Sisteme expert

Logica propozitiilor.
Propozitiile reprezinta afirmatii care pot fi adevarate sau false.
Logica propozitiilor ofera un instrument formal pentru a stabilii adevarul sau falsitatea
propozitiior.
Propozitii elementare
Materii prime este un cont de pasiv - fals
O actiune are o valoare nominala. – adevarat
Propozitii compuse
Se construiesc legand inpreuna mai multe propozitii elementare, sinple cu ajutorul conectorilor
logici si , sau, nu.
Propozitia compusa cu ajutorul cenectorului si poarta numele de conjunctie, iar cea compusa
cu ajutorul sau poarta numele de disjunctie.
Propozitiile compuse pot fi adevarate sau false.
A si B doua propozitii elementare, atunci adevarul propozitiilor compuse obtinut pe baza lor
se stabileste dupa regulile:

(A si B) este adevarat, daca atat A cat si B sunt adevarate.

(A sau B) este adevarata daca fie A fie B , fie amandoua sunt adevarate.
Nu (A) este adevarata daca A este falsa.

Adevarul propozitiilor compuse depinde numai de adevarul sau falsitatea propozitiilor care le
compun, oricare ar fi continutul concret al acestora.

O propozitie se poate forma si prin compunerea mai multor propozitii legate intre ele prin
conectori diferiti, evaluarea facandu-se intr-o anumita ordine.
Nu are prioritate absoluta.
Si are prioritate fata de Nu

Propozitiile mai pot fi legate intre ele prin relatii de implicatie sau de echivalenta.

Implicatia are forma - daca A atunci B

Echivalenta A daca si numai daca B

Exemplu

Daca se achita o factura prin CEC (A) atunci disponibilul din contul de la banca scade (B).
Exista 4 situatii
Daca A si B sunt adevarate atunci propozitia compusa este adevarata.
Dar disponibilul de la banca poate sa scada sau sa ramina neschimbat chiar daca nu se achita o
factura.
Implicatia este adevarata si pentru A fals si B adevarat, A fals si B fals
Daca insa se achita o facture prin CEC iar disponibilul nu scade (A adevarat , B fals ) atunci
propozitia este falsa.
 A B Nu A A si B A sau B Daca A A daca si
atunci B numai
daca B
A A F A A A A
A F F F A F F
F A A F A A F
F F A F F A A

O expresie care reprezinta o propozitie elementara sau compusa este numita formula de calcul
proportional FCP putand fi definita astfel:
1. O propozitie elementara este o formula
2. Daca A este o formula, atunci nu(A) este si ea o formula
3. Daca A si B sunt formule atunci expresiile sunt formule
( A si B); ( A sau B); ( daca A atunci B)

4. Toate formulele admisibile in logica propozitiilor pot fi generate aplicand primele trei
reguli

In logica formala calea cea mai importanta de a deduce noi propozitii o constituie
Silogismul. Silogismul utilizeaza implicatia pentru a deduce o concluzie.

Relatii de echivalenta utile:

Modus tolens
Daca (A) atunci (B) = nu (A) sau B
Simetria
A sau B = B sau A
A si B = B si A
Asociativitatea
(A sau B) sau C= A sau (B sau C)
(A si B) si C = A si ( B si C)
Distributivitatea
A sau (B si C) = (A sau B) si (A sau C)
A si ( B sau C) = ( A si B) sau (A si C)
Reversibilitatea
Nu (nu (A)) = A
Legile lui Morgan
nu (A sau B )= nu (A) si nu (B)
nu (A si B) = nu (A) sau nu ( B)

Reguli de productie
Modalitate de reprezentare a cunostiintelor utilizate in realizarea unui SE, modalitate
bazata pe logica propozitiilor in care atat faptele cat si regulile pot contine numai enitati
invariabile(constante).
Faptele- constituie afirmatii referitoare la un anumit aspect din realitate, formand
componentele elementare ale cunoasteri, iar ansamblul faptelor formeaza baza de fapte.
Regulile – specifica legaturile dintre fapte, de la care se pot face deductii, inmagazinand
cunostiintele cu aplicativitate relative generala.
Forma generala a reguli (Premisele sunt fapte)
Daca
<premise>
Atunci
<concluzie>
Interpretarea regulii – daca premisele sunt adevarate, adica faptele componente sunt
confirmate sau verificate in baza de fapte, atunci si faptele cuprinse in concluzie sunt
adevarate si pot fi adaugate la baza de fapte.

Ex
regula Fapte- baza de fapte
R1. Daca Ionescu este economist
Rata inflatiei este ridicata
Cifra de afaceri scade
Stocurile de materiale cresc
Rata inflatiei este ridicata
atunci
Pretul locuintelor creste Fapt nou dedus Pretul locuintelor creste
R 2. Daca
Stocurile de materiale cresc si cifra de
afaceri creste
atunci
Evolutia stocurilor este normala
R3. Daca
Stocurile de materiale cresc si cifra de
afaceri scade
atunci
Evolutia stocurilor este necorespunzatoare Evolutia stocurilor este
Fapt nou dedus necorespunzatoare
R4. Daca
Stocurile de materiale cresc si rata inflatiei
este ridicata sau pretul locuintelor creste
atunci
Cifra de afaceri scade

Regulile sunt inregistrate in baza de reguli, ordinea introducerii este nesemnificativa.

Sarcina de a descrie problema de rezolvat revine faptelor care activeaza reguli.

Logica predicatelor

Logica predicatelor aprofundeaza studiul propozitiilor, prin descompunerea propozitiilor

elementare in partile lor constitutive.
Daca in propozitia Ionescu este economist se elimina subiectul, se ajunge la o formula
de tipul “___ este economist”, in care prin completarea spatiului liber cu diferite valori se
obtine o multitudine de propozitii adevarate sau false.
Expresiile cu un singur element liber= proprietati sau predicate
Expresiile cu doua sau mai multe elemente libere = relatii
Daca in propozitie in elementul liber se introduce o variabila, atunci in functie de
valorile acesteia se obtin propozitii.
Reguli deductive si inductive

Regulile de productie se formeaza conectand doua sa mai multe fapte prin implicatie logica.
Structura unei reguli
Daca
fapt 1 ( este adevarat)
si fapt 2 (este adevarat)
…..
si fapt m (este adevarat)
atunci
fapt n (este adevarat)

Reguli deductive

Daca
premise
atunci
concluzie

Reguli inductive

Concluzie
daca
premise

Coeficientul de certitudine (QC)

Exprima gradul de siguranta al regulilor sau faptelor din baza de cunostiinte, cu valori
intre 0 si 100.
0 corespunde valorii fals, iar 100 corespunde valorii adevarat.
QC pentru faptele compuse se determina in functie de tipul conectorilor logici pe baza
relatiilor:

QC(A si B)= minim (QC(A), QC(B))

QC(A sau B)= maxim (QC(A), QC(B))
QC(nuA)= 100 - QC(A)

Daca QC (rata inflatiei este ridicata)= 80 si QC ( cererea de credite creste) = 60

atunci
QC (rata inflatiei este ridicata si cererea de credite creste = 60

Daca QC (rata inflatiei este ridicata)= 80 sau QC ( cererea de credite creste) = 60

atunci
QC (rata inflatiei este ridicata sau cererea de credite creste = 80
QC (nu rata inflatiei este ridicata)= 20

Regulile pot avea la randul lor coeficienti de certitudine care exprima cat de certa este
concluzia dedusa pe baza premiselor.
QC=c
 Daca premise
atunci
concluzie
QC(concluzie)=QC(premise)x c/100
R30.
QC=75
Daca
rata inflatiei este ridicata
si cererea de credite creste
atunci
rata dobanzii creste
QC(rata dobanzii creste) = QC(rata inflatiei este ridicata si cererea de credite creste) x
75/100= 60 x 75/100= 45