PRODANIUC ADINA- MARIA

LRE II

ENEIDA
Publius Vergilius Maro

Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, a fost

un poet latin, autor al epopeii Aeneis( Eneida), considerată epopeea
națională a romanilor.
Această epopee și-a primit denumirea de la eroului principal, acesta
fiind Enea, fiul lui Anchisie și al zeiței Afrodita.

Războiul Troian se află în al zecela an, epopeea începe cu aheii care

se prefacuseră ca au părăsit teritoriul Troiei. O mulțime de troieni au iesit la
porțiile cetății, mirați că nu se mai află niciun dușman în împrejurimi, aceștia
văzură Calul Troian, născocit de către Ulise. Toți se sfătuiră fără de folos,
mulți au vrut să-l ducă în cetate, în timp ce unii s-au opus. Preotul Laocoon
a fost cel care s-a opus cu desăvârșire Eu unul, mă tem de greci chiar când ne
vin cu daruri.
Cel care a influentat aducerea calului Troian in cetate a fost Sinon, un
grec aflat acolo care s-a lăsat prins de către troieni. Acesta susținea că fuge
de Ulise deoarece vrea să îl sacrifice, (deoarece Sinon vrea să îi razbune
memoria prietenului său Palamede, de altfel și căpitanul său). Cu ajutorul
acestei povești, grecul a câștigat încrederea troienilor și niciunul dintre ei nu
îl mai considera dușman. În acel moment regele Priam îl primește zicând Tu
ești troian și nu te vei simți niciodată străin de noua ta patrie. Totodată, regele îl
întreabă și de semnificația calului Troian, despre care Sinon susține că este
o ofrandă pentru zeița Minerva, iar grecii l-au lăsat în fața cetății crezând că
troieni o să-l distrugă, iar Zeița mânioasă pe ei, i-ar fi pedepsit. De
asemenea, menționează faptul că acest Cal Troian a fost făcut special să
nu intre pe porțiile cetății, deoarece dacă ar fi adus înăuntru, toate
popoarele Asiei se întorceau împotriva grecilor. Troienii îl crezură pe Sinon
fără ezitare, iar ca să nu mai existe revolte împotriva spuselor lui, Minerva
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

dornică să îi ajute pe greci să distrugă Troia, trimise doi balauri care îl

sugrumară pe Laocoon și pe cei doi fii ai săi. După evenimentul tragic,
nimeni nu se mai îndoiește de faptul că trebuie să ducă acest cal în cetate,
aceasta fiind și voia zeilor care l-au pedepsit pe Laocoon. În cântece de
veselie, calul este dus pe roți în cetate, însă durează mai mult deoarece
porțile erau prea mici, iar troienii trebuiau să dărâme o parte din zid. Cu
toate că la fiecare lovitură a calului troian se auzea zângănit de arme
dinăuntru, iar Casandra, fiica lui Priam și știutoare a viitorului îi ruga să se
oprească deoarece știa ce are să se întâmple, troienii ignoră și aduc Calul
Troian în cetate.
Când orașul era adormit, Agamemnon împreună cu stolul de corăbii se
îndreptară în tăcere spre porțile Troiei. Sinon a fost cel care a deschis ușița
tăinuită, ascunsă în pântecele calului, din el ieșind 400 de luptători,
împreună cu ei fiind și Ulise, Pirus-Neoptolem( fiul lui Ahile),Mahaon și
bălanul Menelaos, pe când pe porțile deschise dau năvale gloatele grecești
de pe corăbii. Toată lumea dormea și era liniște totală până când în visul lui
Enea apare Hector plin de sânge și răni, îndemnându-l să se trezească și
să fugă de foc, deoarece dușmanul este în mijlocul zidurilor, iar destinul lui
este să întemeieze dincolo de mare o cetate nouă, să fugă și să ducă cu el
statuile zeilor. Enea se puse în fața unor luptători încercând să străbată
cetatea în căutarea unei iesiri libere. Însă, însoțitorii lui fură omorâți unul
câte unul, iar în final, ajunge să fie martor la uciderea regelui Priam. Aceste
întâmplări, îi aduc aminte lui Enea de părintele Anchise, Creusa( soția lui)
și de Julus-Ascaniu( fiul său), și se întoarce acasă după ei. Pe drum, Enea
o întâlnește pe Elena, și într-un moment de furie, vrea să o ucidă gândindu-
se că va fi iertat pentru acest lucru necugetat, dar în acel moment îi apare în
față mama sa, Afrodita, care îl readuce pe drumul cel bun și ii spune ca nu
Elena este cea care a distru Troia, ci dusmania zeilor. S-a intors acasa
dupa familia sa, croindu-si drum spre o iesire secreta unde era asteptat de
mai multi troieni, insa pe drum, Creusa ramane in urma, iar in voia zeilor,
Eneas trebuie sa continue drumul fara ea.
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

Enea impreuna cu troienii care il urmau, au urcat in douazeci de corabii,

luand cu ei statuile zeilor si ce s-a mai putut din Troia. Au trecut marea si s-
au oprit pe Insula lui Licurg, unde îl intalneste pe fiul lui Priam, Polidor, care
a fost omorat imediat ce a picat Troia, deoarece nimeni nu mai avea cui sa-I
dea socoteala. Mai departe, s-au oprit pe Insula Delos, unde se afla vestitul
oracol al zeului Apolon. Oracolul ii spuse lui Enea ca se va stabili pe
pamantul care a dat nastere strabuniilor sai. Anchise tălmăsi că este vorba
de Insula Creta deoarece acolo s-a nascut bunicul sau. Asa ca toti pornira
spre Insula respectiva. Ajunsi acolo, troienii au inceput sa cultive pamantul,
insa a navalit peste ei ciuma, seceta si foametea. Enea era hotarat sa se
intoarca la oracol, dar apoi in vis, I s-au aratat sufletele stramosilor care i-au
trimis in Hesperia, numita azi Italia. Au pornit la drum, insa o puternica
furtuna i-a incurcat. Le-a trebuit doua zile si doua nopti sa ajunga pe
Insulele Strofade, unde traiau Harpiile( monstrii inaripati). Din cauza ca
acestia au taiat si fript niste boi care apartineau Harpiilor, au fost blestemati
de catre Harpia cea mare sa indure greutati mari pana vor ajunge in Italia, si
sa dea de o foamete atat de mare incat sa-si roada mesele.
Enea continua drumul impreuna cu urmasii lui, iar urmatorul popas a fost in
Insula Chaonia, unde il intalnira pe Helenus, fiul lui Priam, care avea darul
profetiei de la zei si pe vaduva lui Hector, Andromaca. Helenus ii da sfaturi
pretioase despre drum: Vei ajunge in Italia la capatul calatoriei tale, cand
langa albia unui rau vei gasi intr-o dumbrava o namila de sroafa alba la care
vor suge deodata treizeci de purcelusi albi…. Ii si ii spune ca Apolon il va
ajuta sa treaca cu usurinta peste blestemul Harpiei, dar sa nu se opreasca
in Insulele aproapiate deoarece sunt pline de greci dusmanosi. De
asemenea, ii mai spune cand ajunge in dreptul Siciliei sa o ocoleasca mai
degraba decat sa treaca prin stramsoarea care o desparte de Italia,
deoarece acolo se afla doua fapturi a groazei: Scila si Caribda. Ii mai spune
si sa nu rateze niciun prilej sa inalte jertfe Junonei, care il umareste cu ura.
Ajuns in Italia sa mearga la Cume, la pestera Sibilei, care scrie proorocirile
ei pe Frunze, deoarece ea ii va dezvalui multe taine.
Dupa ce ii da aceste sfaturi lui Enea, Helenus le porunceste alor sai sa
umple corabiile troienilor cu hrana si vin, cu aur si argint, cu fildeș si vase
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

scumpe, cu armele lui Pirus, cu cai, călăuze si vaslasi cati lipseau corabiilor
lui Enea. Andromaca aduse si ea daruri de pret lui Julus- Ascaniu. Acestia
au ajuns pe urma in fata vulcanului Etna si au ramas ingroziti de eruptia sa,
apoi au ajuns pe insula ciclopilor de unde au fugit infricosati la vederea lui
Polifem si a tuturor ciclopilor insirati pe tarm. La urmatorul Popas pe Insula
Drepana, Enea il pierduse pe tatal sau, Anchise. De la Drepana, dupa
inmormantare, troienii pornisera spre Italia, pe drum fiind zariti de zeita
Hera-Junona. Aceasta ii ura pe troieni, dar indragea cetatea africana
Cartagina. Cum zeii stiau dinainte soarta lor, ea stia ca din neamul troienilor
se va naste un barbat, care cu oștiile lui, va darama cetatea indragita. Zeita
ii porunci lui Eolus, zeul vanturilor, sa-si trimita supusii sa rastoarne corabiile
troienilor sa nu mai ramana niciunul, iar acesta ii promite ca marea va fi
mormantul lor. In timp ce corabiile erau rasturnate, Poseidon- Neptun,
auzise zgomotul si veni la suprafata. A izgonit vanturile si a linistit marea, cu
ajutorul lui, Enea a ajuns pe tarmul Africii, doar ca 7 corabii din 20.
Pe tarm, Enea se intalneste cu mama lui, Afrodita- Venus, insa aceasta
luase chipul unei fete ce tocmai trecea pe acolo. Ea ii spuse sa mearga in
ospetie la bogata regina Didona si ca douasprezece din cele treisprezece
corabii pe care le-a crezut pierdute in furtuna, se afla in portul Cartaginei in
stare bune. Regina Didona i-a primit cu multa bunatate si i-a condus sa
vada cetatea Cartaginei. Insa Zeita Venus, dorind sa asigure linistea si
bunastarea lui Enea si a troienilor, cu ajutorul lui Cupidon-Amor, o facu pe
regina sa se indragosteasca de Enea. Dragostea pe care Didona i-o poarta
acum lui Enea si sfaturile surorii ei, o fac pe aceasta sa il convinga pe Enea
sa ramana pe acest tarm, iar zeita Junona, vede de asemenea o
oportunitate ca sa-i ia gloria Italica din mainile lui Enea. In ziua in care
regina merge la vanatoare, Junona planuieste o furtuna mare, iar in timpul
adapostirii Didona si Enea sa nimereasca singuri intr-o pestera, unde vor fi
cununati chiar de ea. Iarbas, fiul lui Jupiter care a fost refuzat de regina
Didona, aude de ce intampla si fuge la tatal sau. Acesta la cele auzite, il
trimite pe Mercur- Hermes sa-i aminteasca lui Enea care este destinul sau,
iar daca nu este in stare sa-si duca sarcina pana la capat, sa-I lase coroana
fiului sau Julus, ca sa intemeieze el Roma. Enea ramane ingrozit, deoarece
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

nu stie ce sa faca si ce sa-I spuna Didonei. In final, acesta porunceste

pregatirea corabiilor si adunarea troienilor pentru a putea pleca la drum.
Regina il implora sa ramana si sa nu o lase acum cand si-a facut atatia
dusmani de cand l-a primit in cetatea lor, Enea indurerat nu este in stare sa
mai zica nimic, ii explica ca aceasta este voia zeilor si trebuie sa plece.
Didona il blestema si isi ia viata.
In drum spre Italia, vantul ii duce inapoi in Sicilia, la Drepana, la troianul
Aceste. Acolo, Enea hotaraste sa tina serbari pentru sufletul lui Anchise de
la moartea caruia se implineste deja un an. Junona, manioasa in continuare
pe troieni, o trimite pe Iris cu chipul unei batrane troiene, in mijlocul femeilor
care plangeau la mormantul lui Anchise. Batrana le convinge sa ramana si
sa nu mai plece cu Enea, deoarece au trecut deja 7 ani de la distrugerea
Troiei si ele tot nu au linistea uneu cetati cu nume troian, iar cel mai bun loc
sa ramana ar fi Drepana. Femeile innebunite de Junona dau foc corabiilor,
barbatii la cele vazute, se grabesc sa potoleasca flacarile insa e prea tarziu.
Enea ii trimite rugaciuni de ajutor lui Jupiter, iar acesta trimite un nor plin de
ploaie. Enea nu mai stia ce sa faca cu ei, iar sfatul capetenilor a fost sa
plece doar cu cei doritori de intemeierea cetatii in continuare, lasand pe toti
cei care nu vor sa mearga mai departe.
In drum spre Italia, Enea facu un ocol prin infern, cu ajutorul Sibilei, celei
care ghicea viitorul. Enea a vrut sa ajungă in infern la tatal sau ca sa afle din
gura lui viitorul sau si al urmasilor.
Enea intra in Infern cu voia lui Jupiter, caci doar el putea sa ii ingaduiasca
sa iasa( daca va putea rupe din copacul care creste in padurea din fata
infernului, crenguta de aur, ii va fi induplecat sa iasa). Ajuns in Infern Enea
intalneste mai multe personae care s-au stins din viata in timpul caderii
Troiei, atat dusmani cat si troieni. Tot acolo o intalneste si pe Didona, mirat
fiind de ceea ce ii vad ochii. Acesta nu se astepta ca ea sa recurga la un
gest atat de tragic prin a-si lua viata pentru el. Ajunge si la tatal sau, la
Anchise, de care se bucura mult sa il vada, si ii cere sa ii spuna de soarta
sa si a urmasilor lui. Anchile ii spuse multe despre viitor: din neamul lui
Iulius- Ascaniu se va naste Romului, intemeietorul cetatii Roma si primul
rege al ei si va urma un sir nesfarssit de eroi vestiti ce vor straluci in istoria
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

lumii. Dupa discutia cu tatal sau, Enea se intoarce la corabii unde este
asteptat de urmasii lui infrigurati.
Ajunsera in Latium, pe malurile Tibrului. Aici domnea regele Latinus, ce
avea un singur urmas, o fiica, frumoasa Lavinia, care era fagaduita printului
Turnus. Oamenii lui Enea se pregatira sa manance, insa neavand vase, nici
mese, pusera hrana pe turte tari de aluat. După ce ispavira mancarea,
incepura sa roada si turtele, iar Iulius spuse ca isi mananca mesele, de aici
Enea intelesese ca in acest fel se implineste blestemul Harpiei de a-si roade
si mesele de foame.
Enea alcatui o solie dintr-o suta de oameni, in frunte cu inteleptul Ilioneu, si-
I trimise la curtea regelui Latinus, cu daruri de pret, sa ceara gazduire.
Regele accepta bucuros si le spune despre fiica lui pe care semnele cerului
l-au impiedicat sa o dea dupa un print Italian, aceasta ii este menita unui
print strain, ursit a fi sotul printesei.
Junona nemultumita de pacea din Italia, vorbeste cu Alecto, copila
intunericului. O roaga pe aceasta sa Il faca pe regale Latinus sa isi schimbe
vorba data lui Enea. Alecto il umple de ura pe Turnus, amenintandu-l ca o
va pierde pe scumpa sa logodnica. Alecto il intalneste pe Julus, inaintea
caruia ii trimite un cerb crescut de un ggospodar al locului. Julus crezand ca
este salbatic, il raneste cu o sageata. Alecto trimite cerbul ranit ramas cu o
farama de putere, in sat unde alarmeaza pe toata lumea cu ragetele sale. In
jurul lui Julus s-a facut un zid din tinerimea troiana, sa-l protejeze de taranii
din ogoare si ciobanii de pe munti care l-au asaltat cu arme.
La convocarea latinilor, Turnus cerea razboi, insa regale Latinus a ales
pacea, refuzand sa deschida portile razboiului( in mijlocul cetatii se afla un
templu al zeului Janus, cel cu doua fete. Una insemna pacea, iar cealalta
razboiului. Pe timp de pace portile erau inchise, la inceputul razboiului se
deschideau de insusi rege, in fața poporului. Junona cobora din cer
nervoasa si deschise cu zgomot de trasnet portile templului. In momentul
respectiv, Turnus isi stranse armata si se pregati de razboi. Alaturi de
Turnus s-a alaturat si crudul Mezentiu, regele etruscilor, dispretuitor fata de
zei si nespus de crud cu poporul sau. Acesta fiind alungat de etrusci, s-a
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

adapostit la Turnus, alaturi de fiul sau Lausus( sufletul bun il deosdebea de

tatal sau, si fiul lui Hercule, Aventin. In ajutorul lui Turnus, venira si
amazoana Camila cu fecioarele ei& Diomede, la rugamintile lui Venulus,
credinciosul lui Turnus.
In visul lui Enea, apare zeul Tibrului, care il sfatuieste sa mearga la
dusmanul de moarte a lui Turnus, la regele Evandru, deoarece zeii vor ca el
sa ramana pentru vecie in tara in care se afla. Enea porneste de dimineata
cu doua corabii. In padure gaseste o scroafa alba, mare cu purcelusi. O
jertfeste cu vlzstarele ei pe altarul Junonei, semn ca a ajuns in sfarsit in tara
sa. Dupa doua zile de plutire, Enea ajunge in regatul regelui Evandru.
Regele accepta sa il ajute, in ciuda faptului ca este neam cu Agamemnon si
Minerva. Efestos Vulcan, zeul focului si al mestesugurilor, ii da lui Enea
arme cum nu s-au mai aflat in mainile nicivreunui luptator( la rugamimntile
lui Venus).

LUPTA CU TURNUS
Enea avu o scurta oprire, iar cand Junona si-a dat seama ca troieni au
ramas fara capitan, o trimise pe Iris la Turnus, zeita curcubeului, sa il
indemne sa inceapa lupta in zori. Insa troienii se adapostira dupa zidurile de
piatra, inaltate de Enea, iar Mnestru si Serestre au refuzat sa deschida
portile, ca sa nu dea lupta in camp, la sfaturile date de Enea inainte sa
plece.
Turnus disperat sa inceapa razboiul si sa ii convinga pe troieni sa deschida
portile, da foc corabilor in speranta ca troieni vor iesi sa le apere. Cand
troieni chiar aveau de gand sa deschida portile, pe cer izvora o lumina
orbitoare, corabiile s-au scufundat , iar dupa putina vreme in locul lor iesira
o ceata de zane tinere si frumoase. Noaptea s-a intins iar lupta a inceptat.
Intre timp fruntasii troienilor se gandesc pe cine sa trimita dupa Enea, sa se
intoarcva mai repede. Nisus, un ostean incercat si mai copt, se ofera
crezand ca se va putea strecura cu usurinta printe dusmani, alaturi de care,
se alatura si prietenul lui bun Eurial, un tanar caruia de abia-I mijea
mustacioara.
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

Acestia impartira moarte de ici colo, si imbatat de sange, la iesire din

padure, Nisus realizeaza ca Eurial nu mai vine dupa el, s-a intors sa il
caute, dar in zadar, Eurial a fost ucis in fata lui, atunci s-a repezit cu sabia la
capitanul calaretilor pierzandu-si viata odata cu el.
Turnus porni la lupta in zori zilei, luand cu el capetele celor doi( pe doua
suliți) tineri ucisi cu o seara inainte, pentru a lua curajul troienilor. Mama lui
Eurial, la auzirea vestilor a tipat atat de tare incat avantul razboinic al
troienilor scazu.
Rutulii incepura lupta incercand sa sape sub zidurile troienilor, dar acestia
se apara si sute de morti raman sub scuturile lor.
Astfel lupta se departa de ziduri, dar Turnus arunca o facile aprinsa intr-un
turn de scanduri, ridicat langa zid. Acesta ia foc prabusindu se cu toti
luptatorii. Zdrobiti sau arsi. Cumnatul lui Turnus se apropie de turn mandru
si batjocorind troieni, In acel moment Julus are primul moment de vitejie, si il
rapune cu o sageata , insa zeul Apolo, aparatorul troienilor il duse pe copil
in mijlocul taberei.
Doi fratii Pandarus si Bias, incalca porunca lui Enea si deschid portile, ei se
asaza langa cei doi stalpi si ii cheama la lupta pe rutuli. Aceastia ii omoara
pe multi, pana cand apare Turnus care il ucide pe Bias si se napusteste
asupra troienilor iesiti afara . Pandarus, vazand prapadul, inchide portile
nepasandu-i de troienii ramasi afara si fara sa vada ca Turnus a intrat in
tabara inaintea lui. Zadarnic indrepta Pandarus lancia catre Turus, ca
Junona i-o facu sa alunece departe, aceasta fapta ducand si la moartea lui
Pandarus.
Norocul troienilor a fost ca Turnus, imbatat de sange, nu a deschis portile
gandindu-se ca va reusi sa omoare toti troienii. Capitanii Mnestreu si
Serestre, il alergara pe Turnus amenintandu-l cu lancia, in momentul
respectiv, insasi Junona din ceruri ii da porunca sa nu incerce voia zeilor.
La malul Tibrului Turnus se arunca de sus cu armura pe el, in apa.
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

Noaptea opri macelul, iar in zori zilei, lupta continua iar Enea numai nu se
intorcea. Enea pluti pe Tibru si atipise, atunci o nimfa ii se arata in vis
nimfele care fusesera cu cateva zile mai inainte corabiile sale. Una dintre
ele povestindu-I ce s-a intamplat, in timp ce celelate impinfgeau corabia ca
sa ajunga inaintea lui Turnus in tabara.
Curajul troienilor reveni cand il vazura pe Enea venind cu armura lui de aur
stralucind, in fruntea corabilor etrusce si arcadiene. Incepu lupta si multi
ruturi picara la pamant . In lupta, Turnus il omoara pe Palas, cu scopul de a-
I trasnsmite tatalui sau, Evandru ca doar cardasia sa cu ttroienii au dus la
moartea fiului sau. De manie ca acesta a fost ucis, Enea taie cu seria o
multimer de rutuni, 8 fiind dusi ca jertfa pe mormantul lui Palas. La un
moment dat, Crudul Mezentiu( regele etruscilor) ii ia locul lui Turnus pe
campul de lupta. Dar etruscii, insetati de razbunare, il inconjoara si
ataca.Enea se napusteste asura lui si il raneste grav, acesta vazandu-si fiul,
Lausus, mort. Nesuportand durerea, regele Mezentiu se urca pe cal si
incearca sa il omoare pe Enea. Enea ii pune capat vietii, dandu-I ultima
lovitura. Luptele incetara 12 zile cu scopul ingroparii lui Palas. Regele
Latinus, dooreste sa faca pace cu Enea, fagaduind ca a facut o mare
greseala ca nu l-a lasat sa se aseze in tinuturile sale, avand atata pamant
nelucrat, insa Turnus refuza cu desavarsire, simtindu-se destul de puternic
sa ii tina piept lui Enea.
MOARTEA LUI TURNUS
A sosit momentul infruntarii dintre cei doi, iar Junona stia ca este ultima zi a
lui Turnus, si nu I mai poate cere lui Jupiter sa amane. Inainte de lupta,
Enea jura Daca zeii vor adduce izbanda lui Turnus, ai mei se vor intoarce in
cetatea lui Evandru, iar Julus va uita pentru vecie imparatia Italiei. Troienii
nu vor face niciodata razboi latinilor. Iar daca zeii vor sa-mi aduca biruinta,
regele Latinus va ramane ca si pana acum regele latinilor sai, iar noi vom
aduce zeii si religia noastra si vom zidi o cetate careia ii vom da numele
Laviniei.
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

La indemnele Juturnei, sora lu Turnus, ostasii se alatura luptei( aceasta ia

chipul unui ostean si ii convinge ca nu este drept ca printul sa se jertfeasca
pentru toti)
In timpul luptei, in care s-au implicat toti rutulii, Enea lipsit de arme si
armura, incearca sa ii induplece cu vorbe, insa este lovit de o sageata care
ii strapunge adanc osul. Turnus vazandu-l ranit, din dorinta de a se face
remarcat, se napusteste asuptra troienilor, intre timp Enea se retrage in
cort, unde cheama un doctor, dar in zadar pentru ca nu ii putea scoate
sageata din os. Cand lupta lua amploare si viata troienilor era in mare
pericol, Zeita Venus coboara din ceruri si pune un balsam cules de ea din
florile de pe munti salbatici, in apa cu care doctorul ii spala rana lui Enea
,instand durerea trece iar sageata infipta in os iese. Enea isi imbraca
armura si apuca armele primejdioase. Alaturi de Mnestru, Sergeste si
Sereste. Turnus este protejat in continuu de sora sa, pentru a intarzia
intalnirea lui cu Enea.
Enea impreuna cu ostasii lui, pornesc in cautarea lui Turnus pentru a sfarsi
razboiul. In acel moment se intampla o mare tragedie, Amate, vazundu-l pe
Enea langa ziduri, gandeste ca Turnus este mort si se spanzura de o
grinda, aceasta intamplare il doboara pe rege si slabeste vointa de lupta a
poporului. In acest timp Turnus urmareste cu sora lui cativa troieni, pana
cand aude cele intamplate si se opreste. Juturna il indeamna sa mearga
mai departe, iar acesta ii raspunde:
Sora mea draga, te-am cunoscut de cand ai rupt invoiala cu Enea. Stiam ca
a fost viclenia ta. Dar de ce ai coborat din ceruri sa fii martora Trista a
mortii mele? Mai pot fugi de moarte, dupa ce am dus la pierirea a atata
ostire Latina si rutula si cand prietenii mei cei mai buni sunt ucisi?
Turnus decide sa puna capat la tot, si se intoarce sa puna capat razboiului,
eroii s-au inclestat intr-o lupta grea , fiecare avand un pic de ajutor( Turnus
din partea surorii si Enea din partea lui Venus). Turnus sfarseste astfel
patruns de lanicia lui Enea, ultimele cuvinte fiind o rugaminte care ii cere
aiba grija de tatal lui batran care ramane in urma, sa ii duca truppul
neinsufletitt sa i-l plnga,caci asta ii este singura mangaiere. Enea induiosat
 PRODANIUC ADINA- MARIA
LRE II

de de suferinta tanarului, se opreste si nu ii da ultima lovitura pe care

Turnus o astepta. Acesta indupleca spre a-I lasa viata, insa zareste pe
umarul sau podoabe luate de la Palas, de cand l-a ucis. In acel moment,
Turnus resalizeaza ca acesta trebuie sa ii fie sfarsitul, si vede pe scutul lui
Enea istoria glorioasa a Romei nascute din neamul divin a lui Enea. Atunci
el rosteste
Primeste lovitura care-ti vine din mana lui Palas, pedeapsa barbarilor!
Palas varsa acum sangele ucigasului sau!
La aceste vorbe, Enea cufunda sabia in pieptul lui .