2016

Stud. Herpai Alexandra-Miruna

Arh. Donici Mihai

[TABĂRA PRO-VITA]
Tabăra de vară Pro Vita, amplasată în C.A. Rosetti, realizată cu scopul de a redescoperi
meșteșugurile și materialele tradiționale (stuful în special) și de a stârni interesul pentru acest
domeniu, se dorește a fi un impact pozitiv în comunitatea sătească, ajutând-o să înțeleagă și
să prețuiască valoarea tradiției pe care o dețin.
 Herpai Alexandra-Miruna 1
Tabăra Pro-Vita

Cuprins

Cuprins ........................................................................................................................................ 1
1. Rezumatul lucrării teoretice ................................................Error! Bookmark not defined.
1.1. Localizarea amplasamentului .................................Error! Bookmark not defined.
1.2. Oportunitățile investiției taberei din punct de vedere socio-economic .............. 2
1.3. Analiza urbanistică ..................................................................................................... 3
1.4. Analiza contextului socio-cultural ............................................................................ 3
1.5. Strategii de intervenție .............................................................................................. 4
1.5. Strategia de dezvoltare ............................................................................................. 4
2. Concluziile comisiei .............................................................................................................. 4
3. Tema de proiectare comletă intervenției propuse ............................................................ 4
3.1.Etapizare. ..................................................................................................................... 4
3.1.1.Pregătirea șantierului ........................................................................................... 4
3.1.2.Modulul de cazare ............................................................................................... 4
3.1.3.Corpul pentru administrație ................................................................................. 5
3.1.4.Turnul, Pavilionul și Iazul ................................................................................... 5
3.1.5.Atelierele ............................................................................................................. 5
3.1.6.Centrul de echitație.............................................................................................. 6
3.2.Zonificare. .................................................................................................................... 6
3.2.1.Zona administrativă ............................................................................................. 6
3.2.2.Zona de cazare ..................................................................................................... 6
3.2.3.Zona terenurilor de sport ..................................................................................... 7
3.2.4.Zona meșteșugurilor ............................................................................................ 7
3.2.5.Zona tampon ........................................................................................................ 7
3.1.6.Zona destinată cailor ........................................................................................... 7
4. Justificarea soluției................................................................................................................ 8
4.1.Justificarea urbanistică .............................................................................................. 8
4.2.Justificarea formală .................................................................................................... 9
4.3.Justificarea constructivă și structurală..................................................................... 9
4.4.Justificarea cromatică .............................................................................................. 10
5.Părți implicate........................................................................................................................ 10
5.1.Asociația Pro Vita ...................................................................................................... 10
5.2.Producătorii din zonă................................................................................................ 10
5.3.Navromdelta. ............................................................................................................. 10
5.4.Meșterii locali ............................................................................................................. 11
5.5.Meșterii voluntarii ...................................................................................................... 11
5.6.Administrația locală .................................................................................................. 11
6.Indici ....................................................................................................................................... 12
7.Bibliografie ............................................................................................................................. 15

1 Rezumatul lucrării teoretice
Proiectul ce urmează a fi dezvoltat
are în vedere realizarea unei tabere pentru
copii și cu scopul de a valorifica tehnicile și
materialele tradiționale. E necesar un impact
din acest punct de vedere deoarece
comunitatea și-a pierdut respectul pentru
valorile pe care le deține. Aceasta tabară este
destinată în special copiilor aflați în grija
Asociației ProVita (dar nu numai), asociație
care este și învestitorul principal. Asociația
ProVita pentru născuţi și nenăscuţi este o
organizaţie nonguvernamentală, non-profit și
apolitică. Misiunea asociaţiei este să protejeze
demnitatea vieţii umane în general, iar în
particular pe cea a copiilor născuţi și nenăscuţi.
În momentul actual asociația ofera locuinte și
hrană pentru 328 de copii și 13 bătrâni.
Deasemenea aici sunt primite și femei care nu
au posibilitatea să-și crească singure copilul
sau copii, și li se oferă adapost și alimente iar
ele, în schimb ajută la muncile din sat.[1]
Majoritatea construcțiilor ce aparțin de Pro Vita
s-au ridicat cu ajutorul voluntarilor și a
donațiilor și din acest motiv calitatea lor este
discutabilă. Cererea este mare, resursele sunt
reduse așa ca totul se bazează pe reciclare de
materiale și improvizații. Din acest motiv
proiectul va fi un raspuns la o nevoie socială.
Aici copii își vor putea descoperi potențialul
care-l au, iar adulții vor beneficia de un loc de
muncă și în același timp vor duce mai departe
tehnicile de construcție traditionale. Proiectul
are în vedere însă și implicarea comunității din
C.A. Rosetii cu scopul de a-i conștientiza de
valorile pe care le dețin. E nevoie de acest
impact deoarece localnicii au uitat valoarea
tradiției și au preluat eronat „modernitatea”.
Proiectul are scopul de a le arăta faptul că,
după cum s-a afirmat și în albumul Igloo:
„Stuf.Tradițional înseamnă modern” (album ce
prezintă 15 proiecte inspirate din arhitectura
Herpai Alexandra-Miruna 2
Tabăra Pro-Vita
tradițională.[2]
1.1.Localizarea amplasamentului
Satul C.A. Rosetti face parte din aria
Rezervației Naturale Delta Dunării, mai exact
din Delta Dunării locuită. Este satul reședinţă
al comunei cu același nume din judeţul Tulcea,
Dobrogea, localizată pe grindul Letea, din
Delta Dunării. Satul se află între Braţului
Sulina și Braţul Chilia, la 7 km de Padurea
Letea, pădure virgină ce intră în categoria
zonelor strict protejate și a fost în atenţia
oamenilor de știinţă încă din anul 1930, când a
fost pusă sub ocrotire.
Amplasamentul avut în vedere pentru
Tabara ProVita se află la marginea vestică a
satului.
1.2. Oportunitățile investiției taberei din
punct de vedere socio-economic
Făcând o analiză sumară a
contextului socio-economic din comuna C.A.
Rosetti putem observa câteva aspecte
deosebit de importante.
În ceea ce privește forța de muncă,
populaţia activă din rezervaţie reprezintă
35,3% din total. Rata şomajului este de 18,6%
şi este neuniform distribuită în localităţile
rezervaţiei.[3] Așadar, dezvoltarea unui proiect
de tabară cu activități cu preponderență în
direcția învățării meșteșugurilor tradiționale, și
având ca material de construcție principal
stuful, ar asigura un anumit numar de locuri de
muncă pentru localnicii din C.A.Rosetti.
În privința sănătății publice, în spaţiul
Deltei Dunării, asistenta medicală primară este
asigurată de 8 medici de familie, în contract cu
Casa Judeţeana de Asigurări de Sănătate.
Aprovizionarea cu apă potabilă precum şi lipsa
canalizării pentru apele menajere reprezintă
probleme cu impact asupra morbidităţii şi

mortalităţii prin boli specifice. La aceste
aspecte se adaugă şi condiţiile
socio-economice relativ precare şi care aduc
sarcini noi serviciilor medicale. Asistenţa
medicală de specialitate este asigurată în
spitalele judeţene. Serviciul de ambulanţă
aferent zonei Delta Dunării dispune de 5
şalupe medicalizate, care pot parcurge
distanţa Tulcea – Sulina, Tulcea – Sf.
Gheorghe în circa o oră.[4]
Tabăra ar putea să conlucreze cu
dispensarul din sat în vederea îmbunătățirii
serviciilor oferite de acesta atât localnicilor cât
și beneficiarilor taberei, prin oferirea unor
servicii temporare de către medicii voluntari.
În Deltă funcţionează 8 unităţi de
învăţământ cu personalitate juridică şi 6
structuri arondate acestora. În localitatea C.A.
Rosetti învața 80 de copii dintre care 30 fac
naveta cu microbuzul școlii, microbuz care nu
este adaptat condițiilor geografice. Unii dintre
ei vin din Periprava, distanță care poate fi
parcursă în cel puțin o oră, iar pe condiții
meteorologice nefavorabile le este imposibil
să ajungă la școală. [5]
În acestă situație, având în vedere că
tabăra va funcționa doar în perioada verii,
problema cazării elevilor pe parcursul anului
școlar ar putea fi rezolvată oferind spațiile de
cazare ale taberei spre a fi folosite de copiii
navetiști.
1.3.Analiza urbanistică
Satul C.A. Rosetti este un sat de tip
adunat, prezintă o tramă stradală neregulată,
având o axă principală care face legătura
dintre Sulina și Periprava și de-a lungul căreia
se află principalele funcțiuni și anume:
primăria, căminul cultural, școala, poșta,
dispensarul, biserica și poliția. Drumurile
locale nu sunt asfaltate și din acest motiv
circulația auto este dificilă. Transportul este
realizat cu ajutorul cailor.
Țesutul este unul foarte aerisit. Parcele
sunt relativ mari iar suprafața construită este
Herpai Alexandra 3
Tabăra ProVita
mică. Suprafața neconstruită a parcelei este
utilizată pentru agricultură, iar producția este
folosita exclusiv pentru consumul familiei.
Construcțiile sunt orientate cu prispă (latura
lungă și golurile principale) spre sud. Aceasta
nu este o regulă, ci o intuiție dezvoltată
datorită nevoii de lumină din sud.
Legătura cu şi între localităţile Deltei
Dunării fiind posibilă numai pe căile navigabile
interioare.
Pasagerul necesită aproximativ 4 ore
pentru a ajunge din Tulcea în Sulina, de unde,
după ce se traversează Dunarea cu barca
unui localnic, se ajunge la C.A. Rosetti cu
microbuzul. Chiar dacă distanța e de doar 18
km, transportul durează aproximativ o oră din
cauza drumului de țară plin de gropi.
Transportul este așadar o problemă în sensul
accesibilității taberei. O posibilă soluție ar fi
dotarea taberei cu un mijloc de transport
pentru apă și cu automobile care sunt special
concepute pentru terenuri nisipoase, pentru
asigurarea transportului din Tulcea până în
C.A.Rosetti. Accesibilitatea pe canale este
posibilă până la Letea, iar de aici ar mai fi
necesari 3 km de canal pentru a ajunge în
C.A.Rosetti doar pe apă.
1.4.Analiza contextului socio-cultural
Delta Dunării este declarată parte a
patrimoniului universal natural (UNESCO), iar
acest patrimoniu a generat de-a lungul vremii
şi un patrimoniu cultural valoros, materializat
în obiceiuri şi tradiţii cultural-religioase
specifice fiecărei grupări etnice trăitoare în
acest spaţiu, precum şi în construcţii
tradiţionale.
„Arhitectura vernaculară este expresia
fundamentală a culturii unei comunităţi, a
relaţiilor sale cu teritoriul, dar în acelaşi timp şi
expresia diversităţii culturale”.[6] Formele ei
sunt determinate de tehnicile de punere în
operă a materialelor. Deasemenea locuințele
au fost gândite și proiectate după principiul
unei locuiri a trei generații (copii, părinți, bunici)
 Herpai Alexandra 4
Tabăra ProVita

ceea ce reflectă viața în familie, educație între 2 Concluziile comisiei

generații și economie de resurse. [7]
Adaptarea la mediu înseamnă și
utilizarea materialelor locale utilizate conform
posibilităților oferite de relief. În general sunt
folosite structuri de lemn cu închideri din
stuf.
La faza de prediplomă comisia de
evaluare a apreciat proiectul ca fiind reușit și
cu un real potențial, precizând în special faptul
că situl este foarte potrivit pentru programul de
tabără de vară pentru copii.

1.5.Strategii de intervenție

Optând pentru o dezvoltare etapizată, 3 Tema de Proiectare

tabăra va putea fi utilizată înainte de a se completă a intervenției
ajunge la un rezultat final.
În prima etapă vor fi construite spațiile ce
propuse
se vor afla pe parcela care este deja în
posesia Asociației Pro Vita, anume spațiile de 3.1 Etapizare
cazare și corpul administrativ.
În a doua etapă va fi dezvoltată parcela
Proiectul se va desfășura în 6 etape
extinsă spre sud și spre vest și vor fi construite
conform priorităților pe care o dezvoltare
atelierele și centrul de echitație.
sustenabilă le cere. Așadar au prioritate
În vederea construirii taberei vor fi
modulele de cazare și corpul administrative
implicați meșterii locali ajutați de voluntari.
care vor fi construite pe parcela ce se află deja
Pentru colectarea stufului vor fi implicați
în posesia Asociației Pro Vita.
deasemenea localnici în colaborare cu agenții
economici din zonă pentru susținerea
producției locale.
Așadar, prin Proiectul de Tabără de vară 3.1.1 Pregătirea șantierului
pentru copii, se vor realiza legături între
comunitate și cei din afara comunității, lucru În prima etapă este important să se
absolut necesar, având în vedere faptul că cei asigure condițiile necesare celor ce urmează a
din C.A. Rosetti nu au prea multe tangențe cu fi implicați în construirea taberei. Așadar se va
alte comunități și din acest motiv au început asigura necesarul de umbrire (prin plantarea
să-și piardă încrederea în propriile valori. copacilor) și de apă (atât pentru igienă cât și
pentru construire)prin săparea fântânilor, vor fi
1.6.Strategia de dezvoltare montate grupurile sanitare, iar cazarea va fi
asigurată pentru început, în cele două rulote
aflate pe sit și în corturi. Prima construcție
Tabăra Pro Vita va fi prezenta o
propriu-zisă va fi cerbătoarea (bucătăria de
dezvoltare pavilionară cu forme semple,
vară) care va include un cuptor de pâine, o
rectangulare, folosind materiale locale și
zonă de gătit și un spațiu de depozitare,
tehnici tradiționale. Construcția taberei se va
asigurând astfel posibilitatea preparării hranei.
desfășura în 6 etape, motivul principal fiind
Tot în această etapă va fi restaurată locuința
faptul că în momentul actual doar o parte din
de pe sit, ce urmează a fi locuința temporară a
parcela totală se află în posesia Asociației Pro
administratorului taberei.
Vita, dar și datorită faptului că nu se va putea
lucra în afara sezonului.

3.1.2 Modulul de cazare


În cea de-a doua etapă se va construi
primul modul de cazare. Va fi dezvoltat pe
două nivele, cu o amprentă la sol de 78mp, cu
câte 2 dormitoare și un grup sanitar pe nivel.
Accesul este realizat prin prispa ce are rol și în
asigurarea umbrurii necesare. Fiecare modul
va asigura cazarea pentru 12 copii (3 într-o
cameră). Modulul, ca și toate celelalte
construcții, va fi realizat pe structură din lemn
(pe furci bătute) cu închideri din stuf și finisaje
pe bază de argilă. Învelitoarea va fi și ea
realizată din stuf “bătut nemțește”. Toatea
acestea vor fi realizate de voluntari doritori de
a învăța tehnicile tradiționale, sub
coordonarea meșterilor locali.
3.1.3 Corpul pentru administrație
Corpul administrativ va fi cea mai amplă
și complexă clădire a ansamblului. Aceasta va
cuprinde 3 funcțiuni principale: zona de luat
masa, locuința administratorului și spații de
cazare.
Zona de luat masa va fi la parter și va
beneficia de 48 de locuri (cu posibilitatea
adăugării a încă 8 locuri), având o suprafață
de 62mp. Adiacent acesteia și cu acces
separat vor fi: bucătăria cu zonele de
preparare, depozitările, grupurile sanitare,
spălătorul și camera tehnică. În plus, sala de
mese va beneficia de o terasă, care va servi și
ca spațiu de primire.
Locuința administratorului va fi la cel
de-al doilea nivel ocupând o suprafață de
48mp, în care va fi inclus livingul, baia și doua
dormitoare. Administratorul taberei va locui
permanent aici împreună cu familia.
Spațiile de cazare din corpul
administrativ ocupă o suprafață de 106mp,
care va cuprinde 3 dormitoare, grup sanitar,
spălător, depozitare și hol.Vor fi dedicate
angajaților taberei în timpul verii, iar în afara
sezonului vor fi folosite de către copiii navetiști, C.A.Rosetti să păstreze legătura formată prin
care sunt înscriși la școală în C.A.Rosetti.
Herpai Alexandra 5
Tabăra ProVita
3.1.4 Turnul, Pavilionul și Iazul
Accesul principal va fi marcat de turnul
pentru Birdwatching ce oferă o bună
perspectivă asupra împrejurimilor și permite
observarea păsărilor din Delta Dunării. Turnul
este și un semnal, fiind înalt de 15 m, e ușor
de observat din depărtare și crează o legătură
vizuală cu turla bisericii din sat. În interior
prezintă o circulație pe verticală dezvoltată pe
5 nivele de-a lungul căreia vor fi dispuse
planșe informative cu privire la păsările din
Delta Dunării. Turnul mai este prevăzut și cu
balconașe pe diferite nivele pentru a avea
diferite perspective asupra peisajului, finalizat
în vârf de o zonă de belvedere. Turnul are ca
scop și oferirea unui punct pentru supraveghe-
rea taberei. Deasemene, pe latura dinspre
terenurile de sport va fi montat un perete de
cățărat.
De la accesul marcat de turn pornește
axul principal, finalizat la celalalt capăt de o
zonă mai ridicată pe care se va afla Pavilionul,
în care se vor desfășura prezentări și alte
activități. Pavilionul va fi construit din 4 cadre
din lemn lamelar încleiat. Acoperirea va fi și ea
din lemn, iar pe lateral vor fi prevăzute draperii
ce vor asigura umbrirea pavilionului, scăzând
luminozitatea din interior. Prin pavilion va trece
o pergolă de care vor fi agățate leagăne. În
partea stângă a pavilionului va fi iazul, necesar
în special pentru testarea bărcilor construite în
tabără, dar va avea rol și în irigarea grădinii
alăturate. Iazul va acoperi o suprafață de
aproximativ 700mp, iar o mini-turbină eoliană
va pompa apa, asigurând nivelul dorit al apei
în iaz.
Tot în această etapă vor fi finalizate și
celelalte 3 module de cazare.
3.1.5 Atelierele
Pentru ca tabăra și comunitatea din
construirea taberei, tabăra va beneficia de o
anexă destinată desfășurarii workshop-urilor.
Dezvoltată pe un singur nivel și acoperind o

suprafață de 307mp acesta va include un
atelier de țesut și brodat, unul de împletit stuf
și nuiele, un atleier de reparat biciclete
(împreună cu un “hangar” pentru acestea) și
un atelier de tâmplărie și marangoz (cel mai
vast ca și suprafață). Acestea vor fi legate
între ele prin prispa desfășurată pe latura
lungă.
Separat de acestea, dar legat printr-o
zonă de viță-de-vie, va fi spațiul de depozitare
pentru uneletele de grădinărit. Depozitarea va
avea o parte închisă și o parte ce va fi doar
acoperită pentru legumele ce trebuiesc lăsate
la uscat pentru o perioadă într-un spațiu
deschis ferit de ploaie.
3.1.6 Centrul de echitație
Fără a se pretinde un centru de echitație
profesionist, Tabăra Pro Vita va beneficia de o
herghelie de 6 cai și spațiile necesare.
Acestea vor ocupa o suprafață de 335mp
încluzând 6 boxe pentru cai, spații de
depozitare pentru fân, paie, hamașament și un
vestiar. Tot aici se va afla și cotețul de găini și
spațiul de depozitare pentru hrana acestora.
Grajdul va beneficia de o circulație care va
asigura accesul în toate aceste spații. În zona
dinspre spațiul exterior dedicat cailor, trecerea
se va face printr-o zonă acoperită dar
deschisă, care se va prelungi și în partea de
vest oferind protecție căruței. Centrul de
echitație va beneficia și de o zonă de gradene
acoperită, iar acoperirea, fiind montată cu
panta spre sud, va fi folosită la montarea
panourilor fotovoltaice.
3.2 Zonificare
În ceea ce privește zonificarea, se va
avea în vedere relația taberei cu comunitatea
din C.A.Rosetti. Așadar, zonificarea va
Herpai Alexandra 6
Tabăra ProVita
prezenta o trecere treptată dinspre spațiu
public spre cel privat printr-o zonă comună
(atelierele și terenurile de sport). Zona
semipublică va fi cea dinspre laturile parcelei
ce au legătura cu străzile, iar cea privată va fi
înspre latura ce nu are legătură cu vreo stradă
sau cu marginea satului. Zona dintre acestea
va fi o zonă tampon.
Raportul public-privat
Tabăra va fi împărțită în 6 zone principale:
1. Zona administrativă
2. Zona de cazare
3. Zona terenurilor de sport
4. Zona meșteșugurilor
5. Zona tampon
6. Zona destinată cailor
3.2.1 Zona administrativă
Aflându-se chiar în proximitatea
accesului principal, corpul administrativ are rol
și de recepție. Așadar această zonă reprezintă
și un filtru pentru siguranța taberei. Nu
beneficiază de o limită fizică foarte vizibilă, ci
mai degrabă este o trecere simbolizată prin
terasa aflată la începutul axului principal. În
această zonă vor avea acces vizitatorii celor
din tabără (părinți, frați, bunici, etc.) Așadar
este și o zonă de primire.
3.2.2 Zona de cazare

Cazarea este una din funcțiunile
principale incluse în programul de tabără.
Trebuie să fie o zonă privată care asigură
odihna copiilor. Pentru ca odihna să fie
calitativă, spațiile de cazare trebuie să ofere
copiilor sentimentul de siguranță. E important
ca zona sa fie compactă și luminată chiar și în
timpul nopții. Așadar zona de cazare va fi
amplasată pe singura latură a sitului care nu
are acces direct din stadă și nici nu are
legătură cu periferia satului. Modulele de
cazare vor fi relativ apropiate unele de altele,
fiind legate printr-o alee și formând o zonă
compactă bine definită și protejată.
3.2.3 Zona terenurilor de sport
La limita dinspre centrul satului (strada
cu accesul principal, accesul auto și accesul
meșterilor), vor fi amplasate terenurile de sport,
creând o legătură între copiii din comunitate și
cei din tabără prin joaca împreuna. Pentru că
jocul este modul cel mai uzual de a crea relații
între copii, această zonă este extrem de
importantă fiind o punte între copiii veniți din
culturi foarte diferite. Aici se vor lega noi
prietenii care pot avea urmări benefice atât
pentru localnici cât și pentru cei din tabără.
Zona va acoperi o suprafață totală de 2800mp
din care cea mai mare parte va fi reprezentată
de terenul de fotbal (1200mp), iar înspre zona
de acces vor fi terenul de volei pe nisip
(180mp) și piscina (150mp). Adiacent
acesteia va fi turnul pentru Birdwatching,
latura dinspre terenurile de sport fiind folosită
drept perete suport pentru rockclimbing.
3.2.4 Zona meșteșugurilor
Înspre cealaltă stradă, parcela va fi
marginită de atelierele pentru meșteșugurile
tradiționale. Corpul va fi împorțit în 4 ateliere
cu o zonă acoperită dar deschisă pentru
depozitarea bicicletelor. Primul atelier aflat
Herpai Alexandra 7
Tabăra ProVita
chiar în zona accesului secundar dedicat
meșteșugurilor va fi atleierul pentru țesut și
brodat, urmat de cel pentru împletit stuf și
nuiele. Următorul atelier va fi cel de reparat
biciclete, aflat chiar în legătură cu “hangarul
de biciclete”. La celalalt capăt al anexei va fi
amplasat atelierul cel mai vast ca suprafață,
anume cel pentru tâmplărie și marangoz.
Corpul atelierelor împreună cu zona de
viță-de-vie și depozitarea pentru agricultură,
vor crea o bandă de legătură între tabără și
comunitatea din C.A.Rosetti. Legătura cu zona
centrului de echitație se va realiza prin spațiul
împrejmuit pentru găini.
3.2.5 Zona tampon
Între zona semipublică și cea privată va
fi o zonă tampon. Aproximativ jumătate din
aceasta va fi ocupată de grădina de legume cu
o suprafață de 3800mp. Irigarea grădinii se va
face prin sistem de picurare cu apă pompată
din lac, aflată la o temperatură potrivită irigării.
Fertilizarea solului se va face doar cu
îngrășăminte naturale pe bază de balegă de
cal și de vacă obținut de la localnici. Zona
agricolă va asigura o parte din necesarul de
legume și fructe. Copii nu vor beneficia doar
de legume proaspete și sănătoase, dar vor
avea posibilitatea să se implice activ în
alimentarea lor și să cunoască modul în care
le este asigurată hrana. Deasemenea vor
avea acces la cunoștințele bazice cu privire la
grădinărit. Cealaltă jumatate va fi o zonă liberă
de joacă prevăzută cu alei și copaci, având
pavilionul în punctul cel mai înalt.
3.2.6 Zona destinată cailor
Pe latura dinspre periferia satului va fi
amplasat centru de echitație, ocupând o
suprafață totală de 10400mp. Zona liberă
pentru cai va beneficia de un padoc cu un
diametru de 20m și o zonă pentru curse și

spectacole de 1300mp. Legătura dintre
celelalte zone și zona destinată cailor va fi
rezolvată prin continuitatea aleilor. Pentru că
pe Grindul Letea solul este foarte nisipos,
terenul este unul foarte prietenos copitelor
(dovadă fiind faptul că majoritatea localnicilor
nu își potcovesc caii). Așadar nu mai este
necesară îmbunătățirea terenului.
4 Justificarea soluției
Problema nevoii copiilor de a
participa la tabere de vară a fost studiată de
către Franco Fabbronicare spune că spațiul
urban este gândit pentru clasa muncitoare
care produce. Copiii trăiesc într-un dormitor al
unui apartament, iar cel mai bun prieten al lor
este telecomanda, respectiv tableta. Pentru ei
viața înseamnă 700 de minute pe zi într-o
cușcă, devenind astfel copii “coca-cola”.
Herpai Alexandra 8
Tabăra ProVita
Scopul taberei este acela de a completa ce
lipsește în școli: creativitatea și jocul. Există
cinci motivații care le-au fost furate copiilor:
comunicarea, socializarea, motivația de a face
lucrurile ei înșiși, construirea cu propriile mâini
(lucru care îi ajută să observe lumea reală și
imaginația care trebuie sa fie partenerul
natural al oricărui copil. Dimensiunile în care
programul de tabără are un impact sunt:
medicală, socială, pedagogică și arhitecturală.
Tabăta este unul din puținele locuri dedicate
copiilor în care solidaritatea trece înaintea
individualismului. Aici copilul experimentează
ceva diferit și anume își crează propria lume a
relațiilor sociale,se simte liber fiind totuși
într-un context educațional.[7]
În continuare vor fi prezentate răspunsurile la
întrebările: de ce aici? De ce așa? De ce cu
ei?
Delta Dunării nu este doar paradisul
păsărilor ci și al oamenilor. Această zonă este
nu prezintă doar o vastă biodiversitate ci și o
diversitate culturală unică în țară. De la
locuitorii din “baltă” învățăm ce înseamnă
unitate în diversitate.
4.1 Justificarea urbanistică
Aflându-ne în Rezervația Biosferei Delta
Dunării, este important ca limbajul formal să
respecte mediul înconjurător, creând o relație
armonioasă cu natura.
Comuna C.A.Rosetti este alcătuită din
5 sate, C.A.Rosetti fiind satul reședință, aflat
la intersecția drumurilor ce le leagă pe
celelalte 4. Din acest motiv satul prezintă două
axe principale, aproximativ perpendiculare.
Ttrama stradală este una neregulată, însă
prezintă o anumită rectangularitate în zona
centrală, iar strazile care duc spre periferia
satului se bifurcă atunci cand ajung în zona
extravilană.
Pentru că relieful este unul aplatizat,
regimul de înălțime alt taberei va fi de P+M
(care la locuința tradițională era parter și pod
destinat depozitării), având doar un accent
vertical (turnul pentru birdwatching) ce poate fi
și un simbol al farului vechi din Sulina și un

reper pentru săteni.
Trama stradală a satului C.A.Rosetti și legătura cu satele
vecine
Trama de alei din interiorul taberei
Pentru că amplasamentul se alfă la
periferia satului, înspre Letea, axul principal al
taberei este dat de direcția drumului spre
Letea. Deasemenea sistemul de alei prezintă
o tramă rectangulară înspre sat, cu bifurcații în
zona dinspre marginea satului, respectând
caracteristicile tramei stradale ale satului.
Țesutul satului este unul aerisit, fără
aglomerări prea mari de locuințe. Procentul de
ocupare al terenului nu depășește 15%.
Herpai Alexandra 9
Tabăra ProVita
Tabăra Pro Vita prezintă un procent de
ocupare a terenului de 5% și un coeficient de
utilizare al terenului de 0,07.
4.2 Justificarea formală
Aflându-ne în Rezervația Biosferei Delta
Dunării, este important ca limbajul formal să
respecte mediul înconjurător, creând o relație
armonioasă cu natura. Mai mult, ne aflăm
într-un peisaj cultural valoros care trebuie nu
doar respectat, ci și valorificat. De aceea
limbajul formal va fi unul simplu, care să nu
iasă din contextul creat de-a lungul timpului.
Prezintă planimetrii rectangulare și volume
compacte, raportul plin-gol fiind în favoarea
plinului. S-a optat pentru o dezvoltare
pavilionară pentru a respecta tipologia
locuinței tradiționale din zonă, unde
gospodăria beneficia de mai multe corpuri
destinate celor 3 generații conviețiuitoare.
Un alt aspect ce caracterizează
locuințele din C.A.Rosetti este orientarea față
de puntele cardinale. Majoritatea locuințelor
au prispă pe latura lungă și sunt orientate spre
sud. Majoritatea construcțiilor vor fi acoperite
în două ape, exceptând cerbătoarea,
gradenele și turnul pentru birdwatching.
4.3 Justificarea constructivă și
structurală
De-a lungul timpului, în Delta Dunării,
localnicii au optat pentru materiale perisabile
pentru a nu afecta ecosistemele prezente în
rezervație. Din respect pentru mediul în care
ne aflăm Tabăra Pro Vita va fi construită
folosind materiale naturale, locale (lemn și
stuf), în tehnicile tradiționale învățate chiar de
la meșterii locali. Sistemul structural va fi cel
obijnuit în Delta Dunări și anume pe piloți
bătuți cu planșee cu grinzi principale și
secundare. Pentru a evita putrezirea piloților,
aceștia vor fi arși la bază. Construcțiile vor fi
ridicate de la sol pentru a asigura o bună
ventilare. Închiderile vor fi realizate din stuf, iar
finisajele vor fi pe bază de argilă în 3 straturi:

-primul: amesec de argilă și stuf mărunțit
-al doilea: amestec de argilă și pleavă
-al treilea: amestec de argilă și balegă de cal.
Finisajul va fi protejat cu un strat de var cu
nisip.
4.3 Justificarea cromatică
Cromatica la arhitectura tradițională din
Delta Dunării este deosebit de importantă
pentru că arată legătura cu mediul în care se
află. Toate culorile sunt pe bază de pigmenți
naturali. Codul dromatic este unul restrâns
limitându-se la albastru sau verde pentru
tâmplărie și alb pentru finisajul pereților.
Pentru că în C.A.Rosetti predomina
albastrul și pentru că dorim ca Tabăra Pro Vita
să fie percepută ca parte a comunității,
tâmplăria va fi predominant vopsită albastru.
5 Părți implicate
Pentru ca proiectul Tabăra Pro Vita să
fie un impact pozitiv din toate punctele de
vedere, am facut o analiză a nevoilor pe care
le avem și a nevoilor pe care potențialele părți
implicate le au și am încercat ca fiecare parte
care oferă ceva să beneficieze de altceva în
schimb. Am analizat oportunitățile pe care
construirea taberei Pro Vita le oferă și cum ar
putea conlucra în așa fel încât să existe doar
avantaje pentru toate părțile implicate.
Strategia de dezvoltare se bazează pe
reciprocitate și are ca scop final îmbunătățirea
calității vieții locuitorilor din Delta Dunării
printr-o dezvoltare durabilă.
5.1 Asociația Pro Vita
Tabăra Pro Vita are ca scop principal
asigurarea unui mediu în care copiii aflați în
grija asociației să își petreacă o sâptămână
din vacanța de vară, într-un mod educativ,
distractiv și sănătos. Pentru că majoritatea
Herpai Alexandra 1
Tabăra ProVita 0
copiilor de aici provin din familii defavorizate,
aceștia nu au avut posibilitatea să își
descopere pasiunile sau talentele. Tabăra Pro
Vita se dorește a fi un loc în care copii să aibă
parte de învățare nonformală prin care să se
autodescopere, iar liderii lor să le descopere
talentele spre a le dezvolta ulterior.
Ceea ce oferă Asociația Pro Vita nu se
limitează la un teren intravilan în C.A.Rosetti,
ci merge mai departe oferind posibilitatea unui
impact pozitiv în comunitatea sătească.
5.2 Producătorii din zonă
Pentru construirea taberei va fi nevoie să
apelăm la producătorii din zonă. Companiile
mari de recoltat stuf exportă majoritatea
stufului din cauză că în țară nu este cerere.
Cererea lipsește din cauză că nu sunt
promovate suficient beneficiile folosirii stufului
sau sunt promovate doar teoretic, fără prea
multe exemple practice.
Prin construirea taberei cu stuf, tehnica
va fi promovată și implicit și producătorii.
Deasemenea tot mai multe companii prezintă
interes în ceea ce privește responsabilitatea
socială. Implicată în Proiectul Tabăra Pro Vita,
compania va avea oportunitatea să își
manifeste acest interes.
5.3 Navromdelta
Transportul, atât al materialelor cât și al
forței de muncă reprezintă o provocare. Vom
solicita deci ajutorul Navromdelta. Ridicarea
unei tabere în C.A.Rosetti înseamnă mai mulți
turiști ceea ce duce la dezvoltarea
transportului naval. Astfel dar, sprijinirea
oferită de Navromdelta în vederea construirii
taberei Pro Vita va avea un imact pozitiv și în
viitorul transportului naval pe brațele Sulina și
Chilia.
Tot în colaborare cu Navromdelta ne
dorim propunem un nou traseu naval pentru a
accede direct pe grindul Letea. Pentru a evita
problema transportului rutier defectuos,
propunem companiei Navromdelta asigurarea

unei curse cu o șalupă care să facă legătura
directă Tulcea-Letea (iar ulterior, după
prelungirea canalului, chiar până în
C.A.Rosetti).
Traseu naval propus
5.4 Meșterii locali
Pentru a folosi tehnicile și materialele
tradiționale vom avea nevoie de cunoștințele
și abilitățile meșterilor locali. Datorită unităților
economice extrem de reduse ca număr pe
Grindul Letea, mulți locuitori sunt în căutarea
unui loc de muncă. Prin implicarea meșterilor
în construirea taberei și ulterior în atelierele
meșteșugărești, acestora li se va asigura un
loc de muncă și promovarea lor ca meșteri la
nivel național.
5.5 Voluntarii
Tabăra Pro Vita se dorește a fi un mijloc
prin care tehnicile tradiționale vor fi transmise
generației următoare. Voluntarii își vor pune la
dispoziție timpul și energia pentru construirea
taberei, însă vor acumula noi cunoștințe
extrem de valoroase pentru cultura noastră. În
același timp, voluntarii vor avea oportunitatea
sa se bucure de frumusețile pe care Delta
Herpai Alexandra 11
Tabăra ProVita
Dunării le oferă. Așadar prin construirea
taberei vom îmbina utilul cu plăcutul.
5.6 Administrația locală
Pentru construirea Taberei Pro Vita avem
nevoie de aprobarea și suportul administrației
locale. Pentru că în comuna C.A.Rosetti există
o singură școală cu clasele I-VIII pentru cele 5
sate, unii copii sunt nevoiți să facă naveta.
Având în vedere condițiile geografice și
meteorologice, transportul este dificil și
durează mai mult de 1 oră chiar și pe timp
favorabil. De aceea un spațiu de cazare ar fi
de un real folos. Pe lângă rezolvarea cazării,
tabăra Pro Vita oferă copiilor din C.A.Rosetti
oportunitatea de a interacționa cu copii din alte
medii. Acest aspect este deosebit de important
în dezvoltarea sănătoasă a copiilor.
Un alt aspect ce trebuie negociat cu
Administrația locală este prelungirea canalului
din Letea până în C.A. Rosetti. Din interviurile
avute cu localnicii am aflat că locuitorii din
C.A.Rosetti își duc animalele 3 km până în
Letea sau Sfiștofca, sate cu acces la canal. În
plus, canalul al preveni inundarea satului
primăvara. În momentul de față satul
beneficiază de un dig de protecție însă digul
nu protejază și drumul dintre sate. Irigarea
grădinilor ar putea fi rezolvată tot cu apa din
canal.[7]
Un alt beneficiu ar fi accesibilitatea în sat
pe cale navală. De pe Brațul Sulina se poate
ajunge până în Letea doar pe cale navală.
Unul din avantajele cailor navale este acela că
nu necesită reparații, comparativ cu drumurile
comunale care datorită terenului instabil
(nisipos) se deteriorează într-un timp foarte
scurt. Așadar prelungirea canalului ar rezolva
problema adăpării animalelor, problema
inundațiilor, problema irigării și problema
transportului.
 Herpai Alexandra 1
Tabăra ProVita 2

Schema reciprocității părților implicate

 Herpai Alexandra 1
Tabăra ProVita 3

6 Indici

ZONA FUNCȚIUNE ARIE TOTAL ARIE UTILĂ(mp)

UTILĂ(mp)
Administrație
Parter Sală de mese 62mp
Grup sanitar 11,5
Oficiu 12
Bucătărie 18
Preparări 11
Depozitări 9
Holuri 16
Camera tehnică 7
Spălător 5,5
Prispă 28
Mansardă 179
Cazare Dormitoare 57
Spălător 11,5
Hol 25
Depozitare 3,5
Grup Sanitar 8
106

Locuință Dormitor matrimonial 12,5

administrator Dormitor copil 11
Living 19
Baie 5,5
48
333
Cazare
4xModul cazare
Parter Dormitoare 26
Hol 7
Grup sanitar 4,5
Prispă 22
59,5
Mansardă Dormitoare 29
Hol 4,5
Grup sanitar 4
37,5
Total modul 97
X4=388
 Herpai Alexandra 1
Tabăra ProVita 4

Meșteșuguri
Atelier țesut/brodat 40
Atelier împletit nuiele/stuf 40
Atelier de reparat biciclete 40
Atelier de tâmplărie/marangoz 79
“Hangar” biciclete 31
Depozitare grădinărit 68
Prispă 27
325
Echitație Boxe individuale 70
Hol 48
Depozitare paie 27,5
Depozitare fân 28
Depozitare hamașament 13,5
Grup sanitar 5
Vestiar 6,5
Coteț găini 12
Depozitare hrană găini 11
Prispă 69
290,5
Alte spații Pavilion 55
deschise Turnul pentru birdwatching 50
Casa restaurată 30 135

Aria terenului: 25540mp

Aria construită: 1383mp

Aria construită desfășurată: 1835mp

Aria utilă: 1471,5mp

 Herpai Alexandra 1
Tabăra ProVita 5

7.Bibliografie

[1] http://www.asociatiaprovita.org/
[2] Abumul Stuf. Tradițional înseamnă modern (decembrie 2009)
[3] Strategia Deltei Dunării pentru perioada 2011-2015 http://www.ddbra.ro
[4]http://www.mediafax.ro/social/studiu-delta-dunarii-vulnerabila-in-fata-schimbarilor-climatice
-solutia-ar-fi-refacerea-zonelor-umede-video-13352803 (09.12.2014)
[5] Interviu cu doamna profesoară Mioara Bălan (12.12.2015)
[6] Arhitectura vernaculara Delta Dunarii -Iuliana Bucurescu
[7] Interviu cu Părintele Tecuci (03.05.2016)