Alina-Maria Țone <alina.t@drept.unibuc.

ro>

Tema de control nr. 1 (IP) - Fișa Deciziei CCR nr. 75/2015

Google Forms <forms-receipts-noreply@google.com> vin., 12 apr., 11:17
Către: <alina.t@drept.unibuc.ro>

Thanks for filling out Tema de control nr. 1 (IP) - Fișa Deciziei CCR
nr. 75/2015
Here's what was received.

Edit response

Tema de control nr. 1 (IP) - Fișa Deciziei

CCR nr. 75/2015
Realizați rezumatul Deciziei CCR nr. 75/2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 19 alin. (1) și (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Your email (alina.t@drept.unibuc.ro) was recorded when you submitted this form.

Autorul sesizării *
Care a fost titularul dreptului de a sesiza Curtea Constituțională și care a fost autorul excepției?

Titularul dreptului de a sesiza Curtea Constituțională a fost Tribunalul București, iar autorul
excepției a fost Partidul Pirat format din Claudiu Nicolae Mărginean, Petru Cristian Bulumac și
Ionuț Valentin Cucu.

Motivarea sesizării *
Care au fost motivele invocate de autorul sesizării, pentru care a fost sesizată Curtea Constituțională?

Unul dintre motivele invocate de către Claudiu Nicolae Mărginean a fost prezența dispozițiilor
legale neconstituționale prevăzute în Legea partidelor politice nr.14/2003, astfel acesta a
refuzat depunerea listelor cu semnăturile strânse necesare pentru înregistrarea Partidului
Pirat. Conform articolului 19, alin.(1) din Legea partidelor politice, articol care impune
constituirea unor liste ce conțin date cu caracter personal ale semnatarilor, ceea ce contravine
dispozițiilor constituționale referitoare la viața intimă, familială și privată, acesta aflându-se în
contradictoriu cu dispoziția Legii partidelor politice referitoare la obligația înscrierii a unor date
cu caracter personal ale semnatarilor.
Un alt motiv invocat de către Claudiu Nicolae Mărginean este încălcarea dreptului la asociere,
care potrivit articolului 19, alin. (3), “lista trebuie să cuprindă cel puțin 3 membri fondatori”. Cu
toate că acei 25.000 de membri ar constitui o reprezentativitate crescută, acest fapt nu
justifică rolul constituțional al partidelor politice, întrucât acesta poate fi realizat și fără a
impune acest prag, conform art. 19, alin. (3) din Legea partidelor politice care nu indică acestă
necesitate pentru a asigura o reprezentativitate.

Decizia Curții Constituționale *

Ce a decis Curtea Constituțională?

Curtea Constituțională se pronunță asupra excepției de neconstituționalitate ridicată asupra

dispozițiilor, atât ale articolului 19, alin.(3) și admite excepția ridicată, apreciind că este
defectuoasă cu legea noastră fundamentală, cât și ale articolului 19 alin.(1), respingând
excepția ridicată, considerând că, în raport cu criticile formulate, este constituțional.

Motivarea deciziei Curții Constituționale

*
Care au fost argumentele avute în vedere de Curtea Constituțională în motivarea deciziei?

Curtea Constituționalã a fost legal sesizată în baza articolului 146 lit.d) din Constituție, precum
și ale art.1 alin.(2), ale art.2,3,10 și 29 din Legea 47/1992 pentru a soluționa această excepție
de neconstituționalitate. Controlul este unul a posteriori, pe cale de excepție, un control
defensiv.
Argumentele aduse de CCR în motivarea deciziei prezintă faptul că susținerile aduse sunt
neîntemeiate, deoarece acele liste cu semnături sunt depuse la Tribunalul București pentru a
putea fi înregistrat partidul politic. De altfel, persoana care întocmește lista este responsabil,
sub sancțiunea falsului în declarații, de aceasta, dând o declarație pe propria răspundere,
tocmai pentru a atesta autenticitatea semnăturilor și a datelor cu caracter personal. Astfel,
Curtea Constituțională constată că această modalitate prin care partidul își desemnează
persoana răspunzătoare și modul în care aceasta își exercită atribuția nu este o problema de
neconstituționalitate
Totodată, admiterea dispozițiilor art. 19, alin. (3) de către CCR se justifică prin principiul
conform căruia dreptul evoluează în același timp cu societatea și astfel condițiile sociale și
politice ale țării nu mai coincid cu cerințele din momentul în care legea a fost adoptată. Prin
existența acelui prag de reprezentativitate se impune o limitare a dreptului la asociere, iar
 numărul minim de membri depășește ceea ce este just într-o societate contemporană.

Create your own Google Form

Report Abuse