Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SESIZARE
privind înlăturarea cauzelor și condițiilor care au contribuit la săvîrşirea unei
contravenției și cazurilor de încălcare a legislației în vigoare
Procuratura Anticorupție a avut în gestiune, procesul penal nr. 1-18pr/24 din data
de 01 martie 2024 și a investigat pretinsele acțiuni ilicite ale persoanei cu funcție de
demnitate publică, membru al Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în legătură cu
concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General al
Republicii Moldova, inițiat de către CSP prin Hotărârea nr.1-177/2023 și anume, abuz
de putere, adică folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate
publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvârșită
din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei
terțe persoane, infracțiuni prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) din Codul penal.
În rezultatul investigației, Procurorul–șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica
Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului
penal nr. 1-18pr/24 din data de 01 martie 2024, din motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere, prevăzută de art.
312 alin. (1) Cod contravențional, fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului
CSP, Olesea Vîrlan, proces contravențional la data de 10 aprilie 2024.
(1) Dacă organul de urmărire penală a constatat existenţa unor cauze şi condiţii
care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii, acesta este obligat să sesizeze organul
respectiv sau persoana cu funcţie de răspundere cu privire la luarea unor măsuri pentru
înlăturarea acestor cauze şi condiţii.
1
(3) În termen de cel mult o lună, pe baza sesizării, se vor lua măsurile necesare şi
rezultatele se vor comunica procurorului care conduce urmărirea penală în cauza dată
şi organului care a trimis sesizarea.
În cadrul controlului efectuat s-a stabilit, că Olesea Vîrlan, fiind detașată prin
ordinul Procurorului General interimar Ion Munteanu nr.2201-p din data de 27.12.2023,
ca membru al Consiliului Superior al Procurorilor, după o apreciere pozitivă de către
Comisia de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în Consiliul
Superior al Procurorilor și Consiliul Superior al Magistraturii (Comisiei Pre-Vetting),
fiind, în temeiul art. 123 alin. (3) Cod penal, persoană cu demnitate publică, având, în
temeiul art. 70 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, atribuția de
a participa la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, în
baza art. 17 alin. (4) și (10) din aceeași lege, fiind obligată să evalueze candidatul în
baza criteriilor aprobate de CSP, inclusiv în funcție de pregătirea și abilitățile
profesionale, de integritatea și alte calități personale ale candidaților, cu argumentarea
punctajului acordat pentru fiecare candidat, fiind obligată, în temeiul art. 55 din
Constituție, să își exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără
să încalce drepturile și libertățile altora, fiind obligată, în temeiul art. 16 alin. (2), art. 24
alin. (1), art. 25 din Codul administrativ, să nu acționeze în mod arbitrar, să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
ale altor participanți, să își exercite atribuțiile legale în mod imparțial, la data de
22.02.2024, în calitatea sa de membru al CSP, participând la concursul pentru selectarea
Procurorului General, anunțat prin Hotărârea CSP nr. 1-177/2023 din 23.10.2023, a
săvârșit abuzul de putere contravențional, în următoarele circumstanțe:
Olesea Vîrlan, la data de 22.02.2024, aflând-se în incinta Procuraturii Generale,
amplasată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 73, participând în calitate de
membru al Consiliului Superior al Procurorilor, la concursul pentru selectarea
Procurorului General, acționând cu intenție directă de folosire a situației de serviciu, în
interes personal și în interesul lui Andrei Roșca, fost membru al CSP, urmărind scopul
2
împiedicării candidatului Ion Munteanu de a câștiga concursul pentru funcția de
Procuror General, având la baza rezoluției contravenționale, motive de răzbunare față
de candidatul Ion Munteanu, ce deține și funcția de Procuror General interimar,
determinate de neoferirea unei funcții de procuror dorite de către Andrei Roșca, la
expirarea mandatului de membru al CSP, cu care dânsa este în relații apropiate și, în
vederea realizării scopului ilegal, încâlcind prevederile legale enunțate, ce guvernează
procedura de selectare a Procurorului General și conduita membrilor CSP, a folosit
situația de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice și drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice și, în acest sens, l-a evaluat
pe candidatul Ion Munteanu, cu rea-credință, prin depunctarea arbitrară cu nota 6 la
criteriul 1; nota 1 la criteriul 2; nota 6 la criteriul 3; nota 2 la criteriul 4; nota 5 la criteriul
5 și nota 1 la criteriul 6, fapt ce l-a apreciat cu nota medie finală de 3,5 puncte, ceea ce
a constituit un decalaj de 5,25 puncte în raport cu media ce ar fi obținut-o, fără punctajul
dat de către Olesea Vîrlan, examinând și aplicând în mod vădit arbitrar și subiectiv
criteriile de evaluare ale candidatului, precum și neasigurând egalitatea de șanse, în ceea
ce privește carierea și candidatura lui Ion Munteanu, la funcția de Procuror General.
Astfel, în rezultatul folosirii situației de serviciu de către membrul CSP Olesea
Vîrlan, concursul pentru funcția de Procuror General a fost viciat, fapt ce a determinat
însăși CSP, la data de 28.02.2024, să revoce Hotărârea CSP nr.1- 65/2024 din 22
februarie 2024, privind rezultatele probelor de interviu în cadrul concursului pentru
selectarea candidatului la funcția de Procuror General și, să anuleze astfel, concursul
pentru selectarea Procurorului General, iar aceste fapte, au avut ca urmare
prejudiciabilă:
- acționarea într-un mod care contravine intereselor publice și drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, manifestat în: afectarea gravă a
intereselor instituționale ale CSP și ale Procuraturii; afectarea gravă a imaginii și
credibilității CSP; afectarea credibilității CSP de a organiza concursuri pe cariera
procurorilor, în special de alegere a Procurorului General, pe criterii obiective,
transparente, corecte și în baza meritocrației; afectarea gravă imaginea, credibilitatea și
obiectivitatea Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
Consiliul Superior al Procurorilor și Consiliul Superior al Magistraturii (Comisiei Pre-
Vetting), în procesul de evaluare a Olesei Vîrlan; afectarea a imaginii a sistemul de
justiție al Republicii Moldova, fiind încălcată flagrant obligativitatea față de procesul
de integrare Europeană care prevedea alegerea Procurorului General până la sfârșitul
lunii martie, însă dat fiind comportamentul defectuos și vicios a Olesei Vîrlan statul nu
a reușit îndeplinirea acestei obligativități la acea etapă;
- acționarea într-un mod care contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege
ale persoanelor fizice, în special, ale candidatului Ion Munteanu, prin privarea acestuia
de a avea parte de un concurs corect, echitabil și bazat pe meritocrație și egalitate și de
dreptul la ascensiune profesională și dreptul fundamental și constituțional la muncă.
4
Probatoriul a stabilit că Olesea Vîrlan și Andrei Roșca sunt persoane apropriate.
Andrei Roșca a deținut funcția de Procuror-șef al Procuraturii r-lui Rezina în perioada
2012-2017, când Olesea Vîrlan deținea funcția de procuror în Procuratura r-lui Rezina,
fiind subalternul lui Andrei Roșca. În ianuarie 2018, Andrei Roșca a fost transferat la
Chișinău în legătură cu numirea sa în calitate de membru al CSP, unde a activat până la
01 ianuarie 2024. (Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.03.2024, prin
care au fost cercetate actele remise de Procuratura Generală)
În februarie 2019, Olesea Vîrlan a fost transferată în funcția de procuror în
Procuratura r-lui Ialoveni, prin ordinul Procurorului General Eduard Harunjen nr. 277-
p. În aprilie 2021, Olesea Vîrlan a fost delegată și numită adjunct interimar al
Procurorului-șef la Procuratura r-lui Anenii Noi, prin ordinul Procurorului General
Alexandr Stoianoglo nr. 645-p. (Procesul-verbal din 21.03.2024)
La 07 octombrie 2021, Procurorul General interimar Dumitru Robu a sistat
delegarea Olesei Vîrlan, reîncadrând-o la locul permanent de muncă în funcție de
procuror în Procuratura r-lui Ialoveni, prin ordinul nr. 1619-p. (Procesul-verbal din
21.03.2024)
În iarna anului 2022, Andrei Roșca a solicitat de la Dumitru Robu în calitate de
Procuror General interimar numirea Olesei Vîrlan în funcția de adjunct interimar la
Procuratura r-lui Anenii Noi, care a fost refuzată. În vara anului 2022, Andrei Roșca
iarăși a solicitat numirea Olesei Vîrlan în funcția de adjunct interimar, la Procuratura r-
lui Ialoveni, pe care Dumitru Robu iarăși a refuzat-o. Desemnarea de către Procurorul
General interimar a altui candidat în acea funcție, la 15.08.2022, a fost respinsă de CSP
la 09.09.2022. Două săptămâni mai târziu, CSP, din care făcea parte și Andrei Roșca, a
desemnat-o pe Olesea Vîrlan în funcția respectivă, cu Andrei Roșca inclus în lista de
membri CSP care au semnat Hotărârea CSP de numire din 22.09.2022, nr.1-198/2022.
(Declarațiile martorului Dumitru Robu; Procesul-verbal de cercetare la fața locului din
04.04.2024, a hotărârilor CSP de respingere/numire a candidaților la funcții de
conducere din sistemul Procuraturii).
După cum a fost stabilit supra, Andrei Roșca și Olesea Vîrlan aveau calitatea de
,,persoane apropriate”, fapt care excludea participarea lui Andrei Roșca în calitatea sa
de membru CSP la o hotărâre administrativă ce o viza pe Olesea Vîrlan. Olesea Vîrlan
a fost subalterna lui Andrei Roșca din 2012-2017 la Procuratura r-lui Rezina, apoi au
menținut o relație apropriată. Această relație apropriată este stabilită și prin faptul că de
două ori pe parcursul anului 2022, Andrei Roșca a încercat să-l influențeze pe
Procurorul General interimar Dumitru Robu, să o numească pe Olesea Vîrlan în funcție
de adjunct interimar, care ar rezulta într-o promovare profesională și un salariu mai
mare.
Conform art. 78 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, un
membru CSP nu poate participa la examinarea unui subiect din agendă dacă există
circumstanțe care exclud participarea sa la examinarea subiectului în cauză sau care ar
trezi îndoieli privind obiectivitatea sa. În cazul în care există astfel de circumstanțe,
membrul respectiv al Consiliului este obligat să facă o declarație de abținere.
În aceeași ordine de idei, potrivit art. 50 alin. (1) și alin. (2) din Codul
administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa,
de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii
față de o exercitare imparțială a funcției.
5
Este de menționat că, CSP recent a concluzionat că relația de subaltern timp de un
an a constituit temei suficient pentru a fi recuzată și înlăturată Aliona Nesterov, unicul
membrul procuror CSP din partea procuraturilor specializate, de la participarea și
evaluarea candidaților în concursul pentru funcția de Procuror General. (Hot. CSP nr.1-
67/2024 din 22.02.2024). Mai exact, CSP a explicat că, decizia de a accepta cererea de
recuzare, înaintată față de membrul procuror Aliona Nesterov, a rezultat din
conjunctura înaintării candidaturii pentru promovarea în funcția deținută în perioada
18.01.2023-01.01.2024, de adjunct al Procurorului General interimar, funcție deținută
în aceeași perioadă și de Igor Demciucin. Alte interferențe în cariera profesională nu
constituie în sine motive de apreciere a unor suspiciuni de părtinire. Motivul invocat nu
reprezintă un criteriu definit ca incompatibilitate sau care ar trezi îndoieli privind
obiectivitatea membrului pentru participare la procedura administrativă, dar poate fi
invocat ca motiv de justificare a neîncrederii de către un participant implicat. Astfel,
se accentuează că anume raționamentul supra expus a fundamentat decizia organului
colegial de a accepta cererea de recuzare.
Aplicând aceeași logică și analiză, Andrei Roșca urma să se abțină de la decizii
administrative care afectau promovarea Olesei Vîrlan în Procuratură. Contrar
prevederilor legale, inclusiv art. 55 din Constituția Republicii Moldova, art. 78 alin. (1)
din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură și art. 49 alin. (1)5, art. 50 alin.(1) și alin.
(2) din Codul administrativ, Andrei Roșca a participat la examinarea unui subiect în
circumstanțe care exclud participarea sa la examinarea subiectului în cauză și care ar
trezi îndoieli privind obiectivitatea sa, încălcând obligația constituțională de a exercita
funcția de membru CSP cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților
altora.
Astfel, promovarea în funcția de adjunct interimar al Procurorului-șef al
Procuraturii r-lui Ialoveni, a Olesei Vîrlan, a avut loc ca rezultat al folosirii situației de
serviciu din partea lui Andrei Roșca, ultimii fiind și în conflict de interese.
Potrivit art. 6 al Legii nr. 26 din 10.03.2022 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor, întru exercitarea funcţiilor sale, Comisia Pre-Vetting are următoarele
competențe:
a) elaborează și aprobă regulamentul propriu de organizare și funcționare,
precum și regulamentul secretariatului comisiei;
b) evaluează candidații și adoptă decizii privind rezultatele evaluării integrității
candidaților;
c) colectează şi verifică orice date relevante pentru evaluarea candidaților;
d) are acces la orice sisteme informaționale care conțin date relevante pentru
realizarea mandatului său, și anume pentru evaluarea integrității etice și a integrității
financiare a candidaților, inclusiv prin intermediul platformei de interoperabilitate
(MConnect);
e) audiază candidatul și alte persoane ce dețin informații relevante despre
integritatea candidatului;
2
https://realitatea.md/sor-sau-copperfield-a-reusit-sa-paraseasca-israelul-de-cateva-ori-fara-ca-sa-
intre-in-tara/
7
f) solicită informații de la persoanele fizice şi juridice de drept public sau
privat, precum și acumulează orice informații relevante pentru realizarea mandatului
său;
g) alte competențe prevăzute de prezenta lege.
Prevederile art. 8 din legea menționat stabilesc, că
În sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în verificarea
integrității etice și a integrității financiare a acestora.
Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:
a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor,
a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,
acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui
profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;
b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor
de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii
integrității nr.82/2017;
c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.
3
https://www.opm.gov/forms/pdf_fill/sf86.pdf la pagina 7.
10
E. Scopul sesizării
S O L I C I T:
11