12

Testul 11 – Personalități. Modele

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiectul I 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
PESTE MUNŢI ŞI VĂI, PESTE OGOARE, CODRI ŞI câmpii, peste tot ce am iubit şi am pierdut, primăvara trebuie
să-şi ţeasă mantia ei multicoloră de făgăduieli. Chiar peste locurile unde au căzut vitejii, iarba trebuie să încolţească, încă
şi mai verde, deoarece pământul a fost udat cu atâta sânge. Aproape aurii în transparenţa lor, primele frunze fragede ale
copacilor trebuie să umple grădinile noastre pierdute cu vraja frumuseţilor ce nu trăiesc decât o zi. Flori, o sumedenie de
flori trebuie să răsară pretutindeni; să sperăm că ele înfloresc şi pe mormintele celor căzuţi.
Războiul nu le poate interzice irişilor să înflorească în splendoarea lor purpurie, şi nici lalelelor să se înalţe către soare
ca nişte făclii. Nici bătăliile, nici flăcările nu vor putea strivi întreaga frumuseţe a lumii; undeva prăpădul trebuie să ia
sfarşit, câte un cotlon măcar va fi cruţat, câte o vălcea ascunsă trebuie încă să creadă că primăvara îi va aduce obişnuitul
răvaş de bucurie!
Există o grădină de care mi-e dor, o grădină pe care o iubesc, o grădină în care, chiar înainte de a fi a mea, îmi plăcea
mult să hoinăresc. Aleile ei lungi, umbroase, potecile pe care creştea iarba, apele leneşe mă ademeneau ca nişte năluciri, ca
nişte vise. Mă răsfăţam în singurătatea ei, în vraja boschetelor înfrunzite, care îmi creau un sentiment deplin de pace. Un
domn bătrân1, pe care nu l-am întâlnit niciodată, era stăpânul acestor locuri; în tinereţe le îndrăgise, avusese acolo un vis
ascuns, iubit, rămas în taina umbrită a copacilor. O casă veche şi tristă se înălţa in mijlocul acestei grădini şi părea bântuită
de stranii amintiri ce o umpleau de întristare. Când a murit bătrânul domn, mi-a lăsat moştenire casa şi grădina. Mişcat
de gândul că îi preţuiam singurătatea, a preferat ca locul să devină al meu. Nu avea copii şi se temea că alţii ar putea să nu
îndrăgească locul pe care îl iubise în tinereţe. Astfel, parcul, cu bătrânii şi frumoşii săi arbori, cu aleile năpădite de bălării,
a devenit al meu – cea dintâi proprietate pe care am avut-o, doar a mea!
Un sentiment de mândrie îmi umplea sufletul şi odată cu el minunate visuri de splendoare. Îmi şi vedeam grădina
devenind treptat un rai de culori schimbătoare. Fiecare anotimp ar fi avut florile lui, sădite atât de des, încât să pară
adevărate covoare înflorite.
Ne şi vedeam rătăcind vrăjiţi pe pajişti violete de atâţia irişi cu nuanţe diferite, ce se înmulţiseră într-atât, încât
năvăliseră până la marginea drumului. Cât despre trandafiri, urmau să fie şi ei nenumăraţi şi trebuiau să-şi arcuiască
ramurile grele de flori deasupra apelor, înroşind malurile cu pete întinse, stacojii!
Macii roşii, adevărate petice înflăcărate, ar fi atras privirea de departe, iar mai devreme, primăvara, coprine fără număr
ar fi ieşit sub lăstăriş, asemenea unor zăpezi târzii, în timp ce menirea narciselor galbene era să smălţuiască pajiştea cu
vâlvătăi, ca şi cum ar fi fost scăldată in lumină!
Cât despre casa veche, urma să capete pe dinafară un aer de prietenoasă simplitate, deoarece, deşi abandonată într-o
grădină năpădită de buruieni, departe de zgomotul lumii de afară, încercase să afişeze totuşi un aer important, pe care
în realitate nu-l avea. Mă gândisem să-i simplific liniile, înlăturând toate încercările de false ornamente, transformând-o
într-o construcţie simplă, albă, demnă, aşa cum se construia în ţara aceasta în veacurile trecute. Scundă, spaţioasă şi masivă,
aşa o vedeam, inspirând încredere, iar oribilul acoperiş de tablă urma să fie înlocuit cu unul de şindrilă, iar streşinile să fie
mult ieşite în afară.
1
domnul bătrân – este vorba de Gheorghe Emanuel Filipescu (1841–1913), fost mareşal al Palatului Regal, care a donat prin testament conacul de
la Copăceni Principesei Maria (n. tr.).
www.intuitext.ro 269
12
Plănuisem şi o mică grădină secretă, cu alei pietruite, cu ziduri de jur împrejur, precum curtea interioară a unei
mânăstiri. Mi-o imaginam plină de flori ce înconjurau ochiuri adânci de apă, rece şi proaspătă în arşiţa verii. Planurile
erau gata întocmite, le studiam zilnic, construind vis după vis – dar amânam să încep lucrările, iar refrenul meu era: „După
război!“
Mai îndrăgeam şi alte visuri, mai practice şi poate mai puţin egoiste: urma să-i invăţ pe ţărani grădinăritul, instituind
premii pentru cei care cultivau cu cea mai mare pricepere zarzavaturi şi fructe. Plănuiam să le arendez parcele din propriul
meu teren, dacă se dovedeau harnici şi pricepuţi. Micul şi modestul meu locşor de la Copăceni urma să devină un colţ de
civilizaţie, unde fiecare locuitor se putea bucura de rodul muncii sale. Şi aceasta urma să se întâmple tot după război…
după război!
Acum grădina îmi fusese răpită şi nu mi-au rămas decât visurile. În gând, încă mai rătăcesc printre sălciile plângătoare,
favoritele mele, coborând prin pâlcul de copaci şi ajungând la podeţul rustic de pe malul apei. Acolo rămâneam să privesc
cum Argeşul îşi rostogoleşte apele învolburate până departe in zare.
Aud glasul privighetorilor, zumzetul miilor de insecte – totul e linişte şi pace –, sunt singură cu visurile mele…
(Maria Regina României, Țara pe care o iubesc. Memorii din exil)

Textul 2
Regina Maria nu a fost o persoană obişnuită. Spiritul său luminat era cu mult înaintea timpurilor în care a trăit.
Frumuseţea sa rară a încântat sufletele multora dintre contemporani. Brunetă cu ochii albaştri, argintii, scânteietori, cu
luciri de oţel. […]. Regina Maria a avut o personalitate covârşitoare şi un rol deosebit de important în timpul şi la sfârşitul
războiului. […]
Cine a stat în spatele Marii Uniri a fost multă vreme ţinut secret. Deşi nu s-a născut pe aceste pământuri, Regina şi-a
iubit ţara de adopţie şi nu a precupeţit nimic pentru a o reîntregi. A adunat cu trudă bucăţile din carnea României şi a
reîntregit-o făcând-o MARE. Poate că gestul ei a fost făcut
uitat un timp, dar adevărul mereu iese la lumină şi astăzi copiii
care merg la grădiniţă ştiu mai bine ca părinţii lor cine a fost,
este şi va fi Regina Maria a tuturor românilor. Fiecare palat
de care Regina s-a ocupat a luat din personalitatea ei. Asupra
fiecăruia şi-a lăsat amprenta. Prea puţine mai păstrează astăzi
aerul acelor vremuri demult apuse, însă ele încă există. Am
încercat să refacem oarecum drumul spre „Casele de vis” ale
Reginei Maria şi în mare parte am reuşit, însă a rememora
trecutul nu este o faptă uşoară. Mărturie ne stau drumurile
până la Mamaia, Copăceni, Cotroceni, Balcic şi Bran.
COPĂCENI
Totuşi, simţea nevoia unui loc al ei, un pământ al ei. Astfel,
un domn în vârstă pe care nu-l mai văzuse niciodată a avut
inspiraţia de a-i lăsa reginei moştenire vila sa mică, ascunsă
într-un parc neglijat. Era în timpul Regelui Carol I, iar acesta,
având principii puternice, a oscilat mult înainte de a-i da permisiunea principesei de a accepta această moştenire. Regele
Carol i-a permis în cele din urmă să aibă un teren al său şi astfel Copăceni a devenit al ei. Pentru moment, nu arăta exact în
modul în care voia principesa. Era prea bogat ornamentat, prea mult pentru o vilă. Ambiţia ei era de a-l transforma într-un
conac vechi, cu acoperiş şindrilă şi coloane în faţa unui pridvor larg. Nu a avut bani! Aşa că a trebuit să aştepte. Pentru o
prinţesă acest lucru poate suna ciudat, dar Regele Carol era sever. Dumnezeu i-a permis să ducă la bun sfârşit construirea
casei solide albe, cu pridvor larg şi coloane în faţă.
„De fiecare dată când mă duc acolo, sunt multe vase pline de flori pe care le cresc în cantităţi, astfel încât în primăvara
şi vara timpurie la Copăceni este o privelişte minunată.”
(https://jurnalul.ro/special-jurnalul/casele-de-vis-ale-reginei-557751.html)

270 Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională

 12
A Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1 Notează alte două specii de flori, pe lângă iriși, existente în grădina de la Copăceni. 2 puncte

2  asa veche de la Copăceni urma să se transforme într-o construcţie:

C
a) grandioasă, albă, cu acoperiș de șindrilă.
b) scundă, spaţioasă şi gingașă.
c) simplă, cu acoperișul de tablă.
d) simplă, albă, demnă.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: . 2 puncte

3 „ Casele de vis” ale Reginei Maria rememorează trecutul la:

a) Sinaia, Mamaia, Balcic, Bran, București.
b) Mamaia, Copăceni, Sinaia, Balcic, Peleș.
c) Mamaia, Copăceni, Cotroceni, Balcic, Bran.
d) Sinaia, Copăceni, Cotroceni, Balcic, Bran.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: . 2 puncte

4 Î n fragmentul extras din Țara pe care o iubesc. Memorii din exil se evidențiază:
a) dorul Reginei Maria de conacul de la Copăceni.
b) rolul important al Reginei Maria în realizarea Marii Uniri.
c) dorința Reginei Maria de a construi un palat grandios.
d) conservarea schimbărilor făcute de Regina Maria palatelor.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: . 2 puncte

5  otează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe
N
informaţiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Regina era de părere că frumusețea lumii nu poate fi strivită de război.
Țăranii pricepuți din Copăceni erau stimulați cu premii.
Regina prefera locurile aglomerate.
Regina Maria a fost o persoană obișnuită, supusă vremurilor.
Regele Carol s-a bucurat de moștenirea primită de Maria.
Regina Maria a reușit să-și împlinească visul de a avea un loc simplu, numai al
ei, la Copăceni.

6  enționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
M 6 puncte
a) „Macii roşii, adevărate petice înflăcărate, ar fi atras privirea de departe, iar mai devreme, primăvara, coprine fără
număr ar fi ieşit sub lăstăriş, asemenea unor zăpezi târzii, în timp ce menirea narciselor galbene era să smălţuiască
pajiştea cu vâlvătăi, ca şi cum ar fi fost scăldată în lumină!”
b) „Era în timpul Regelui Carol I, iar acesta, având principii puternice, a oscilat mult înainte de a-i da permisiunea
principesei de a accepta această moştenire. Regele Carol i-a permis în cele din urmă să aibă un teren al său şi astfel
Copăceni a devenit al ei.”
www.intuitext.ro 271
12

7 Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între fragmentul din
Țara pe care o iubesc. Memorii din exil de Regina Maria și fragmentul extras de pe jurnalul.ro. 6 puncte

8 Crezi că jurnalul unei personalități istorice poate dezvălui atitudinea acesteia față de țară? Justifică-ți răspunsul,
în 50–80 de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte

9 Asociază fragmentul din Țara pe care o iubesc. Memorii din exil de Regina Maria cu un alt text literar studiat sau
citit ca lectură suplimentară, în 50–80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele. 6 puncte

272 Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională

 12
B Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1 Încercuiește silaba accentuată din cuvintele „grădină” și „plăcea”. 2 puncte

grădină
plăcea
2 S unt compuse toate cuvintele din seria:
a) astfel, dintâi, renovare, altădată.
b) astfel, odată, departe, fiecare.
c) odată, niciodată, mândrie, dinafară.
d) departe, aproape, astăzi, dimineață.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: . 2 puncte

3 Rescrie enunțul „Un sentiment de mândrie îmi umplea sufletul şi odată cu el minunate visuri de splendoare…”,
înlocuind cuvântul „mândrie” cu un antonim și cuvântul „visuri” cu un sinonim. 4 puncte

4 Transcrie din fragmentul de mai jos un verb predicativ, un verb copulativ și unul auxiliar, precizând pentru
fiecare forma nepersonală de infinitiv. 6 puncte
„Un domn bătrân, pe care nu l-am întâlnit niciodată, era stăpânul acestor locuri; în tinereţe le îndrăgise, avusese acolo
un vis ascuns, iubit, rămas în taina umbrită a copacilor.”

5 Transformă enunțul următor „Regele Carol i-a permis în cele din urmă să aibă un teren al său”, astfel încât
subordonata completivă direct să devină complement direct. 6 puncte

6 Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele interogativ „cine” să aibă funcția sintactică de nume predicativ
și un enunț asertiv în care substantivul „conac” să fie în cazul genitiv cu funcția sintactică de circumstanțial de
loc. 6 puncte

www.intuitext.ro 273
12
7 Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui istoric, cu forma corectă a
cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
Regina Maria, (care, cazul genitiv) jurnal rămâne mărturie pentru
contemporanii noștri, a fost (adjectiv pronominal de întărire) infirmiera
soldaților din Primul Război Mondial.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Imaginează-ți că ești reporter contemporan cu Regina Maria. Redactează un interviu, de cel puțin 150 de cuvinte,
dintre care cel puțin cinci întrebări, cu Alteța Sa, în care să valorifici informațiile din cele două texte studiate. Vei integra
o secvență narativă, una explicativă și una argumentativă.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea
termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de
ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă
subiectul propus.

 Rezolvă subiectul pe o foaie. Împăturește foaia și atașeaz-o aici folosind o capsă, o agrafă de birou sau bandă adezivă.

Antrenează-te pe ExamenulTau.ro!
Teste tip simulare originale
și de antrenament.

274 Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională