Subiecte Bareme Olpp Nat 2023

OLIMPIADA DE PEDAGOGIE – PSIHOLOGIE (LICEE PEDAGOGICE)
ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

31 martie 2023
SECȚIUNEA: PEDAGOGIE
SPECIALIZAREA: EDUCATOR- PUERICULTOR
CLASA: a IX-a
DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE. EDUCAȚIE TIMPURIE.
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul de lucru: 3 ore
• Total: 100 de puncte
SUBIECTUL I: __(20 puncte)

A. Citiți cu atenție enunțurile următoare:
1. O notă distinctivă a educației timpurii face referire la unicitatea copilului, dar nu și la
abordarea acestuia din perspectivă holistică.
2. Caracterul prospectiv al educației impune orientarea ei spre cerințele anterioare ale
societății.
3. Educabilitatea facea referire la disponibilitatea ființei umane de a fi receptivă la influențele
și acțiunile educative exercitate asupra sa.
4. În cadrul educației informale, evaluarea se realizează individual, grupal şi social.
5. Multiplicarea şi intensificarea relaţiilor pedagogiei cu alte ştiinţe conduc la apariţia unor
discipline pedagogice noi, de graniţă.
Pentru fiecare dintre enunțurile de la 1 la 5, scrieți cifra corespunzătoare enunțului și notați în
dreptul ei litera A, dacă enunțul este adevărat, sau litera F, dacă enunțul este fals.
B. Citiți cu atenție enunțurile următoare și alegeți varianta de răspuns pe care o

considerați corectă:
1. Forma educaţiei care este expresia nemijlocită a mediului de viaţă şi a ambianţei
sociale în care se află individul este:
a) educaţia informală;
b) educaţia formală;
c) educaţia nonformală;
2. Efectele educației timpurii pe termen lung sunt:
a) atitudine pozitivă față de învățare;
b) contrabalansarea importanței jocului pentru copii;
c) limitarea dezvoltării în ritm propriu.
3. Educația nonformală:
a) include totalitatea informațiilor difuze, neintenționate;
b) prezintă avantajul focalizării pe performanță la anumite discipline;
c) prezintă avantajul unui spațiu instructiv- educativ mai flexibil decât cel școlar.
4. Pedagogia are un statut epistemologic deoarece:
a) teoretizează modele și paradigme științifice privind fenomenele educaționale specifice
științelor sociale și umane;
b) are un obiect specific de studiu, legi, principii, norme și metodologii de cercetare a obiectului
de studiu, limbaj științific;
c) este știință, teorie și artă a educației.
5. Funcția care asigură conținutul educației se referă la:

a) selectarea, prelucrarea și transmiterea valorilor de la societate la individ;
b) pregătirea omului pentru integrarea activă în viața socială;
c) dezvoltarea progresivă și conștientă a potențialului biopsihic al omului.
SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

Citiți cu atenție textul următor și rezolvați sarcinile:
„Educația permanentă este un proces de perfecționare a dezvoltării personale, sociale și
profesionale pe durata întregii vieți a indivizilor, în scopul îmbunătățirii calității vieții atât a
indivizilor, cât și a colectivității lor.”
(R. H. Dave)
a) Definiți conceptele de „educație” și „educație permanentă”;
b) Menționați două finalități/obiective specifice educației permanente;
c) Descrieți trei caracteritici specifice educației permanente;
d) Argumentați nevoia de educație permanentă în societatea contemporană, raportându-vă la
diferite fenomene sociale caracteristice acesteia;
e) Exemplificați două activități cu impact asupra dezvoltării profesionale a unui învățător
și/sau educatoare raportându-vă la finalitățile/obiectivele educației permanente.
SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

„Influenţele întâmplătoare şi ocazionale exercitate asupra persoanei sunt purtătoare de
mesaje educogene, dar trebuie mediate, integrate, valorificate cu atenţie şi inspiraţie.”
(Constantin Cucoş)
Pe baza textului prezentat, realizați un eseu pedagogic în care să prezentaţi rolul/

importanța unei teme/teorii/idei psihopedagogice care urmează a fi dezvoltată în cuprinsul
lucrării.
În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele;
• evidențierea unei teme/idei/ teorii sau a unui construct psihopedagogic, prin
valorificarea textului suport;
• motivarea opiniei alese prin raportare la importanța sau la actualitatea acesteia în teoria
și/sau în practica educațională;
• dezvoltarea problemei abordate prin argumentarea/contraargumentarea cu diferite
opinii cunoscute în literatura de specialitate, utilizând informații psihopedagogice, de
natură științifică sau culturală (cel puțin 2 argumente);
• susținerea afirmațiilor prin exemple relevante desprinse din practica educațională,
literatură, viața cotidiană etc.;
• formularea unor concluzii, a unor aprecieri, a unor reflecţii personale;
• claritatea, coeziunea și coerența exprimării din punct de vedere logic, gramatical,
științific;
• originalitatea modului de abordare.

31 martie 2023
SECȚIUNEA: PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA: ÎNVĂȚĂTOR - EDUCATOARE
CLASA: a XI-a
DISCIPLINA: PSIHOLOGIA VÂRSTELOR
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

Fiecărui item corect rezolvat i se acordă 2 puncte.
A 1 2 3 4 5
F A A F A
B 1 2 3 4 5
a c c b a

a) Definire - 4 puncte
• definire corectă, completă 4 puncte
• definire incompletă/ care conține elemente structurale 2 puncte
• încercare de definire 1 punct
b) Menționare/ enumerare – 6 puncte
c) Descriere/ caracterizare – 10 puncte
• descriere/ caracterizare corectă, completă 8 puncte
• descriere/ caracterizare schematică, succintă 6 puncte
• încercare de caracterizare/ descriere 2 puncte
• utilizarea limbajului de specialitate 2 puncte
d) Argumentare/ Exprimarea opiniei proprii/ Corelarea unor concepte/teorii, stabilirea
unor relații etc – 10 puncte
• elaborarea unui scurt text susținut științific, coerent, convingător 8 puncte
• elaborarea unui text schematic, succint, corect științific 6 puncte
• încercare de argumentare 2 puncte
e) Exemplificarea – 10 puncte
• exemple corelate cu teoria, explicate, susținute prin argumente 8 puncte
științifice
• oferirea unor exemple, parțial argumentate, schematic explicate 6 puncte
• încercare de a oferi exemple 2 puncte

Evidențierea unei teme/idei/ teorii sau a unui construct psihopedagogic, desprinse din
textul suport (6 puncte)
• emiterea/construirea unei ipoteze de lucru bine conturată - 6 puncte
• emiterea/construirea unei ipoteze de lucru slab articulată -3 puncte
• încercare de stabilire a unei ipoteze de lucru -1 punct
Motivarea opiniei alese prin valorificarea textului suport, respectiv sublinierea
importanței sau actualității teme/idei etc. în teoria și/sau practica educațională (4 puncte)
• motivarea clară a opiniei cu privire la importanță/actualitatea temei, corelată din textul-
suport - 4 puncte
• motivarea ambiguă a opiniei cu privire la importanță/actualitatea temei, fără raportare
la textul-suport - 3 puncte
• încercare de motivare a temei -1 punct
Dezvoltarea problemei abordate prin argumentarea/contraargumentarea cu diferite opinii
cunoscute în literatura de specialitate, utilizând informații psihopedagogice, de natură
științifică sau culturală (10 puncte)
• prezentarea detaliată a cel puțin 2 argumente/contraargumente -10 puncte
• prezentarea succintă a cel puțin 2 argumente/contraargumente - 8 puncte
• încercare de prezentare a unor argumente/contraargumente - 4 puncte
Susținerea afirmațiilor prin exemple relevante desprinse din practica educațională,
literatură, viața cotidiană etc (7 puncte)
• prezentarea clară, explicită unor exemple relevante în raport cu ipoteza de lucru, în
concordanță cu argumentele expuse-7 puncte
• prezentarea schematică unor exemple relevante în raport cu ipoteza de lucru, în
concordanță cu argumentele expuse -5 puncte
• încercare de exemplificare -2 puncte
Formularea unor concluzii, a unor aprecieri, a unor reflecţii personale, direcții viitoare de
acțiune etc. (3 puncte)
Claritatea, coeziunea și coerența exprimării din punct de vedere logic, gramatical, științific
(5 puncte)
Originalitatea și creativitatea modului de abordare (5 puncte)

31 martie 2023
CLASA: a X-a
DISCIPLINA: PSIHOLOGIE GENERALĂ

A 1 2 3 4 5
F A A F F
B 1 2 3 4 5
c) a) b) a) b)

științifice

suport - 4 puncte
(5 puncte)

31 martie 2023
CLASA: a X-a
DISCIPLINA: TEORIA ȘI PRACTICA INSTRUIRII ȘI EVALUĂRII

A 1 2 3 4 5
A A A F F
B 1 2 3 4 5
b) c) c) a) c)

științifice

suport - 4 puncte
Formularea unor concluzii, a unor aprecieri, a unor reflecții personale, direcții viitoare de
(5 puncte)

31 martie 2023
SPECIALIZAREA: ÎNVĂȚĂTOR-EDUCATOARE
CLASA: a IX-a
DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE ȘI TEORIA ȘI METODOLOGIA
CURRICULUMULUI

A 1 2 3 4 5
F A F A A
B 1 2 3 4 5
b) c) c) b) a)

științifice

suport - 4 puncte
(5 puncte)

31 martie 2023
SPECIALIZAREA: EDUCATOR-PUERICULTOR
CLASA: a IX-a
DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE. EDUCAȚIE TIMPURIE.

A 1 2 3 4 5
F F A A A
B 1 2 3 4 5
a) a) c) b) a)

științifice

suport - 4 puncte
(5 puncte)

31 martie 2023
CLASA: a XI-a
DISCIPLINA: PSIHOLOGIA VÂRSTELOR


1. Mişcările fine, suple, armonioase de la 3 ani sunt înlocuite la 4 ani de mişcări bruşte, relativ
necoordonate, până se ajunge în jurul vârstei de 6 ani la forţă.
2. Dezvoltarea socio-emoțională vizează debutul vieții sociale a copilului, capacitatea lui de a
stabili și menține interacțiuni cu adulți si copii.
3. Dezvoltarea copilului mic se realizează prin asimilare de informații și acomodare la noile
realități fizice și de dezvoltare psihică.
4. Reacţiile circulare sunt specifice antepreşcolarului.
5. Expansiunea motricităţii la vârsta antepreşcolară este atât de mare încât unii autori au
considerat copilul ca fiind o adevărată “pilă electrică”, deoarece emană o mare cantitate de
energie.

1. Confuziile pe care preșcolarul le face între parte și întreg reflectă:
a) gândirea sincretică;
b) gândirea egocentrică;
c) gândirea precauzală.
2. Procesul de formare și diferențiere a structurilor anatomo-funcționale care să permită
echilibrarea cu ambianța și supraviețuirea individului poartă numele de:
a) ontogeneză;
b) filogeneză;
c) organogeneză.
3. Gândirea antepreșcolarului are caracter:
a) egocentric, magic și intuitiv;
b) magic, egocentric și situativ;
c) egocentric, magic și animist.
4. Învățarea apare frecvent împletită cu jocul și nu ca o activitate de sine stătătoare, atât în
forme spontane, cât și organizate la:
a) vârsta de 0-3 ani;
b) vârsta de 3-6 ani;
c) vârsta 6-10 ani.
5. În procesul socializării, la vârsta de 5 ani, ”altul” este perceput ca:

a) partener egal;
b) amenințare;
c) obiect de identificare.

”Un copil căruia i se vorbeşte sau citeşte frecvent dobândeşte mai rapid competențele
lingvistice, aceste două acţiuni având un mare impact asupra modului în care copilul va fi capabil
să se exprime mai târziu. Un copil căruia i se vorbeşte sau citeşte foarte rar va învăţa să vorbească
mai târziu decât alţi copii de aceeaşi vârstă, deoarece copilul are nevoie de a fi stimulat pentru a se
dezvolta corespunzător.” (Raikes, H., Pan, B.A.)
a) Definiți limbajul;
b) Menționați două modalități de stimulare a dezvoltării limbajului copilului preșcolar;
c) Explicați modul în care se realizează învățarea în etapa preșcolară;
d) Argumentați modul în care diverse structuri motivaționale sunt stimulate la vârsta
preșcolară;
e) Exemplificați două tipuri de activități creative pe care le poate propune cadrul didactic
copilului preșcolar pentru a facilita dezvoltarea acestuia.

,,Obligat să se adapteze neîncetat lumii sociale a celor mari, ale cărei interese și reguli îi rămân
exterioare, unei lumi fizice care deocamdată o înțelege prost, copilul nu reușește să satisfacă
trebuințele afective și chiar intelectuale ale eului său decât prin joc. Jocul este o activitate fără
constrângeri și sancțiuni.”
(Jean Piaget)

lucrării.
științific;

31 martie 2023
CLASA: a X-a
DISCIPLINA: PSIHOLOGIE GENERALĂ


1. Una din calitățile memoriei este volumul, referindu-se la conservarea corectă a informatiilor/
materialului pe o perioadă de timp îndelungată.
2. Legea contrastului senzorial succesiv explică fenomenul psihologic prin care un suc băut
înainte și după mâncarea unei prăjituri pare la început mai bun decât ulterior.
3. Multiplicarea și aglutinarea ca procedee ale imaginației au stat la baza creării
computerului/calculatorului.
4. Capacitatea de reprezentare a unui om este obligatoriu dependentă de capacitatea gândirii
lui.
5. Legea integralității percepției precizează că însușirile relevante ale obiectului ocupă primul
plan în structura imaginii, iar celelalte trec în plan secund.

1. Un stimul poate fi detectat mai repede și mai bine față de unul cu o intensitate
superioară, atunci când:
a) se află într-un context adecvat;
b) este similar fondului;
c) este mai semnificativ pentru subiect.
2. În care din fazele procesului perceptiv se poate vorbi de intervenția memoriei:
a) identificare;
b) interpretare;
c) detecție.
3. Ce fenomen psihologic explică faptul că un om așezat la masă ”vede” farfuria din fața
sa ca fiind rotundă, cu toate că ea îi produce pe retină o imagine ovală?
a) adaptarea senzorială;
b) constanța formei;
c) structuralitatea perceptivă.
4. În realizarea opțiunii profesionale a unui elev, forma imaginației implicate este:
a) visul de perspectivă;
b) reveria;
c) imaginația creatoare.
5. Alegeți categoriile profesionale care nu necesită reprezentări auditive dezvoltate:

a) dirijori, compozitori;
b) arhitecți, designer web;
c) șoferi, actori.

”Reprezentările îi dau omului posibilitatea să-şi construiască propriul său mediu interior, pornind
de la care el îşi poate elabora acţiunile asupra mediului exterior.”
(Mielu Zlate)
a) Definiți reprezentarea;
b) Menționați trei caracteristici ale reprezentării;
c) Descrieți asemănările între reprezentare și percepție;
d) Argumentați rolul reprezentării în dezvoltarea gândirii;
e) Exemplificați două situații observate la orele de practică pedagogică în care reprezentarea a jucat
un rol semnificativ în procesul înțelegerii.

”Azi am citit cartea lui Ionel Teodorenu: Ulița copilăriei și am plâns. M-am spălat repede cu apă
rece pe față, ca să nu mă zărească cineva și să vadă un miop emoționat și lăcrimând. Am fost toată
ziua îndrăgostit de Sonia.(...). M-am închipuit frumos, interesant și glorios. M-am închipuit la
Medeleni, citind Sheherezade, cu Sonia alături.”
(Romanul adolescentului miop, Mircea Eliade)

lucrării.
științific;

31 martie 2023
CLASA: a X-a
DISCIPLINA: TEORIA ȘI PRACTICA INSTRUIRII ȘI EVALUĂRII


1. Învățarea presupune o modificare comportamentală.
2. Caracterul logic, organizat al procesului de învățământ se exprimă în proiectarea, dirijarea
acțiunilor rațional ordonate în activitatea didactică, alegerea strategiilor, crearea situațiilor
în jurul unui scop, realizarea comunicării în procesul de predare, urmărind principiile
logicii.
3. În procesul învățării acțiunile intelectuale se formează prin interiorizarea acțiunilor practice
și verbale.
4. În viziune modernă, predarea este o activitate de transmitere de cunoștințe, unidirecțională,
îndreptată de la educator spre educat.
5. Normele au aceeași sferă de aplicabilitate ca principiile didactice.

1. Principiul intuiției, exprimă cerința:
a) fixării profunde și de durată a cunoștințelor și deprinderilor de bază;
b) asigurării unei baze perceptive, concret- senzorială învățării, sprijinită pe activitatea
directă a elevului și pe trăirile acestuia;
c) reîntoarcerii și îmbunătățirii din mers a rezultatelor și proceselor în funcție de informația
inversă primită despre calitatea proceselor de predare și învățare.
2. Povestirea, descrierea, instructajul verbal sunt:
a) metode de învățare prin acțiune reală;
b) metode de explorare directă a obiectelor și fenomenelor;
c) metode expozitive.
3. Principiul didactic potrivit căruia cunoștințele și deprinderile stipulate prin planuri,
programe, manuale, activități practice trebuie să fie astfel selectate, articulate și expuse
încât ele să poată fi asimilate și valorificate optim de către elevi este :
a) principiul sistematizării și continuității în învățare;
b) principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
c) principiul accesibilității și individualizării instruirii.
4. Modurile de organizare a instruirii sunt:

a) frontală, în grupuri și individuală;
b) modulară, ierarhizată și interacțională;
c) individualizată, ierarhizată, interacţională.
5. Funcția instrumentală a metodelor pedagogice:
a) constă în organizarea și dirijarea cunoașterii, a învățării, în elaborarea unor noi cunoștințe;
b) vizează stimularea curiozității și trezirea interesului și a dorinței de cunoaștere și de
acțiune a elevilor;
c) intermediază între elev și materia de studiat, între obiective de îndeplinit și rezultate.

„Pentru a se asigura eficiența procesului de învățământ, profesorul trebuie să uziteze în procesul
de predare adevărate sisteme metodologice[...]. Numai în acest fel se asigură un fundament pentru
formarea elevului în acord cu obiectivele vizate. Astfel, profesorul trebuie să dobândească
competența de a alege sistemele metodologice potrivite în raport cu anumite criterii clar
prestabilite.” (Marian D. Ilie)
a) Definiți metoda de instruire și procedeul didactic;
b) Menționați trei funcții ale metodelor de instruire;
c) Descrieți două metode bazate pe comunicare orală, din categoria metodelor expozitive;
d) Stabiliți relația dintre metode și procedee didactice și argumentați;
e) Exemplificați o situație de aplicare a metodei demonstrației în cadrul unei lecții/activități
la grădiniță, precizând și un procedeu didactic utilizat în sprijinul metodei.

,,Un climat optim pentru învățare (...) presupune dezvoltarea unei atmosfere de încredere între
profesor și elev, (...) unde este admis să recunoști că procesul de învățare este rareori liniar, că
implică angajament și necesită efort, că are multe suișuri și coborâșuri (...).”
(J. Hattie)
Pe baza textului prezentat, realizați un eseu pedagogic în care să prezentați rolul/
lucrării.
• evidențierea unei teme/idei/ teorii sau a unui construct psihopedagogic, prin valorificarea
textului suport;
• dezvoltarea problemei abordate prin argumentarea/contraargumentarea cu diferite opinii
științifică sau culturală (cel puțin 2 argumente);
• formularea unor concluzii, a unor aprecieri, a unor reflecții personale;
• claritatea, coeziunea și coerența exprimării din punct de vedere logic, gramatical, științific;

31 martie 2023
SPECIALIZAREA: ÎNVĂȚĂTOR-EDUCATOARE
CLASA: a IX-a
DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE ȘI TEORIA ȘI
METODOLOGIA CURRICULUMULUI


1. Relațiile de interferență dintre pedagogie și sociologie derivă din investigarea aceluiași
obiect de studiu.
2. Circuitul care se stabileşte între obiect şi comportamentul său, având rol de autocontrol şi
autodirijare a propriei formări şi dezvoltări, reprezintă conexiunea inversă internă.
3. Maturizarea organică și fiziologică nu constituie o premisă a dezvoltării psihice.
4. În cadrul educației informale, evaluarea se realizează individual, grupal şi social.
5. Multiplicarea şi intensificarea relaţiilor pedagogiei cu alte ştiinţe conduc la apariţia unor
discipline pedagogice noi, de graniţă.

1. Influența mediului fizic asupra dezvoltării individului este:
a) independentă de factorii sociali;
b) mediată de factorii sociali;
c) întotdeauna diminuată de factorii sociali.
2. Comportamentul obiectivat se referă la:
a) totalitatea mijloacelor pe care subiectul le folosește pentru exercitarea acțiunii sale;
b) totalitatea condițiilor social-obiective proprii unei etape concrete din dezvoltarea societății;
c) totalitatea reacțiilor obiectului ca răspuns la acțiunea întreprinsă asupra sa.
3. Educația nonformală:
a) include totalitatea informațiilor difuze, neintenționate;
b) prezintă avantajul focalizării pe performanță la anumite discipline;
c) prezintă avantajul unui spațiu instructiv- educativ mai flexibil decât cel școlar.
4. Pedagogia are un statut epistemologic deoarece:
a) teoretizează modele și paradigme științifice privind fenomenele educaționale specifice
științelor sociale și umane;
b) are un obiect specific de studiu, legi, principii, norme și metodologii de cercetare a
obiectului de studiu, limbaj științific;
c) este știință, teorie și artă a educației.
5. Funcția care asigură conținutul educației se referă la:

a) selectarea, prelucrarea și transmiterea valorilor de la societate la individ;
b) pregătirea omului pentru integrarea activă în viața socială;
c) dezvoltarea progresivă și conștientă a potențialului biopsihic al omului.

„Educația trebuie concepută ca un continuum existențial, a cărei durată se confundă cu însăși durata
vieții și care nu trebuie limitată în timp (vârsta școlară) și închisă în spațiu (clădiri școlare)”.
(Constantin Cucoș, Pedagogie. Ediția a III-a revăzută și adăugită)
a) Definiți conceptele de „educație” și „educație permanentă”;

b) Menționați două finalități/obiective specifice educației permanente;
c) Descrieți trei caracteristici ale educației permanente;
d) Argumentați nevoia de educație permanentă în societatea contemporană, raportându-vă la
diferite fenomene sociale caracteristice acesteia;
e) Exemplificați două activități cu impact asupra dezvoltării profesionale a unui învățător
și/sau educatoare, raportându-vă la finalitățile/obiectivele educației permanente.

”Singurul scop al educației este să transforme oglinzile în ferestre.”
(S. Harris)

lucrării.
științific;

Subiecte Bareme Olpp Nat 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Bareme Olpp Nat 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OLIMPIADA DE PEDAGOGIE – PSIHOLOGIE (LICEE PEDAGOGICE)

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

B. Citiți cu atenție enunțurile următoare și alegeți varianta de răspuns pe care o

5. Funcția care asigură conținutul educației se referă la:

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

Pe baza textului prezentat, realizați un eseu pedagogic în care să prezentaţi rolul/

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

• Toate subiectele sunt obligatorii.

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

B. Citiți cu atenție enunțurile următoare și alegeți varianta de răspuns pe care o

5. În procesul socializării, la vârsta de 5 ani, ”altul” este perceput ca:

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

Pe baza textului prezentat, realizați un eseu pedagogic în care să prezentaţi rolul/

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

• Toate subiectele sunt obligatorii.

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

B. Citiți cu atenție enunțurile următoare și alegeți varianta de răspuns pe care o

5. Alegeți categoriile profesionale care nu necesită reprezentări auditive dezvoltate:

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

Pe baza textului prezentat, realizați un eseu pedagogic în care să prezentaţi rolul/

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

• Toate subiectele sunt obligatorii.

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

B. Citiți cu atenție enunțurile următoare și alegeți varianta de răspuns pe care o

4. Modurile de organizare a instruirii sunt:

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

SUBIECTUL al III – lea: __(40 puncte)

ETAPA NAȚIONALĂ (Proba A)

• Toate subiectele sunt obligatorii.

SUBIECTUL I: __(20 puncte)

B. Citiți cu atenție enunțurile următoare și alegeți varianta de răspuns pe care o

5. Funcția care asigură conținutul educației se referă la:

SUBIECTUL al II – lea: __(40 puncte)

a) Definiți conceptele de „educație” și „educație permanentă”;