2014 - 2015

Universitatea Dunărea de Jos Galaţi

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie electrică şi
Electronică

RAPORT
PRIVIND CALITATEA ENERGIEI

St
udent: Lozan Cătălin

1
 Cuprins

1. Introducere.
2. Intervalul de timp în care s-au făcut înregistrările şi durata de eşantionare a măsurătorilor.
3. Analiza frecvenţei tensiunii.
4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine şi dezechilibre).
5. Analiza tensiunilor de fază (amplitudine şi dezechilibre).
6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice şi factor deformant).
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de fază (armonice şi factor deformant).
8. Analiza curenţilor şi dezechilibrului dintre faze.
9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenţi (armonice şi factor deformant).
10. Analiza puterii active.
11. Analiza puterii reactive.
12. Analiza puterii aparente.
13. Analiza factorului de putere.
14. Analiza tangentei.
15. Concluzii privind calitatea energiei în punctul de măsură şi recomandări.

2
 1. Introducere.
Energia electrică este probabil cea mai importantă materie primă utilizată astăzi în
comerţ şi industrie. Este un produs cu un caracter deosebit deoarece nu poate fi stocat în
cantităţi mari şi nu poate face subiectul unui control al calităţii înainte de a fi utilizat. Este de
fapt rezumatul filozofiei “exact la timp” în care componentele sunt livrate unei linii de
producţie în punctul şi la momentul în care se utilizează. Pentru ca principiul “just in time”
(JIT) să aibă succes este necesar să existe un control bun al specificaţiei componentelor, o
încredere absolută că furnizorul poate produce şi furniza acest produs la timp, cunoaşterea
comportării generale a produslui şi a limitelor sale.
In realitate, electricitatea este diferită de orice alt produs, ea este generată departe de
punctul de consum, reţeaua este alimentată de un ansamblu de multe generatoare şi ajunge la
punctul de consum prin mai multe transformatoare şi mulţi kilometri de linie aeriană şi
posibil prin reţea de cabluri subterane. Sarcina de a asigura calitatea energiei livrate în
punctul de consum nu este una uşoară şi nu există nici o cale ca energia electrică ce nu
respectă standardele să fie retrasă din lanţul de alimentare sau refuzată de către consumator.
Există în prezent unele standarde internaţionale care fixează limitele pentru variaţiile de
tensiune şi distorsiune armonică sub care echipamentul ar trebui să funcţioneze fără eroare.
Similar există limite standardizate pentru variaţiile de tensiune şi distorsiunea armonică
pentru tensiunea de alimentare.

2. Intervalul de timp în care sa-u efectuat înregistrările şi durata de

estimare a măsurătorilor.
În funcţie de durata în care se face măsurarea, sunt definite trei intervale de timp:
- timp foarte scurt: 3 secunde,
- timp scurt: 10 minute,
- timp lung: 2 ore.
Măsuratoarea se efectueaza într-un intervalul de 15h şi 42 min. ( conturul 51)

3. Analiza frecvenţei tensiunii.

Frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare trebuie să fie de 50 Hz. În condiţii normale
de exploatare, valoarea medie a fercvenţei fundamerntale măsurată în timp de 60 secunde în
reţeaua de distribuţie trebuie să fie cuprinsă în intervalul:
-50 Hz ± 1% (de la 49,5 Hz până la 50,5 Hz ) pe durată de 95% dintr-o săptămână,
-50 Hz ± 4% / -6% (de la 47 Hz până la 52 Hz) pe durata de 100% dintr-o săptămână.
Comform textului de mai sus extras din normativul (SR EN 50160) de calitate a energiei
electrice, frecvenţa tensuinii din conturul masurat este: minim 49,94 Hz, în data de
31.08.2010 la ora de 22:04 şi maxim 50,07 Hz, în data de 01.09.2010 la ora de 08:01, deci se
încadreaza in prevederile normativului.

3
 Frecventa

50,1

50,05

50
Frecventa
49,95

49,9

49,85
18:18:00
19:27:00
20:36:00
21:45:00
22:54:00
00:03:00
01:12:00
02:21:00
03:30:00
04:39:00
05:48:00
06:57:00
08:06:00
09:15:00
Figura 1

4. Analiza tensiunilor de linie (amplitudine şi dezechilibre).

Variaţiile amplitudinii tensiunii în JT trebuie să se încadreze conform normativului la ±
10 % pentru 95 % din săptămână, media pe 10 minute a valorii efective şi pentru
dezechilibrul fazelor mai mic de 2%.
În conturul măsurat amplitudinea tensiunii de linie este media pe 15h şi 42min. şi anume:
399,15 V adică 0,95 % şi dezechilibrul este de 1,06%, pe toată perioada măsurată.

Analiza Tensiunii de Linie

406
404
402
400 Faza L1
398
Faza L2
396
394 Faza L3
392
390
388
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00

Figura 2

5. Analiza tensiunilor de fază (amplitudine şi dezechilibre).

La tensiunea de fază dezechilibrul este de 2,72 % şi amplitudinea în JT este de 0,97 %.

4
 Analiza tansiunii de faza

234
233
232
231
230 Faza L1
229 Faza L2
228
Faza L3
227
226
225
224
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00
Figura 3

În figura 4 se prezintă evoluţia fazei L1 în perioada de măsurare de 15h şi 42min. În data

de 01.09.2010 la ora 08:08 s-a înregistrat valoarea minimă a tensiuni de faza (227,6 V) iar
valoarea maximă în data de 01.09.2010 la ora 08:26 (233,5V), conform normativului SR EN
50160 faza L1 se încadrează în limitele admisibile.

Analiza tansiunii de faza

234
233
232
231
230
229 Faza L1
228
227
226
225
224
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00

Figura 4
În graficul din figura 5 se observă că pe faza L 2, în data de 01.09.2010 la ora 08:08
tensiunea de fază avea valoarea minimă (227,6 V) şi valoarea maximă (233,2 V) la data de
01.09.2010 la ora 08:27. Prin urmare se încadrează în limitele admise de normativ.

5
 Analiza tansiunii de faza

234
233
232
231
230
229 Faza L2
228
227
226
225
224
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00
Figura 5

Graficul din figura 6 arată evoluţia tensiuni de fază în perioada de măsurare, tensiune pa
fază L3 are valoarea minimă (227,3V) în data de 01.09.2010 la ora 08:08 şi valoarea maximă
(232,9V) la ora 08:26.

Analiza tansiunii de faza

234
233
232
231
230
229 Faza L3
228
227
226
225
224
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00

Figura 6

6. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonice şi

factor deformant).
Distorsiunile armonice pentu tensiunea de linie, (încluzând toate armonicele până la
ordinul 40) trebuie să fie mai mici sau egale cu 8%.
În intervalul măsurat armonicile cele mai reprezentative sunt cele de rang 3, 5 şi 7:
- armonica de rang 3 este de 0,4% (5% admis);
- armonica de rang 5 este de 7,6% (6% admis);
- armonica de rang 7 este de 2,6% (5% admis).
În intervalul masurat distorsiunile armonice se încadrează în prevederile normativului.
6
 Distorsiunea tensiunii de linie

9,5

8,5 Faza L1
Faza L2
8
Faza L3
7,5

7
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00
Figura 7
7. Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de fază (armonice şi factor
deformant).
Distorsiunile armonice pentru tensiune de fază, (incluzând toate armonicele până la
ordinul 40) trebuie sa fie mai mici de 8%. În intervalul măsurat distorsunile armonice de fază
este de 8,6%, dar se vor arăta şi distorsiunile pe fiecare fază în graficele de mai jos.

Distorsiunea tensiunii de faza

9,5

8,5 Faza L1
Faza L2
8
Faza L3
7,5

7
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00

Figura 8

Din analiza graficului din figura 9, distorsiunile armonice fazei L 1, are valoarea
procentuală de 8,75%.

7
 Distorsiunea tensiunii de faza

9,4
9,2
9
8,8
8,6
Faza L1
8,4
8,2
8
7,8
7,6
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00
Figura 9
Din analiza graficului din figura 10, distorsiunile armonice fazei L 2, are valoarea
procentuală de 8,35%.

Distorsiunea tensiunii de faza

9
8,8
8,6
8,4
8,2 Faza L2
8
7,8
7,6
7,4
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00

Figura 10

Din analiza graficului din figura 11, distorsiunile armonice fazei L 3, are valoarea
procentuală de 8,6%.

8
 Distorsiunea tensiunii de faza

9,2
9
8,8
8,6
8,4 Faza L3
8,2
8
7,8
7,6
18:18:00
19:23:00
20:28:00
21:33:00
22:38:00
23:43:00
00:48:00
01:53:00
02:58:00
04:03:00
05:08:00
06:13:00
07:18:00
08:23:00
09:28:00
Figura 11

8. Analiza curenţilor şi dezechilibrului dintre faze

În conturul măsurat într-un interval de 15h şi 42min. valoarea maximă a curentului se

înregistrează în data de 01.09.2010 la ora 09:56 min. având valoarea 1258,4A, pe faza L2, si
valoarea minimă în data de 31.08.2010 la ora 23:02 min. 912,0A, pe faza L1. Din analiza
graficului din figura 12 reiese că, cele trei faze sunt încarcate aproximativ egal neavând un
dezechilibru între acestea. Datorită încărcării relativ egale a fazelor curentul de nul rămâne la
o valoare mică, în intervalul măsurat media curentului de nul este de 16,8A.

Analiza curentilor si dezechilibrelor dintre faze

1400
1200
1000 Faza L1
800 Faza L2
600 Faza L3
400 Nul
200
0
18:18:00
19:25:00
20:32:00
21:39:00
22:46:00
23:53:00
01:00:00
02:07:00
03:14:00
04:21:00
05:28:00
06:35:00
07:42:00
08:49:00
09:56:00

Figura 12

9. Analiza distorsiunii armonice pentru curenţi (armonice şi factor

deformant).
Din analiza graficului din figura 13 reiese că distorsiunile armonice pentru curenţi are
valoarea procentuală de 30,15%, poluarea armonică nu este foarte semnificativă, O valoare
normală a distorsiuni armonice pentru curenţi este sub 20%.
În intervalul măsurat armonicile cele mai reprezentative sunt cele de rang 3, 5 şi 7:

9
 - armonica de rang 3 este de 3,1%;
- armonica de rang 5 este de 28,8%;
- armonica de rang 7 este de 9,3%.

Distorsiuni armonici pentru curenti

33
32
31
Faza L1
30
Faza L2
29
Faza L3
28
27
26
18:18:00
19:22:00
20:26:00
21:30:00
22:34:00
23:38:00
00:42:00
01:46:00
02:50:00
03:54:00
04:58:00
06:02:00
07:06:00
08:10:00
09:14:00
Figura 13

10. Analiza puterii active.

Din graficului din figura 14 reiese că, consumatorul analizat consumă din reţea o putere
activă maximă de 272,13 kW şi minimă de 194,48 kW. Din grafiv reiese că acest consumator
este un consumator trifazat uniform echilibrat (un motor asincron trifazat).

Analiza Puterii Active

300000
250000
200000 Faza L1
150000 Faza L2
100000 Faza L3

50000
0
18:18:00
19:28:00
20:38:00
21:48:00
22:58:00
00:08:00
01:18:00
02:28:00
03:38:00
04:48:00
05:58:00
07:08:00
08:18:00
09:28:00

Figura 14

11. Analiza puterii reactive.

Puterea reactivă are valoarea maximă (107,62 Kvar) în data de 01.09.2010 la ora 09:56
min pe faza L2 şi valoarea minimă (75,51 Kvar) în data de 31.08.2010 la ora 23:02 min pe
faza L1. Puterea reactivă are o creştere în intervale aproximativ egale de timp datorită puteri
active care în acelaşi interval consumă cea mai mare cantitate de energie din reţea.

10
 Analiza Puterii Reactive

120000
100000
80000 Faza L1
60000 Faza L2
40000 Faza L3

20000
0
18:18:00
19:28:00
20:38:00
21:48:00
22:58:00
00:08:00
01:18:00
02:28:00
03:38:00
04:48:00
05:58:00
07:08:00
08:18:00
09:28:00
Figura 15

12. Analiza puterii aparente.

Ca şi puterea reactivă, puterea aparentă în intervale egale de timp are o valoare maximă
datorită valori pozitive a puteri active.

Analiza Puterii Aparente

350000
300000
250000
Faza L1
200000
Faza L2
150000
Faza L3
100000
50000
0
18:18:00
19:28:00
20:38:00
21:48:00
22:58:00
00:08:00
01:18:00
02:28:00
03:38:00
04:48:00
05:58:00
07:08:00
08:18:00
09:28:00

Figura 16

13. Analiza factorului de putere.

Limitele impuse conform standartelor este ca factorul de putere să tindă către 1, dar este
impus să se realizeze un factor de putere de 0,92.
Din măsurători reiese că factorul de putere minim este 0,924 în data de 31.08.2010 la ora
23:02 pe faza L3 şi un maxim de 0,939 în data de 31.08.2010 la ora 21:19 pe faza L2.
Factorul de putere mediu este de 0,93.
11
 Analiza Factorului de Putere

0,945
0,94
0,935 Faza L1
0,93 Faza L2
0,925 Faza L3

0,92
0,915
18:18:00
19:26:00
20:34:00
21:42:00
22:50:00
23:58:00
01:06:00
02:14:00
03:22:00
04:30:00
05:38:00
06:46:00
07:54:00
09:02:00
10:10:00
Figura 17

În urma analizei tangentei puterilor, figura 18, se poate observa că aceasta are valoare
pozitivă, ceea ne arată că circulaţia de putere se face de la sursă spre receptor.

Analiza Tangentei

0,3
0,25
0,2 Faza L1
0,15 Faza L2
0,1 Faza L3

0,05
0
18:18:00
19:24:00
20:30:00
21:36:00
22:42:00
23:48:00
00:54:00
02:00:00
03:06:00
04:12:00
05:18:00
06:24:00
07:30:00
08:36:00
09:42:00

Figura 18

14. Concluzii privind calitatea energiei în punctul de măsură şi

recomandări.
Calitatea energiei electrice in punctul de masurare corespunde din punct de vedere al
parametrilor limita prevazuti în normativ.
Parametri energiei electrice care se încadrează în prevderile normativului SR EN50160
sunt:
-frecvenţă;
-tensiunea de linie;
-tensiunea de fază;
12
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de linie;
-distorsiuni armonice pentru tensiunile de fază;
-curenţi şi dezechilibru dintre faze;
-distorsiunile armonice pentru curenti;
-puterea activă;
-puterea reactivă;
-puterea aparentă;
-factorul de putere.

13