ANALIZĂ CRITICĂ LA

„APELUL ÎPS MITROPOLIT VLADIMIR, CU PRIVIRE LA DESFĂŞURAREA

RECENSĂMÎNTULUI POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR”

Motto: „Şi vă veţi da şi de părinţi şi de fraţi

şi de rudenii şi de prieteni...”
( Lc. 21, 16)
„ Şi vrăjmaşii omului, casnicii lui”
(Mt. 10, 36)

Anume aşa arată firul roşu care străbate întregul text al „ Apelului” Mitropolitului Vladimir,
adresat „plinătăţii Bisericii noastre Ortodoxe din Moldova”.
Cuvintele din citatele de mai sus, aparţin Domnului nostru Iisus Hristos spuse ucenicilor şi
urmaşilor Săi, cînd i-a prevenit că, în afară de prigonitorii lor lumeşti, vor fi trădaţi şi de cei
de aproape ai lor, ceea ce este mult mai dureros, întrucît, intensitatea durerii depinde nu doar
de adîncimea cuţitului înfipt, ci şi de cine este cel ce l-a înfipt. Dar ca să nu ne fie învinuirea
neîntemeiată, vom trece la o scurtă analiză a textului.
„Mă adresez plinătăţii Bisericii noastre Ortodoxe din Moldova”, zice Mitropolitul
Vladimir. Pe cine reprezintă această plinătate la care se referă? Desigur, pe episcopi, preoţi,
monahi şi mireni. După rînduiala şi învăţătura Sfintei Biserici, fiecare eparhie a unui
episcop, reprezintă o Biserică Locală, în frunte cu propriul ei episcop care exercită slujirea
de arhiereu, învăţător şi conducător al păstoriţilor încredinţaţi lui. Mitropolitul unei regiuni
sau a unei ţări, nu este în drept de a-şi aroga aceste slujiri într-o eparhie străină, ignorînd
episcopul locului, el avînd doar o întîietate de onoare şi de ordin administrativ.
Întrebarea este: cu cine dintre episcopii eparhiaţi s-a sfătuit Mitropolitul în această problemă
„vitală” pentru societate, în ce priveşte Recensămîntul ? De ce nu a fost consultat Sfîntul
Sinod, pentru a se expune asupra acestei „sarcini importante„ ce ţine de „datoria morală”
a fiecărui creştin ? Sau a încetat de a mai funcţiona principiul sobornicităţii în Biserică?!
Maniera în care a fost lansat „Apelul” este în duh papistăşesc şi nicidecum ortodox, de
frăţietate şi colegialitate. Fără îndoială, Mitropolitul, se poate adresa plinătăţii Bisericii cu
îndemnuri de păstrare a dreptei credinţe, a moralei evanghelice, de încurajare în necazuri
sau prigoane, însă nu pentru îndemnarea şi binecuvîntarea plinătăţii Bisericii de a lua parte
la nişte acţiuni extrem de dubioase, care pot pune în pericol persoana fiecărui om.
În fine, acest reproş trebuie să i-l facă Mitropolitului Vladimir, fiecare episcop eparhiat.
Mai departe. Ce reprezintă acest Recensămînt la care ne îndeamnă Mitropolitul să
participăm?
Recensămîntul, după DEX, reprezintă înregistrarea statistică a persoanelor, locuinţelor şi
eventual al bunurilor dintr-o regiune anumită. Şi fiindcă suntem în epoca tehnologiilor
avansate, toate aceste date sunt colectate şi prelucrate automatizat. Altfel spus, este vorba
despre îndosarierea electronică a populaţiei şi bunurilor deţinute.
Luînd în consideraţie că trăim într-un stat cu un sistem de conducere anticreştin şi antiuman,
ne întrebăm: de ce creştinii ar trebui să aibă încredere că „datele precise” şi „informaţiile
esenţiale” pe care le vor da, vor nimeri pe mîini bune? Mai degrabă poate fi viceversa, că
aceste date vor putea fi, la nevoie, îndreptate împotriva persoanelor care le-au dat, dacă vor
fi găsiţi incomozi sistemului.
La această intrare în gura lupului, Mitropolitul Vladimir „ne îndeamnă părinteşte să ne
implicăm activ, căci este un proces vital”. Este vital pentru sistem, nu pentru noi.
În „Apel” se ma zice: „Clerul nostru şi credincioşii au avut întotdeauna un rol crucial în
construirea unei societăţi sănătoase şi prospere”. Prin ce? Prin participarea la asemenea
recensăminte? O societate sănătoasă şi prosperă se poate spera şi dobîndi urmînd
următoarele cuvinte dumnezeieşti: „ De veţi vrea şi mă veţi asculta, bunătăţile
pămîntului veţi mînca. Iar de nu veţi vrea şi de nu mă veţi asculta, sabia vă va mînca
pre voi, că gura Domnului a grăit acestea” (Is.1,19-20).
În cazul în care comunităţile creştine nu vor răspunde pozitiv la „Apelul” Mitropolitului
Vladimir, acesta „îndeamnă autorităţile şi instituţiile să acorde atenţie sporită recenzorilor,
asigurîndu-se că au resursele şi accesul adecvat pentru a îndeplini cu succes sarcina lor
importantă”. Adică, dacă nu vreţi să daţi datele de bunăvoie, le veţi da de nevoie, prin
intermediul autorităţilor care vă vor putea soma prin diferite mijloace, oferindu-vă o „atenţie
sporită”.
Îndosarierea persoanelor şi locuinţelor, în acest „Apel”, Mitropolitul o clasifică ca pe o
„datorie morală” a noastră pentru „binele comun şi dezvoltarea ţării”. Binele comun, am
zis mai sus cum se cîştigă (Is.1, 19-20), prin ascultarea de Cuvîntul lui Dumnezeu, în care
se cuprinde şi morala noastră. Deci, poruncile lui Dumnezeu definesc morala creştină şi nu
acceptarea îndosarierii electronice.
„Participarea noastră activă la acest proces va contribui la fundamentarea deciziilor
viitoare şi la modelarea unui viitor mai prosper pentru noi toţi”.
De unde asemenea siguranţă ? Ani de-a rîndul s-au adoptat în ţara noastră legi anticreştine,
care s-au soldat cu diferite proteste, ieşiri în stradă etc., ca acum să ni se spună de către
Mitropolit, să avem încredere în acest sistem de conducere anticreştin.
Vă bateţi joc de noi Î.P. Voastră?!
Iar acum voi arăta boala de care suferă Mitropolitul (şi nu doar el), că a recurs la acest apel.
Boala se numeşte „serghianism”. Precum acela, în faimoasa sa declaraţie, susţinea că binele
statului ateu coincide cu binele Bisericii, aşa şi acesta susţine că „binele comun” şi „viitorul
prosper” urmărit prin recensămîntul conducerii anticreştine, coincide cu binele pe care îl
jinduim noi creştinii.
„Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi acestea toate se vor
adăuga vouă”

Ieromonahul Teodor Izman,

Mănăstirea Maicii Domnului „Pantanassa”