Sudura

Sudarea metalelor si procedee conexe Introducere
PARTEA I
IMBINARILE SUDARE
1.1. INTRODUCERE
Sudarea: este un procedeu technologic de imbinare nedemontabild a doud sau mai

multe piese realizatd printr-un procedeu oarecare de sudare, in asa fel incét sd se obtind o
legdturd metalicd de egald rezisten{d, care sd prezinte sigurantd in executie si exploatare
(SR ISO 857/1994).
1.1.1. Avantajele aplicarii tehnologiei de sudare:
-reducerea consumului de metal (cu 30-50%);
-productivitate mai mare (de2-20x);
-proprietdti mecanice superioare (fat de piesele turnate sau nituite);
-dimensiuni si complexitate nelimitate;
-forma rational, adaptati solicitdrilor;
-se pot realiza constructii care prin alte procedee tehnologice nu;
-se obfin imbindri etanse;
-s¢ utilizeazd semifabricate si elemente tipizate;
-utilaje de sudare sunt mai simple si ieftine;
-posibilitate de mecanizare, automatizare, robotizare;
-mu se formeaza rebut iremediabil;
-timpul tehnologic este mai redus;
-pretul de fabricatie mai scazut;
-poluare mai redusd, conditii de lucru mai bune.
Desavantajele sudarii:
-pot apare defecte greu identificabile;
-apar tensiuni si deformatii 1a sudare;
-existd pierdere de metal la tiierca elementelelor constructive;
-calitatea constructiilor sudate depinde mult de calificarea si constiinciozitatea
personalului de proiectare si executie.
1.1.2. Aplicatii industriale:
-inlocuieste tehnologia turndrii, nituirii si asambldrii mecanice;
-se aplicd cu eficientd maximd la: -produse unicate, serie mica;
-productie In serie mare si de masg;
-produse de dimensiuni mari;
-produse de mare complexitate;
-pentru solicitiri mari.
Domenii de aplicare:
-constructia de masini si utilaje (batiuri, carcase, suporii, stative, cutii, schelete,
platforme, tije, parghii, axe, arbori, lagire etc.;
-industria metalurgica (concasoare, mori, cuptoare, ciocanc de forjd, prese,
laminoare, cdi de rulare, manipulatoare, etc.);
-industria chimica si petrochimica (rezervoare, cisterne, recipiente, vase de reactie,
schimbdtoare de cildurd, coloane, conducte, ventile etc.);
-industria prelucratoare (masini unelte, agregate prelucritoare, linii de transfer,
roboti, automate etc.);
-transport uzinal (macarale, poduri rulante, ascensoare, masini de ridicat etc.);
-industria extractiva (combine miniere, sonde de foraj, platforme maritime, schele
petroliere, combine de extractie carboniferd de suprafatd, benzi transportoare etc.);
-industria de utilaje de constructii (excavatoare, buldozere, laminoare de asfalt,
schele de constructii, macare de tip turn, instalatii de preparare a materialelor de
constructii etc.);
Sudarea metalelor si procedee conexe Introducere
-industria mijloacelor de transport (biciclete, motociclete, autocamioane, autobuze,

autoturisme, platforme de transport, locomotive, vagoane de cale feratd, nave fluviale
sl maritime, acronave, nave si stafii cosmice, rachete etc.);
-constretii metalice (cladiri civile si industriale, hale, cupole, turnuri, poduri rutiere
si feroviare, pasaje, ferme, stilpi etc.);
-utilaje pentru industria usoara (utilaje pentru industria alimentard, a berii, mori,
cuptoare pentru paine, utilje textile, de fabricare a hartiei, industria de inciltiminte,
aparate de uz casnic, frigidere, masini de spdlat, cuptoare etc. ;
-industria electrotehnica si electronica (carcase de aparataj electric, electronic, plici
circuite imprimate, semiconductoare, circuite integrate, calculatoare, imprimante,
scanere etc.);
-tehnica de aparare (tancuri, transportoare blindate, afeturi de tunuri, rachete tactice
si intercontinentale, salupe, pontoane, nave de razboi, submarine etc.).
1.1.3. Date istorice

Pe plan mondial:
1802 — descoperirea arcului electric (Petrov);
1882 — utilizarea arcului electric pentru sudare cu electrod de carbune (Bernardos);
1886 — sudarea cap la cap prin presiune si rezistentd electric (Thompson);
1888 — sudarea cu arc electric si electrod metalic invelit (Slavianov);
1912 — sudarea cu flacirad oxi-acetilenici (Le Chatelier);
1920-35 — perfectarea technologie de sudare tehnologiei de sudare cu arc electric,
elaborarea de noi sortimente de electrozi inveliti, determinarea sudabilitafii
metalelor si aliajelor;
1942 — sudarea aluminiului si a aliajelor de Al cu arc electric, cu electrod de W, in
atmosferd de Ar (Meredith);
1945 — sudarea cu arc electric acoperit sub strat de flux (Elin);
1955 — sudarea cu arc electric in atmosfera protectoare, cu electrod fuzibil MIG/MAG);
1960 — sudarea cu plasma;
1970 — sudarea cu fascicul de electroni;
1980 — sudarea cu laser.
In Romania:
1989 — sudarea armdturilor de otel la constructia docurilor si antrepozitelor din Briila
si Galati (A. Saligny);
1920 — sudarea alumo-termici a sinelor de tramvai (Uz. Electrice Timisoara);
1925 — sudarea vagoanelor de tramvai (Uz Electrice Timisoara);
1931 — constructia primului pod de cale ferata sudatd peste raul Berzava (Resita);
1936 — prima carte de sudurd apdruta in Romania “Procedee industriale de sudare™;
1948 — infiintarea sectiei de sudurd la Politehnica din Timisoara;
1951 - infiintarea Institutului National de Suduri si Incercéri de Metale, Timisoara.
1.1.3. Intreprinderi mari de constructii sudate in Romania:

Intr. de Masini Grele “Malaxa”, Bucuresti; - Intr. “Vulcan”, Bucuresti;
* Uz.Grivita”, Bucuresti, -Uz. Mecanice, Timisoara; -Combinatele de Utilaj Greu din
Cluj, Iasi, Timisoara; -Uz. Utilaj Petrolier, Ploiesti; -Uz. Utilaj Chimic, Fagarasi, Uz.
“Unio”, Satu-Mare; -Uz. Autoturisme din Pitesti, Craiova; -Uz. Autocamioane,
Brasov; -Uz. Vagoane Astra, Arad; -Santierele navale din Constanta, Braila, Galati,
Turnu-Severin etc.
Sudarea metalelor si procedee conexe Clasificarea
1.6. CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE SUDARE $1 CONEXE.
Procedeele de sudare de bazd conform STAS 5555/2-80 si SR ISO 4063:1992 sc

impart in cinci categorii mari in functie de starea materialelor care participa la formarea
imbindrilor sudate, natura procedeelor de sudare si felul procedeelor conexe:
A.-procedee de sudare prin topire, la care metalul adaos si marginile rosturilor
metalului de bazi se topesc sub influenta sursei de cdldurd, alcituind baia de sudura,
care prin cristalizare formeazi cusdtura sudatj;
B.-procedee de sudare in stare solida, la care imbinarea pieselor se realizeazi prin
presiune in stare solidd, fird metal adaos, cu sau far incilzire;
In afara de acestea, mai sunt previzute urméitoarele categorii de procede:
C. -procedee speciale de sudare;
D. -procedee de lipire a metalelor;
E. -procedee conexe, care sunt metode de prelucrare la cald a metalelor, care
utilizeaza tehnici bazate pe procese care sunt proprii diferitelor metode de sudare, dar
mu realizeazi imbindri sudate (tdierea, metalizarea, sudarea de incircare etc,).
In functie de energia utilizat pentru incilzirea materialelorelor exista trei categorii
de procedee de sudare:
L-cu energie electrica: IL -cu energie chimici; IIL -cu energie mecanica:
-cu arc electric; -cu flacara oxi-acetilenica; -prin frecare;
-cu plasmi; -alumino-termic; -prin percutie;
-cu fascicul de electroni; -in foc de forja; -cu ultrasunete;
-prin rezistentd electric; -prin explozie; -prin presiune la rece;
-cu curenti de inalta frecventd;
-cu laser;
In figurile 1.6.1, 1.6.2, 1.6.3. si 1.6.4. sunt prezentate schemele de clasificare a principalelor
categorii de procedee de sudare, lipire si conexe:
| A. Procedee de sudare prin topire |

I
| 1. Cu energie electric | [IL Cu energie chimici |

|
HM cu plasma |
1 I sub strat
de flux ~cu jet de plasma8 co————
oxi-acetilenici
descoperit [acoperit Loan io ~ cu arc transferat Chil ITCH ANIC HY
de Cu prin rezistenti oxI-propamca
Bel A g oxi-hidrica
cu electrod cu electrod 1 Cectricd oe oxi-benzenici
fuzibil nefuzibil SZEUra 1OpTa
1 I | | cu fascicul de alumino-
fara gaze de| |in gaze de electroni Ntermica
protectie
: protectie
: :
1 cu laser | — prin turnare |
| cu electrod | MAG-in CO; cu | WIG-in Ar cu
invelit sarma plini electrod de W
| cu electrod | MAG- in CO; cu | in H atomic cu Fig.1.6.1. Clasificarea
tubular sarma tubulara | electrozi de W procedeelor de sudare
[cu sirmd | MIG-in Arcu | cu electrod prin topire.
invelita sarma plini de cirbune
Sudarea metalelor si procedee conexe Clasificarea
B. Procedee de sudare in stare solida
| I. Cu energie electrical | I1.Cu energie chimicil | II1.Cu energie mecanici|

1
prin rezistenta | cu arc electric cu flacara

prin frecare
electrica rotitor alumino-termic
prin presiune
cap lacap ||cu curenti de prin turnare la rece
in puncte inalti frecventi prin explozie cu ultra sunete
in linie
in relief
cu energie electrica Fig.1.6.2. Procedee de sudare in stare solid.
imagazinata
D. Procedee de lipire a metalelor
1. Lipirea moale (cositorire) 2. Lipirea tare (brazare)
L Cu energie | prin rezistenta electrica H I. Cu energie electricii H prin rezistenti

electrica electrica
cu ciocan de lipit cu arc electric
I1.Cu energie]
-in cuptor electric
in cuptor electric H I1.Cu energie chimica prin presiune
chimica
prin inductie
— cu flacara II1.Cu alte] cu flacara prin inductie
prin presiune
— in cuptor cu gaz surse in cuptor cu gaz
cu ultrasunete de energie
—1in baie de aliaj prin reactie exoterma
cu radiatii luminoase
LI] ITL.Cu alte surse —1in baie de aliaj
in undai stationari in baie de siruri
|de energie
prin tragere — cu laser
Fig.1.6.3. Clasificarea procedeelor de lipire.
D. Procedee conexe
1
I. Taierea termica II. Sudarea de incircare III. Metalizarea termica
prin ardere cu prin topire cu arc elecrtric | |cu plasma cu flacira oxi-
jet de oxigen acetilenica
1 H cu arc electric cu flacard
si sairmai
cu flacara: cu lance de a 1 :i
oxigen — cu electrod invelit [1 oe oe si pulbere
= zgura topita
—oxiacetilenica = cu electrod ciarbune ETED
si pulbere
—oximetanica la tempera-
turi inalte in mediu protector cu laser
[prin frecare cu retopirea
—oxihidrica ~ arc-aer stratului
cu radiatii L_ p———
= oxipropanica cu arc electric
¥ cu laser cu plasma 4
—oxibenzinica H cu plasma si sArma
= oxi-flux cu fascicul = cu jet de plasma — cu jet de plasma si sirmai
de electroni —cu arc de plasma si pulbere
—oxi-pulbere —cu arc de plasma
Fig.1.6.4. Clasificarea procedeclor conexe suddrii.
Sudarea metalelor si procedee conexe Imbindrile sudate
1.2. IMBINARILE SUDATE
Definitii: Imbinarca sudatd este o legiturd metalici, nedemontabild, realizatd

printr-un procedeu oarcare de sudare, asigurind o imbinare de egald rezistentd, de maxima
siguranti
in excutie si exploatare (SR 5555/1,2.3).
1.2.1.Elemente componente (Fig.1.2.1.):
m.b.- metalul de bazd (metalul pieselor sudate);
¢.8. - cusdtura sudati (partea dinimbinare sudati
care rezultd prin cristalizarea bdii de sudurd);
b.s. -baia de suduri (topitura de metal formata
prin topirea metalului adaos si a marginilor
metalului de baz);
m.a.- metalul adaos (metalul sau aliajul sub forma
de sarmd, vergea, bard, granule sau pulberi,
care se topesc pentru completarea baii de
sudurd); Cc. N N
m.d.-metal depus (partea din metalul adaos care | N Pl
intra efectiv 1a formarea baii de sudare);
r.s. - rostul de sudare (spatrul liber dintre supratetele Fig.1.2.1.Imbindri sudate (a-prin topire;
frontale ale pieselor care urmeaza si fie sudate); b-prin presiune; c-prin puncte).
p.s. - patrunderea sudurii (adancimea de topire a metalului de baza),
I.t. - linia de topire (linia de delimitare dintre cusitura si metalul de baz;
r. ¢. -radicina cusdturii (primul rand de sudurd depus);
s.c. -suprafata cusdturii (suprafata care rezultd in urma depunerii ultimului strat de sudurd pe
superioard a cusaturii);
z.i.c.-zond influentatd chimic (zona de legaturd dintre cusitura si metalul de baza in care
s-au produs modificari in compozifie chimici datorita procesului de sudare);
z.i.t.-zond influentata termic (partea din metalul de baz4, din apropierea cusiturii, rimas in
stare solidd, care a suferit modificdri structurale in urma procesului de sudare;
S. - grosimea teoretica a imbindrii sudate, egala cu grosimea metalului de bazi (mm);
8’ - grosimea real (practicd) a cusiturii, masuratd in mijlocul sectiunii transversale a sudurii;
¢ - supraindltarea (ingrosarea) cusdturii, fiind indltimea cu care cusitura depaseste suprafata
superioard a metalului de baza;
b. - 1ifimea cusaturii (dimensiunea maxima a sudurii misurata in exterior, perpendicular pe
directia de sudare);
I. - lungimea cusiturii (lungimea real a cusiturii sudate);
0 - unghiul cusaturii (masurat intre liniile laterale de topire);
1.2.2. Clasificarea imbinirilor sudate.
a. Dupa pozitia reciproca a pieselor: a. | W_

Se deosebesc urmitoarele tipuri de
imbiniri sudate: a.-cap la cap; c
(Fig.1.2.2)) b.-in colt interior; )
c.-in colt exterior;
din T;
e.-in cruce;
f.-prin suprapunere;
h.-cu margini risfrante;
Fig.1.2.2. Tipuri de imbiniri

Sudarea metalelor si procedee conexe Imbindrile sudate
b. Dupi numirul de treceri: strat de

- . acoperir
(Fig.1.2.3.) a — b. Se
a. dintr-o trecere; \! /
b. din mai multe treceri. hd 1
c. Dupi pirtile sudate: IN
Fig.1.2.3. rind de strat de
(Fig.1.24) Ne suduri suduri
a. dintr-o parte; rind de
b. din ambele parti. Fig.1.2.4. radacina
d. Dupa continuitate:
(Fig.1.2.5.) 2S
a. cusaturi continue; ee
b. cusaturi discontinue. [r—
a.
Fig.1.2.5. b.
e. Dupa directia cusaturii fati de directia de solicitare:
(Fig.1.2.6.)
a. cusdturi frontale; «—--F- - /
b. cusaituri laterale;
¢. cusdturi inclinate. a.
rie. 1.2.6.
1.2.3. Pozitiile de sudare (conform SR ISO 6947-1994)
Pozitia de executie a sudirii poate fi
exprimatd fie prin unghiurile pe care linia
mediand OH a radicinii cusiturii formeazi cu H
directia orizontald @ si linia mediand OV a a
deschiderii rostului inchide cu verticala J,
(Fig.1.2.7.) fie prin simboluri conventionale
notate cu A pentru imbindrile cap la cap si B Fig. 1.2.7.
pentru imbindrile in colf. La imbinarile sudate
cap la cap se deosebesc urmitoarele patru pozitii
de sudare (Fig.1.2.8.):
Al-orizontali (a =0+5"; p=0+10");
A2-grizontali pe perete vertical (in cornise) (a = 0+ 50:8 =90 +20" );
A3-peste cap (de plafon) (a =0% 15%p =180+15" )s
Ad-yerticald urcatoara } sau coboratoara } (a=90= 10%; = 0---180°);
La imbindrile sudate in colt pozitiile corespunzitoare sunt urmétoarele:
B1-orizontald cu un perete vertical (a =0=% 5%: =45+ 10%) H
B2-orizontali in jgheab (oo =0+5%;8=0+10");
STRAY
B3-peste cap (de plafon) (a =0+15%;p =135 a
B4-verticali ascendenti | sau descendenti | (x=90= 10%; sp=0-- -180° );
: — Am
Sudarea metalelor si procedee conexe Rosturile de sudare
1.3. ROSTURILE DE SUDARE.
1.3.1. Definitii.
Rostul de sudare este spatiul liber de 0 anumitd forma geometrica, care se lasa intre
piesele de imbinat in vederea asigurdrii patrunderii sudurii pe toatd grosimea metalului de
baz. Forma si dimensiunile rosturilor depind de o serie de factori, dintre care important mai
mare prezintd urmdtorii: - calitatea si grosimea metalului de baz;
- proprietitile necesare ale imbinarii sudate;
- metoda de sudare;
- calitatea materialelor adaos;
- pozitia de sudare si accesibilitatea locului de Tmbinare;
Elementele rosturilor in mare parte sunt notate prin cotele de dimensiuni
caracteristice (Fig.1.3.1.):
b- deschiderea rostului (mm); Muchia Suprafata
0, - unghiul rostului (grd.); rostului rostului
h - indltimea ridacinii rostului (mm); o
E - latimea rostului (mm); S ’
r - raza rostului (mm); o% [NN
§ - grosimea metalului de baza (mm); = —
. . . Radacina’ —
I, - lungimea rostului (mm); .
. . rostului b
In afara acestora se mai definesc
urmitoarele notiuni: Fig.1.3.1. Elementele rostului de sudare.
- radicina rostului;
- muchia rostului;
- suprafata rostului etc.
Clasificarea rosturilor de sudare se face in functie de forma geometrica si gradul de
simetrie a sectiunii transversale. Astfel se deosebesc rosturi;
- simetrice sudate dintr-o parte; - asimetrice sudate dintr-o parte;
- simetrice sudate pe ambele parti; - asimetrice sudate din ambele parti;
Dupd forma geometrica rosturile pot fi prelucrate in: I, V, Y, U, X, 2U etc.
Prelucrarea rosturilor se face prin metode termice, sau mecanice prin aschiere sau
forfecare. De regula tiierea elementelor constructive din semifabricatele laminate se face prin
metode termice (cu flacdrd si jet de oxigen, cu plasma, cu arc electric, laser etc.), urmata de
prelucrarea mecanicd prin frezare, strunjire, rabotare, polizare etc.
1.3.2. Rosturile imbinarilor sudate cap la cap.
a.Rosturile in I se caracterizeaza prin tdierea si prelucrarea perpendiculard pe suprafata tablei

a rostului de sudare (Fig.1.3.2.). Este cel mai economic rost, deoarece prelucririle mecanice
sunt minime, pierderile de metal sunt reduse, necesarul de metal adaos este mic, iar
productivitatea procesului de sudare este mare. Rosturile in I pot fi sudate dintr-o parte sau
din ambele parti, dintr-o trecere sau doud treceri. Cel mai frecvent se aplica la procedeele de
sudare cu surse puternice de cildurd, de pitrundere mare (MAG/MIG, sub strat de flux, in
baie de zgura, cu plasmd, laser, fascicul de electroni, prin presiune in stare solid etc.).
Socul termic fiind mare se pot suda numai otelurile
carbon, slab aliate sau inoxidabile cu continut scizut
de carbon, aluminiu, titan si aliajele lor. Apare
pericolul de supraincilzire si de formare de fisuri in
apropierea cusiturii sudate. De regula se aplica la
table cu grosimea de [s = 1-14 mn], lisand un rost de Fig.1.3.2. Rostul in I.
b =0,5-5 mm.
b.Rosturile in V sunt prelucrate prin tesire pe toata grosimea metalului de baz, dimensiuneca
cea mai importantd fiind unghiul rostului, care variazi intre a = 30 — 90° (Fig.1.3.3)).
Inclinarea se poate obtine direct prin tdiere termicd, sau poate fi realizatd ulterior prin frezare.
Este un rost mai putin economic, pierderca de metal este mare, iar necesarul de metal adaos
ridicat. Insd patrunderca sudurii este foarte bund pe toatd grosimea metalului de bazi, nu sunt
necesare surse puternice de caldurd, supraincilzirea si topirca metalului de baz sunt mici.
Pentru evitarea scurgerii bdii de sudurd la rdddcina cusdturii este necesard sustinerea bdii de
metal topit cu suport de cupru, pernd de flux sau banda de otel. Sudarea se face din mai multe
treceri, cu recomandarea de a resuda rdddcina din partea opusd. Accesul la cusiturd este foarte
bun, fiind recomandat la pozitia de sudare peste cap si in locuri greu accesibile.
Proprietdtile imbindrilor sudate in rosturi in V rezulta
foarte bune, cusitura este formati mai mult din o = 30-90°
metalul adaos, pericolul de fisurare este redus, iar
structura va fi find. Rosturile in V se aplicd in 7 §=5-32
majoritatea cazurilor la ofeluri aliate si inalt aliate A
1
sensibile la supraincilzire si fisurare, ugor cilibile, Suport Cu” =
dar pot fi utilizate si la sudarea Cu, Al, Ni, Ti si »He—b =0,5-2
aliajele lor, cu grosimea de [s = 3-32 mm], prin
procedee manuale de sudare cu arc electric si Fig.1.3.3. Rostul in V.
electrod invelit, WIG, sau flacira oxi-acetilenica.
¢. Rosturile in Y sunt cele mai aplicate la realizarea constructiilor sudate, pentru sudarea
tablelor de oteluri carbon, slab aliate, inoxidabile, de Cu,ALNi,Ti si aliajele lor cu grosimea
de[s = 5-36 mn] , putand aplica aproape toate metodele mai importante de sudare prin topire
cu patrundere medie si mare (cu arc electric si electrod nvelit, WIG, MAG, MIG, sub strat de
flux, cu plasma, cu flacird etc.). Imbindrile sudate rezulti de calitate buna, pericolul de
supraincalzire si de scurgere a bdii de sudurd este redus, pierderile de metal sunt mai mici, iar
structura rezultd find deoarece sudarea se realizeaza a=22-60°
din mai multe treceri (Fig.1.3.4.). Deschiderca si
unghiul rostului in Y sunt mai mici, (b=1-3 mm, a =
22-60"), iar iniltimea mai mare a ridicinii rostului s =5-36 boos
(h = 2-8 mm) sustine baia de sudurd. Totusi pentru ¢ =
asigurarea unei calititi mai bune a imbinirii, este Radacina,/” [| 1
< ry x SINT resudati —>TT*—b =1-3
recomandati resudarea din partea opusd a radicinii
rescobite in prealabil prin crdituire sau frezare. Fig.1.3.4. Rostul in Y.
d. Rosturile in U sunt caracteristice pentru sudarea dintr-o parte a tablelor de grosime mare
cu[[s=14-60 mm], puternic solicitate static, dinamic, la oboseali si la temperaturi ridicate sau
sub 0°C. Prin aplicarea lor se poate realiza o pitrundere foarte bund pe toatd grosimea
metalului de baz, aplicind procedee de sudare cu surse de cildurd mai putin intense (sudarea
cu arc electric si electrod invelit, sudarea WIG, MAG, MIG , sub strat de flux). Sudarea are
loc din mai multe treceri, la care participarca metalului de baza la formarea cusiturii este mai
redusd. Proprietifile mecanice ale imbindrii sudate rezultd a foarte bune, cu tensiuni si
deformatii minime, ira pericol de fisurare a cusiturii. Pentru siguranta si in cazul de fati se
recomandd scobirea si resudarea radacinii cusiturii.
Asa cum rezultd si din figura 1.3.5. unghiul rostului
se prelucreaza la valori si mai mici (0=16-40"), iar
raza rostului se adoptd la r =3-6 mm. Asemenca
rosturi vor fi previzute mai mult pentru sudarea
otelurilor carbon, aliate sau inalt aliate., insa trebuie
avut in vedere costul ridicat al pregatirii, sudarii si
verificdrii 1mbindrii, precum si pierderea si
consumul ridicat de metal de bazi si de adaos. Fig.1.3.5. Rostul de sudare in U.
e. Rosturile in X sunt de fapt doud rosturi in Y dispuse pe ambele fete ale tablelor de imbinat.
fiind varianta cea mai aplicati la sudarea pe cele doud parti a tablelor groase cls = 16-60 mm)
din otelui carbon, slab aliate, aliate sau inalt aliate, respectiv din metale si aliaje neferoase (Al,
Cu, Ti, Ni etc.). Se sudeazd cu aceleasi metode de sudare ca si rosturile in Y, obtinind
proprietdti mecanice foarte bune, patrundere bund, consumuri si pierderi reduse de material si
tensiuni si deformatii mici, deoarece contractiile care
a; =30-60°
apar la sudarea unui rand pe o parte sc compenscaza
la sudarea randului respectiv pe partea celalaltd (Fig.
1.3.6.) Prelucrarea mecanici a rostului este insd mai
greoaie, iar din cauza intoarcerii imbindrii sudate
dupd fie care rand sudat face operatia de asamblare-
sudare mai putin productivd, necesitind dispozitive
de intoarcere de complexitate mai mare Unghiurile
rostului a; si a pot fi egale sau diferite. Fig.1.3.6. Rostul in X.
f. Rosturile in 2 U sunt aplicate in conditii asemanitoare ca si rosturile in simplu U, la table

de oteluri carbon, aliate sau inalt aliate cu grosime mare ad's = 24-80 mn] (Fig.1.3.7)).
Proprietatile de asemenea rezulti foarte bune, cu bund pitrundere pe toatd grosimea
materialului, cu tensiuni si deformatii foarte mici si
structurd find, fard defecte. Dimensiunile rostului
sunt aseminatoare cu cele prezentate la rostul simplu
U, insd prelucrarea este mult mai dificild, iar sudarca
care se face din mai multe treceri trebuie realizatd
alternativ pe cele doud parti ale tablelor, intorcand
constructia cu 180° dupa fiecare trecere. Sudarea se
poate realiza mamual sau mecanizat cu electrod
invelit, MAG/MIG, WIG sau sub strat de flux.
Rosturile in 2U sunt recomandate pentru constructii
sudate puternic solicitate, chiar dacd grosimea
Fig.1.3.7. Rostul in dublu U.
metalului de bazi nu impune adoptarea lui
g. Rosturile asimetrice in YY, BU, K, %2U sunt utilizate mai rar, numai in cazul unor
imbindri sudate greu accesibile, sau la sudarea in pozifia orizontald pe perete vertical (A3),
cand tabla tdiatd drept se afld in partea inferioard in vederea sustinerii bdii de sudurd.
Rosturile asimetrice se prelucreazd mai usor, picrederea de metal de baz si consumul de
metal adaos sunt mai mici, insd se sudeazd mai greu, pentru asigurarca pitrunderii necesare
trebuie folosite surse de cildurd mai puternice. Se aplica la majoritatea otelurilor (carbon, slab
aliate, inoxidabile), metalelor si aliajelor neferoase sudabile (Fig.1.3.8.).
0,=16-45" 01=11-30°
s =18-60% h=2-6
SRS bh =1-3
a; =16-45° a; =11-20°
ft
Fig.1.3.8. Rosturile asimetrice '2Y, AU, K, ¥22U.
1.3.3. Rosturile imbinirilor sudate in colt.
a. Rosturile imbiniirilor _sudate in colt interior sunt cel mai frecvent utilizate pentru
realizarea de constructii sudate cu elemente dispuse perpendicular la 90"+15. Sudarea de
obicei se realizeazi orizontal cu un perete vertical, insd in acest caz cusitura are o patrundere
mai mare in tabla orizontald, ceea ce face ca imbinarea si fie asimetricd cu o rezistentd mai
3
redusd. De aceea este mai recomandabild sudarea imbindrilor in colt interior in pozitie
orizontald in jgheab. Trebuie aplicate metode de sudare cu patrundere mare, MAG, MIG, sub
strat de flux, sau cu electrozi inveliti cordspunzitori de topire adincd, in asa fel in cat cusitura
sd cuprindd grosimea tablelor in adancime cit mai mare.
Cel mai simplu rost de imbinare in colt este fird prelucrarea marginii tablelor (Fig.1.3.9. a.),
obtinind la sudarea manuald cu electrod invelit cusdturi aproximativ triunghiulare cu
inalfimea a =0,7.s >3 mm. De regula se aplici pentru sudarea tablelor de oteluri carbon, slab
aliate, aliate, inoxidabile, de Cu, Al, Ti si aliajele lor, cu grosimea dds =3-24 mm] . Imbinarea
insd rezultd cu proprietiti slabe, deoarece cusdtura nu imbind decét fibrele superficiale ale
tablelor sudate, apare o puternicd concentrare a eforturilor unitare la ridicina cusiturii din
cauza devierii fluxului de forte, usor apar defecte de structurd si fisuri la rddicind datorita
vitezelor mai mari de ricire a biii de sudurd si a tensiunilor de contractie mai mari. Pentru
evitarea fisurdrii ridicinii cusiturilor de colf se recomandd 13sarea unui rost cu ldfimea de
b=0,5-2 mm. Sudarca poate fi realizatd dintr-o trecere, sau din mai multe treceri, fiind
avantajoasd completarea cusiturii din partea opusd. In cazul sudirii prin procedee cu mare
patrundere (sub strat de flux, MAG/MIG), cusitura rezultd mai adinca, ceea ce imbunititeste
mult rezistenta imbindrii. Desi rosturile simple in colt sunt cele mai ieftine, pregitirea si
asamblarea-sudarea sunt mai simple, fiind mult utilizate la realizarea constructiilor sudate, se
recomanda evitarea lor mai ales pentru imbindrile sudate puternic solicitate.
b. $s =6-36 ¢ s=12-40 4. [XJ

* s=3-24
ne pia b=1-3 b =1-
1 0. =30-70") a.=30-70°
3 % y
= 4 = =
b =1-3 3 lh =2-4
27
oe h=2-6 et ors
Fig.1.3.9. Rosturile imbundrilor sudate in colt interior.
Pentru asigurarca unei patrunderi pe toatd grosimea materialului la imbinirile sudate

realizate din table mai groase se utilizeazd variantele de rosturi prelucrate asimetrice (Fig.
1.3.9), in £Y (b), K (¢), sau ¥22U (d). Desigur placa orizontald nu este prelucratd, astfel ci
sudura prinde doar fibrele superficiale de material, ceea ce reduce mult rezistenta si
siguranta in exploatare a structurilor sudate. Apare pierdere de metal, pregatirea rostului este
mai complicatd, iar asamblarea elementelor inaintea suddrii trebuie sd fie mai preciza.
Cusaturile se realizeazi din mai multe treceri, sudand la inceput rAndurile pe tabla orizontala.
b. Rosturile imbiniirilor sudate in colt exterior servesc la sudarea cusdturilor din afara
unghiului dintre tablele dispuse la 90° £15°, asigurind astfel cuprinderea de citre cusitura
realizati a fibrozitifii materialelor imbinate pe toatd grosimea metalului de baza. Ca urmare
rezistenfa acestor imbindri va fi mult mai mare fati de imbindrile in col interior, rAimanand
desavantajul concentririlor de eforturi unitare de exploatare la riddcina cusdturii si
dificultatile tehnologice legate de operatiile de pregitire si asamblare-sudare care trebuie sa
fie foarte precise.
In figura 1.3.10. sunt prezentate variantele de rosturi de imbinare in colf exterior
neprelucrate in prealabil. In toate cazurile tablele trebuie potrivite la mare precizie Inaintea
sudarii, procesul de sudare trebuie foarte bine centrat fatd de rost, iar la rddicina cusiturii
trebuie asigurati prin sustinerea baii de sudurd cu suport de Cu, sau pernd de flux. In toate
cazurile este beneficd resudarea rdddcinii cusiturilor din interiorul Imbindrii, pentru
eliminarea nepitrunderilor si reducerca concentririi eforturilor de exploatare. Sudarea in
varianta a. se poate face cu electrozi inclinati la 45°, sau cu tablele dispuse la 45°, prin toate
metodele de sudare cu arc electric sau cu plasmid, asigurdnd buna patrundere a sudurii in
metalul de bazd. Varianta b. permite 0 mai bund asamblare a tablelor prin suprapunerea de
4
¢ =3-5 mm, iar la varianta ¢ rostul in I asigurd o mai usoard sudare a Tmbindrii cu electrod
vertical, insd fibrele de material din tabla verticald nu sunt prinse in totalitate in cusitura
sudatd. Varianta d. aplicat la table mai subtiri se sudeazi fard sau cu putin metal adaos, prin
contopirea muchiei tablei verticale cu marginea tablei orizontale.
N b.
a vd
=
LEG
AY
a) A \
PR
J
aN b=1-2 *N
b=1-3 TIN c=35 RN
s=3-14 5 =5-24 88%
Fig.1.3.10. Rosturile netesite pentru sudarea in colf exterior.
Pentru sudarea in colt exterior a tablelor mai groase se recomandd aplicarea unor
rosturi asimetrice (*2Y, YU), sau simetrice (Y, U). Sudarea se realizeazd din mai multe
treceri, cu suporti de sustinere a bdii de sudurd si resudarea radicinii cusiturii, fiind posibila
aplicarea procedeelor de sudare cu pitrundere mai mica ( cu arc electric si electrod invelit,
WIG, MAG, MIG etc). Formele si dimensiunile acestor rosturi sunt prezentate in figura
1.3.11, cu remarca ci acestea semind cu rosturile respective aplicate pentru imbindrile sudate
cap la cap si prelucrarea, respectiv asamblarea-sudarea de asemenea creazi aceleasi avantaje
si desavantaje deja tratate in cap. 1.3.2.
_ 0
a.
0. =20-40" o=17-30" a =30-60" 0 =20-40°
b. -
TR 4
h=2-4}
—
o RN
QP 7
h =2-4/ H
4 OW <]
b=1-4 »
=5-20
$s =5- $ 3
=0- b=1-3
s =8-32
Fig.1.3.11. Rosturile prelucrate pentru imbindrile sudate in colf exterior.

¢. Rosturile imbiniirilor sudate in T_sunt destinate imbinirii a doud table dispuse la 90°, cu
una sau doud cusdturi de colf interior realizate pe cele doud parti ale tablei verticale, cu
electrozi, sau capete de sudare inclinati la 45° £15" (Fig.1.3.12.). De obicei se sudeazi cu arc
electric si electrod invelit, WIG, sau MAG/MIG, cu regimuri de pdtrundere mare. Uneori
imbinarea in T poate fi realizati intre trei table dispuse la 90°.
s =2-24 § =5-32 §=12-40 2-8

a =16-40°
b =0,5-2
A
GZ
Fig.1.3.12. Rosturile imbindrilor sudate in T.
d. Rosturile imbinarilor sudate prin suprapunere sunt prezentate tot in acest subcapitol,
deoarece si in cazul de fati cusdturile sunt triunghiulare ca la imbindrile sudate in colt interior,
avind aceeasi caracteristici si proprietdfi slabe. Se deosebesc imbindri sudate prin simpli
suprapunere (a.), prin simpla suprapunere cu margini indoite pentru a aduce tablele la acelasi
nivel (b.) si prin suprapunere cu eclise (¢.) (Fig.1.3.13.).In toate cazurile pregitirea tablelor
este foarte simpli, asamblarca nu necesitd precizie deosebitd, iar sudarea este usoard, prin
metodele de sudare manuale cu arc electric si electrod invelit, MAG, MIG sau WIG.
Trebuie avut in vedere insa, ca proprietdtile mecanice ale imbindrilor sudate prin suprapunere
rezultd foarte slabe din cauza concentratiilor de lini de forti la ridicina cusdturii, care este
solicitatd complex la intindere, forfecare si risucire, iar cusitura nu prinde decat fibrele
superficiale ale tablelor suprapuse.Ca urmare aplicarea acestor rosturi si imbiniri nu este
recomandatd, decat pentru asambliri solicitate static, la eforturi de exploatare reduse. De
asemenea apare un consum mai mare de metal de baza la porfiunile de suprapunere, care
ingreuneaza inutil constructia sudati.
B=(5-10)ss (3-5)s
B=(3-5 Sr
B =10-80
A LAL y WZ. VAL INNN
JAN CNNANANSR WY s=3-8 | © =(0,5-1)s ZA
b =0-2 §=3-24 b s =5-36
a. . C.
Fig.1.3.13. Rosturile imbindrilor sudate prin suprapunere.
1.3.4. Rosturile unor imbinari sudate speciale.
a. Rosturile imbinarilor sudate cu margini rasfrinte se aplici numai la table subtiri cu

grosimea defs0,5-5
= mm care se pot deforma la margin la rece prin indoire, sau ambutisare
pe o latime egald cu grosimea metalului de baz. Partea indoitd se sudeazi in muchie de
reguld fard metal adaos, aplicand procedecle manuale de sudare cu arc electric, flacard, sau
plasma. Marginea rasfrintd evitd stripungerea tablelor subtiri, insd rezistenfa imbindrii este
redusi deoarece marginile sudate in muchie prezinti o comportare foarte slab la solicitiri.
Acest tip de rost este aplicat numai
pentru rezervoare, vase, cutii, carcase, h=( L21s+2 h =(1-2)s+2 h =(1-2)s+2
profile indoite etc. care func- — '
fioneazd la presini normale, fara ater
solicitiri insemnate. Rosturile imbi- b=0-2 §=0.5-5
nirilor sudate cu margini riasfrinte $s =0,5-5 b.
sunt identice atat in cazul sudurilor
cap la cap, cit si la cele in colt, sau in Fig.1.3.14. Rosturile cu margini risfrante.
T (Fig.1.3.14.).
b. Rosturile imbinirilor sudate in _muchie au formd in I sau in V, cu dimensiuni
asemanitoare cu cele de la imbinarile sudate cap 1a can
(Fig.1.3.15.).Tablele suprapuse pe toatd suprafata lor pot fi 0.=30-70°
. Lo : . - ’ b =0-0,5
sudate direct fird tesirca marginilor, prin procedee de 4
sudare cu patrundere adanci, sau cu tesirea muchiilor pana NEY
la adiancimea de 1,5.s. Imbindrile nu rezisti decat la §’ =1,5.5
solicitiri mici, avind un rol mai mult de fixare a tablelor.
$s =2-10 s =8-32
c. Rosturile imbinarilor sudate in gauri sunt de fapt im- Fig.1.3.15. Rosturile in muchie.
bindri prin suprapunere la care pentru mirirea rezistentei
in tabla superioard sunt date niste giuri sau decupiri D =(3-20)s $=3-16
circulare, ovale etc. care apoi sunt sudate in colf, prin ;
. LO NI (2
procedeec manuale de sudare cu arc electric (Fig.1.3.16.). ANNAN
Dacia gaura are diametrul mic si este complet umpluti cu L ;
sudurd, cusatura se numeste electronit (Fig.1.3.17.).
d=(1-2)s > 5-18

RR Fig.1.3.16. Rostul imbinirii sudate
in giura.
Fig.1.3.17. Electronit.
Sudarea metalelor si procedee conexe Alegerea rosturilor
1.4. ALEGEREA FORMEI ROSTURILOR DE SUDARE.
Alegerea corectd a formei si dimensiunilor imbindrilor sudate, precum si a rosturilor

corespunzdtoare prezintd important deosebitd pentru asigurarea calitifii cusiturilor sudate.
Pentru o alegere corectd trebuie avute in vedere urmitoarele criterii de bazi:
- criteriul constructiv (grosimea metalului de bazi, complexitatea, rigiditatea
costructiei sudate, accesibilitatea imbindrilor in vederea suddri etc.);
- criteriul metalurgic (compozitia metalului de baza, sudabilitatea materialului,
structura, impurititile, compatibilitatea cu metalul adaos etc.);
- criteriul tehnologic (procedeul de sudare, conditiile si pozitia de sudare, starea
de tensiuni si deformatii, preincdlzirile si tratamentele termice aplicate etc.);
- criteriul de exploatare (felul, mirimea si natura solicitirilor, stare de tensiuni de
exploatare, conditiile specifice de funtionare, coroziunea, temperaturile ridicate,
sau sub 0°, importanta constructiei etc.);
- criteriul economic (volumul operatiilor de pregitire, asamblare, sudare,
pierderile de metal de baz, consumurile de materiale adaos si auxiliare etc.).
Pentru usurarea alegerii rosturilor de sudare exist o serie de standarde si normative,
care in functic de metoda de sudare si grosimea metalului de bazd indicd formele si
dimensiunile cele mai avantajoase pentru fiecare tip de metal de bazi.
1.4.1. Criteriul constructiv.

Cea mai mare important are grosimea s (mm) a metalului de baza, care are o
influentd negativd asupra patrunderii cusiturilor sudate. Astfel cu cat materialul este mai gros
trebuie adaptate rosturi din ce in ce mai deschise, in urmatoarea ordine: I, Y, V, U, X, 2U. De
asemeneca la cusdturi mai groase creste unghiul si deschiderca rostului, pentru asigurarca
accesului sursei de caldura la ridicina cusaturii si la rAndurile de sudare.
Complexitatea si rigiditatea costructiei sudate duc la cresterea pericolului de
fisurare a imbinirilor sudate, ceca ce impune alegerea rosturilor care se sudeazd din mai multe
treceri, in forma de Y, U, X ,2U. Rosturile simetrice sudate pe ambele fete X, 2U, sunt
deosebit de avantajoase pentru reducerea pericolului de tensionare, deformare si fisurare a
imbindrilor sudate, deoarece rindurile de sudurd depuse alternativ pe cele doud parti
compenseaza reciproc tensiunile de contractie si realizeazd un tratament termic de recoacere
pentru straturile depuse anterior, avand ca efect imbundtafirea plasticitafii materialului depus.
Accesibilitatea imbindrilor sudate caracterizeazd posibilitatea de realizare a
imbindrilor sudate in locuri unde capul sau electrodul de sudare nu poate fi menfinut in pozitia
corectd, sursa de cildura nu poate topi suprafetele rostului in mod uniform si sudorul nu poate
urmiri formarea biii de sudare. In asemenea cazuri se recomands aplicarea de rosturi deschise
prelucrate in V sau U.
1.4.2. Criteriul metalurgic.

Acest criteriu este legat in primul rind de caracteristicile metalului de baza. Cel mai
important criteriu este compozitia chimici a materialului, care determin o serie de
proprietdti importante pentru asigurarea calitdfii imbindrilor sudate, cum sunt plasticitatea,
tenacitatea, cdlibilitatea, transformdrile structurale etc. Ca urmare la sudarea otelurilor
carbon si slab aliate cu continut redus de carbon, unde vitezele mai mari de incilzire-ricire
sunt bine suportate si nu se formeaza structuri de supraincilzire, sau de cdlire, se pot prevedea
rosturi mai inchise in I, Y, X, K, care pot fi sudate prin procedee cu surse puternice de caldurd
fara pericol de fisurare sau deformare-tensionare. Otelurile aliate au rigiditate mai mare, sunt
usor cdlibile, astfel ci baia de sudare trebuie formatd mai mult din metalul adaos, pitrunderca
sudurii trebuie si fie mai micd, iar vitezele de incilzire-ricire reduse, fiind recomandabild
adoptarea de rosturi in V, U, %:2U, care se sudeazd cu regimuri mai pufin intense. La sudarea
1
metalelor si aliajelor neferoase, cu conductibilitate termicd ridicatd, de asemenea sunt mai

potrivite rosturile deschise, 1a care nu este necesard topirea in adancime mare a suprafetelor
rosturilor, ceea ce ar duce la pierderi mari de céldura. impurititile, prezente de segregatii,
structuri grosolane, starea de deformare plastici la rece etc. de asemenca sunt motive care
determina utilizarea de rosturi deschise, ca sd nu apard fenomene de imbogétire prin difuzie in
clemente nedorite a bail de sudurd, sau sd apard structuri si mai grosolane, urmirind o
participare cat mai redusi a metalului de bazi la formarea cusaturii.
1.4.3. Criteriul tehnologic.

Criteriul tehnologic se referd in primul rind la procedeul de sudare, caracterizat
prin puterea sursei de cdldurd, concentrarea fluxului termic de caldurd, protectia si purificarea
baii de sudurd, posibilitatea de reglare si mentinere corectd a parametrilor de sudare etc. Ca
urmare la procedeele de sudare manuale, cu pitrundere redusd si calitate metalurgicd mai
slabd (sudarea cu arc electric si electrod invelit, sudarea WIG, sudarea cu flacird etc.),
rosturile trebuie sd fie mai deschise in Y, V, U, X, ¥%42U, iar la sudarea cu patrundere mare cu
arc electric acoperit sub strat de flux, in atmosfere protectoare MAG, MIG, cu plasma sau
fascicul de electroni, rosturile pot fi mai inchise in I, Y, X. La sudarea in baie de zgura topita,
sudarea alumino-termicd, sau sudarea cap la cap prin procedeele de imbinare in stare solidi se
utilizeazi numai cu rosturi netesite, pregatite in 1.
Sudarea prin procedee care formeaza zgurd multi si vAscoasd impune aplicarca de
rosturi mai deschise, iar dacd se formeaza o atmosferd bund de protectie rostul poate fi mai
inchis. Preincilzirea metalului de bazi in vederea sudirii, sau aplicarea de tratamente termice
ulterioare fac ca rosturile si fie mai inchise, iar sudarea in condifii atmosferice nefavorabile,
adica in vant, in ploaie, sau la temperaturi sub 5°C impune aplicarea de rosturi mai deschise.
De asemenea pozitia de sudare are o important mare la alegerea formei rosturilor.
La sudarea in cornigd (orizontal pe perete vertical), rosturile trebuie si fie asimetrice, ca tabla
inferioara sd nu fie tesitd pentru sustinerea bdii de sudare (2Y, %4V, %U, K, %:2U). In cazul
suddrii peste cap rostul intotdeauna trebuie si fie prelucratd in V, cu unghiul rostului mai
mare (60-120).
1.4.4. Criteriul de exploatare.

In primul rnd, la alegerea felului imbindrilor si rosturilor de sudare se tine cont de
solicitdrile care apar in timpul exploatirii constructiilor sudate. In cazul solicitarilor statice
reduse sau medii, pentru Tmbindrile de asamblare, montare, temperaturi de exploatare normale
(5-30°C), constructii sudate de importanta redusa rosturile de sudare pot fi mai inchise in I, Y,
procesul de sudare fiind realizat cu regimuri mai intensive. Pentru solicitdri mari, statice,
dimanice, variabile, conditii de exploatare intensive, 1a temperaturi ridicate (100-600°C), sau
sub 0°C (-5-80°C), in conditii de coroziune, eroziune,
radiatii nucleare etc., pentru constructii sudate KCU
importante, care reprezinti valori mari sau Jem’)
pericliteazi viatd uman, se pot aplica numai imbindri i D7
sudate cap la cap, cu rosturi deschise (Y, U, X 2U) 150
sudate din mai multe treceri, prin procedee de sudare yd
de calitate superioard. Trebuie evitate cu desdvarsire in 100 —
aceste cazuri imbindrile sudate in colf, prin supra- 50 —— -T
punere sau cu margini risfrante. In toate cazurile,
pentru evitarea defectelor de la ridicina cusdturii, se 0
impune eliminarea prin criifuire si resudarea radacinii 20°C 0 20°C
cusiturilor sudate. Din figura 14.1. rezultd ci
rezilienta la diferite temperaturi de exploatare a Fig.1.4.1.Rezilienfa imbindrilor
imbinirilor sudate din mai multe treceri este de doud sudate dintr-o trecere si din mai
ori mai mare, fai de imbinarea sudata realizatd dintr- multe treceri la diferite
o trecere in rost in forma de I. temperaturi de exploatare.
1.4.5. Criteriul economic.

Costul de fabricatie a constructiilor sudate, intre altele, este determinat de volumul
operatiilor de pregitire si prelucrare a rosturilor de sudare, cantitatea de metal pierdut la
formarea rosturilor, consumul de metal adaos pentru umplerea rostului, volumul operatiilor
auxiliare de asamblare, manipulare, intoarcere a constructiilor sudate, consumul de energie
necesard sudirii, productivitatea muncii la sudare etc. Ca urmare rosturile inchise, sudate
dintro-parte, in forma de I si Y, pot fi considerate cele mai economice, deoarece necesita un
volum mai mic de lucriri de pregitire-asamblare-sudare, consum mai redus de materiale si
energie, iar productivitatea muncii este mai mare. Deosebit de costisitoare sunt rosturile
simetrice, sudate pe ambele parti (K, X, 42U, 2U), din cauza greutitilor de prelucrare a
rostului, a pierderilor si consumurilor mari de materiale si energie, suddrii din mai multe
treceri si a necesitdtii intoarcerii cu 180° a constructiei sudate dupa fiecare rand sudat, ccea ce
reduce mult productivitatea si mireste insemnat cheltuielile de fabricatie. Din punct de vedere
economic, se¢ poate stabili urmitorul sir al rosturilor de sudare, in ordinea cresterii
cheltuielilor de productie: 1, %4Y, Y, ¥%V,V,%U, U, K, X, 42U, 2U.
Pentru alegerea rosturilor de sudare stau la dispozitie standardele de stat din Romania
conform datelor din tabelul 1.4.1.. De asemenea uzinele mari de fabricatie a constructiilor
sudate, precum si o serie de organisme de atestare-verificare a constructiilor sudate (ISCIR,
Registrul naval etc.) pun la dispozitie normative si tabele pentru alegerea rosturilor de sudare,
care sunt obligatorii pentru proiectarea si productia de structuri sudate din domeniul respectiv.
In concluzie pentru alegerea corectd a formelor si dimensiunilor rosturilor de sudare
se pot face urmitoarele recomandiri de baza:
-utilizarea preferentiald a imbindrilor sudate cap la cap, care au rezistenta superioara;
-aplicarea de rosturi inchise, cu suprafete plane, care sunt mai economice;
-asigurarea patrunderii sudurii pe toati grosimea metalului de baz;
-adoptareca de rosturi simetrice, sudate pe ambele parti numai in cazuri bine
justificate, deoarece sunt foarte costisitoare;
-aplicarea criituirii si resudarea raddcinii cusdturilor numai pentru solicitiri mari;
-utilizarea sustinerii biii de sudurd numai in cazuri de forti majora.
Tab.l.4.1. Standarde pentru alegerea formei si dimensiunilor rosturilor de sudare prin topire
Obiectul standardului Nr. standard
Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in mediu de | SR EN 29692:1994
gaz protector si sudarea cu gaze prin topire. Pregétirea pieselor de imbinat de
otel.
Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub | STAS 6726-85
strat de flux.
Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea electrica in | STAS 9559-82
baie de zgura.
Sudarea in constructii navale. Formele si dimensiunile rosturilor §i| STAS 8456-69
reprezentarea sudurilor pe desene.
Imbindri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea cuprului si | STAS 9830-87
aliajelor de cupru.
Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea aluminiului si | STAS 10181-87
aliajelor de aluminiu.
Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor pentru sudarea otelurilor | STAS 10595-76
placate.
Imbinari sudate cap la cap ale tevilor din otel. Formele si dimensiunile | STAS 12255-84
rosturilor.
Sudare. Tolerante generale pentru constructii sudate. Dimensiuni pentru | SR EN ISO
lungimi si unghiuri. Forme si pozitii. 13920:1998
Sudarea metalelor si procedee conexe Reprezentarea sudurilor
1.5. REPREZENTAREA SUDURILOR PE DESENE TEHNICE.
1.5.1. Definitii.
Imbindrile sudate sunt reprezentate pe desene tehnice prin cusiturile care trebuie si
fie obtinute, indicAnd forma si dimensiunile rosturilor, precum si o serie de date tehnologice
de sudare. In prezent sudurile sunt indicate pe desene tehnice conform standardului de stat nr.
SR 735/1-87, dar pot fi si alte reprezentdri legiferate in diferite ramuri industriale sau in
normative uzinale de constructii sudate. In toate cazurile este importantd notarea univoci, pe
intelesul executantului, a tuturor datelor privind imbindrile sudate, ca in urma realizarii si se
obtind toate proprietdtile preconizate de citre proiectantul structurii sudate.
Conform standardului de mai sus, reprezentarea sudurilor poate si fie: -detailata, sau
-conventionala.
a. Reprezentarea detailati consti in desenarea cusaturilor sudate in vederea de sus, sau in
sectiune perpendicular pe cusdturd (Fig.1.5.1.).
Aspectul in vedere se reprezintd prin linii curbe, care B.
evidenfeazi suprafata cusdturii, iar in sectiune
Gesendior In coe so naa forma si dimers PIMIIIII)

rosturilor. Toate cotele cusaturii sunt trecute pe desen
datele tehnologice fiind specificate la observatii sau
«|, ———»
in caictul de sarcini.In general reprezentarca detailati
a sudurilor se aplica rar, fiind utilizate mai mult in Fig.1.5.1. Reprezentarea detailatd
publicatii si cari didactice sau de specialitate. a imbindrilor sudate.
b. Reprezentarea conventional este o reprezentare simplificatd, la care Tmbinarea sudati

atat in vederea de sus, ct si in sectiune transversald, este marcatd printr-o linie mai subtire
sau de aceeasi grosime cu liniile de contur al desenului, indicand axa meridionala a cusiturii
(Fig.1.5.2.). Cusdtura este nsotitd de o serie de linii si simboluri, dupd cum urmeaza:
-linia de indicatie;
-linia de referinta; Simboluri de baza 30° Cotele rostului
; i 5. \
-simboluri de baz; Simboluri suplimentare > Ng / 135mijl-I-A3
-simboluri suplimentare; } saw (
-cotele dimensiunilor rostului; E43.2.R.2.2/SR1125/2-81
-indicatii suplimentare. Linia de referinta Indicaii
suplimentare
Pe desencle de ansamblu nu se Linia de indicatie
indicd cusaturile sudate. Un suban-
Fig.1.5.2. Reprezentarea conventionala
samblu sudat se prezintd pozitionat
a imbindrilor sudate.
si hagurat ca o singura piesa, la care
evidentierea elementelor componente se face cu lini mai subtiri decat linia de contur a
ansamblului. Pentru subansamblu sudat se face un alt desen de sudare, la care componentele
constructive sunt hasurate diferit si cusdturile sudate se indicd conform sistemului de
reprezentare conventional.
1.5.2. Liniile indicatoare.
a. Linia de indicatie este o linie inclinatd subtire (C3), previzutd cu o sdgeatd care este
orientatd pe linia meridiand a cusiturii sudate. Dac numai una din piesele de sudat este
prelucratd linia, de indicatie in mod obligatoriu va fi orientatd spre aceasta.
b. Linia de referintd este de aceeasi grosime cu linia de indicatie, fiind trasata orizontal in
continuarea liniei de indicatie paralel cu baza desenului, sau cu axa cusaturii, dar se admite si
pozitionarea ei pe verticald. Sub linia de referinti (sau deasupra) se traseaza o linie intrerupta
subtire, care marcheaza dispozitia ridicinii cusaturii. Daca raddacina cusiturii se afla pe partea
opusd pozifiei sdgetii liniei indicatoare linia intrerupta este trasatd sub linia de referintd, iar
daca radicina este pe aceeasi parte linia intreruptd se dispune pe linia continua de referintd.La
cusdturile simetrice in X, 2U etc. nu mai apare linia Intreruptd, deoarece radicina se afld in
interiorul cusaturii (Fig.1.5.3.).
Fig.1.5.3. Dispunerea liniilor indicatoare la rosturile in V si X.
1.5.3. Simbolurile rosturilor de sudare.
a. Simbolurile de bazi indicd cu ajutorul unor semne conventionale formele rosturilor de

sudare, indiferent de procedeul de sudare care se va aplica. Grosimea simbolurilor este
identicd cu grosimea cotelor inscrise, iar indltimea este de (1-1,5)x mai mare. Forma
simbolurilor de baz este prezentati in tabelul 1.5.1
Tab.1.5.1. Simbolurile de baz ale imbindrilor si rosturilor de sudare.

Denumirea Aspectul Simbolul Deniumirea Aspectul Simbolul
rostului rostului de baza rostului rostului de baza
JL
Cu margini Rn Punct sudat in S55 M
rasfrinte gauri
|
Rost in I Suduri in
puncte = oO
Rostin V
SN] Vv pa
Suduriin
Ea
oOo
A4
Rostin Y
Rost in U
SN
=z
2
Y-
Sudarea in colt
cu margini ras.
— pe a, SN
J
V ridicing ZS | X
Rost in 12V NS 22 Completare la
r
Rost in 2Y Sudare in 2 V
SN 22) in rost ingust tt,
Rost in 2U =z
P Imbinare lipiti
prin suprapun. -
-
a
Rost in colt
interior
Rost in
I
1 DN Imbinare lipita
obligi S777 ”~
muchie N ¢ | bene. =. =
b. Simbolurile suplimentare sunt atasate celor de baz, indicAnd forma suprafetei cusdturii,
precum si prelucrdrile mecanice ulterioare aplicate suprafetei superioare sau a raddcinii
cusdturii. Astfel se indici daca cusitura trebuie sa aibd suprafati plan, convexa sau concava,
daca prelucrarea ei se face in scopul indepartarea supraindltirii cusdturii pind la nivelul
suprafetei tablei, dacd prin prelucrare se urmareste indepirtarea neregularititilor suprafetei
cusdturii si realizarea unei treceri line spre suprafata metalului de baz3, precum si indepartarea
si resudarea radicinii cusaturii sudate (Tab.1.5.2.).
Simbolurile de baz si suplimentare se pot combina Intre ele, pentru a indica toate aspectele
de formd previzute pentru asigurarca calitdfii imbindrilor sudate in conditiile date de
exploatare.
Tab.1.5.2. Simbolurile suplimentare si combinarea lor cu simbolurile de baza

Suprafata Indepirtarea supra-
plana 7, inalgarii cusaturii. QO 7, NY
<P
pana la nivelul tablei
(KIKI
Suprafata Prelucrarea cusaturii pt.
trecere lina si indepartea
K|[€
NS neregularitatilor JA Hl
Suprafata Prelucrarea si resudarea
concavi WE radacinii cusaturii yg 78
Nr”
1.5.4. Inscrierea cotelor.
La stinga simbolului de baza se inscriu cotele referitoare la dimensiunile transversale

ale cusdturii sudate (s -grosimea cusaturii), iar la dreapta lui cele longitudinale (1 -lungimea
cusdturii). Dimensiunile rostului (b -deschiderea rostului; @ -unghiul rostului; h -indltimea
radicinii rostului; E -latimea rostului) se trec in spatiul disponibil deasupra sau dedesubtul
simbolului. Daci la imbindrile sudate cap la cap cusidtura este complet patrunsi pe toatd
grosimea metalului de baza, grosimea s nu se mai trece. La imbindrile sudate in colt interior,
in fata simbolului se inscric fie cota a -indl{imea triunghiul izoscel inscris in interiorul
cusdturii, fie z —lungimea catetei orizontale ale triunghiului din sectiunea transversal a
cusdturii. Daca cele daoud catete au lungime diferitd, z; z,, acestea sunt trecufi sub forma de
inmultire z; x z;. Exemplificari privind inscrierea cotelor cusdturilor sudate sunt prezentate in
tabelul 1.5.3.
Tab.1.5.3. inscrierea cotelor imbindrilor sudate.

Aspectul cusaturii Inscrierea cotelor Aspectul cusaturii Inscrierea cotelor
Wt, NN
[* "]
o
Ng a
a a
g a
CSN |
z
z Zz6[\ 1
es SL ” jg 6xSINIL
BODE ~~ D + 000" “00” d. nx (©) a 1 at
ey -
1
i SET IE Sr ST. IH a Nn xl (e)
1 C Liddell CAT V's
) - i —
a C 1 1 € 1
a TTT. Jap)
ent .C
RTL c nxl(e) | A —Ll aNnxl 7()
FE a J TTT al nx1/ (o
1.5.5. Indicatii suplimentare.
a. Sudarea pe contur se indica cu un cerc plasat in punctul de intilnire

a liniei de indicatie cu cea de referintd (de exemplu la sudarea virolelor). >
b. Sudarea la montaj sec marcheazi cu un fanion desenat in punctul de y oT
intalnire a liniilor de indicatie si de referinta.
c. Alte indicatii vor fi trecute dup linia de refetint, in dreptul celor dou linii inclinate:
-in dreptul liniei superioare se inscriu urmatoarele date:
-cifra procedeului de sudare (SR 8325-77); 111-mijl.-I1-A2
-abaterile limitd a dimensiunilor cusaturii;
E51.2 - SR 1125/2-81
-clasa de executie a cusaturii (SR 7365-74);
-pozitia de sudare, daci difera de cea orizontala.
-in dreptul liniei inferioare este inscrisd calitatea electrodului sau a metalului adaos.
d. Imbinirile identice se prezinta odati, inmultind simbolizarea a3 10200 xn {

unei imbindri cu numarul cusiturilor identice.
b
Dacd sunt mai multe imbindri identice cu lungime diferitd, se va $1 ly
n . . “ “ . A (1] SE
inscrie lungimea total a cusdturilor. ~~ fFEEeoE
1.5.6. Notarea verificiarilor nedistructive
Notarea procedeelor de verificari nedistructive a imbindrilor sudate se face pe o linie

de referintd asemanitoare cu cea de la inscrierea cusiturilor, care se traseaza la capitul liniei
de indicatie prelungiti. Procedeul de verificare se simbolizeaza cu litere mari (Tab.1.5.7.), iar
in continuarea simbolului se trece numdrul de verificdri pe lungimea de verificat (n x I), sau
procentajul de cusaturi (de ex. 50%) care se verifici prin metoda respectiva (SR 735/2-87).
Indicatii Tab.1.5.7. Simbolizarea procedeclor de verificare.

suplimentare V -vizual (optic); RR- radioscopic;
LP- cu lichide penetrante; | RI - prin ionizare;
Indicatii RP- cu radiatii penetrante;| TF- traductor magnetic;
suplimentare
PM-cu pulberi magnetice;| EA- emisie acusticd;
US- cu ultrasunete; CT- curenti turbionari.
1.5.8. Exemple de utilizare a simbolurilor.
Detailat Convetional | Detailat Convetional | Detailat Convetional

| IN N A o_
— oe E E % | —
=
ry | Vo l= a WI
7 O00 |
] [] 14 ———
\ereef —{ OQ
|
\ - |= -
EER) i
i & p3)>))] --
Bazele fizico-metalurgice Surse de curent
2.2. SURSELE DE CURENT PENTRU SUDAREA CU ARC ELECTRIC
2.2.1. Caracteristicile de baza ale surselor de curent pentru sudarea cu arc electric
Sursele de curent utilizate pentru alimentarea arcurilor electrice de sudare sunt de

constructie speciald, robustd, care trebuie si asigure reglarea usoara si menfinerea constanta a
parametrilor curentului de sudare, amorsarca usoard si stabilitatea arcului electric, evitarea
Caracteristicile de bazi ale surselor de curnet pentru sudare sunt urméitoarele;

- tensiunea de mers in gol: Uy = 45-90 V;
- tensiunca curnctului arcului electric de sudare: U,=20-75V;
- intensitatea curentului de sudare: I, = 30-500 A;
- curnetul maxim de scurtcircuit: I = (1,2-1,4)];
- durata activi de sudare (raportul dintre timpul efectiv de sudare si timpul total de
functionare): DA, care se specific pentru o anumitd valoare a intensitatii
curentului de sudare I; . Recalcularea duratei pentru alte valori ai curentului de
sudare se face cu relatia: DA1/DA; = I1/Ip. De reguld durata activa are valoarea
de 50 — 100%;
Caracteristica externa a sursei reprezintd variafia tensiunii in functie de intensitatea
curentului de sudare, Us = f(s). Reprezentand grafic (Fig. 2.2.1), aceastd caracteristicd poate
sd aib4 trei forme: \
- caracteristica coboritoare, la care valoarea Uu
tensiunii scade pe misura cresterii intensiti{ii curentului a
de sudare (a), relatie aplicati la procedeele de sudare cu ¢
electrod invelit, sau la sudarea WIG, in argon cu electrod
de wolfram; U, b
- caraceristica rigida, la care tensiunea curentului
se mentine constantd, independent de valoarea intensitatii
curentului de sudare (b).
- caractersitica urcatoare, la care tensiunea creste I. I >
cu cresterea intensititii curentului de sudare (c). Aceste dou
Fig.2.2.1. Caracteristicile ex-
tipuri de caracteristici se aplica cu precddere la procedecle
tere ale surselor de curent
de sudare in atmosfere protectoare (CO,, Ar), cu electrod
pentru sudare cu arc electric.
fuzibil MIG-MAG).
Stabilitatea sistemului sursid-arc reprezintd relatia dintre caracteristica arcului
electric de sudare si caracteristica externd a sursei, intersectia dintre cele doud curbe
caracteristice reprezentadnd punctul de functionare a sistemului. Pentru procedeele de sudare
manuale cu arc electric si electrod invelit, sau cu U (V)! Caracteristica
electrod de wolfram (WIG), sursa de curent trebuie externa a sursei
sd aibd caracteristica externa coboratoare, pentru Caracteristicile
ca datoritd modificirii lungimii arcului, parametrii arcului electric
curentului de sudare si se modifice in asa fel incat
efectul termic de incilzire a arcului si rAmAni [Foire
constant (Fig. 2.2.2.). La cresterea lungimii arcului Ua
dela valoarea nominald Lp la L,; punctul de lucru Uo ~=~Lau
se depleaseaza dela 0 1a 1, tensiunea arcului creste Ua Lao
la U,4, iar intesitatea curentului de sudare scade la HALT -Laz
valoarea I, in asa fel incat produsul q = L.U, =ct. ToT, 1 A A)
se mentine constant, adic cdldura data de arcul
electric se mentine constantd, independent de Fig. 2.2.2. Stabilirea punctelor de lucru
lungimea arcului. in sistemul sursi-arc, la diferite valori
ale lungimii arcului electric de sudare.
Reglarea para- Ud Ul
metrilor curentului de Un Uo
sudare se poate obfine Un
pe doud cdi (Fig. 2.2.3.): Usd
a. prin schimbarea ten-
siunii de mers in gol a U, U,
sursei de curent;
b. prin modificarea im-
pedantei circuitului de
\j
| 1 I Is p. Ia I Is I
alimentare a arcului
electric. Fig. 2.2.3. Reglarea intensitafii curentului de sudare.
2.2.2. Constructia surselor de curent pentru sudare
Pentru alimentarca arcului electric de sudare sunt utilizate urmitoarele surse de

curent:
-grupuri electrogene Motor cu = =
-convertizoare de sudurd; ardere — (+) \
-redresoare de sudura; interna =]
Generator
—1
-invertoare de sudura; de curent
-tranformatoare de suduri.
Fig, 2.2.4. Schema bloc al unui grup electrogen
a. Grupul electrogen se compune dintr-un motor cu ardere internd cu benzini sau motorind
si un dinam, generator de curent continuu sau alternativ, de constructie adecvatd
proceselor de sudare cu arc electric si electrod invelit (Fig. 2.2.4.). Aceste grupuri se
folosesc numai pe santier sau in locurile unde nu este retea de alimentare electric.
. Convertizorul de sudare arc
0 constructic asemninitoare cu = ph
J Lo. o— Motor
grupurile electrogene, numai ca electric > (+)
in loc de motor cu ardere intern To trifazat we —
Generator
pentru antrenarea dinamului se de curent
foloseste un motor electric trifazat
Fig. 2.2.5. Schema bloc al unui convertizor.
cu pornire stea-triunghi (Fig. 2.2.5.).
In ultimul timp convertizoare nu mai sunt utilizate in practica din cauza greutdtii proprii
mari, consumului mare de cupru pentru infisurdrile statorului si a rotorului, randament
scazut, pierderi mari de energie la mers in gol, uzurd si zgomot mare in functionare.
Redresorul de suduri se compune dintr-un transformator trifazic de constructie robusti
si un grup de 6 diode redresoare
de Si (Fig. 2.2.6.). Pentru reglarca Drosel
parametrilor curentului de sudare = = Filan
se foloseste 0 comanda electronici ~~ RO LL
care actioneazd asupra celor trei So \
tiristoare redresoare. In circuitul
negativ este inseriat un drosel To _—
pentru uniformizarea curentului RK 5
redresat. . Transformator Grupa redresoare | Comanda
. Invertorul este cea mai moderni trifazic de diode de Si | electronica
sursd de curent pentru sudare, avand
un consum redus de materiale, randa- Fig. 2.2.6. Schema unui redresor de sudura.
ment ridicat, o mare stabilitate si
reglarea parametrilor curentuluide sudare prin calculator etc. (Fig. 2.2.7.).
Drosel
Shapichinl
Redresor Invertor de
|
Transfor-
Inks
Redresor
+
primar frecventa mator LF secundar

Cda. electronics, generator de LF. 20-50kHz |
Fig. 2.2.7. Schema de principiu al unui invertor de sudura.
Curentul trifazat preluat de la retea este redresat si alimentat intr-un schimbator

de frecventd cu tranzistoare de putere, comandat de un sistem electronic cu circuit
integrat, care supravegheazd mentinerea parametrilor curentului de sudare si permite
reglarea acestora pe bazd de comanda program. Curentul de frecventa ridicata de 20-50
kHz este transformat cu ajutorul unui transformator cu miez de feritd, redresat si apoi
filtrat, pentru alimentarea arcului electric de sudare.
e. Transformatorul de sudura are o constructie relativ simpla si robusta, fiind format din
transformatorul propriuzis, un drosel de defazaj si dispozitivul de reglare a parametrilor
curentului de sudare (Fig. 2.2.8.). Reglarea curentului de sudare poate fi realizati prin
diferite metode:
a. prin schimbarea numdrului de spire din infisurarea primar;
b. prin modificarea intrefierului suntului magnetic cu ajutorul unui miez de fier mobil;
c. cu ajutorul unei bobine de ractie tip drosel legat in serie cu infisurarea secundars;
d. cu ajutorul unui transductor alimentat cu un curent continu redresat.
Fig. 2.2.8. Schema unor transformatoare de suduri (a. cu prize in infasu-

rare primard; b. cu miez mobil; ¢. cu bobina de reactie; d. cu transductor).
Fig. 2.2.9. Aspectul unor surse de curent pentru sudare cu arc electric
(a. convertizor, b. transformator, ¢. redresor, d. invertor).
Vedera generald a unor surse de curent pentru sudare cu arc electric de putere
apropiatd sunt prezentate in figura 2.2.9. Astfel se poate observa cd numai invertorul are
dimensiunile de gabarit mai mici fatd de celalalte surse. La toate tipurile de surse parametrii
de sudare (in special intensitatea curentului) pot fi reglati relativ usor, numai in cazul
invertoarelor regimul de sudare (intensitatea si tensiunea curentului) poate fi programat, iar
valorile se mentin constante independent de tensiunea de alimentare de la retea (+ 20%), sau
poate varia in functie de program.
In tabelul 2.2.1. se face o comparatie dintre principalele caracteristici ale surselor de
curent. Din aceste date rezultd ci cei mai avantajosi sunt transformatorii de sudurd, care au o
constrctie simpld, ieftind si robusta si invertorii de sudurd au un consum mai redus de energie
si pot fi conectati in sisteme computerizate, robotizate, automatizate.
Tabelul 2.2.1. Comparatie dintre caracteristicile celor mai utilizate surse de curent de sudare
Caracterisrica Generator rotativ | Transformator Redresor Invertor
Pretul sursei mare redus mare mediu
Costul intretinerii | mare redus mediu redus
Durati de viatd medic mare medic mare
Sensibilitate 1a redusa redusi mare medie
suprasarcini
Tipuri de electrozi | toate bazice nu toate toate
Devierea arcului mare redusi medic redusi
Poluare sonici mare redusi medic redusi
Randamentul (%) | 0,4-0,7 0,7-0,9 0,6-0,8 0,8-0,9
Factorul de putere | 0,7-0,9 0,3-0,6 0,6-0.8 0,8-0.9
Consum de energie | 1,5-5 0,4-1 0,3-0,8 0,1-0.4
mers in gol (kW)
Greutatea (kg) 400-600 200-300 80-200 30-90
Bazele fizico-metalurgice Surse de cildurd
PARTEA II _
BAZELE FIZICO-METALURGICE ALE SUDARII METALELOR
2.1. SURSELE DE CALDURA PENTRU SUDARE.
2.1.1. Arcul electric de sudare.
Arcul electric este o descircare clectricd, printr-o coloani de gaz ionmizat si

incandescent, a unui flux de electroni liberi, care se deplaseazi de la electrodul cu polaritate
negativd (catod) spre cel cu polaritate pozitivd (anod), sub influanta cAmpului electrostatic
format intre electrozii legati la bornele unei surse de curent (Fig.2.1.1.).
Termoemisia de clectroni este fenomenul fizic care
determind plecarca de pe suprafata catodului incan- ‘paga :
descent a fluxului de electroni. catodici ! 0 —
Pata anodica rezultd datoritd bombardarii suprafetei 3000-4000K #oc-| Electroni (+)
anodului de céatre fluxul de electroni, avind viteza Lg
a. oo Coloana L(A)
mare, pe care o incdlzeste la temperaturi ridicate arcului
(4000-5000 K) si in adancime mare.
Pata catodica este zona incandescentd din capitul Pata 2; Toni de gaz
catodului, care se incilzeste mai putin (3000-4000 K), anodica rT —0
deoarece se formeazi in urma bombardirii cu ionii de '4000-5000K ; -)
gaz formati in coloana arcului, avand astfel vitezi mai Anod
mica. Fig.2.1.1. Elementele arcului electric.
Avand in vedere acest fenomen, polaritatea pozitiva
de regula se leaga la acel electrod care in procesul de sudare trebuie incilzit mai puternic. Ca
urmare, piesa de sudat avand masd mare, trebuie legat la polul pozitiv al sursei de curent de
sudare, asigurand astfel o mai bund incilzire si patrundere a cusdturii, vorbind in acest caz de
sudare cu polaritate directii. In anumite cazuri insd, polul pozitiv este legat la electrodul de
sudare, pentru a-1 topi mai intens si rapid, vorbind de sudare cu polaritate inversa (de
exemplu la sudarea cu electrod cu invelis bazic, sau la sudarea semiautomatd cu electrod
fuzibil). Ca urmare, curentului electric se simbolizarea in felul urméitor:
-la polaritate directd]c.c.], -la polaritatea inversa:[ c.c.],
- in cazul arcului electric de curent alternativ{c.a].
Amorsarea arcului electric de sudare de obicei se realizeaza prin scurtcircuitare,
lovind scurt cu electrodul suprafata metalului de bazi. Datoritd rezistentei de contact, capitul
electrodului se incinge, asigurdnd termoemisia de electroni necesar formdrii arcului electric.
In unele cazuri insd, cand nu este permisi scurtcircuitarea (de exemplu la sudarea cu electrod
de wolfram care se impurificd si se consuma mai rapid), amorsarea s¢ realizeaza cu ajutorul
curentului de inaltd frecventd (1-2 MHz; 5-10 kV), care stripunge spatiul si preionizeaza
atmosfera dintre electrozi, in vederca formérii arcului electric.
Parametrii principali ai curentului de sudare sunt urmatorii:
U, — tensiunea curentului arcului de sudare, in timpul stabilirii arcului electric (V);
IL - intensitatea curentului de sudare in timpul suddrii (A);
L, — lungimea arcului electric de sudare, ca distanfa dintre capetele electrozilor (m).
Caracteristica arcului reprezintd relatia matematicd sau graficd dintre cei trei
parametrii de sudare: U, = f (I,L,). Pentru sudarea cu arc electric cu electrod invelit
caracteristica arcului are urmitoarea form empirica:
La sudarea otelurilor carbon a = 11; iar ¢ = 5500. U,=a+ La V); 2.1.1)
In general I, = 30-500 A; U,=24-45V; L,=3-6 mm, I
Densitatea de energie transmis de arcul electric de su-
dare este de 10* — 10° W/cm?
Reprezentarea grafic a caracteristicii Ua Caracteristica

arcului electric de sudare este prezentati in (V) coboratoare | rigida | urcatoare
figura 2.1.2. La sudarea manuald cu arc electric
si electrod invelit, sau electrod de wolfram unde
se lucreaza cu densitdti mai mici de curent (10-
50 A/mm?), caracteristica este coboratoard. La
sudarca semiautomatd cu arc electric si elec-
trod fuzibil in atmosfere protectoare, unde
densitatea de curent este mare (100-200 L(A)
A/mm?), apare o caracteristici rigid sau chiar Fig.2.1.2. Caracteristica arcului electric
urcdtoare. de sudare (L,>Lax>La3).
Efectul termic de incalzire a arcului electric g; (J/s) rezulta din legea lui Joule-Lenz
din produsul intensitdfii curentului de sudare si tensiunea arcului electric, unde mn; este
randamentul Incalzirii. 2.12)
=I. Ua Mis
Topirea electrodului este determinatd de randamentul de incilzire a electrodului

(ne), ca partea de caldurd livrati de arcul electric catre electrod. Cantitatea de cildura necesard
topirii electrodului este asigurati de arcul electric, conform relatiei:
2
n.d .
qe = Ver Vitop. =I,.U,; Mes (2.13)
unde: . — cildura necesari topirii electrodului de sudare (J/s);

V. - viteza de avans a electrodului (mm/s);
de diametrul sAirmei metalice din electrod (mm);
vy - greutatea specific a metalului electrodului (g/mm’);
itop. — entalpia de topire a metalului electrodului (J/g).
Se definesc urmadtorii coeficienti de topire a electrodului de sudare cu arc electric:
Productivitatea de topire a clectrodului:
ndg 2 _ I,.U,n.
ge =Ve 3] (g/9) (2.14)
4 itop.
Coceficientul de topire a electrodului:
Og = 2, (g/As) sau oy = 3600 2¢; (g/Ah) (2.1.5)

S Ss
Viteza de topire a electrodulni rezultd din relatiile 2.1.3. si 2.1.4.

dod
Vi, = 103 220s (m/h) (2.1.6)
dg .y
Trecerea metalului adaos de la electrodul fuzibil la baia de sudurd are loc sub
formd de picituri fine de metal topit, avind temperaturd ridicati (2000-2200°C). Fazele
procesului sunt urmétoarele: a. topirea capitului electrodului; b. desprinderea topiturii prin
strangularea zonei de metal din apropierea electrodului; ¢. deplasarea piciturilor de metal
adaos spre metalul de baz (Fig.2.1.3.). ; ; ; ; :
Strangularea se produce datoritd fortelor , b. Cc. d. e.
electromagnetice, iar trecerea spre metalul
de baz are loc nu numai pe baza fortelor de CO,
gravitatie, dar si a fortelor de atractie ec
electrostatice si de atractie de masd. De
(XJ oP
®
asmenea s-a constatat cd are loc formarea
explozivd de CO, in metalul topit, care Fig.2.1.3. Trecerea picdturilor de metal adaos
poate determina desprinderea picaturilor si topit prin arcul electric de sudare.
proiectarea lor spre baia de sudare (d., e.).
In figura 2.1.4. este ilustratd picitura de

metal adaos topit, care trece prin arcul electric de
sudare spre baia de sudurd. De asemenea poate fi
observatd topirea si fenomenul de strangulare a
metalului topit de la capdtului electrodului. La
trecerea piciturilor de metal adaos topit, fortele
gravitationale sunt invinse de cele electrostatice si
de masi, ceca ce explicd posibilitatea sudarii in
pozitia de peste cap, cind metalul adaos topit
trece de la clectrod spre baia de sudurd pe
verticald, de jos In sus. Pentru o calitate
superioard a cusdturii sudate, metalul adaos topit Fig.2.1.4. Arcul electric de sudare cu
trebuie sd fie pulverizat sub forma de picituri cat picatura de metal adaos topit.
mai fine.
Devierea arcului de sudare este un fenomen nedorit, deoarece reduce pitrunderca
in metalul de bazd a procesului de sudare. Devierea apare in urma actiunii campului
electromagnetic format atét in electrod cit si in piesa de sudat la trecerea curentului electric de
sudare, asupra arcului electric care se comportd ca un conductor flexibil si se abate de la
prelungirea axei sirmei electrod, incdlzind metalul de baza aldturi de zona de sudare,
piciturile de metal adaos topit depunindu-se astfel pe suprafetele reci ale pieselor de imbinat.
Fenomenul apare mai pronuntat la capetele Electrodul
imbindrilor sudate, precum si la sudarea de sudare o
muchiilor rosturilor tesite. Dacd metalul de QF -
bazi este feromeganctic (Fe,Ni,Co), arcul cc f
deviazi spre interiorul piesei, iar la sudarea
metalelor paramagnetice (Al,Cu) devierea se
produce in afara piesei (Fig.2.1.5.).
Pentru reducerea efectului negativ al devierii
debaza Campul
arcului electric de sudare se recomandi electromagnetic
aplicarea urmdtoarelor masuri:
Fig.2.1.5. Devierea arcului electric de sudare.
-sudarea cu arc cit mai scurt (L,<5mm);
-utilizarea electrozilor cu Invelis gros; Uk
-inclinarea electrodului in sens opus devierii; 1
-sudarea cu curent alternativ (400 Hz); U;
-aplicarea de contacte mobile la piesa etc.
Arcul electric de curent alternativ arde
intermitent, deoarece tensiunca sursei (Ugurss).
variaza sinusoidal, iar cand scade sub tensiunca de
ionizare (U;) a atmosferei dintre electrozi, arcul se -Ui
stinge si curnctul de sudare (Iga) este nul
(Fig.2.1.6.a.). In timpul pauzelor baia de sudurd se [J A
riceste, iar reamorsarea arcului devine foarte |
dificild, ceea are ca efect scdderca stabilitafii U;
procesului de sudare. Pentru imbunititirca Uare
stabilitdtii arcului electric de sudare in curent sua
alternativ, se face un defazaj intre tensiunea sursei si >
tensiunca arcului de sudare (Fig.2.1.6.b.). In acest timp
caz curentul de sudare variazi continuu, iar arcul -Uj---------------
electric arde fard pauze. Defazajul cos ¢ poate fi b
calculat cu ajutorul urmétoarei relatii: Fig.2.1.6. Variatia tensiunii arcului si
tT Ue a curentului de sudare alternativ fara
cose = 22 Urea =04-05; (a.) si cu defazaj de curent (b.).
2.1.2. Plasma termica
Plasma termici este o stare disociatd, ionizatd, incascendenti si sub presiune a

gazelor. In stare de plasma pot fi aduse toate gazele (heliu, hidrogen, azot, bioxid de carbon,
aer etc.), insd cel mai frecvent este utilizatd plasma de argon. In principiu, gazul plasmagen
se ionizeaza prin trecerea lui printr-un arc electric, care in urma comprimdrii la trecerea printr-
un ajutaj de strangulare, se incilzeste la temperatura de 10.000-30.000 K.
Plasma de sudare se realizeazi in generatoare de plasma, formate dintr-un electrod
de wolfram legat 1a polul negativ al sursei de curent si un ajutaj de cupru, care serveste la
formarea arcului electric de ionizare si strangularea gazului plasmagen in vederea obfinerii
jetului de plasma (Fig. 2.1.7.). Atat electrodul de
wolfram, cat si ajutajul de cupru sunt ricite cu Gaz Electrod de W
apd prin circuite interioare. Gazul plasmagen plasma-"|
n N . . Jet de
(argonul) este introdus In spatiul dintre gen plasm
electrodul de W si partea cilindrica a ajutajului
de Cu si trece prin arcul electric format intre
varful conic al clectrodului de W si partea Ricire
conic a ajutajului de Cu. Jetul de plasma care cu apa
iese din ajutajul generatorului de plasma poate 7 LAjutaj de Cu
avea lungime diferitd (5-150 mm), in functie de DE
parametrii de lucru. Se deosebesc trei variante Arcde
ale plasmei termice de sudare: plasma
-jet de plasma, cand sursa de curent este legata a
intre electrodul de W si ajutajul de Cu;
-arc de plasma, cand polul pozitiv al sursei
este legat la piesa metalicd, astfel incit prin
plasma termicd trece si un fluxul de electroni al
curentului electric, imbunitdtind mult eficienta
termicd a procesului;
. . Fig.2.1.7. Sch lui lasma.
-plasma combinata, dintre cele doud variante. 8 Schema generatorului de plasma
Amorsarea procesului de formare a plasmei se realizeaza cu ajutorul curentilor de

inalti frecventd, de 1-5 MHz suprapuse peste curentul electric de alimentare a plasmei, atfel
cd intre electrozii generatorului de plasma apare o descircare electricd prin scantei care
preionizeaza gazul plasmagen si porneste arcul electric de formare a plasmei. Jetul de plasma
se caracterizeazi nu numai prin temperaturd ridicatd, dar si printr-o concentrare mare a
energiei, care poate ajunge la 10°-10° W/cm?
Gazele plasmagene in functie de kJ
temperaturd disociazd si apoi s¢ ionizeazi, cm’ he
absorband o mare cantitate de cildurd de la 25 PL A —1/
arcul electric de amorsare (Fig.2.1.8.). Gazele 2 KK xx I Sa
monoatomice au tensiune de ionizare ridicatd / By Jb '¥
(Ar=15.8V,
:
He=24,6V)
LT
. iaroe
gazcle biatomice Tw ”
—
au tensiune de ionizare mai mici (N=13,6V, 1 nV IER 7 vd
Hy=14,6V). In contact cu piescle metalice 5] 7 Al | ) 4 1
gazele ionizate se recombind, cedeaza cildura ’ pv —
absorbitd,
tora:
contribuind substantial la Incilzirea 0 2 4 6 8 10 12 14 16.10°
acestora: T (K)
Ar > Ar’ +e; . ol
He > He +¢; Fig.2.1.8. Variatia entalpiei unor gaze
N, == 2Ng= 2N*+ 2¢; plasmagene in functie de temperaturd pe
H, > 2H 2H'+ 2¢; parcusul disocierii si ionizarii.
Efectul termic de incdlzire a plasmei se qp , —~ Mp

determinid din parametrii curentului (kJ/s) Mw | / ~ (%)
electric de alimentare, {inAnd cont de 1-7
randamentul de incilzire a jetului de 1° Pa 60
plasma (n,): 1 - dp /
10 40
@=1L.U,.n,] 0s) (2.18) /
In functie de intensitatea curentului S — 20
electric (Ip) efectul termic de incélzire al _~
jetului de plasmi creste exponential, in — 0
timp ce randamentul (np) variazd liniar 0 100 200 300 400 500 I, (A)
(Fig.2.1.9.). Tensiunea (U, = 45-200 V)
influenfeazd mai mult stabilitatea Fig.2.1.9. Variatia efectului termic (qp) sia
plasmei, iar debitul de gaz plasmagen si ~~ randamentului plasmei in funtie de intesitatea
diametrul ajutajului generatorului de curentului electric de alimentare a plasmei (Ip).
plasmid reduc randamentul si efectul
termic al nlasmei.
2.1.3. Fascicul de electroni
Fascicolul de electroni este un flux de electroni de mare intensitate, generat in vid

prin termoemisie de electroni de citre un filament de wolfram si accelerat de un camp
electrostatic de 1naltd tensiune. Efectul termic de incilzire si topire se datoreste frindrii in
metalul de sudat a fluxului de electroni de mare vitezi, care poate ajunge la valoareca de
175.000 km/s, in functie de tensiunea de accelerare, conform relatiei (2.1.9).
2e
V, = ELE (2.1.9) —
m Catod , —
Unde: e — sarcina electronului;me — masa electronului; de’ W ; U. =
iar U. — tensiunea de accelerare a electronilor. 1 +
. .. . . Anod: —y
Dispozitivul de generare a fascicolului de ¢ ;
electroni se numeste tun de electroni (Fig2.1.10.). Bobina | d —
Un catod de W in forma
.
de filament
N
este IncilzitR cu "oe.
un deA foca=E<:) J de vid
12
curent de 5-12 V si 3-10 A, in vederea asigurdrii lizare prin
termoemisiei de electroni de mare intensitate. Bobina E difuzie
Fascicolul de electroni se formeaza datoriti cAmpului de def- "bx
electrostatic al anodului sub forma cilindrica (cilindru -
Wehnelt) legat 1a polul pozitiv al unei surse de curent Fascicolul - Pompa
. N « . de electroni rotativa
contimmu de inalti tensiune de U. = 5-200 KV, de vid
intensitatea curentului fiind de I. = 50-500 mA.
Puterea electrici consumatd este de 3-20 kW, iar Fig.2.1.10. Schema de principiu a
fluxul de energie a jetului de electroni poate ajunge la tunului de electroni.
10° W/em*
In coloana tunului de electroni trebuie si fie un vid de 10-10" MPa, pentru a nu
influenta negativ fascicolul de electroni de catre atomii gazelor din aer. Vidul este obtinut cu
ajutorul unui sistem de vidare compus dintr-o pompd rotativa de vid preliminar (10% MPa) si
o pompd de difuzie de vid inalt. In coloana tunului se mai afli o bobind electromagnetica de
focalizare si 0 bobind de deflexie alimentate cu curent continuu de + 80 V, pentru reducerca
diametrului si dirijarea citre obiectul incilzirii a fascicolului de electroni, a cirui diametru
poate fi de 2-50 um. In camera de sudare vidul nu trebuie si fie mai mare de 102-107 MPa.
2.1.4. Flacara de sudare
Flacdra de sudare se formeaza prin arderea unui gaz combustibil in amestec cu

oxigen pur. Proprietitile de ardere a unor gaze combustibile cu oxigenul sunt date in tabelul
2.1.1. Astfel rezultd cd cea mai mare temperaturd si densitatea maxima de energie transmisi
se obtine in cazul flacarii oxi-acetilenice, care este folosit in primul rind pentru sudarea prin
topire a metalelor si aliajelor. Pentru tiiere, lipire si in alte scopuri se mai folosesc si alte
fldcari oxi-gaz.
Tab.2.1.1. Caracteristicile termice ale unor gaze combustibile in amestec cu oxigen pur
Gazul Formula | Greutatea | Coef.de | Temp.de | Temp.de | Puterea | Limite de
com- chimicd | specifici | amestec | aprindere | ardere | caloricd | explozie
bustibil (kg/m) |cu0, p| CO) CC) &J/m) | (%)
Acetilena CH, 1,172 1,1-12 300 3200 51714 2.8-93
Metan CH, 0,85 1.8 450 2000 35564 6,5-35
Propan C;Hjg 1,83 43 490 1950 92675 3-45
Hidrogen H, 0,09 1,5 450 2100 10795 4,5-95
Flacara oxi-acetilenicad rezultd prin

aprinderea amestecului de gaze la iesirea din
ajutajul arzitorului (Fig.2.1.11.). In sectiunca CoH;
longitudinald flacdra prezintd trei zone + Oz
distincte:
I - zona de amestec, unde gazele se amestecd
tmax=3200"C
si se preincilzesc la temperatura de aprindere;
ITI — zona de ardere primara, unde are loc
arderea primard a amestecului oxi-acetilenic:
CH; +0,=2CO +H; ;
Accastd zoni poate fi usor observatd, avand
forma unui con de culoare albastri. Zona tape
prezintd pentru procesele de sudare importanta
Distanta (mm)
deosebitd, deoarece la varful lui se obtine tem- [—5-15 +
peratura maximd si gazele rezultate au o
compozitie reducitoara: Fig.2.1.11. Zonele flicarii oxi-acetilenice si
61%CO+22%H;+17%H; variatia temperaturii de alungul flicarii.
III — zona de ardere secundari, in care s¢
termind arderca completd a gazelor formate, aspirAnd In acest scop oxigenul din aerul
inconjuritor: 2CO + H; + 1,50, =2CO; + H,0;
Pentru caracterizarea flacdrilor oxi-acetilenice se a
foloseste nofiuneca de coeficient de amestec: fp = Qo/Q.c; Bs = ——
ca raportul dintre debitul de oxigen Q, si debitul de
acctilend din amestec Q... In functic de valoarea
coeficientului de amestec se deosebesc trei tipuri de flacari
(Fig.2.1.12)):
-flacira neutra, cu p=1,1-1,2; la care temperatura este
maxima si gazele din zona II sunt reducitoare, fiind © a
utilizata la sudarea tuturor tipurilor de oteluri si a cuprului;
-flacara carburanta, cu f=0,7-1,0; cu exces de acetilend,
utilizatd la sudarea fontelor, aluminiului si a plumbului;
Fig.2.1.12. Aspectul flicarii neutre
-flacara oxidantd, cu p=1,2-1,5; aplicati la sudarca
(a), carburante (b) si oxidante (¢).
alamei si a bronzurilor.
Efectul de Incilzire a flacirii

. oo . . - 16 Ni
oxi-acetileniceR poate . fi calculat
. .
din Ui Js 0Ye
puterea caloricd a acetilenei, debitul de &J’s) “« 1 (0)
acetileni (Q, — I/h) si randamentul de 12 =a — 75
incalzire (ny) care scade substantial cu “a
mirimea flcirii (Fig.2.1.13.) 8 vm
pod 50
N ~
51714 / Sed
qi = Sooo iM =14,37.Q; m;; (J/s) 4 % T===1
Practic efectul de incilzire a flacarii nu

creste liniar cu debitul de acetilend din 0 500 1000 1500 2000"
cauza pierderilor de cilduri si a arderii Debitul de acetilena ('h)
incomplete a flicarii la debite mari de Fig.2.1.13. Variatia efectului termic de incal-
gaze. zire $i a randamentului flicarii oxi-acetilenice.
2.1.5. Fascicolul de laser.
Laserul (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation) este un fascicol

luminos coerent, monocromatic, de mare intensitate, care poate fi focalizat pe suprafata
materialelor la diametre de 2-10 um, realizind o densitate foarte mare de energie, de 10* —
10° W/em?. Datoriti absorbtiei fascicolului de lumini, suptafata materialelor poate si se
incdlzeascd chiar pana la 50000 K. Producerea fascicolului de laser are la bazd emisia
stimulatd a atomilor de gaze sau de anumite substante solide, putind lucra in regim continuu
sau intermitent.
In tehnica sudarii metalelor cel mai frecvent sunt utilizate generatoare de laser cu
mediu solid (Fig.2.1.14.a.), sau. mediu gazos (Fig.2.1.14.b.).
Laserul cu cristal solid functioneaza
pe bazi de pompaj optic, cu ajutorul unei Oglinda
lampi fulger dispus eliptic in jurul cristalului Oglinda Cristal laser ~~ Semitrans-
care este de rubin (ALO;), dopat cu ioni - parenta
trivalenti de crom ( Cr'?). Astfel se produce o a. Fascicul
radiatie laser in regim de impulsuri, cu eee
lungimea de undi de 0,69 um si putere de 100 z Lampa
mW. = < fulger
Laserii cu YAG:Nd au deasemenca ~~ Racire —
mediu activ solid, format din granat de ytriu si +9— —
aluminiu dopat cu niodim, livrAnd radiatii ITE] (Uo GI iT (E57
laser de 1,06 pm in regim continuu sau cu Oglinda
impulsuri, la puteri de 0,2-1 kW . Récirea Oglind: CO, +Ny+He semitrans-
cristalelor se face cu aer sau apa. b. Tub de descarcare { IEE
Laserii cu gaz produc radiatiile intr- .
un tub de descircare, de sticld, vidat si umplut Hees
cu un amestec de CO+NxtHe, pe baza
ciocniri elec-tronice in urma descircarii dintre Y - MElectrod
doi electrozi a unui curent de inalti tensiune. Vidare i sa de curent de
Radiatiile laser au lungimea de unda de 10,6
um, puterea livratd putind ajunge la 1-20 kW,
in regim continuu, sau de impulsuri de 0,5- 10 Fig.2.1.14. Schemele generatoarelor de
ms. laser cu cristal solid (a.) si gaze CO; (b.)
Sudarea prin topire Sudarea cu electrod invelit
PARTEA III
SUDAREA PRIN TOPIRE A METALELOR
3.1. SUDAREA CU ARC ELECTRIC $I ELECTROD INVELIT.
3.1.1. Principiul sudarii.
Sudarea cu electrod invelit este un procedeu manual de sudare, la care arcul electric
alimentat de la o sursi de curent de constructie speciald se formeaza dintre un electrod metalic
tip vergea acoperitd cu un invelis nemetalic si metalul de bazi, piesa de sudat (Fig. 3.1.1.).
Prin topirea vergelei metalice si a marginilor rostului metalului de bazi se formeaza baia de
sudare, care prin solidificare rezultd cusdtura sudatd. Invelisul electrodului de asemenca se
topeste in procesul de sudare, avand mai multe roluri:
-metalurgic, de reducere, rafinare
si aliere a baii de sudare;
-protector, de eliminare a acrului
din zona de sudare; Stratul
-termic, de reducere a pierderilor de zgura
de cildura si a vitezei de ricire a
cusdturii formate; sudati
-electric, de stabilizare a arcului Metalul
electric; de baza
-izolare electric fad de mediul Fig. 3.1.1. Schema de principiu a suddrii cu
inconjuritor. arc electric si electrod invelit.
Sudarea cu electrod invelit incepe cu amorsarea arcului, care se realizeaza prin scurt-
circuitarea capdtului electrodului cu suprafata metalului de baza si tragerea arcului electric,
apoi se urmdreste formarea baii de sudare prin miscarea de apropiere a electrodului cu viteza
de avans Ve, care corespunde vitezei de topire a acestuia. In continuare se desfigoard sudarca
cusaturii prin avansul biii de sudare de alungul imbindrii cu viteza de sudare Vi, asigurand o
buna topire a suprafetelor rostului de sudare. Electrodul in timpul suddrii se inclind in directia
de sudare, pentru ca zgura topitd sd fic refulatd in spatele biii de sudare, evitand astfel
formarea in cusdturd a unor incluziuni de zgurd. Arcul electric se mentine cat mai scurt (3-5
mim), pentru evitarea patrunderii acrului in zona de sudare si evitarea fenomenului de deviere
a arcului electric. In cazul sudarii tablelor mai groase, cu rosturi tesite sau prelucrate in V, Y,
U etc. capitul electrodului mai executi si 0 miscare transversald in zig-zag pentru o mai bun
topire a marginilor rostului. In toate cazurile trebuie avut grija, ca dimensiunile bdii de sudura,
in special 1itimea ei, si se pdstreze constante pentru a obtine o cusiturd uniforma pe toata
lungimea imbindrii sudate.
Avanatejele metodei: Desavantajele sunt:
- utilajul relativ simplu si ieftin; - productivitatea scizuta,
- materiale usor accesibile; - formarea de zgura care trebuie indepartat;
- calitatea bund a cusdturii. - calitatea depinde de calificarea sudorului,
- poluare mare cu fum si gaze nocive.
Aplicatii industriale: sudarea ofelurilor carbon, slab aliate, aliate sau inalt aliate, ofeluri
inoxidabile, refractare etc. cu grosimea de 1-60 mm, pentru realizarea de cusituri scurte, de
forma complicatd, in locuri greu accesibile, in diferite pozitii de sudare. Utilizand electrozi
adecvati se realizeazd imbindri si constructii sudate din cupru, alame, bronzuri, aluminiu,
aliaje AlMn, AIMg etc. De asemenea sudarea cu electrod invelit se utilizeaza la sudarea
pieselor de fontd, lucrdri de reparatii, remedieri, sudarea de incdrcare, placare. Se sudeazi
produse unicate, constructii fabricate in serie mica, sau medie, de dimensiuni mici si medii.
3.1.2. Utilajul sudarii.
Utilajul de sudare este Electrodul (jeste portelectrod [. —

cel mai ieftin si relativ simplu invelit S
+
(Fig. 3.1.2.), componentul de Sursa | 5p

baza fiind sursa de curent care de S
a fost tratatd in capitolul 2.2. Metall : curent [©
Alte elemente auxiliare sunt: 4 de —oT
- clestele port electrod; sudare
- clema de contact; 777; Pamintare
contact
- cablurile electrice;
Fig, 3.1.2. Schema de principiu a utilajului
- echipamente de protectic;
- scule si dispozitive. sudrdrii cu arc electric si electrod invelit.
Clestele port electrod trebuie sd asigure o bund prindere si fixare a electrodului de sudare,
conducerea la vergeaua metalic a curentului de sudare, asigurarea unui contact bun la
electrod si izolarea manerului fatd de personalul de lucru. In figura 3.1.3. sunt prezentate
cateva variante constructive ale clestelor port electrod.
Cablurile electrice sunt flexibile, confectionate din impletituri de fire subtiri de cupru, cu
diametrul de 7, 9 sau 12 mm, avand sectiunca de 35, 50, 70 mm’, cu izolatie rezistentd de
cauciuc.
Clema de contact serveste la fixarea solida a cablului de sudurd pimantata la piesa de sudate,
stringerea fiind actionatd cu arcuri sau suruburi. Piesa de sudat totdeauna trebuie si fie
legati la pamant, cu un cablu separat, pentru evitarea ori cdrui pericol de electrocutare.
Sculele specifice de sudor sunt ciocanul de indepdrte a straturilor de zgurd, perie de sarma,
polizor de mand, cleste de prindere, cleme si dispozitive de pozitionare, fixare a pieselor etc.
Echipamentul de protectie cuprinde in primul rind masca de sudurd, care protejeaza ochii si
fata sudorului de actiunea diundtoare a radiatiilor ultraviolete ale arcului electric, minusi de
sudor, eventual sort de protectie, perdele si paravane de protectie, masa de sudurd si sisteme
de exhauctie, ventilatie, aducere de aer proaspit etc.
Masca de protectie poate fi de cap sau de mand, trebuie sa fie rezintentd la cald, radiatii si
stropi de metal sau zgurd si trebuie sd fie prevdzutd cu stricld coloratd cu cobalt pentru
absorbtia radiatiilor ultraviolete. Sticlele filtre de radiatii UV au diferite grade de filtrare,
numdirotate dela 1 la 10, numerele 2-4 fiind utilizate la sudarea cu electrozi cu diametrul pana
la 3,25 mm, 5-7 pentru electrozi mai grosi de @4-6 mm, sau sudarca MIG/MAG, iar nr. 8-10
pentru sudarea, tdierea sau metalizarea cu plasma. In ultimul timp se fabricd misti de sudurd
avand sticla de protectie cu cristale lichide, care comandate pe cale electronica se intunecd in
functie de intensitatea radiatiilor date de arcul electric, iar la intreruperea arcului din nou se
deschide pentru a putea vedea mai bine imbinarca sudatd. In figura 3.1.4. este reprodusd
imaginea unei mdsti de protectie cu cristale lichide si aductie de aer proaspat.
Fig. 3.1.4. Mascd de sudura

Fig. 3.1.3. Constructia unor clesti port electrod. cu cristale lichide.
3.1.3. Tehnologia sudarii cu electrod invelit
Sudarea cu electrod invelit este un procedeu care se invata si se realizeaz3 cel mai usor,
toate fazele de lucru fiind manuale, in principiu nu necesitd o pregitire Tnaltd in partca
personalului de execufie. Sudarea se realizeaza prin urmétoarele faze de lucru: alegera calititii
electrodului, determinareca parametrilor de sudare, pregitire, preasamblarca, fixarca
elementelor constructive, amorsarea arcului, realizarea cusdturii asigurand pozitia si miscarile
adecvate ale electrodului, indepartarea zgurii, verificarea calitdtii imbindrii realizate.
Calitatea si diametrul electrodului invelit se alege in functie de calitatea si grosimea
metalului de bazi, proprietafile mecanice si de exploatare necesare ale imbindrilor sudate,
pozitia si conditiile de sudare, pretul de cost etc.
Parametrii curentului de sudare se regleaza pe baza indicatiilor prezentate de citre
producitorul electrodului pe ambalajul de livrare, dar existd mai multe relatii empirice pentru
determinarea intensitdtii curentului de sudare I (A) si a tensiunii de curent al arcului electric
U. (V), functie de diametrul vergelei metalice de sirma a electrodului ds (mm):
I= (20 + 6.dy).dg, sau
Is = 40.d; pentru sudarea otelurilor carbon si
Is = 30.ds; pentru sudarea otelurilor aliate.
Tensiunea arcului U,= 20 + 0,04.1;
Alte caracteristici ale suddrii cu electrod invelit: - productiviatea de topire: 2-7.5 kg/h;
- coeficientul de topire: ~~ 7-15 g/Ah;
- coeficientul de depunere: 5-12 g/Ah;
- pierdere de metal adaos: 5-20 %;
- viteza de sudare: 5-20 m/h;
Viteza de sudare se adopti experimental in functie de grosimea metalului de bazi,
dimensiunile transversale ale randului de sudare, calitatea electrodului, pozitia de sudare atc.
Pozitia electrodului se defineste in raport cu suprafaja metalului de bazd si este
caracterizatd prin lungimea l, (mm) a arcului electric, distanta dintre capatul electrodului si
suprafata rostului, si unghiul é format de axa vergelei metalice si suprafata metalului de bazi
(Fig. 3.1.5.). Arcul electric trebuie mentinut
cat mai scurt pentru evita patrunderea acrului
si a reduce efectul devierii magnetice. Arcul
electric de regula se mentine la o lungime de
1, =2-5 mm in functie de grosimea electrodu-
lui. Inclinarea electrodului se face in directia
suddrii pentru ca zgura si fie refulata in spre
spatele biii de sudurd. Valoarea lui depinde
de grosimea metalului de baza, tablele sub-
firi se sudeaza cu unghi mai mic pentru a nu
stripunge metalul de baz, iar tablele groase
sunt sudate cu unghiuri mai mari pentru a
favoriza patrunderea arcului electric. In toate
cazurile trebuie avut in vedere faptul ci se va
obtine efectul maxim de incdlzire in directia
Fig. 3.1.5. Pozitia si miscarile electrodului
de prelungire a axului electrodului, motiv
invelit in timpul realizarii cusdturilor sudate.
pentru care electrodul este inclinat si lateral
fati de pozitia verticald, in special la sudarea rosturilor prelucrate, a imbindrilor sudate in colt,
prin suprapunerea, sau in cornisa.
Migcarile electrodului de asemenca sunt complexe, fiind necesare trei tipuri de
miscare: - miscare de apropiere a electrodului cu viteza V,, pentru compensarea topirii
capitului vergelei metalice;
- miscare in directia imbindrii sudate cu viteza V, pentru formarea cusdturii, avind in
vedere mentinerea baii de sudurd la aceeasi dimensiuni pe toatd lungimea imbindrii;
- migcarea transversald Ve. a capdtului electrodului pentru formarea bdii de sudurd

si topirea mai patruns a suprafetelor rosturilor de sudare. La table subtiri cu grosi-
mea $< 35 mm nu se impune miscare transversald, dar cu cat grosimea materialului
este mai mare, misgcarea trebuie sa fie mai complexd, in zig-zag, cu arcuiri, cu for-
me dreptunghiulare, cu bucle, in cercuri, in triughi, cu cercuri duble etc.
In figura 3.1.6. sunt prezentate cateva cazuri de sudare a diferitelor tipuri imbindri,
cu specificarea pozitiei electrozilor. La sudarea imbindrilor in colt interior, sau prin
suprapunere, electrodul in principiu este tinut la 45° fati de orizontald, insa daci cusitura este
formatd din mai multe rinduri de sudurd, orientarea electrodului se modificd in functic de
pozitia cusdturii. Aceeasi ideie se respecti si la sudarea cap la cap din mai multe treceri, sau la
sudarea orizontald pe perete vertical. 5
2 4
2 1
—
we
TN — \V L
a b c d e
Fig. 3.1.6. Pozitia electrodului la sudarea dintr-o trecere a imbindrilor sudare in colt
interior (a), prin suprapunere (b), in colf interior din trei treceri (c), in cornisd din trei
treceri (d) si cap la cap din cinci treceri (e).
Amorsarca arcului electric se face pritr-o scurtcircuitare momentand a capitului

electrodului cu suprafata metalului de baza, urmatd de tragerea arcului, formarea baii de
sudare si realizarea cusdturii. Reamorsarea arcului de sudare dupa schimbarea electrodului se
face pe suprafata nesudati a metalului de baza si nu pe cusitura deja realizatd, mutind apoi
arcul 1a locul de continuare a sudarii.
La terminarea cusdturii la capatul imbindrii o perioadd se mentine arcul electric,
pentru completarea bdii de sudurd in vederea umplerii craterului final.
Unele date orientative pentru alegera parametrilor curentului de sudare a tablelor de
oteluri carbon si slab aliate de diferite grosimi sunt prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1. Date orientative privind parametrii de sudare a otelurilor carbon si slab aliate
Grosimea Pozitia Deschiderea | Tipul Randuri de radacina Strat de acoperire
metalului de | de rostului electro-
bazi, § (mm) | sudare b (mm) dului d. (mm) | I (A) de (mm) | I (A)
4 1 2.5 75 - -
5 1 32 140 - -
6 PA 1 AR/RA 32 140 4 180
8 1,5 32 140 4 185
10 2 32 140 5 240
10 2 32 120 4 170
15 PA 2 B 32 130 4 170
20 2 4 160 5 220
6 2 2.5 60 - -
8 PF 2.5 RR/RB 2.5 65 32 110
10 2.5 B) 32 95 4 160
15 3 32 100 4 160
10 3 32 90 32 105
15 PF 3 B 32 90 4 140
20 3 3,2 90 4 140
Sudarea prin topire Sudarea MIG/MAG
3.2. SUDAREA CU ARC ELECTRIC CU ELECTROD FUZIBIL

IN ATMOSFERE PROTECTOARE
(Procedeul MIG/MAG)
3.2.1. Principiul sudarii
Sudarea cu arc electric cu electrod fuzibil in atmosfere protectoare este un procedeu

semiautomat de sudare, 1a care arcul electric arde intre metalul de baz si un electrod fuzibil,
sarmd de sudurd, care avanseazd mecanizat cu viteza constantd, iar in jurul sirmei se insufld
circular un gaz protector, care poate si fie CO,, Ar, mai rar He, sau un amestec al acestor
gaze. Se deosebesc doud variante, utilizind acelasi utilaj si tehnologie:
-procedeul MAG (Metal Active Gas), la care gazul protector este CO»;
-procedeul MIG (Metal Inert Gas), la care protectia este de Argon.
Schema de principiu a sudarii Ve :
este prezentatd4 iin
n figura
fi A
3.2.1. Sarma ) pistol de / lac
colac de
de sudurd cu diametrul d este introdusi sudare . d
pe un tambur sub forma de colac si este —1 +
derulata si impinsa spre pistolul de sudare electric / k [ a
cu ajutorul unor role striate antrenate me- [atmosfera oo — 2
; . n ~ ° protector
canic. Pistolul de sudare introduce sarma protectoare s .
in zona de sudare, realizeazi aducerea oN — cc
curentului de sudare si insufld gazul pro- bo Y 7 Nd
tector asupra biii de sudare. Pistolul cusitura baiade metal de
poate fi condus manual sau mecanizat sudata sudare baza
cu tractor sau robot industrial. . CL _
Arcul electric este alimentat cu ~~ Fig. 3.2.1. Schema de principiu a suddrii cu arc
un curent continuu, cu polaritate inversy
>
€lectric. electrod fuzibil, in atmosferd protectoare
cc’ pentru a asigura o mai rapid topire a sirmei electrod fuzibil.
Atmosfera protectoare poate fi CO, , care este mai ieftin, dar influenteaza activ baia
de sudare, deoarcce disociazid in arcul electric, CO; = CO + %0, , unde monoxidul de
carbon are un efect reducitor, insd oxigenul oxideazd. Din aceastd cauzi este necesard
utilizarea unor sirme de sudurd aliate cu 1-2% Mn si 0,6-1% Si. Chiar in aceste conditii
sudarea in atmosferd de CO, (MAG) se utilizeazi numai la sudarea otelurilor carbon si slab
aliate cu Mn si Si. Pentru calitate superioara si reducerea fenomenului de stropire se utilizeaza
amestecuri de gaze Ar+CO, (2-18%). La sudarea ofelurilor inoxidabile, refractare, a
aluminiului si cuprului se utilizeazd numai Ar, sau amestec de Ar + 1-3%0,, sau Ar + 1-
5%CO, (MIG).
Arcul electric la sudarca MIG/MAG are caracteristicd urcatoare (Fig.3.2.2.),
deoarece la intensititi maride curent apare U, Sudarea Sudaresy
un fenomen de supraconductibilitate a (V) cu arc cu pul-
coloanei arcului, ceea ce reduce rezitenta scurt verizarg
Lo. . . N fina
p>
si scaderea de tensiune al arcului electric.
Se deosebesc trei variante de sudare:
a. Sudarea cu arc scurt, la care apar scurt-
circuitdri repetate ale arcului electric de 20- <
120 ori/s, din cauza valorilor mai mici ale
tensiunii si intensitatii curentului de sudare;
b. Sudarea cu pulverizare fina, apare la
valori mari ai tensiunii si intensitdtii curentului, LA)
avand loc un trannsfer prin pluverizare cu Fig.3.2.2. Caracteristica urcitoare a arcului
picdturi fine a metalului adaos, ceea ce electric la sudarea MIG/MAG a metalelor.
contribuie la imbundtatirea calitétii cusaturii
si la un mers mai linigtit al arcului electric.

¢. Sudarea cu arc electric pulsat, se caracterizeaza prin variatii periodice ale tensiunii si
curentului electric de sudare, asigurand deasemena o trecere find a metalului adaos de la
sarma de sudurd la metalul de baza.
Avantajele sudarii MIG/MAG:
-calitatea foarte bun a imbindrii sudate, Rm=500-600 MPa, A=30%, KCU=150200 J/cnr’;
-productivitate mare, (de 5-10 ori mai ridixad fati de sudarea cu electrod invelit), deoarece
sudarea nu trebuie intreruptd pentru schimbarea electrodului, nu trebuie Indepartat stratul de
zgurd, iar randamentul de depunere este mai mare;
-productivitate mare de topire de 1-10 kg/h si coeficient de topire o=10-25 g/Ah;
-patrundere reglabild in limite largi, mica la suddrii tablelor subtiri, nare la cele groase;
-aport scazut de cildurd la metalul de baza, producind tensiuni si deformatii mici;
-procedeu semimecanizat, care poate fi usor automatizat, robotizat;
-se pot suda oteluri aliate, metale si aliaje neferoase la un nivel calitativ superior;
-mu polueazad mediul inconjuritor, deoarece nu se formeazd zgurd, gaze nocive, fum, sau praf.
Desavantajele sunt mai putine:
-utilajul si materiale mai scumpe;
-accesibilitate limitati la imbindrile sudate interioare, in locuri strimte sau greu accesibile.
Aplicatiile industriale sunt din ce in ce mai multe, att pentru sudarea otelurilor
carbon cu C<0,5%, a ofelurilor slab aliate, inalt aliate, inoxidabile, refractare, cat si la
metalele si aliajele neferoase pe bazd de Al, Cu, Ni, Ti, cu grosimea de 0,5-60 mm. Se fac
cusdturi scurte, sau de lungime medie, de forme liniare, circulare, sau complexe, la constructii
sudate mediu sau puternic solicitate static, dinamic, la oboscald, exploatate la temperaturi
ambiante, ridicate, peste 100°C sau sub 0°C. In industria modern de constructia de masini si
utilaje, constructii sudate etc. sudarea MIG/MAG inlocuieste in mare misurd sudarea cu
electrod invelit, reprezentand cca. 80% din totalul procedeelor de sudare prin topire aplicate.
3.2.2. Utilajul sudarii MIG/MAG
Utilajul de sudare cu arc electric, cu electrod fuzibil, in atmosfere protectoare este

mai complex in comparatie cu cel de la sudarea cu electrod invelit, deoarece trebuie si fie
asigurat avansul semiautomat a sarmei de sudurd si insuflareca gazului protector in zona de
sudare. Ca urmare instalatia se compune din patru unitati distincte:
—sursa de curent;
oe
—dispozitivul de avans al sdrmei;

—pistolul de sudare;
RElts dts Colac de
po
—sistemul de alimentare cu gaz i antrenare "SArmii

protector. [ests ks
a. Sursa de curent trebuic sudare eductor] | Motor [—o__
sd livreze un curent continuu cu 1 e turatii] |electric|—°
polaritate inversa, la o tensiune : (a) Sursa de |—oR
reglabild intre U,=15-45 V si la ct p.QV)_|curentde os
intensitate de I.=50-500 A. AY 5] sudarecc l—oT
Caracteristicd externd a sursei Metal
Butelia
trebuie sa fie rigidd, pentru auto- de baza Ventil electro-
cu gaz
reglarea lungimii arcului electric magnetic
protec-
Rotametru
de sudare (Fig.3.2.4). Tensiuneca | tor
curentului arcului electric este Reductor de incalzitor
presiune de CO, (Ar)
mentinutd constantd la valoarea U, ,
iar la lungimea optimi Ly a arcului
rezultd un curent de sudare I. In Fig. 3.2.3. Schema de principiu a instalatiei de sudare
cazul scdderii lungimii arcului la L; MIG/MAG
de exemplu, apare pericolul de scurtcircuitare, UA Co

insi acest lucru este evitat prin crestere intensi- v) Caracteristicile
es . . . arcului electric
tatii curnetului electric la valoarea I, prin care L
creste efectul termic al arcului i; = U, Ig, ca Caracteristica 2 ya
0
" de curent
urmare creste viteza de topire a sirmei electrod
care avaseaza cu viteza constantd, astfel ci se
restabileste automat lungimea nominald a arcului
de sudare. Daca creste lungimea arcului la Lo,
apare pericolul intreruperii acestuia, ins inten- —
sitatea curentului electric scade la Io, scade !
efectul termic de incalzire la Giz = U..Io, scade Ta lao Ia 1( A)
viteza de topire a sarmei si lungimea arcului
revine la cea optima. Fig.3.2.4. Diagrama de autoreglarca a
Astiizi pentru alimentarea arcului electric lungimii arcului electric de sudare
de la procedeele de sudare MIG/MAG se folosesc redresoare sau invertoare de constructie
adecvatd, dar pot fi utilizate si grupuri generatoare sau convertizoare care pot asigura
caractersitica extern rigidd a curnetului de sudare.
b. Dispozitivul de avans al sirmei de reguld sc compune dintr-un motor electric cu
turatie variabild, alimentat cu curent continuu reglabil, reductor de turatie si mecanism de
impingere cu doud sau patru role striate. Aspectul
unui mecanism de antrenare cu patru role este
prezentat in figura 3.2.5. Dispozitivele de avans
trebuie sa asigure reglarea continud si programabild
a vitezei de avans al sirmei electrod intre limitele
de V, = 2-16 m/min.
¢. Pistoletul de sudare serveste la introducerea
in zona de sudare a sarmei clectrod fuzibil, realizarea
Fig. 3.2.5. Mecanism de avans cu patru
contactului electric cu sursa de curent si insuflarea
role a sarmei electrod fuzibil
in jurul sArmei a gazului protector. Pistoletele pot fi
de tip lebadda sau tip pistol, in toate cazurile fiind previzute ce duze de contact de cupru
schimbabile in functie de diametrul sidrmei si duze ceramice pentru insuflarea gazului
protector. Pistoletele care functioneaza cu curent de sudare de peste 250 A sunt prevazute cu
circuit intern de ricire cu apd. Toate pistoletele au o clapetd de contact cu care sudorul
proneste procesul de sudare (se cupleazd sursa de curent, se porneste avansul sirmei si se
deschide fluxul de gaz protector (Fig. 3.2.6.).
d. Sistemul de gaz protector sc
compune din butelia de otel umpluta
cu gazul protector, reductor de presiune
a gazului de la presiunca din butelic la
cea de lucru de p,=0,5-3 bar, rotametru
pentru mdsurarea debitului de gaz de
Q=5-25 I/min. si un ventil electromag-
netic care se deschide numai pentru || >
perioada efectivi de sudare. Inschema © 7% Jf
din figura 3.2.3. mai apare un incalzitor e WW | 7]
de gaz cu rezistenta electrica alimentata bd
la o tensiune de 24-36 V, care este util e ° | f
numai daca se sudeaza MAG, in vede- FS |]
rea preincilzirii gazului CO», ca la .
destindere in reductorul de presiune sa Fig. 3.2.6. Pistoale de sudare tip lebdda pentru
nu se formeze zipadd carbonicd care sudarea MIG/MAG
sd Infunde duzele acestuia.
Fotografia unei instalatii de sudare MIG/MAG

este prezentatd in figura 3.2.7. Se poate distinge in partea
inferioard sursa de curent de tip invertor, previzutd cu
doi rofi pentru 0 mai usoard deplasare, dispozitivul de
avans al sarmei electrod fuzibil fixat deasupra sursei de
curent si pistoletul de sudare cu cablul de alimentare.
3.2.3. Materialele sudarii MIG/MAG
Sarmele de sudura pentru sudarea MIG/ MAG

sunt trefilate din oteluri elaborate ingrijit, fiind calmate
superior, avand un continut redus de carbon (C <0,12%)
si de impuritati (S, P <0,03%). De reguld sirmele sunt
cuprate la suprafatd pentru reducere rezistentei de trecere
a curentului de sudare in duza de contact al pistoletului
si pentru o mai bund protectie impotriva coroziunii.
Alierea cu 0,9-2,2%Mn si 0,4-1,2%S1 a sdrmei asigurd
dezoxidarea baii de sudurd, nu numai la sudareca MAG . Co 3
a otelurilor carbon, dar si la sudarea MIG a otelurilor Fig. 3.2.7. Aspectul unei instalaii
aliate in amestecuri de gaze protectoare. de sudare MIG/MAG
normalizate ale sirmelor pentru procedeele de sudare MIG/MAG sunt prezentate in tabelul
3.2.1. Dintre acestea cel mai mult sunt folosite sirmele cu diametre de 0,8; 1,0 si 1,2 mm.
Tabelul 3.2.1. Diametrul si rezistenta minima de rupere a sirmelor de sudurd MIG/MAG

Diametrul sirmei d. (mm) 06 ]08 [10 1.2 1.6 | 20 | 24
Rezistenta minimd Ry, (MPa) | 1000 | 900 850 800 700 650 600
Marcile de sarme de sudurd sunt standardizate in STAS 1126/87, simbolizarea

cuprinzand litera S de la sudurd, urmatd de continutul de carbon in sutimi de procente,
simbolurile chimice ale elementelor principale de aliare urmate de continutul lor procentuald.
In tabelul 3.2.2. se indicd mdrcile mai importante recomandate pentru sudarea MIG/MAG a
diferitelor oteluri carbon si aliate
Tabelul 3.2.2. Mirci de sirme pentru sudarea in mediu de gaz protector a otelurilor
Marca sirmei Utilizare
S12Mn2Si Sudar MAG MAG MAG MAG ea otelurilor carbon de constructii (OL37,
S07Mn1,4Si OL42,0L44,0L52), precum si a otelurilor cu granulatie fina
(0OCS44,0CS52,0C855,0C858)
S12Mn1SiNil Ti Sudarea otelurilor cu granulatie find, a otelurilor pentru constructii navale cu
limita de curgere ridicatd
S12SiMoCrl Sudarea otelurilor pentru cazane si recipiente sub presiune, exploatate < 450°C
S10Mn1SiMo Sudarea otelurilor termorezistente
S10Mn1SiVMoCrl
S10MnSiMo1Cr2,5
S10Mn1SiNiCu Sudarea otelurilor rezistente la coroziune atmosfericd
S10Cr19Ni9 Sudarea otelurilor inoxidabile, solicitate mecanic, exploatate pani la
S03Cr19Ni12MoNb | temperatura de 450-600°C
S12MolCr17
S20Mnl1Cr12MolV
S12Cr26Ni2 Sudarea otelurilor inalt aliate rezistente la coroziune, la cald, refractare si
S14Cr25Ni20 sudarea imbindrilor eterogene
Gazele de protectie utilizte la sudarea MIG/MAG sunt livrate la presiune ridicatd in

butelii de otel fabricate in acest scop. Se folosesc gaze pure ca CO,. Ar, He, sau amestecuri de
gaze realizate pe baza acestora. Gazele trebuie si asigure o bund protectie impotriva aerului,
sd fie insensibile la actiuni externi, si reducd fenomenul de stropire, sd asigure amorsarea
usoard si stabilitatea mare a arcului electric de sudare, sd nu fie exploziv, sd nu produc zgura,
sd asigure un bun trasfer de cildurd, sa aiba capacitate caloricd mic, conductivitate termica
redusd, si evite arderea carbonului si a elementelor de aliere, sd aibad o solubilitate redusa in
baia de sudare, sd nu polueze atmosfera, sa aiba efect de intoxicare redus, si aiba un pret de
cost redus etc.
Bioxidul de carbon (CQO») pentru sudare trebuic si fie de puritate mare (>99,5%),
avind un continut foarte mic de umiditate (H,0<0,04%). Se obtine ca si gaz natural, sau se
fabricd prin arderea pietrei de var. Se depoziteaza si se transportd in stare lichefiati la o
presiune de 60 bar, in butelii de otel de 40 1 capacitate, butelia fiind vopsitd in culare verde
sau neagrd. Nu se poate utiliza gazul de fermentatie. Este cel mai ieftin gaz protector, mai
greu ca aerul, este activ din punct de vedere metalurgic, disociazd in arc electric, insd
fenomenul de stropire este pronuntat, pe cusiturd se formeazi un strat subtire de zgura, pot
apare pori, iar suptafata cusiturii rezultd rugoasd cu solzi. Se aplicd pentru sudarea cu arc
scurt a oteluri carbon avand C<0,5%.
Argonul (Ar) este un gaz inert, deasemenca mai greu ca aerul, care protejeaza bine
baia de sudare, este usor ionizabil, asigurd un trasport bun a cildurii, are conducibilitate
termicd redusd, o amorsare usoard si arderea stabild a arcului electric. Argonul se fabric prin
procedeul Linde, din aerul filtrat, comprimat si lichefiat, prin distilare fractionat, pe 1anga
oxigen si azot. Argonul captat este comprimat si depozitat pentru transport in butelii de otel
cu capacitate de 5-60 1, la o presiune de 150-200 bar. Butelia este vopsitd la culoarea gri sau
argintiu. Argonul trebuie sd fie de mare puritate (>99,998%), fiind utilizat mai mult la sudarea
MIG a metalelor si aliajelor neferoase ca Al, AlMn, AlMg, Cu, CuZn, CuSn, CuAl, Ti, TiAl,
TiAlV etc. In cazul suddrii otelurilor inalt aliate Cr-Ni, inoxidabile sau refractare arcul este
mai putin stabil, baia de sudurd rezultd vascoasa.
Amestecuri de gaze de tip Ar-CO,; Ar-O,; Ar-He etc sunt din ce in ce mai folosite,
deoarece, stropirea este redusd, viteza de sudare creste, cusitura are calitate mai buni,
porozitate foarte mica, suprafata cusaturii va fi mai netedj, stabilitatea arcului va fi mai mare,
se formeazi zgura si mai putind. Amestecurile de argon si bioxid de carbon se depoziteaza ca
si argonul pur, in sd butelia este vopsitd 1a cularea rozd. Cele mai folosite amestecuri de gaze
sunt prezentate in tabelul 3.2.3.
Tabelul 3.2.3. Amestecuri de gaze utilizate la sudareca MIG/MAG a diferitelor ofeluri

Amestecul de gaz Metalul de baza Domeniul de utilizare
Ar+18%CO, Oteluri carbon si slab | Cel mai utilizat pentru constructii de masini $i
aliate cu Mn si Si utilaje, constructii sudate
Ar+12%C0, Oteluri carbon Constructii de autovehicule
Ar+25%C0, Oteluri carbon Sudarea tablelor ruginite
Art+40%CO, Oteluri carbon Constructii navale
Ar+3-15%C0,+3-12%0; | Oteluri carbon Sudarea cu vitezda mare a tablelor subtiri
unsuroase, ruginite, cu tunder
Art+5-10%0, Oteluri carbon Sudarea tablelor subtiri ruginite
Ar+1-5%CO0, Oteluri inoxidabile Vitezd mare de sudare, porozitate redusi
Ar+1-3%0, Oteluri inoxidabile Aport redus de céldurd, arc stabil
Sudarea in stare solid Sudarea cap la cap
PARTEA IV
PROCEDEE DE SUDARE iN STARE SOLIDA
4.1. SUDAREA CAP LA CAP PRIN PRESIUNE SI REZISTENTA ELECTRICA
4.1.1. Bazele teoretice
Sudarea prin presiune si rezistentd electrici este un procedeu de imbinare

nedemontabild in stare solida a doud piese metalice, aplicind o incalzire locala prin rezistenta
electrici pind la o anumiti temperaturd, urmatd de aplicarea unei forte de refulare
perpendiculare pe suprafatele de imbinare care prin deformare plastici la cald si recristalizare
realizeazd sudarea, fard metal adaos, dintr-o singurd operatic.
La sudarea cap la cap piesele au formd alungitd (de bard, sirmd, sind, profile
laminate, tevi, axe, arbor, tije, bolturi, stifturi, zale de lant etc.), care sunt fixate intre bacuri
de prindere de cupru legate la o sursd de curent alternativ de mare putere pentru preincilzirca
prin rezistentd electricd si transmiterea fortei de refulare in vederea imbinarii (Fig. 4.1.1.).
Sudarea se desfiasoara in trei faze:
a. preincilzire; Fer Fy Bacuri de
. Bacuri de .
b. refulare; prindere l hb le | | l Prindere
c. recristalizare. — = F
A eqs « . Fer | Z| ref
a. Preinciilzirea este necesard pentru asigu [
rarca deformabilititii metalului de bazi, TL TT TTT TTT i pa
carecpentru realizarea imbindrilor sudate |Z] |)
trebuie si aibd valoarea de 75-90%. Valoarea A=n d.2/4
temperaturii de preincdlzire depinde de ovo TG
compozitia chimici a metalului de baz si se L (A); Us (V);
afli de regula in domeniile uzuale de
Fig. 4.1.1. Principiul suddrii cap la cap prin
preincilzire pentru prelucrarea la cald
presiune si rezistentd
metalelor si aliajelor, conform tabelului 4.1.1.
In cazul otelurilor domeniul de preincilzire pentru sudarea in stare solida prin presiune se
poate aprecia si cu ajutorul diagramei Fe-C, (Fig. 4.1.2).
Tab. 4.1.1. Temperaturile de preincilzire a diferitelor t °C)

metale si aliaje in vederea sudirii in stare solidi. 1600
Denumirea metalului | Temperatura de preincalzire
sau a aliajului ti (CO) 1400
Oteluri carbon si slab 900-1300
aliate
Oteluri inoxidabile si 950-1250 1200
refractare
Cuprul 600-800 1000 |
Alame gi bronzuri 600-750 aty SH v ye” Led
Aluminiul si aliajele 350-450 800 P S !
AlMn, AlMg, AlSi “on 1 pre” Mc tLe
0 1 2 %C
Cildura necesard preincilzirii se obfine prin rezisten{d
electricd, in urma trecerii curentului electric de Fig. 4.1.2. Domeniul de preincélzire
intensitate I; (A) si tensiune Us (V), prin capetele a otelurilor pentru sudarea in stare
pieselor de sudat cu rezistenti totali R (Q), timp de ~~ solidd.
dy: (5), conform relatiei [4.1.1.].
Q= [I2@R@) dry; a [4.1.1]

0
Rezistenta totala R se compune de rezistenta ohmicd Rg a celor doud capete ale
pieselor de sudat si rezistenta de contact R,, care apare la intre cele doud suprafete frontale.
R=2Rg +R; [4.12]
Rezistenta ohmica a pieselor poate fi calculatd din rezistivitatea p (Qmm?*m) a
metalului de baza, lungimea liberd 1 (m) si aria sectiunii transversale A (mm?) a pieselor de
sudat, conform relatiei [4.1.3.].
1
Rg =p Q
[4.1.3]
Rezistenta ohmica depinde de compozitia chimica a metalului de bazi (de exemplu
in cazul otelurilor cu confinutul de carbon pani la 1,6% rezistivitatea variazi de la 0,10 la
0.15 Q.mm*m) si creste in functie de temperaturi (la oteluri ajunge la 1,6 la 1000° C). Relatia
dintre rezistivitatea si temperaturd rezultd din relati [4.1.4.], in functie de rezistivitatea la
20°C (po). coeficientul de temperafuri a rezistivititii 21°C) si temperatura t Co).
pe= po-[1HA(t-20)]; [4.1.4]
In tabelul 4.1.2. sunt prezentate valorile rezistivititii electrice la temperatura normala de 20°C
si a coeficientului de temperaturd pentru diferite materiale metalice sudabile in stare solid.
Tab. 4.1.2. Rezistivitatea electrica si coeficientul de temperaturd ale unor metale si aliaje.
Metalul Fier Otel cu Ni Cu Al AlMg5
de baza 0,1%C; 0,5%Mn 0,25%C;0,3%Si1 99.5%
Po (@mm*m) | 0,10 0,13-0,15 0,18 0,069 [0,0178 |0,0278 | 0,059
A107 (1°) | 5.6 4-5 4-5 6,9 3,92 4 2.1
Rezistenta de contact apare la trecerea curentului electric intre doud piese metalice
conductoare de electricitate, care urmeazd si fie sudate in stare solid prin presiune si
rezistentd electricd. Valoarea rezistentei de contact depinde de foarte multi factori, dintre care
interes mai mare prezintd calitatea metalului, starea suprafetelor de contact, rugozitatea
acestora, prezenta unor impuritafi, presiunea de presare, temperatura pieselor etc. Desi pentru
sudare aceasta rezistenti este de cea mai mare important, aprecierea ei cantitativ este destul
de greoaie din cauza multitudinii factorilor de influent. In general rezistenta de contact scade
de1a20.10%122.10" ©, in functie de calitatea suprafetelor de contact si presiunea de presare.
b. Refularea este faza de imbinare a pieselor de sudat, prin deformare plastica 1a cald,
asigurind prin acesta interpitrunderea atomilor marginali de pe suprafetele in contact, in urma
aplicarii fortei de refulare Fs perpendiculare pe sectiunea de sudare. De fapt prezinta
important presiunea specifici de refulare pres = Fier / A (MPa). Gradul de deformare care
trebuie asigurat prin refulare pentru obtinerea patrunderii atomilor in retele reticulare vecine
¢. Recristalizarea are loc pe parcursul
racirii imbindrii sudate, de la temperatura Tab. 4.1.3. Gradul de deformare si presiunca
de preincilzire si sudare, la temperatura de refulare pentru sudare in stare solidi
de recristalizare, formAndu-se 0 noud Calitatea metalului | Gradul de | Presiunea
structurd cristalind find si comuni in de baza deformare de refulare
zonele de material deformate plastic prin | : : 0) (MPa)
refulare pani la ecruisare. Procesul de | Fierul si otelurile 80-85 60-120
ricire de reguld arc loc cu imbinarca | Nichelul si aliajele | 75-85 110-140
sudatd prinsd intre bacuri, sub actiunea | Oteluri inoxidabile | 80-90 130-250
fortei de refulare, pana la atingerea tempe- | Cuprul si aliajele 75-85 140-250
raturii de 500°C. Aluminiul si AIMg | 50-65 80-150
4.1.2.Masina de sudit cap la cap prin presiune si rezistenta electrica

In principiu magina de sudat cap la Nocaniom Mecaniom
cap prin presiune si rezisten{a electrica se de stringere de stringere
compune din urmétoarele parti principale 3 J
(Fig.4.1.3.): HO E
-bacuri de prindere; SY ECU) NFER po
-mecanisme de stringere;
. H,0
-mecanismul de refulare;
-transformator de suduri; Bacuri Transf. de MBacuri
-dispozitivele de reglare si comanda fixe ——— suduri glisante
electric si electronica BB —O
i . 000071 . . 1
Bacurile de prindere sunt confectionate din Ip; Ups a" >
cupru sau aliaje de CuCr, CuZr etc. si sunt
omutator] ontactor
prevdzute cu cavitati interioare in care circuld
apa de ricire. Sectiunea transversald a bacurilor Fig, 4.1.3. Schema de principiu a masinii
este potrivitd sectiunii barelor care urmeaza si de sudat cap la cap prin presiune si
fie sudate (Fig4.1.4.). rezistentd electric.
Mecanisme de stringere actioncazi asupra
bacurilor de prindere cu forta de stringere de
. Aceste mecanisme pot fi
actionate manual prin sisteme cu excentric,
parghii, arcuri, surub etc. sau mecanizat prin
actionare pneumatica sau hidraulica.
Mecanismul de refulare actioncazd axial
asupra pieselor de sudat prin deplasarea cu forta
Fret a bacurilor glisante de prindere. Aceste Fig. 4.14. Bacuri de prindere cu
mecanisme de asemenea pot fi manuale (cu sectiune plana (a), semicirculari (b),
cremalierd, surub, parghii si arcuri efc.), sau sau prismaticd (c).
pneumatice, respectiv hidraulice.
Transformatorul de sudura este de constructie speciald, avand infisurarea primard cu mai

multe ramificatii pentru a putea regla intensitatea curentului de sudare, si infisurarea
secundara dintr-o singurd spird confectionatd din placa de cupru cu tevi sudate pe ele in care
[circulid apa {le ricire, care permite Sotincrea nhor curen{i de sudare cu intensitatea de
I,=5-100 KA la tensiunca de sudare de U~3-12 V. Prin modificareca numérului de spire din
infasurarea primard np, se poate modifica curentul de sudare, deoarece numarul de spire din
secundar ng. ramanc nemodificat, la tensiunea Up: a transformatorului, de
220V sau 380V de la reteaua electric. Ca urmare Is = a.Ip. Ma , unde a=ny,/ng. este raportul
de transformare, I-intensitatea curentului electric primar, iar n,=0,8-0,9 randamentul
transformatorului. La utilajele moderne de sudare prin presiune si rezistentd electric
modificarea intensitatii curentului de sudare se real:—~~—= Trotman on ndbnans] dob
n nen Tae
a ignitroanclor. k.
Dispozitivele de comanda electricad permit
reglarea electronica a timpului de sudare,
precum si a tuturor regimurilor de lucru pe
bazi de program. Aspectul unei masini
moderne de sudare cap la cap prin presiune si
rezistentd electric este prezentat in figura
4.1.5. i
Fig. 4.1.5. Masind modernd de sudat cap _
la cap cu comanda electro-hidraulica.
4.1.3. Tehnologia sudarii cap la cap prin presiune si rezistenta electrica.
Sudarea cap la cap prin presiune si rezistentd electrica se utilizeaza foarte mult pentru
imbinarea unor piese sau semifabricate de forma alungitd din oteluri carbon (C<1.5%). slab
sau nalt aliate (oteluri inoxidabile), cupru, alame, bronzuri, aluminiu, Ai AMI 5 AIM
sau Ni, Ti, Co etc. si aliajele acestora, cu sectiunea transversald pana la A<100.000mm~.
Sudabilitatea fiind foarte bund, in toate cazurile se obtin imbiniri sudate de inalta calitate, cu
proprietiti mecanice ridicate (Ry,=450-800 MPa, KCU=100-200 J/cm?), structuri fini si firi
defecte
Dintre aplicatiile suddrii prin refulare
cap la cap prin presiune si rezistentd electrica se
pot aminti urmdtoarele: axe, arbori, tije, bolturi,
stifturi, parghii, inele, lanturi, tevi, profile
laminate, sine, cdi de rulare, sirme, zale de
lanturi, bare cu diferite sectiuni etc. (Fig.4.1.6.).
Dintre avantajele metodei mai prezintd
importanti urmatoarele:
-se pot suda dintr-o trecere sectiuni mari,
-nu necesitd metal adaos; utilaj mai ieftin; cap prin refulare. cap prin refulare.
-productivitate foarte mare;
-posibilitatea mecanizirii si automatizarii;
-poluare redusi, conditii mai usoare de munca.
Procedeul de sudare, din punct de vedere tehnologic are doud variante distincte, desi
utilaiul de sudare este asemindtor: - sudarea rin refulare;
a. Sudarea prin refulare este varianta)rin topire intermediari
clasicd,care corespunde intr-u totul principiului
prezentat in subcapitolul 4.1.1. Asa cum L
rezultd si din ciclograma prezentatd in figura Fret
4.1.7. piesele dupd prelucrarca si degresarca Cy
suprafetelor de imbinare sunt fixate intre
bacurile masinii de sudat, se aplicd forta de
refulare, se cupleazi curentul de sudare, iar
dupa obtinerea temperaturii necesare, curentul
este decuplat, se realizeaza refularea si piesa se
raceste incd intre bacuri. Sudarea dureazi mai Te
mult, calitatea Tmbindriieste mai slabd, iar
Fig. 4.1.7. Ciclograma suddrii prin
bavura mai mare, insd masina de sudat este
refulare (Cy-cursa bacurilor).
mai simplu si ieftin.
[Se aplici la ofeluri Farbon si slab aliate, metale si aliaje neferoase, cu sectiunea de
A<1000 mm” si diametru de dy<40 mm. Parametrii principali de sudare prin refulare rezulti
din tabelul 4.1.4. Timpul de sudare este de 1 =3-30 s.
Tab. 4.1.4. Parametrii de sudare cap la cap prin refulare.

Metalul de baza Oteluri carbon | Oteluri inox. | Cupru Aluminiu
Densitatea de curent: i (A/mm°) 70-90 120-180 250-300 150-200
Presiunca de refulare: pres (Mpa) 20-50 50-80 40-60 15-30
Lungimea libera: 1 (mm) (0,5-0.7) d, (0.3-0,5)d, | (1,5-2.0)d; | (1,0-1,5)d,
b. Sudarea prin topire intermediari sc desfisoara prin formarea unor mici arcuri electrice
intre proeminentele rugozitdti suprafetelor de imbinare, care fac ca materialul sd se topeasca
4
intr-o adincime micd, la un consum relativ mai redus de energie electrica.

Piescle pregatite sunt strAnse in bacurile de prindere, fiind doar puse in contact fara presiune.
In urma cuplirii curentului de sudare, pe masura topirii suprafetelor intensitatea curentului
creste 1a o valoare maxim, la care curentul este decuplat si se aplica forta de refulare, prin
care faza lichida este expulzati, iar sudarea se face in stare solidd prin deformarea la cald a
mediard sunt ilustrate in figura 4.1.8. Astfel rezulti cd rin presiune si rezistentd electric, prin
prin sudare prin topire intermediari se obtine o a.
scurtare mai redusd si bavurd mica, in comparatic cu
sudarca NX
prin refulare. Calitatea imbindrii
A
este mici arcuri Zoni
superioard, consumul de curent este mai mic, se pot electrice V4 topita
suda sectiuni mari, peste 1000 mm’, insi masina de b F
sudat este mai sofisticatd, cu comandd electronica pe —_—t SLES
bazi de program. Ciclograma procesului de sudare Fret
este prezentatd In figura 4.1.9. Se observa ci IN expulzare
de topitura
intensitatea curentului de sudare creste treptat pe
mdsura topirii rugozititilor, iar fora de refulare dH |---
actioncazd numai dupd ce curentul incilzire a atins
valoarca maximi. Sudarea prin topire intermediard are
o variantd cu preincilzire, prin care densitatca de Fig. 4.1.8. Fazele sudiri cu topire
curent la sudarea principald se reduce substantial. intermediard (a.-formarea arcurilor
Uncle date ale regimurilor de sudare prin topire -electrice; b.- expulzarea topiturii c.-
intermediard sunt redate in tabelul 4.1.5. aspectul sudurii).
Tab. 4.1.5. Parametru de sudare cap la cap prin topire intermediard

Metalul de baza Otel moale Otel inox. Cupru Aluminiu
Densitatea de curent i (A/mm”) 5-20 18-30 150-300 100-180
Presiune de refulare p (Mpa) 30-70 140-200 180-300 160-250
Lungimea de prindere 1 (mm) (0,5-0,6)d, (0,3-0,5)d, (0.8-1,5)d, | (2-2.5)d,
Pentru obtinerea unui proces de incilzire uniformd a 1, * Fret
celor doud capete de piese de sudat, trebuie avut in F,,, L Fa.
vedere faptul ca sectiunile de imbinare si fie identice. Cy
In acest scop piesa cu sectiunea mai mare trebuie
prelucratd la dimensiunea piesei cu sectiunea mai mica, i
sau dacd este posibil piesa cu secfiunea mai mare 1G
trebuie fixatad intre bacurile de prindere cu o lungime / gl
liberd mai mare (Fig.4.1.10.). La sectiuni mari de piese 7 i
de sudat se recomandd aplicarca unei prelucriri in odd. 7 HI
formd conicd sau iInclinatd pentru usurarea amorsirii timpul T.
procesului de topire intermediard (Fig.4.1.11.). Fig. 4.1.9. Ciclograma procesului
Che Fwiries
sudare prin topire intermediara.
1/1=d,/d, | — fe
| fe vo = I +4 — |--
[--] O= = Fig. 4.1.11. Prelucrarea capetelor

pentru amorsarea sudarii
Fig. 4.1.10. Imbinarea cap la cap a unor piese cu sectiune diferita.
Sudarea in stare solid Sudarea in puncte
4.2. SUDAREA IN PUNCTE PRIN PRESIUNE SI REZISTENTA ELECTRICA.
4.2.1. Bazele teoretice.
Sudarea in puncte prin presiune si rezistentd electrici este un procedeu de sudare in

stare solidd aplicat pentru imbinarea pieselor si elementelor structurilor sudate confectionate
din semifabricate sub forma de tabld, dar se aplicd si la sudarea elementelor din sirmi sau
bara. Bazele fizico-metalurgice sunt asemanitoare cu cele ale suddrii cap la cap, prezentate in
subcapitolul 4.1.1., cu deosebirile rezultate din forma specificd de tabla a metalului de baz.
Schema de principiu a sudarii in F
. . . . » . ref _Electrod de
puncte prin presiune si rezistentd electrica ¥ contact (Cu)
este prezentati in figura 4.2.1. Astfel d. is —
rezultd cd imbinarca se realizeazd prin Nucleul topit ; A
suprapunere pe o anumiti 1dfime a tablelor 7 = 77/9Ls;
de grosime s (mm), stringerea fiind RR YT
relizatd cu ajutorul unor electrozi de s : A
contact realizati din cupru sau aliaje de dn **_}-Flectrod de
cupru, actionafi mecanic cu forta de ’ contact (Cu)
refulare Fs (KN), iar curentul electric de Fret
preincdlzire trece intre electrozii de contact Fig. 4.2.1. Principiul suddrii in puncte
prin cele doud table de sudat. Cantitatea prin presiune si rezistentd electrica.
de cdldura care produce incalzirea se poate
determina cu relatia 4.1.1. prezentatd in capitolul precendent, insa rezistenta electrici care
apare dintre electrozii de contact se compune din Re-rezistenta ohmica a metaluluide baza,
R,,-rezistenta de contact dintre piesele de imbinat si Re,-rezistenta de contact dintre electrozii
de cupru si piesa, conform relatiei 4.2.1.
R = 2Rg
+ Rp + 2Rep; [42.1]
Unde: | Ro = 4ps/md2) rezistentele de contact depinde de calitatea metalului de bazi si a
electrozilor de contact, temperatura si presiunca de refulare, asa cum a fost prezentat in sub-
capitolul 4.1.1. Variafia rezistentelor din A
circuitul de sudare in puncte in functic de R 1
temperaturd este datd in figura 4.2.2. Astfel p
Nx A ge . x ER
rezultd ci in timp ce rezistenta ohmicd Rg iy Ro
creste cu temperaturd, rezistentele de contact i
intre piesele de sudat Rpp si intre electrodul de LoS -—
cupru si piesa Rg, scad puternic in functie de . R
cresterea temperaturii pieselor. Valorile orien- ROWE
tative ale acestor rezistente la temperatura de Tyna
Op ns oo t CC)
20°C 1naintea cuplirii curentului de sudare sunt Fig. 4.2.2. Variatia rezistentelor electrice
din circuitul de sudare in puncte in functie
Ro=7p®; Ry,=178uQ; Re=30 pQ. de temperatura.
Procesul de sudare de fapt se produce oarecum diferit fat de sudarea cap la cap prin
refulare, deoarece rezistenta de contact dintre cele doud metale de baza are o valoare foarte
mare, astfel cd aici se produce o incilzire mai pronuntatd, care duce la aparitia unui nucleu
topit a materialului, cu diametrul dod, = 0.509) 4. care apoi este inconjurat de o zond de
sudare prin deformarea plasticd. Sudarca are de asemenea trei faze, care se succed dupa
fixarea si strangerea tablelor intre electrozii de contact:
-preincilzirea la temperatura de deformare la cald (1100-1300°C);
-refularea prin aplicarea fortei de refulare | Fret = Pret nd4;
-racirea imbinirii sub presiune, in timp ce are loc solidificarea nucleului topir si
recristalizarea zonelor deformate plastic.
Sudarea in puncte prin presiune si rezistenta electrici poate si fie bilaterald (a), cand
sunt utilizati doi electrozi de contact plasati pe ambele parti ale tablelor suprapuse, sau
unilaterald (b) cand se lucreazd cu un singur electrod de contact, din partea superioard a
imbindrii si o contrapiesa sub forma unui bac de cupru sau chiar o parte din constructia sudata
(¢). De asemenea se poate lucra cu un electrod (b), cu doi electrozi (d,e), cu un electrod si un
bac de presare (f) sau cu mai multi electrozi (g), (figura4.2.2.).
ZA
f. g.
Fig. 4.2.2. Variante ale suddrii in puncte prin presiune si rezistenta electrical.
4.2.2. Utilajul sudirii in puncte prin presiune si rezistentd electrica.
Aseminitor cu maginile de sudat cap la cap, utilajul de sudare in puncte se compune

din urméitoarele parti componente (Fig.4.2.3):
-electrozii de contact; Mecanismul Brat superior
-bratele port electrozi; de refulare mobil
-mecanismul de refulare; Transformator
-sursa de curent de sudare; 1 de sudura
-dispozitivele de comanda. i E*H,0 \

Fl: Fl
a. Electrozii_de contact (se mai numesc si
[Flectrod de
cuic de contact) servesc la stringerea
. contact
pieselor de sudat, transmiterea curentului de
I; Us
sudare si aplicarea fortei de refulare. 3 ~Electrod de
Contactor
Electrozii sunt confectionati din cupru sau i | contact electric cu
aliaje de cupru (Tab. 4.2.1.). si sunt ricifi cu ‘WH tiristori
apd printr-un circuit interior, pentru evitarea 4; LAAs } Comutator
supraincilzirii aliajului peste temperatura L_Je— H,0 Bratinfe- electric
! rior fix
maxima de lucru t,x . Un electrod rezisti la
Fig, 4.2.3. schema de principiu al maginii
200-12000 de suduri, dupd care de regula
de sudat in puncte prin presiune si
trebuie schimbati.
rezistentd electric.
Forma clectrozilor poate fi foarte variata,
de la cea conicd, la cele tesite sau Tab. 4.2.1. Aliaje de cupru pentru electrozii
incovoiate, in functie de caracterul pieselor de sudare in puncte prin presiune si rezistenta
care sc sudeaza (Fig. 4.2.4.). Pentru sudarea Aliajul | Elemente ¥Y |HB tmax
tablelor de ofel carbon si ofeluri slab aliate aliere(%) | (%) | Gemnd) | (°C)
se utilizeaza electrozii cu varf tronconic, de CuCr Cr=0,4-1 80 120 370
tip a si b, pentru sudarea aliajelor ugoare CuCrZr | Cr=0,1-1 85 130 500
varfulul electrodului tronconic este rotunjit Z1=0,03-0,2
CuNiBe | Ni=1,4-1,6 50 170 510
(¢), 1a sudarea cu miscare circulard pe arc de
Be=0,2-0,4
cer electrodul este tesit (d), pentru sudarea
CuCd Cd=0,9-1,2 85 110 300
plaselor de sarme electrodul are capétul plat CuNiSi Ni=3-4 40 140 450
(e), electrodul cu varf de wolfram este Si=0,6-1
ilustrat in schifa f, iar pentru sudarea CuW W=1-5 75 160 550
pieselor de formd complicatd se utilizeaza CuAl, 03 AlLOs=1 -3 70 210 580
electrozi incovoiati tip g. W-conductivitatea electric relativi a aliajului fai de

b. Bratele portelectrod de reguld sunt cea a cuprului;
confectionate din alami, avind ca scop HB-duritatea alajului 1a 20°C;
transmiterea curentului de sudare, a fortei de tmax-temperatura maxima de functionare.
refularea si a apei de ricire la electrod, care se introduce Intr-un ajutaj conic 1:10.
a. b. Cc. d. e. f. g.
Fig. 4.2.4. Forme ale varfului electrozilor de sudare in puncte, cu suprafati plana (a),
conicd (b), semisferici (c¢), tesitd (d), platd (e), cu wolfram (f) si incovoiat (g).
¢. Mecanismul de refulare realizeazd deplasarca pe verticald a electrodului superior de

contact in vedera stringerii pieselor de sudate, aplicarea fortei de presare pentru preincilzire
si actionarea forfei de refulare. Cele mai utilizate mecanisme de actionare sunt cu comanda
manual tip cleste (panda la o fortd de presare de 20daN), cu pedald si parghii cu arc (intre 20-
50 daN), mecanica cu came si parghii, electro-pneumatica (50-500 daN) sau electro-pneumo-
hidraulica (peste 500 daN).
d. Sursa de curent este transformator de sudurd de constructiec aseminitoarad cu cea de la
sudarea cap la cap prin presiune si rezistentd electricd, livrind un curent de sudare de tensiune
joasi si intensitate foarte mare] U=3-12 V/, [ I=2-50 kA].
e. Dispozitivele de comanda sunt clectrice sau electronice cu contactoare, ignitroane sau
tiristoare comandate pe bazi de program reglabil computerizat. Aceste dispozitive permit
reglarea si modificarea in timpul suddrii a intensitdtii curentului de sudare, a fortei de presare
si asigurd reproductibilitatea timpului de sudare prestabilit.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc patru tipuri de utilaje de sudare in
puncte prin presiune si rezistentd electric (Fig.4.2.5.). Pistolul de sudare (a) se utilizeaza
pentru sudare unilaterald cu actionare manual, pentru realizarea caroseriilor de masini si
carcase de utilaje la care dispozitivele de sudare bilaterald sunt inaccesibile. Clestele de
sudare in puncte (b) se foloseste la sudarea cu actionare bilaterald a constructiilor mari din
tabla, cu acces bun la imbinare, cum sunt caroserii de autovechicule, vagoane, carcase, cutii,
schelete, rame, suporturi de dimensiuni mari etc. De multe ori clestele de sudare se monteaza
pe roboti de sudare, realizind constructii sudate pe bazd de program asistat de calculator.
Magina de sudat este stationard (c) si serveste la realizarea constructiilor sudate mici prin
manevrarea manuald a acestora, in conditiile sudarii bilaterale. Presele de sudare (d) de
asemenea sunt stationare, fiind utilizate pentru sudarea multipuncte uni- sau bilaterald a
pieselor mici stantate, indoite sau ambutisate din tabla, in cadrul productiei in serie mare sau
in masd ca organe de masini, cutii, capace, grilaje etc.
Fig. 4.2.5. Utilaje de sudare in puncte (a-pistol; b-cleste; c-masind; d-presd).

4.2.3. Tehnologia sudarii in puncte.
Sudarea in puncte prin presiune si rezistentd electrici este pe larg utilizatd in

industrie, pentru realizarea de utilaje si elemente de masini din tabld de oteluri carbon si
aliate, oteluri inoxidabile, Cu, Al, Ti si aliajele lor def 0,1-10 mm srosimel(tije, parghii, rofi,
stative, suporturi, schelete, stilpi, rame, grinzi, carcase, dulapuri, caroserii, vagoane, plase de
sarme, grilaje pentru armarea betonului etc. (Fig. 4.2.6.).
Aplicarea pe scar largd a suddrii prin _ J
puncte se datoreste multiplelor avantaje pe care
le prezinta:
-sudabilitate foarte buna a tuturor metalelor
si aliajelor; —
-calitate foarte bund a cusaturii sudate;
-productivitate mare;
-nu necesita metal adaos;
-tensiuni si deformatii mici;
-posibilitatea mecanizirii, automatizarii si
robotizirii procesului de sudare;
-pret de cost redus; H|
-conditii mai usoare de muncg;
-nu polucazi mediul. Fig. 4.2.6. Exemple de imbindri si structuri
sudate in puncte.
Parametrii de sudare se stabilesc in functie de grosimea si calitatea metalului de baza.
Diametrul varfului electrodului de contact, de reguld se determina cu urmdtoarele relafii:
d.=2s+3 (mm) pentru sudarea tablelor cus <3 mm [4.2.2]
d. = Svs (mm) pentru sudarea tablelor cu s >3 mm [4.2.3]
Valoarea intensititii curentului de sudare I; si fortei de refulare Fr se determind din
densitatea curentului de sudare is (A/mm?) si presiunea specific de refulare pyr (Mpa), care
pot fi diferite in functie de regimul de sudare. Se pot aplica doud regimuri de sudare, in raport
cu conditiile impuse sudarii:
a. Sudarea cu regim moale care se caracterizeazd prin valori mai mici ai
curentului de sudare si timpi mai lungi de preincilzire in vederea refuldrii. Zona
incalzitd rezulti mai mare, metalul de bazd poate fi mai usor deformat, iar
vitezele de incilzire si ricire sunt mai reduse, prin care se evitd formarea de
structuri de calire.Sudarea cu regim moale se aplici pentru lucriri de asamblare-
sudare, pentru sudarca tablelor de ofeluri aliate si cu confimut mai mare de
carbon, usor cilibile, cu grosimi mai mari s > 6 mm| cu urmétorul regim:
is = 80-160 A/mm’; 7, =(0,8-3)s (5);

Pret = 20-30 MPa; pentru s <3 mm; pres = 40-80 MPa; pentru s > 3 mm;
b. Sudarea cu regim dur (tare) se realizeazi cu intensitate mare de curent de

sudare si timp scurt de preincdlzire. Astfel rezultd o zoni micd de influenti
termicd, productivitate mare de sudare si pierderi mai reduse de cildurd prin
conductie in tablele de sudate. Se aplici pentru fabricarea in serie mare sau in
masd a structurilor sudate prin puncte, precum si pentru sudarea tablelor din
metale si aliaje cu conductibilitatea termici ridicatd pe baza de Cu si Al Varianta
se aplicd la sudarea tablelor subfiri culs <6 mm), cu urmitorul regim:
is = 200-400 A/mm>; t= (0,1-0,3)s (8);

Pres = 30-50 MPa; pentru s <3 mm; pyr = 50-100 MPa; pentru s > 3 mm;
Ciclogramele proceselor de sudare in puncte pot fi foarte diferite in functie de

materialul si conditiile de sudare (Fig.4.2.7.). Cea mai simpli ciclograma (a.) utilizati mai
mult 1a sudarea manuala a tablelor subtiri de s = 0,5-5 mm, ilustreazi un proces de prindere si
stringere a pieselor cu forta de refulare, cuplarea curentului de sudate pana la atingerea
temperaturii de preincilzire, refularca la cald si ricirea fard cliberarca pieselor. In cazul
variantei b. fora de stringere in timpul preincilzirii este mai mica pentru protejarea varfului
electrodului de contact, ca la atingerea temperaturii de sudare si decuplarea curentului, si
creascd la valoarea de refulare prin care impurititile dintre table sunt expulzate. La varianta c.
forta de stringere este mai mare la inceput, pentru apropierea tablelor prin deformare la rece,
apoi forta scade pentru perioada de preincilzire si creste la valoarea de refulare pentru sudare.
In ciclograma d. este prezentat cazul aplicat la sudarea tablelor mai groase de s > 5 mm la
care curentul de sudare se aplici in 3-5 impulsuri, pentru a asigura intervale de timp pentru
racirea electrodului de contact. Diagrama e. ilustreazi cazul la care dupi sudare curentul este
din nou cuplat la o valoare mai mic pentru efecturarea unui tratament termic de recoacere a
punctului sudat. In final se prezintd o ciclogrami cu intensitatea variabild a curentului de
sudare, aplicat la sudarea tablelor de aluminiu (f.)
|
Is 5 I ] I Fret
F, I F, I; Fer F, I;
Fret
a b. - Cc Co
T T T
I, | F,. If I |
F, I I I f F, I; Fret F. I Fret
117 lo
d oe _ ft. -
T T T
Fig, 4.2.7.Ciclograme ale diferitelor variante de sudare in puncte prin presiune si
rezistentd electrica.
Valoarile parametrilor principali de sudare (I; Free $i Ts), pot fi calculate din
densititile de curent (is) si presiunile specifice de presare (pres) indicate pentru variantele de
sudare cu regim moale sau dur, inmultite cu aria suprafetei frontale ale varfului electrodnlui
de contact, cu diametrul d.. F mL 30 Ts
. ref $
In figura 4.2.8. este prezentatd (gan) | (kA) | (s)
variatia parametrilor de sudare in puncte ~~ 1250 [= 25 710
a tablelor de otel nealiat, cu continut / /
scizut de carbon in functie de grosimea 1000 — 20 /, 77108
metalului de bazd, corespunzitor regi- > L 7 xd \r,
mului dur de sudare. Astfel rezulti ci 7S0— 15 7. SE g 0,6
parametrii de sudare cresc liniar cu cres- / / 3 NF of
terea grosimii tablelor de sudat, ceea ce 500 — 10 v4 A 0.4
inseamna cd alegerea lor este o operatic £4
relativ mai simpla. Totusi se recomandd 250 — Spy 4o 0.2
verificarea in practici pe epruvete de “
incercare mecanicd si technologica a para- ob ! ! ! ! 1 10
metrilor determinati, indiferent de meto- 0 12 3 4 s(mm
da determinare utilizati. Fig. 4.2.8. Variatia parametrilor de sudare in
puncte cu regim dur a tablelor de otel carbon.
In tabelul 4.2.2. sunt prezentate o serie de date privind regimurile de sudare in puncte
cu regim moale si regim dur a tablelor de oteluri carbon si slab aliate, oteluri inoxidabile si de
aluminiu, pentru grosimi de material pana la 3 mm.
Tab. 4.2.2. Regimurile de sudare in puncte a diferitelor materiale metalice.

S Regim moale Regim dur
(mm) d. I, Fret Ts dn d. I, Fret Ts dn
(mm) | (kA) | (aN) | (5) (mm) | (mm) | (kA) | (daN) | (5) | (mm)
Table de otel carbon si slab aliate cu C <0,3%
0,5 4 4 60 0,4 3,5 4 6,5 150 0,05 3.5
1,0 6 5 100 0,8 4,5 6 9 250 0,10 4,5
1,5 6 6 150 1,2 5,5 6 10 350 0,20 5,5
2,0 7 7 200 1,6 6,5 7 14 500 0,24 6,5
2,5 8 8 250 2,0 7.5 8 16 700 0,30 7.5
3,0 9 9 300 2.4 8.5 9 18 800 0,36 8.5
4,0 11 10 380 2.8 10,5 11 22 1200 0,42 10,5
5,0 13 12 450 3.4 12,5 13 25 1700 0,56 12,5
Table de otel inoxidabil cu 18%Cr si 8%Ni
0,5 4 3 175 0,6 3,5 4 16 240 0,08 3,5
1,0 5 7.6 400 1,0 4,5 5 21 380 0,16 4,5
1,5 6 11 650 1,2 5,5 6 25 540 0,24 5.5
2,0 7 14 800 1.4 6,5 7 29 850 0,30 6,5
2.5 7.5 16 1000 1,8 7,0 7.5 33 1100 0,34 7.0
3,0 8.5 18 1200 2,2 8.0 8.5 36 1400 0,38 8.0
Table de aluminiu
0,5 3,5 18 180 0,08 3.5
1,0 4,0 30 250 0,12 4,5
1,5 5,0 35 320 0,16 5,5
2,0 6,0 40 400 0,22 6.5
2,5 6,5 50 520 0,28 7.5
3,0 7,0 58 600 0,34 8.5
La asamblarea in vederea sudrdrii trebuie avut in vedere o foarte buna suprapunere a

tablelor, ca spatiul dintre suprafetele de sudat si fie cat mai mic. Astfel electrozii de contact
nu trebuie si deformeze tablele inaintea cuplarii curentului, ceea ce duce la obtinerea unor
suduri de calitate superioard. Limitele admisibile ale
intersitiului dintre piesele de sudat (Fig.4.2.9.) sunt ay ~~ 4d ~ 5
urmatoarele: — 0 ¥ Ps
-1a table usor deformabile: 6 = 0,4-0,6 mm; Lt CC
-1a table rigide, tari: 6 =0,05-0,2 mm. yo
. dy Jf
Distanta dintre punctele sudate se alege in L— =)
functie de scopul imbindrii:
-cusituri ctanse: e=(0,6-0,8)d. ; §
Fig. 4.2.9. Asamblarea cu interstifiu a
-cusdturi de rezistenid:| e = 5-20 mm, tablelor pentru sudare in puncte.
-cusdturi de asamblare] e = 20-50 mm.
La alegerea distantei dintre puncte trebuie {inut cont b e oe ra) |
de efectul de scurtcircuitare a punctelor deja sudate. i ; $
Se recomanda ca e > 9s, iar distanta pana la margi- |
nea tablelor si fie b > 1,5d.. De reguld nu se fac mai : a !
mult de 2 rAnduri de puncte sudate (Fig.4.2.10.) Fig. 4.2.10. Distanta dintre puncte.
Sudarea in stare solidi Sudarea in linie
4.3. SUDAREA IN LINIE PRIN PRESIUNE SI REZISTENTA ELECTRICA
4.3.1. Bazele teoretice.
Sudarea in linie (sudarea cu role) prin presiune si rezistentd electric este de fapt o
sudare in stare solidd in puncte succesive, la care electrozii de contact sub forma de cuic sunt
inlocuiti cu role de contact de cupru, care realizeazd stringerea si refularea tablelor de
imbinat, transmiterca curentului de sudare si printr-o migcare continud sau intermitentd de
rotatie realizeazd avansul pieselor de sudat.
Schema de principiu a sudirii in line | Fea
este prezentatd in figura 4.3.1. Rolele de cupru y Role de D,
[«— contact
cu diametrul D, (mm) si latime b, (mm)
realizeazi mecanizat si automat toate fazele de
lucru cunoscute de la sudareca in puncte:
stringerea, preincilzirea, refularea si ricirea sub
presiune. Prin rotirea cu turafia n, (rot/min.) a
rolelor, se obtine avansul procesului de sudare
de a lungul cusaturii. Preincilzirea are loc prin
rezistentd electricd, ca la sudarea in puncte
conform relatiei 4.2.1. De multe ori rolele Fig, 4.3.1. Schema de principiu a sudarii
realizeaza in plus forjarea punctului sudat, cu in linie prin presiune si rezistentd electrica.
diamtrul dp.
Sudarea in linie se aplicii in industriec pentru sudarea tablelor de oteluri nealiate,
slab aliate, sau inalt aliate (ofeluri inoxidabile), a tablelor de aluminiu, AIMn, AIMg, cu
grosimea dds = 0,2-4 mu] pentru realizarea de constructii sudate sub forma de cutii, carcase,
rezervoare, canistre, bidoane, radiatoare, grinzi, tamburi, tije, parghii, role, roti, tevi etc., unde
se poate asigura accesul la cusdturd a rolelor de contact, inlocuind foarte avantajos sudarea cu
flacard, cu arc electric in atmosfere protectoare, sau sudarea in puncte. Dintre avantajele
sudarii in linie se poate evidentia productivitatea ridicati, mecanizarea si automatizarea
procesului, obtinerea de cusituri etanse. Ca desavantaj apare costul ridicat al masinii de sudat
in linie si necesitatea accesului bun la imbinare si forma simpla a cusiturilor care se pot suda.
In functie de pozifia si numdrul rolelor de contact, precum si felul imbinérilor sudate
se deosebesc urmitoarele variante ale sudérii in linie (Fig.4.3.2.):
-sudarea bilaterala cu doud role (a); -sudarea prin suprapunere (a-f);
-sudarea unilaterald cuo rola (b): -sudarea cap la cap prin deformare plastica (g);
-sudarea unilaterald cu doud role (c,d); -sudarea cap la cap cu benzi aditionale (h);
-sudarea unilaterala cu tambur de contact (€); -gudarea in muchie (i).
-sudarea unilateral cu role multiple (f);
[i
Fig. 4.3.2. Variante ale suddrii in linie prin presiune si rezistentd electrica.
4.3.2. Masina de sudate in linie.
Magsina de sudate in linie prin presiune si rezistentd electric are parti componente
asemindtoare cu cele ale utilajelor de sudare cap la cap sau in puncte. Astfel conform figurii
4.3.3. se pot deosebi urmatoarele unititi functionale de baza:
-role de contact;
-mecanismul de rotire a rolelor;
Mecanism Lagire de
-mecanismul de refulare;
de refulare alunecare
-sursa de curent;
-dispozitivele de comand electrica. Mecanism
Rolele de contact sunt cofectio- de rotire
nate din cupru sau aliaje de CuCr, CuZr,
CiNi etc. cu duritatea de 150-250HB, Ls Ups
prezentate deja in tabelul 4.2.2
Diametrul rolelor este de |D, = 50-300mm] ,
iar litimea se calculeazi din grosimea
tablelor de sudatelb, = 2s + 3 mm) Mirimea T § Comanda
unctului sudat rezultd cu 1 mm mai mica: rans ormator electrica cu
de sudura A
d, = 2s + 2 mm.|. Forma rolelor poate fi tiristoare
cilindricd, cu sau fard tesire, tronconicd, sau Fig. 4.3.3. Schema de principiu a masinii de
cu suprafatd curbati, utilizatdi la sudarea sudat in linie.
tablelor din aliaje usoare (Fig. 4.3.4.).
Printr-un circuit interior rolele sunt rcite cu
apa, dar ele pot fi ricite si din exterior.
In functie de pozitia rolelor de co-
tact masinile pot suda transversal, longitu- a=120-150"
dinal sau circular (Fig. 4.3.5.). Ele pot exe- Fig. 4.3.4. Forma rolelor de contact.
cuta o singurd cusiturd, doud cusdturi sau
mai multe cusdturi, dintr-o parte sau din
ambele parti. Aspectul unei masini moderne
de sudat in linie este dat in figura 4.3.6.
Mecanismul de rotire este cu ac-
fionare eclectro-mecanicd, compus dintr-un
motor electric de curent continu, reductor a b. C.
de turatie si ax cardanic, asigurand rolelor o
Fig, 4.3.5. Sudarea in linie transversal (a),
rotire cu turatie de|n, = 1-60 rot/min| .
longitudinali (b) si circulari (c).
Mecanismulde refulare actionea-
74 asupra bratului superior port rola, prin
sisteme de parghii, arcuri, excentrice,
pneumatice sau hidraulice.
Sursa de curent este de asemena
transformator de constructie speciald, ca la
sudarea In puncte, asigurind curent de
sudare de [Us=3-16 V si L=5-50 kA |.
Dispozitivele de comandia sunt
clectronizate, asigurand reglarca parametri-
lor curentului de sudare, a fortei de stringere
si refulare, a timpilor de incdlzire, refulare,
rotire,. a intregii ciclicititi a procesului de
sudare, pe bazi de program, prin comanda
tiristoarelor de lucru.
Fig. 4.3.6. Masina de sudat in linie.
4.3.3. Tehnologia sudarii in linie prin presiune si rezistenta electrica.
Din punct de vedere al desfasurdrii procesului de sudare se cunosc mai multe tipuri
de regimuri de lucru, avind ciclogramele aferente diferite (Fig. 4.3.7.).
Cea mai simpli variantd este sudarea cu regim constant (a), care se caracterizeazi
prin cuplarea si menfinerea constantd a intensitafii curentului de sudare, a fortei de presare-
refulare si a vitezei de rotire a rolelor de contact. Utilajul este mai simplu, insd cusidtura va
avea o rezistentd mai redusd din cauza supraincalzirii materialului, si apare un grad pronuntat
de uzura a rolelor de contact.
Este mult mai avantajoasd varianta de sudare cu impulsuri de curent (b) la care de
fapt rezultd imbindri sudate in puncte succesive, cu pasul dintre puncte ep, , determinat de
viteza de sudare vs (m/h) si timpul unui ciclu de sudare 1. = 7; + 7, (5), unde 1; —este timpul de
incalzire si 1, — timpul de pauza:
ep = Lovoag my) 43.1] jar | H=0,3-0,5; [4.32]

3.6 Tc
La acest regim cel mai frecvent aplicat, cusdtura rezultd de inaltd calitate, productivitatea este
mare, iar uzura rolelor va fi mai redusd din cauza ricirii lor intre impulsurile de curent.
De asemenea exist masini de sudat in linie utilizind curent alternativ modulat (c)
la care celalati parametrii se mentin constanti, iar pasul intre punctele sudate rezultd din viteza
de sudare v; si frecventa de modulare f a curentului electric: e,=vy/3,6.f;
In figura 4.3.7.d, este
prezentatd ciclograma de
sudare cu toti parametrii
variabili, curentul de
sudare se cupleazd in
impulsuri, forta de refulrare
scade in perioada de
deplasare a tablelor de sudat
pentru a reduce frecarile si
uzura rolelor, iar rotirea
rolelor este intermitentd,
orpindu-se pentru perioada
de incilzire si refulare. In
unele cazuri avansul in
directia de sudare se
realizeazi in pas de pelerin, Fig. 4.3.7 . Ciclograme ale diferitelor variante de sudare
rotirea rolelor se produce cu in linie (a.-cu parametrii constanti; b.-cu impulsuri de
revenire, prin care are loc 0 curent; ¢.-cu curent modulat; d.-cu impulsuri de curent,
forjare a punctului sudat. forta variabild si avans intermitent).
Alegerea parametrilor de sudare se realizeazd in functie de calitatea si grosimea

tablelor de imbinat, dimensiunile si pasul punctelor de sudurd care trebuie obtinute. Tablele
pregétite in vederea sudirii (indreptate, decapate, degresate etc.) vor fi suprapuse pe o ldtime
Gd B = (1.21.5) b] in functie de 1itimea b, a rolelor de contact. In cazul sudarii in puncte cu
deformare (Fig. 4.3.2.g.), suprapunerea este numai de B = (0,5-0,8)b,. , iar la sudarea cu benzi
de adaos (Fig. 4.3.2.h.), latimea acestora este de 4-6 mm. Jocul dintre table inainte de sudare
nu trebuie sd depdseasca 6<0,5 mm.
Intensitatea curentului poate fi apreciatd fatd de sudarea in puncte, fiind cu 50-100%
mai mare: Tinie= (1,5-2) Tpuncee|Forta de refulare se incadreazi intre valorile def Fer = 3-15 kN]
iar viteza de sudare este dd v= 1-12 m/min} .O relatie grafici intre parametrii principali de
sudare este prezentati in figura 4.3.8.
In nomogramd, liniile drepte si 175 15 mm 12mm

inclinate indici grosimea tablelor s (mm),
Vs 1000
iar curbele trasate cu linii intrerupte arati
LGN
variatia fortei de refulare F, (daN). Curba 1900
plind groasd reprezintd regimul optim de
/ A
sudare. Coordonatele punctelor de inter-
sectic dintre dreptele grosimilor de tabli
\
si curba regimului optim indicd valoarca 0,8mm
recomndabild a intensitdfii curentului de
sudare I; (kA) in functie de viteza de
sudare vs (m/min).
In tabelul 4.3.1. au fost concre- 0,Smm
tizate o serie de valori practice ale para-
metrilor de sudare in linie a otelurilor
carbon, slab aliate, inoxidabile de tip
Cr18Ni8, precum si a tablelor de alumi-
niu, cupru si aliajele mai importante ale 0 1 2 3 4 5 6 7 V, (m/min)
acestora.
Fig. 4.3.8. Nomograma parametrilor optimi de
sudare in lini¢ a otelurilor carbon si slab aliate.
Tab. 4.3.1. Principalii parametrii de sudare in linie a diferitelor metale si aliaje.

Grosimea I, Ts Tc Fret Vs
tablei (mm) (kA) (s) (s) (daN) (m/min)
Oteluri carbon si slab aliate moi
0,5 7-8 0,02-0,04 0,04-0,06 150-200 1,2-1,6
0,38 8-10 0,04-0,06 0,04-0,08 200-300 1,0-14
1,0 10-12 0,06-0,08 0,08-0,10 300-400 0,8-0,9
1,2 12-13 0,08-0,10 0,10-0,12 400-500 0,7-0,8
1,5 13-14 0,12-0,14 0,12-0,14 500-600 0,6-0,7
2,0 15-17 0,16-0,18 0,18-0,22 700-800 0,5-0,6
3,0 18-22 0,24-0,32 0,28-0,34 1000-1200 0,4-0,5
Oteluri inoxidabile cu Cr=18% si Ni=8%
0,3 5-7 0,02-0,04 0,06-0,08 300-350 0,6-1,3
0,8 7-9 0,04-0,06 0,08-0,12 400-500 0,5-1,0
1,0 9-11 0,06-0,08 0,12-0,16 500-650 0,5-0,8
1,2 10-12 0,06-0,08 0,14-0,18 600-700 0,5-0,8
1,5 11-13 0,08-0,10 0,16-0,20 700-900 0,4-0,7
2,0 12-16 0,12-0,16 0,24-0,32 1000-1400 0,3-0,6
3,0 14-18 0,20-0,30 0,60-0,70 1300-1600 0,2-0,4
Aluminiu si aliajele AlMg, AIMn
0,5 22-26 0,03-0,04 0,09-0,10 220-250 0,6-0,7
1,0 30-35 0,05-0,06 0,16-0,18 320-350 0,4-0,5
1,5 38-40 0,08-0,10 0,22-0,24 420-450 0,3-0,4
Cupru si aliajele CuZn, CuSn, CuAl
0,3 18-20 0,05-0,06 0,05-0,06 180-220 0,7-0,8
1,0 25-30 0,07-0,08 0,10-0,12 380-400 0,6-0,7
1,5 35-38 0,10-0,12 0,14-0,16 540-560 0,5-0,6
Sudarea in stare solidi Sudarea in relief
4.4. SUDAREA iN RELIEF PRIN PRESIUNE SI REZISTENTA ELECTRICA.
4.4.1, Principiul sudirii in relief.
Sudarea in relief este un procedeu de sudare in stare solidd, cu preincilzire prin

rezistentd electrica si refulare prin presiune, avand bazele teoretice si principiul asemandtor cu
sudarea in puncte, cu deosebirea cd in loc de electrozi de contact de cupru care se uzeazi
rapid, pe una din tablele de imbinat se realizeaza prin ambutisare niste proeminente (cocase,
bosaje), prin care trece curentul de preincilzire si care prin refulare reintrd la nivelul table,
formand prin topire intermediard nucleul punctului sudat.
Schema de principiu si desfisurarca Bacuri de Fret I;
procesului de sudare este prezentatd in figura stringere Ue
. “ Pe H,0 §9
4.4.1. Tabla superioard prezinti|2-15 cocoasd) Z end 7 7 7 0
de forma tronconicd, semisfericd, sau cilindrici = ==
ambutisate de reguld in cadrul procesului de t [alam a\ m=
stantare-ambutisare a pieselor, iar tabla =] 77) IY
inferioara este plani. Tablele sunt suprapuse si H,0
strinse intre doud bacuri de cupru ricite cu apa s ie |
prin circuit interior, legate 1a bornele infisuririi | —>i '
secundarc a unui transformator de sudare de Fe — — =
constructie identica cu cele utilizate la sudarea
Fig. 4.4.1. Principiul sudarii prin relief.
cap la cap, prin puncte sau in linie, prezentate
in capitolele precedente.
a. -inainte-; b. -dupa sudare.
Sudarea in relief se aplicd pentru imbinarea pieselor, organelor de masini, cutiilor,

carcaselor rezervoarelor etc. ambutisate din table de ofeluri carbon si slab aliate cu grosimea
defs = 0,5-5 mn] . Se pot imbina dou, trei sau mai multe table suprapuse, dar sudarea in relief
se aplica frecvent si pentru sudarea unor prezoane, stifturi, suruburi, tevi sau inele etc. pe
suprafata tablelor. Cateva aplicatii mai semnificative sunt ilustrate in figura 4.4.2.
Sudarea in relief
.
este pe -
y Fl !
ea
larg utilizatii in industria construc- a lm ==gr fs
tiilor de masini si utilaje, in special ! ~
in industria de autovechicule, in f l ]
productic de seric mare sau de dL Se, Ll
masi, datoritd avantajelor tehnico- rr 4]
economice multiple:
~calitate foarte bun a sudurii: ee SU © BS A
-productivitate foarte mare; 1
-consum redus de electrod de Cu; Fig. 4.4.2. Aplicatii ale sudirii in relief pentru table,
-productic mecanizatd, automati. bucse, tevi, axe, butucuri, stifturi, sirme, bare, buloane.
4.4.2, Tehnologia sudarii in relief,
Utilajul de bazd a suddrii in relief este presi de sudare prin presiune si rezistentd
electricd, prezentatd deja in capitolul 4.2. (Fig. 4.2.5.d.). | d—
. J [7
Proeminentele se executd prin 7 WZ
ambutisare, dimensiunile fiind determinate in i 3 h
functie de grosimea tablei de sudat (Fig. 4.4.3): > f
—]
d=s; D=2s+1; h=(0,5-1)s; 6=(0,7-1)s;

Fig. 4.4.3. Dimensiunile proeminenielor.
Pasul dintre proeminente este de e > 2,5 D.
Sudarea in stare solidi Sudarea in relief
Parametrii regimurilor de sudare in relief sunt alesi in functie de grosimea tablei si

numdrul de proeminente care se sudeazi concomitent. Ca urmare se aplicd urmatoarele limite
ale parametrilor de sudare: -tensiunea curentului electric de preincilzire|Us = 3-12 V;
-intensitatea curentului de preincalzire: I; =4-20 kA/pr.
-forta de refulare: Frei= 60-650 daN/pr|
Ciclogramele de sudare (Fig. 4.4.4.) sunt aseminitoare cu cele de la sudarea in
puncte. Cel mai frecvent sunt aplicate regimuri de sudare cu parametrii constanti (a.) sau cu
impulsuri de curent si fort constantd (b.), dar pentru evitarea fenomenului de stropire de la
inceputul preincdlzirii curentul de sudarea si forta de refulare cresc dupd atingerea
temperaturii necesare (¢.). La sudarca tablelor sensibile la calire, se aplicd o incilzire
prealabili si o Incdlzire ulterioard de recoacere prin cuplarea succesiva a curentului de sudare
la intesintati diferite (d.).
b. T C. T
Fig. 4.4.4. Ciclograme specifice suddrii in relief.
In tabelul 4.4.1. sunt prezentate o serie de date practice privind parametrii de sudare
in relief a tabelor din oteluri carbon si slab aliate cu C<0,3 %, pentru cazurile de sudare cu
una, cu 2-3 , sau cu 4 proeminente.
Tab. 4.4.1. Parametrii de sudare in relief a tablelor de oteluri carbon si slab aliate.
J d 1 proeminenta 2-4 proeminente 4 proeminente
(mm) (mm) I F. Ts I F. Ts I F. Ts
kA) |daN) | () JRA) aN) | (8) |&KA) |(daN) | (9)
0,5 [06-138 4.4 60 0,08 3.8 60 0,10 2.9 40 0,10
0,7 [0.920 6,6 100 0,10 5,1 60 0,10 3.8 50 0,12
1,0 | 1.228 8.0 150 0,16 6,0 95 0,18 43 70 0,32
1,5 | 14-38 1102 | 230 0,26 7,6 165 0,30 53 150 0,48
2,0 | 1.546] 120 500 0,40 8.9 240 | 0,60 6,5 210 0,86
3,0 [1668 | 145 650 1,20 11,0 430 1,50 9.0 400 2,40
Sudarea in relief poate fi realizatd in linie, prin presiune intre bacuri, sau cu role,
obtinind cusdturi circulare sau in linie dreaptd. In acest scop, pe tabla superioard se realizeaza
prin deformare plastic la rece (prin ambutisare sau rulare), iesituri sub forma de creasti, care
dupa preincdlzire prin rezistentd electrica si refulare de asmenea reintra la nivelul tablelor.
In figura 4.4.5. este redat principiul sudarii ;
in relief, in linic cu role de cupru, a benzilor si mar-
ginilor de table cu grosimea de s < 2 mm., metodd
mult folositd la sudarea radiatoarelor si schmbatoa-
relor de caldurd. Principalii parametrii de sudare fo
sunt: -curentul de sudare: Is=20-70 KA;

-forta de refulare: ~~ F, = 80-200 daN;
-viteza de sudare: ve =20-50 m/h.
Fig. 44.5. Sudarea in relief, in linie
curole de Cu
4.5. SUDAREA CU ENERGIE ELECTRICA INMAGAZINATA.
Sudarea cu energie inmagazinatd este o variantd a sudarii in stare solidi in puncte

prin presiune si rezistentd electricd, la care curentul de sudare se obtine dintr-o baterie de
condensatori incdrcati in prealabil cu un curent continuu, care dupa stringerea tablelor intre
electrozii de contact se descarca prin transformatorul de sudare, realizand un punct sudat prin
topire intermediard cu regim foarte dur. Schema de principiu a aparatului de sudare cu
energie inmagazinata in baterie de condensatori este prezentatd in figura 4.5.1.
Redresorul de curent cu diode de Si este
alimentat de la reteaua monofazica de 220V, Tr. sud. sud. incirc
liviand un curent continuu de incarcare cu O——[Redresor|__
tensiune si intensitate reduse, care in prima C + de ny
fazd se inmagazineazd intr-o bateric de — | curent |__o
condensatori electrolitici C cu capacitate electric
foarte mare. Parametrii de incircare sunt Electrozi de W
eso A Te =50-150 V- Fig. 4.5.1. Schema de principiu a aparatului
inc. tl mc.
= (50-100).10° pF; Tie = 1-5 min. 2
de sudare cu energie: electric
LP
inmagazinata.
: 3
ro comutatorul 1in pozitia de sudare, bateria se descarca prin transformatorul de sudare si

electrozii de 1d ] i parametrii:
1=50-200 KA; Us 10 KV: 20, 02-0,002 s.
Cantitatea de energie electricd Tnmagazinatd in bateria de condensatori este de W=C.U*/2}
fiind de 500-1600 Ws. Pentru ecvitarea topirii varfului electrozilor de contact datoritd
regimului foarte intens de sudare, acestea sunt confectionati din wolfram.
Sudarea In puncte cu energie Inmagazinati se aplici tablelor cu grosimea cuprinsi
intre limitele dels = 0.02 mn] , In special pentru metale si aliaje cu conductibilitate termica
mare: aluminiu si aliajele lui (AlMg, AIMn, duraluminiu), cuprul si aliajele de Cu (alame,
bronzuri). Metoda prezint o serie de avantaje fatd de varianta clasica de sudare in puncte prin
presiune si rezistentd electricd: -productivitate si randament mai mare (cu 50%);
-consum mic si uniform de energie electrica;
-nu necesitd ricirea electrozilor si atmosfere protectoare.
Sudarea cu energie inmagazinatd se aplicd mult pentru sudarea de bolturi, stifturi,
suruburi, prezoane, sirme, bare etc. pe suprafete plane de tabla, profile laminate sau indoite,
fevi etc. Boltul este fixat in mandrina unui pistol de sudare, descircarca bateriei de
condensatori realizindu-se orin suprafata de contact dintre bolt si suprafata tablei (Fig. 4.5.2.)
Diametrul bolturilor poate fi d,=3-19 mm,
lungimea lor de 1,=6-170 mm, curentul de sudare
L=600-1500 A, iar productivitatea este de 15-25 de
suduri/min. la oteluri carbon, aliate sau inoxidabile. n
Bolturile au talpa de sudare mai lati, cu suprafatd [ ; 1
conicd, semisfericd sau cu un cep, care se topeste in a
momentul descarcarii curentului si este expulzat in )
momentul imbindrii prin presiune (Fig. 4.5.3.). Fig. 4.5.2. Fazele sudarii bolfurilor cu
Aspectul unui aparat de sudare a bolturilor energie inmagazinati.
cu energie electricd inmagazinatd este prezentat in
figura 4.5.4.
dy wa dy A dy Je Dy=(1,5-2)d,
4 I C i 1 d=(0,2-0,5)d,
h H AE d, h=(0,5-1)db
3 «DD,» [«D}, > oD,
Fig. 4.5.3. Formele suprafetelor

Fig. 4.54. A 1 lturi.
de imbinare a bolturilor. '£ paratul de sudat bolturl

Sudura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sudura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sudarea metalelor si procedee conexe Introducere

Sudarea: este un procedeu technologic de imbinare nedemontabild a doud sau mai

-industria mijloacelor de transport (biciclete, motociclete, autocamioane, autobuze,

1.1.3. Date istorice

1.1.3. Intreprinderi mari de constructii sudate in Romania:

1.6. CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE SUDARE $1 CONEXE.

Procedeele de sudare de bazd conform STAS 5555/2-80 si SR ISO 4063:1992 sc

| A. Procedee de sudare prin topire |

| 1. Cu energie electric | [IL Cu energie chimici |

B. Procedee de sudare in stare solida

| I. Cu energie electrical | I1.Cu energie chimicil | II1.Cu energie mecanici|

prin rezistenta | cu arc electric cu flacara

1. Lipirea moale (cositorire) 2. Lipirea tare (brazare)

L Cu energie | prin rezistenta electrica H I. Cu energie electricii H prin rezistenti

Fig.1.6.3. Clasificarea procedeelor de lipire.

I. Taierea termica II. Sudarea de incircare III. Metalizarea termica

1.2. IMBINARILE SUDATE

Definitii: Imbinarca sudatd este o legiturd metalici, nedemontabild, realizatd

1.2.2. Clasificarea imbinirilor sudate.

a. Dupa pozitia reciproca a pieselor: a. | W_

h.-cu margini risfrante;

Fig.1.2.2. Tipuri de imbiniri

b. Dupi numirul de treceri: strat de

1.3. ROSTURILE DE SUDARE.

1.3.2. Rosturile imbinarilor sudate cap la cap.

a.Rosturile in I se caracterizeaza prin tdierea si prelucrarea perpendiculard pe suprafata tablei

f. Rosturile in 2 U sunt aplicate in conditii asemanitoare ca si rosturile in simplu U, la table

Fig.1.3.8. Rosturile asimetrice '2Y, AU, K, ¥22U.

1.3.3. Rosturile imbinirilor sudate in colt.

b. $s =6-36 ¢ s=12-40 4. [XJ

Fig.1.3.9. Rosturile imbundrilor sudate in colt interior.

Pentru asigurarca unei patrunderi pe toatd grosimea materialului la imbinirile sudate

Fig.1.3.11. Rosturile prelucrate pentru imbindrile sudate in colf exterior.

s =2-24 § =5-32 §=12-40 2-8

Fig.1.3.13. Rosturile imbindrilor sudate prin suprapunere.

1.3.4. Rosturile unor imbinari sudate speciale.

a. Rosturile imbinarilor sudate cu margini rasfrinte se aplici numai la table subtiri cu

d=(1-2)s > 5-18

1.4. ALEGEREA FORMEI ROSTURILOR DE SUDARE.

Alegerea corectd a formei si dimensiunilor imbindrilor sudate, precum si a rosturilor

1.4.1. Criteriul constructiv.

1.4.2. Criteriul metalurgic.

metalelor si aliajelor neferoase, cu conductibilitate termicd ridicatd, de asemenea sunt mai

1.4.3. Criteriul tehnologic.

1.4.4. Criteriul de exploatare.

1.4.5. Criteriul economic.

1.5. REPREZENTAREA SUDURILOR PE DESENE TEHNICE.

Gesendior In coe so naa forma si dimers PIMIIIII)

b. Reprezentarea conventional este o reprezentare simplificatd, la care Tmbinarea sudati

1.5.2. Liniile indicatoare.

Fig.1.5.3. Dispunerea liniilor indicatoare la rosturile in V si X.

1.5.3. Simbolurile rosturilor de sudare.

a. Simbolurile de bazi indicd cu ajutorul unor semne conventionale formele rosturilor de

Tab.1.5.1. Simbolurile de baz ale imbindrilor si rosturilor de sudare.

Tab.1.5.2. Simbolurile suplimentare si combinarea lor cu simbolurile de baza

1.5.4. Inscrierea cotelor.

La stinga simbolului de baza se inscriu cotele referitoare la dimensiunile transversale

Tab.1.5.3. inscrierea cotelor imbindrilor sudate.

1.5.5. Indicatii suplimentare.

a. Sudarea pe contur se indica cu un cerc plasat in punctul de intilnire

d. Imbinirile identice se prezinta odati, inmultind simbolizarea a3 10200 xn {

1.5.6. Notarea verificiarilor nedistructive

Notarea procedeelor de verificari nedistructive a imbindrilor sudate se face pe o linie