Teoria curriculum-ului

Noțiunea de curriculum, la plural curricula

lat. curriculum = „cursă”, „alergare”, „străbatere”,
„înconjur”.

• Legătura dintre educație, pedagogie și curriculum.

A educa - a trece de la starea de natură la starea de
cultură.
Să ieșim din peșteră la lumina soarelui (Mitul peșterii -
Platon)
 Care să fie determinanții
în construirea acestui „traseu”?

• Exterior sau interior? „Cultură” sau

„natură”? nurture/culture

• „Esență”sau „existență”? (Bogdan

Suchodolski)
• A valoriza conținuturile culturale, străine
copilului, ordonate logic sau a valoriza
psihologia copilului (John Dewey)?
• Secolul XVII - curriculum – discipline, cursuri, programe de
studii (a situa în centru activitatea celui care predă) P
• Secolul XVIII - sensul noțiunii curriculum virează spre
valorizarea activității celui care învață. Copilul
• Copilul si curriculumul (1972) J. Dewey.
• Logicul si psihologicul sunt două fațete ale aceleiași realități,
experiența. Curriculumul nu trebuie nici impus, nici opus, ci
trebuie psihologizat, adică tradus în termenii experienței sale.
• Curriculum – traseu al experiențelor de invățare, profesorul
având rolul de a amenaja condițiile în care experiența
elevului să fie posibilă.
 Franklin Bobbitt, "The Curriculum" (1918)

Curriculum
Întreaga experienţă de învăţare a elevilor,
respectiv atât activităţile formale, desfăşurate în
mediul şcolar, cât şi pe cele desfăşurate în
mediul extraşcolar, planificate şi proiectate în
şcoală, în vederea realizării unei educaţii
globale, integrative. F+ NF+ IF
 Ralph Tyler, 1949
"Basic Principles of Curriculum and Instruction";

• prima formulare modernă a teoriei curriculum-ului

Elaborarea curriculum-ului implică patru acţiuni:

Program educativ
1. formularea obiectivelor educaţionale ale procesului de
învăţământ
2. selectarea experienţelor de învăţare şi a conţinuturilor.
3. stabilirea metodologiilor de organizare a experienţelor
de învăţare.
4. evaluarea rezultatelor activităţii de instruire.
 Două sensuri ale
conceptului "curriculum":

•un sens restrâns – curriculum‑ul desemnează însuşi

conţinutul învăţământului.

• un sens extins –curriculum- ul se referă la întregul

program al acţiunilor educative, cu toate componentele şi
interacţiunile dintre ele. Tyler
 Curriculum - program educativ:
• Obiectivele educative ale unui domeniu (nivel
de învăţământ, profil, disciplină şcolară) sau
activitate educativă;
• Conţinuturile informaţionale sau educative
necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite;
• Condiţiile de realizare (metode, mijloace,
activităţi etc.), programarea şi organizarea
situaţiilor de instruire şi educare;
• Evaluarea rezultatelor.
 Tipuri de curriculum
• Core-curriculum (curriculum general), trunchi comun de
materii, c-nucleu.

este asociat cu obiectivelor generale ale educaţiei şi conţinuturilor

educaţiei generale obligatorii pe parcursul primelor trepte ale
şcolarităţii.

• Curriculum specializat (sau de profil)

este focalizat pe îmbogăţirea şi aprofundarea competenţelor, pe
exersarea abilităţilor înalte, pe formarea comportamentelor
specifice determinării performanţelor în domenii particulare.
 Curriculum ascuns (subliminal)

• derivă din ambianţa educaţională şi din

mediul psiho-social şi cultural al clasei/
şcolii/ universităţii (din manuale, din
mediul fizic al clasei si al școlii, artefactele,
climatul academic, personalitatea
profesorilor, relaţiile interpersonale,
sistemul de recompensări şi sancţionări)
• Care sunt abilitățile pe care elevii le-au invățat
fără a le fi predate?

• Curriculum ascuns negativ

• Curriculum ascuns pozitiv

• Dați exemple din experiența dvs academică

 Tipuri de curriculum
• Curriculum informal, nonformal
• Curriculum recomandat
• Curriculum scris
• Curriculum predat
• Curriculum învăţat (realizat)
• Curriculum suport -
 Tipuri de curriculum
• Curriculum testat /evaluat
• Curiculum zonal (local) - CDS
• Curriculum exclus -
• Curriculum inclus -
 Tipologia Curriculum-ului Naţional operant în cadrul sistemului de învăţământ
din România:

- Curriculum-nucleu – care reprezintă aproximativ 65-70 %

din Curriculum-ul Naţional;
- Curriculum la decizia şcolii – care reprezintă aproximativ
30-35 % din Curriculum-ul Naţional şi este alcătuit din:
curriculum extins; curriculum nucleu aprofundat;
curriculum elaborat în şcoală;

- CN= Cn + CDS
•
 Obiectivele educaţionale
• exprimă caracterul finalist sau teleologic al
procesului educativ

• Definiţie: obiectivele sunt „reflectări

anticipate ale rezultatelor învăţării” (Ioan
Nicola).
 Idealul educativ
• Este categoria de o generalitate maximală ce surprinde
paradigma de personalitate, proiectul devenirii umane la un
moment dat, într‑o societate dată.

• Trei dimensiuni ale idealului (cf. Nicola, 1993, pp. 69‑70):

• a. dimensiunea socială (idealul să fie congruent sau coextensiv
unor cerinţe sociale);
• b. dimensiunea psihologică (idealul să răspundă nevoilor şi
posibilităţilor indivizilor; nu trebuie să fie cu mult peste
posibilităţile oamenilor);
• c. dimensiunea pedagogică (idealul să permită o transpunere
practică în plan instructiv‑educativ).
 Exemple de idealuri
• idealul matriarhal („mater”)
• idealul cinegetic (Marele Vânător);
• „kalokagathia” (omul „frumos şi bun” al grecilor , model etico -
estetico- civic );
• „mens sana in corpore sano” (la romani);
• „cavalerul” şi „sfântul” (Evul Mediu);
• „omul universal” Pico della Mirandola (perioada Renaşterii )
• „omul luminilor”, „cetăţeanul” (perioada modernă), „gentlemanul”
(în Anglia)
• „omul nou” şi „personalitatea multilateral dezvoltată” ( în
sistemele totalitare)
• Se gaseste formulat in legea invatamantului
 Scopul educaţiei -
• finalitatea unei acţiuni educaţionale bine
determinate
• tipuri de şcoli
• profiluri de pregătire
• cicluri de învăţământ
• componente ale educaţiei (intelectuală,
morală, fizică…)
 Obiectivul educaţional
• Este ipostaza cea mai „concretă” a finalităţilor
şi desemnează tipul de schimbări pe care
procesul de învăţământ sau cel din alt sistem
educativ îl aşteaptă şi/sau îl realizează.
• - şcoli de diferite tipuri şi grade
• - discipline de învăţământ
• - lecţii
• - domenii (cognitiv, afectiv, psihomotor)
 Funcţiile obiectivelor
a. Funcţia de orientare axiologică.

b. Funcţia de anticipare a rezultatelor educaţiei.

c. Funcţia evaluativă.

d. Funcţia de organizare şi (auto)reglare a

proceselor didactice.
 Clasificări ale obiectivelor –
după gradul de generalitate
• Dan Potolea (Universitatea Bucureşti) identifică trei nivele ale obiectivelor:

• Nivelul 1, al obiectivelor generale, are două clase:

– idealul educaţional - legea inv
– obiectivele sistemului de învăţământ în întregime- legea inv.
•
• Nivelul al doilea, al obiectivelor de generalitate intermediară, cuprinde:
• obiectivele pe cicluri şcolare scopuri
• obiectivele pe tipuri de şcoli
•
• Nivelul ale treilea, al obiectivelor concrete include : - O.
• obiectivele pe discipline - programa scolara
• obiectivele pe lecţii (comportamentale, operaţionale)- ob. Concrete-P
 Clasificări ale obiectivelor –
După criteriul domeniului de conţinut
• Conceptul de taxonomie
• Taxonomia obiectivelor cognitive - a lui
Benjamin Bloom
• Taxonomia obiectivelor afective (a lui
Krathwohl)
• Taxonomia obiectivelor din domeniul
psihomotor- Simpson
Bloom revised
 Taxonomia lui Benjamin Bloom
• Contextul apariţiei taxonomiei - de la evaluarea
cunoştinţelor la proiectarea didactică
• 6. Evaluarea
• 5. Sinteza
• 4. Analiza
• 3. Aplicarea
• 2. Înțelegerea (comprehensiunea) 2- 6 Capacitati
• 1. Cunoașterea cunostinte /informatii
 Why Use Bloom’s Taxonomy?
• sprijină predarea, învățarea, evaluarea

• oferă o modalitate de a alinia obiectivele educaționale, conținuturile

și evaluările care sunt utilizate în școli.
• structurează amploarea și profunzimea activităților de instruire pe care
profesorii le oferă elevilor

• Permite diferențierea tipului de conținut predat, precum și complexitatea

conținutului. Domeniile sunt deosebit de utile pentru educatorii care se
gândesc la procesul de interogare în sala de clasă, cu întrebări variind în
complexitate de la tipuri de cunoștințe de ordin inferior la întrebări de
ordin superior care ar necesita o gândire mai complexă și cuprinzătoare.
 Taxonomia obiectivelor afective (a lui
Krathwohl)
• Vizează formarea intereselor, valorilor, atitudinilor

5. caracterizare (valorile integrate pot să caracterizeze personalitatea

elevului)

4. organizare (integrează valorile în cadrul unui sistem existent, le

armonizează)

3. valorizare (elevul oferă o judecată de valoare, „preţuieşte” valorile)

2. reacţia (elevul oferă un răspuns de satisfacţie sau insatisfacţie)

1. receptarea (elevul conştientizează prezenţa unor valori, le acordă

atenţie)
 Taxonomia obiectivelor din domeniul
psihomotor, Simpson
• 1. Percepţie
• 2. Dispoziţie
• 3. Reacţie dirijată-
• 4. Automatism
• 5. Reacţie complexă
• 6. Adaptare
• 7. Creaţie -
 Operaţionalizarea
• Obiectivele operaţionale sunt acele obiective
care descriu ce va şti şi ce va fi capabil să facă
elevul la sfârşitul unei lecţii (a şti ceva ce nu ştia
înainte).
• behaviorism
• A operaţionaliza: a preciza comportamentele
observabile şi măsurabile la finalul lecţiei
(elevi).
• Clasa a VI-a corect
• Tema: Europa - Poziţia geografică. Ţărmurile: golfuri, insule, peninsule şi strâmtori
• Comp. generale:
• Comp. specifice:
• Obiective operaționale/ competențe derivate: 50 minute
La finalul lecției, elevii vor fi capabili:
• O1 - să definească noțiunea geografică ,,golf”... (cunoaștere - treapta lui Bloom);
• O2- să localizeze la hartă golfurile si insulele importante ale Europei (înțelegere,
aplicare -treapta lui Bloom);
• O3- să determine, cu ajutorul hărții, peninsulele mari ale Europei (analiză-treapta
lui Bloom);
• O4 - să formuleze o scurtă definiție pentru termenul ,,strâmtoare”(sinteză-treapta
lui Bloom)
• Clasa: a VIII -a corect
• Tema: Relieful României
• Competența specifică: Descrierea reliefului României pe un suport cartografic dat
• Obiectivele operaționale:
• La finalul lecției, elevii vor fi capabili:
O1 – să localizeze pe hartă marile unități de relief (Munții Carpați, Subcarpații,
Depresiunea Colineară a Transilvaniei, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul
Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei); (treapta: aplicare)

O2 – să numească fenomenele naturale de risc care se produc în unitățile de relief

învățate, acolo unde este cazul (de exemplu: alunecări de teren în Subcarpați).
(treapta: cunoaștere, inteleg)

O3 – să compare două unități de relief (de exemplu: Câmpia Română și Podișul

Dobrogei) având ca suport de studiu harta și manualul; (treapta: analiză)
Modele sau tehnici de operaţionalizare
• Robert Mager – 3 parametri:
• 1. Comportamentul final : Să localizeze...
• 2 . Condiţiile de realizare
• condiţii materiale: la hartă

• condiţii psihologice (ce cunoştinţe, capacităţi anterioare sunt necesare?)

Având la dispozitie definiția/harta/ imaginea

Dându-se schema
Lucrând după modelul

• 3. Performanţa acceptabilă/ criteriul reușitei poate fi de două feluri :

– Cantitativă: ....cel puțin 3 râuri
– Calitativă
 Obiective operaționale/ competențe
derivate
• La finalul lecției elevul va fi capabil:
• să numească tipurile de tulpini... (CE ?)
• ...studiind ierbarul (CUM ?)
• ...evidenţiind cel puţin trei particularităţi
distincte (CÂT ?)
• Elevul să recunoască din 10 exemple de funcții
date care sunt bijective, utilizând definiția;

• Elevul să calculeze derivata unei funcții....

• O2. – Fiind dată ilustraţia secţiunii
longitudinale, transversale a tulpinii, elevii să
marcheze grafic denumirile părţilor
componente (scoarţă, epidermă, vase
lemnoase, vase liberiene) a structurii interne a
tulpinii
• Clasa: a VII a cultura profes.+ cult. pedagogica
• Tema: Urechea
• OO. La finalul lectiei…………………….
• O1- sa enumere componentele urechii interne (K)
• O2- sa localizeze c.u.i. pe o imagine (aplicare)
• O3- sa numeasca unele caractere generale (traseu al undelor,….) (a,s)
• O4- sa explice/descrie elementele unei igiene corecte a urechii (I,a)
• O5- sa descrie o situatie patologica/ patologii a urechii (1,2,3); (I,a)
• O6 - sa numeasca rolul/functiille componentelor urechii;
• O7- sa descrie rolul ……………… in echilibru;
• O8- lucrand cate doi elevii sa asambleze pe mulaj componentele
urechii externe si interne;
 Modelul lui Gilbert şi Vivienne
DeLandsheere de operaţionalizare
• Cine va produce comportamentul dorit? (Elevul...)
•  Ce comportament observabil va dovedi că
obiectivul este atins? (...să localizeze...)
•  Care este produsul sau performanţa obţinută?
(... 7 capitale...)
•  În ce condiţii va avea loc comportamentul
preconizat? (...la hartă...)
•  În temeiul căror criterii ajungem la concluzia că
produsul este satisfăcător?
Modelul lui Robert Gagné de operaţionalizare a obiectivelor

o Situaţia
o Capacitatea
o Acţiunea
o Instrumente şi constrângeri
• Între cele trei modele ale operaţionalizării
există mari analogii, diferenţele fiind doar de
formulare.
• De multe ori se preferă varianta
prescurtată de formulare a obiectivelor,
indicând doar comportamentul final + altă
componentă, la alegere, relevantă pentru
situaţie.
•
• Concret, obiectivul operationalizat trebuie să
răspundă la următoarele întrebări :
• cine? (elevul, grupul de elevi, clasa),
• ce să facă ?(va da exemple, va indica formele, va aplica
formula , va rezolva, va propune, va explica)
• în ce condiţii? unde şi când? (la sfârsitul activităţii/
temei/ capitolului/ toţi elevii vor putea să…, va căuta
singur informatii),
• cât de bine? în ce cantitate? în cât timp? (va rezolva
corect trei exerciţii din patru, după câte minute).
• Clasa a VII Tema: Asia
• La sf. lectiei………………..:
O1- sa localizeze Asia pe h. indicand limitele la N, S, E, V.
(aplicare)
• O 2- sa numeasca forme majore de relief, tari
importante si rauri din Asia (c, i…..);
• O3 – sa localizeze forme majore de relief, tari
importante si rauri (aplicare, analiza…..);
• O4 – sa caracterizeze……………………….. (analiza, sinteza);
• O5- sa scrie schita lectiei…..;
• Clasa: a VI A
• Tema: Franța
• La finalul l...................:
O1 – să localizeze Franța pe hartă precizând limitele si vecinii;
(aplicare)
O2- să numească capitala și alte 5 orase mari din Franța;
(aplicare)
O3- să caracterizeze clima Franței;
O4 - să identifice formele de relief principale, ape (lanțuri
muntoase)
O5 - ...............să argumenteze importanța F. ca țară turistică
 Condiții pentru formularea obiectivelor
• obiectivele operaţionale/ob. Concrete/c. operationale să vizeze activitatea elevului şi nu
a profesorului ;

• obiectivele operaţionale să se refere la un comportament observabil şi măsurabil;

• Un obiectiv are o singură sarcină de învăţare; sunt nerecomandabile formulările de genul
„să explice şi să descrie...”;

• obiectivele operaţionale să fie realizabile într-o perioadă scurtă de timp, de ordinul

minutelor;

• obiectivele operaţionale să fie coerente între ele, articulate logic şi nu o formă fără fond;

• obiectivele operaţionale să nu denote comportamente prea dificile, inaccesibile;

obiectivul trebuie să fie în principiu realizabil, să corespundă particularităţilor de vârstă,
experienţei anterioare a elevilor etc.
• Pentru o lecţie numărul minim este 3, iar maxim 7-8 obiective;

• obiectivele operaţionale să nu se repete prin formulări diferite ;

• obiectivele operaţionale să devină o normă în evaluare prin precizarea

performanţei acceptabile;

• obiectivele operaţionale să epuizeze conţinutul lecţiei respective;

• obiectivele operaţionale să fie variate şi nu axate numai pe comportamente

de memorare şi reproducere (să nu se refere doar la nivelele inferioare ale
taxonomiei cognitive);
• Separarea obiective cognitive/afective/psihomotorii etc in proiectul de lecție
nu e de dorit!
 John Hattie, Invățarea vizibilă
• Obiectivele lectiei trebuie să fie o combinatie intre
invatarea de suprafata, invatarea de profunzime
si invăţarea conceptuală, cu o dozare exacta care
depinde de decizia profesorului.

• Profesorii din scoală planifică impreună serii de

lectii, obiective educationale si criterii de succes in
functie de exigentele curriculare cele mai
importante;
• Obiectivele operaţionale sunt o componentă esenţială a
proiectul didactic întocmit de profesor ca parte a
pregătirii pentru lecţie.
• Obiective formulate greșit: a sti, a cunoaste, a intelege
• Elevul să cunoască...
• Elevul să înțeleagă....
• Elevul să exprime emoția/ să simtă..
• Elevul să știe......
• Elevul să spună...
• Sa participe cu interes la lectie
• Sa scrie schita ……..
• Avantajele demersului de operaționalizare a obiectivelor
confera profesorului mai multa siguranță
.

permit o evaluare mai obiectiva a rezultatelor elevului si a

eficientei activitatii profesorului.

Critica operationalizarii obiectivelor

nu pot fi exprimate in termeni operationali comportamentele

complexe ale elevului (nu toate obiectivele sunt operaționalizabile)

nu pot fi operationalizate cele mai multe obiective ale domeniului

afectiv;