Predici ținute de fr.

Frank la
Radio Luxemburg în anul 1976
Duminica Floriilor
Pentru mesajul de astăzi doresc să folosesc ca bază Matei 21.
Această duminică este numită „Duminica floriilor”, ca amintire a acelui
2 aprilie, care de asemenea a fost o zi de duminică, atunci când Hristos
a intrat în Ierusalim. De pe Muntele Măslinilor, Învățătorul a trimis pe
doi din ucenicii Săi pentru a aduce măgărița și mânzul ei, căci Domnul
a avut trebuință de ei, pentru că trebuia să se împlinească Cuvântul
prorocului Zaharia: „Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie,
fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este
neprihănit și biruitor, smerit și călare pe un măgar, pe un mânz, pe
mânzul unei măgărițe” (Zah. 9:9). „Ucenicii s-au dus și au făcut cum
le poruncise Isus. Au adus măgărița și măgărușul, și-au pus hainele
peste ei și El a șezut deasupra. Cei mai mulți din norod își așterneau
hainele pe drum, alții tăiau ramuri din copaci și le presărau pe drum”
(Mat. 21:6-8).
Împăratul împăraților, cel mai înalt oaspete, era pe calea spre
Ierusalim. Pentru toți aceia care nu participau, un astfel de
comportament a fost de neconceput. Dar cei binecuvântați de Domnul
erau copleșiți și nu știau cum să-și exprime sentimentele față de El. Ei
s-au folosit de lucrurile care le erau la îndemână și au profitat de șansa
de a-L cinsti pe Împăratul împăraților. Ei au înțeles ceasul cercetării
divine și marele privilegiu de a trăi împlinirea cuvântului profetic cu
Hristos, Mesia al lor.
Noi nu suntem doar entuziasmați, așa cum sunt de părere unii.
Noi suntem copleșiți pentru că în acest timp am primit trecere înaintea
lui Dumnezeu, recunoaștem ceasul cercetării divine și putem avea parte
de ceea ce face Dumnezeu astăzi. Domnul S-a întâlnit și cu noi. Așa
dorim și noi să pregătim o cale Dumnezeului nostru, pentru ca slava Lui
să se poată descoperi în noi. Noi Îl onorăm, prin credință, căci El a făcut
lucruri mari în viața noastră.

1
 Foarte bine că nu erau și demnitarii în mijlocul norodului; dacă
nu, ei ar fi osândit toate acțiunile gloatei adunate, ca fiind nechibzuite și
exagerate. Dar noi ne gândim la Cuvântul: „Dacă nu veți deveni ca
niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor”.
Acești oameni nu întrebau despre ceea ce spuneau alții. Ei au
recunoscut ceasul lor și au fost cuprinși de lucrarea lui Dumnezeu și Îl
cinsteau pe Hristos, Mesia. Ferice de toți oamenii care au fost cuprinși
de lucrarea lui Dumnezeu din timpul lor și care nu au dat nimic pe
părerea oamenilor, ci au fost plini de dorința de a fi plăcuți lui
Dumnezeu. Cine are parte de ceea ce face Dumnezeu, acela iese afară
din orice formalism împietrit și mort și prin faptele lui dă de înțeles că
s-a întâmplat ceva cu el.
Fără ca un dirijor să fi fost acolo, noroadele strigau în cor:
„Osana, Fiul lui David! Binecuvântat este cel ce vine în Numele
Domnului! Osana în cerurile prea înalte!” A fost o zi mare în istoria
iudeilor. Ei nu știau că se apropia cea mai tristă zi, ziua în care Hristos,
Mesia al lor în care și-au pus nădejdea va fi predat răstignirii de către
cărturari și de către demnitarii poporului. Scriptura trebuia să-și
găsească împlinirea pe deplin.
La întrebarea spectatorilor uimiți: „cine este Acesta?”, noroadele
pline de veselie răspundeau: „Acesta este Isus, Proorocul din Nazaretul
Galileii.”
Stimați prieteni, dragi frați și surori, și în acest timp răsună
cuvinte de laudă la adresa Regelui, din partea celor care au fost cuprinși
de lucrarea lui Dumnezeu. Dumneavoastră aparțineți de spectatori sau
de copiii lui Dumnezeu care au parte de împlinirea Cuvântului lui
Dumnezeu în acest timp?
Atunci, Domnul nu a avut necazuri cu poporul, căci acesta a trăit
slujba Lui, care era însoțită de semne și minuni. Ei credeau că El era
Proorocul, că El era Mesia despre care vorbise Moise. Necazul Îl avea
întotdeauna cu cărturarii.
Iar dacă urmărim mai departe drumul Lui spre Templu, întâlnim
un alt tablou. El Însuși a făcut o curățire temeinică. Așa este scris: „Isus

2
a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toți cei ce vindeau și
cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și
scaunele celor ce vindeau porumbei și le-a zis: «Este scris: „Casa Mea
se va chema o casă de rugăciune.” Dar voi ați făcut din ea o peșteră de
tâlhari.»” El a apărut cu autoritate divină. Iar după ce a avut loc
curățirea, El Și-a putut îndeplini slujba în Templu. Este scris că niște
șchiopi și orbi au venit la El, iar El i-a vindecat.
Înainte ca Domnul să se poată descoperi într-o biserică, mai întâi
El trebuie să poată face curățenie, apoi El face minuni de salvare, de
vindecare și de eliberare. Dacă astăzi, Domnul nu se poate descoperi în
același fel în Biserica Lui, atunci motivul este că noi nu-I permitem să
răstoarne tot ce nu corespunde cu Dumnezeu și cu Cuvântul Lui.
Poate că până atunci oamenii nu trăiseră niciodată un serviciu de
vindecare în Templu. Dar sosise ceasul în care puterea lui Dumnezeu a
fost descoperită într-un mod miraculos bolnavilor. Chiar și copiii au
fost atât de mișcați de lucrurile care se petreceau acolo, astfel încât ei nu
mai puteau să tacă, ci strigau în Templu: „Osana, Fiul lui David!”
Preoții cei mai de seamă și cărturarii au trăit cum Isus Hristos, Mesia, a
răsturnat mesele din Templu, iar ei lor nu le-a căzut bine ceea ce a făcut
El și entuziasmului norodului. Ei anunțaseră venirea Lui, dar nu L-au
recunoscut. El a venit și Și-a îndeplinit slujba conform Cuvântului lui
Dumnezeu și totuși ei vedeau în El pe cineva care tulbura poporul și
scutura temelia vieții lor religioase.
Și în acest timp, în Numele Domnului se fac multe lucruri care
nu corespund cu Dumnezeu și Cuvântul lui Dumnezeu. Unde se mai
aude astăzi că Isus Hristos, conform Sfintei Scripturi încă mai este
Același, care se mai descoperă în același fel? Oamenii au propriul lor
program, iar ei hotărăsc decursul unui serviciu divin; se începe punctual
și se sfârșește la timp, fără ca Dumnezeu să poată lucra într-un mod
supranatural. Noi trebuie să-L rugăm pe Domnul ca El să facă curățenie
în viețile și în bisericile noastre, pentru ca în sfârșit, orbii și șchiopii,
vameșii și păcătoșii să poată fi chemați înăuntru pentru ca ei să fie
cuprinși de puterea lui Dumnezeu, să fie salvați, vindecați și eliberați.

3
 Nemulțumirii cărturarilor furioși și fariseilor, Domnul Isus i-a
răspuns cu cuvântul vechi testamentar: „Oare n-ați citit niciodată
cuvintele acestea: «Tu ai scos laude din gura pruncilor și din gura
celor ce sug?»” El nu a discutat deloc cu ei, căci este mai bine să
vorbești cu păcătoșii și vameșii decât cu oameni care sunt convinși de
faptele lor religioase. Cu acest răspuns i-a lăsat în pace și a plecat în
Betania. Mai târziu, El a spus: „Adevărat vă spun că vameșii și curvele
merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu”. Nici noi nu ne
putem implica în discuții cu oamenii în acest timp și să ne pierdem
timpul care este prețios. Dacă ei nu cred Cuvântul lui Dumnezeu și nu-L
recunosc în împlinire, nu au parte de lucrarea lui Dumnezeu.
Nu este suficient ca în biserici și biserici libere să se vorbească
despre evenimentul acela din duminica floriilor. Noi trebuie să învățăm
din aceasta și să ne punem întrebarea cărui grup îi aparținem noi în
acest timp. Există oameni care află dintr-o dată de lucrarea lui
Dumnezeu din acest timp și care întreabă despre ce este vorba. Dar dacă
nu pui întrebările oamenilor potriviți, nu poți aștepta răspunsuri corecte.
Dacă spectatorii din acele zile ar fi adresat întrebările lor cărturarilor și
fariseilor, atunci răspunsul ar fi fost total diferit. Dacă auzi de lucrarea
lui Dumnezeu, atunci trebuie să îi întrebi pe aceia care deja sunt
cuprinși și au parte directă de ea. Aici nu este vorba de o decizie
temporară și de aceea trebuie să fim siguri că este corectă înaintea lui
Dumnezeu. Și noi putem da un răspuns biblic în legătură cu lucrarea
supranaturală din acest timp, căci tot ceea ce face Dumnezeu se
întâmplă conform Cuvântului Său.
Eu vă doresc ca și dumneavoastră să fiți cuprinși de lucrarea lui
Dumnezeu. Să ne rugăm:
Tată ceresc, te rog din toată inima mea să-i binecuvântezi pe toți cei
care au auzit Cuvântul Tău, acum. Doamne, toți care Te primesc prin
credință și înțeleg felul Tău de lucrare din acest timp, se bucură din
toată inima. Ei Îți cântă și Te laudă cu o bucurie negrăită. Doamne, eu
Te rog ca Tu să deschizi ochii și inimile tuturor, ca să recunoască
împlinirea Cuvântului Tău acum. Eu Te rog în Numele lui Isus. Amin.