Capitolul III

AMPLIFICATOARE CU REACŢIE

07.04.2019
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie

Fig. 3.1a

• sg , si , sf , so - semnale (curenti / tensiuni)

• AB - amplificatorul de baza cu amplificarea a
• RR - reteaua de reactie cu factorul de reactie f
• C - comparator
• CE - circuit de esantionare
CEF
 3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie

Amplificarea

so sf
a f
si so

s s 1 1
A  o
  o

s s s s s 1
f
g
 i f i f

s s a o o

a
A (3.1a)
1  af

CEF
 3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie

Transmisia pe buclă

so s f
T   a f
si s o

s fa s f
T   a f
s f soa

Circuitele AB si RR se presupun independente

CEF
 3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie

Transmisia pe buclă

T  af (3.2a)

 Reacţie negativă : T0  Aa

 Reacţie pozitivă : 1  T  0  Aa

 Intră in oscilaţie : T  1  A 

Observaţie
Circuitele AB si RR se presupun independente.

CEF
 3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie

Reacţie negativă puternică

T 1 (3.2b)

si 1
  si  sg
sg 1  T
si - semnal de eroare

sf

T
 s f  sg
sg 1  T

a a 1
A   (3.1b)
1  af af f
CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.3. Topologii de amplificatoare cu reacţie

Determinarea topologiilor
 Modul de comparare la intrare
• C - nod Comparare in nod  intrările AB si RR in paralel

• C - buclă Comparare pe buclă  intrările AB si RR in serie

 Modul de eşantionare la ieşire

• CE- nod Eşantionare in nod  ieşirile AB si RR in paralel

• CE – buclă Eşantionare pe buclă  ieşirile AB si RR in serie

Patru topologii (tipuri) de AR

• paralel–paralel (p-p) • paralel – serie (p-s)
• serie – serie (s-s) • serie – paralel (s-p)

CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

3.3.1 Avantaje
• Stabilizează câştigul AR la variaţiile amplificării a

T  1
1
A (3.1b)
f
•Reduce variaţiile ale amplificării de (1+T) ori
A 1  af  af da
dA  da  da 
a 1  af 2 1  af 2
dA 1 1 1 da dA da 1
 da   
A A 1  af 2
1  af a A a 1 T

CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

• Micşorează distorsiunile

Fig. 3.3a

a1  a 2 a3  0 Fig. 3.3b
a1 1
A1   a1f  1 ; A3  0
1  a1f f
A2 
a2 1
  A1 a 2f  1
1  a 2f f
CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

• Modifică convenabil rezistenţele de intrare si ieşire

 Rezistenţa de intrare- topologie paralel

Fig. 3.3c

ri  vi ii
T  i f ii
vi
vi vi ii ri
Ri     Ri  (3.3a)
ig ii  i f if 1 T
1
ii
CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

 Rezistenţa de intrare- topologie serie

Fig. 3.3d

ri  vi ii
vf
T
vi
vg vi  v f vi  v f 
Ri    1    ri 1  T 
ii ii ii  vi 

 Ri  ri 1  T  (3.3b)

CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

 Rezistenţa de iesire- topologie paralel

Fig. 3.3e

vo  vot  voa  vof

vo iof
ro  T
ioa ioa
vo
vot vo ioa ro
Ro      Ro  ro
(3.3c)
iot ioa  iof iof 1  T 1 T
1
ioa
CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

 Rezistenţa de ieşire- topologie serie

Fig. 3.3f

io  iot  ioa  iof

voa vof
ro  T 
ioa voa

vot voa  vof voa  vof 

Ro    1    ro 1  T 
iot io ioa  voa 
 Ro  ro 1  T  (3.3d)

CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

• Măreşte banda amplificatorului

Fig. 3.3g

a
a  j  
 f = const. cu
1 j
s

CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative
a

1 j
a s a
A  
1  af 1  af 
1  af  j
 s
1 j
s
a 1 A
A 
1  af 1  j j
1 
s 1  af  s

s- frecvenţa limită de sus a AB

s  s 1  T 
s- frecvenţa limită de sus a AR
j
j   j- frecvenţa limită de jos a AB
1 T j - frecvenţa limită de jos a AR

CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

• Reduce nivelul de zgomot

sz semnal de zgomot la ieşirea AB

'
so  so  s z
sf sf
f  
s'o so  s z

s'o  a[ sg  f  ( so  s z )]  s z

a 1 1
s 
'
 sg   sz  A  s g   sz
1T 1T 1T
o

Reduce zgomotul de (1+T) ori

CEF
 3.2. Caracteristicile reacţiei negative

3.3.2 Dezavantaje
 Reduce câştigul de (1+T) ori
 Datorită RR apare posibilitatea autooscilaţiei

CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)

Aproximaţii
 Prin AB semnalul circulă numai în sensul IN-OUT
 Prin RR semnalul circulă numai în sensul OUT-IN

Rolul TRN

Reduce analiza AR la analiza a două circuite fără reacţie

 Circuitul a - rezultă prin completarea AB cu Rg , RL şi elementele rezistive
din schema RR
 Circuitul f - conţine generatoarele comandate din schema RR

Observaţie
Circuitele a si f sunt independente

CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Schema generală

Fig. 3.5a

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

 Intrare
• mărimea comună : tensiunea v i  v ia  v if
• marimea comparată : curentul ii  iia  iif

 Ieşire
• mărimea comună : tensiunea v o  v oa  v of
• mărimea eşantionată : curentul io  ioa  iof

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

 Tipul reacţiei

 paralel - paralel
 nod - nod
 sunt - sunt
 comparare si esantionare in nod
 tensiune - tensiune
 tensiune - paralel

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Analiza AR p-p

 Parametrii de cuadripol - y
AB : iia  yia v ia  y ra v oa
i oa  yfa v ia  yoa v oa

RR : iif  yif v if  y rf v of
iof  yff vif  yof vof

Pentru a putea fi aplicată TRN trebuie

yfa  yff y ra  yrf

yff v if şi y ra v oa au efect neglijabil

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

În nodul I ( Fig. 8.4a ) – Kirchhoff 1

vi
ig   yia vi  yif vi  yrf vo
Rg
1 1
  yia  yif (3.4a)
ri R g
1
i g  vi  y rf vo (1)
ri
În nodul O ( Fig. 8.4a ) – Kirchhoff 1
vo
 y oa v o  y of v o  y fa v i  0
RL
1 1
  yoa  yof (3.5a)
ro R L
1
vo  yfa vi  0 (2)
ro
CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

 Amplificarea - Az , g
vo
Az,g 
ig
1
Din (1) si (2) se elimină vi  ig  
yfa ri ro
vo  y rf vo

1 ig 1
   y rf (3)
A z , g vo yfa ri ro
az
Az,g  (3.1c)
1  a zf y

1 1
  fy (4)
Az,g a z

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Identificarea termenilor din (3) si (4)

a z   yfa ri ro (3.6a)

f y  y rf (3.7a)

T  a zf y  ri ro yfa yrf (3.2c)

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

 Rezistenţa de intrare - Ri

Fig. 3.5b

vi
Ri 
ii
vi
R 'i   R 'i  R i || R g
ig

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

1
Din (1) si (2) se elimină vo  i g  vi  y rf  yfa ro  vi
ri

   yfa y rf ro   1   yfa ri ro  y rf    1  T 
1 1 1 1
'
R i ri ri ri

1 1 1
 1  T 
1 1 1
 '  (3.8a)
Ri Ri Rg R i ri Rg

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

 Rezistenţa de ieşire - Ro

Fig. 3.5c

vo v ot v ot
Ro   ' R 'o   R L || R o
io i g 0 i ot i ot
R L 

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

In nodul I ( Fig. 3.5c ) – Kirchhoff 1

1
vit  yia vit  yif vit  yrf vot  0
Rg
1
vit  y rf vot  0
(5) sau vit  yrf ri vot
ri

In nodul O ( Fig. 3.5c ) – Kirchhoff 1

1
i ot  v ot  y oa v ot  y of v ot  y fa v it
RL
1
i ot  vot  yfa vit (6)
ro
CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Din relaţiile (5) şi (6) rezultă :

iot  1   yfa ri ro  y rf  vot   1  T  vot

1 1
ro ro
1 i ot 1
'
  1  T
R o vot ro

1 1 1
 1  T  (3.9a)
R o ro RL

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Circuitul a

Fig. 3.5d

 Circuitul a se obţine prin încărcarea AB

• la intrare cu : Rg şi rif  yif1
1
• la ieşire cu : RL şi rof  yof
CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

 Parametrii circuitului a
1
 1
v 'i 
ri     y ia  y if 
 (3.4a)
ig  R g 
1
v 'o  1 
ro     y oa  y of  (3.5a)
i 'o i 0  RL 
g

v'o
az    yfa ri ro (3.6a)
ig

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Circuitul f

Fig. 3.5e

i if
fy   y rf (3.7a)
v of v if 0

Generator de curent comandat in tensiune.

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Amplificator transimpedanţă

Fig. 3.5f

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

vo az
A z,g   (3.1c)
ig 1  a zf y

T  a zf y (3.2c)

1 1

 ' 1  T'
R i ri
 ri'  ri
R g 
T'  T
R g 
(3.10a)

1 1

 ' 1  T"
R o ro
 ro'  ro T"  T (3.11a)
R L  R L 

CEF
 3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)

Observaţii

AR p-p are : Ri , Ro mici  amplificator transimpedanţă 

 atac în curent : R i  R g
 răspuns în tensiune : R o  R L

CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Schema generală

Fig. 3.6a

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

 Intrare
• mărimea comună : curentul ii  iia  iif
• mărimea comparată : tensiunea v i  v ia  v if

 Ieşire
• mărimea comună : curentul io  i oa  iof
• mărimea eşantionată : tensiunea v o  v oa  v of

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Tipul reacţiei

• serie – serie
• bucla - bucla
• comparare pe bucla - esantionare pe bucla
• curent - curent
• curent - serie

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Analiza AR s-s

 Parametrii de cuadripol - z

AB : v ia  z ia iia  z ra i oa
v oa  z fa iia  z oai oa

RR : v if  z if iif  z rf iof
vof  zff iif  zof iof

Pentru a putea fi aplicată TRN trebuie

z fa  z ff z ra  z rf
z ff i if şi z ra i oa au efect neglijabil
CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Pe bucla de intrare ( Fig. 3.6a ) – Kirchhoff 2

vg  R gii  zia ii  zif ii  z rf io

ri  R g  z ia  z if (3.4b)

v g  riii  z rf i o (1)

Pe bucla de ieşire ( Fig. 3.6a ) – Kirchhoff 2

z fa ii  z oa i o  z of i o  R Li o  0
ro  z oa  z of  R L (3.5b)

roi o  z fa ii  0
(2)

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

 Amplificarea
io
A y, g 
vg
ri ro
Din (1) si (2) se elimină  vg   i o  z rf i o
z fa
1 vg ri ro
   z rf (3)
A y, g i o z fa

ay
A y, g  (3.1d)
1  a yf z
1 1
  fz (4)
A y, g a y
CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Identificarea termenilor din (3) si (4)

z fa
ay   (3.6b)
ri ro

f z  z rf (3.7b)

z fa
T  a yf z   z rf (3.2d)
ri ro

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

 Rezistenţa de intrare - Ri

Fig.
3.6b

vi
Ri 
ii
vg
R i'   Ri  Rg
ii
CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

 z fa 
Din (1) si (2) se elimină io  v g  ri i i  z rf   i i
 ro 
vg  z fa z rf    z fa  
R i'   ri      ri 1    z rf   ri  1  T 
ii  ro    ri ro  

R i  ri  1  T   R g (3.8b)

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

 Rezistenţa de ieşire

Fig. 3.6c

vo v 'ot v ot
Ro   R 'o   RL  Ro
io v g 0 i ot i ot
R L 0
CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Pe bucla de intrare ( Fig. 3.6c ) – Kirchhoff 2

R giit  zia iit  zif iit  zrf iot  0

riiit  z rf i ot  0
z rf
i it   i ot (5)
ri

Pe bucla de ieşire ( Fig. 3.6c ) – Kirchhoff 2

v ot  R Li ot  z oa i ot  z of i ot  z fa iit
v ot  roi ot  z fa iit (6)

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Din relaţiile (5) si (6) rezultă

  z fa  
v ot  ro 1    z rf  i ot  ro 1  T  i ot
  ri ro  
v ot
 R 'o   ro 1  T 
i ot

R o  ro 1  T   R L (3.9b)

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Circuitul a

Fig. 3.6d

 Circuitul a se obţine prin încărcarea AB

• la intrare cu : Rg şi rif  z if
• la ieşire cu : RL şi rof  z of
CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

 Parametrii circuitului a

vg
ri   R g  zia  zif (3.4b)
ii'

v 'o
ro  '  R L  z oa  z of (3.5b)
io v g 0

i'o z fa
ay   (3.6b)
vg ri ro

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Circuitul f

Fig. 3.6e

v if
fz   z rf (3.7b)
i of i if  0

Generator de tensiune comandat în curent.

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Amplificator transadmitanţă

Fig. 3.6f

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

io ay
A y, g   (3.1d)
v g 1  a yf z

T  a yf z (3.2d)

Ri  ri' 1  T 
' ri'  ri
R g 0
T'  T
R g 0
(3.10b)

Ro  ro' 1  T 
" ro'  ro
R L 0
T"  T
R L 0
(3.11b)

CEF
 3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)

Observaţii

AR s-s are : Ri , Ro mari  amplificator transadmitanţă

 Atac în tensiune : R i  R g
 Răspuns în curent : R o  R L

CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel - serie (AR p-s)

Schema generală

Fig. 3.7a

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

 Intrare
• mărimea comună : tensiunea v i  v ia  v if
• marimea comparată : curentul ii  iia  iif

 Ieşire
• mărimea comună : curentul io  i oa  iof
• mărimea eşantionată : tensiunea v o  v oa  v of

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

 Tipul reacţiei

 paralel - serie
 nod - buclă
 comparare în nod – eşantionare pe buclă
 tensiune - curent
 curent - paralel

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

Analiza AR p-s

 Parametrii de cuadripol - g
AB : iia  gia v ia  gra i oa gia , gif - conductanţe
v oa  gfa v ia  goa i oa goa , gof - rezistenţe
gfa , gff - rapoarte de
RR : iif  gif v if  grf i of tensiuni
g ra , g rf - rapoarte de
v of  gff v if  g of i of curenţi

Pentru a putea fi aplicată TRN trebuie

gfa  gff g ra  g rf
gff v if şi g raioa au efect neglijabil

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

În nodul I ( Fig. 3.7a ) – Kirchhoff 1

vi
ig   gia vi  gif vi  g rf io
Rg
1 1
  gia  gif (3.4c)
ri R g
vi
i g   g rf i o (1)
ri

Pe bucla de ieşire ( Fig. 3.7a ) – Kirchhoff 2

gfa v i  goa i o  gof i o  R Li o  0

ro  goa  gof  R L (3.5c)

gfa vi  roio  0 (2)

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

 Amplificarea - Aig
io
Ai, g 
ig
ro
Din (1) si (2) se elimină vi  ig   i o  g rf i o
g fa ri
1 ig r
   o  g rf (3)
Ai, g i o g fa ri

ai
A i, g  (3.1e)
1  a ifi
1 1
  fi (4)
Ai, g a i

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

Identificarea termenilor din (3) si (4)

ri
a i  g fa (3.6c)
ro

f i  g rf (3.7c)

g fa ri
T  a ifi   g rf (3.2e)
ro

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

 Rezistenţa de intrare - Ri

1 1 1
 1  T 
R i ri Rg (3.8a)

 Rezistenţa de ieşire - Ro

R o  ro 1  T   R L (3.9b)

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

Circuitul a

Fig. 3.7b

 Circuitul a se obţine prin încărcarea AB

• la intrare cu : Rg şi rif  g if1
• la ieşire cu : RL şi rof  g of
CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

 Parametrii circuitului a
1
 1
v 'i 
ri     g ia  g if 
 (3.4c)
ig  R g 

v 'o
ro  '  R L  g oa  g of (3.5c)
io i g 0

i 'o r
a i   g fa i (3.6c)
ig ro

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

Circuitul f

Fig. 3.7c

i if
fi   g rf (3.7c)
i of v if  0

Generator de curent comandat in curent.

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

Amplificator de curent

Fig. 3.7d

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)

ii ai
Ai , g   (3.1e)
ig 1  a ifi

T  a ifi (3.2e)

ri' ri'  ri T'  T

Ri  R g  R g 
(3.10c)
1  T'

Ro  ro' 1  T 
" ro'  ro
R L 0
T"  T
R L 0 (3.11c)

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Observaţii

AR p-s are : Ri mică şi Ro mare  amplificator de curent 

 atac în curent : R i  R g
 răspuns în curent : R o  R L

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

AR-ps Schemă practică

Fig. 3.7e

(Q1, Q3) :VBE =0,6V, F = 0 =400, ro ∞.

(Q2) : VT =1V, kn=5mA/V2, ro2=10kΩ
(Q4, Q5 ): VT =-2V, IDSS =8mA, ro4=10kΩ. VZ : VZ=4,4V IZ,min=1mA
R1=600Ω, R2 =4kΩ, R3 =1kΩ,
VCC = 24V.Rg=50kΩ RL=500.
CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Analiza în cc – psf dispozitivelor

I C1  I D4  I DSS  8mA

VBE1
I C3   1mA
R1

I Z  I D5  I DSS  8mA

VZ  VEB3  R2  I C 3
I D2  IC3   10mA
R3
Parametrii dinamici ai tranzistoarelor :
gm1=320mA/V, rπ1=1,25kΩ; gm2=20mA/V,
gm3=40mA/V, rπ3=10kΩ.
CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Analiza în ca- schema de regim dinamic

 răspuns în curent : R o  R L
Fig. 3.7f

Paralel Serie

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Reţeaua de reacţie negativă

Fig. 3.7g

vif
rif  
iif
iof 0

vof
rof   R3 ( R2  1 / g m3 )  R3 R2  0 ,8 k
iof
vif 0

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Circuitul a

i ioa id 2 vgs2 ic1 ib1 Fig. 3.7h

aig  oa      
ig id 2 vgs2 ic1 ib1 ig
voa 0

Rg R1 rif
 g m2   ro4   0   1530
r 1  Rg R1 rif
vi
ri   Rg R1 rif r 1  0 ,4 k
ig
voa0
CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Circuitul a – rezistenţa de ieşire

Fig. 3.7i

vt RL  ro 2 1  RL 
ro   rof   rof    1    0 ,88k
it ig 0
g m 2  ro 2  1 g m2  ro 2 

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Circuitul f

Fig. 3.7j

iif ic3 R3 1
fi    
iof  R3  R2  R3  R2 5
vif 0    ic3
 R3 

CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Parametrii AR - ps

Transmisia pe buclă

T  aig  fi  306
Amplificarea
io aig  R2 
Aig     1    5
ig 1  T  R3 
Rezistenţa de intrare
ri 1
Ri   ri  1  T 
1
 Rg1 
  1,3
 
1T
Rezistenţa de ieşire (afectată de reacţie)
Ro'  ro  1  T   0,27M 
CEF
 3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)

Rezistenta de ieşire

Fig. 3.7k

Ro 
vot
iot
 
 Ro'  ro2  1  g m2  Ro'  ro2  g m2  Ro'  54M 

CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie - paralel (AR s-p)

Schema generală

Fig. 3.8a

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

 Intrare
• mărimea comună : curentul ii  iia  iif
• marimea comparată : tensiunea v i  v ia  v if

 Ieşire
• mărimea comună : tensiunea v o  v oa  v of
• mărimea eşantionată : curentul i o  i oa  i of

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

 Tipul reacţiei
 serie – paralel
 buclă – nod
 serie – şunt
 comparare pe buclă – eşantionare în nod
 curent – tensiune
 tensiune – serie

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

Analiza AR s-p

 Parametrii de cuadripol - h
AB : via  hia iia  h ra voa hia , hif - rezistenţe
ioa  h fa iia  h oa voa h oa , h of - conductanţe
h fa , h ff - rapoarte de
RR : vif  hif iif  h rf vof curenţi
h ra , h rf - rapoarte de
i of  hff iif  h of v of tensiuni

Pentru a putea fi aplicată TRN trebuie

hfa  hff h ra  h rf

h ff iif şi h ra v oa au efect neglijabil

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie– paralel (AR s-p)

Pe bucla de intrare ( Fig. 3.8a ) – Kirchhoff 2

vg  R gii  hia ii  hif ii  h rf vo
ri  R g  hia  hif (3.4d)
v g  riii  h rf v o (1)

În nodul de ieşire ( Fig. 3.8a ) – Kirchhoff 1

vo
 h fa i i  h oa v o  h of v o  0
RL
 1 
  h oa  h of  vo  h fa ii  0
 RL 
1 1
  h oa  h of (3.5d)
ro R L
1
vo  h fa ii  0 (2)
ro
CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

 Amplificarea – Av,g
vo
A v,g 
vg
ri
Din (1) si (2) se elimină ii  vg   vo  h rf vo
h fa ro
1 vg ri
   h rf (3)
A v, g vo h fa ro
av
A v,g 
1  a vfv (3.1f)

1 1
  fv (4)
A v,g a v

CEF
 33.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

Identificarea termenilor din (3) si (4)

h fa ro
av   (3.6d)
ri
f v  h rf (3.7d)

h fa ro
T  a vf v   h rf (3.2f)
ri

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

 Rezistenţa de intrare - Ri

R i  ri  1  T   R g (3.8b)

 Rezistenţa de ieşire - Ro

1 1 1
 1  T   (3.9a)
R o ro RL

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

Circuitul a

Fig. 3.8b

 Circuitul a se obţine prin încărcarea AB

• la intrare cu : Rg şi rif  h if
1
• la ieşire cu : RL şi rof  h of
CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

 Parametrii circuitului a

vg
ri   R g  h ia  h if (3.4d)
ii'

1
v 'o  1 
ro     h oa  h of  (3.5d)
i 'o v 0  RL 
g

v 'o h fa ro
av   (3.6d)
vg ri

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

Circuitul f

Fig. 3.8c

v if
fv   h rf (3.7d)
v of i if  0

Generator de tensiune comandat in tensiune.

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

Amplificator de tensiune

Fig. 3.8d

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

vo av
A v,g   (3.1f)
v g 1  a vf v

T a f v v
(3.2f)

Ri  ri' 1  T ' ri'  ri

R g 0
T'  T
R g 0
(3.10d)

Ro 
ro' ro'  ro T"  T
(3.11d)
1  T" R L  R L 

CEF
 3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)

Observaţii

AR s-p are : Ri mare şi Ro mică  amplificator de tensiune 

 atac în tensiune : R i  R g
 răspuns în tensiune : R o  R L

CEF
 Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Exemplul 1

Fig. 3.9a

Reţelele de reacţie sunt independente de etajele amplificatoare

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

s s s
a 
1
o1
a 
2
o2
a 
3
o

s i1
s i2
s o2
,

s s
f  f1
f 
2
f2

1
s o2
s o

, s  s s
i1 g f1
s  s s
i2 o1 f2

s s
Amplificarea cu reacţie va fi: A  o o

s s s g f1 i1

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Folosind relaţiile de mai sus rezultă:

f
s  f s  s
f1 1 o2
1
o
a 3
s
f s  o

s s a  a a  a  f 1
2 o
s
s    o1 f2
 s
i2 2 3 2 3 2

a a a
i1 o
a a 1
a 1 1 1 2 3

a a a
A 1 2 3 (3.12a)

1 T  T 1 2

T  a a f
1 1 2 1
transmisiile pe buclă (adimensionale)
T  a a f
2 2 3 2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Rezistenţa de intrare

• topologie paralel la intrare - s g

, s i1
şi s f1
sunt curenţi

v v r
R    i i i1

i i i
i
i g
1 i1 f1 f1

i
v i1

r 
i1
i
rezistenţa de intrare în etajul a 1
i i1

i  f s s s
f s 
f1 1 o2
f a s 
o2 o2

s s s a a 1 T
2 o 2 3 o2

i   o1
  f2
 s
i2 2 2 2

a a
i1
a a
1
a a 1 1 1
1 2
o2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

r r  (1  T )
R  i1
 i1 2

1 T  T
(3.13a)
i
T
1 1 1 2

1 T 2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

• topologie serie la intrare - s g , si1 şi s f 1 sunt tensiuni

v v v v v
R  i
  r  (1  )
g i1 f1
i1
f1
, r 
i1
i1

i i i
v i i1
i i

s
v  f s  f 
f1 1 o2 1
o

a 1
f  1 T
3

s o1 s  s a a
2

v i1    s  a a a s
2
i2 f2 2 3
o
o
a1 a a 1 1
1 2 3

T 1 T  T
R  r  (1  )  r ( 1
) 1 2
(3.13b)
1 T 1 T
i i1 i1

2 2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Rezistenţa de ieşire
• topologie paralel la ieşire

Fig. 3.9b

vt vt vt
Ro   
it io 3  i f 2 io 3
CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

s  a  s  a  f  s
o1 1 i1 1 1 o2

s
s  s s  f v 
o1 f2 i2 2 t
o2

a 2

v  r i  a s
t o3 o3 3 o2

r r  (1  T )
R  o3
 o3 1

T 1 T  T (3.14a)
o

1 2 1 2

1 T 1

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

• topologie serie la ieşire

Fig 3.9c

v v v v
R  
o
 t o3 f2 o3

i i i
t t t

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

s  a  s  a  f  s
o1 1 i1 1 1 o2

s
s  s  s  f i 
o1 i2 f2 2 t
o2

a 2

v
i 
t
 a s
03
3 o2
r o3

T 1 T  T
R  r  (1  )r  2 1 2
(3.14b)
1 T 1 T
o o3 o3

1 1

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Exemplul 2

Fig 3.9d

Reţelele de reacţie sunt independente de etajele amplificatoare

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

s s
a 
1
o1
a 2
o

s i1
s o1

s s
f 
1
f1
f  2
f2

s o1
s o

s  s s s
i1 g f1 f2

s s
Amplificarea cu reacţie va fi: A  o o

s s s sg i1 f1 f2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Folosind relaţiile de mai sus rezultă:

s s
s   o1 o

a a a
i1

1 1 2

s
s  f s  f 
f1 1 o1 1
o
s  s f
f2 o 2
a 2

a a
A 1 2

1 T  T
(3.12b)
1 2

T  a f
1 1 1
transmisiile pe buclă (adimensionale)
T  a a f
2 1 2 2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Rezistenţa de intrare

• topologie paralel la intrare - s g , s i1 , s f1

şi s f2
sunt curenţi

v v r vi
R   i
 , ri1  i i1

i i i i i
i
i ii1
g
1  i1 f1 f2 f1 f2

s s i i
i  
i1 i1
o1 o

a a a
i1

1 1 2

s
i  f s  f 
f1 1 o1 i  s f 1
o

a 2
f2 o 2

r
R  i1 (3.13c)
1 T  T
i

1 2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

• topologie serie la intrare - s g , s i1 , s f1

şi s f2
sunt tensiuni

v v v v v v
R  
i
i
 r  (1   )
i1 f1 f2
i1
f1 f2

i ig
i i g g g

s s
v   o1 o

a a a
i1

1 1 2

s
v  f s  f 
f1 1 o1 1
o
v  s f
a 2
f2 o 2

R  r  (1  T  T )
i i1 1 2
(3.13d)

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Rezistenţa de ieşire
• topologie paralel la ieşire

Fig. 3.9e

v v v
R    t t t

i i
o
i t
i o2 f2 o2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

v  r i  a s
t o2 o2 2 o1

s  a  s  a  (f  s  f  v )
o1 1 i1 1 1 o1 2 t

r r  (1  T )
R  o2
 o2 1
(3.14c)
T 1 T  T
o

1 2 1 2

1 T 1

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

• topologie serie la ieşire

Fig. 3.9f

v v v v
R  
o
 t o2 f2 o2

i i t
i t t

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

v
i 
t
 a s
o2
2 o1
r o2

s  a  s  a  (f  s  f  i )
o1 1 i1 1 1 o1 2 t

T 1 T  T
R  r  (1  )r  2 1 2 (3.14d)
1 T 1 T
o o2 o2

1 1

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Observaţii

 Formulele pentru amplificarea A, în prezenţa a două reţele de reacţie negativă,

au aceeaşi formă cu formulele pentru A în cazul unei singure reţele de reacţie.

 Reţelele asigură reacţie negativă dacă T 1

, T 0
2

 În cazul când ambele reţele de reacţie sunt legate la intrare (Fig. 3.9d)
topologia este aceeaşi pentru ambele reacţii. Situaţia contrară nu are utilitate
practică.

 În prezenţa a două reţele de reacţie negativă expresiile pentru R i şi R o

au aceeaşi formă (a se compara (3.13a) cu (3.14a) sau (3.13b) cu (3.14b)).

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

 Reţeaua ce nu este direct legată la intrare respectiv ieşire (de exemplu pe

circuitul din fig. 3.9a) micşorează efectul de scădere/creştere a rezistenţei
datorită reacţiei cuplate la intrare respectiv ieşire.

Formula pentru R i / R o se modifică (faţă de (3.13a) şi (3.13b)) dacă

ambele reţele sunt legate la intrare/ieşire (a se compara (3.13a) cu (3.13c) şi
(3.13b) cu (3.13d)).
În acest caz ambele reacţii contribuie la diminuarea/multiplicarea rezistenţei
de intrare respectiv ieşire (vezi relaţiile (3.13c),(3.13d)).

 În absenţa uneia din reţelele de reacţie se reobţin formulele pentru R i

/ R o

din cazul amplificatoarelor cu o singură reţea de reacţie.

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Aplicaţie

Fig. 3.9g

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Analiza de regim dinamic

Fig. 3.9h

Schema se aseamănă cu cea din exemplul 2. (Fig. 3.9d)

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Prima reţea de reacţie – de tip p-p

Fig. 3.9i

1
r R 
if 1
R2 2
g m2

r  r    1  R    R
of 1 2 0 2 0 2

1
f 
y1
R 2

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

A doua reţea de reacţie – reacţie globală de tip p-p

Fig. 3.9j

r 
if 2

1
r R 
of 2
R6 6
g m6

1
f 
y2
R 6

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

v a a a
A   o z1 v2 v3
unde: a a
1 T  T
Z ,g 1 z1
i
a a
g 1 2

2 v2

a a
3 v3

T  a f
,

1 z1 y1 transmisiile pe buclă asociate celor

două reacţii
.
T  a f  a a a f
2 z2 y2 z1 v2 v3 y2

Amplificările a z 1 , a v 2 , a v 3 ( şi implicit a z2
) se determină pe schema
amplificatorului în buclă deschisă.

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

Schema amplificatorului în buclă deschisă

Fig. 8.9k

   r || r 
v r
a   1 if1
a  a a a
r r
z1 0 of1 3 z2 z1 v2 v3
i g if1 1

a   g    r || R 
v 2
v2 m3 0 of 2 L
v 1

a   r || R   
v 1
r    r || R 
o
v3 of 2 L 0
v 2 4 0 of 2 L

CEF
 3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie

a
A  z2

1 T  T
Z ,g

1 2

Folosind relaţia (3.13c) :

r r || r
R   i if 1 1

1 T  T
i

1
T 2 2

Folosind relaţia (3.14c) :

T
1 2

1 1 T 1 r  r || R
  1
o of 2 L
R o
r R o L

CEF