FORMAREA CELOR PATRU ANOTIMPURI

Dacă axa Pământului ar fi perpendiculară pe planul orbitei, zilele ar fi egale cu nopțile pretutindeni și în

tot timpul anului, iar – în același punct – ar fi cam aceeași temperatură.
În realitate, axa polilor este înclinată pe planul orbitei Pământului, cu 66°30′. Din această cauză,
Pământul își arată Soarelui când un pol, când pe celălalt. Cele două emisfere (de nord și de sud) sunt pe
rând întoarse către Soare câte o jumătate de an, primind în această vreme o cantitate de căldură mai
mare. Deci, răspândirea luminii și a căldurii variază periodic în cele două emisfere, fapt care duce la
formarea anotimpurilor.
Înclinarea axei terestre determină apariția anotimpurilor ca urmare a incidenței razelor
solare asupra emisferelor terestre. În ianuarie avem iarna în emisfera nordică și vara în cea
sudică, în tip ce în iulie este invers.
Solstițiile și echinocțiile sunt fenomene astronomice fascinante, urmărite la nivel global.
Este momentul în care un nou anotimp astronomic începe.
Putem deduce că înclinarea axei terestre are un rol fundamental în evoluția duratei zilei,
dar și a anotimpurilor. Acest lucru ne obligă pe noi, locuitori ai „Planetei Albastre”, sa ne
adaptăm la schimbările survenite ca urmare a diferențelor duratei zilei, dar si a succesiunii
anotimpurilor.
... SFÂRȘIT...