Stratificare Socială ± Curs 6

á





Scheme de stratificare socială şi
indicatori ai inegalităţii sociale

 

Prof. Traian Rotariu

Conf. Irina Culic
Asist. Cristina Raţ
 Probleme metodologice
þ

* Bergman, M.M. (2004): ÄComparing Social Stratification Schemas: CAMSIS,
CSP-CH, Goldthorpe, ISCO-88, Treiman, and Wright´ u

 
  
* Evans, M,D.R., Kelley, J., Kolosi, T., ³Images of Class: Public Perceptions in
Hungary and Australia´, în ASR, vol.57, nr. 4, 1992, August, p. 461-482.

þ
 

Blau, P. and Duncan, O.D. (1967) ³Measurig the Status of Occupations´
Treiman, D.J. (1972) ³Occupational Prestige in a Comparative Perspective´
Goldthorpe, J.H. and Hope, K. (1992): ³Occupational Grading and Occupational
Prestige´ ± din Grusky, 1994: 205-227

 


 u 
   
  
 
 
 
   
  
 Ocupaţia ±
indicator al poziţiei sociale?
- Clasificarea ocupaţiilor
- Prestigiul ocupaţional
- Indicele de status socio-economic
- Scheme de stratificare socială bazate pe structura ocupaţională
 Scheme de Stratificare Socială
- Clasificarea Internaţională a Ocupaţiilor ± Scala ISCO ± 88 (realizată
de Biroul Internaţional al Muncii ± ILO). Schema actuală a fost
precedată de ISCO-58 şi ISCO-68.
- În ISCO-88, codul 2442 corespunde pentru ocupaţiile de sociolog şi
antropolog
- Clasificarea Ocupaţiilor din România (C.O.R.) ± a introdus coduri de 4
cifre care precizează caracteristicele unei ocupaţii cu scopul facilitării
realizării unor statistici internaţionale comparative
- Ultimele două cifre ale codurilor C.O.R. se referă la caracteristicile
locului de muncă.
ð 

 ð
http://www.dsclex.ro/ocupatii/cor1.htm
http://www.rubinian.com/cor_1_grupa_majora.php

Ex: 258202 pentru asistent de cercetare în sociologie

334001 pentru instructor şcolar auto
822206 pentru preparator la produse explosive
914202 pentru spălător vitrine şi geamuri

Pentru versiunea iniţială, vezi: C.O.R., Ed. All Beck, Bucureşti, 2005
ðð


%
 

'ð á ð !"#þ$#

áð#'
ð#
1. Legiuitori, înalti functionari si conducători -
2. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 4
3. Tehnicieni 3
4. Functionari 2
5. Lucrători, operatori în comert si asimilati 2
6. Muncitori din agricultură si pescuit 2
7. Muncitori si meseriasi 2
8. Operatori pe instalatii, masini si asamblori de 2
masini, echipamente si alte produse
9. Muncitori necalificati 1
10. Fortele armate 0
 Scheme de prestigiu ocupaţional:
Educaţie, ocupaţie şi venit
³We have therefore the following sequence: a man qualifies himself
for occupational life by obtaining an education; as a consequence of
pursuing his occupation, he obtains income. Occupation, therefore,
is the intervening activity linking income to education. If we
characterize an occupation according to the prevailing levels of
education and income of its incumbents, we are not only estimating
its µsocial status¶ and its µeconomic status¶, we are also describing
one of its major µcauses¶ and one of its major µeffects¶. It would not
be surprising if an occupation¶s µprestige¶ turned out to be closely
related to one or both of these factors.´ (Duncan 1961a:116±7)

Duncan,O.D. (1961a) µA Socioeconomic Index for All Occupations¶,pp.

109±38 in A.J.Reiss Jrr
    

, New York:
Free Press.
 În cadrul BOP Mai 2003, subiecţii au fost întrebaţi:
³Care sunt principalele două lucruri de care ar trebui să se ţină cont în
stabilirea salariului?´

Pri a ale ere A doua ale ere

ăspunderea pe care o are la locul de

2 %
uncă

C t de bine î i face treaba 2

C t de ult unce te 0

Condiţiile de uncă riscuri, i erie,

etc

Vec i ea la locul de uncă respecti 0

u ărul de ani de coală

C t de căutat este produsul uncii lui

pe piaţă

aptul că are copii de întreţinut

Ş
 Scheme de prestigiu ocupaţional
- Sunt scheme de hierahizare socială în funcţie de respectul sau prestigiul asociat
anumitor ocupaţii
- Presupun o viziune a statusurilor sociale bazate pe ocupaţie, statusuri între care există
diferenţe    în termeni de prestigiu, educaţie, venit, responsibilităţi, putere de
decizie, etc.
- Cea mai cunoscută cercetare: Cecile C. North a realizat o cercetare în SUA anului
1947 privind prestigiul perceput al 88 de ocupaţii frecevente în acea perioadă
(cercetare derulată de National Opinion Research Center ± NORC).
- Coroborând datele obţinute de North cu informaţii privind nivelul de educaţie şi
veniturile aferente diferitelor ocupaţii, Otis Dudley Duncan (1961) care a întocmit un
indice de status socio-economic. El a măsurat corelaţiile dintre scorurile ocupaţiilor pe
scala de prestigiu şi scorurile în funcţie de nivelul de educaţie şi nivelul venitului şi a
găsit o relaţie puternică de dependenţă lineară.
- Treiman (1977) a elaborat scale de prestigiu ocupaţional pentru a cerceta
corespondenţele dintre ierarhizările ocupaţiilor din mai multe ţări (dezvoltate sau în
curs de dezvoltare). Constatarea: o corelaţie puternică!

#&


'

 á()
$$*+,-+
- Scoruri între 90-96: arhitecţii, dentiştii, inginerii chimişti, avocaţii şi judecătorii, medicii
şi chirurgii;
- Scoruri între 50-54: funcţionarii, muzicienii şi profesorii de muzică, managerii salariaţi,
proprietarii auto-angajaţi, maiştrii, personalul administrativ-contabilitate;
- Scoruri între 0 şi 4: muncitori în mine de cărbune, muncitori la moară, portari.
 



OOc
cuu p
paat

0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
9,00
10,00

0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
9,00
10,00
tiiaa
DDir P DDv
ir eec P aarrl
vss.
l

0+
c tto a
am .

0+
orr me
D /p
/
D ir p aat
e nnt
taar
ir eec t rron
on r
01

c tto a P
01

orr a ll u P rri
//ppa u nne imm
att ro eii f aarr
ro n fiirm


na


a ll u rm ee
m


u nne ma
eii f arri
i
,

fiirrm
,

me
em
m ic
ic i
i
/

D
/

Do
occt
toor




r
1

PPrro
1

off e
esso
F
T e
F uu n o rr


Te h


ncct
hnnic t iioon



ic ia



ia n naa r
n /m r
0/

MM u /m a
unnc aiist
c iito s t ru
to r ru
r ca
0/ 021

ca l i
021

l iffi c









i cat








at ?
M ?
1-

Mu
n
1-

un c
c iito
to r
r ne
/--

ne c
/--

c aali
li ffica
ic t
at
2,

Z
Z ii lie
lie r
r
2, 12
12
á 


'

*ð
.
 
(á/
Ö

 
3'% 



'

  4

j t t . rr r f
l r r t ti t
, , , ,
. r i t r :( t t), . t ti f ti r ,
r tã t r i i r f þi r , r
r þi ã t ºti l t î tr- l ã l i
f þi r

33



t r i

t r i ffi i
ffi i t t
l t . rr r t t i .
( t t) , , , ,
r r þi ã t
ºti l t î tr- l ã l , - , , , ,
if þi r
r tã t r i i
, , , , ,
r f þi r
. t ti
, , , , ,
f ti r
. t ri l : r ti i l if þi r
Ö

 
3'% 



'

  




   

l       i 
 r
 r

r
 r
 
i    r  !"# $

!i i 
 %!i  !lii!&r ' ! i  %!i 
!lii!&r  !
(i !#  !")i l  î* l#
l i %!i  !lii!&

33





i


/

i 
 i!i
 i!i 

l . 
   .  i 
   r+ r+, -r r,,,
 !
(i !# 
!")i l  î* l# l r r,- r, r-, r,,,
i %!i  !lii!&
' ! i 
r- r
r, r+- r


%!i  !lii!&
 !"# $

!i i
r- r, r  -r, r,,,
  %!i  !lii!&
 $
 0i1l i il i %!i  !lii!&
 Scheme de prestigiu ocupaţional
Rezultatele cercetărilor empirice privind scalele de
prestigiu ocupaţional au arătat că:

- Există o consistenţă la nivel internaţional în ceea ce

priveşte prestigiul ataşat de indivizi anumitor ocupaţii
(vezi Treiman in Grusky, 1994: 208-09)
- Felul în care indivizii evaluează prestigiul unor ocupaţii nu
depinde de nivelul lor de educaţie, nici ce felul în care
este formulată întrebarea (dacă se spune ³prestigiu´ sau
³respect´) (vezi Blau and Duncan in Grusky, 1994: 205-
06)
- Prestigiul ocupaţiilor este persistent în timp (vezi Blau and
Duncan in Grusky, 1994: 205-06 şi Goldthorpe and Hope
in Gruskz, 1994: 212-17)
 Scheme de prestigiu ocupaţional
á
 ce măsoară, de fapt, schemele de prestigiu ocupaţional?
Ce indică scorul prestigiului ocupaţiei?
(critica lui Goldthorpe şi Hope, 1974)
- Poziţia unei ocupaţii într-o hierarhie onorifică, de prestigiu social?
K

- Un proxi pentru statusul socio-economic al ocupaţiei?
- Gradul de dezirabilitate al unei anumite ocupaţii?

De exemplu, ocupaţia de ³miner´ poate avea un prestigiu diferit, în

funcţie de felul în care este definită activitatea minerului: o muncă
dificilă, ce necesită curaj şi forţă fizică o muncă murdară,
degradantă, care nu necesită prea multă calificare.

Cu toate acestea, se observă o corelaţie puternică între scorurile de

prestigiu ocupaţional înregistrate în ţări/culturi diferite.
 5
'
5
)
#
6
7+,,8

Schema de stratificare ocupaţională a lui Goldthorpe şi Erikson (1992)

a fost frecvent utilizată pentru studiul mobilităţii sociale datorită modului
complex de operaţionalizare statutului ocupaţional: aceasta are în
vedere statutul de angajat, patron sau liber-profesionist, sectorul de
activitate, tipul activităţii (manual sau non-manual, de supervizare sau
de subordonare, etc.), nivelul de calificare cerut şi (dacă e cazul)
mărimea întreprinderii şi numărul de angajaţi.

Consideraţii teoretice care fundamentează schema lui Goldthorpe:

1. Transformarea proprietăţii în forme corporatiste
2. Birocratizarea muncii şi a organizaţiilor
3. Autoritate, specializare, expertiză
4. Diviziunile sectoriale ale ocupaţiilor (în special sector agricol 
celelalte sectoare)
5. Recompense la locul de muncă şi criterii de selecţie pentru ocuparea
unui loc de muncă
6. Natura contractului de muncă şi condiţiile angajării
Schema lui Goldthorpe şi Erickson (1992)

È  ( 
$7+/8

ÈSursă: Bergman, M. M., Joye, D. (2000: 13)

 Schema lui Goldthorpe şi Erickson (1992)

Goldthorpe consideră că schemele de stratificare ocupaţională se bazează

fie pe o conceptualizare a 

 fie pe o conceptualizare a
  Goldthorpe este avocatul primei abordări şi consideră că
schema propusă de el se încadrează în această abordare.
$&., din punct de vedere al poziţiei lor în hierarhia socială (indicată
de prestigiul ocupaţiei de ex.) muncitorii calificaţi din industrie, micii
proprietari şi funcţionarii de rang inferior se află pe aceeaşi poziţie. DAR ei
sunt afectaţi în mod diferit de schimbările sociale induse de inovaţia
tehnologică, schimbările de politică socială, etc. Deci nu îi putem considera
membrii unei clase.
În opinia lui Goldthorpe, membrii unei clase se caracterizează prin:
1. similaritate din p.d.v. al naturii şi volumului resurselor pe care le posedă
2. modul similar prin care sunt afectaţi de fluctuaţiile sociale structurale (de
ex. schimbări la nivel instituţional) şi progresul tehnologic
3. interese de clasă similare.
Conform acestor parametri, muncitorii calificaţi din industrie, micii
proprietari şi funcţionarii de rang inferior NU se află pe aceeaşi poziţie
socială.
   9 5
 '




 



 
Porneşte de la ideea că ocupaţia în sine nu poate fi considerat un
indicator al poziţiei sociale. Pentru a putea utiliza ocupaţia în acest
scop, trebuie să avem în vedere care este structura de interacţiuni şi
reţele sociale aferente unei anumite ocupaţii.

De exemplu, care sunt acele ocupaţii între care există frecvent mariaje
sau relaţii de prietenie?

Cu alte cuvinte, revenim la abordarea Weberiană:    ß

totalitatea situaţiilor de clasă între care mobilitatea este frecventă şi
facilă.

Ocupaţia ca atare are valenţe diferite din punct de vedere al

prestigiului şi al interacţiunilor sociale pe care le permite în funcţie de
gen, etnie, dar şi în funcţie de contextul social şi cultural.

ð  www.

.stir.ac.uk
A li ă ţă ( i i ă) l ţi i i ţi
l i şi ţi ţi i

  




þii iii il
l


l l



 il i  
li

 

 il i  
li
ilii

 il 

 
  
ili
i ii 
 
i i 
il i  


i
 

   þi i 
  i

 i
 

  ã  i
ili  


 i ã i 
 i

i ii 
 
i 
    i i  
li i
 ãl i  i ã  i 



l
ãl   li   i i



l ã i   i i

  ili

 
iã   i i i

l l    
i i  

l i
i

  

i i  i i


lilii

i
iþi
  
  i i  
li i
i
ri

ri i
A ă ţă ( ă) ţ ţ
ş ţ
 

C
   !" # $ % ! 
 
C
   !" # $ % ! 

 

,,--##" ..  !" ! '

'" "
  " !" ! " "

  & ' " " ( !) ' " "

& ' " " ( !) ' " "

' * ' 
* 
 

'"""" ++ ''##'' !"

&&' !"

  
D

             

D

%3'


: importanţa funcţională a unei
ocupaţii trebuie să se reflecte în recompensarea ei
materială (salar) şi simbolică (prestigiu)
  
(á
/

 
'


'
 @

7  %
 8 0 i l i l i l ã ili
)
 
  2 þi i i lã r
i i

3



'

 ã i i ãþi i
- - ++
i i ã i


%

  þii i l l -,
9 )
 3  i i i i i , +

!" þi i
, - +
i i þi
# : ;(<'
 
3 l ã i i ii i
: =
 
3 :  þ
+ - - - + ,++-
i l i li i
! +>
?
' 
 ãi i
+ , +
&

'

3
 i i i i
+ +

'

 i
i i li i þi , , + ,,
 
3



 i i li i þi
+ +-- - ,,
i l
 

0 il
 i ili i i l ã ,,,
l
il
ã ili - +

ili  -  ! l l , + + +
*2 þi
l , , +- - +

ii lã
  

!"



   
 i 
0 il
 i   
   i  - --, - ,,,
l
il
ã

ili  ii
  + -
*2 þi
l ,

ii lã
  
 $   



'

 


3 ' AB  
3')

'
3

 ?.  A

Caracteristici ale ocupaţiei:

- Prestigiul ocupaţiei (var.
 C+/ măsurată pe o scală de la 1 la 10)
- Puterea de decizie (var.
C+/măsurată pe o scală de la 1 la 10)

Caracteristici ale persoanei ocupate:

- Nivelul de educaţie (var. /măsurată pe o scală ordinală)
- Vârsta (var. ? măsurată în ani împliniţi)
- Genul (var. &Cobţinută prin recodarea variabilei sex0 în 0 şi 1)
 ð
 

r c"t# "t
 3r
$tr
 st $rsti4il

cizi r i c rl 
i l $rsti4ili
$rs # $rs 
cr r cr r c$ţi l şi l $trii

c$(i
's. c$(i
's.
2c$(i $rici$l# (lti3
's. (lti3
's.
cizi î fcţi
 c$ţi.
(rs$ 
t) c$(i)& c$(i)&
c 
c#t ri
 it#(i ºi  ./ 0. 
$tr i, îtr$riz#t ri 3  
1
t
. 'iti  /./0/ /. 0
1
c$(ii itlctl  0.
 .
3  0
t
. 'iti  /.
 /./0
1
ticii s 3iºtri 
. 0.
3 

!"
t
. 'iti  /.
/./
1 7 f
fc(i ri î 
. 0.

3iistr(i 1 qrs
f  qr
5 F i4.
3   Btw Gr $s .
 4 .
.64 .444
5
t
. 'iti  /.0 /.//0 Witi Gr $s  . 6 .

lcr#t ri î sr'icii ºi  .  .
T tl 4.64
46
5 5 5
c 3r( Btw Gr $s  6.

6 4  .6

.6 .444
3 0 0

1 Witi Gr $s 6 .6
4
.
t
. 'iti  /.0
/.  5
T tl .

4riclt ri c clificr  ./
./

s î 4 s$
#ri $r $ri 3  
1 11
t
. 'iti  ./ / /.
8
  9 3


3ºtº4ri ºi 3cici  . 
. 
: :
r$rt ri 3   t t qr

1 r c"t# $tr

cizi
t
. 'iti  /.0 /.0
r $rs # cr r
3cit ri clific(i  ./
. 1 1
c$(i
's. (lti3
's. .  . 0
3 
/ c$(i)& * 2c$(i
t
. 'iti  /.00 /.


$rici$l# (rs$ 
t)
3cit ri -clific(i î  ./ .
"t
 3r st
sct r -4ric l 3 
 $rsti4il i $rs 
/.0 /.
/0 cr r c$(i
's.
t
. 'iti  .0 .
(lti3
's. c$(i)& *
T tl 
./
./
1 2c$(i $rici$l#
3


(rs$ 
t)
t
. 'iti  /.

/.

 "


Analiza Path: #&
 "

 "


#/ #&
 #&

# #+

'



'
á 


'



á 
%


". 
"


#&

#1

Modelarea path permite distincţia dintre efecte directe şi efecte indirecte ale
variabilelor independente şi asumă că fiecare variabilă din model este
explicată de cele ³anterioare´ şi o variabilă nedeterminată, interpretată drept o
cauză exogenă a varianţei variabilei.
Se consideră că variabilele exogene nu sunt corelate între ele, nici cu alte
variabile decât cele pe care le explică.
Modelul path obţinut în urma regresiilor multilineare:

'

 0.360

' 0.081
0.184 á 


'


0.151


á 
%

0.741
0.136
0.124
". 

Conform modelului, putem descompune:

COV(Salar, Şcolaritate) ß 0.360 (efect direct) + 0.081*0.151 (indirect, prin
prestigiul ocupaţiei) + 0.184*0.741*0.151 (indirect, prin puterea de decizie şi
prestigiul ocupaţiei) ß 0.360 + 0.012 + 0.020 ß 0.392
Am lucrat cu variabile standardizate, deci COV ß Coeficientul de corelaţie a lui
Pearson.
Putem compara valoarea expectată a corelaţiei cu valoarea observată:
 




Dar cât
putere de
Prestigiul unei decizie are o
persoane Venitul dvs. persoan
care are net din salariu care are
ocupa ia dvs. în luna trecut ocupa ia dvs. Ultima scoal
Vârsta (ultima dvs. (aprilie) a fost (ultima dvs. absolvit de
(respondent) ocupa ie)? cam de ...? ocupa ie)? dvs. în prezent
Vârsta (respondent) Pearson Correlation 1 ,181** ,212** ,100* ,137**
Sig. (2-tailed) , ,000 ,000 ,025 ,001
N 620 515 550 503 620
Prestigiul unei persoane Pearson Correlation ,181** 1 ,271** ,758** ,224**
care are ocupa ia dvs. Sig. (2-tailed) ,000 , ,000 ,000 ,000
(ultima dvs. ocupa ie)?
N 515 515 464 494 515
Venitul dvs. net din salariu Pearson Correlation ,212** ,271** 1 ,220** ,403**
în luna trecut (aprilie) a Sig. (2-tailed) ,000 ,000 , ,000 ,000
fost cam de ...? N
550 464 550 454 550

Dar cât putere de decizie Pearson Correlation ,100* ,758** ,220** 1 ,184**
are o persoan care are Sig. (2-tailed) ,025 ,000 ,000 , ,000
ocupa ia dvs. (ultima dvs. N 503 494 454 503 503
ocupa ie)?
Ultima scoal absolvit Pearson Correlation ,137** ,224** ,403** ,184** 1
de dvs. în prezent Sig. (2-tailed) ,001 ,000 ,000 ,000 ,
N 620 515 550 503 620
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
 Indicatori ai inegalităţii sociale

+ ð
?



Raportul dintre venitul sau cheltuielile medii
ale celor mai săraci 20% din populaţie şi
venitul sau cheltuielile medii ale celor mai
bogaţi 20%.
De exemplu, dacă într-o întreprindere raportul
cvintilelor de salariu este 0.30, înseamnă că
cei mai prost plătiţi 20% dintre angajaţi
câştigă, în medie, 30% din câştigul mediu al
celor mai bine plătiţi 20%.
 Indicatori ai inegalităţii sociale: Curba lui Lorenz
100% din venitul
populaţiei Curba lui Lorenz
Curba lui Lorenz indică
relaţia dintre frecvenţele
cumulate ale indivizilor
% din venitul statistici (măsurate pe axa
total al Ox) şi frecvenţele cumulate
populaţiei ale resurselor acestora
(măsurate pe axa Oy), în
condiţiile în care indivizii au
A fost ordonaţi crescător în
funcţie de resursele
respective (de expl. venit
sau cheltuieli).
(
Cu cât această curbă este
mai adâncă (mai
Persoane în ordine 100% din îndepărtată de prima
crescătoare după venit populaţie diagonală a sistemului de
axe) cu atât inegalitatea
distribuţiei este mai mare.
 Indicatori ai inegalităţii sociale: Curba lui Lorenz
100% din venitul Curba lui Lorenz
populaţiei
Dacă venitul se distribuie egal în
populaţie, atunci venitul cumulat
creşte proporţional cu numărul de
% din venitul
total al persoane: curba lui Lorenz devine
populaţiei o dreaptă ce se suprapune peste
diagonala principală. Coef lui Gini
va lua valoarea 0 (zero).
A Dacă inegalitatea este maximă (un
singur individ ia tot venitul, iar
( restul nu au venit), atunci curba lui
Lorenz se suprapune peste axa
orizontală şi cea verticală (din
Persoane în ordine 100% din dreapta).
crescătoare după venit populaţie
Dar cum putem estima cât de
³adâncă´ este curba lui Lorenz (i.e.
cât de pregnantă este inegalitatea
distribuţiei resurselor)?
 Indicatori ai inegalităţii sociale: Coeficientul lui Gini
Frecvenţe
cumulate venit
Curba lui Lorenz
á 
 
&

 
'

%

3


'

  
 

 


% din venitul * 


)
 

total al þ
%7
8)


populaţiei 


7
D(8

A 
3


'


÷


( RÄ

D(;0& 


?
%
&
  

Persoane în ordine Frecvenţe
crescătoare după venit cumulate

(

'

populaţie
3


&6 )
 6 3 ?'&& 
? 
 Indicatori ai inegalităţii sociale: Coef. Lui Gini
100% din venitul Curba lui Lorenz Dacă frecvenţele cumulate sunt
populaţiei exprimate procentual:
xnß100% şi ynß100%

% din venitul aria A+B ß0,5 x100x100 iar

total al coeficientul lui Gini se poate
populaţiei calcula:

Ä

*€
A *
   : Dacă resursele se
( distribuie în mod egal între indivizi, există
o relaţie proporţională între frecvenţele
cumulate ale indivizilor şi frecvenţele
cumulate ale resurselor lor. Cu alte
Persoane în ordine 100% din cuvinte, Curba lui Lorenz se suprapune
crescătoare după venit populaţie cu prima diagonală a sistemului de
axe iar coeficientul lui Gini ia valoarea 0.
Dacă inegalitatea este maximă, adică un
individ are toate resursele iar restul nu
posedă nimic, curba lui Lorenz se va
transforma într-un unghi de 90° iar
coeficientul lui Gini va avea valoarea 1.
 —

 

 



  
  
 
 
















 

r


 


  


"






"

































/

E/
 E ( ) CZ r rE  IT / NL L O( )  E /

'


 =s





 

  

 



:ILC
==,I

==;
x
!f
/, 



==f
IE 




!

(
==-
==).
( ) ON  
==, 

==