C7- Curriculum predat-învătat-evaluat la disciplina de specialitate.

(PSIHOLOGIE, ISTORIE, RELIGIE, EDUCAȚIE SOCIALĂ)

Documentele curriculum-ului formal şi ale curriculumului la
decizia şcolii (C.D.S.), tipuri de opţionale, structura programei școlare
de specialitate
 Curriculum-evoluţie concept
Etimologic “curriculum” (plural lat. “curricula”): alergare, cursă, parcurgere, scurtă privire, car
de luptă, trecere / parcurs în viaţă”
 1582 -prima consemnare a utilizării conceptului la Universitatea din Leida
(Olanda) ;

 1633 - termenul a fost folosit prima dată în legătură cu activitatea universitară,

(Universitatea din Glasgow ) pentru a stipula o serie de norme şi prescripţii
aplicabile în mediul universitar, precum şi programele de studiu aferente puţinelor
specializări din acea epocă;

 În Europa Occidentală, la începuturile utilizării sale, curriculum desemna conţinutul

învăţământului şi planul sau programul de studiu în raport cu o anumită instituţie
de învăţământ;
 Curriculum-evoluţie concept
 1902 -Termenul de curriculum este „resuscitat” în de către John Dewey („The
Child and The Curriculum”): experienţa de învăţare a copilului, organizată de
şcoală

 1918 - Frank Bobbit („The Curriculum”):

 experienţe concrete, reieşite din derularea efectivă a exersării abilităţilor prezente
şi ulterioare ale individului;
 experienţe de învăţare explicite, directe, concepute şi preconizate finalist de către
şcoală, pentru a dezvolta abilităţile existente şi a le completa pe cele noi.

 1949- Ralph Tyler („Basic Principles of Curriculum and Instruction” )

 Definiţii.Accepţiuni curriculum

 accepţiunea restrânsă: conţinuturi ale

învăţământului;

 accepţiunea extinsă: întreaga experienţă

de învăţare pe care o trăieşte educabilul
în diferite instituţii educaţionale sau în
câmpul educaţiei nonformale.
 Definiţii.Accepţiuni curriculum
L. D’Hainaut (1981):

 obiectivele specifice unui domeniu (nivel de învăţământ, profil,

disciplină şcolară) sau unei activităţi educative;

 conţinuturile informaţionale sau educative necesare pentru

realizarea obiectivelor stabilite;

 condiţiile de realizare (metode, mijloace, activităţi etc.),

programarea şi organizarea situaţiilor de instruire şi educare;

 evaluarea rezultatelor.
 Definiţii.Accepţiuni curriculum
 un sistem complex de procese decizionale,
manageriale sau de monitorizare care preced,
însoţesc şi urmează proiectarea, elaborarea şi
implementarea, evaluarea şi revizuirea permanentă şi
dinamică a setului de experienţe de învăţare oferite în
şcoală (A. Crişan, 1998).
 Ca teorie şi practică curriculum
 articulează şi integrează în manieră sistemică 4
componente fundamentale:

1. finalităţile educaţionale;

2. conţinutul învăţământului (conţinuturile instructiv-

educative);

3. strategiile de instruire în şcoală şi în afara ei (în

contexte formale, nonformale şi chiar informale);

4. strategiile de evaluare a eficienţei activităţii

educaţionale.
 Abordarea multidimensională a curriculumului
(Potolea, D., 2002, pp. 78-79)
 trei planuri de analiză
1. planul structural
2. planul procesual
3. planul produsului
 Planul structural
(Potolea, D., 2002, pp. 78-79)

 indică componentele centrale ale curriculumului şi

relaţiile:
(a) modelul triunghiular
Finalităţi

Disciplina
şcolară

Timp Conţinuturi
Modelul pentagonal al curriculumului
(Potolea, D., 2002, pp. 78-79)

Finalităţi

Timp Conţinuturi

Strategii Strategii
de de
evaluare instruire
 Planul procesual
 Proiectare
 Implementare
 Evaluare

 Prin intermediul acestora intenţiile sunt unificate cu acţiunea şi

acţiunea cu evaluarea.

 trei perspective de analiză:

 ca obiect de cercetare
 ca produs teoretic
 ca practică efectivă.
 Planul produsului
 indică rezultatele aşteptate ale proiectării curriculare

 principale – plan de învăţământ, programă şcolară, manual

 auxiliare – ghiduri metodologice pentru cadrele didactice,

caiete de muncă independentă pentru elevi, pachete de
învăţare, seturi multimedia, softuri educaţionale.
 Forme ale curriculumului
 Curriculumul nucleu
 Curriculumul specializat
 Curriculumul ascuns sau subliminal
 Curriculumul informal
 Curriculumul recomandat
 Curriculumul prescris
 Curriculumul predat
 Curriculumul învăţat
 Curriculumul testat/evaluat
 Curriculumul intentionat
 Curriculum predat (curriculum operaționalizat sau
curriculum în acțiune) cuprinde temele realizate efectiv
la clasă.

 Curriculum suport - cuprinde materiale curriculare

auxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte,
îndrumare didactice, atlase, software etc.

 Curriculum învățat vizează ceea ce elevii învață

efectiv.

 Curriculum testat/evaluat este partea de

curriculum tradusă în diverse instrumente de evaluare.
 Curriculum predat
Psihologie clasa a X-a

I. Procese psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii

 Psihicul şi caracteristicile acestuia
 Procese cognitive senzoriale-caracterizare generală
 Procese cognitive superioare:
 Gândirea
 Memoria
 Imaginaţia
 Limbajul
 Procese reglatorii:
 Motivaţia
 Voinţa
 Afectivitatea
 Atenţia
 Curriculum predat
Psihologie clasa a X-a

II. Structura şi dezvoltarea personalităţii

 Caracterizarea generală a personalităţii
 Temperamentul
 Aptitudinile
 Inteligenţa ca aptitudine generală
 Caracterul
 Creativitatea

III. Conduita psihosocială

 Imaginea de sine şi percepţia socială a imaginii de sine
 Relaţiile interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea
personalităţii
 Comportamente pro şi antisociale
 Curriculumul nucleu
 (engl. core curriculum) a fost introdus în limbajul de specialitate în deceniul al
cincilea al secolului trecut în spaţiul anglo-saxon

 desemnează acea realitate care oferă o bază de cunoştinţe, abilităţi şi

comportamente obligatorii, selectate din materiile de strictă necesitate pentru
categorii largi de elevi, fiind centrat pe nevoile comune ale acestora.

 În cadrul acestuia, nu este vizată specializarea în raport cu un domeniu

particular de activitate.

 Conţinuturile educaţiei generale cunosc un proces de extensiune, prin

adăugarea şi integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiţionale a unor teme
interdisciplinare din cadrul „noilor educaţii.
 Curriculumul specializat
 pe categorii de cunoştinţe şi aptitudini (literatură,
ştiinţă, muzică, arte plastice şi dramatice, sporturi
etc.)

 este focalizat pe îmbogăţirea şi aprofundarea

capacităţilor, pe exersarea abilităţilor complexe, pe
formarea comportamentelor specifice determinării
performanţelor în domenii particulare.
 Curriculumul ascuns sau subliminal

 derivă, ca experienţă de învăţare, din mediul psiho-social şi

cultural al clasei/şcolii/instituţiei de învăţământ.

 climatul
 personalitatea profesorilor
 relaţiile interpersonale
 sistemul de recompense şi sancţiuni etc.
 Curriculumul informal
 emerge din ocaziile de învăţare
oferite de societate şi agenţii
educaţionali, mass-media, muzee,
instituţii culturale, religioase,
organizaţii ale comunităţilor locale,
familie.
 Curriculumul
din perspectiva Legii educaţiei naţionale
 Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa
şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare,
lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul
alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.

 În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii

din care face parte, profesorul decide dacă procentul de
25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
este folosit pentru învăţare remedială, pentru
consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor
capabili de performanţe superioare, conform unor
planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare
elev. (art.66.3)
 Curriculum Naţional

 Reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de

învăţământ, al programelor şcolare din învăţământul
preuniversitar şi manualelor şcolare.
 Planurile-cadru de învăţământ
 cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv
modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi
numărul minim şi maxim de ore aferente acestora
(art.65.1).

 Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru

de învăţământ este de maximum 20 de ore pe
săptămână la învăţământul primar, 25 de ore pe
săptămână la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe
săptămână la învăţământul liceal.
 Programele şcolare

 stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de

studiu/modulul de pregătire din planul de învăţământ,
finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale
de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări
metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea
acestora (art.65.3).

 Programele şcolare pentru modulele de pregătire opţionale se

elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ (art.65.6).
 STRUCTURA PROGRAMEI DE SPECIALITATE
PSIHOLOGIE- ordin al ministrului nr. 4598 / 31.08.2004

 Nota de prezentare
 Competențe generale
 Competențe specifice și unități de conținut
 Valori și atitudini
 Sugestii metodologice
 STRUCTURA PROGRAMEI DE SPECIALITATE
ISTORIE- ordin al ministrului nr. 3393 / 28.02.2017

 Nota de prezentare
 Competenţe generale
 Competenţe specifice şi exemple de
activităţi de învăţare
 Conţinuturi/studii de caz
 Sugestii metodologice
 STRUCTURA PROGRAMEI DE SPECIALITATE
EDUCAȚIE SOCIALĂ- ordin al ministrului nr. 3393 / 28.02.2017

 Nota de prezentare
 Competenţe generale
 Competenţe specifice şi exemple de
activităţi de învăţare
 Conţinuturi/studii de caz
 Sugestii metodologice
 Pregătirea obligatorie

1. Curriculum nucleu sau trunchi comun

2. Curriculum diferenţiat
 Curriculum nucleu sau trunchi comun

 încorporează experienţele de învăţare necesare tuturor elevilor şcolarizaţi pe

un anumit nivel de şcolaritate sau la un anumit profil de studiu.
 Expresia curriculara a trunchiului comun se numeste curriculum-nucleu.
 Este unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si examinari si
pentru elaborarea standardelor curriculare de performanta.
 Alocarea orelor din structura trunchiului comun se realizează în conformitate cu
semnificaţia trunchiului comun pentru fiecare nivel de
şcolaritate/filieră/profil/calificare.
 Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii
procesului de invatare. Ele reprezinta enunturi sintetice in masura sa indice
gradul in care sunt atinse obiectivele disciplinei de catre elevi, la sfarsitul
fiecarei trepte de invatamant obligatoriu.
 Curriculum diferenţiat
 este un concept dezvoltat în concordanţă cu prevederile Legii educaţiei
naţionale potrivit cărora „Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe
baza pluralismului educaţional, în acord cu particularităţile de vârstă şi
individuale” (art. 21.3)

 este stabilit la nivel central şi cuprinde un pachet de discipline/ module cu

alocările orare aferente care sunt specifice pregătirii teoretice şi profesionale de
bază, generale sau pentru dobândirea unei calificări educaţionale/profesionale.

 vizează dezvoltarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi

specializate, în vederea obţinerii unei calificări educaţionale/profesionale.

 Această ofertă educaţională asigură instruirea pe domenii de pregătire de bază,

pregătire generală şi pregătire specializată.
 Curriculumul la decizia şcolii

 pachete disciplinare opţionale ofertate la

nivel naţional, regional şi local;
 pachete disciplinare opţionale ofertate la
nivelul unităţii de învăţământ.
 Consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ, în urma consultării elevilor,
părinţilor şi pe baza resurselor
disponibile, stabileşte curriculumul la
decizia şcolii.
 Curriculum local sau zonal
 este alcătuit din conţinuturi şi experienţe de
învăţare specifice comunităţii (mediului
social şi economic) în care este situată
şcoala.

 Experienţele de învăţare propuse mijlocesc

elevilor cunoaşterea locurilor, a valorilor, a
tradiţiilor, a practicilor existente în acea
comunitate şi în acest mod se asigură
tinerilor şanse sporite de integrare
economică, socială în comunitatea de
apartenenţă.
 Curriculumul elaborat în şcoală

 Este acel tip de proiect pedagogic care conţine, cu statut de opţional, diverse
discipline de studiu propuse de instituţia de învăţământ sau alese de aceasta
din lista elaborată la nivel de minister.

 Fiecare profesor are oportunitatea de a participa în mod direct la elaborarea

curriculumului, funcţie de condiţiile concrete în care se va desfăşura
activitatea didactică.

 Disciplinele opţionale se pot proiecta în viziune MONO-, MULTI-, INTER SI

TRANSDISCIPLINARĂ.

 Curriculumul elaborat în şcoală nu constituie obiectul evaluărilor şi

examinărilor externe, naţionale.
 TIPURI DE CDŞ
 opţional de aprofundare:
 opţional de extindere
 opţional ca disciplină nouă
 opţionalul ca temă integratoare
 Opţional de aprofundare
 Pentru anumite competenţe menţionate în
programa de trunchi comun se pot proiecta
conţinuturi noi care vor conduce la
aprofundarea competenţelor respective.

 In programa de opţional se vor trece deci

competenţele existente în programa de
trunchi comun şi se vor adăuga noi
conţinuturi care contribuie la formarea
competenţei/ competenţelor respective.
 Opţional de extindere
 Pornind de la competenţele generale ale disciplinei (definite
în programa de trunchi comun) se vor deriva noi competenţe
specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi conţinuturi
vizând teme, capitole etc. care nu sunt cuprinse în programa
de trunchi comun.

 In programa de opţional se vor trece deci noi competenţe

specifice, în corelare cu acelea deja existente în programa
de trunchi comun, precum şi conţinuturi cu ajutorul cărora se
pot construi aceste competenţe.
 Opţional ca disciplină nouă

 Se vor izola teme, capitole, unităţi de informaţie cu

care operează respectiva disciplină şi ne vom pune
apoi întrebarea "de ce dorim parcurse aceste
conţinuturi?".

 Răspunsul la întrebare trebuie dat în termeni de

competenţe pe care le dorim formate la elevi (de
exemplu, "pentru identificarea fenomenului x în
scopul de a ... sau pentru evaluarea procesului în
vederea optimizării ...")
 Opţionalul ca temă integratoare
 unităţile de conţinut vor cuprinde
informaţii din mai multe
discipline/domenii, iar competenţele
vizate vor fi competenţe de integrare
şi transfer
 Curriculumul integrat
 presupune relaţionarea diferitelor arii de studiu traversând barierele disciplinare şi accentuând
conceptele integratoare şi abordarea corelată a conţinuturilor şi rezultatelor învăţării (multi- sau
pluridisciplinar, interdisciplinar, transdisciplinar).

 permite o abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să-şi construiască singur sensuri şi
semnificaţii.

 susţine procesul de gândire-învăţare, rezolvarea de probleme şi integrarea de cunoştinţe la nivelul

elevilor.

 facilitarea dezvoltării competenţelor cu caracter transversal enunţate explicit prin intermediul

documentelor de politică educaţională (Legea Educaţiei Naţionale);

 concepţia conţinutului unificat se asociază mai bine cu condiţiile învăţării, satisface în mai mare
măsură diferitele stiluri cognitive;

 este în concordanţă cu noile orientări din epistemologie şi din ştiinţele cogniţiei.

 Curriculum personalizat
 Curriculumul este personalizat, în
baza a două trăsături specifice
elevilor ca indivizi:
 nevoile
 posibilităţile lor educaţionale.
 vizează categoriile de elevi cu nevoi
speciale (CES)
 cei cu ritmuri lente de învăţare
 elevi capabili de performanţe înalte