Conflictul intern India-Pakistan (regiunea Kashmir)

Până în 2019 Kashmir, situat în Himalaya, era divizat în statul federal indian Jammu și Kashmir, cu
101.387 km² și 10,1 milioane locuitori, regiunea Gilgit-Baltistan din Pakistan și regiunea semi-
autonomă pakistaneză Azad Kashmir cu un total de 83.888 km² și cca. 5 milioane de locuitori precum
și unele zone din China (inclusiv Aksai Chin) cu 36.991 km² și câteva mii de locuitori.

Suprafața totală a regiunii Kashmir este de aproximativ 222.000 km². În prezent partea indiană este
împărțită în două teritorii unionale Jammu și Kașmir și Ladakh cu un total de 22 de districte. Cea mai
mare diviziune a regiunii Kashmir indian este Ladakh.

Regiunea Kashmir este un teritoriu disputat între India și Pakistan, fiind unul dintre principalele
focare ale conflictului dintre cele două țări.

Acesta a pornit de la cucerirea făcută în 1819 de către Sikhs (o comunitate războinică religioasă din
regiunea Punjab din nordul Indiei) pe de o parte, iar pe de altă parte prin împărțirea în anul 1947 a
Indiei formând două state Pakistan și India din timpul colonialismului englez neținând seama de
originea etnică și religioasă diferită a populației musulmane și hinduse.

Kashmir rămâne după împărțirea britanică la început independent, sub conducerea prințului Hari
Singh, devine însă după o perioadă scurtă mărul discordiei determinând un conflict militar între India
și Pakistan. După invazia regiunii de către Pakistan, sprijină populația musulmană rebeliunea contra
prințului (maharaja). În octombrie 1947 intră trupe masive din India în Kashmir ca urmare a cererii
de ajutor a prințului. Pakistanul nu acceptă intervenția Indiei în conflict astfel dintr-un conflict
religios hindu-musulman se ajunge la un conflict politic între cele două state. Acest conflict
escaladează, astfel că între anii 1947 - 1949 se ajunge la primul război indo-pakistanez, care prin
mediere ONU duce la împărțirea regiunii Kashmir. După acest război două treimi revin Indiei fiind
numit districtul Jammu și Kashmir, iar restul nordul regiunii Kashmir, Asad Kashmir Kashmir și
Northern Area (provinciile de nord) revin Pakistanului. Linia de graniță dintre cele două părți („Line
of Control“) are o lungime de 750 km fiind sub mandat ONU neputându-se ajunge la un compromis
între India și Pakistan.

Pe lângă India și Pakistan se alătură și China de partea Pakistanului în acest conflict (sprijinit de
URSS) prin intrarea trupelor chineze (1956 și 1962) în estul Cașmirului ocupând platoul Aksai-Chin și
preia de la Pakistan K2 .

Pakistanul pretinde teritoriul din Kashmir unde locuiește majoritatea musulmană, aceasta nefiind
acceptat de India se ajunge la al doilea război indo-pakistanez (august - septembrie 1965) războiul se
încheie fără modificarea granițelor inițiale. Urmează o serie de conflicte militare ca războiul Kargil
1999, acest conflict fiind deosebit de important pentru situația internațională prin faptul că ambele
state India și Pakistanul dețin deja arma nucleară, conflictul prin mediere internațională va fi aplanat.
Kashmirul rămâne una dintre cele mai contestate regiuni din lume. India administrează Jammu și
Kashmir ca un teritoriu federal, iar Pakistanul administrează Azad Kashmir și Gilgit-Baltistan. Ambele
părți pretind controlul asupra întregii regiuni.

Conflictul din Kashmir a avut un impact semnificativ asupra vieții populației civile, cu numeroase
cazuri de victime, refugiați și trauma psihologică.

Există eforturi internaționale și regionale pentru medierea și rezolvarea conflictului din Kashmir. Cu
toate acestea, soluțiile durabile rămân elusive până în prezent.