mai reprezentative sunt cele de rang 3, 5 şi 7:
9
Proiect MEEE.

- armonica de rang 3 este de 19,5%;


- armonica de rang 5 este de 12,6%;
- armonica de rang 7 este de 8,5%.

Distorsiuni armonici pentru curenţi

30
25
20 Faza L1
15 Faza L2
10 Faza L3
5
0
12:10:00
16:48:00
21:26:00
02:04:00
06:42:00
11:20:00
15:58:00
20:36:00
01:14:00
05:52:00
10:30:00
15:08:00
19:46:00
00:24:00
05:02:00
09:40:00
14:18:00
18:56:00
23:34:00
04:12:00
08:50:00
Figura 13

10.Analiza puterii active.

Din graficului din figura 14 reiese ca, consumatorul analizat consumă din retea o putere activa
maximă de 99,01 kW şi minimă de 4,07 kW. Din grafiv reese că acest consumator este un consumator
trifazat uniform echilibrat (un motor asincron trifazat). Tot din acest grafic se poate observa că nu este un
consumator constant de energie sau un consumator care să aibă consumatori care să absoarbă o putere la
perioade regulate de timp.

Analiza puterii active

120000
100000
80000 Faza L1
60000 Faza L2
40000 Faza L3
20000
0
12:10:00
16:26:00
20:42:00
00:58:00
05:14:00
09:30:00
13:46:00
18:02:00
22:18:00
02:34:00
06:50:00
11:06:00
15:22:00
19:38:00
23:54:00
04:10:00
08:26:00
12:42:00
16:58:00
21:14:00
01:30:00
05:46:00

Figura 14

11.Analiza puterii reactive.


10
Proiect MEEE.

Puterea reactiva are valoarea maxima (71,977 Kvar) în data de 18.01.2009 la ora 19:20 min şi
valoarea minima (0,815 Kvar) în data de 20.01.2008 la ora 13:00 min. Puterea reactiva are o crestere in
datorita puteri active care in acelasi interval consumă cea mai mare cantitate de energie din reţea.

Analiza puterii reactive

80000
70000
60000
50000 Faza L1
40000 Faza L2
30000 Faza L3
20000
10000
0
12:10:00
16:22:00
20:34:00
00:46:00
04:58:00
09:10:00
13:22:00
17:34:00
21:46:00
01:58:00
06:10:00
10:22:00
14:34:00
18:46:00
22:58:00
03:10:00
07:22:00
11:34:00
15:46:00
19:58:00
00:10:00
04:22:00
08:34:00
Figura 15

12.Analiza puterii aparente.

Ca si puterea reactiva, puterea aparenta in intervale diferite de timp are o valoare maxima datorita
valori pozitive a puteri active.
Analiza puterii aparente

140000
120000
100000
Faza L1
80000
Faza L2
60000
Faza L3
40000
20000
0
12:10:00
16:26:00
20:42:00
00:58:00
05:14:00
09:30:00
13:46:00
18:02:00
22:18:00
02:34:00
06:50:00
11:06:00
15:22:00
19:38:00
23:54:00
04:10:00
08:26:00
12:42:00
16:58:00
21:14:00
01:30:00
05:46:00

Figura 16

13.Analiza factorului de putere.

Limitele impuse conform standartelor este ca factorul de putere să tindă către 1, dar este
impus să se realizeze un factor de putere de 0,92.

11
Proiect MEEE.

Din măsurători reese că factorul de putere minim este 0,73 în data de 18.01.2008 la ora 22:06 şi un
maxim de 0,971 în data de 19.01.2008 la ora 14:40. Factorul de putere mediu este de 0,85.

Analiza factorului de putere

1,2
1
0,8 Faza L1
0,6 Faza L2
0,4 Faza L3
0,2
0
12:10:00
16:14:00
20:18:00
00:22:00
04:26:00
08:30:00
12:34:00
16:38:00
20:42:00
00:46:00
04:50:00
08:54:00
12:58:00
17:02:00
21:06:00
01:10:00
05:14:00
09:18:00
13:22:00
17:26:00
21:30:00
01:34:00
05:38:00
09:42:00
Figura 17

Analiza distorsiunii factorului de putere

1,2
1
0,8 Faza L1
0,6 Faza L2
0,4 Faza L3
0,2
0
12:10:00
16:14:00
20:18:00
00:22:00
04:26:00
08:30:00
12:34:00
16:38:00
20:42:00
00:46:00
04:50:00
08:54:00
12:58:00
17:02:00
21:06:00
01:10:00
05:14:00
09:18:00
13:22:00
17:26:00
21:30:00
01:34:00
05:38:00
09:42:00

În urma analizei tangentei puterilor, figura 18, se poate observa că aceasta are valoare pozitivă, ceea
ne arată că circulaţia de putere se face de la sursă spre receptor.

12
Proiect MEEE.

Analiza tangentei

1
0,8
Faza L1
0,6
Faza L2
0,4
Faza L3
0,2
0
12:10:00
16:14:00
20:18:00
00:22:00
04:26:00
08:30:00
12:34:00
16:38:00
20:42:00
00:46:00
04:50:00
08:54:00
12:58:00
17:02:00
21:06:00
01:10:00
05:14:00
09:18:00
13:22:00
17:26:00
21:30:00
01:34:00
05:38:00
09:42:00
Figura 18

14.Concluzii privind calitatea energiei in punctul de masura si recomandari.

Calitatea energiei electrice in punctul de masurare nu corespunde din punct de vedere al


parametrilor limita prevazuti in normativ.
Parametri energiei electrice care se incadreaza in prevderile normativului SR EN50160 sunt:
-fregventa;
-tensiunea de linie;
-tensiunea de faza;
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de linie;
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de faza;
-curenti si dezechilibru dintre faze;
-distorsiunile armonice pentru curenti;
-puterea activa;
-puterea reactiva;
-puterea aparenta;
Parametri care nu se incadreaza in limitele normale sunt:
-factorul de putere.
Factorul de putere scăzut cauzează pierderi adiţionale de energie în sistem, care se datorează:
- creşterea curentului la aceeaşi putere activă;
- cresc pierderile în conductoare de legături şi dispozitive;
- determină micşorarea puterii active disponibile la borna unui transformator.
Pentru remedierea problemei cu parametri energiei electrice care nu se încadrează in prevederile
normativului se recomanda sa se instaleze dispozitive de compensare a fenomenelor deformante care
absorb armonicele. Acest lucru se realizeaza cu compensatoare statice formate din baterii de
condensatoare in serie cu bobine, alcatuind circuite dipolare L,C conectate trifazat la reteaula de
13
Proiect MEEE.

alimentare. Condensatoarele si bobinele trebuie să aiba factori inalti de calitate pentru a nu produce
pierderi de putere activa. Ele formeaza circuite rezonante serie, acordate pe frecventa armonicii de
compensat. Pentru o filtrare eficienta a armonicilor produse de receptoarele deformante trebuie
cunoscute atât structura armonica a undelor de tensiune şi curent, cat si parametrii reali ai circuitelor.

14

S-ar putea să vă placă și