DOMENIUL DE DEFINIȚIE 𝑫(𝒇) AL FUNCȚIEI 𝒇: 𝐷 → ℝ:

1) 𝒇(𝒙) = √−𝟐𝒙 − 𝟒
𝟏
2) 𝒇(𝒙) = √𝟗 − 𝟒𝒙𝟐 − 𝒙+𝟏

3) 𝒇(𝒙) = 𝒍𝒐𝒈𝟑 (𝒙 − 𝟑)
4) (𝒙) = 𝒍𝒐𝒈𝟑 (𝒙𝟐 − 𝟑𝒙)
5) 𝒇(𝒙) = 𝒍𝒐𝒈𝟑 (𝒙𝟐 ) + 𝒍𝒐𝒈𝟑 (−𝒙)
𝒙−𝟏
6) 𝒇(𝒙) = 𝒍𝒐𝒈𝟑 | |
𝒙

MULȚIMEA DE VALORI 𝑬(𝒇) ALE FUNCȚIEI:

7) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = −𝟐𝒙𝟐 + 𝟑
8) 𝒇: [−𝟑; 𝟐], 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 + 𝟓
9) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = |𝒙|
10) 𝒇: [−𝟑; 𝟒] → ℝ, 𝒇(𝒙) = |𝒙|
11) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟒𝒙 − 𝟐,
12) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = (𝟎, 𝟑)𝒙 + 𝟏,
13) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟑 − 𝟓𝒙 ,
14) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐|𝒙| .
15) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐 + 𝟑𝒔𝒊𝒏𝒙
16) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐 + 𝟑𝒔𝒊𝒏𝟐 𝒙
17) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐 − 𝟑|𝒄𝒐𝒔𝒙|

DETERMINAȚI ZEROURILE FUNCȚIEI SAU ABSCISELE PUNCTELOR DE

INTERSECȚIE ALE GRAFICULUI FUNCȚIEI CU AXA ABSCISELOR:
18) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒂𝒙𝟐 + 𝒃𝒙 + 𝒄, 𝒂 ≠ 𝟎,
19) 𝒇: (𝟎, ∞) → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒍𝒐𝒈𝟑 𝒙
20) 𝒇: (𝟏, ∞) → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒍𝒐𝒈𝟑 (𝒙 − 𝟏)
21) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐𝒙 − 𝟏
22) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐𝟑𝒙+𝟏𝟐 − 𝟏
23) 𝒇: (−∞; −𝟐] → ℝ, 𝒇(𝒙) = √−𝟐𝒙 − 𝟒

1
 MONOTONIA FUNCȚIEI (FUNCȚII ELEMENTARE, CLASA 10)

24) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −2𝑥 2 + 8𝑥 − 7,

25) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 2 + 8𝑥 − 7
𝟏
26) 𝒇: ℝ∗ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙

27) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐𝒙 ,
𝟐 𝒙
28) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = (𝒆)
𝟏 𝒙
29) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = ( )
√𝟑−𝟏

30) 𝒇: (𝟎, ∞) → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒍𝒐𝒈𝟑 𝒙

31) 𝒇: (𝟎, ∞) → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒍𝒐𝒈√𝟏𝟎−𝟑 𝒙

32) 𝒇: [𝟏, +∞) → ℝ, 𝒇(𝒙) = √𝒙 − 𝟏,

33) 𝒇: (−∞, −𝟑] → ℝ, 𝒇(𝒙) = √−𝒙 − 𝟑 .

PROBLEME MAI COMPLEXE:

34) Fie funcțiile 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔7 𝑥, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔(𝑥) = −𝑥 2 − 6𝑥 + 2. Arătați că
intervalul, pe care funcția 𝑔 este monoton descrescătoare, conține domeniul de definiție al
funcției 𝑓.

35) Fie funcțiile 𝑓, 𝑔: (0, ∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔3 𝑥, 𝑔(𝑥) = √𝑥 + 3 − 2. Arătați că zeroul

funcției 𝑓 este și zerou al funcției 𝑔.

PARITATEA FUNCȚIEI

𝒇: 𝑫 → ℝ, unde D este mulțime simetrică

𝒇(−𝒙) = 𝒇(𝒙) – f este pară;
𝒇(−𝒙) = −𝒇(𝒙) – f este impară;
𝟐
36) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒆𝒙 ,
37) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙 ∙ |𝒙|,
38) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐𝒔𝒊𝒏𝒙,
𝟏
39) 𝒇: ℝ∗ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙 + 𝟐𝒙.

2
 ȘIRURI NUMERICE

Monotonia șirului (𝒂𝒏 )𝒏≥𝟏 :

𝟐𝒏+𝟏
40) 𝒂𝒏 = ,
𝒏+𝟒
𝟑 𝒏
41) 𝒂𝒏 = (𝟏𝟎)

42) 𝒂𝒏 = √𝒏 + 𝟏 − √𝒏,
𝟐𝒏
43) 𝒂𝒏 = ,
𝒏
𝟐𝒏
44) 𝒂𝒏 = (𝒏+𝟏)!.
(−𝟏)𝒏
45) 𝒂𝒏 = .
𝒏+𝟒

Mărginirea șirului (𝒂𝒏 )𝒏≥𝟏 :

𝟓
46) 𝒂𝒏 = 𝟑 + 𝒏+𝟒
𝟒𝒏−𝟏
47) 𝒂𝒏 = ,
𝒏+𝟑
𝟑 𝒏
48) 𝒂𝒏 = (𝟏𝟎)
(−𝟏)𝒏
49) 𝒂𝒏 = 𝒏+𝟒

50) 𝒂𝒏 = √𝒏 + 𝟏 − √𝒏,
𝟐𝒏
51) 𝒂𝒏 = ,
𝒏
𝟐𝒏
52) 𝒂𝒏 = (𝒏+𝟏)!.

DERIVATA FUNCȚIEI

SENSUL GEOMETRIC AL DERIVATEI

53) Determinați măsura unghiului format de tangenta la graficul funcției 𝒇: 𝑫 →

ℝ, în punctul de abscisă 𝒙𝟎 :
a) 𝒇: [𝟎; +∞) → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐√𝒙 + 𝟑; 𝒙𝟎 = 𝟏; 𝒙𝟎 = 𝟑;
b) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟑 + 𝟐𝒙𝟐 ; 𝒙𝟎 = −𝟏;
𝟐𝒙
c) 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 +𝟏 ; 𝒙𝟎 = 𝟎.

3
 54) În desenul alăturat este reprezentat graficul unei funcții derivabile 𝑓: ℝ → ℝ.
Determinați: 𝑓 ′ (−2).

De pus accente pe forma prezentării rezolvării

55) În desenul alăturat este reprezentat graficul unei funcții derivabile 𝑓: (1; 5) → ℝ

Determinați semnul derivatei funcției 𝑓.

De pus accente pe forma prezentării rezolvării.

Atenție!!! Utilizăm monotonia sau panta tangentei ???

56) Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 3 − 4𝑥. Determinați primitiva 𝐹: ℝ → ℝ a funcției

𝑓, astfel încât dreapta ce reprezintă graficul funcției 𝑓 este tangentă la graficul funcției 𝐹.

Atenție!!! 𝐹(𝑥) = 3𝑥 − 2𝑥 2 + 𝐶.

În general, nu se pune condiția ca ecuația 𝑭(𝒙) = 𝒇(𝒙) să aibă o singură soluție!

Se lucrează cu ecuația tangentei. !

DETERMINAȚI INTERVALELE DE MONOTONIE A FUNCȚIEI:

57) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −2𝑥 2 + 8𝑥 − 7,

58) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3
3
59) 𝑓: ℝ∗ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥
2𝑥 − 1, 𝑥 ≤ 3,
60) !!! 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { este crescătoare pe ℝ,
3𝑥 + 2, 𝑥 > 3
2𝑥 − 1, 𝑥 ≤ 3,
61) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { este crescătoare pe (−∞, 3] și (3, +∞), NU pe ℝ)
3𝑥 − 7, 𝑥 > 3

4
62) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = |−𝑥 2 + 8𝑥 − 7|,
63) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −6𝑥 2 + 4𝑥 3
64) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −4𝑥 3 + 9𝑥 4
𝑥 2 +3
65) 𝑓: ℝ\{1} → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥−1

66) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = (𝑥 2 + 2𝑥 + 4)𝑒 𝑥 ,

67) 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑙𝑛𝑥 − 𝑥 2
𝑥
68) 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑛𝑥. Utilizând monotonia comparați 𝑓(𝑒) și 𝑓(𝜋).

69) Determinați valorile reale ale parametrului real a, pentru care funcția
1
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 3 (𝑎2 − 1)𝑥 3 + (𝑎 − 1) 𝑥 2 + 2 𝑥 + 1 este monoton crescătoare (strict

crescătoare) pe ℝ.
70) Determinați valorile reale ale lui a, pentru care funcția
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = (8𝑎 − 6)𝑥 − sin 2𝑥, este strict crescătoare pe ℝ.

PUNCTE DE EXTREM LOCAL

71) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 + 8𝑥 − 7.
72) 𝑓: [0; 5] → ℝ, 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 + 8𝑥 − 7 – În 𝒙 = 𝟎, 𝒙 = 𝟓? ☺
73) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = |−𝑥 2 + 8𝑥 − 7|. În 𝒙 = 𝟏, 𝒙 = 𝟕?
74) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 4 − 4𝑥 3 + 5
𝑥 2 +3
75) 𝑓: ℝ\{1} → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥−1

76) 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑙𝑛𝑥 − 𝑥 2 .

𝑥 2 +𝑎𝑥
77) Fie funcția 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = , 𝑎 ∈ ℝ. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru
𝑥+1

care 𝑥 = 1 este punct de extrem local al funcției 𝑓.

Este nevoie oare de verificat dacă pentru valorile obținute ale lui 𝒂, 𝒙 = 𝟏 este într-
adevăr punct de extrem local?
78) Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 + (𝑎 − 1)𝑥 2 + (𝑎2 − 1)𝑥 + 2. Determinați
valorile reale ale lui 𝑎, pentru care 𝑥 = 0 este un punct de extrem local al funcției 𝑓.
Este nevoie oare de verificat dacă pentru valorile obținute ale lui 𝑎, 𝑥 = 0 este într-adevăr punct
de extrem local?

5
 PRIMITIVA FUNCȚIEI. INTEGRALA NEDEFINITĂ
Determinarea primitivei în diverse condiții:
79) Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, graficul căreia trece prin punctul 𝑀(𝑎; 𝑏).
80) Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, graficul căreia intersectează axa absciselor într-un
punct de abscisă 𝑎.
81) Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, graficul căreia intersectează axa ordonatelor într-
un punct de ordonată 𝑏.
82) Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, graficul căreia intersectează graficul funcției 𝑓
într-un punct de abscisă 𝑎.
83) Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, dacă 𝑥 = 𝑎 este zerou.
84) Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥𝑒 𝑥 . Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, astfel încât
axa absciselor să fie tangentă la graficul funcției 𝐹.
85) Determinați primitivele 𝐹 ale funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥 − 𝑒 −𝑥 , graficele cărora nu
intersectează axa absciselor.
86) Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 − 1, valoarea minimă a
5
căreia este 6.

87) ETC.

INTEGRALA DEFINITĂ
Schimbul de variabile:
➢ substituția reușită,
➢ diferențierea ambelor părți ale: 𝒕 = 𝝋(𝒙), 𝒙 = 𝝍(𝒕), 𝒇(𝒙) = 𝒈(𝒕)
➢ schimbarea limitelor de integrare!!!
➢ Scrierea sub o formă reușit pentru integrare a funcției de sub semnul integralei. De
exemplu, fracțiile rațioanale: Exemplul din anul acesta.
𝒆 𝟒𝒍𝒏𝒙−𝒙
88) ∫𝟏 𝒅𝒙,
𝒙
𝟐
89) ∫𝟏 𝒙𝟐 √𝟐 − 𝒙 𝒅𝒙,
𝟏
90) ∫𝟎 𝒙𝟗 √𝟏 + 𝟑𝒙𝟓 𝒅𝒙,
𝝅
𝐬𝐢𝐧(𝟐𝒙)
91) ∫𝝅𝟐 𝒅𝒙,
𝟔
√𝒔𝒊𝒏𝒙

𝟑𝒍𝒏𝟐
92) ∫𝒍𝒏𝟑 √𝟏 + 𝒆𝒙 𝒅𝒙 ,
𝟓
93) ∫𝟏 √𝒙𝟐 − 𝟔𝒙 + 𝟗 𝒅𝒙,

6
 𝝅
94) ∫𝟎𝟐|𝐜𝐨𝐬(𝟐𝒙)| 𝒅𝒙,
𝟑 𝒙𝟐 +𝟑
95) ∫𝟐 𝒅𝒙
𝒙−𝟏

ARIA UNEI FIGURI - DIVERSE METODE

𝒃
CONSTRUCȚIA FIGURII -? SAU ∫𝒂 |𝒇(𝒙) − 𝒈(𝒙)| 𝒅𝒙 -?
96) Calculați aria figurii, mărginite de graficele funcțiilor 𝑓, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 −
2𝑥, 𝑔(𝑥) = −𝑥 2 − 𝑥 + 1.
97) Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥 − 1. Determinați valoarea numerică a ariei
figurii mărginite de graficul funcției 𝑓, de dreapta 𝑥 = 1 și de axa 𝑂𝑥.
98) Fie funcțiile 𝑓, 𝑔: [0; +∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 , 𝑔(𝑥) = 2 − 𝑥. Determinați valoarea
numerică a ariei figurii, mărginite de graficele funcțiilor 𝑓, 𝑔 și de axa absciselor.
99) Determinați valoarea numerică a ariei figurii mărginite de graficul funcției
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 4 − 4𝑥 3 , de dreptele 𝑥 = 1, 𝑥 = −1 și de axa Ox.
100) (d) Determinați valoarea numerică a ariei figurii mărginite de graficul funcției
𝑓: [1; +∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2√𝑥 − 1, de tangenta la graficul funcției 𝑓 în punctul de
abscisă 𝑥 = 2 și de axa absciselor.
101) (d) Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥 . Determinați valoarea numerică a ariei
figurii, mărginite de graficul funcției 𝑓, de axa 𝑂𝑦 și de tangenta, dusă la graficul
funcției 𝑓, ce trece prin originea sistemului de coordonate.