N - Xx-Nou Baza Date Staţii Radio FINAL-aa

NECLASIFICAT
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr. ...
STATUL MAJOR AL FORŢELOR AERIENE Formular ACAE 2015
SERVICIUL COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ
Test de verificare
a cunoştinţelor pentru obţinerea - menţinerea clasificării/ specializării
comunicaţii aeronautice şi informatică
- staţii şi receptoare radio sol-aer -
Atenţie!
A. Testul este valabil pentru toate categoriile de personal tehnic ingineresc de comunicaţii
aeronautice, informatică şi de sisteme terestre de navigaţie aeriană. Diferenţierea probei se face în
funcţie de categoria de personalpe care o reprezentaţi şi clasa pentru care susţineţi examenul, pe
baza întrebărilor selectate în grila de examinare. Răspundeţi NUMAI la acele întrebări.
B. Sunt întrebări care au unul sau mai multe răspunsuri corecte! Se consideră rezolvată doar
întrebarea pentru care aţi dat răspunsul exact.
C. Calculele necesare a fi efectuate pentru a alege răspunsul corect la unele întrebări le
efectuaţi pe spatele (verso) formularului de răspuns.
A. Cultură de specialitate
A 1. Tensiunile peste .... volţi sunt periculoase pentru viaţa omului şi de aceea se
iau măsuri speciale de protecţie.
a. 100
b. 50
c. 220
d. 24
Manualul instrucţiei soldatului transmisionist, art. 353 alin 7, pagina 158
A 2. Selectaţi răspunsul/răspunsurile greşite: Într-un circuit electric închis

curentul electric se poate manifesta prin următoarele efecte principale:
a. efectul termic – curentul electric încălzeşte conductoarele prin care trece.
b. efectul chimic – la trecerea curentului electric printr-un electrolit, la electrodul
negativ se depune o anumită cantitate de substanţă.
c. efectul energetic- la trecerea curentului electric printr-un electrolit, PH-ul acestuia
se schimbă.
d. efectul magnetic – constă în apariţia unui câmp magnetic în jurul unui conductor
străbătut de un curent electric.
Manualul instrucţiei soldatului transmisionist, art. 354 alin 2, pagina 158-159
A 3. Intensitatea curentului electric printr-o rezistenţă este direct proporţională

cu tensiunea aplicată şi invers proporţională cu valoarea rezistenţei.
NECLASIFICAT
1 din 74
NECLASIFICAT
U
a. I =
R
U2
b. I =
R
U
c. I =
2R
d. I = UR
Manualul instrucţiei soldatului transmisionist, art. 356, pagina 161
A 4. Pe imaginea de mai jos, aplicând legea I a lui Kirchoff, rezultă următoarele:
I1 I2
I3
I5 I4
a. I4+I5 – (I1+I2+I3) = 0
b. I4+I1 – (I5+I2+I3) = 0
c. I4+I5 + (I1+I2+I3) = 0
d. I4+I5 = – (I1+I2+I3)
A 5. Formula algebrică prezentată mai jos reprezintă:

n m
 Ei =  I jR j
i =1 j=1
a. legea I a lui Kirchoff

b. legea II a lui Kirchoff
c. legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit
d. legea lui Ohm pentru întreg circuitul
A 6. Forma algebrică prezentată mai jos reprezintă:

U
I= .
R
a. legea I a lui Kirchoff
b. legea II a lui Kirchoff
c. legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit
d. legea lui Ohm pentru întreg circuitul
A 7. Unitatea de măsură a energiei este:

a. wattsecunda
b. joul
c. ohm
NECLASIFICAT
2 din 74
NECLASIFICAT
d. kilowattul oră
A 8. Rezistenţa totală a rezistenţelor conectate ca în imaginea de mai jos este

dată de formula:
R1 R2 R3
• • • •
E
a. R = R1+R2+R3
b. R = (R1+R2+R3 )- E
c. R = E- (R1+R2+R3)
d. R = E/(R1+R2+R3)
A 9. Rezistenţa totală a rezistenţelor conectate ca în imaginea de mai jos este

dată de formula:
R1
• •
R2
• • • •
R3
• •
1 1 1 1
a. = + +
R R1 R2 R3
1 1 1 1
b. = E −( + + )
R R1 R2 R3
1 1 1 1 1
c. = −( + + )
R E R1 R2 R3
1 1 1 1 1
d. = + + −
R R1 R2 R3 E
NECLASIFICAT
3 din 74
NECLASIFICAT
A 10. Imaginea de mai jos reprezintă:
Circuite de
convorbire
Circuite de Circuit de Linie de abonat

semnalizare comutare
Circuit de
selectare
a. schema bloc a unei centrale telefonice

b. schema bloc a unui aparat telefonic
c. schema bloc a unui receptor radio
d. schema bloc a unui emiţător
Manualul instrucţiei soldatului transmisionist,
art. 372 alin 6, pagina 171
A 11. În situaţia instalării pe circuitele telefonice în cablu a repetoarelor de

semnal, soluţia optimă este reprezentată în figura:
Masă sau retur de

împământare
a. Cablu cu un fir, b. Cablu cu două fire,

neechilibrat faţă de pământ neechilibrat faţă de pământ
c. Cablu cu două fire,

echilibrat faţă de pământ
a. cablu cu două fire, neechilibrat faţă de pământ

b. cablu cu un fir, neechilibrat faţă de pământ
c. toate variantele asigură acelaşi avantaj
d. cablu cu două fire, echilibrat faţă de pământ
NECLASIFICAT
4 din 74
NECLASIFICAT
A 12. Propagarea transversală a energiei semnalelor de telecomunicaţii într-un

cablu are ca efect direct transmiterea semnalului (audio, video etc) de pe un
circuit pe un alt circuit sau de pe o cale pe o alta, fenomen cunoscut sub numele
de diafonie. Dacă măsurarea semnalului indus în cablul vecin este efectuată de
aceeaşi parte cu echipamentul de transmisie al circuitului perturbator se vorbeşte
de:
a. telediafonie
b. diafonie pură
c. paradiafonie
d. diafonie asimetrică
A 13. Imaginea de mai jos reprezintă principiul multiplexării cu:
Sn
MA+FTB
MA
FTB
S S2
0 fM F-fM F F+fM f
S1
(a)
F1 F2 Fn f
(b)
a. diviziune în timp
b. purtătoare continuă
c. diviziune în frecvenţă
d. suprimarea unei benzi laterale
A 14. Teorema eşantionării arată că un semnal continuu, cu spectrul de frecvenţă

limitat la o frecvenţă maximă fM, este complet definit de eşantioanele lui dacă
frecvenţa de eşantionare este:
a. f T  2 f M
1
b. T 
2f M
c. f T  2 f M
1
d. T 
2f M
A 15. Independent de structura schemei de implementare (serială la Modulaţia

Impulsurilor în Cod sau cu reacţie la Modulaţia Delta), pentru a trece de la
informaţia analogică la informaţia digitală (numerică) sunt parcurse următoarele
etape:
a. eşantionarea;
b. cuantizarea;
NECLASIFICAT
5 din 74
NECLASIFICAT
c. codarea digitală (numerică);

d. urmărirea de pantă
. Manualul instrucţiei soldatului transmisionist, art. 384 alin 1, pagina 182
A 16. Fenomenul de stingere a audiţiei radio se observă la recepţie în zona

undelor indirecte dar şi în acele regiuni în care undele indirecte şi undele
reflectate ajung împreună. Acest fenomen poartă denumirea de:
a. fading
b. ecou
c. zonă de tăcere
d. difracţie
A 17. Proprietatea undelor de a ocoli, într-o anumită măsură, obstacolele întâlnite

în cale (curbura pământului, munţii, construcţiile etc.) ca urmare a producerii
oscilaţiilor de înaltă frecvenţă pe suprafaţa obstacolului pe care cade unda radio,
poartă denumirea de:
a. refracţie a undelor radio
b. dispersia undelor radio
c. difracţia undelor radio
d. fading
A 18. Fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a undelor, datorită

neomogenităţilor turbionare care se formează în procesul amestecării gazelor în
troposferă poartă denumirea de:
a. refracţie a undelor radio
b. dispersia undelor radio
c. difracţia undelor radio
d. fading
A 19. Suprafaţa cuprinsă între limita bătăii undei directe şi distanţa minimă la
care ajunge unda radio reflectată pe pământ se numeşte:
a. zonă de tăcere
b. zonă de umbră
c. zonă nevăzută
d. fading
A 20. Imaginea următoare reprezintă vedere de ansamblu a unui:
a. telefon 1600
b. telefon F 1603
NECLASIFICAT
6 din 74
NECLASIFICAT
c. telefon F 1604
d. DAD
a. telefon 1600
b. telefon F 1603
c. telefon F 1604
d. telefon DELTA01
a. comutator digitar din RTP/RMNC

b. criptor
c. bloc amplificator din completul HARRIS 5800 H
d. AS 303
Manual de utilizare MCID, pag.16
NECLASIFICAT
7 din 74
NECLASIFICAT

b. comutator multiprotocol ATM - MPS
d. criptor

b. comutator multiprotocol ATM - MPS
d. radioreleu digital MH 313X

a. tester audio
b. echipament portabil de programare AS 107
c. interfaţă router
d. criptor linie telefonică
B. Staţii radio R 845

NECLASIFICAT
8 din 74
NECLASIFICAT
B1. Gama de frecvenţă a staţiei radio R-845M este:

a. VHF Hi 90,000 MHz- 224,99999 MHz;
UHF 225,000 MHz- 419,99999 MHz;
b. VHF 118,000 MHz- 136,975 MHz;
UHF 225,000 MHz- 399,975 MHz;
c. VHF 100,000 MHz- 149,999 MHz;
UHF 220,000 MHz- 399,975 MHz;
d. VHF 117,975 MHz- 149,975 MHz;
UHF 225,000 MHz- 400,000 MHz;
Staţia radio R-845M simbol 3,4 – Descriere tehnică, partea I, p. 5.
B2. Ecartul de frecvenţă al staţiei radio R-845-M este:

a. VHF Hi: FM 25 KHz, AM 8,33 KHz, 12,5 KHz sau 25 KHz;
UHF FM 25 KHz, AM 8,33 KHz, 12,5 KHz sau 25 KHz;
b. VHF 1KHz;
UHF 1KHz;
c. VHF 25 KHz;
UHF 25 KHz;
d. VHF 10 KHz;
UHF 25 KHz;
B3. Alimentarea electrică a staţiei radio R-845M se realizează de la:

a. 26 VDC nominal sau 2 baterii tip BA-5590 sau BA-390 A / U sau BB-490 sau BB-
590;
b. reţeaua trifazică 380 V / 50 Hz sau grup electrogen AB-4-T/400 M1;
c. sursă de tensiune stabilizată de 24 V nominal;
d. reţea de curent alternativ 220 V monofazic sau grup electrogen AB-2-0/230;
B4. Enumeraţi tipurile de modulaţie folosite de staţia radio R-845 M:

a. modulaţie în amplitudine (AM) şi modulaţie în frecvenţă (FM);
b. modulaţie de amplitudine (AM – Ampitude Modulation), FM, FM FSK (Frequency
Shift Keying) şi ASK (Amplitude Shift Keying);
c. modulaţie în amplitudine (AM) şi modulaţie în frecvenţă (FM) şi modulaţie în fază;
d. modulaţie delta;
B5. Antena folosită de staţia radio R-845 M este:

a. antena flexibilă VHF/UHF cu lungimea de 33,65 cm.;
b. antenă de bandă largă şi antena flexibilă VHF/UHF ;
c. antena catarg telescopic de 15,6 m pentru unde metrice şi antena catarg telescopic de
16,5 m pentru unde decimetrice;
d. dipol simetrică;
B6. Puterea la ieşirea emiţătorului staţiei radio R-845 M este de:

a. FM: 1-20 W, AM: 1-10 W;
b. minim 40W ;
NECLASIFICAT
9 din 74
NECLASIFICAT
c. FM putere maximă 20W, putere redusă 4W; AM putere maximă 10W, putere redusă
2,5W;
d. 20W;
B7. Comanda staţiei radio R–845 M se poate realiza:

a. local de la pupitrul central precum şi de la DAD;
b. numai de la distanţă pe o linie de legătură cu 2 fire sau cu ajutorul staţiilor radio
auxiliare R-407;
c.direct de la pupitrul central sau de la distanţă pe o linie de legătură cu 2 fire sau cu
ajutorul staţiilor radio auxiliare R-407;
d. numai de la pupitrul central;
B8. Staţia radio R–845M asigură următoarele distanţe de legătură radio sol-aer:
a. la înălţimea de zbor de 1.000m - distanţa legăturii radio este de minim 100Km.
la înălţimea de zbor de 10.000m - distanţa legăturii radio este de minim 300Km.
la înălţimea de zbor de 20.000m - distanţa legăturii radio este de minim 500Km;
b. la înălţimea de zbor de 1.000m - distanţa legăturii radio este de minim 50Km.

la înălţimea de zbor de 20.000m - distanţa legăturii radio este de minim 500Km;.
c. 250Km. indiferent de înălţimea de zbor a aeronavei
d. la înălţimea de zbor de 1.000m - distanţa legăturii radio este de minim 100Km.

la înălţimea de zbor de 20.000m - distanţa legăturii radio este de minim 400Km;
Staţia radio R-845M simbol 3,4 – Descriere tehnică, partea I, p. 6-7.
B9. Numărul de canale acordate anterior (preacordabile) la staţia radio R–845 M este:
a. 100;
b. 99;
c.10;
d. 20;
B10. Timpul de trecere de la o frecvenţă la alta (timpul de acordare) la staţia radio R–

845 M este de maxim:
a. 10 secunde ;
b. 3 minute;
c.60 secunde;
d. 6 secunde;
B11. Blocul 10M al staţiei radio R-845M este:

a. amplificator de înaltă frecvenţă ;
b. pupitrul central de comandă;
c. convertizor de tensiune;
d. 6 secunde;
NECLASIFICAT
10 din 74
NECLASIFICAT
B12. Autostaţia radio R-845: în cazul legaturii cu aeronavele aflate în zbor, se

asigură următoarele distante de legătură radio:
a. distanţa de legătură radio este în funcţie de antena utilizată;
b. distanţa de legătură radio este în funcţie de puterea de emisie;
c. la înălţimea de zbor 1500m distanţa legăturii radio minim 130km;
la înălţimea de zbor 11 700 distanţă legăturii radio minim 170km;
la înălţimea de zbor 21 000 distanţă legăturii radio minim 200km;
d. la înălţimea de zbor 1000m distanţă legăturii radio minim 100km;
la înălţimea de zbor 10 000m distanţă legăturii radio minim 300km;
la înălţimea de zbor 20 000m distanţă legăturii radio minim 100km;
Descrierea tehnică partea I st.rd. R-845M fila 7.
B13. Autostaţia radio R-845: Alimentarea aparaturii la punctul de comandă de la

distanţă (BL 70) se face:
a. cu tensiune 24v c.c.
b. cu tensiune 220v frecvenţă 50Hz sau 4 baterii 2-NK-24-02.
c. numai tensiune 220v c.a.
d. numai prin linia de acţionare +_5v.
Descrierea tehnică partea I st.rd. R-845 fila 7.
B14. Pentru alegerea unuia din cele 10 canale de legătură de autostaţia radio R-845
se utilizează o comandă formată dintr-o combinaţie(cod) de:
a. 2 frecvenţe
b. 7 frecvenţe
c. 4 frecvenţe
d. 3 frecvenţe
Descrierea tehnică partea I fila 18.
B15. Staţia radio R-845 este calculată pentru realizarea legăturii bilaterale cu un
ciclu aproximativ de:
a. 2 minute emisie – 2 minute recepţie;
b. 3 minute emisie – 3 minute recepţie;
c. 1 minute emisie – 3 minute recepţie;
d. 3 minute emisie – 1 minute recepţie;
Descrierea tehnică şi instrucţiuni de exploatare partea a II-a fila 33;
B16. Staţia radio R-845 asigura functionarea cu următoarele tipuri de modulaţie:

a. modulaţie în frecvenţă (MF);
b. modulaţie în fază (DF);
c. modulaţie în amplitudine (MA) şi modulaţie în frecvenţă (MF);
d. modulaţie în amplitudine (MA);
B17. Aparatul 66M din compunerea staţiei radio R-845 este destinat:
a. pentru încărcarea bateriilor de acumulatoare;
b. pentru alimentarea staţiei radio de la agregat AB4-T-400 M1;
c. pentru alimentarea ventilatoarelor electrice;
d. pentru deviaţia frecvenţei în regim MF.
Descrierea tehnică partea a II-a fila 4.
NECLASIFICAT
11 din 74
NECLASIFICAT
B18. Aparatul 69M (echivalentul antenei) din compunerea staţiei radio R-845 are
ca destinaţie următoarele:
a. amplificator de radio-frecvenţă
b. acordarea amplificatorului de putere al staţiei radio fără ieşire în eter;
c. asigură sarcina amplificatorului de R.F. pe unde metrice;
d. acordarea amplificatorului de putere al staţiei radio cu ieşire în eter;
B19. Aparatul 40M din compunerea staţiei radio R-845 este destinat pentru:
a. convertizor de tensiune;
b. amplificator de R.F.
c. autotransformator cu regulator de tensiune;
d. formator de tensiuni;
B20. Aparatul 10C din compunerea staţiei radio R-845 este destinat pentru:
a. redresor de alimentare;
b. regulator de tensiune;
c. cutie de comutare;
d. aparat pentru frecvenţele de referinţă;
B21. Staţia radio R-845 poate utiliza frecvenţe cuprinse în următoarele game:
a. gama undelor medii (UM)
b. gama undelor scurte (US1) şi gama undelor scurte (US2)
c. gama undelor medii (UM) şi gama undelor ultrascurte (UUS)
d. gama undelor ultrascurte (UUS1) şi gama undelor ultrascurte (UUS2)
B22. Puterea la ieşire a emiţătorului Staţiei Radio R-845 în regim de frecventă

purtătoare este:
a. minim 4W la o sarcină de 12 ohmi;
b. minim 6W la o sarcină de 70 ohmi;
c. minim 40W la o sarcină de 70 ohmi;
d. minim 40W la o sarcină de 50 ohmi;
B23. Comanda la distanţă a staţiei radio R-845 se poate realiza prin:

a. linie de transmisiuni trifilară;
b. direct de la pupitrul central ( T.P.U.);
c. prin linie de transmisiuni cu fir sau prin linie radio cu folosirea staţiilor
auxiliare ( R-407-st. Radioreleu);
d. prin linie radio cu staţia radio (R-405 – st. Radioreleu);
Descrierea tehnică partea a II-a st. Rd. R-845 fila 46;
B24. Timpul de trecere de pe o frecvenţă pe alta (timpul de acord) a staţiei radio R-

845 este de:
a. Maxim 3 secunde;
b. Maxim 5 secunde;
NECLASIFICAT
12 din 74
NECLASIFICAT
c. Maxim 6 secunde;
d. Maxim 7 secunde;
B25. Staţia radio R-845 trece din regim ’’recepţie’’ în regim ’’emisie’’ şi invers de
la:
a. pupitrul central de comandă sau dispozitivul de acţionare de la distanţă;
b. numai pupitrul central de comandă;
c. numai de la dispozitivul de acţionare de la distanţă;
d. de la comutatoarele de stabilire a frecvenţei de lucru;
B26. Aparatul 22M(receptorul staţiei radio) din compunerea st.rd. R-845 are
următoarea destinaţie:
a. amplifică semnale MA şi MF pentru filtrarea acestora, demodularea şi
transmiterea în pupitrul central de comandă
b. rol de sintetizor;
c. filtrează tensiunile de alimentare;
d. are rol de convertizor de tensiune;
B27. Staţia radio R-845 poate asigura cu aeronavele, legături de tipul:

a. telegrafie manipulată în amplitudine (TMGA);
b. telefonice simplex în gamele (UUS1) şi (UUS2);
c. transmitere de date;
d. telefonice duplex în gama undelor medii (UM);
B28. Antena folosită la staţia radio R-845 este de tipul:

a. filară;
b. unghiulară;
c. conică de bandă largă;
d. dipol simetrică.
B29. Pentru alimentarea aparatelor 11M şi 12M din componenţa Pupitrului

Central de comandă (10 M) se folosesc următoarele tensiuni de alimentare:
a. -27V; +27V; -6,3V; +6,3V;
b. -40V; 12V; 24V; 15V;
c. 220V;
d. 1,4V; 10V.
Descrierea tehnică partea a-II-a fila 72.
B30. Pentru alegerea unuia din cele 10 canale de legătură ale Staţiei Radio R-845 se
utilizează o comandă din 3 frecvenţe în combinaţie.Care este rolul acestei comenzi?
a. măreşte protecţia la supratensiuni;
b. amplifică nivelul de semnal;
c. măreşte protecţia la bruiajul a liniei dintre pupitrul 10M şi pupitrul de comandă
portabil.
NECLASIFICAT
13 din 74
NECLASIFICAT
d. Nu permite operatorului să cunoască pe ce frecvenţă emite staţia

B31. În compunerea aparatului 23M (dispozitivul de recepţie) al Staţiei Radio R-

845 intră trei amplificatoare de frecvenţă, ce au rolul de:
a. amplifica semnalele MA şi MF primite pentru asigurarea selectivităţii receptorului pe
canale secundare de recepţie;
b. amplifica tensiunile de alimentare furnizate de aparatul 26M (dispozitivul de
alimentare al receptorului);
c. amplifica semnalul frecvenţei purtătoare la recepţie;
d. asigura selectivitatea receptorului;
Descrierea tehnică partea I fila 115;
B32. Grupul electrogen AB-4-T/400M1 din compunerea autostaţiei radio R-845 are
următoarele caracteristici tehnice:
a. puterea nominală 5W; tensiune 220V; frecvenţă 75Hz;
b. puterea nominală 4KW; tensiunea 400V; frecvenţă 50Hz;
c. puterea nominală 10KW; tensiunea 400V; frecvenţa 40Hz;
d. puterea nominală 4 KW; tensiunea 400V; frecvenţa 75Hz.
Descrierea tehnică partea a-II-a fila 120.
B33. La staţia Radio R 845 comenzile ,,EMISIE”, ,,RECEPŢIE”, ,,APEL

LEGĂTURĂ DE SERVICIU” se transmit:
a. cu ajutorul comutatorului regimului de lucru;
b. cu ajutorul unei anumite frecvenţe pentru fiecare comandă;
c. cu ajutorul dispozitivelor auxiliare;
d. cu ajutorul amplificatoarelor RF;
Descrierea tehnică partea a-I-a fila 18.
B34. La Staţia Radio R-845 atenuatorul de zgomot este destinat pentru atenuarea
zgomotelor la ieşirea canalului telefonic în absenţa purtătoarei. Care este
dispozitivul ce oferă informaţie atenuatorului de zgomot?
a. amplificatoarele de RF (radiofrecvenţă);
b. blocul receptor;
c. blocul demodulator;
d. amplificatoarele de JF (joasă frecvenţă).
B35. Staţia Radio R-845 lucrează în gama UUS2 în intervalul:

a. 220 – 337,975MHz;
b. 120 – 149,999MHz;
c. 220 – 399,975MHz;
d. 100 – 149,975MHz.
B36. La staţia Radio R-845, specificaţi care este ecartul de frecvenţă în gama
UUS1?
a. 1 MHz;
NECLASIFICAT
14 din 74
NECLASIFICAT
b. 1 KHz;
c. 10KHz;
d. 10MHz.
B37. Selectaţi răspunsul/răspunsurile adevărate: verificarea stării de funcţionare a

Staţiei Radio R-845 în regim de emisie pe antenă se execută:
a. numai frecvenţe autorizate iar pe alte frecvenţe se face numai pe antena
echivalentă
b. nu se fac verificări decât în regim putere redusă;
c. numai cu antena disconică;
d. cu putere 100% pe antenă echivalentă
Instrucţiuni asistenţă tehnică fila 4.
B38. Care este gama de frecvenţă a staţiei radio R-845?

a. UM: 90,000-149,999Mhz / UDM: 200,000-399,975Mhz
b. UM: 100,000-149,999Mhz / UDM: 200,000-399,975Mhz
c. UM: 90,000-149,999Mhz / UDM: 220,000-399,975Mhz
d. UM: 100,000-149,999Mhz / UDM: 220,000-399,975Mhz
Instrucţiuni de exploatare a tehnicii Cap1 pag.3
B39. Care este ecartul de frecvenţă a staţiei radio R-845?

a. 25 khz în UM/UDM
b.1 khz în UM şi 25 khz în UDM
c.1 khz în UM/UDM
d. 25 khz în UM şi 1 khz în UDM
B40. Care sunt tipurile de modulaţie a staţiei radio R-845?

a. Telefonie cu AM/ FM
b. doar Telefonie cu AM
c. Telefonie cu AM/ FM şiTelegrafie cu MF
d. doar Telefonie cu FM
B41. Care este nr. de canale a staţiei radio R-845?

a. 10
b. 8
c. 99
d. 2
B42. Staţia radio R-845 are o putere de emisie:

a. de la 20-40W (selectabilă)
b. de 20W
c. de 40W
d. de10W
B43. Cu ce tensiune poate fi alimentată staţia radio R-845?

NECLASIFICAT
15 din 74
NECLASIFICAT
a. doar 380V trifazic

b. 220V/380V trifazic
c. 220V/380V monofazic
d. doar 220V trifazic
bibliografie: Instrucţiuni de exploatare a tehnicii Cap1 pag.10
B44. Care este destinaţia staţiei radio R-845 ?

a. asigură legătura radio fără căutare şi reacord în telefonie şi telegrafie precum şi
pentru transmiterea comenzii de dirijare din cadrul sistemului de conducere
automatizată a aviaţiei.
b. asigură legătura radio cu căutare şi reacord în telegrafie precum şi pentru
transmiterea comenzii de dirijare din cadrul sistemului de conducere automatizată
a aviaţiei.
c. asigură legătura radio cu căutare şi fara reacord în telegrafie precum şi pentru
a aviaţiei
d. asigură legătura radio cu căutare şi reacord în telefonie precum şi pentru
a aviaţiei
B45. Ce model de grup electrogen are în dotare staţia radio R-845?

a. AB-4-T/400-M1 sau AB-4-T/230-M1
b. AB-2-T/230-M1
c. nu are grup electrogen în dotare
d. ASDA-12
B46. Ce reprezintă blocul 10M din semicompletul staţiei radio R-845?

a. nu există acest bloc
b. este blocul receptor
c. este pupitrul central de comandă
d. este blocul de alimentare

a. este blocul receptor
b. este blocul de formare a frecvenţei
c. este blocul de alimentare
d. este blocul antenă echivalentă

a. nu există acest bloc
b. este blocul de formare a frecvenţei
c. este dispozitivul de acţionare de la distanţă (D.A.D.)
d. este blocul antenă echivalentă
NECLASIFICAT
16 din 74
NECLASIFICAT

a. este blocul de formare a frecvenţei
b. este blocul receptor
c. este blocul de alimentare
d. este dispozitivul de acţionare de la distanţă (D.A.D.)
B50. Ce reprezintă blocurile 24M şi 25M din semicompletul staţiei radio R-845?
a. sunt blocurile de amplificare de înaltă frecvenţă în UDM şi UM
b. sunt blocurile de amplificare de înaltă frecvenţă în UDM
c. sunt blocurile de amplificare de înaltă frecvenţă în UM
d. sunt dispozitivele de acţionare de la distanţă (D.A.D.)
B51. B 51. Ce tip de înregistrator are în dotare staţia radio R-845?

a. SHR
b. MN-61
c. Dictaphone
d. nu are înregistrator
C. Staţii radio ACG 430 şi ASR 8430
C 1. Gama de frecvenţă a staţiei radio de sol tip ACG-430 este:

a. VHF Hi 90,000 MHz- 224,99999 MHz;
UHF 225,000 MHz- 419,99999 MHz;
b. VHF 118,000 MHz- 136,975 MHz;
UHF 225,000 MHz- 399,975 MHz;
c. VHF 100,000 MHz- 149,999 MHz;
UHF 220,000 MHz- 399,975 MHz;
d. VHF AM 110,000 MHz- 116,000 MHz; 116,000 MHz- 150,000 MHz;
UHF AM 225,000 MHz- 400,000 MHz;
Staţia radio ACG-430 Caracteristici tehnice şi instrucţiuni de operare p. 2
C 2. Ecartul de frecvenţă al staţiei radio ACG-430 este:

b. VHF 1KHz;
UHF 1KHz;
c. AM 25 KHz;
FM 50 KHz;
d. VHF 10 KHz;
UHF 25 KHz;
C 3. Alimentarea electrică a staţiei radio de sol tip ACG-430 se realizează de la:

a. 26 VDC nominal sau 2 baterii tip BA-5590 sau BA-390 A / U sau BB-490 sau BB-590;
b. reţeaua trifazică 380 V / 50 Hz sau grup electrogen AB-4-T/400 M1;
NECLASIFICAT
17 din 74
NECLASIFICAT
c. 24 V/cc;
d. reţeaua de curent alternativ 220 V monofazic sau grup electrogen AB-2-0/230;
C 4. Puterea de ieşire a staţiei radio ACG-430 este de:

a. FM: 1-20 W, AM: 1-10 W;
b. minim 40W ;
c. FM putere maximă 20W, putere redusă 4W; AM putere maximă 10W, putere redusă 2,5W;
d. FM: putere mare 50W, putere mică 5W; AM: putere mare 50W, putere mică 3W;
C 5. Numărul de canale presetate (preprogramabile) la staţia radio ACG-430 este de:

a. 99;
b. 100;
c.10;
d. 20;
C 6. Selectaţi răspunsul greşit: Staţia radio ACG-430 poate lucra în următoarele moduri de
lucru:
a. A3E (voce, modulaţie în amplitudine cu purtătoarea întreagă) ;
b. A3H (telefonie cu BLU cu purtătoarea completă);
c. F2E (voce, modulaţie în frecvenţă cu deviaţie de ± 5KHz);
d. F1D (transmiteri de date, modulaţie în frecvenţă cu deviaţie de ± 5KHz );
Staţia radio ACG-430 Caracteristici tehnice şi instrucţiuni de operare p. 5.
C 7. Câţi abonaţi telefonici prin fir pot comunica din autostaţia Radio R 8430?
a. două aparate telefonice baterie centrală (BC);
b. două aparate telefonice baterie locală (BL);
c. două aparate telefonice centrală şi automată (CTA);
d. un aparat telefonice baterie locală (BL), două aparate telefonice baterie centrală
(BC);
Instrucţiuni de utilizare Autostaţia Radio R 8430
C 8. Punerea la pământ a autostaţiei Radio R 8430 se realizează:

a. când instalaţia de electroalimentare este deconectată;
b. obligatoriu instalaţia de electroalimentare se conectează la reţea sau grupul
electrogen, precum şi la lucrul cu antenele pe catarg;
c. când este asigurată protecţia la scurt circuit pentru fiecare circuit de alimentare;
d. punerea la pământ nu este determinată de anumite condiţii.
Instrucţiuni de utilizare Autostaţia Radio R 8430, fila 4.
C 9. Emiţătorul staţiei Radio R 8430 are următoarele caracteristici:

a. putere întreagă de ieşire 50W  1 dB în FM ; 30W  1 dB în AM;
b. putere redusă 4W  1 dB în FM ; 3W  1 dB în AM;
c. puterea de ieşire 40 W în ambele regimuri de lucru;
NECLASIFICAT
18 din 74
NECLASIFICAT
d. puterea de ieşire este dată de antena utilizată.
C 10. Pentru a realiza lucrul în regim „acţionare de la distanţă”a autostaţiei Radio R

8430 este important să:
a. trecem comutatorul Mod de lucru pe poziţia Radio;
b. microfonul Barcon esre este conectat la mufa Audio se înlocuieste cu cablu de
legătură AD 430I;
c. se trece comutatorul Manual -0-Automat de pe panoul de comandă pe poziţia
Automat;
d. din fabricaţie Autostaţia lucrează ăn regim Acţionare de la distanţă fără a surveni
modificări.
C 11. Staţia Radio ACG 430 poate lucra în regim de retranslaţie ?

a. retranslaţia este posibilă dacă se conectează cablu pentru înregistrări;
b. retranslaţia este posibilă numai când la statia radio se stabileşte un mod de lucru
AM/FM numai voce analogică;
c. retranslaţia este posibilă numai în mod de lucru INTERFON;
d. staţia nu lucrează în retranslaţie
C 12. Staţia Radio ACG 430 în regim de Emisie audiţia canalului selectat este în funcţie
de dispozitivul utilizat :
a. dacă se utilizează garnitura CASCĂ-MICROFON în căşti există semnal audio de
autocontrol:
b. dacă se utilizează garnitura MICROFON în difuzor esxistă semnal audio;
c. dacă se utilizează garnitura CASCĂ-MICROFON în căşti nu există semnal audio
de autocontrol:
d. în regim de emisie nu se poate realiza reglarea nivelului de semnal
Instrucţiuni de utilizare a Staţiei radio ACG 430, fila 8.
C 13. Autostaţia Radio R 8430 este echipată cu următoarele staţii pentru comunicaţii:
a. doua staţii VHF/UHF- tip ACG 430 cu amplificator de putere ACG 430A1;
b. două staţii VHF/UHF tip HARRIS 5800 U cu amplificator de putere;
c. o singură staţie VFH/UHF tip ACG 430;
d. o staţie tip ACG 430 şi o staţie tip R809.
Instrucţiuni de utilizare Autostaţia Radio ASR 8430, fila 1.
C 14. Staţia Radio ACG 430 are posibilitatea de a preselecta următorul număr de canale:
a. 100;
b. 89;
c. 99;
d. 150.
Instrucţiuni de exploatare PCZ Mb, fila 3.
C 15. Cum acţionează squelech-ul ataţiei radio ACG 430?

a. în MF cu ton de 150 HZ ; în MA cu zgomot;
b. numai în MF cu ton de 150 HZ;
c. numai în MA cu zgomot;
d. nu acţionează în MF şi MA.
NECLASIFICAT
19 din 74
NECLASIFICAT
C 16. Care este valoarea semnalului audio în difuzor în regim de emisie a staţiei radio
ACG 430?
a. 0,4 db;
b. 0,6 db;
c. 0,5 db;
d. în regim de emisie nu există semnalul audio în difuzor.
Instrucţiuni de utilizare Autostaţia Radio ASR 8430, fila 7
C 17. Staţia radio ACG 430 are ecartul între frecvenţele ( canalele) adiacente:
a. 25 KHz în ambele subgame AM;FM ;
b. 25 KHz în AM;50 KHz în FM;
c. 50 KHz în AM;25 KHz în FM;
d. 50 KHz în AM;50 KHz în FM;
C 18. Care este viteza de salt a staţiei radio ACG 430?

a. 100 salturi / secundă ;
b. 30 salturi / secundă ;
c. 50 salturi / secundă;
d. 10 salturi / secundă.
C 19. La staţia radio ACG 430 este posibilă secretizarea informaţiei?

a. este posibilă în regim de retranslaţie;
b. este posibilă numai atunci câns staţia este acţionată de la distanţă;
c. este posibilă în modul DIGITIZED SPEECH (CVSD – voce digitalizată la 16 Kb);
d. este posibil când se lucrează în salt de bandă.
C 20. La staţia radio ACG 430 legătura între unitatea AD 430I şi completul de lucru de la
distanţă AD 430 II şi AD 430 III se realizează:
a. pe două fire tresadate de tip CTY67 de lungime max 2 km cuplate la bornele de
linie L1 şi L2 a fiecărui echipament;
b. pe patru fire torsadate de tip CTY 67 cu l = 4 km;
c. de trei fire torsadate de tip CTY 67 cu l = 5 km;
d. pe două fire torsadate de tip CTY 67 cu l minim 2 km;
Sistem de acţionare de la distanţă, fila 1.
C 21. Sistemul de electroalimentare al autostaţiei Radio R 8430 este compus din:

a. 380V/50Hz reţea industrială;
b. reţeaua industrială 220V/550Hz, cât şi grupul electrogen 220Vca/50Hz/4,6Kva;UPS;
c. reţeaua industrială 380V cât şi grupul electrogen AB 1 AB
d. reţeaua industrială 220V/550Hz cc.
C 22. Care sunt condiţiile de exploatare ale autostaţiei Radio ASR 8430?
a. temperatură -30 0 C la +50 0 C sau în mediu deschis -40 0 C la 60 0 C umiditate 95% la
40 0 .;
b. temperatură -10 0 C la +50 0 C;
NECLASIFICAT
20 din 74
NECLASIFICAT
c. temperatură -40 0 C la +70 0 C;

d. temperatură -30 0 C la +40 0 C umiditate 95% la 40 0 .
C 23. Care este gama de frecvenţe a staţiei radio ACG 430?

a. 110  400Mhz;
b. 110  450Mhz;
c. 30  400 hz;
d. 300  400hz
C 24. Din autostaţia ASR 8430 se poate comunica prin fir cu:
a. 1 abonat telefonic;
b. 4 abonaţi telefonici;
c. 6 abonaţi telefonici;
d. 3 abonaţi telefonici.
Instrucţiuni de exploatare autostaţia Aro Dragon ASR 8430, IEMI Bucureşti 2001.
C 25. Câte canale pot fi preselectate la staţia radio ACG 430 ?

a. 100;
b. 28;
c. 99;
d. 10.
C 26. Câte canale audio pot înregistra automat înregistratorul NICE-CALL din compunerea
autostaţiei radio ASR 8430?
a. 11;
b. 3;
c. 25;
d. 4.
C 27. Care este lungimea maximă a cablului de tip CTY 67 ce face legătura între unitatea
AD 430 I şi completul de la distanţă AD 430 II – AD 430 III la autostaţia ASR 8430?
a. 10 Km;
b. 100 m;
c. 1500 m;
d. 2 Km.
C 28. Ce ecart are staţia radio ACG 430 ?

a. 25 Hz;
b. 10 KHz;
c. 25 KHz;
d. 1 KHz.
C 29. Care este impedanţa în antena staţiei radioACG 430 ?

a. 10 ohmi;
NECLASIFICAT
21 din 74
NECLASIFICAT
b. 50 ohmi;
c. 12 ohmi;
d. 85 ohmi .
Instrucţiuni de exploatare autostaţia Aro Dragon ASR 8430 , IEMI Bucureşti 2001.
C 30. Care este tensiunea de alimentare a staţiei radio ACG 430 ?

a. 10-15 V;
b. 21-24 V;
c. 22-32 V;
d. 12-24 V.
C 31. Care este temperatura optimă de operare a înregistratorului NICE-CALL din

completul autostaţiei Aro Dragon ASR 8430 ?
a. 50º C;
b. 85º C;
c. 11º C;
d. 10º C-40º C.
C 32. Autostaţia radio ASR 8430 se alimentează de la o tensiune de :

a. 380 V;
b. 220 V c.a.;
c. 110 V;
d. 12 V.
C 33. Care este puterea nominală a grupului electrogen GM 4600 D al staţiei radio ASR
8430?
a. 10 Kw;
b. 50 Kw;
c. 5,7 Kw;
d. 35 Kw.
C 34. Care este puterea staţiei radio ACG 430 în regimul de lucru FM ?
a. Putere mare-50 W; Putere mică-5 W;
b. Putere mare-25 W; Putere mică-10 W;
c. Putere mare-15 W; Putere mică-2 W;
d. Putere mare-50 W; Putere mică-3 W.
C 35. La ce distanţă faţă de autostaţia radio ASR 8430 se instalează prizele de pământ ?
a. 7-8 m;
b. 10-15 m;
c. 100 m;
d. 50 m;
NECLASIFICAT
22 din 74
NECLASIFICAT
C 36. Ce tip de antenă foloseşte staţia radio ACG 430 ?

a. dipol;
b. disconică;
c. baston;
d. canal de undă.
C 37. Câte salturi de frecvenţă execută pe secundă staţia radio ACG 430 ?
a. 50 salturi/sec.;
b. 15 salturi/sec.;
c. 5 salturi/sec.;
d. 10 salturi/sec.
C 38. În câte moduri de lucru poate lucra staţia radio ACG 430?
a. 7;
b. 9;
c. 4;
d. 3.
C 39. Care este bătaia staţiei radio ACG 430 în emisie fără amplificator de putere ?
a. 150 Km;
b. 100 Km;
c. 400 Km;
d. 70 Km.
C 40. Ce modalităţi de introducere a frecvenţelor sunt disponibile la staţia radio ACG

430 ?
a. de la dispozitivul de acţionare la distanţă;
b. de la laringofon;
c. prin scalare;
d. de la tastatura staţiei şi cu ajutorul dispozitivului Fill Gun.
C 41. Din câte cifre este formată parola de utilizator a înregistratorului Nice Call din
autostaţia Aro Dragon ASR 8430?
a. 4;
b. 2;
c. 10;
d. 8.
C 42. Ce consum are amplificatorul de putere al staţiei ACG 430 în recepţie şi emisie ?
a. 1,5 A ; 18 A;
NECLASIFICAT
23 din 74
NECLASIFICAT
b. 3 A ; 10 A;
c. 2,5 A ; 26 A;
d. 8,5 A ; 17 A.
C 43. La autostaţia Aro Dragon ASR 8430, cum se realizează retranslaţia în AM/FM ?
a. nu se realizează;
b. se realizează numai în AM;
c. se realizează numai în FM;
d. numai în voce analogică.
C 44. Care este puterea de ieşire redusă şi maximă a staţiei radio ACG 430 ?
a. redusă 3-5 W; maximă 50 W;
b. redusă 2-6 W; maximă 25 W;
c. redusă 10-12 W; maximă 10 W;
d. redusă 2-7 W; maximă 90 W.
C 45. Cum se alimentează autospeciala Aro Dragon ASR 8430 în situaţia în care nu
există tensiune de alimentare, iar grupul electrogen s-a defectat ?
a. cu ajutorul UPS-ului;
b. nu se poate realiza alimentarea;
c. de la o sursă de tensiune de 180 V;
d. de la o sursă de tensiune de 110 V.
C 46. La autostaţia ACG 430, stabilitatea frecventei este:

a. de 1,5 ppm (parti procente la million)
b. de 2,5 ppm
c. de 2,2 ppm
d. de 1 ppm
Manualul statiei ACG-430, pag 2
C 47. Tensiunea de alimentare a statiei ACG 430 este de:

a. 24 Vca
b. 24 Vcc
c. 220 Vca
d. 48 Vcc
C 48. Statia ACG 430 poate fi programată de la:

a. fill-gun si calculator
b. tastatura statiei
c. tastatura statiei, fill-gun si calculator
d. calculator de la distanta
NECLASIFICAT
24 din 74
NECLASIFICAT
C 49. Ecartul dintre canalele adiacente staţiei radio ACG 430 este:
a. AM-25 KHz; FM(voce)-50 KHz; FM(transmiteri date)-50 KHZ
b. AM-50 KHz; FM(voce)-50 KHz; FM(transmiteri date)-50 KHZ
c. AM-25 KHz; FM(voce)-25 KHz; FM(transmiteri date)-25 KHZ
d. AM-25 KHz; FM(voce)-75 KHz; FM(transmiteri date)-75 KHZ
C 50. La staţia radio ACG 430, atenuatorul de zgomot (squelch) este ajustabil si
actioneaza intr-o plaja de:
a. 3-15 dB
b. 5-15 dB
c. 5-12 dB
d. 8-17 dB
C 51. La staţia radio ACG 430, puterea la emisie este:

a. AM: Low-3W, Hi-30W; FM: Low-5W, Hi-50W
b. AM: Low-5W, Hi-30W; FM: Low-5W, Hi-50W
c. AM: Low-5W, Hi-50W; FM: Low-5W, Hi-50W
d. AM: Low-3W, Hi-50W; FM: Low-5W, Hi-50W
C 52. Statia radio ACG 430 lucreaza in urmatoarele moduri de lucru:

a. A3E, F3E, F1D
b. A3D, F3E, F1D
c. A3E, F3F, F1D
d. A1E, F3E, F1D
C 53. La staţia radio ACG 430, viteza de transmitere (rata Baud) este de:
a. minim 16 Kb/s
b. maxim 16 Kb/s
a. minim 18 Kb/s
b. maxim 18 Kb/s
C 54. Viteza de salt in frecventa a statiei radio ACG 430, este de:
a. 99 salturi/secunda
b. 100 salturi/secunda
c. 50 salturi/secunda
d. 40 salturi/secunda
C 55. La staţia radio ACG 430, retranslatia se poate utiliza in urmatoarele moduri de
lucru:
a. AM, FM voce analogic
b. transmiteri de date
c. salt in frecventa
NECLASIFICAT
25 din 74
NECLASIFICAT
d. in momentul in care squelch-ul este dezactivat

C 56. Ciclul de lucru al emisie/receptie al statiei ACG 430 (fara ventilatie fortata)
este:
a. 2 min E, 5 min R
b. 1 min E, 5 min R
c. 5 min E, 1 min R
d. 2 min E, 2 min R
C 57. Numarul tabelelor de salt in frecvenţă programabile la staţia radio ACG 430
este:
a. 10
b. 12
c. 14
d. 16
C 58. Timpul de asteptare pentru repornirea statiei ACG 430 este de:
a. maxim 5 min
b. maxim 30 secunde
c. minim 1 min
d. minim 30 min
C 59. Altitudinea maxima de operare a statiei ACG 430 este:

a. 1500 metri
b. 4 km
c. 8000 metri
d. 3000 metri
C 60. Cum se numeste echipamentul de testare incorporat în staţia radio ACG 430?
a. BER
b. SQUELCH
c. PTT
d. BITE
C 61. La staţia radio ACG 430, reglarea luminozitatii display-ului de pe panoul

frontal se executa cu ajutorul comutatorului/tastei:
a. VOL
b. BRT
c. PWR
d. MODE
C 62. Trecerea statiei radio ACG 430in emisie se execută actionând

tasta/comutatorul:
NECLASIFICAT
26 din 74
NECLASIFICAT
a. PTT
b. ENT
c. BRT
d. VOL
C 63. Ce semnifica mesajul “SP” de pe display- ul staţiei radio ACG 430?

a. putere redusa
b. putere mare
c. volum redus
d. difuzor intern cuplat
C 64. Ce semnifica mesajul “SQ” de pe display -ul staţiei radio ACG 430?
a. atenuator de zgomot cuplat
b. statia este in emisie
c. statia este in salt de frecventa
d. statia este in retranslatie
C 65. Scara logică RSST de pe display- ul staţiei radio ACG 430 măsoară:
a. luminozitatea displayului
b. nivel volum
c. nivel de unda la receptie
d. nivelul sursei de alimentare
C 66. Scara logică BATT de pe display -ul staţiei radio ACG 430 măsoară:
a. luminozitatea displayului
b. nivel volum
c. nivel de unda la receptie
d. nivelul sursei de alimentare
C 67. La staţia radio ACG 430, mufa “LOAD” de pe panoul frontal se foloseste
pentru:
a. “a incarca” se foloseste la conectatrea calculatorului pentru fixarea frecventelor pe
canalele prestabilite
b. transmiteri de date
c. cuplarea difuzorului suplimentar
d. conectarea microfonului
D. Staţii radio HARRIS
D1. Gama de frecvenţă a staţiei radio Harris RF-5800U-MP este:

a. VHF Hi 90,000 MHz- 224,99999 MHz;
NECLASIFICAT
27 din 74
NECLASIFICAT
UHF 225,000 MHz- 419,99999 MHz;

b. VHF 118,000 MHz- 136,975 MHz;
UHF 225,000 MHz- 399,975 MHz;
c. VHF 100,000 MHz- 149,999 MHz;
UHF 220,000 MHz- 399,975 MHz;
d. VHF 117,975 MHz- 149,975 MHz;
UHF 225,000 MHz- 400,000 MHz;
Sistem de asistenţă tehnică terestră a navigaţiei aeriene GHIDUL - Sistem
de comunicaţii radio. Manual de sistem, p. 24.
D 2. Ecartul de frecvenţă al staţiei radio Harris RF-5800U-MP este:

b. VHF 1KHz;
UHF 1KHz;
c. VHF 25 KHz;
UHF 25 KHz;
d. VHF 10 KHz;
UHF 25 KHz;
Sistem de asistenţă tehnică terestră a navigaţiei aeriene GHIDUL – Sistem
D 3. Enumeraţi tipurile de modulaţie suportate de staţia radio Harris RF-5800U-MP:

a. modulaţie în amplitudine (AM) şi modulaţie în frecvenţă (FM);
b. modulaţie de amplitudine (AM – Ampitude Modulation), FM, FM FSK (Frequency Shift Keying)
şi ASK (Amplitude Shift Keying);
c. modulaţie în amplitudine (AM) şi modulaţie în frecvenţă (FM) şi modulaţie în fază;
d. modulaţie delta;
D 4. Antena folosită de staţia radio Harris RF-5800U-MP este:

b. antenă de bandă largă şi antena flexibilă VHF/UHF ;
c. antena catarg telescopic de 15,6 m pentru unde metrice şi antena catarg telescopic de 16,5 m
pentru unde decimetrice;
D 5. Puterea staţiei radio Harris RF-5800U-MP este de:

a. FM: 1-20 W, AM: 1-10 W;
b. 40W ;
c. FM putere maximă 20W, putere redusă 4W; AM putere maximă 10W, putere redusă 2,5W;
d. 20W;
NECLASIFICAT
28 din 74
NECLASIFICAT
D 6. Selectaţi răspunsul greşit: Staţia radio Harris RF-5800U-MP poate opera în următoarele
moduri de lucru:
a. Moduri pentru voce (simplex sau semi-duplex, voce analogică în clar, voce secretizată cu
criptare);
b. Mod retranslaţie din UM în UD şi invers;
c. Mod radiofar (ton 300-3300Hz în AM sau FM)
d.. Moduri pentru date (simplex sau semi-duplex, date sincrone);
D 7. Gama frecvenţelor de lucru în benzile VHF – UHF pentru staţia Radio Harris RF 5800
U-MP este:
a. 90.000-419.99999 MHz;
b. 100.000-399.975 MHz;
c. 30.000- 512.000 MHz;
d. 30.000- 412.000 MHz;
Manual de sistem D01-ISBC-283-001 pag 15/102
D 8. Staţia Radio Harris RF 5800 U-MP atunci când se află în regim de emisie are o putere
de :
a. FM 1-20W cu VAU FM 5-50W
AM 1- 10W AM 1-20W;
b. FM 5-25W cu VAU FM 5-40W
AM 25- 40W AM 25-80W;
c. FM 1-20W cu VAU FM 5-50W
AM 1- 5W AM 1-10W;
d. FM 25-50W cu VAU FM 25-65W
AM 10- 20W AM 10-40W.
Manual de sistem D01-ISBC-283-001 pag 16/102, pag, 23/102
D 9. Pentru a putea opera cu staţia Radio Harris RF 5800 U-MP ,avem nevoie de curent
continuu cu valoare de :
a. 5-10 Vcc.;
b. 22-30 Vcc.;
c. 6-8 Vcc.;
d. 8-12 Vcc.;
D 10. La staţia Radio Harris RF 5800 U-MP , în modul de lucru „date” şi pentru a transfera
date trebuie să avem:
1. 75,15,300,600,1200K;
2. 12,16,48,64 K;
3. 1,4,8 K;
4. 8,10,12 K.
D 11. Canalele staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP pot fi programate cu un ecart de:
NECLASIFICAT
29 din 74
NECLASIFICAT
a. 5,6,8 Khz
b.2,5; 5 Khz;
c. 10 Khz;
d.8,33; 12,51; 25 Khz.
D 12. Posibilitatea de clonare a staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP în VHF-UHF se poate
face prin:
a. clonare wireless;
b. clonare prin cablu;
c. clonare wireless şi clonare prin cablu;
d. nu se poate face clonare
D 13. Pentru emisie-recepţie în VHF-UHF, staţia Radio Harris RF 5800 U-MP are nevoie de
antenă de tipul:
a. flexibilă (baston), disconică RF 295, Taco D2295;
b. Taco D2295;
c. disconică RF 295;
d. camelară.
D 14. Modulul GPS instalat staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP oferă informaţii
utilizatorului despre:
a. ora şi localizarea geografică;
b. informaţii referitoare la acoperirea radio;
c. informaţii referitoare la modul de operare;
d. informaţii referitoare la nivelul bateriei de alimentare
D 15. Selectaţi răspunsul corect: Alternativa de alimentare a staţiei Radio Harris RF

5800 U-MP este de a folosi:
a. 1 baterie BA-5590;
b. 1 baterie BA-390A/U;
c. 1 baterie BB-590;
d. 2 baterii BA-5590 sau BA-390A/U sau BB-590.
D 16. Operarea rapidă a staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP se face pe:
a. 25 canale
b. 50 canale
c. 99 canale;
d. 100 canale.
D 17. Staţia Radio Harris RF 5800 U-MP: Modul de lucru „CITADEL” este:
a. staţia nu are mod de lucru „CITADEL”
b. mod de lucru pentru voce cu criptare secretizată;
NECLASIFICAT
30 din 74
NECLASIFICAT
c. mod de lucru de teste al staţiei;

d. mod de lucru pentru voce în clară analogic;
D 18. Staţia Radio Harris RF 5800 U-MP poate lucra în modul „Radiofar ” cu ton de:
a. 300-3300MHz;
b. Nu poate lucra în modul „Radiofar”;
c. 150-300 MHz;
d. 4000 MHz.
D 19. Comutatorul de funcţiuni de pe panoul frontal al staţiei Radio Harris RF 5800 U-

MP are inscripţionat „Z-ACC” care înseamnă:
a. zeroizarea generală a staţiei;
b. mod de lucru în secretizat;
c. mod de lucru în clar;
d. staţia este oprită
D 20. Acţionarea de la distanţă a staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP este posibilă în
modul REMOTE CONTROL?
a. nu se poate acţiona de la distanţă;
b. acţionarea se poate face doar prin intermediul PC-ului;
c. acţionarea se poate face decât de la KDU;
d. acţionarea se poate face decât de la KDU şi PC;
D 21. Staţia Radio Harris RF 5800 U-MP: Dacă la modificarea prealabilă a unei reţele
programate, toate datele vor fi indicate pe ecran, urmate de semnul „* “, atunci:
a. datele vor fi salvate temporar până la următoarea repornire a staţiei;
b. datele vor fi salvate şi dupa urmatoarea repornire;
c. datele introduse nu pot fi salvate;
d. datele au fost zeroizate total din staţie .
D 22. Modul SCAN al staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP semnifică:

a. staţia radio caută prezenţa unui semnal de până la 10 reţele presetate;
b. staţia radio îşi face automat testul;
c. staţia radio caută prezenţa GPS;
d. staţia radio generează în modul de CRIPTARE
D 23. Lucrând în mod PT cu staţia Radio Harris RF 5800 U-MP, putem alege squelch de
tipul:
a. TONE;
b. NOISE;
c. TONE, NOISE;
d. Nu avem squelch în acest mod de operare
NECLASIFICAT
31 din 74
NECLASIFICAT
D 24. Cu staţia Radio Harris RF 5800 U-MP se poate face retranslaţie?

a. retranslaţie în simplex;
b. retranslaţie în semi-duplex;
c. nu poate face retranslaţie;
d. retranslaţie in simplex şi semi-duplex
Manual de sistem D01-ISBC-283-001 pag 41/42/102
D 25. Pe panoul frontal al staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP avem mufa de conectare
inscripţionată „DATA”, mufă ce este folosită pentru :
a. conectarea cablului de clonare;
b. conectarea antenei VHF/UHF;
c. conectarea dispozitivului de date; acţionare de la distanţă, cablu de retransmisie;
d. conectarea cablului de GPS.
D 26. Staţia Radio Harris RF 5800 U-MP la recepţie are o sensibilitate de :

a. FM 116dBm
AM 110dBm;
b. FM 40dBm
AM 60dBm;
c. FM 50dBm
AM 25dBm;
d. FM 100dBm
AM 80dBm.
D 27. La RF 5800 U-MP programarea cheilor de criptare este dată de caracterele

hexazecimale în număr de :
a. 256
b. 128
c. 64
d. 32
D 28. La RF 5800 U-MP ecartul frecvenţelor poate fi programat cu un increment de :

a. 8 Hz;
b. 8.33Hz;
c. 10 Hz;
d. 5 Hz;
D 29. Staţia Radio Harris RF 5800 U-MP are o baterie „HUB”, rolul ei fiind de:
a. reţine parametrii programaţi, datele de salt de frecvenţă , cheile de criptare, atunci
când bateriile principale ale staţiei sunt scoase;
b. are rol de alimentare KDU;
c. are rol de alimentare modul recepţie;
NECLASIFICAT
32 din 74
NECLASIFICAT
d. are rol de alimentare modul emisie

D 30. Folosirea modului LOCKSET al staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP presupune:
a. o bandă de excludere a saltului;
b. o bandă în care se face salt aleator;
c. o bandă în care putem doar să recepţionăm;
d. o bandă în care putem doar să emitem.
D 31. La RF 5800 U-MP , setarea modului de Scanare se face în ordinea:

1. apăsaţi MODE;
2. rotiţi comutatorul de funcţii pe poziţia PT, CT sau TD
3. apasaţi ENT;
4. utilizaţi tastele sus jos pentru a selecta SCAN;
Răspuns:
a. 4,2,1,3
b. 1,2,3,4
c. 2,4,1,3
d. 2,1,4,3
D 32. Temperatura de operare a staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP este:

a) -50 0 c ..........+ 5 0
b) -50 0 c ..........+ 35 0
c) -25 0 c ..........+ 25 0
d) -40 0 c ..........+ 70 0
D 33. Modul TEST al staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP determină :

a) starea de funcţionare a staţiei ;
b) starea de funcţionare în regim de emisie
c) starea de funcţionare în regim de recepţie
d) starea de funcţionare în regim de emisie/recepţie
D 34. Pe panoul KDU al staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP avem tasta inscripţionată cu
CLR, semificând:
a) schimbarea modului de operare al staţiei;
b) acces la meniul de opţiuni al staţiei;
c) abandonare/întoarcere la o valoare anterioară a unui câmp sau pentru anularea unei
operatiuni
d) acces la meniul de zeroizare al staţiei.
NECLASIFICAT
33 din 74
NECLASIFICAT
D 35. Operarea cu LOS în clar în frecvenţă fixă a staţiei Radio Harris RF 5800 U-MP
presupune:
a) transmiterea voce şi /sau date utilizând frecvenţe de emisie şi recepţie fixe , cu
comutatorul de funcţii în poziţia PT
b) transmiterea voce şi /sau date utilizând frecvenţe de emisie şi recepţie fixe , cu
comutatorul de funcţii în poziţia CT sau TD;
c) trecerea în mod REMOTE CONTROL;
d) nu poate opera cu LOS în clar
Manual de sistem D01-ISBC-283-001 pag 30/31/102
D 36. La RF 5800 U-MP , squelch-ul analogic poate fi setat ca TONE, NOISE sau OFF
pentru modulaţia AM sau FM. Squelch-ul nivelul senzitivităţii se poate regla ca:
a) FM NOISE
b) FM TONE
c) AM NOISE
d) AM TONE
D 37. La ce tensiune de alimentare mai mica de 26 V cc staţia radio HARRIS RF-5800H-

MP se opreşte
a. 25 V cc
b.24 V cc
c. 22 V cc
d.21 V cc
Manual de operare, cap.1 pg.1- 3
D 38. Care sunt modurile de lucru ale staţiei HARRIS RF-5800H-MP

a. FIX, HOP, ALE
b. FIX, 3G, ALE
c. FIX, ALE, 3G
d. FIX, 3G, ALE, HOP
Manual de operare, cap.3 pg.3-2
D 39. Pentru stabilirea automată a legăturii, în modul de lucru 3G a staţiei HARRIS RF-
5800H-MP se pot utiliza canalele:
a. de la 000 la200
b. de la 100 la 162
c. de la 099 la 182
d. 100 la 200
Manual de operare, cap.3 pg.3-3
D 40. Pentru stabilirea automată a legaturii, în modul de lucru ALE a staţiei HARRIS RF-
a. de la 000 la100
b. de la 099 la 200
c.. de la 000 la 099
d. 100 la 200
Manual de operare, cap.3 pg.3-3
NECLASIFICAT
34 din 74
NECLASIFICAT
D 41. Care este banda de frecvenţă în modul de lucru HOP al staţiei radio HARRIS RF-5800H-
MP
a. 20 MHz-29,995 MHz
b. 1.6 MHz la 59.9999 MHz ,
c. 1.6 MHz la 50.0000 MHz ,
d. 1.6 MHz la 60.0000 MHz,
D 42. Care sunt tipurile de salt de frecvenţă ale staţiei HARRIS RF-5800H-MP
a. salt de frecvenţă în bandă ingustă
b. salt de frecvenţă în bandă largă
c. salt de frecvenţă după o listă de frecvenţe
d. salt de frecvenţă în bandă ingustă, salt de frecvenţă în bandă largă, salt de frecvenţă dupa
o lista de frecvenţe
D 43. Care este gama de frecvenţa a staţiei radio HARRIS R-5800M-MP?

a. 30-500 MHz
b. 30-550 MHz
c. 30-512 MHz
d. 30-412 MHz
D 44. Care este numărul de canale pe care staţia HARRIS R-5800M-MP il poate programa?
a. 100
b. 75
c. 50
d. 25
Manual de operare, cap.1 pg.13
D 45. Ce putere de iesire maximă are staţia HARRIS R-5800M-MP?

a. 10 W în banda 30-90 MHz 20 W în banda 90-400 MHz 10W în banda 400-512MHz
b. 20 W în banda 30-90 MHz 30 W în banda 90-400 MHz 20W în banda 400-512MHz
c. 10 W în banda 30-90 MHz 15 W în banda 90-400 MHz 10W în banda 400-512MHz
d. 10 W în banda 30-90 MHz 15 W în banda 90-400 MHz 20W în banda 400-512MHz
D 46. Care sunt benzile de frecvenţă ale staţiei HARRIS R-5800M-MP?

a. VHF jos 30-89,99999MHz VHF sus 90-224,99999 MHz UHF 225-512 MHz
b. VHF jos 30-90,99999MHz VHF sus 91-225,99999 MHz UHF 226-512 MHz
c. VHF jos 30-79,99999MHz VHF sus 80-224,99999 MHz UHF 225-512 MHz
d. VHF jos 30-99,99999MHz VHF sus 100-224,99999 MHz UHF 225-512 MHz
D 47. Gama de frecvenţă a staţiei HARRIS RF-5800V-MP este:

a. 30,0-108,0 MHz
b. 25,0-110,0 MHz
c. 20,0- 100,0 MHz
d. 20,0-99,9999 MHz
NECLASIFICAT
35 din 74
NECLASIFICAT
D 48. Câte canale complet programabile are staţia HARRIS RF-5800V-MP?

a. 10 canale
b. 15 canale
c. 20 canale
d. 25 canale
Manual de operare, cap.1 pg.14
D 49. Staţia HARRIS RF-5800V-MP urmatoarele moduri de lucru:

a. FM, FSK, CVSD TCM
b. FM, FSK, CVSD voce, TCM
c. FM, CVSD voce, TCM
d. FM, FSK, CVSD voce
D 50. Staţia HARRIS RF-5800V-MP are o putere de emisie de:

a. 1, 4 sau 10 W (selectabile)
b. 1, 5 sau 10 W
c. 1, 4 sau 15 W
d. 1, 4 sau 20 W
D 51. Ce impedanţă de intrare/ieşire are staţia radio HARRIS RF-5800H-MP ?

a. 50 ohmi, nesimetric
b. 45 ohmi, nesimetric
c. 55 ohmi, nesimetric
d. 60 ohmi, nesimetric
Manual de operare, cap.1 pg.1- 3
D 52. Care este gama de frecvente statiei radio HARRIS RF-5800H-MP ?

a. 1.5 MHz la 59.9999 MHz , in pasi de 10 Hz
b. 1.6 MHz la 59.9999 MHz , in pasi de 10 Hz
c. 1.6 MHz la 50.0000 MHz , in pasi de 10 Hz
d. 1.6 MHz la 60.0000 MHz, in pasi de 10 Hz
Manual de operare, cap.1 pg.1- 3
D 53. Care sunt tipurile de modulatie ale statiei radio HARRI RF-5800H-MP ?
a. Banda laterala, inferioara - LSB, superioara - USB, modulatie de amplitudine
echivalenta - AME, unda continua - CW, modulatie de frecventa – FM;
b. Banda laterala, inferioara - LSB, superioara - USB, modulatie de amplitudine
echivalenta - AME, unda continua – CW;
c. Banda laterala, inferioara - LSB, superioara - USB, modulatie de amplitudine
echivalenta - CW, modulatie de frecventa – FM;
d. Banda laterala superioara - USB, modulatie de amplitudine echivalenta - CW,
modulatie de frecventa – FM.
D 54. Cate canale preselectate are staţia radio HARRIS RF-5800H-MP ?

a. maxim 150
b. maxim 200
NECLASIFICAT
36 din 74
NECLASIFICAT
c. maxim 100
d. maxim 250
D 55. Care este tensiunea de alimentare a statiei radio HARRIS RF-5800H-MP ?

a. 27 V cc
b. 24 V cc
c. 26 V cc
d. 30 V cc
D 56. La ce tensiune de alimentare mai micade 26 V statia radio HARRIS RF-5800H-MP se

opreste
a. 25 V cc
b. 24 V cc
c. 22 V cc
d. 21 V cc
D 57. Care sunt modurile de lucru ale statiei HARRIS RF-5800H-MP

a. FIX, HOP, ALE
b. FIX, 3G, ALE
c. FIX, ALE, 3G
d. FIX, 3G, ALE, HOP
D 58. Pentru stabilirea automată a legăturii, in modul de lucru 3G a statiei HARRIS RF-
a. de la 000 la200
b. de la 100 la 162
c. de la 099 la 182
d. de la 100 la 200
D 59. Pentru stabilirea automată a legăturii, in modul de lucru ALE a statiei HARRIS RF-
a. de la 000 la100
b. de la 099 la 200
c.. de la 000 la 099
d. 100 la 200
D 60. Care este banda de frecventa in modul de lucru HOP al statiei radio HARRIS RF-5800H-
MP
a. 20 MHz-29,995 MHz
b. 1.6 MHz la 59.9999 MHz ,
c. 1.6 MHz la 50.0000 MHz ,
d. 1.6 MHz la 60.0000 MHz,
D 61. Care sunt tipurile de salt de frecventa ale statiei HARRIS RF-5800H-MP
a. salt de frecvenra in banda ingusta
b. salt de frecventa in banda larga
NECLASIFICAT
37 din 74
NECLASIFICAT
c. salt de frecventa dupa o lista de frecvente

d. salt de frecvenra in banda ingusta, salt de frecventa in banda larga, salt de frecventa dupa o
lista de frecvente
D 62. Care este gama de frecventa a statiei radio HARRIS R-5800M-MP?

a. 30-500 MHz
b. 30-550 MHz
c. 30-512 MHz
d. 30-412 MHz
D 63. Care este numarul de canale pe care statia HARRIS R-5800M-MP il poate programa?
a. 100
b. 75
c. 50
d. 25
D 64. Ce putere de iesire maximă are statia HARRIS R-5800M-MP?

a. 10 W in banda 30-90 MHz 20 W in banda 90-400 MHz 10W in banda 400-512MHz
b. 20 W in banda 30-90 MHz 30 W in banda 90-400 MHz 20W in banda 400-512MHz
c. 10 W in banda 30-90 MHz 15 W in banda 90-400 MHz 10W in banda 400-512MHz
d. 10 W in banda 30-90 MHz 15 W in banda 90-400 MHz 20W in banda 400-512MHz
D 65. Care este banda canalului statia HARRIS R-5800M-MP in FM si AM?

a. 25 kHz in FM 25 12,5 sau 8,33 in AM
b. 25 kHz in AM 25 12,5 sau 8,33 in FM
c. 25 kHz in FM 12,5 sau 8,33 in AM
d. 20 kHz in FM 20 12,5 sau8,33 in AM
D 66. Care sunt benzile de frecventa ale statiei HARRIS R-5800M-MP?

a. VHF jos 30-89,99999MHz VHF sus 90-224,99999 MHz UHF 225-512 MHz
b. VHF jos 30-90,99999MHz VHF sus 91-225,99999 MHz UHF 226-512 MHz
c. VHF jos 30-79,99999MHz VHF sus 80-224,99999 MHz UHF 225-512 MHz
d. VHF jos 30-99,99999MHz VHF sus 100-224,99999 MHz UHF 225-512 MHz
D 67. Gama de frecventa a statiei HARRIS RF-5800V-MP este?

a. 30,0-108,0 MHz
b. 25,0-110,0 MHz
c. 20,0- 100,0 MHz
d. 20,0-99,9999 MHz
D 68.Cate canale complet programabile are statiei HARRIS RF-5800V-MP?

a. 10 cnale
b. 15 canale
c. 20 canale
d. 25 canale
NECLASIFICAT
38 din 74
NECLASIFICAT
D 69. Statia HARRIS RF-5800V-MP urmatoarele moduri de lucru?

a. FM, FSK, CVSD TCM
b. FM, FSK, CVSD voce, TCM
c. FM, CVSD voce, TCM
d. FM, FSK, CVSD voce
D 70. Statia HARRIS RF-5800V-MP are o putere de emisie de?

a. 1, 4 sau 10 W (selectabile)
b. 1, 5 sau 10 W
c. 1, 4 sau 15 W
d. 1, 4 sau 20 W
D 71. Gama de frecventa a staţiei HARRIS RF-5800M-MP este?

a. 30,0-512,0 MHz
b. 25,0-110,0 MHz
c. 20,0- 100,0 MHz
d. 20,0-499,9999 MHz
D 72. Puterea de iesire la emisie a statiei HARRIS RF-5800M-MP este de?

a. 10 W in banda 30-90 MHz;20 W in banda 90-400 MHz; 10 W In banda 400-512 MHz
b. 20 W in banda 30-90 MHz;20 W in banda 90-400 MHz; 10 W In banda 400-512 MHz
c. 10 W in banda 30-90 MHz;10 W in banda 90-400 MHz; 20 W In banda 400-512 MHz
d. 10 W in banda 30-90 MHz;20 W in banda 90-400 MHz; 20 W In banda 400-512 MHz
D 73. Precizaţi care din următoarele moduri de lucru enumerate mai jos nu aparţine staţiei
RF 5800 M VRCS :
a. simplex sau semiduplex
b. voce digitală 16kb/s (ASK/FSK)
c. date 48/64 kb/s (TCM)
d. voce sincron
Manual de instalare, operare şi intreţinere pentru RF 5800 M sistem de comunicaţii radio
vehicular, pag 43 anexa 1
D 74. Gama de frecvenţă a staţiei RF 5800 M VRCS este:

a. cuprinsă între 90,000- 224,999 Mhz
b. cuprinsă între 90,000- 512,000 Mhz
c. cuprinsă între 30,000- 224,999 Mhz
d. cuprinsă între 90,000- 512,000 Mhz
D 75. Staţia RF 5800 M VRCS este prevăzută cu filtru de colocaţie?

a. da, în toată gama de frecvenţe
b. opţional, în banda VHF jos
c. opţional, în banda UHF
d. nu
NECLASIFICAT
39 din 74
NECLASIFICAT
D 76. Acronimul FSK semnifică:

a. frequency shift keing
b. variantă de modulaţie FM în care purtătoarea este modulată de un sistem digital şi ia
valori discrete
c. field shift key
d. variantă de modulaţie FM în care purtătoarea este modulată de un sistem analog şi ia
valori continue
D 77. Coeficientul de undă staţionară la staţiile radio reprezintă raportul dintre unda
directă şi unda reflectată pe linia de transmisiuni. Se măsoară folosind formula:
pr
1+
pd
a. V.S.W.R. (voltage standing wawe radio) = =1.....∞ , unde pr reprezintă puterea
pr
1−
pd
reflectată iar pd reprezintă puterea directă
V − Vr
b. V.S.W.R. (voltage standing wawe radio) = d = 1.....∞, unde Vd reprezintă
Vd + Vr
tensiunea directă iar Vr tensiunea reflectată
V + Vr
c. V.S.W.R. (voltage standing wawe radio) = d = 1.....∞, unde Vd reprezintă
Vd − Vr
tensiunea directă iar Vr tensiunea reflectată
pd
1+
pr
d. .S.W.R. (voltage standing wawe radio) = =1.....∞ , unde pr reprezintă puterea
pr
1−
pd
reflectată iar pd reprezintă puterea directă
D 78. Conform indicaţiilor firmei producătoare, staţiile radio HARRIS, întreţinerea

/mentenanţa staţiilor radio RF 5800 M VRCS se execută pe ... nivele:
a. 2 nivele
b. 3 nivele
c. 4 nivele
d. 5 nivele
vehicular, pag 10
D 79. Conform indicaţiilor firmei producătoare, nivelul 1 de întreţinere /mentenanţă a

staţiilor radio HARRIS, se referă la:
a. detectarea şi recunoaşterea defectului
b. detectarea defectului
c. detectarea şi înlocuirea blocului defect
d. detectarea şi înlocuirea subansamblului defect
vehicular, pag 10
D 80. Ieşirile de antenă ale amplificatorului de putere al staţiei radio RF 5800 M VRCS
sunt programabile?
NECLASIFICAT
40 din 74
NECLASIFICAT
a. nu
b. da, de la panoul de comandă al staţiei radio (KDU)
c. da, folosind o aplicaţie pentru controlul de la distanţă, precum HyperTerminal
d. doar prin trimiterea la firma constructoare pentru programare
vehicular, pag 27
D 81. Staţia radio RF 5800 M VRCS are posibilitatea :

a. a 3 moduri în care ieşirile de antenă pot fi programate
b. a 2 moduri în care ieşirile de antenă pot fi programate
c. a 2 moduri în care ieşirile de antenă pot fi programate, plus modul implicit
d. a 3 moduri în care ieşirile de antenă pot fi programate, plus modul implicit
vehicular, pag 29
D 82. La staţiile radio HARRIS H, făcând comparatie între 3G şi ALE, diferenţele

constau în următoarele:
1) scanarea sincronă a canalelor de către toate staţiile din reţea (această
opţiune necesită ca toate staţiile din reţea să se afle în sincronizare TOD);
2) nu este disponibilă transmiterea mesajelor AMD;
3) nu există adrese proprii (Self address);
4) nu există adrese de tip ALL sau ANY;
5) se elimină parametrul MAX SCAN CHANNELS;
6) acordul cuplorului se face anterior transmisei, deci nu se pierde timp la iniţierea
transmisiei;
7) ALE utilizează grupuri de canale numerotate, 3G utilizează grupuri de canale
denumite;
8) ALE poate utiliza canalele de la 000 la 099, 3G utilizează canalele de la
100 la162;
9) 3G necesită sincronizare GPS sau sincronizare prin radio după un server de timp.
Răspuns:
a. 1-8
b. 1-9
c. 1-4, 6-9
d. 1-4, 6-8
Manualul instrucţiei operatorului staţiilor radio cu salt de
frecvenţă în gama HF pag. 102
D 83. În cazul lucrului cu staţii radio HARRIS H, distanţa de realizare a legăturii

radio este determinată de:
1) puterea nominală a instalaţiei de emisie;
2) tipul de antenă;
3) frecvenţa de lucru;
4) condiţii de propagare pentru undele electromagnetice (ziua, noaptea, condiţii
atmosferice etc.);
5) natura terenului (şes, frământat, muntos, împădurit);
6) tipul de modulaţie (MA sau MF);
7) modul de lucru (FIX, ALE, 3G, HOP);
NECLASIFICAT
41 din 74
NECLASIFICAT
8) caracteristicile instalaţiei de recepţie (sensibilitate, selectivitate etc.).
Răspuns.
a. 1,3,4-6,8
b. 1-2,4-6,8
c. 1-8
d. 1-6, 8
D 84. Staţia radio Harris 5800 H dispune de următoarele facilităţi:

1) unitate de comandă display–tastatură/Keypad Display Unit/KDU
detaşabilă cu posibilităţi de dezactivare şi reglare a iluminării;
2) secretizare/criptare digitală folosind algoritmul Harris Citadel (sau un algoritm
3 4
definit de utilizator ) şi/sau Datotek ;
3) permite transmiterea unui mesaj vocal (voce digitizată/Last Ditch
Voice/LDV) în condiţii dificile de propagare şi salvarea acestuia în staţia
receptoare (numai în modul 3G);
4) permite stabilirea automată a legăturii/ALE conform standardului MIL-
STD-188-
141A;
5) realizarea de legături şi transmisii de date în modul 3G conform
STANAG 4538 ed. 1/2004, ARCS (Automatic Radio Control System);
6) afişarea unor informaţii foarte precise (coordonatele geografice ale poziţiei
staţiei, data şi ora exactă, viteza de deplasare) recepţionate de receptorul
GPS
încorporat
;
7) poate fi acţionată/programată de la distanţă prin intermediul unei interfeţe tip RS-
232/RS-422 sau prin protocolul PPP, de la un terminal de date (PC);
8) poate efectua transfer de date folosind Wireless Internet Protocol IP
atunci când lucrează în modul 3G (STANAG 4538, ed. 1/2004)
9) testarea capacităţii de funcţionare a echipamentului (sistemul Built în Test
Equipment/BITE) este facilitatea care asigură testarea automată şi manuală a stării de
funcţionare a staţiei radio
10) programarea securităţii accesului -se condiţionează accesul la meniul de
programare a staţiei radio Harris 5800 H
11) ştergerea/zeroizarea memoriei interne a staţiei reprezintă facilitatea de
ştergere completă sau selectivă a memoriei interne
Răspuns:
a. 1-8
b. 1-11
c. 1-2, 4-11
d. 1-2, 4-5, 7-9
Manualul instrucţiei operatorului staţiilor radio cu salt de frecvenţă în gama HF pag. 106
D 85. Imaginea alăturată reprezintă o vedere din spate a staţiei radio HARRIS H.
NECLASIFICAT
42 din 74
NECLASIFICAT
Precizaţi ce reprezintă elementul notat cu (9) în cadrul acestei imagini:
a. cablu de radiofrecvenţă pentru conectarea staţiei cu amplificatorul de putere

b. cablu de alimentare în c.c. de la sistemul vehicular
c. cablu de control al cuplorului de antenă
d. cablu de control al amplificatorului de putere
D 86. Imaginea alăturată reprezintă o vedere frontală a staţiei radio HARRIS H.

Precizaţi ce reprezintă elementul notat cu 6 în cadrul acestei imagini:
a. cablu de radiofrecvenţă pentru conectarea staţiei cu amplificatorul de putere

b. cablu de alimentare în c.c. de la sistemul vehicular
c. cablu de control al cuplorului de antenă
d. cablu de control al amplificatorului de putere
D 87. Imaginea alăturată reprezintă o vedere frontală a staţiei radio HARRIS H.

Precizaţi ce reprezintă elementele notate cu 4 şi 5 în cadrul acestei imagini:
NECLASIFICAT
43 din 74
NECLASIFICAT
a. conectarea antenei GPS, respectiv conectarea unui dispozitiv de acţionare la distanţă

sau de date
b. conectarea antenei GPS, respectiv conectarea unui dispozitiv de date
c. conectarea antenei GPS, respectiv conectarea cablului pentru calculatorulde control
d. conectarea antenei GPS, respectiv conectarea cablului pentru controlul amplificatorului
de putere
D 88. Display-ul staţiei radio HARRIS H oferă diverse informaţii operatorului staţiei.
Precizaţi ce informaţii sunt oferite de indicatorii încercuiţi:
a. mod de lucru normal/scanare frecvenţă fixă, lucrul cu suprimator de zgomot, lucru

secretizat
b. mod de lucru normal, lucrul cu suprimator de zgomot, lucru în clar
c. mod de lucru scanare frecvenţă fixă, lucrul fără suprimator de zgomot, lucru secretizat
d. mod de lucru normal, lucrul fără suprimator de zgomot, lucru în clar
D 89. Display-ul staţiei radio HARRIS H oferă diverse informaţii operatorului staţiei.
Precizaţi ce informaţii sunt oferite de indicatorul încercuit:
a. sectorul/poziţia şi înălţimea raportată la nivelul mării

b. tipul de cod de salt
c. indicator nivel de semnal
NECLASIFICAT
44 din 74
NECLASIFICAT
d. codul staţiei
D 90. Imaginea alăturată reprezintă amplificatorul de putere al staţiei radio HARRIS

H. Specificaţi ce reprezintă elementul incercuit în această imagine (2)
a. comutator resetare a staţiei

b. comutator cuplare/decuplare difuzor al amplificatorului de putere
c. comutator resetare amplificator de putere
d. comutator anulare mod de lucru salt în frecvenţă
D 91. Principalele măsuri pentru mascarea radio sunt:

1) organizarea comunicaţiilor radio şi executarea traficului astfel încât să se asigure
secretul traficului radio;
2) respectarea strictă a regulilor serviciului de exploatare la staţie;
3) limitarea sau interzicerea lucrului radio în emisie, în funcţie de situaţie;
4) codificarea şi secretizarea comunicărilor;
5) folosirea diferitelor tipuri de staţii şi a antenelor în raport de depărtarea dintre
corespondenţi;
6) stabilirea unor procedee adecvate pentru verificarea legăturii în direcţiile
şi reţelele radio organizate;
7) efectuarea traficului radio fals în anumite direcţii şi reţele radio reale;
8) organizarea de reţele false cu corespondenţi care nu au aceeaşi
subordonare sau cu staţii radio dispuse în raioane false;
9) interzicerea folosirii vechilor caracteristici de lucru radio pentru asigurarea legăturii în
noile raioane de dispunere, la mutarea punctelor de comandă, după executarea regrupărilor sau
după schimbarea subordonării;
10) executarea traficului radio fără indicative şi fără confirmare;
11) lucrul pe mai multe frecvenţe şi schimbarea repetată planificată a
caracteristicilor de lucru radio;
12) schimbarea modului de lucru prin trecerea temporară de la lucrul în fonie la
lucrul în transmisii de date şi invers;
13) trecerea frecventă de la lucrul în reţea la lucrul în direcţie radio şi invers sau
lucrul simultan cu acelaşi corespondent în direcţie şi reţea radio;
14) reducerea la maximum a timpului cât staţiile radio lucrează în emisie;
NECLASIFICAT
45 din 74
NECLASIFICAT
15) dispunerea staţiilor radio în afara raioanelor ocupate de adăposturile

comandantului şi statului major;
16) dispersarea staţiilor radio şi schimbarea frecventă a locului de instalare a acestora;
17) descoperirea şi înlăturarea particularităţilor în lucru radio propriu care ar putea
constitui indicii pentru cercetarea radio a inamicului.
Răspuns:
a. 1-16
b. 1-17
c. 1-4, 5-6, 8-9, 11-12, 14-16
d. 1-4, 5-6, 8-9, 11-17

D 92. Principalele măsuri de ordin tehnic pentru protecţia legăturii radio

împotriva bruiajului provocat de inamic sunt:
1) folosirea antenelor cu efect directiv;
2) creşterea puterii staţiilor radio, numai pe timpul bruiajului, mai mult decât
puterea necesară acoperirii distanţei dintre corespondenţi;
3) folosirea modului de lucru salt de frecvenţă;
4) îngustarea benzii de trecere a receptoarelor;
5) folosirea echipamentelor pentru transmiteri de date;
6) alegerea optimă a locurilor pentru instalarea mijloacelor radio;
Răspuns:
a. 1-3, 6
b. 1-3, 5-6
c. 1-6
d. 1,3, 5-6
D 93. În comparaţie cu comunicaţiile organizate prin alte categorii de mijloace,

comunicaţiile radio prezintă o serie de avantaje dintre care, cele mai importante sunt:
1. informaţia, element fundamental în diferite domenii, se transmite fără a avea nevoie de
un canal fizic (suport material), deci este economică;
2. instalarea mijloacelor radio şi stabilirea legăturii în timp scurt;
3. realizarea legăturii atât din staţionare cât şi din mişcare pe distanţe mari;
4. posibilitatea recepţionării simultane a informaţiei de către mai mulţi corespondenţi;
5. realizarea legăturii peste un teritoriu ocupat de inamic precum şi peste zone greu
accesibile;
6. posibilitatea transmiterii simultane a mai multor tipuri de informaţii (voce, date,
imagini etc.).
Răspuns:
a. 1, 3-6
b. 1-6
c. 2-6
d. 3-6
NECLASIFICAT
46 din 74
NECLASIFICAT

frecvenţă în gama VHF pag. 9
D 94. Comunicaţiile radio prezintă şi unele dezavantaje, impuse de caracteristicile

tehnice ale echipamentelor. Cele mai importante fiind următoarele:
1. posibilitatea cercetării, interceptării, inducerii în eroare şi perturbării legăturilor radio
prin acţiuni specifice de război electronic şi SIGINT desfăşurate de către inamic;
2. posibilitatea inamicului de a determina locul de dispunere a staţiilor radio care
lucrează în emisie şi de a le scoate din funcţiune prin lovituri aeriene, de artilerie şi rachete
telecomandate precum şi prin acţiunea elementelor de cercetare diversiune;
3. dependenţa calităţii şi continuităţii legăturii de condiţiile de propagare a undelor
electromagnetice, de perturbaţiile electrice şi electromagnetice din atmosferă;
4. posibilitatea interferării reciproce între staţiile radio proprii, în condiţii
necorespunzătoare de instalare, exploatare şi compatibilitate electromagnetică;
5. reducerea distanţei de legătură (până la 30%) la lucrul în salt de frecvenţă şi pe timpul
deplasării.
Răspuns:
a. 1-4
b. 1-3,5
c. 1-5
d. 1-3
D 95. Întreţinerea tehnică zilnică a echipamentelor radio se execută de către

operatorul care are în primire tehnica respectivă, sub supravegherea nemijlocită a
comandanţilor de subunităţi. Durata întreţinerii tehnice zilnice este de 15-20
minute/operator pentru tehnica portabilă. La staţiile radio, efectuarea întreţinerii zilnice se
înscrie în jurnalul staţiei. Activităţile din cadrul ITZ, care constituie ghid pentru întocmirea
fişelor tehnologice, includ:
1. controlul tehnic parţial;
2. ştergerea cu o lavetă moale, uşor umezită, a exteriorului carcasei, a capacelor
echipamentelor;
3. îndepărtarea prafului de pe panourile frontale ale aparatelor, blocurilor, nişelor şi
dispozitivelor cu o pensulă sau perie;
4. strângerea şuruburilor, piuliţelor, bolţurilor şi şaibelor de fixare a aparaturii în rame,
şasiuri şi amortizoare;
5. strângerea piuliţelor de fixare a semimufelor de la cordoane şi a cablurilor de legătură;
6. asigurarea unui contact bun al fişelor în prize;
7. curăţirea prin ştergere a bornelor, a izolatoarelor de antenă şi a altor puncte de contact
şi conexiune;
8. verificarea şi curăţirea bornelor, conductoarelor şi a prizelor de pământ;
9. verificarea tensiunii bateriilor de acumulatoare; dacă este cazul, acestea se trimit la
staţia de încărcare; pe timpul activităţilor în teren sau în alte situaţii, se dispun şi măsuri de
încărcare a acestora;
10. ştergerea prafului şi a sărurilor depuse pe bornele şi punţile bateriilor de acumulatoare
şi în cutiile sau suporţii acestora.
Răspuns:
a. 2, 3
b. 1- 10
NECLASIFICAT
47 din 74
NECLASIFICAT
c. 2-10
d. 2-4, 7-10
D 96. Principalele caracteristici ale comunicaţiilor radio în gama HF sunt:

1. legătura se realizează prin unde indirecte (spaţiale) la distanţe mari (peste
50 km);
2. informaţia este vehiculată sub forma semnalelor audio (telefonice,
telegrafice), video (teleimprimare, facsimil, imagini, video) şi de date;
3. schimbul de informaţii se realizează unidirecţional sau bidirecţional
(simplex sau duplex);
4. comunicaţia se realizează pe frecvenţă fixă, fixă adaptivă, în salt de frecvenţă, în
clar sau secretizat;
5. folosesc modulaţia în amplitudine/MA cu bandă laterală unică/BLU.
Răspuns:
a. 1,2,3,4
b. 1,2,3,4,5
c. 2,3,4,5
d. 1,3,4,5
D 97. Un sistem de radiocomunicaţii HF poate fi definit ca un ansamblul de

mijloace şi instalaţii prin care se realizează legătura între corespondenţi utilizând
proprietatea de propagare a undelor electromagnetice în banda HF (1, 5 –30 MHz). Acesta
presupune existenţa următoarelor componente:
a) instalaţia de emisie/emiţătorul radio, instalaţia de recepţie/receptorul radio,
instalaţia de antenă, linia de comunicaţie/mediul de propagare;
b) emiţătorul radio, receptorul radio, linia de comunicaţie/mediul de propagare;
c) instalaţia de emisie/emiţătorul radio, instalaţia de recepţie/receptorul radio,
instalaţia de antenă;
d) instalaţia de emisie, instalaţia de recepţie, instalaţia de antenă, linia de comunicaţie
şi mediul de propagare;

D 98. La staţiile radio digitale pe unde scurte, instalaţia de emisie este caracterizată
de următorii parametrii:
1. gama frecvenţelor de lucru - domeniul de frecvenţă (continuu sau discret)
în care ia valori frecvenţa semnalului purtător de radiofrecvenţă;
2. puterea nominală a instalaţiei de emisie - nivelul de putere al semnalului radiat de către
antena de emisie;
3. puterea armonicelor şi radiaţiilor parazite - nivelul de putere măsurat în
NECLASIFICAT
48 din 74
NECLASIFICAT
antenă pentru diferite componente spectrale perturbatoare;

4. distorsiunile introduse de emiţător - schimbările nedorite ale formei semnalului în
procesul de prelucrare în etajele emiţătorului radio;
5. bătaia realizată de emiţătorul radio - distanţa maximă până la care legătura radio se
păstrează la caracteristicile nominale; distanţa de realizare a legăturii radio este determinată de
următoarele elemente: puterea nominală a instalaţiei de emisie, tipul de antenă utilizat, frecvenţa
de lucru, condiţii de propagare pentru undele electromagnetice (ziua, noaptea, condiţii atmosferice
etc), natura terenului (şes, frământat, muntos, împădurit), tipul modulaţiei folosite, caracteristicile
instalaţiei de recepţie, existenţa punctelor de retranslaţie;
6. posibilităţile/modurile de lucru ale emiţătorului radio - sunt date de tipul informaţiei
(semnal telefonic, semnal telegrafic sau de date) şi de legea de
modulaţie utilizată;
7. puterea consumată - consumul de la sursa de energie de la care se alimentează
instalaţia de emisie;
8. caracteristici constructive - au în vedere, în special, greutatea şi dimensiunile
instalaţiei de emisie
Răspuns:
a. 1-6, 8
b. 1,2,5-8
c. 1-8
d. 1-2, 4-8
D 99. La staţiile radio digitale pe unde scurte, instalaţia de recepţie este caracterizată
de următorii parametrii:
1. sensibilitatea - capacitatea receptorului de a asigura o recepţie
corespunzătoare pentru semnale de valori cât mai mici în antenă;
2. selectivitatea - capacitatea receptorului de a separa semnalul util din
multitudinea de semnale şi perturbaţii de la intrarea sa;
3. fidelitatea - calitatea reproducerii informaţiei la recepţie; este influenţată
de distorsiunile introduse în procesul de recepţie;
4. gama dinamică - raportul (de obicei exprimat în db) dintre amplitudinea
maximă şi minimă a semnalului de intrare;
5. gama frecvenţelor de lucru - reprezintă domeniul (continuu sau discret) în care
ia valori frecvenţa semnalului purtător de radiofrecvenţă ce poate fi
recepţionat;
6. puterea nominală la ieşire şi coeficientul de distorsiuni - puterea debitată
de către receptor în dispozitivul final (cască, difuzor etc.);
7. caracteristicile constructive şi de exploatare sunt reprezentate de
siguranţa în funcţionare (timpul mediu de funcţionare fără defecţiuni al instalaţiei
de recepţie), stabilitatea funcţionării (capacitatea receptorului de a-şi păstra
NECLASIFICAT
49 din 74
NECLASIFICAT
caracteristicile în condiţiile variaţiilor parametrilor mediului înconjurător),

dimensiunile şi greutatea instalaţiei de recepţie.
Răspuns:
a. 1-7
b. 1-6
c. 1-3,5,7
d. 1-3,5-7
D 100. Dintre antenele nesimetrice folosite în lucrul cu mijloacele radio pe unde

scurte, enumerăm:
a. baston, de undă progresivă, V inversat, fir înclinat
b. baston, fir înclinat
c. baston, de undă progresivă, semirombică, de tip λ, V inversat, fir înclinat
d. baston, de undă progresivă, V inversat, fir înclinat, colivie
frecvenţă în gama HF pag. 15 completat cu pag. 17
D 101. Selectaţi răspunsul greşit: În comunicaţiile radio, mediul de transmisie este

reprezentat de mediul de propagare a undelor electromagnetice (eterul), care este supus
acţiunii perturbaţiilor externe provenind de la:
a. Sursele terestre de perturbaţii naturale includ radiaţiile care provin din atmosfera
terestră, cum ar fi zgomotele atmosferice şi cele generate de
acumularea de electricitate statică, cu frecvenţe sub 10 MHz
b. Sursele cosmice de perturbaţii naturale includ radiaţiile care provin din afara
atmosferei terestre, cum ar fi zgomotul de fond al surselor cosmice şi zgomotele provenite de la
Soare, cu frecvenţe peste 10 MHz
c. Sursele de perturbaţii artificiale sau industriale sunt atribuite dispozitivelor,
utilajelor, şi maşinilor create de om;
d. Sursele de perturbaţii intenţionate, provocate de persoane/structuri specializate, cu
scop destabilizator.
D 102. Graficul următor semnifică:
NECLASIFICAT
50 din 74
NECLASIFICAT
a. reprezentare în timp pentru semnalul modulat în amplitudine

b. reprezentare în timp pentru semnalul modulat în frecvenţă
c. reprezentare în timp pentru semnalul manipulat în amplitudine
d. reprezentare în timp pentru semnalul manipulat în frecvenţă

D 104. Selectaţi răspunsul greşit: În conformitate cu recomandările ITU-R,

funcţionarea unui sistem radio adaptiv (sistem automat de control radio/Automatic
Radio Control System/ARCS) poate fi împărţită în următoarele faze:
a. pornirea staţiei de lucru
b. selectarea automată a canalului optim pentru legătură /Automatic Channel
Selection/ACS;
c. stabilirea automată a legăturii, utilizând o procedură standard;
d. menţinerea legăturii, în pofida caracterului variabil al mediului de propagare
ionosferic, prin utilizarea unui sistem automat de menţinere a legăturii/Automatic Link
Maintenance / ALM.
D 105. Funcţia de selecţie automată a canalului l a sistemele radio adaptive

constă în alegerea automată a canalului optim pentru comunicaţie, în condiţiile de utilizare
stabilite. Acest proces va lua în considerare capacitatea de transfer necesară, rata maximă a
erorilor, canalele avute la dispoziţie, cu caracteristicile lor din momentul utilizării. Pentru
realizarea acestei funcţii, sistemul radio trebuie să dispună de o capacitate proprie de
măsurare/estimare a calităţii canalului.
Determinarea calităţii canalului se poate face prin mai multe metode, cele
mai utilizate fiind:
1. evaluarea în timp real a canalului;
2. sondarea activă şi pasivă;
3. măsurarea ratei erorilor/viteza de transfer;
4. estimarea performanţelor canalului;
5. utilizarea programelor de predicţie a propagării;
6. sondarea ionosferică.
NECLASIFICAT
51 din 74
NECLASIFICAT
Răspuns:
a. 2,5,6
b. 1,2,3,5,6
c. 1,3,4,6
d. 1-6
D 106. La sistemele radio adaptive, funcţia de stabilire automată a legăturii

presupune o evaluare a canalelor aflate la dispoziţie. Termenul de evaluare a canalului
poate avea o gamă largă de interpretări, de la determinarea valorii raportului
semnal/zgomot până la caracterizarea detaliată, statistică, a parametrilor canalului,
comparativ cu cei ai unui model de canal. Pentru evaluarea canalului se folosesc o serie
de tehnici de evaluare cum ar fi:
a. scanarea, analiza calităţii legăturii şi analiza avansată a calităţii legăturii
b. sondarea, analiza calităţii legăturii, interogarea ciclică şi analiza avansată a calităţii
legăturii
c. scanarea, sondarea, analiza calităţii legăturii, interogarea ciclică şi analiza avansată a
calităţii legăturii
d. scanarea, analiza calităţii legăturii şi interogarea ciclică
Manualul instrucţiei operatorului staţiilor radio cu salt
de frecvenţă în gama HF pag. 25
D 107. La sistemele radio adaptive, protocoalele de stabilire automată a legăturii

au fost realizate ţinând seama de procedurile dezvoltate de operatori umani cu foarte
multă experienţă. Sistemele ALE încorporează următoarele reguli operaţionale de bază:
1. capabilitate de recepţie a semnalelor ALE independente;
2. ascultă totdeauna pentru recepţia unui semnal ALE;
3. răspunde totdeauna (cu excepţia cazului în care această posibilitate a fost restricţionată
intenţionat);
4. scanează permanent setul de canale la dispoziţie (cu excepţia cazului în
care această posibilitate a fost restricţionată intenţionat);
5. evită interferarea cu un canal ALE activ (cu excepţia cazului în care operatorul
doreşte acest lucru);
6. întotdeauna efectuează schimb de informaţii de analiza calităţii legăturii/
Link Quality Analysis/LQA cu alte staţii şi măsurarea calităţii semnalului recepţionat de la alte
staţii, când acest lucru se cere (cu excepţia cazului în care această posibilitate a fost
restricţionată intenţionat);
7. răspunde în slotul de timp potrivit, atunci când apelurile primite impun acest lucru;
8. întotdeauna caută şi menţine informaţii privind conectivitatea cu ceilalţi
corespondenţi;
9. legătura în ALE se va realiza la cel mai înalt nivel al capabilităţii;
10. se va minimiza timpul de emisie şi recepţie pe canal;
11. se va reduce automat puterea utilizată la minimul necesar (când această posibilitate
există).
Răspuns:
a. 1-11
b. 1-4, 7-11
c. 1-2, 4-11
d. 1-4, 7-10
NECLASIFICAT
52 din 74
NECLASIFICAT
D 108. STANAG 4538 defineşte o serie de protocoale de aplicaţii, specifice 3G,

de exemplu transmisie secretizată voce, transmisie secretizată e-mail, raportarea poziţiei,
chat, mesagerie, transfer fişiere şi transmisii date IP pe HF.
Principalele avantaje în ceea ce priveşte performanţele 3G, sunt:
1. stabilirea mai rapidă a legăturii;
2. îmbunătăţirea performanţelor de stabilire a legăturii;
3. îmbunătăţirea selectării frecvenţelor;
4. controlul distribuit al accesului la mediu;
5. tranzit mai mare de date.
Răspuns:
a. 1,2,3,5
b. 1-5
c. 2-5
d. 1,3,4,5
D 109. Selectaţi răspunsul greşit: Tehnica saltului de frecvenţă este o metodă

specifică sistemelor cu spectru împrăştiat care constă în modificarea periodică a frecvenţei
purtătoare generată de sintetizorul de frecvenţă, aceasta luând valori discrete într-o
bandă largă după o succesiune pseudoaleatoare furnizată de generatorul de cod
pseudoaleator. Parametrii care caracterizează tipul sistemului de comunicaţii cu salt de
frecvenţă sunt: frecvenţa/viteza salturilor şi banda de frecvenţă de lucru. După viteza
salturilor avem:
a. salturi lente (zeci salturi/s)
b. salturi medii (sute salturi/s)
c. salturi rapide (mii salturi/s)
d. salturi foarte rapide (zeci de mii salturi/s)
D 110. Precizaţi ce tipuri de antene sunt reprezentate în imaginile următoare
şi
a. baston şi dipol
b. dipol şi logaritm periodică
c. dipol şi scară
d. dipol şi colivie
Bază: Manualul instrucţiei operatorului staţiilor radio cu salt
de frecvenţă în gama HF pag. 14
NECLASIFICAT
53 din 74
NECLASIFICAT
D 111. Precizaţi ce tipuri de antene sunt reprezentate în imaginile următoare
şi
a. baston şi dipol
b. baston şi V inversat
c. vehiculară şi V inversat
d. logaritm periodică şi fir înclinat
D 112. Imaginea alăturată reprezintă:
a. zona de acoperire asigurată de antena reprezentată în dreapta imaginii

b. caracteristica de directivitate a tipului de antenă reprezentat în dreapta imaginii, pentru
frecvenţa specificată
c. reprezentarea grafică pe osciloscop a emisiei antenei baston
d. corelaţia între tipul de antenă, frecvenţa de lucru şi distanţa acoperită
D 113. În imaginea alăturată este reprezentată:
a. modalitatea corectă de legare a contragreutăţilor

b. antena dipol orizontală
c. antena undă progresivă
d. antena fir înclinat cu contragreutăţi
NECLASIFICAT
54 din 74
NECLASIFICAT
D 114. Selectaţi răspunsul greşit: Precizaţi ce tipuri de antene sunt reprezentate în

imaginile următoare:
a. semirombică şi tip λ
b. semirombică şi fir înclinat
c. V inversat şi tip λ
d. dipol şi fir înclinat
D 115. Imaginea alăturată semnifică:
a. două antene baston interconectate

b. antena dipol simetric
c. câmp de antene interconectate
d. antena cruce
D 116. Staţiile radio cu salt de frecvenţă prezintă următoarele avantaje:

a) rezistenţă la bruiaj şi interceptare, capacitate mare de secretizare, acces multiplu,
rezoluţie în timp, întreţinere uşoară şi depistare rapidă a deranjamentelor,
elaborarea prognozei de propagare şi alegerea seturilor de frecvenţe optime de
lucru pentru fiecare legătură radio, programarea facilă a parametrilor şi
caracteristicilor de lucru, posibilitatea înlocuirii algoritmului de secretizare, fiabilitate
ridicată, dimensiuni de gabarit şi greutate reduse
b) rezistenţă la bruiaj şi interceptare, capacitate mare de secretizare, acces multiplu,
rezoluţie în timp
c) rezistenţă la bruiaj şi interceptare, capacitate mare de secretizare, acces multiplu,
rezoluţie în timp, întreţinere uşoară şi depistare rapidă a deranjamentelor
d) rezistenţă la bruiaj şi interceptare, capacitate mare de secretizare, acces multiplu,
rezoluţie în timp, întreţinere uşoară şi depistare rapidă a deranjamentelor,
NECLASIFICAT
55 din 74
NECLASIFICAT
elaborarea prognozei de propagare şi alegerea seturilor de frecvenţe optime de

lucru pentru fiecare legătură radio, programarea facilă a parametrilor şi
caracteristicilor de lucru, posibilitatea înlocuirii algoritmului de secretizare
frecvenţă în gama HF pag. 31, 32
D 117. Graficul din figura alăturată şi formulele de mai jos reprezintă:
1 c c
f= (Hz) ; λ= (m); f= (MHz)
T f 
a. relaţiile între frecvenţa de lucru, lungimea de undă şi viteza de propagare
b. relaţiile între frecvenţa de lucru, lungimea de undă şi caracteristicile mediului de
propagare
c. variaţia intensităţii frecvenţei şilungimii de undă cu distanţa de propagare
d. relaţia între frecvenţă şi lungimea de undă pe unitatea de timp
frecvenţă în gama HF pag. 32, 33
D 118. La staţiile radio HARRIS H, modul de lucru 3G este modul de lucru ALE de
generaţia a treia, definit de standardul NATO STANAG 4538, ed. 1/2004
(Technical Standards for an Automatic Radio Control System for HF Communications
Links). Comparativ cu modul ALE, modul 3G are următoarele avantaje:
1) timp mai rapid de realizare a legăturii;
2) posibilitatea de a realiza legătura la un raport semnal/zgomot (SNR) mult mai scazut;
3) eficienţa îmbunătăţită a canalului în reţea;
4) stabilirea legăturii şi transmiterea datelor folosesc aceleaşi forme de undă;
5) capacitate de transmitere mărită pentru mesajele scurte şi lungi;
6) reducerea numărului de operaţii pentru anumite opţiuni (mărirea
automatizării prin integrarea mecanismelor de transfer de date şi legături);
7) preacordul canalelor pentru a reduce timpul de acord la stabilirea legăturii;
8) utilizarea de planuri de lucru diferite (pentru securitate şi funcţie de
condiţiile de propagare) în cadrul aceluiaşi sistem (reţea)
9) sincronizare GPS sau sincronizare prin radio după un server de timp
Răspuns:
a. 1-9
b. 1-8
c. 1-7
d. 1-6
NECLASIFICAT
56 din 74
NECLASIFICAT
D 119. La staţiile radio HARRIS H, făcând comparatie între 3G şi ALE, diferenţele

constau în următoarele:
1) scanarea sincronă a canalelor de către toate staţiile din reţea (această
opţiune necesită ca toate staţiile din reţea să se afle în sincronizare TOD);
2) nu este disponibilă transmiterea mesajelor AMD;
3) nu există adrese proprii (Self address);
4) nu există adrese de tip ALL sau ANY;
5) se elimină parametrul MAX SCAN CHANNELS;
6) acordul cuplorului se face anterior transmisei, deci nu se pierde timp la iniţierea
transmisiei;
7) ALE utilizează grupuri de canale numerotate, 3G utilizează grupuri de canale
denumite;
8) ALE poate utiliza canalele de la 000 la 099, 3G utilizează canalele de la
100 la 162;
9) 3G necesită sincronizare GPS sau sincronizare prin radio după un server de timp.
Răspuns:
a. 1-8
b. 1-9
c. 1-4, 6-9
d. 1-4, 6-8
D 120. În cazul lucrului cu staţii radio HARRIS H, distanţa de realizare a legăturii

radio este determinată de:
1) puterea nominală a instalaţiei de emisie;
2) tipul de antenă;
3) frecvenţa de lucru;
4) condiţii de propagare pentru undele electromagnetice (ziua, noaptea, condiţii
atmosferice etc.);
5) natura terenului (şes, frământat, muntos, împădurit);
6) tipul de modulaţie (MA sau MF);
7) modul de lucru (FIX, ALE, 3G, HOP);
8) caracteristicile instalaţiei de recepţie (sensibilitate, selectivitate etc.).
Răspuns.
a. 1,3,4-6,8
b. 1-2,4-6,8
c. 1-8
d. 1-6, 8
D 121. Staţia radio Harris 5800 H dispune de următoarele facilităţi:

1) unitate de comandă display–tastatură/Keypad Display Unit/KDU
detaşabilă cu posibilităţi de dezactivare şi reglare a iluminării;
2) secretizare/criptare digitală folosind algoritmul Harris Citadel (sau un algoritm
NECLASIFICAT
57 din 74
NECLASIFICAT
definit de utilizator) şi/sau Datotek;

3) permite transmiterea unui mesaj vocal (voce digitizată/Last Ditch
Voice/LDV) în condiţii dificile de propagare şi salvarea acestuia în staţia receptoare
(numai în modul 3G);
4) permite stabilirea automată a legăturii/ALE conform standardului MIL-
STD-188-141A;
5) realizarea de legături şi transmisii de date în modul 3G conform
STANAG 4538 ed. 1/2004, ARCS (Automatic Radio Control System);
6) afişarea unor informaţii foarte precise (coordonatele geografice ale poziţiei
staţiei, data şi ora exactă, viteza de deplasare) recepţionate de receptorul
GPS încorporat;
7) poate fi acţionată/programată de la distanţă prin intermediul unei interfeţe tip RS-
232/RS-422 sau prin protocolul PPP, de la un terminal de date (PC);
8) poate efectua transfer de date folosind Wireless Internet Protocol IP
atunci când lucrează în modul 3G (STANAG 4538, ed. 1/2004)
9) testarea capacităţii de funcţionare a echipamentului (sistemul Built în Test
Equipment/BITE) este facilitatea care asigură testarea automată şi manuală a stării de
funcţionare a staţiei radio
10) programarea securităţii accesului -se condiţionează accesul la meniul de programare
a staţiei radio Harris 5800 H
11) ştergerea/zeroizarea memoriei interne a staţiei reprezintă facilitatea de ştergere
completă sau selectivă a memoriei interne
Răspuns:
a. 1-8
b. 1-11
c. 1-2, 4-11
d. 1-2, 4-5, 7-9
D 122. Selectaţi răspunsul greşit: Un sistem de radiocomunicaţii, presupune existenţa

următoarelor componente:
a. emiţătorul
b. mediul de propagare
c. receptorul
d. dispozitivul de intrare/ ieşire

NECLASIFICAT
58 din 74
NECLASIFICAT
E. Receptoare radio sol aer
E 1. Gama de frecvenţă a receptorului multimod T6R VHF este:

a. 118,000 MHz- 136,975 MHz;(Modelul. standard) şi 112,000 MHz- 155,975 MHz;(Modelul cu
frecvenţă extinsă) ;
b. 118,000 MHz- 136,975 MHz;(Modelul. standard) şi 115,000 MHz- 155,975 MHz;(Modelul cu
c. 90,000 MHz- 224,99999 MHz;
d. 100,000 MHz- 149,999 MHz;
Sistem de recepţie şi înregistrări comunicaţii VHF/UHF- Manual de sistem, p.22
E 2. Gama de frecvenţă a receptorului multimod T6R UHF este:

a. 220,000 MHz- 399,975 MHz;
b. 225,000 MHz- 399,975 MHz;
c. 225,000 MHz- 419,99999 MHz;
d. 220,000 MHz- 399,975 MHz
E 3. Recepţia comunicaţiilor în banda VHF/UHF utilizând receptoare radio multimod de tipul

T6R se reralizează cu antenă:
b. antenă de bandă largă;
Sistem de recepţie şi înregistrări comunicaţii VHF/UHF- Manual de sistem, p.11-12
E 4. Selectaţi răspunsul greşit: Principalele elemente de funcţionalitate asigurate de sistemul

de recepţie şi înregistrări comunicaţii VHF/UHF sunt:
a. recepţia comunicaţiilor în benzileVHF/UHF specificate în documentaţia tehnică.;
b. înregistrarea traficului de voce în benzile VHF/UHF specificate pentru unităţi dislocabile;
c. monitorizarea în timp real a traficului radio;
d. comunicaţii radio pentru conducerea aeronavelor în procedurile de apropiere finală şi aterizare;
E 5. Selectaţi răspunsul greşit: Precizaţi care sunt interfeţele pentru înregistrare de care
dispune înregistratorul NiceCall Focus III:
a. analogică: telefonică; radio/microfon.;
b. digitală;
c. ISDN;
d. placă ALI PCI;
E 6. Receptorul multimod T6R VHF operează la frecvenţe cuprinse între:

a. 118 ÷ 136.975 MHz pentru modelul standard şi 112 ÷ 155.975 MHz pentru modelul
cu frecvenţă extinsă.
b. 110 ÷ 135.975 MHz pentru modelul standard şi 112 ÷ 155.975 MHz pentru modelul
NECLASIFICAT
59 din 74
NECLASIFICAT
c. 112 ÷ 155.975 MHz pentru modelul standard şi 118 ÷ 136.975 MHz pentru modelul
MANUAL DE SISTEM MS 116 ISBC 021/4.1.1/pagina 22
E 7. Receptorul multimod T6R VHF operează cu ecarturi de frecvenţă de:

a. 25 kHz şi 8.33 kHz
b. 25 kHz, 12.5 kHz şi 8.33 kHz
c. 12.5 kHz şi 8.33 kHz
(MANUAL DE SISTEM MS 116 ISBC 021/4.1.1/pagina 23)
E 8. Alimentare receptorului multimod T6R VHF se execută de la:

a. sursă de current alternativ– tensiunea de alimentare de 110 la 120 V, frecvenţa de
48 la 62 Hz cu o toleranţă de 10% sau sursă de current continuu – tensiunea de
alimentare de 21.6 la 32V
b. sursă de current continuu – tensiunea de alimentare de 21.6 la 32V
c. sursă de current alternativ – tensiunea de alimentare de 110 la 120 V, frecvenţa de
48 la 62 Hz cu o toleranţă de 10%
MANUAL DE SISTEM MS 116 ISBC 021/4.1.2/pagina 23
E 9. Parametrii de lucru ai receptorului multimod T6R VHF se pot seta folosind:

a. Comutatorul Scroll/Switch
b. Aplicaţia VFP
c. Comutatorul Scroll/Switch sau programul VFP
E 10. Numărul canalelor pe care îl poate memora receptorul multimod T6R VHF este:
a. 75
b. 25
c. 100
E 11. Frecvenţa receptorului multimod T6R VHF poate fi schimbată?

a. reaccesând un canal presetat
b. de la ecranul de afişare a frecvenţei sau reaccesând un canal presetat
c. de la ecranul de afişare a frecvenţei
E 12. Receptorul T6R UHF operează la frecvenţe cuprinse între:

a. 225 ÷ 387.975 MHz
b. 225 ÷ 420.000 MHz
c. 225 ÷ 399.975 MHz
E 13. Receptorul multimod T6R UHF operează cu ecarturi de frecvenţă de:

b. 25 kHz, 12.5 kHz şi 8.33 kHz
c. 12.5 kHz şi 25 kHz
NECLASIFICAT
60 din 74
NECLASIFICAT
E 14. Numărul canalelor pe care îl poate memora receptorul multimod T6R UHF este:
a. 75
b. 25
c. 100
E 15. Indicatorul “Ready” la receptorul multimod T6R UHF:

a. este un LED de culoare portocalie care se aprinde în care receptorul nu a efectuat
testul BIT
b. este un LED de culoare VERDE care se aprinde în momentul în care receptorul
poate fi folosit, după efectuarea testului BIT
c. este un LED de culoare VERDE care se aprinde în momentul în care receptorul este
gata pentru efectuare testului BIT
E 16. Receptorul multimod T6R VHF operează la frecvenţe cuprinse între?

a. 118 ÷ 136.975 MHz pentru modelul standard şi 112 ÷ 155.975 MHz pentru modelul
b. 110 ÷ 135.975 MHz pentru modelul standard şi 112 ÷ 155.975 MHz pentru modelul
c. 112 ÷ 155.975 MHz pentru modelul standard şi 118 ÷ 136.975 MHz pentru modelul
E 17. Receptorul multimod T6R VHF operează cu ecarturi de frecvenţă de?

b. 25 kHz, 12.5 kHz şi 8.33 kHz
c. 12.5 kHz şi 8.33 kHz
E 18. Alimentare receptorului multimod T6R VHF se execută de la:

a. sursă de current alternativ– tensiunea de alimentare de 110 la 120 V, frecvenţa de
48 la 62 Hz cu o toleranţă de 10% sau sursă de current continuu – tensiunea de
alimentare de 21.6 la 32V
b. sursă de current continuu – tensiunea de alimentare de 21.6 la 32V
c. sursă de current alternativ – tensiunea de alimentare de 110 la 120 V, frecvenţa de
48 la 62 Hz cu o toleranţă de 10%
E 19. Parametrii de lucru ai receptorului multimod T6R VHF se pot seta folosind:
a. Comutatorul Scroll/Switch
b. Aplicaţia VFP
c. Comutatorul Scroll/Switch sau programul VFP
E 20. Numărul canalelor pe care îl poate memora receptorul multimod T6R VHF este:
a. 75
b. 25
c. 100
NECLASIFICAT
61 din 74
NECLASIFICAT
E 21. Frecvenţa receptorului multimod T6R VHF poate fi schimbată?

a. reaccesând un canal presetat
b. de la ecranul de afişare a frecvenţei sau reaccesând un canal presetat
c. de la ecranul de afişare a frecvenţei
E 22. Receptorul T6R UHF operează la frecvenţe cuprinse între?

a. 225 ÷ 387.975 MHz
b. 225 ÷ 420.000 MHz
c. 225 ÷ 399.975 MHz
E 23. Receptorul multimod T6R UHF operează cu ecarturi de frecvenţă de:

b. 25 kHz, 12.5 kHz şi 8.33 kHz
c. 12.5 kHz şi 25 kHz
E 24. Numărul canalelor pe care îl poate memora receptorul multimod T6R UHF este?
a. 75
b. 25
c. 100
E 25. Indicatorul “Ready”?

d. este un LED de culoare portocalie care se aprinde în care receptorul nu a efectuat
testul BIT
e. este un LED de culoare VERDE care se aprinde în momentul în care receptorul
poate fi folosit, după efectuarea testului BIT
f. este un LED de culoare VERDE care se aprinde în momentul în care receptorul este
gata pentru efectuare testului BIT
E 26. În funcţie de software-ul instalat în receptorul T6R VHF pot fi accesate următoarele
moduri de operare?
a. AM-Voce, AM-MSK, Mode 2, Mode 3
b. AM-Voce, AM-MSK, Mode 2,
c. AM-Voce, , Mode 2, Mode 3
E 27. Tensiunea de alimentare dc a receptorului T6R VHF este?

a. 21.6V la 32 V
b. 26 V
c. 21.6 V
E 28. Conectorul MARC de pe panoul din spate al receptorului T6R VHF este folosit
pentru?
a. connectare antenei;
b. conecatrea receptorului la o reţea de Mode 2;
c. conectarea unui T6 controller sau hub.
NECLASIFICAT
62 din 74
NECLASIFICAT
E 29. Conectorul HDLC de pe panoul din spate al receptorului T6R UHF este folosit pentru?
a. Asigură facilităţi opţionale;
b. conecatrea receptorului la o reţea de Mode 2;
c. conectarea la o reţea de voce digital sau de date
E 30. Managementul şi monitorizarea receptoarelor este asigurată prin?

a. E1-RIC, EDW-100, canale de voce,
b. EDW-100, canale de voce şi aplicaţii software,
c. E1-RIC, EDW-100, canale de voce şi aplicaţii software
(MANUAL DE SISTEM MS 116 ISBC 021/5/pagina 70)
E 31. MARC (Multi-Acces Remote Control) este?

a. Ansamblu hardware ce permite monitorizarea unui sistem radio ATC;
b. Pachet software ce permite monitorizarea şi controlul unui sistem radio ATC
c. Ansamblu hardware ce permite controlul unui sistem radio ATC
E 32. MARC (Multi-Acces Remote Control) poate monitoriza:

a. Întregul sistem,site-urilor şi indicarea receptoarelor defecte
b. Întregul sistem şi indicarea unei eventuale defecţiuni, receptoarelor şi indicarea
exactă a defecţiunii, site-urilor şi indicarea receptoarelor defecte
c. receptoarelor şi indicarea exactă a defecţiunii, site-urilor şi indicarea receptoarelor
defecte
E 33. Sistemul de înregistrare NiceCall Focus III poate înregistra?

a. 24 canale digitale
b. 48 canale analogice/digitale
c. 48 canale digitale
(MANUAL DE SISTEM MS 116 ISBC 021/6.2/pagina 111)
E 34. Logger Definition Tool (programul pentru definirea canalelor ) poate fi accesat?
a. Rulând programul NiceCLS Configuration Wizard
b. Din Server Controller
c. Ambele variante
E 35. Găsirea şi ascultarea înregistrărilor se execută cu?

a. Media Library Server
b. NICE Backup
c. NICE Query
(MANUAL DE SISTEM MS 116 ISBC 021/6.6/pagina 119)
E 36. Gama de frecvenţă a receptorului multimod T6R VHF este:

a. 118,000 MHz- 136,975 MHz;(Modelul. standard) şi 112,000 MHz- 155,975 MHz;(Modelul cu
b. 118,000 MHz- 136,975 MHz;(Modelul. standard) şi 115,000 MHz- 155,975 MHz;(Modelul cu
c. 90,000 MHz- 224,99999 MHz;
d. 100,000 MHz- 149,999 MHz;
NECLASIFICAT
63 din 74
NECLASIFICAT
E 37. Recepţia comunicaţiilor în banda VHF/UHF utilizând receptoare radio multimod de

tipul T6R se reralizează cu antenă:
b. antenă de bandă largă;
Sistem de recepţie şi înregistrări comunicaţii VHF/UHF- Manual de sistem, p.11-12
E 38. Principalele elemente de funcţionalitate asigurate de sistemul de recepţie şi înregistrări

comunicaţii VHF/UHF sunt:
a. recepţia comunicaţiilor în benzileVHF/UHF specificate în documentaţia tehnică.;
b. înregistrarea traficului de voce în benzile VHF/UHF specificate pentru unităţi dislocabile;
c. monitorizarea în timp real a traficului radio;
d. comunicaţii radio pentru conducerea aeronavelor în procedurile de apropiere finală şi aterizare;
F. Reguli de trafic radio
F 1. Cand se fac inregistrari in jurnalul statiei ?

a. frecvent;
b. zilnic;
c. saptamanal;
d. lunar.
ACP125(E) cap. 1 , pag. 5
F 2. Unde se tine jurnalul statiei ?

a. la operator;
b. la comandantul de companie;
c. la statie;
d. la comandantul de pluton.
F 3. Inregistrarile din jurnalul statiei pot fi sterse ?

a. cu aprobarea comandantului;
b. cu aprobarea OST;
c. numai dupa 1 an;
d. nu pot fi sterse.
F 4. Schimbarile necesare efectuate in jurnalul statiei se pot face prin :

a. trasarea unei singure linii prin trasarea initiala;
b. indicarea inregistrarii modificate;
c. prin trasarea unei simple linii;
d. indicarea versiunii modificate.
ACP125(E) cap. 1 , pag.5
F 5. Se interzice în efectuarea traficului radio , care din variantă de răspuns este incorectă;
a. încălcarea nterdicţiilor radio de către corespondenţi;
b. acordarea şi testarea excesivă;
NECLASIFICAT
64 din 74
NECLASIFICAT
c. utilizarea autorizată a limbajului în clar,

d. utilizarea unui limbaj profan, indecent sau
ACP125 (E) pag 4
F 6. Modificarile aduse jurnalului trebuiesc insotite de :

a. initialele OST;
b. initialele cdt. grupa;
c. initialele operatorului;
d. initialele comandantului de companie.
F 7. Ce arata jurnalul statiei?

a. inregistrarea completa si continua a intregului grafic;
b. conditiile de operare ce apar in timpul zilei respective;
c. graficul din ziua precedenta;
d. graficul din zilele urmatoare.
F 8. Jurnalul statiei trebuie sa includa:

a. ora de deschidere si inchidere astatiilor;
b. cauzele intarzierilor pe circuit;
c. reglarea si schimbarea frecventelor;
d. d. intamplari neobisnuite precum incalcari procedurale si ale normelor de securitate
F 9. Se interzice în efectuarea traficului radio, care variantă de răspuns este incorectă:

a. utilizarea de prescurtări, expresii codificate sau de servicii neautorizate;
b. utilizarea neautorizată în clar în locul prescurtărilor expresiilor codificate de serviciu
adecvate;
c. asocierea indicativelor de apel şi grupurilor de adrese secrete cu corespondentul, în clar
sau indicative de apel nesecrete;
d. încălcarea interdicţiilor radio.
ACP125 (E) pag 4
F 10. Care sunt practicile ce se execută în timpul efectuării traficului radio, marcaţi varianta
incorectă:
a. utilizarea excesivă a puterii la emisie;
b. transmiterea informaţiilor cât mai optim, pentru a nu fi interceptate de inamic;
c. utilizarea excesivă a timpului pentru acordarea, schmbarea frecvenţelor şi reglarea
echipamentelor;
d. transmiterea la vituze ce depăşesc capacitatea de recepţie.
ACP125 (E) pag 4
F 11. Cum se procedează atunci când este observată încălcarea normelor de securitate de către o
staţie radio din reţea:
a. staţia radio va înştiinţa imediat NCS-ul sau celelalte staţii radio implicate conform NCS-
ului;
b. staţia radio va întrerupe imediat legătura ;
c. anunţarea imediată OSC-lui;
d. staţia radio va continua emisia fără a interveni.
ACP125 (E) pag 4
F 12. Ce nu ar trebui să se includă în jurnalul staţiei radio?

a. ora de deschidere şi închidere a staţiilor;
b. efectele întârzierilor pe circuit;
NECLASIFICAT
65 din 74
NECLASIFICAT
c. reglarea şi schimbarea frecvenţelor;

d. întâmplări neobişnuite precum încălcări procedurale şi a normelor de securitate.
ACP125 (E) pag 5
F 13. Care din următoarele reguli de securitate este incorectă?

a. la deschiderea unui nou cicrcuit sau la începerea unui nou jurnal, operatorul va scrie
abreviat numele şi gradul;
b. când operatorul este schimbat sau închide un circuit va consemna în jurnal;
c. următorul operator va scrie sau tipări numele şi gradul său în jurnal;
d. în jurnalul staţiei este obligatoriu să se facă înregistrări frecvente iar dacă operatorul este
ocupat , pentru aceasta va înregistra mai târziu incluzând date esenţiale;
ACP125 (E) pag 5
F 14. În alfabetul standard al telefonistului , primele patru litere ale alfabetului se vor pronunţa
astfel, precizaţi varianta incorectă:
a. Alfa;
b. Beta;
c. Charlie;
d. Delta.
ACP125 (E) pag 5
F 15. Când se utilizează indicativele de apel?

a. la stabilirea legăturii pentru prima dată în reţea;
b. la intrarea în legătură într-o reţea stabilită anterior;
c. în instrucţiunile de transmitere şi în cpomponentele de adresă când un mesaj trebuie emis
la o staţie dintr-o altă reţea ;
d. ori de câte ori este nevoie
ACP125 (E) pag 5.
F 16. Modificările aduse jurnalului trebuiesc insoţite de :

a. initialele OST;
b. initialele cdt. Grupa;
c. initialele operatorului;
d. initialele comandantului de companie.
F 17. Ce se înregistrează în jurnalul statiei?

a. inregistrarea completa si continua a intregului grafic;
b. conditiile de operare ce apar in timpul zilei respective;
c. graficul din ziua precedenta;
d. graficul din zilele urmatoare.
F 18. Jurnalul statiei trebuie sa includa, bifaţi varianta incorectă:

a. ora de deschidere si inchidere astatiilor;
b. trecerea de pe zi pe noapte;
c. cauzele intarzierilor pe circuit;
d. reglarea si schimbarea frecventelor;
F 19. Cum trebuie formulată informaţia de operare în procedurile radiotelefonice ?

a. în fraze lungi;
b. în fraze scurte;
c. în fraze concinse;
NECLASIFICAT
66 din 74
NECLASIFICAT
d. într-o suingură frază.

F 20. Ce trebuie să includă un mesaj cu adresa în clar, bifaţi varianta incorectă:

a. indicativele expeditorului şi detinatarului care sunt în interiorul textului;
b. conţine toate componentele de faţă a mesaajului;
c. gradul de urgenţă şi grupul dată oră;
d. numararea grupelor.
F 21. Ce se omite în cazul mesajelor cu adresă în clar abreviate, bifaţi varianta incorectă:
a. gradul de urgenţă;
b. data;
c. conţinutul abreviat al textului;
d. grupul dată oră
F 22. Care dintre afirmaţii despre un mesaj de serviciu , este incorectă:

a. un mesaj transmis între personalul de operare care se poate oferi la orice fază a dirijării
traficului, la facilităţile de comunicare sau la parametrii liniei;
b. un mesaj de serviciu criptat include întotdeauna numărarea grupelor şi va fi identuificat
ca mesaj de serviciu în cazul textului criptat şi necriptat;
c. mesajele de serviciu în clar sunt identificate de prescurtărilr SERVICE;
d. mesajele de serviciu pot fi pregătite şi transmise în clar abbreviate sau codificate.
ACP125(E) cap. 1 , pag. 13
F 23. Câte părţi va avea un mesaj pregătit?

a. 3;
b. 5;
c. 4;
d. 2
ACP125(E) cap. 1 , pag. 14
F 24. De câte feluri poate fi apelul unic?

a. 2;
b. 4;
c. 3;
d. 1.
ACP125(E) cap. 1 , pag. 15
F 25. Este obligatoriu utilizarea de prescurtări şi indicative de apel în cazul procedurii complete ?
a. nu;
b. doar în unele cazuri speciale;
c. este obligatoriu;
d. uneori.
ACP125(E) cap3 , pag 23
F 26. În ce situaţii pot fi modificate puterea şi inteligibilitatea sermnbalului ?

a. în cazul în care o staţie nu recepţionează correct po altă staţie;
b. în cazul în care semnalul este foarte bun;
c. în nici un caz;
d. în toate cazurile.
ACP125(E) cap. 3 , pag. 30
NECLASIFICAT
67 din 74
NECLASIFICAT
F 27 Care dintre prescurtările echivalente cu expresiile codificate sau comunicările de

serviciu codificate sunt false ?
a. AUTHENTICATE - Staţia apelată va răspunde la scimbul ce urmează - INT ZNB;
b. AUTHENTICATION IS - Staţia apelată va răspunde la scimbul ce urmează – ZNB;
c. BREAK - Prin aceasta indic separarea textului de alte porţiuni de mesaj – BT;
d. BROADCAST YOUR NET - Fă legătura între cele două reţele pe care le controlezi
pentru difuzarea automată - - -
ACP125(E) cap. 1, pag. 10
F 28. Care dintre prescurtările echivalente cu expresiile codificate sau comunicările de

a. EXEMPT - Staţia (staţiile) ce urmează vor fi excluse de la apelurile colective sau
de la adresele colective – XMT;
b. FIGURES - Urmează numerale sau numere - - -;
c. FLASH - Gradul de urgenţă URGENT – Z;
d. GRID - Porţiunea care urmează este o referinţă de coordonate - - -

a. GROUP NO COUNT - Grupele din acest mesaj nu au fost numărate – GRNC;
b. I AM ASSUMING - Preiau controlul acestei reţele până la alte înştiinţări – ZKA;
c. I AUTHENTICATE - Grupul ce urmează este răspunsul la cererea ta de
autentificare- ZNB;
d. IMMEDIATE - Gradul de urgenţă FULGER – O.

a. INFO - Adresaţii ce urmează vor primi mesajul pentru informare – INFO;
b. I READ BACK - Ceea ce urmează este răspunsul meu la cererea ta de a citi ce am
recepţionat ;
c. I SAY AGAIN - Repet transmiterea sau porţiunea indicată- IMI;
d. NUMBER - Numărul fonogramei – NR.
F 31. Cât timp şi de către cine sunt păstrate jurnalele staţiilor sau ale autostaţiilor ?
a. de către şefii de staţii, autostaţii – 2 luni;
b. de către comandantul de subunitate- 2 luni;
c. de către operatori – 4 luni;
d. de către şeful de stat major – 3 luni.
T2E- pag: 16
F 32. Când la staţii (autostaţii) ce folosesc magnetofoane, se fac adnotări în jurnal?

a. cu aprobarea OSCI;
b. se fac adnotări menţionându-se tipul şi durata înregitrării;
NECLASIFICAT
68 din 74
NECLASIFICAT
c. nu se fac adnotări;
d. doar la ordin.
T2E- pag: 19
F 33. Ce documente ce ţin la statia radio?

a. documente de exploatare;
b. nu se tine nici un document;
c. documente de exploatare si de evidenta;
d. numai documente de evidenta.
T2E-cap.2 pag: 15
F 34. La statiile (autostatiile) radio care functionează simultan pe 2 canale , jurnalul se

completează:
a. pe primul canal;
b. pe ambele canale într-un singur jurnal;
c. pe ambele canale în jurnale separate;
d. pe al doilea canal.
T2E- pag: 15
F 35. Unde se ţine jurnalul staţiei acţionate de la distanţă în fonie ?

a. la operator;
b. numai la staţie;
c. atât la staţie cât şi la punctual de acţionare;
d. la OSCI.
T2E- pag: 16
G. Măsuri de protecţie
G 1. Ce poate genera contactul pe suprafeţele metalice sau cu elementele antenei pe durata

transmisiilor radio?
a. arsuri sau şocuri electrice;
b. radierea persoanelor care intră în contact;
c. magnetizarea hainelor;
d. nici un efect negativ;
Manual Sistem CIS .- Poliţie Aeriană, Extindere şi Modernizare Reţea Radio Sol – Aer, Manual de
Subsistem MS 116 ISBC 020- pag: 9
G 2. .Reţeaua generală de protecţie trebuie să fie legată la cel puţin 2 prize de pămînt situate
în puncte diferite cât mai îndepărtat. Rezistenţa de dispersie a reţelei de legare la pământ va
fi de :
a. 2 ;
b. cel puţin 4 ;
c. cel mult 5  ;
d. cel mult 4 .
Manualul gradatului de transmisiuni cap. 5 pag. 144
G 3. Care sunt pericolele sunt pericolele cauzate de echipamentele electrice, precizaţi

varianta incorectă:
NECLASIFICAT
69 din 74
NECLASIFICAT
a. electric
b. mecanic,
c. termic;
d.electrostatic.
Manual de instalare operare întreţinere al Staţiei Radio RF- 5800 V RCS pag: 5
G 4. De către cine poate fi exploatată tehnica de transmisiuini ?

a. de către orice miilitar;
b. doar de către personalul de comunicaţii şi informatică;
c. doar de personalul care cunoaşte modul de funcţionare al acesteia şi este specializat în acest sens;
d. de către orice persoană căreia i s-a prezentat tehnica.
Manualul gradatului de transmisiuni cap. 5 pag.143
G 5. Cum se face verificarea aparatelor şi cablurilor din completul unei autostaţii radio?
a. stând cu piciorele pe pămînt;
b. cu aparatul de măsură pus la masă;
c. stând cu picioarele pe covorul de cauciuc;
d. cu tensiunea cuplată.
G 6. Când se admite folosirea conductoarelor improvizate pentru legarea mijloacelor de

comunicaţii, informatică şi STNA la priza de pământ?
a. când este soare afară;
b. când plouă;
c. nu se admite;
d. când nu dispunem de timpul optim la dispoziţie.
G 7. Care este operaţiunea obligatoriu a se executa înainte de înlocuirea siguranţelor arse?

a. deconectarea alimentării aparatului respectiv;
b. alimentarea de la altă sursă verificată şi stabilizată a aparatului
c. decuplarea emisiei;
d. deconectarea antenei.
G 8. La ce distanţă de autospecială şi de grupul electrogen se amenajează locul pentru fumat ?

a. 5 -10m;
b.10- 15m;
c. 5- 25m;
d. 25- 30m.
G 9. Când se permite agăţarea cablurilor de suporturile de înaltă tensiune sau ale reţelelor de
iluminat ?
a. tot timpul;
b. nu se permite;
c. când acestea nu sunt sub tensiune;
d. doar când cablurile sunt izolate.
NECLASIFICAT
70 din 74
NECLASIFICAT
G 10. Este permis fumatul în autospecială?

a. numai în situaţiile în care se lucrează camuflat
b. doar cu acordul şefului de autostaţie;
c. doar cu acordul comandantului;
d. nu este permis
G 11. Pe timpul conectării cablului de alimentare al autostaţiei la reţea sau la grupul electrogen,
militarul care execută această activitate va fi supravegheat de ?
a. camera video instalată pentru paza perimetrală;
b. comandantul de pluton;
c. nu e nevoie a fi supravegheat;
d. al doilea militar:
Manualul gradatului de transmisiuni cap. 5 pag.
G 12. Care este prima operaţiune ce se execută în cazul acordării primului ajutor în caz de
electrocutare ?
a. se izolează electrocutatul de sursa de curent electric;
b. se evacuează victima pe braţe;
c. se aruncă apă pe victimă, pentru a stinge incendiul;
d. se efectuează respiraţie artificială.
Manualul gradatului de transmisiuni cap. 5 pag.
G 13.Cum se face legarea la pămînt ?

a .mai întâi la priza de pământ apoi la mijlocul de transmisiuni;
b. mai la mijlocul de transmisiuni apoi la priza de pamant;
c .concomitent;
d, nu se face legarea la pamant.
G 14. Cu se face verificarea aparatelor şi cablurilor di completul autostaţiei ?

a. stând cu piciorele pe pământ;
b. stând cu un picior pe pamânt si unul pe autostatie;
c. stând cu picioarele pe covorul de cauciuc;
d. stând pe un picior pe pamânti si unul pe covorul de cauciuc.
G 15. Când se admite folosirea conductoarelor improvizate pentru legarea mijloacelor de

transmisiuni la priza de pamânt?
a. când este ssoare afara;
b. când ploua;
c. nu se admite;
d. în orice codiţii.
G 16. Ce este obligatoriu pentru înlocuirea siguranţelor arse?

a. deconectarea alimentarii aparatului respective;
b. realimentarea de la alta sursa a aparatului
c. înlocuirea siguranţelor;
d. revconectarea la alta sursa şi schimbarea siguranţelor.
NECLASIFICAT
71 din 74
NECLASIFICAT
G 17. Când se permite agaţarea cablurilor de suporturile de înalta tensiune sau ale reţelelor de
iluminat ?
a. tot timpul;
b. nu se permite;
c. când acestea nu sunt sub tensiune;
d. doar când cablurile sunt izolate.
G 18. Când se verifica materialele PSI ?

a. periodic;
b. la ZVITM;
c. la ordin;
d. si la plecarea si la sosirea din misiuni.
G 19. Pe timpul construcţiilor liniilor din cablu militarii vor face foc pe traseu ?
a. numai în camp liber;
b. pe malul lacurilor sau apelor curgătoare;
c. doar în paduri;
d. nu au voie sa faca foc.
G 20. Conectarea cablului de alimentare la reţea sau la grup se executa:

a. de catre orice militar;
b. de transmisionist;
c. de sofer;
d. de persoanalul pregatit special în acest scop.
G 21. Ce se efectueaza în cazul acordarii primului ajutor în caz de electrocutare ?

a. se izoleaza electrocutatul de sursa de current electric ;
b. evacuarea victimei pe braţe;
c. se arunca apa pe victima;
d. se va efectua respiraţie artificiala.
G 22. Cum se procedeaza în cazul aplicarii masurilor de prim ajutor, accidentatului în caz de
lesin, insolaţii, şoc si intoxicaţii cu oxid de carbon ?
a. sa fie culcat cu capul în jos si picioarele putin ridicate , sa acorde primul ajutor;
b. sa fie ridicat in picioare si trimis la infirmerie;
c. sa fie lasat sa-si revina singur
d. sa fie izolat de locul infestat.
Manualul gradatului de transmisiuni cap. 5 pag 144
G 23. Ce este obligat echipajul sa facă in caz de incendiu?

a. să folosească stingatoarele, uneltele genistice pentru stingerea incendiilor;
b. sa astepte sosirea pompierilor;
c. sa anunte seful de autostatie;
d. sa cheme comandantul de companie.
NECLASIFICAT
72 din 74
NECLASIFICAT
G 24. Ce poate genera contactul pe suprafeţele metalice sau cu elementele antenei pe durata
transmisiilor radio?
a. arsuri sau şocuri electrice;
b. radierea persoanelor care intră în contact;
c. magnetizarea hainelor;
d. nici un efect negativ;
Manual Sistem CIS .- Poliţie Aeriană, Extindere şi Modernizare
Reţea Radio Sol – Aer, Manual de Subsistem MS 116 ISBC 020- pag: 9
G 25. Reţeaua generală de protecţie trebuie să fie legată la cel puţin 2 prize de pămînt situate
în puncte diferite cât mai îndepărtat. Rezistenţade dispersie a reţelei de legare la pământ va
fi de :
a. 2 ;
b. cel puţin 4 ;
c. cel mult 5  ;
d. cel mult 4 .
G 26. Ce trebuie să conţină avizul medical necesar la încadrarea şi repartizarea lucrătorilor

pentru lucrul la înălţime ?
a. examinare cardiollogică;
b. verificare aptitudini şi capacităţi neuropsihice necesare lucrului la înălţime;
c. examinare oftalmologică;
d. examinare ortopedică.
G 27. Care sunt pericolele sunt pericolele cauzate de echipamentele electrice, precizaţi
varianta incorectă:
a. electric
b. mecanic,
c. termic;
d.electrostatic.
Manual de instalare operare întreţinere al Staţiei Radio RF- 5800 V RCS pag: 5
G 28. În cazul construcţiilor liniilor din cablu uşor, traversarea liniilor de transport energie
electrică se execută de regulă îngropat sau pe pământ, perpendicular pe acestea. Liniile în
cablu de campanie trebuie să treacă cât mai aproape de stâlpii liniei de transport energie
electrică:
a. însă la cel puţin 5 m distanţă de aceştia
b. la cel puţin 3 m de aceştia
c. la maxim 2,5 m de aceştia
d. la maxim 5 m de aceştia
T6a,Instrucţiuni pentru construcţia liniilor din cablu de campanie, pag. 30
G 29. Sunt considerate periculoase pentru om tensiunile:

a. de peste 50 V cc şi peste 42 V ca, cu nulul legat la pământ
b. de peste 70 V cc şi 34 V ca
c. de peste 42 V cc şi peste 50 V ca
d. de peste 220 V ca şi 75 V ca
NECLASIFICAT
73 din 74
NECLASIFICAT
G 30. Limita maximă superioară a intensităţii curentului considerată nepericuloasă pentru

om este de :
a. 20 mA ca cu frecvenţa 50 Hz şi 50 mA cc
b. 10 mA ca cu frecvenţa 50 Hz şi 50 mA cc
c. 20 mA ca cu frecvenţa 50 Hz şi 30 mA cc
d. 10 mA ca cu frecvenţa 50 Hz şi 30 mA cc
NECLASIFICAT
74 din 74

N - Xx-Nou Baza Date Staţii Radio FINAL-aa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

N - Xx-Nou Baza Date Staţii Radio FINAL-aa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NECLASIFICAT

A 2. Selectaţi răspunsul/răspunsurile greşite: Într-un circuit electric închis

A 3. Intensitatea curentului electric printr-o rezistenţă este direct proporţională

A 4. Pe imaginea de mai jos, aplicând legea I a lui Kirchoff, rezultă următoarele:

A 5. Formula algebrică prezentată mai jos reprezintă:

a. legea I a lui Kirchoff

A 6. Forma algebrică prezentată mai jos reprezintă:

A 7. Unitatea de măsură a energiei este:

A 8. Rezistenţa totală a rezistenţelor conectate ca în imaginea de mai jos este

A 9. Rezistenţa totală a rezistenţelor conectate ca în imaginea de mai jos este

A 10. Imaginea de mai jos reprezintă:

Circuite de Circuit de Linie de abonat

a. schema bloc a unei centrale telefonice

A 11. În situaţia instalării pe circuitele telefonice în cablu a repetoarelor de

Masă sau retur de

a. Cablu cu un fir, b. Cablu cu două fire,

c. Cablu cu două fire,

a. cablu cu două fire, neechilibrat faţă de pământ

A 12. Propagarea transversală a energiei semnalelor de telecomunicaţii într-un

A 13. Imaginea de mai jos reprezintă principiul multiplexării cu:

A 14. Teorema eşantionării arată că un semnal continuu, cu spectrul de frecvenţă

A 15. Independent de structura schemei de implementare (serială la Modulaţia

c. codarea digitală (numerică);

A 16. Fenomenul de stingere a audiţiei radio se observă la recepţie în zona

Manualul instrucţiei soldatului transmisionist, art. 418 alin 1, pagina 214

A 17. Proprietatea undelor de a ocoli, într-o anumită măsură, obstacolele întâlnite

A 18. Fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a undelor, datorită

A 20. Imaginea următoare reprezintă vedere de ansamblu a unui:

A 21. Imaginea următoare reprezintă vedere de ansamblu a unui:

A 22. Imaginea următoare reprezintă vedere de ansamblu a unui:

a. comutator digitar din RTP/RMNC

A 23. Imaginea următoare reprezintă vedere de ansamblu a unui:

a. comutator digitar din RTP/RMNC

A 24. Imaginea următoare reprezintă vedere de ansamblu a unui:

a. comutator digitar din RTP/RMNC

A 25. Imaginea următoare reprezintă vedere de ansamblu a unui:

Manual de utilizare MCID, pag.22

B. Staţii radio R 845

B1. Gama de frecvenţă a staţiei radio R-845M este:

B2. Ecartul de frecvenţă al staţiei radio R-845-M este:

B3. Alimentarea electrică a staţiei radio R-845M se realizează de la:

B4. Enumeraţi tipurile de modulaţie folosite de staţia radio R-845 M:

B5. Antena folosită de staţia radio R-845 M este:

B6. Puterea la ieşirea emiţătorului staţiei radio R-845 M este de:

B7. Comanda staţiei radio R–845 M se poate realiza:

b. la înălţimea de zbor de 1.000m - distanţa legăturii radio este de minim 50Km.

c. 250Km. indiferent de înălţimea de zbor a aeronavei

d. la înălţimea de zbor de 1.000m - distanţa legăturii radio este de minim 100Km.

B10. Timpul de trecere de la o frecvenţă la alta (timpul de acordare) la staţia radio R–

B11. Blocul 10M al staţiei radio R-845M este:

B12. Autostaţia radio R-845: în cazul legaturii cu aeronavele aflate în zbor, se

B13. Autostaţia radio R-845: Alimentarea aparaturii la punctul de comandă de la

B16. Staţia radio R-845 asigura functionarea cu următoarele tipuri de modulaţie:

B22. Puterea la ieşire a emiţătorului Staţiei Radio R-845 în regim de frecventă

B23. Comanda la distanţă a staţiei radio R-845 se poate realiza prin:

B24. Timpul de trecere de pe o frecvenţă pe alta (timpul de acord) a staţiei radio R-

B27. Staţia radio R-845 poate asigura cu aeronavele, legături de tipul:

B28. Antena folosită la staţia radio R-845 este de tipul:

B29. Pentru alimentarea aparatelor 11M şi 12M din componenţa Pupitrului

d. Nu permite operatorului să cunoască pe ce frecvenţă emite staţia

B31. În compunerea aparatului 23M (dispozitivul de recepţie) al Staţiei Radio R-

B33. La staţia Radio R 845 comenzile ,,EMISIE”, ,,RECEPŢIE”, ,,APEL

B35. Staţia Radio R-845 lucrează în gama UUS2 în intervalul: