15 Cap 3 Metode de Compararea Curbelor Experimentale

Cap. 3.
Metode de compararea curbelor experimentale
Cap. 3. Metode de compararea curbelor experimentale
3.1. Analiza comparativa a clusterelor de curbe

Deoarece variabilitatea biologică este mare, reprezentarea doar a
valorilor medii ascunde o mulţime de cazuri particulare care pot reprezenta
outliers. Dacă populaţia nu este omogena este posibilă apariţia unor separări
ale parametrilor studiaţi în diferite clase. În reprezentările grafice punctele
sau curbele par să aparţină unor mulţimi diferite. Evoluţia în timp a
fenomenelor poate să apară ca mişcarea unor nori de particule, legate prin
forţe slabe.
La începutul analizei datelor este reprezentarea grafică şi evaluarea
globală cu ochiul liber a distrubutiei spaţiale şi deplasării în timp a datelor.
3.1.1. Clustere de curbe de sedimentare a hematiilor

În cazul curbelor de sedimentare a hematiilor, o asemenea evaluare
ar putea fi încercată prin examinarea seturilor de curbe de sedimentare, de
exemplu curbele de referinţă pentru pacienţi şi curbele în prezenţa a diferite
concentraţii de clopidogrel50.
Examinarea setului de curbe de control, setului de curbe în prezenţa
clopidogrelului în concentraţii de 4 mg/l şi 8 mg/l, sugerează faptul că toate
curbele sunt deplasări continue spre valori mai joase în prezenţa
clopidogrelului. Scăderea este cu atât mai mare, cu cât concentraţia de
50
Borisova Stiliyana1, Mormenschi Doina1, Sarbu I.1, Mircioiu Ctin , New methods for
comparison of erythrocyte sedimentation curves in estimation of aggregant and
Antiaggregant effects of drugs \Therapeutics, Pharmacology and Clinical Toxicology, Vol
XVI, Number 3, September 2012, Pages: 190-196
67
Clopidogrel este mai mare. Acest efect nu mai este semnificativ când
comparăm seturile coresponzand concentraţiile de 8 mg/l cu 4 mg/l. În
consecinţă, analiza globală sugerează faptul că este scăzută sedimentarea de
către clopidogrel şi efectul atinge o saturare în vecinătatea concentraţiei de 4
mg/l.
Comparand global cele doua seturi de curbe se observa o deplasare

spre valori mai mici a intregului set in conditiile adaugarii de Clopidogrel 4
mg/l .
68
Mean sedimentation curves corresponding to different concentrations

of clopidogrel
60
control
clo 1
clo 2
50 clo 3
clo 4
clo 8
Heght of sedimented column (mm)
40
30
20
10
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
time (h)
69
Se poate observa coborarea curbelor intocmai in ordinea cresterii

concentratiei de clopidogrel. Daca reprezentam dependenta inaltimii
coloanei de sedimentare de concentratia de clopidogrel, este de notat faptul
ca efectul este acelasi, indiferent de intervalul de timp de la inceputul
sedimentarii. Efectul pare sa fie intr-un fel linear, de la 0 mg/l la 4 mg/l.
Dupa aceasta concentratie, deoarece valorile obtinute la 8 mg/l nu sunt
semnificativ diferite fata de valorile obtinute la 4 mg/l, valoarea de saturare
a efectului clopidogrelului poate fi in vecinatatea acestei concentratii.
Dependenta inaltimii coloanei de sedimentare de concentratia
clopidogrelului in intervalului 0-4 mg/l poate fi aproximata ca fiind lineara
la toate intervalele de timp, deoarece coeficientii de corelatie sunt mai mari
de 0.9.
Dreptele se impart in doua clase: drepte cu o panta mai mica in
prima parte a sedimentarii si drepte cu o panta mai mare in a doua parte a
curbei de sedimentare
Dependence of sedimentation
on Clo conc. at different times 0.
60 0
H sedimented column ( mm )
8
50 3
0.
40
1
30
6
6
20
10
0
0 5 10
clopidogrel conc mg/l
70
3.1.2. Clustere de curbe de durere
Curbele de durere normalizate fata de durerea inainte de tratamentul cu Algopirin Curbele durerii normalizate fata de durerea inainte de tratamentul cu Excedrin
1 cpr
100
100 90
procent din durerea initiala

90 80
procent din durerea initiala
80 70
70
60
60
50
50
40
40
30
30
20 20
10 10
0 0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 0 30 60 90 120 150 180 210 240
timp (min) timp (min)
Se observa ca seturile de curbe sunt distribuite relativ omogen intr-

un acelasi spatiu din spatiul durere – timp ceea ce sugereaza un acelasi efect
analgetic.
Comparand seturile de curbe corespunzand la un comprimat de

Excedrin si doua comprimate de Algopirin, se constata ca setul
corespunzator Algopirinului este ceva mai jos decat cel corespunzator
Excedrinului, sugerand o superioritate a efectului Algopirinului.
71
3.1.3. Comparare clustere curbe de concentratie plasmatica
Supozitoare cu meloxicam
O examinare atenta a profilelor individuale arata o distributie
omogena, relativ normala a profilelor in cazul medicamentului testat. La
produsul de referinta, datele nu mai apar normal repartizate, ci distribuite
in trei clase:
Movalis 15 mg supozitoare
2.0
1.8
1.6
1.4
1.2
Concentratie
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
0 20 40 60 80
T imp (ore)
72
3.1.4. Compararea curbelor medii
O prima analiza globala a diferentelor intre tratamente poate fi

facuta pornind de la curbele medii. Aceasta metoda este larg utilizata in
literatura, ea ascunzand insa aspecte esentiale privind distributia in spatiu a
famillilor de curbe din care au provenit mediile. Cunoasterea dispersiei nu
ne da nici o indicatie daca suntem in cazul unei distributii uniforme sau in
cazul a doua sau mai multe grupuri de curbe.
Daca vom inlocui toate curbele care reprezinta dependenta liniara a

sedimentarii hematiilor in functie de concentratia de clopidogrel se pierde
informatia ca pantele dreptelor se impart clar in doua clase, corespunzand la
timpi mici si respectiv mari de la inceperea sedimentarii.
73
3.2. Compararea curbelor experimentale in biofarmacie
3.2.1. Metrici pe spatii de curbe in biofarmacie

Compararea curbelor de dizolvare. Metrici de similaritate si metrici
de disimilaritate.
In biofarmacie au fost introduse o multime de masuri, pentru a
compara sau masura distanta dintre doua seturi ale punctelor obtinute
experimental pentru a caracteriza evolutia fenomenelor. Termenul ”masura”
a fost ales intrucat este sugestiv privind obiectivele acestor evaluari.
Uneori parametrii propusi sunt in concordanta cu definitia
matematica, corespunzand in anumite cazuri, unor metrici bine-cunoscute,
derivate din norme de vectori, identificarea lor find utila deoarece
proprietatile lor sunt studiate pe larg in multe domenii stiintifice.
Alte metrici farmaceutice, nu indeplinesc cerintele de a fi efectiv
metrici, mai ales conditia ca distanta intre doua puncte x si y este mai mica
sau egala decat distanta de la x la y trecand printr-un punct intermediar
(denumita inegalitatea triunghiului: o latura a triunghiului este mai mica
decat suma celorlalte doua).
Baze matematice
Metrici. Definim o functie d(x,y) de doua variabile avand proprietatile:
1. d(x,y)=0 daca si numai daca x=y
2. d(x,y)=d(y,x) (simetrie) si
3. d(x,y) ≤ d(x,z) + d(z,y) (inegalitatea triunghiului)
74
Denumim o astfel de functie ”distanta” iar multimea de puncte,

inpreuna cu aceasta distanta devine ”spatiu metric”. Conceptul distantei
poate fi extins la o pereche de multimi:
d  A, B   inf  d  x, y  , x  A , y  B 
Majoritatea metricilor folosite in practica sunt derivate din norme in

spatii vectoriale.
Norme
Un spatiu de vectori, cu o functie notata ||x|| (ceea ce corespunde in
spatiul Euclidian lungimii vectorului) cu proprietatile
x  0  x  0; x   x ; x y  x  y
devine spatiu vectorial

Un spatiu vectorial devine un spatiu metric daca definim
d  x, y   x  y
Metricile intalnite in aplicatiile farmaceutice sunt derivate din

norme, asa ca vom prezenta doar cazul spatiilor normate.
Norma sferica.
Norma sferica al unui vector de dimensiune n este definita prin
formula:
xs x 2
i
iar distanta asociata va fi: d  x, y    x  y 

2
i i
75
Aceasta poate fi considerata de asemenea ca generalizare a

algoritmului ”metoda celor mai mici patrate” de fitare cu o dreapta (de
exemplu, raspunsul liniar in chimia analitica) pentru care suma patratelor
distantelor la punctele experimentale, este minima). In cazul curbelor
continue considerate ca vectori infinit dimensionali (de exemplu, functii
asociate unor modele matematice) distanta corespunzatoare este definita
printr-o integrala:
b
d  x, y     x  t   y  t   dt
2
Numele ”sferic” vine din faptul ca punctele la o distanta mai mica

decat unitatea fata de origine sunt interiorul unei sfere.
Factorul f2 poate fi considerat ca un parametru derivat din norma
sferica.
100
f 2  50*log
n
  ti 
2
ri
1 i 1
n
unde ri si ti sunt punctele pereche din curbele de dizolvare ale referintei si
medicamentului de testat.
Norma rombica.
Norma rombica a unui vector de dimensiune n este definita prin
formula:
x r   xi
76
Distanta asociata va fi:

d  x, y    xi  yi
In cazul functiilor continui distanta corespunzatoare va fi definita

prin integrala:
b
d  x, y    x  t   y  t  dt
a
Daca x si y sunt functii pozitiv definite (ceea ce se intampla

intotdeauna in cazul curbelor biofarmaceutice) distanta intre x si y este
egala cu aria dintre curbele lor asociate.
Factorul f1 corespunde cu distanta asociata normei rombice:
n
 ri  ti
f1  i 1
n
x100

i 1
Ri
Daca renuntam in formula la normare prin impartire la lungime

vectorului de referinta, obtinem exact distanta rombica. Intr-o abordare, din
punct de vedere probabilistic, in cazul bioechivalentei medii, se foloseste un
astfel de tip de distanta rombica:
E  X T  X R    xTi  xRi * pi
Norma cubica.
Norma cubica a unui vector de dimensiune n este definita prin
formula:
x c  max xi
77
Distanta asociata va fi
d  x, y   max xi  yi
In cazul vectorilor infinit dimensional (cum pot fi considerate functiile

asociate cu modele), distanta corespunzatoare va fi definita de o formula:

d  x  t  , y  t    sup x  t   y  t  
Distanta Mahalanobis
O metrica ce ia considerare structura datelor trebuie sa contina si
variabilitatea acestora .
Metrica Mahalanobis este definita de:
 x  y  
1
d  x, y   C 1  x  y 
t 2
unde C 1 este inverse matricii de covarianta a vectorilor x si y.

Aceasta metrica si patratul ei sunt masuri ale dissimilaritatii care
reflecta si structura interna a cluster-ilor de date.
Anumite discutii trebuie sa fie facute asupra independentei
caracteriscilor. In cazul eliberarii la diferente intervale de timp, este limpede
ca valorile sunt mai putin independente, fiind corelate de legea cineticii de
dizolvare. Din contra, dispersiile sunt mai ”libere”, fiind determinate de
factori dependenti de medicament si de conditiile de dizolvare, dar si de
factorii locali corelati cu marimea si structura tabletei la timpul tk,
concentratia substantei active la acelasi moment, precizia metodei analitice
la concentratia respectiva etc.
78
Standardizarea datelor
Metrica Euclidiana
d  x, y    x  y  T
 x  y 
ca metrica de disimilaritate include ipoteza izotropiei spatiului. Matematic,
componentele vectorilor x si y pot fi caracteristici fizice diferite care sunt
cuantificate de diferite unitati de masura. Asadar, pentru calcularea distantei
putem fi in situatia adaugarii unitatilor de timp, concentratie, panta etc. Din
acest motiv, uneori este util sa se unifice datele astfel incat toate
caracteristicile sa aiba aceeasi medie si aceeasi dispersie:
xi  mi
xi 
i
Dupa aceasta transformare toate caracteristicile au media zero si
dispersia 1.
Aceasta trasformare evita predominanta caracteristicilor cu valori
mari. De exemplu, in compararea curbelor de dizolvare, transformarea va
scade predominanta ultimelor puncte. Pe de alta parte, daca ne gandim mai
degraba la marimea decat la rata dizolvarii, transformarea va ascunde
deferentele mari. Cu siguranta, decizia in privinta standardizarii sau ne-
standardizarii depinde de valoarea relativa a celor doi parametri (marimea si
viteaza) in biodisponibilitatea medicamententului si scopul terapeutic.
Metrici de disimilaritate
O pseudo-metrica este o métrica de disimilaritate care permite
clasificarea unui set de obiecte daca diferenta dintre obiecte in aceeasi clasa
79
este mai mica decat diferenta dintre obiecte din clase diferite. Metricile
prezentate mai sus sunt pseudo-metrici si functii de disimilaritate.
Distanta Hamming intre doi vectori este data de numarul
componentelor pentru care vectorii sunt diferiti. Ponderea Hamming a
vectorului x, notata wH (x ) este data de numarul componentelor diferite

de zero ale lui x. Consecutiv distanta intre x si y ste egala cu ponderea
Hamming a diferentei lor d H  x, y   wH  x, y 
Masuri de similaritate
O alternativa la masurile de disimilaritate este de a cauta o evaluare
a gradului desimilaritate a obiectelor ce trebuiesc clasificate.
O metrica de similaritate este functia pozitiva S care indeplineste
regulile:
 S(x,y) ≥ 0
 S(x,y) = S(y,x)
 S(x,x) = S (y,y) > S(x,y)
Noi metrici propuse pe multimea curbelor de dizolvare

Metrici cubice
Pentru a evalua semnificatia terapeutica a lipsei asemanarii este
necesar a avea si o informatie privind distributia diferentei. Aceasta poate fi
evaluata prin examinarea cu ochiul liber a curbelor, dar este de ajutor si o
masura cantitativa.
De exemplu, putem deriva o metrica din norma cubica in
80
Rn( xc  max xi 1i n , denumita asa deoarece sfera unitara este un cub cu
aceasta norma). Putem defini, folosind acest model, distanta dintre profilele
de dizolvare ale substantei testate si substantei de referinta
d  R, T   max iR  iT unde µi este dizolvarea procentuala medie la
timpul i. De vreme ce mediile adevarate nu sunt cunoscute, putem estima

distanta be baza diferentelor intre mediile de selectie (adica mediile pentru
12 tablete testate) dC  R, T   max X iR  X iT . Mai departe putem defini
perechea (difmax, tmax). De exemplu (10,30) va insemna ca diferenta maxima

in cantitatea procentuala eliberata este 10 % la 30 minute. O asemenea
masura simpla poate fi numita “masura de siguranta”, de vreme ce poate fi
considerata un semn ca diferenta dintre cantitatea eliberata nu este mai mare
decat difmax. Daca tmax este mic, diferenta este mai mult legata de rata
dizolvarii iar daca tmax este mare (de exemplu ultimul punct din profilul
experimental al dizolvarii) diff este corelat cu cantitatea eliberata.
Diferenta medie
Factorul f2 nefiind o masura intuitiva, putem defini “diferenta
medie”
 x 
2
T
i  xiR
d ,
n
adica diferenta echivalenta distribuita omogen intre punctele testate, care
conduce la aceeasi valoare a lui f2. De exemplu, daca diferentele sunt egale
cu 10% in toate punctele rezulta un factor f2 de 50. Daca asociem tuturor
81
perechilor de curbe avand distanta f2 =50, o diferenta medie de 10%.

Aceasta conduce la o imagine simplificata, dar daca adugam masura de
siguranta obtinem un triplet ( f2 ,dif max, tmaxc).
Alte metrici
Rho
Rho considera raportul procentelor dizolvate r la un timp dat:
1 R T 
  max  i , i 
N  Ti Ri 
Fiindca nu toate punctele au aceeasi importanta in definirea
esentialului profilului de dizolvare, a fost propus un rho ponderat:
 Ri Ti 
  R  T  max  T
i i , 
w   i Ri 
  Ri  Ti 
Delta
Delta considera diferentele la un punct dat:
2 Ri  Ti

R  T 
i i
Daca in locul valorii absolute folosim patratul diferentelor putem

scrie:
 Ri  Ti 
2
4
s 
 Ri  Ti 
  Ri  Ti 
82
3.2.2. Compararea diferitelor seturi de curbe de dizolvare51, 52

Uneori poate fi utila compararea rezultatele diferitelor teste de
dizolvare.
Daca testele sunt facute in aceleasi conditii cel mai probabil este
potrivit sa se puna impreuna toate datele si sa se considere ca un singur
experiment. Daca testele nu includ aceleasi numere de tablete testate si se
refera la loturi diferite, sau alte motive, pot fi considerate ca alternativa
mediile ponderate ale experimentelor.
O problema mai dificila apare cand conditiile experimentelor sunt
identice exceptand timpul punctelor de prelevare a probelor. O solutie ar
putea fi interpolarea sau prin regula interpolarii intre doua rezultate vecine
intr-un experiment pentru a aproxima rezultatul la timpul care lipseste. De
exemplu, daca intr-un experiment avem esantioane recoltate la 10 si 20
minute, si in altul la 10, 15 si 20 minute, este normal sa estimam rezultatul
la 15 minute in primul experiment. Interpolarea liniara este de prima
alegere. Este limpede ca aceasta este cea mai buna alegere intr-un interval
de timp in care ambele curbe de dizolvare pot fi aproximate ca fiind liniare.
Dar, fiindca majoritatea curbelor sunt sigmoide trebuie sa luam in
considerare diferiti algoritmi pentru cele trei portiuni diferite ale curbelor. O
interpolare sigmoida ar fi mai indicata decat interpolarea liniara. In multe
cazuri intreaga curba respecta empiric functia Weibul. Daca reprezentarea
ln(-ln(1-R/100) ca functie de ln t este o linie dreapta, functia poate fi
51
PR Seo, VP Shah, JE Polli: Novel Metrics to Compare Dissolution Profiles, Pharm Dev
Technol. 7(2), 257-265, 2002
52
JE Polli, AM McLean, Novel Direct Curve Comparison Metrics for Bioequivalence,
18(6), 734-41, 2001 ; A Rescigno : Bioequivalence, Pharm Res 9, 925-928,1992
83
considerata candidata pentru interpolare. Mai putin adecvata este aceasta

functie pentru extrapolare la ultimul punct deoarece pentru o valoare finala
R=100 (caz intalnit frecvent), logaritmul tinde la infinit.
3.2.3. Compararea parametrilor curbelor. Aria de sub curba (AUC)

Aria de sub curba nivelului plasmatic (AUC) este principalul
parametru farmacocinetic in analiza bioechivalentei medicamentelor. Este
general acceptat ca schimbari, mai multe sau mai putin minore, in
concentratia maxima (Cmax) si a timpuluiconcentratiei maxime (Tmax) ca
o regula, nu influenteaza semnificativ efectul terapeutic. Contrar, aria de sub
curba este numita masura gradului de absorbtie, fiind o masura a absorbtiei
totale a medicamentului in sange. Mai departe se considera ca doua
medicamente care realizeaza aceasi arie AUC au acelasi efect.
Doua medicamente sunt bioechivalente daca intervalul de incredere
90% pentru raportul mediilor AUC dupa administrarea referintei R si
medicamentului testat T sunt incluse in intervalul 0.8-1.25.
 T 
P  0.8  AUC  1.25   0.9
  AUC
R

Daca medicamentele sunt bioechivalente, organismele de
reglementare considera medicamentele sunt echivalente terapeutic si sunt
interschimbabile in terapie. Definitia bioechivalentei este adoptata de
Congresul Statelor Unite si promulgate ca legea federala.
In aceste conditii, o experienta indelungata a dovedit ca
medicamentele sunt cu adevarat echivalente terapeutic.
84
Metodele uzuale pentru calcularea unei asemenea arii este regula

trapezului:
n
f  ti 1   f  ti 
AUC   *  ti  ti 1 
i 1 2
unde f(ti+1) si f(ti) corespund masuratorii la doua puncte consecutive
3.2.4. Aplicatie la compararea curbelor de sedimentare a hematiilor

(AUC-SC). Evaluarea efectului antiagregant al clopidogrelului prin
compararea AUC-Sc la diferite concentratii lae acestuia, adaugat ex
vivo in sange
Au fost aplicate aceste reguli in cazul curbelor de sedimentare,
inlocuind curbele medii cu ariile lor in evaluarea efectelor clopidogrelului
asupra agregarii si sedimentarii eritrocitare. Calculul AUC-SC este
prezentat in tabelul urmator:
c lo c onc n mean c urves

0 0.083 0.166 0.25 0.5 0.66 0.83 1 t (ore)
0 0 6 12 18.6 42.6 47.5 51.7 56.7
1 0 5 10 15.5 32.3 39 46.8 53.9
2 0 4 8.3 12.3 26.4 33 42 44
3 0 4 8 12.9 25.6 32 38.5 45.6
4 0 2 5 8 17 23 29 34
8 0 1 3 6 13 22 30 36
AUC -S C AUC01h
0 0.25 0.7 1.3 7.7 7.2 8.4 9.2 34.8

1 0.21 0.6 1.1 6.0 5.7 7.3 8.6 29.4
2 0.17 0.5 0.9 4.8 4.8 6.4 7.3 24.8
3 0.17 0.5 0.9 4.8 4.6 6.0 7.1 24.1
4 0.07 0.23 0.4 2.6 2.73 3.8 4.7 14.5
8 0.04 0.17 0.4 2.3 2.55 4.0 5.2 14.6
85
Problema influentei clopidogrelului asupra sedimentarii este, in

aceasta abordare, problema evaluarii efectului clopidogrelului asupra
intervalelor de incredere 90% pentru ariile de sub curba AUC-SCs.
AUC-SC a scazut in prezenta clopidogrelului. Efectul este oarecum
saturat la concentratia 4 mg/l. In intervalul de concentratie de 0-3 mg/l
clopidogrel, efectul poate fi considerat linear dupa cum se poate observa in
figura b (coeficientul de corelare fiind mai mare de 0.9).
Dependence of AUC-SC of mean curves on Dependence of AUC-SC of mean curves
concentration of Clopidogrel on concentration of Clopidogrel
40.0
40.0
y = -4.581x + 34.698
Height of sedimented column (mm)
height of sedimented column (mm)
35.0
35.0
R² = 0.9364
30.0 30.0
25.0
25.0
20.0
20.0
15.0
15.0
10.0
10.0 5.0
0.0
5.0
0 1 2 3 4 5
0.0
0 2 4 6 8 10 mean curves on concentration of
concentration of Clopidogrel Clopidogrel (mg/l)
(mg/l)
Intr-un alt grup de pacienti s-a studiat dependenta AUC-SC de

concentratia de clopidogrel in intervalul 1-3 mg/l. Dupa cum se poate
observa in figura de mai sus, dependenta liniara a fost regasita si este
interesant de notat faptul ca panta modelului liniar a fost practic aceeasi in
ambele grupuri (-4.58 si respectiv -4.73). Dar, deoarece numarul valorilor
concentratiei este mic, nu suntem siguri care este linia care aproximeaza
dependenta. De exemplu, dupa cum se poate observa in figura de mai jos
este posibil sa se interpreteze dependenta folosind o regresie lineara
86
bifazica, adica sa se presupuna o schimbare a modelului in vecinatatea

concentratiei 2mg/l.
Ori, alternativ, putem considera punctele corespunzatoare la 0 mg/l,
1mg/l si 3 mg/l sunt potrivite modelului si rezultatele obtinute la 2mg/l este
intr-un fel in afara comparativ cu restul punctelor (outlier).
Dependence of the Area under Sedimentation

Curves on the Clopidogrel concentration
35.0
y = -4.7292x + 31.813
30.0
R2 = 0.8795
AUC -SC (mm*h)
25.0
20.0
15.0
10.0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
Clopidogrel concentration (mg/l)
Dependence of the Area under Sedimentation

Curves on the Clopidogrel concentration
50
45
y = -9.6111x + 44.319
40
AUC -SC (mm*h)
35
30
25
20
15
y = -2.5889x + 30.386
10
5
R2 = 0.9948
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
Dependenta AUC-SC de concentratia clopidogrelului
87
Efectul clopidogrelului asupra ariilor de sedimentare a fost studiat

pentru un grup de pacienti cu valori ESR mai mici de 30 mm/h, pentru
concentratii de 4mg/l si 8mg/l clopidogrel, fata de curba de sedimentare de
control. Efectul a fost o descrestere lineara a ariei cu cresterea concentratiei
de clopidogrel. Efectul a fost observat nu doar pentru AUC-SC0-1h dar si
pentru ariile partiale AUC-SC 0-0.25h si AUC-SC0.25-0.5h dupa cum se poate
observa in figura alaturata:
Dependence of AUC total on Clopidogrel concentration
4.70
y = -0.1042x + 4.6042
4.50 R² = 0.9926
AUC -SC (mm*h)
4.30
4.10
3.90
3.70
3.50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Dependence of partial area AUC-SC on

Clopidogrel concentretion AU C0-0 .25
AU C0.25 -0.5
2.10 AU C0.5- 1
1.90
AUC -SC (m m *h)
1.70
1.50
1.30
1.10
0.90
0.70
0.50
0 0.5 1 1.5 2 2.5
Clopidogrel concentretion (mg/l)
Dependenta AUC-SCpartiale de concentratia clopidogrelului
88
Se poate observa faptul ca efectul clopidogrelului este semnificativ

mai mare in intervalul 0-0.25 h decat in intervalul 0.25-1 h. Aceasta
sugereaza un efect mai curand in agregarea eritrocitara in rulouri decat in
faza de sedimentare.
Compararea efectelor a domeniului de concentratie 1.2 si 3 mg/l
clopidogrel si concentratiilor de 4.8 mg/l 3 mg/l clopidogrel este mai greu
de intreprins deoarece valorile medii de control sunt diferite pentru cele
doua curbe ale efectului.
In concluzie, cel mai de incredere rezultat priveste reducerea
sedimentarii in prezenta clopidogrelului in intervalul de concentratie 0-
8mg/l. In prima jumatate a intervalului dependenta este mai mult sal mai
putin lineara.
3.2.5. Aplicarea metricilor de dizolvare: f2, rho, safety la compararea

curbelor de sedimentare
Metrici de similaritate curbelor de dizolvare
Parametrul oficial pentru evaluarea simalaritatii CURBELOR DE
DIZOLVARE este factorul f2:
100
f 2  log
n
R T 
2
i i
1 i 1
n
unde Ri si Ti reprezinta valorile experimentale obtinute pentru
medicamentul de referinta si cel de referinta, n numarul timpilor de
masurare.
89
In ceea ce priveste pragul intre similaritatea sau disimilaritatea,

acesta este luat de 10 %, valoare mai mica decat in cazul efectelor clinice
(20%). Pragul mai mic de diferenta in studiile de dizolvare decat in studiile
clinice este justificat de variabilitatea mai mica in vitro decat cea in vivo.
Daca diferenta este 10% in toate punctele, f2 are valoarea 50. Din acest
motiv, daca valoarea f2 este mai mare de 50, curbele sunt considerate
similare. Daca valoarea obtinuta este mai mica de 50 se accepta ipoteza ca
nu sunt similare.
Problema de rezolvat in cazul nostru este de a compara curbele de
sedimentare ex vivo, care pot fi considerate un caz intermediar intre in vitro,
unde se accepta o diferenta medie de 10% si in vivo, unde datorita unei
variabilitati ridicate, este tolerata o diferenta de 20%.
Evaluarea similaritatii curbelor de sedimentare

S-a facut o comparatie a curbei de control cu o curba de sedimentare
in prezenta a 1mg/l clopidogrel
100
f 2  50*log
h 1mg / ml 
n 2
i
o  hclo
i
1 i 1
n
si a curbei de control cu o curba de sedimentare in prezenta a 3mg/l
100
clopidogrel f 2  50*log
h 3 mg / ml 
n 2
i
o  hclo
i
1 i 1
n
90
Compararea intre curbele de sedimentare la 0 si 3mg/l clopidogrel
Control 22.6 34.7 46.6 xi

Clopidogrel  xi  yi 
2
3 mg/l 9.4 16.4 26.3 yi
 xi  yi  171.9 332.0 408.9 (xi-yi)2

2
(x y)i i
2
1 i
1

n 17.5 f2= 37.9
Concluzii: profilele nu sunt similare, deci efectul clopidogrelului de
scaderea sedimentarii este semnificativ (o diferenta medie mai mare de
10%).
Compararea intre curbele de sedimentare la concentratie de 0

mg/l si 2 mg/l clopidogrel
Clo 0 22.6 34.7 46.6 xi
Clo 2 mg/l 18.0 29.4 37.2 yi
 xi  yi 
2
20.8 27.3 87.1
 x  y 
2
Deci obtinem 1 i i
 6,8 si f 2  58, 4
n
Concluzie: curbele sunt la granita intre similar si disimilar, efectul
devenind semnificativ, incepand cu conentratie de clopidgrel 2mg/l.
91
Compararea curbei de control cu cea corespunzatoare

concentratiei de clopidogrel 3 mg/l in grupul pacientilor cu valoare
ESR joasa, indica disimilatitatea curbelor si deci un efect semnifiactiv a
clopidogrelului.
clopidogrel concentratie mean curves

0 0.083 0.166 0.25 0.5 0.66 0.83 1
0 0 6 12 18.6 42.6 47.5 51.7 56.7
1 0 5 10 15.5 32.3 39 46.8 53.9
2 0 4 8.3 12.3 26.4 33 42 44
3 0 4 8 12.9 25.6 32 38.5 45.6
4 0 2 5 8 17 23 29 34
8 0 1 3 6 13 22 30 36
h0i 0 0 6 12 18.6 42.6 47.5 51.7 56.7
i
hClo ,1mg / ml 4 0 2 5 8 17 23 29 34
di 0 4 7 10.6 25.6 24.5 22.7 22.7
d i2 0 16 49 112.4 655.4 600.3 515.3 515.3
Deci obtinem 1
d i
2
 18, 79 si f 2  36,3
n
Problema este ce prag trebuie luat ca granita intre similaritate si
disimilaritate, in cazul curbelor de sedimentare. Aceasta nu poate fi
transferata direct din biofarmacie. Pentru stabilirea unui astfel de prag, sunt
necesare si studii clinice.
92
Metrica cubica
A fost aratat in partea teoretica, astfel ca daca pornim de la norma
cubica x c  max xi 1i n , (denumita asa deoarece sfera unitate in R3 este un
cub cu aceasta norma), putem defini, folosind acest model, distanta dintre
profilele de dizolvare a medicamentului testat si cel referinta cu formula
d(R, T)  max iR  iT
unde i. - este media procentului de dizolvare la timpul i.

Deoarece mediile reale nu sunt cunoscute, putem estima distanta
intre diferentele dintre mediile de selectie (adica mediile pentru 12 tablete
testate)
dc  R, T   max X iR  X iT .
In cazul curbelor de sedimentare aceasta distanta egaleaza cea mai

mare diferenta dintre perechile de puncte corespunzatoare. De exemplu,
daca facem comparatie curba de control si curba in prezenta a 4mg/l
clopidogrel dc (C,CLO)  max hcii  hclo
i
se obtin rezultatele:
hci 6 12 18.6 42.6 47.5 51.7 56.7

i
hClo 2 5 8 17 23 29 34
,1mg / ml
hci  hclo
i
4 7 10.6 25.6 24.5 22.7 22.7
dc (C,CLO)  max hcii  hclo

i
 25,6
adica se estimeaza diferenta maxima intre puncte potrivite este mai mica
decat 25.6 mm.
93
Dezavantajul analizei obisnuite a curbelor de sedimentare este

reprezentata de faptul ca in compararea celor doua seturi de curbe nu
suntem siguri ca selectiile apartine aceleiasi populatii iar diferentele sunt
aleatorii ori sistematice. Aplicarea testelor statistice in verificarea
omogenitatii loturilor este de valoare limitata datorita numarului mic de
date.
Un caz fericit ar fi posibilitatea obtinerii unor modele predictibile. O
metoda de verificare a performantelor metodei este de a adauga noi date
prezise din model si apoi sa se compare cu valorile prevazute cu cele
experimentale.
Compararea curbelor de sedimentare utilizand metricile de

dizolvare Rho
Parametrul de dizolvare f2 este bazat pe diferentele dintre punctele
corespunzatoare la aceiasi timpi ale curbelor comparate. Parametrul de
dizolvare Rho inlocuieste diferentele cu raportul. De obicei, in statistica,
valorile reale ale parametrilor sunt notati cu litere grecesti si estimarile lor
pornind din selectii din intreaga populatie, cu litere latine.
Estimarea distantei rho intre cele doua curbe poate fi facuta pornind
din selectarea a n puncte pe curbe
1 R T 
r  max  i , i 
n  Ti Ri 
unde R reprezinta medicamentul referinta, iar T medicamentul testat.
94
In cazul curbelor de sedimentare in prezenta clopidogrelului am avut

numar limitat de puncte si am estimat distanta intre curbe pornind de la
valorile disponibile
1  hci hclo
i

r  max  i , i 
n  hclo hc 
unde hci reprezinta valoarea i pe curba de control si hclo
i
- valoarea
corespunzatoare pe curba in prezenta clopidogrelului.
Aplicarea acestei metode pentru comparatia curbei de control si a
curbei de sedimentare in prezenta clopidogrelului 4 mg/l, conduce la
calculele urmatoare:
Ci 6 12 18.6 42.6 47.5 51.7 56.7
CLOi 2 5 8 17 23 29 34
Ci/CLOi 3 2.4 2.33 2.51 2.07 1.78 1.67
CLOi/Ci 0.33 0.42 0.43 0.40 0.48 0.56 0.60
max(Ci/CLOi,CLOi/Ci) 3.00 2.40 2.33 2.51 2.07 1.78 1.67
 i i

Am obtinut: r  1  max  hic , hcloi   2, 25
n  hclo hc 
S-a obtinut: ca adaugarea clopidogrelului in sange a condus la o

scadere de doua ori a vitezei de sedimentare.
Cu siguranta, rezultatul depinde de alegerea momentului
masuratorii. Daca luam toate punctele in partea curbelor corespunzatoare
saturarii sedimentarii, valoarea r tinde la 1. Din acest motiv este recomandat
a se atribui diferite ponderi punctelor. Punctele pe portiunea de saturatie a
curbei primesc o pondere mai mica decat punctele de pe portiunea lineara a
curbelor de sedimentare.
95
O alegere particulara a ponderilor este corelata cu contributia

acestei perechi de puncte in suma diferentelor.
 Ri Ti 
  R  T  max  T
i i , 
w   i Ri 
  Ri  Ti 
Ci 6 12 18.6 42.6 47.5 51.7 56.7
CLOi 2 5 8 17 23 29 34
Ci/CLOi 3 2.4 2.33 2.51 2.07 1.78 1.67
CLOi/Ci 0.33 0.42 0.43 0.40 0.48 0.56 0.60
max(Ci/CLOi,CLOi/Ci) 3.00 2.40 2.33 2.51 2.07 1.78 1.67
Ci+CLOi 8 17 26.6 59.6 70.5 80.7 90.7
24 40.8 61.8 149.4 145.6 143.9 151.3
 R T 
 R T  
 Ri  Ti max  i , i 
T Ri  

 Ri  Ti  max  i , i   353,1 r  i   2, 03
T
 i
Ri 
  Ri  Ti  
100 100
90 90
80 80
70 70
60 60
50 50
40 40
30 30
20 20
10 10
0
0
0 30 60 90 120 150 180 210 240
0 30 60 90 120 150 180 210 240
Algopirin 1 Excedrin
Algopirin 1 Excedrin
O comparare calitativa ne poate spune daca una din curbe este

deasupra celeilalte, sau daca aceasta se intampla numai pe un anumit
domeniu sau daca aparenta este de intretesere a curbelor. In alt context
putem san e punem intrebarea daca respectivele curbe sunt sau nu
“similare”
96
3.3.Compararea curbelor de supravietuire in CERCETAREA

CANCERULUI
Obiectivul principal urmarit in tratamentul cancerului este
supravietuirea pacientilor. Distributia in timp a numarului de pacienti inca
in viata se numeste“ curba de supravietuire”. Compararea intre tratamente
include in toate cazurile compararea curbelor de supravietuire.
Deoarece curbele de supravietuire reale sunt necunoscute in practica
se compara estimari ale acestora, pornind de la studii cohort, adica
urmarirea in timp diferitelor grupuri de pacienti, urmand tratamente diferite.
Aceste sudii sunt foarte gteu de efectuat, deoarece cancerul ramane totusi o
boala rara si astfel de studii dureaza multi ani, iar o parte din pacienti pot
muri si din alte cause decat boala canceroasa. Se spune ca datele sunt
“cenzurate”.
Studiile “case report” sunt studii retrospective si datele sunt
obtinute din foile de observatii ale pacientilor.
Nici o metoda nu este suficient de precisa si exacta in estimarea
curbelor de supravietuire. Indiferent de tipul de studiu cu estimare non-
parametrica a supravietuirii este definite pornind de la proportia numarul de
pacienti care au murit in intervalul [ti, ti+1] sau mai precis, numarul de
pacienti care au murit in interval[ti, ti+1] impartit la numarul de
supravietuitor la inceputul intervalului . Aceasta estimare se numeste
metoda non-parametric Kaplan- Meyer.
97
3.3.1. Estimarea curbelor de supravietuire

In analiza supravietuirii este de interes sa se obtina concluzii
statistice, privind aparitia unui eveniment predefinit, intr-un interval de timp
dat de la inceputul tratamentului.
Functia distributiei cumulata (cdf) de Y, dedusa de F(y), este definita
ca probabilitatea ca un pacient sa dispara inainte sau la momentul y, numita:
F  y   P  un subiect dispare ina int e sau la timpul y   P Y  y  ,
0 y  
”cdf” este o functie nedescrescatoare pe timp astfel incat F  1

Functia de supravietuire este probabilitatea ca un subiect sa
supravietuiasca mai mult decat y, numita:
S  y   1  F  y   P  un subiect sa sup ravietuiasca mai mult decat y  
 P Y  y  cand 0  y  
Prin urmare S(y) este o functie nedescrescatoare pe timpul y, si S(0)
= 1 si S   0, ca rezultat probabilitatea densitatea functiei (pdf) de Y este

probabilitatea disparitiei intr-un interval de timp foarte scurt:
P  un subiect cade int re y si y  y  P  y  Y  y  y 
f  y   lim  lim
y 0 y y 0 y
Functia hazard, data de h(y), este rata mortii subite, fiind
probabilitatea ca un subiect sa dispara intr-un interval dat, conditionata de
evenimentul ca subiectul a supravietuit pana la inceputul intervalului.
98
Matematic poate fi exprimat ca
P  un subiect cade int re y si y  y subiectul sup ravietuieste pana la y 

h  y   lim 
y 0 y
P  y  Y  y  y 
P  y  Y  y  y Y  y  y 0
lim
y f  y f  y
 lim   
y 0 y P Y  y  1 F  y S  y 
f S
Prin definitie, h1  1  1 .
S1 S1
S1 S
Scriind relatia de proportionalitate in forma  2 si
S1 S2
integrand, se obtine ln S1   ln S2 , asa ca S1  S2 . Cele doua functii aleatorii
h1(y) si h2(y) sunt proportionale daca h1  y    h2  y  , pentru toate y  0 ,
unde λ este o constanta,   0 . Relatia intre functiile de supravietuire este
data de S1  y    S2  y  pentru y  0 .


Daca un eveniment clinic predefinit este observat la anumiti pacienti

inainte de sfarsitul studiului, atunci se cunosc cu exactitate timpii
decesurilor. Pe de alta parte, anumiti pacienti se pot retrage timpuriu fara a
se putea observa aparitia evenimentului cercetat datorita unor motive
cunoscute sau necunoscute. Uneori, evenimentul nu apare la anumiti
pacienti care au finalizat studiul.
99
3.3.2. Metoda neparametrica Kaplan-Meyer pentru estimarea functiei

de supravietuirii
Fie y1 ... yk timpii de disparitie distincti ordonati cand
evenimentul apare si d k numarul evenimentelor la timpul y k  k 1,..., K .
Seria de riscuri precedente timpului y k  consta in subiectii care inca

supravietuiesc si cei ale caror timpi de supravietuire nu sunt cenzurati inante
y k  .
Estimarea neparametrica Kaplan-Meier a functiei de supravietuire

este data de:
 d 
Sˆ  y    y k   y 1  k .
 nk 
Probabilitatea ca un pacient sa fie in viata (sau fara eveniment) la
y k  este egala cu probabilitatea dependenta de conditia ca pacientul sa fie in
viata la y k  , data de faptul ca pacientul a supravietuit tuturor timpilor

precedenti.
Cu alte cuvinte,
   
Sˆ  y   P sup ravietuitor la y k   P sup ravietuitor prin y1 , y 2 ,..., y k  

 P sup ravietuitor y k  / sup ravietuitor prin y1 , y 2 ,..., y k 1 * 

*P sup ravietuitor y k 1 / sup ravietuitor prin y1 , y 2 ,., y k  2 
*P  sup ravietuitor prin y  , y  ,..., y   

1 2 k 1
 P  sup ravietuitor y  / sup ravietuitor prin y  , y  ,., y   *..* P  sup ravietuitor y  

k 1 2 k 1 1
100
Datele pot fi aranjate dupa cum urmeaza:
Ordered Number Number S ( y)

distinct of events in risk
event set
time
y 0  0 d0  0 n0 1
y1 d1 n1 1 d1 / n1
y 2 d2 n2 1  d1 / n1 1  d2 / n2 
…. …. … ….
y( K ) dK nK 1  d1 / n1 1  d2 / n2  ...1  d K / nK 
O metoda obisnuita pentru compararea a doua functii de

supravietuire este testul logrank.

H 0 : S1  y   S2  y  Vs H a : S1  y    S2  y 
Testul logrank pentru compararea a doua functii de supravietuire

este acelasi ca statistica Mantel-Haenszel pentru combinarea rezultatelor din
diferite straturi.
Distributia hipergeometrica este o distributie de probabilitatea
discreta extractii de bile care descrie numarul succeselor intr-o secventa de
extractii dintr o urna cu bile, cu reintoarcerea bilei extrase.
Pornim de la tabelul de contingenta corespunzator urnei cu bila
intoarsa care contine m bile albe din N  m numarul total de bile:
101
Extrase Non-extrase Total

Albe k mk m
Negre nk Nknm N  m
Total n N m N
Distributia hipergeometrica da distributia numarului de bile albe

extrase. Facem observatia ca daca n  1 se obtine distributia binomiala.
Probabilitatea de a extrage o secventa de bile albe si negre depinde numai
de numarul bilelor albe si negre si nu de ordinea lor:
m
P  alba  
N
Media acestei distributii este
m
E  X   n*
N
In cazul distributiei binomiale, considerand ca extragem bilele una
cate una, dispersia numarului de bile albe k din n bile estrase este
Dk   n* p *q .
In cazul in care se extrag bilele dintr-o data si nu una cate una

N n
D  k   n * p * 1  p  * .
n 1
In cazul distrbutiei hipergeometrice
m  m  N n
D X   n* * 1   *
N  N  N 1
102
Cu notatiile uzuale in curbele de supravietuire, tabelul de contingenta

devine pentru timpul i:
Grupul 1 Grupul 2
Morti d1i d 2i di
Vii n1i  d1i n2i  d2i ni  di
n1i n2i ni
In ipoteza ca cele doua “curbe de supravietuire a durerii” sunt

identice putem reuni cele doua distributii pentru un timp dat
 d1i , n1i  si  d 2i , n2i  pentru a obtine o mai buna estimare a distribuiei
di
comune. Proportia de moarte va fi n , si considerand ca “ mortul nu mai
i
invie” se poate aplica modelul urnei cu bila reintoarsa.

In cazul nostru, cu notatiile folosite uzual in cartile de statistica in
cancer, avem:
di n1i  di  ni  n1i n1i n2i di  ni  di 

E  d1i   n1i si D  d1i   di 1   
ni ni  ni  ni  1 ni2  ni  1
d1i e1i 
2
este repartizat   ,1 .

2
Pentru timpul i de masurare
Dd1i 
103
Daca diferentele nu depind de timpii de masurare sumam pentru toti

2
 k k

  1i e1i 
d 
 i1 
va fi repartizat tot   ,1 .
i1 2
timpii i si k
Dd 
i1
1i
Facem observatia ca procedeul este identic cu metoda Mantel –

Haenszel de sumare a testelor pentru mai multe grupe de populatii53.
53
Stiliyana Borisova, Iulian Sarbu , Sandulovici R, Mircioiu CMathematical and
statistical methods for comparison of erythrocyte sedimentation curves in estimation of
aggregant and antiaggregant effects of xenobiotics, Ther,. Pharmacol. Clin. Toxicol, XVI
(3), 2012.
104

15 Cap 3 Metode de Compararea Curbelor Experimentale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

15 Cap 3 Metode de Compararea Curbelor Experimentale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap. 3.

Metode de compararea curbelor experimentale

Cap. 3. Metode de compararea curbelor experimentale

3.1. Analiza comparativa a clusterelor de curbe

3.1.1. Clustere de curbe de sedimentare a hematiilor

Comparand global cele doua seturi de curbe se observa o deplasare

Mean sedimentation curves corresponding to different concentrations

Se poate observa coborarea curbelor intocmai in ordinea cresterii

3.1.2. Clustere de curbe de durere

procent din durerea initiala

Se observa ca seturile de curbe sunt distribuite relativ omogen intr-

Comparand seturile de curbe corespunzand la un comprimat de

3.1.3. Comparare clustere curbe de concentratie plasmatica

3.1.4. Compararea curbelor medii

O prima analiza globala a diferentelor intre tratamente poate fi

Daca vom inlocui toate curbele care reprezinta dependenta liniara a

3.2. Compararea curbelor experimentale in biofarmacie

3.2.1. Metrici pe spatii de curbe in biofarmacie

Denumim o astfel de functie ”distanta” iar multimea de puncte,

Majoritatea metricilor folosite in practica sunt derivate din norme in

devine spatiu vectorial

Metricile intalnite in aplicatiile farmaceutice sunt derivate din

iar distanta asociata va fi: d  x, y    x  y 

Aceasta poate fi considerata de asemenea ca generalizare a

Numele ”sferic” vine din faptul ca punctele la o distanta mai mica

Distanta asociata va fi:

In cazul functiilor continui distanta corespunzatoare va fi definita

Daca x si y sunt functii pozitiv definite (ceea ce se intampla

Daca renuntam in formula la normare prin impartire la lungime

In cazul vectorilor infinit dimensional (cum pot fi considerate functiile

unde C 1 este inverse matricii de covarianta a vectorilor x si y.

vectorului x, notata wH (x ) este data de numarul componentelor diferite

Noi metrici propuse pe multimea curbelor de dizolvare

timpul i. De vreme ce mediile adevarate nu sunt cunoscute, putem estima

perechea (difmax, tmax). De exemplu (10,30) va insemna ca diferenta maxima

perechilor de curbe avand distanta f2 =50, o diferenta medie de 10%.

siguranta obtinem un triplet ( f2 ,dif max, tmaxc).

Daca in locul valorii absolute folosim patratul diferentelor putem

3.2.2. Compararea diferitelor seturi de curbe de dizolvare51, 52

considerata candidata pentru interpolare. Mai putin adecvata este aceasta

3.2.3. Compararea parametrilor curbelor. Aria de sub curba (AUC)

Metodele uzuale pentru calcularea unei asemenea arii este regula

3.2.4. Aplicatie la compararea curbelor de sedimentare a hematiilor

c lo c onc n mean c urves

0 0.25 0.7 1.3 7.7 7.2 8.4 9.2 34.8

Problema influentei clopidogrelului asupra sedimentarii este, in

height of sedimented column (mm)

Intr-un alt grup de pacienti s-a studiat dependenta AUC-SC de

bifazica, adica sa se presupuna o schimbare a modelului in vecinatatea

Dependence of the Area under Sedimentation

Clopidogrel concentration (mg/l)

Dependence of the Area under Sedimentation

Clopidogrel concentration (mg/l)

Dependenta AUC-SC de concentratia clopidogrelului

Efectul clopidogrelului asupra ariilor de sedimentare a fost studiat

Clopidogrel concentration (mg/l)

Dependence of partial area AUC-SC on

Dependenta AUC-SCpartiale de concentratia clopidogrelului

Se poate observa faptul ca efectul clopidogrelului este semnificativ

3.2.5. Aplicarea metricilor de dizolvare: f2, rho, safety la compararea

In ceea ce priveste pragul intre similaritatea sau disimilaritatea,

Evaluarea similaritatii curbelor de sedimentare

Compararea intre curbele de sedimentare la 0 si 3mg/l clopidogrel

 P  sup ravietuitor y  / sup ravietuitor prin y  , y  ,., y   .. P  sup ravietuitor y  