CURS PEDAGOGIE

LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR

ILEANA GURLUI
Finalitile educaiei :ideal, scop, obiective
CONCEPTE-CHEIE
- Idealul educativ;
- scopul educatiei;
- obiective educationale;
- finalitatile educatiei;
- taxonomia obiectivelor;
- operationalizarea obiectivelor.

IDEALUL, SCOPUL SI OBIECTIVELE
EDUCATIEI
Finalitatea unei actiuni semnifica orientarea ei
spre un anumit scop.
Finalitatea actiunii educative decurge din
caracterul intentional al acesteia.
Prin educatie se urmareste atingerea unor
teluri, obtinerea unor rezultate, de obicei clar
conturate in mintea educatorului si mai vag
prefigurate in mintea educatului.
Finalitatile educatiei:
directioneaza si regleaza actiunea educativa;
sunt implicate in orice act de decizie pedagogica,
deoarece, in functie de aceste finalitati, se stabilesc
continuturile, se aleg strategiile si se evalueaza
rezultatele obtinute.
ierarhizarea finalitatilor educatiei dupa gradul lor
de generalitate:
-idealul educatiei ca intentionalitatea cea mai
generala si pe termen lung;
-scopurile educatiei ca aspiratii, intentionalitati
pe termen mediu;
-obiectivele educatiei ca intentionalitati
concrete, cu caracter particular.

Idealul educatiei
exprima modelul de personalitate dezirabila pentru o
anumita societate si epoca istorica.
este un model abstract, spre care se tinde prin sistemul de
educatie in ansamblul sau.
In conturarea idealului educatiei se porneste de la doi
factori esentiali:
- societatea, cu caracteristicile sale actuale si perspectivele
sale de evolutie. In acest fel se evidentiaza competentele,
caracteristicile, calitatile importante si necesare membrilor
unei anumite comunitati si care-i ajuta pe acestia din urma
sa se integreze activ intr-un mediu social dat;
- individul care invata, si ale carui trebuinte, interese,
aspiratii, posibilitati sunt de asemenea luate in considerare.

stabilirea idealului educatiei este un aspect
important al politicii in domeniul educatiei si
invatamantului, acesta avand rolul de orientare
strategica a tuturor demersurilor pedagogice.
Idealul educatiei este dinamic, el inregistreaza
o evolutie istorica deoarece tipul de
personalitate dorit de o anumita comunitate
intr-o etapa istorica data condenseaza valorile
epocii respective.
Idealul in antichitate
prin educatia ateniana se urmarea formarea
omului in spiritul Binelui, Frumosului si
Adevarului, valori sintetizate in conceptul de
Kalokagathia, ducand la o dezvoltare
armonioasa, atat din punct de vedere fizic cat
si din punct de vedere intelectual si moral.
modelul de personalitate spre care tindea
educatia spartana era razboinicul.
Idealul in Evul mediu,
in Europa se contureaza doua idealuri
educative, corespunzatoare a doua sisteme de
educatie:
monahul (format prin educatia religioasa),
cavalerul (format prin educatia cavalereasca).
Renasterea reinvie valori ale antichitatii,
propunand ca model de personalitate un
uomo universale, omul armonios dezvoltat,
fizic si spiritual.
Idealul in Epoca moderna
alatura valorilor clasice valori promovate de
revolutiile burgheze: libertate, egalitate,
fraternitate, legalitate;
modelul de om este acum cetateanul, omul cu
simtul riscului si al raspunderii, descoperitorul
si intreprinzatorul.
Idealul In societatea romaneasca
actuala
Idealul educational urmarit prin sistemul de
invatamant este explicit formulat in Legea
invatamantului din 1995 care, la articolul 3
alineatul 2, precizeaza: Idealul educational al
scolii romanesti consta in dezvoltarea libera,
integrala si armonioasa a individualitatii
umane, in formarea personalitatii autonome si
creative.
Scopurile educatiei
desemneaza finalitati la nivelul unor
actiuni educative determinate, cum ar fi tipuri de
scoli, cicluri de invatamant sau componente ale
educatiei .
Vorbim de scopuri ale invatamantului primar, ale
educatiei intelectuale.
Scopurile deriva din idealul educatiei si, fata de
acestea, au un caracter mai concret, ele
exprimand rezultate scontate prin demersuri
educative pe termen mediu.
Obiectivele educatiei
desemneaza rezultatele asteptate la nivelul unor
activitati educative delimitate.
se stabilesc obiectivele unei discipline de invatamant,
ale unui capitol, ale unei lectii sau obiectivele
corespunzatoare unui domeniu al activitatii psihice
(obiective cognitive, afective sau psihomotorii).
obiectivele constituie sarcini particulare, analitice si
concrete .
deriva din scopurile educatiei si exprima achizitiile in
plan comportamental, concrete si controlabile, vizate
printr-o activitate educativa.
reprezinta pasi, etape in atingerea scopurilor educatiei.

Relatia dintre finalitatile educatiei
Viviane si Gilbert de Landsheere propun urmatoarele
niveluri de definire a obiectivelor educatiei:
-nivelul general: aceste obiective generale sunt cele ale
sistemului de invatamant in ansamblu sau ale unor
subsisteme ale acestora (cum ar fi invatamantul primar sau
liceal); ele raspund cerintelor sociale, au o fundamentare
axiologica si o evolutie istorica;
-nivelul intermediar:fac legatura intre obiectivele generale
si cele concrete. Obiective intermediare sunt considerate,
de exemplu, cele definite in raport cu marile categorii
comportamentale, cognitive, afective si psihomotorii;
-nivelul concret: al obiectivelor operationale, specifice
unei activitati educative delimitate.

Relatia dintre finalitatile educatiei
Pentru exemplificare redam urmatorul exemplu, :
finalitatea ultima a educatiei: un individ plenar
dezvoltat, intr-o societate democratica;
-scop: a proteja mediul inconjurator;
-obiectiv intermediar: a cunoaste principalii agenti ai
poluarii;
-obiectiv operational: (tradus in comportamente
observabile) elevul va aduna, din mediul sau apropiat,
semne concrete ale poluarii;
-micro-obiectiv: elevul va sti sa citeasca,confectioneze
din deseuri diferite obiecte , utilizate in diverse scopuri.

Functiile obiectivelor
functia de orientare axiologica: obiectivele (in special cele
generale) indica valorile care orienteaza proiectarea si
desfasurarea demersului educativ;
functia de anticipare a rezultatelor scolare ele
prefigureaza schimbarile asteptate in comportamentul
educatului;
=>dupa nivelul de generalitate, functiile de mai sus pot indica
tipul performantelor si capacitatilor de achizitionat sau pot
preciza rezultate concrete, observabile si masurabile);
functia evaluativa: corect formulate, obiectivele servesc
drept punct de reper in evaluarea rezultatelor scolare,
indicand atat performante asteptate cat si criteriile de
reusita;
functia de organizare si reglare a procesului pedagogic.

Obiectivele reprezinta punctul de plecare in
proiectarea pedagogica;
ele ghideaza alegerea continuturilor, a
strategiilor de predare invatare si a tehnicilor
de evaluare.
rezultatele, partiale sau finale, sunt in
permanenta raportate la obiective, ceea ce
permite (auto)reglarea actiunii educative in
orice etapa a desfasurarii sale, cu posibilitatea
de a preveni sau inlatura disfunctionalitatile.
TAXONOMIILE OBIECTIVELOR
EDUCATIEI
In pedagogie, taxonomia este o clasificare ierarhica,
elaborata in conformitate cu anumite principii explicite.
Taxonomiile corespund celor trei mari domenii
comportamentale:
-domeniul cognitiv: se refera la asimilarea
cunostintelor si formarea deprinderilor si capacitatilor
intelectuale;
-domeniul afectiv: vizeaza formarea convingerilor,
sentimentelor, atitudinilor si, mai general, adaptarea
personala
-domeniul psihomotor: priveste invatarea conduitelor
motrice, a operatiilor manuale.

Taxonomia lui B. Bloom pentru domeniul cognitiv
1. achizitia cunostintelor:
a)cunoasterea datelor particulare; (cunoasterea
terminologiei; cunoasterea faptelor particulare);
b)cunoasterea cailor care permit prelucrarea datelor
particulare (a regulilor/conventiilor; a tendintelor si
secventelor; a clasificarilor; a criteriilor, a metodelor);
c)cunoasterea elementelor generale apartinand unui
domeniu de activitate (principii si legi, teorii);
2.intelegerea (comprehensiunea): transpozitia
(transformarea); interpretarea; extrapolarea (transferul);
3. aplicarea;
4. analiza elementelor, relatiilor, principiilor de organizare;
5. sinteza: definirea unui concept, elaborarea unui plan al
actiunii, derivarea unui ansamblu de relatii elaborate;
6. evaluarea pe baza unor criterii interne si externe.
Taxonomia lui D. R. Krathwohl pentru domeniul
afectiv
evidentiaza treptele de parcurs in asimilarea si
practicarea unei valori, norme s.a.: constientizarea
prezentei unei valori, reactia adecvata fata de aceasta,
acceptarea si conceptualizarea valorii, sedimentarea si
organizarea valorilor intr-un sistem si, in final,
exprimarea valorilor prin intregul comportament, in
momentul in care acestea se caracterizeaza
personalitatea
cuprinde urmatoarele clase de obiective: receptarea,
reactia (raspunsul), valorizarea, organizarea,
caracterizarea.
Taxonomia lui S. Simpson pentru domeniul
psihomotor
Taxonomia lui Simpson contine urmatoarele niveluri
(ultimile doua nefiind insa suficient elaborate):
perceptia: comportamentul pregatitor neobservabil
direct, bazat pe stimulare si discriminare senzoriala;
dispozitia: starea de pregatire mintala, fizica sau
emotionala, pentru a savarsi un act motor;
raspunsul ghidat: actul comportamental observabil al
unui individ dirijat de un instructor, accentul punandu-
se pe elementele componente ale deprinderii;
automatismul: raspunsul invatat devenit deprindere;
raspunsul manifest complex: indeplinirea cu usurinta si
eficienta a unui act motor cu o structura complexa;
adaptarea: modificarea voluntara a miscarilor;
creatia: crearea unor noi sisteme de miscari

Privire critica asupra modelelor taxonomice
Taxonomiile sunt concepute ca:
scheme elastice, capabile sa se acomodeze,
structurii particulare a oricarui obiect de
invatamant.
prezinta avantajul de a oferi practicienilor
educatiei:
o gama larga de obiective, dintre care acestia le
pot selecta pe cele corespunzatoare unor situatii
concrete;
modelul treptelor de parcurs pentru atingerea
nivelurilor superioare;
repere pentru evaluare si autoevaluare.

OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR.
MODALITATI DE OPERATIONALIZARE

Operationalizarea inseamna definirea obiectivelor in termeni de
comportament observabil si masurabil; sunt indicate achizitiile in
plan comportamental pe care le dobandesc educatii in urma
parcurgerii situatiilor de invatare create de educator.
Formularea completa a unui obiectiv operational ia in considerare
urmatorii paramentri :
- cine va produce comportamentul dorit(elevul); ;
- ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul este atins
(trebuie sa stie sa citeasca,sa deseneze, sa imbine culorile etc);
- care va fi produsul acestui comportament (performanta- plansa);
- in ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul( sa aleaga singur
culorile si sa deseneze dupa sarcina primita);
- in temeiul caror criterii ajungem la concluzia ca performanta este
satisfacatoare( produsul sa fie apreciat de profesor,colegi ca fiind cat
mai bine realizat)

Modalitate de operationalizare a obiectivelor propusa
de R.F. Mager
cuprinde trei elemente:
denumirea comportamentului;
conditiile in care trebuie sa se produca acesta;
criteriile de reusita.

Corelarea comportamentului cu conditiile de producere a
comportamentului si cu criteriile de reusita
Comportamentul - Elevii sa identifice
elementele componente frazei.
Conditii de producere a comportamentului
Avand acces la informatii (explicatii,exercitii
etc).
Criterii de reusita
Se cere identificarea a cel putin trei elemente
componente in construirea frazei.
Erori in formularea obiectivelor
nu sunt indicate comportamente observate,
(exprimate prin verbe ce desemneaza actiuni
concrete) ci actiuni sau procese psihice interne (a
intelege, a cunoaste);
obiectivul este confundat cu elementele de
continut ce urmeaza a fi invatate;
obiectivul este confundat cu sarcini didactice,
intentionalitati ale profesorului (verificarea sau
fixarea cunostintelor);
printr-un singur obiectiv sunt vizate in acelasi timp
mai multe comportamente.



Operationalizarea obiectivelor-demers
pedagogic important, care aduce rigoare si
precizie in activitatea didactica, putand
contribui la imbunatatirea calitatii instruirii si a
evaluarii.
In literatura de specialitate este semnalat si
pericolul fragmentarii excesive si al mecanizarii
procesului de educatie.
Operationalizarea obiectivelor nu trebuie sa
devina un scop in sine, ci un prim pas in
proiectarea pedagogica.
A P L I C A T I I
Definiti scopul major al invatamantului primar si
prescolar.
Enumerati cinci competente majore pe care
trebuie sa le dobanditi in specializarea pedagogia
invatamantului primar si prescolar
Formulati trei obiective operationale pentru o
tema la alegere, din domeniul primar si prescolar
, potrivit planului de invatamant al unui ciclu de
invatamant.

B I B L I O G R A F I E

1. Antonesei Liviu, Paideia. Fundamente culturale ale educatiei, Editura Polirom,
Iasi, 1996.
2. Cerghit I., Vlasceanu L. (coord), Curs de pedagogie, Universitatea Bucuresti,
1988.
3. Cucos Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996.
4. Ionescu Miron, Radu Ion (coord.), Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1995.
5. Jinga Ioan, Istrate Elena (coord.), Manual de pedagogie, Editura All
Educational, Bucuresti, 1998.
6. de Landscheere Viviane, de Landscheere Gilbert, Definirea
obiectivelor educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
7.de Landscheere Viviane, Lducation et la formation, P. U. F., Paris, 1992.

8. Stanciu, Mihai, Reforma continuturilor invatamantului, Editura Polirom, Iasi.

9.Stanciu, Mihai, Reforma continuturilor invatamantului, Editura Polirom, Iasi.